UNIVERSITATEA VALAHIA DIN TÂRGOVIȘTE

FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI

PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI PREȘCOLAR

REFERAT DESPRE
DIVIZIBILITATE ȘI CRITERII
DE DIVIZIBILITATE

Prof. Coordonator: Studentă:

Lect. Dr. Alin Pohoață Buțoiu Andreea – Elena,

Anul II, grupa 1

1
 Târgoviște 2019,

CUPRINS:

1. Divizibilitate
2. Proprietăţi ale divizibilităţii
3. Divizori proprii şi improprii
4. Numere prime
5. Cel mai mare divizor comun, Cel mai mic multiplu comun
6. Numere prime între ele
7. Criterii de divizibilitate
8. Aplicații

2
 DIVIZIBILITATEA

DEFINIȚIE: Spunem că numărul natural a se divide cu b, dacă există un număr

c, astfel încât a = b∙c.
Se mai spune: „a se divide cu b”, „b divide pe a“, „b este divizor al lui a”, „a
este multiplu al lui b”.
Exemplu:
30 se divide cu numărul 5, pentru că există un număr 6,
astfel încât 30 = 5∙6.
 b|a se citeşte b divide a
 b|a există c, astfel încât a = b∙c, b şi a sunt numere naturale.
 a:b se citeşte a este divizibil cu b.

Proprietăţi ale divizibilităţii numerelor naturale

 Orice număr natural este divizibil cu 1, sau 1|a oricare ar fi a din N.

 Zero este divizibil cu orice număr natural, sau a|0, oricare ar fi a din N.
 Orice număr natural se divide cu el însuşi, sau a|a, oricare ar fi a din N.
(Reflexivitatea)
 Fie a şi b două numere naturale. Dacă a este divizibil cu b şi b este divizibil cu
a atunci a = b, sau dacă a|b şi b|a, oricare ar fi a, b din N. (Antisimetria)
 Fie a, b, c trei numere naturale. Dacă b se divide cu a iar c se divide cu b
atunci c se divide cu a, sau dacă a|b şi b|c, atunci a|c, oricare ar fi a, b, c din N.
(Tranzitivitatea)
 Dacă un număr natural se divide cu alt număr natural, atunci primul se divide
cu toţi divizorii celui de-al doilea.
 Dacă un număr natural a se divide cu un număr natural m şi dacă un număr
natural b se divide cu acelaşi număr natural m, atunci şi suma lor a + b se divide
cu m sau dacă m|a şi m|b, atunci m| (a + b) oricare ar fi a, b, m din N.
 Dacă unul din termenii unei sume de două numere naturale se divide cu un

3
număr natural, iar celălalt termen nu se divide cu acel număr natural, atunci
suma nu se divide cu acel număr natural.
 Fie a, b şi m numere naturale, a > b. Dacă a se divide cu m şi b se divide cu
m atunci şi a – b se divide cu m sau dacă m|a şi m|b, atunci m|(a – b) oricare ar
fi a, b, m din N.

 Dacă un număr natural a se divide cu un număr natural m, atunci produsul lui

a cu orice număr natural se divide cu m, sau dacă m|a, atunci m|a∙b, oricare ar fi
a, b, m din N.

Divizori proprii şi improprii

Orice număr este divizibil prin 1 şi prin el însuşi. Numărul 1 şi numărul însuşi se
numesc divizori improprii. Ceilalţi divizori ai numărului se numesc divizori
proprii.

Exemplu: D6 = {1; 2; 3; 6}; numerele 1 şi 6 sunt divizori improprii, iar 2

şi 3 sunt divizori proprii.

Numere prime

Numim număr prim orice număr natural mai mare decât 1, care are numai
divizori improprii. Numerele prime sunt: 2, 3, 5, 7, 11, 13, 17, 19, 23, 29, 31...

Observaţie: Singurul număr prim şi par este 2.

Pentru a afla dacă un număr este prim sau nu, îl descompunem în factori primi,
adică îl împărţim la toate numerele prime cu care este divizibil. Dacă este
divizibil doar cu 1 şi cu el însuşi, atunci numărul este prim.

Această descompunere ne şi ajută să aflăm numărul divizorilor unui număr

natural n. Astfel dacă n este număr natural şi

Atunci n are (p1 + 1)·(p2 + 1)·…·(pq + 1) divizori.

Suma divizorilor numărului n este dată de formula:

4
 Divizor şi multiplu

Dacă d|a, atunci d se numeşte divizor al lui a şi a se numeşte multiplu al lui d.

Dn = mulţimea divizorilor lui n.

Exemple:
D6 = {1; 2; 3; 6}
D15 = {1; 3; 5; 15}
D12 = {1; 2; 3; 4; 6; 12}
D30 = {1; 2; 3; 5; 6; 10; 15; 30}
Multiplii lui 12:
M12 = {12; 24; 36; 48; 60; 72; ...}
Observaţii:

1) Mulţimea divizorilor unui număr natural nenul este o mulţime finită.

2) Mulţimea multiplilor unui număr natural nenul este o mulţime infinită.

Cel mai mare divizor comun şi

cel mai mic multiplu comun

Cel mai mare divizor comun al numerelor a şi b este cel mai mare număr la care
se împart exact şi a şi b. Cel mai mare divizor comun al numerelor a şi b se
scrie: c.m.m.d.c al numerelor a şi b sau (a;b)

1) (a; b) = d  ba  dd  b'
a'   (a' , b' )  1


2) (a;b) = d
 d|a şi d|b, oricare ar fi d' astfel încât d'|a şi d'|b
Cel mai mic multiplu comun al numerelor a şi b este cel mai mic

d'|d

număr care se împarte exact şi la a şi la b. Se notează: c.m.m.m.c al

numerelor a şi b sau [a;b]

1
[a; b] = m  m  a  m' 
m  b  m'
5
 2) [a; b] = m a|m şi b|m, oricare ar fi m', astfel încât a|m' şi b|m' m'|
m
 Observaţie: Produsul a două numere naturale a şi b este egal cu produsul
dintre c.m.m.d.c şi c.m.m.m.c al lor: a·b = (a,b)·[a,b].

Numere prime între ele

Definiţie: Două numere care au cel mai mare divizor comun 1, se numesc
numere prime între ele.
Observaţii:
1) Dacă a şi b sunt prime între ele, scriem: (a;b) = 1
2) Dacă un număr natural se divide cu două numere prime între ele, atunci
el este divizibil şi cu produsul lor.
Proprietate: Două numere consecutive sunt prime între ele.
Demonstraţie: Presupunem că d|a şi d|(a + 1)d|(a + 1 – a) d|1 (a; a + 1)
= 1, oricare ar fi numărul natural a şi numărul natural nenul d.

CRITERII DE DIVIZIBILITATE

 Criteriul de divizibilitate cu 2:
Un număr este divizibil cu 2 dacă ultima sa cifra este pară.
Exemplu: Numărul 2456 este divizibil cu 2, pentru că ultima sa cifră este
6 și este cifră pară
Numărul 2000 este divizibil cu 2, pentru că ultima sa cifră este 0 și este
cifră pară.
Numerele care sunt divizibile cu 2 se numesc numere pare.

 Criteriul de divizibilitate cu 3
Un număr natural este divizibil cu 3, dacă suma cifrelor sale este un
număr divizibil cu 3.
Exemplu: Numărul 216 este divizibil cu 3, deoarece suma cifrelor lui este
divizibilă cu 3 (2+1+6=9, 9⁞3)
Verificarea divizibilității se face prin împărțire:
Exemplu: 216 : 3 = 72

 Criteriul de divizibilitate cu 4:
Un număr natural este divizibil cu 4 dacă și numai dacă, ultimele două
cifre ale numărului formează un număr divizibil cu 4.
6
 Exemplu: 624 este divizibil cu 4, deoarece ultimele doua cifre, care
formeaza numarul 24, este divizibil cu 4
Verificarea divizibilității se face prin împărțire:
624 : 4 = 156
 Criteriul de divizibilitate cu 5:
Un număr natural este divizibil cu 5 dacă și numai dacă are ultima cifră 0
sau 5.
Exemplu: Numărul 840 este divizibil cu 5, deoarece ultima cifră este 0;
Numărul 355 este este divizibil cu 5, deoarece ultima cifră este 5.
Verificarea divizibilității se face prin împărțire:
840 : 5 = 168
355 : 5 =71

 Criteriul de divizibilitate cu 25:

Un număr natural este divizibil cu 25, dacă ultimele două cifre formează
un număr divizibil cu 25, și anume: 00, 25. 50, 75.
Exemple de numere divizibile cu 25:
125, 75650, 4575, 40100.

 Criteriul de divizibilitate cu 10, 100, 1000...:

Un număr natural este divizibil cu 10, 100, 1000...dacă ultimle cifre sunt:
un zero, doi de zero, respectiv trei de zero...
Exemple de numere divizibile cu 10: 30, 310, 5490, 13240...
Exemple de numere divizibile cu 100: 400, 5300, 12900...
Exemple de numere divizibile cu 1000: 2000, 16000, 251000...

7
 Aplicații

1.Care din următoarele numere: 124, 420, 250, 407, 954, 678, 2003, 5000, 4075, 15009 sunt
divizibile cu:

a. cu 2;
b. cu 5;
c. cu 10;
d. cu 3;
e. cu 9;
f. cu 4.

Rezolvare:

a. 124, 420, 250, 954, 678 şi 5000, pentru că sunt numere pare;
b. 420, 250, 5000 şi 4075, pentru că au ultima cifră 0 sau 5;
c. 420, 250 şi 5000, pentru că au ultima cifră 0;
d. 420(4+2+0=6 care e divizibil cu 3), 954(9+5+4=18 care e divizibil cu 3),
678(6+7+8=21 care e divizibil cu 3) şi 15009(1+5+0+0+9=15 care e divizibil cu 3);
e. 954(9+5+4=18 care e divizibil cu 9);
f. 124(numărul format din ultimele 2 cifre, 24, este divizibil cu 4), 420(20 este divizibil
cu 4) şi 5000(00 este divizibil cu 4).

2.Care numere formate din 3 cifre având la sute cifra 4, la zeci cifra8, se împarte la 2, având
restul 0  ?

Rezolvare:

-se scrie numărul: abc, se înlocuiesc literele cu cifrele cunoscute : 48c

-orice număr par se împarte la 2, având restul 0 ; deci cifra unităţilor poate fi : 0, 2, 4, 6, 8,
-se înlocuieşte şi cifra unităţilor :

c = 0, numărul este : 480

c =2, numărul este : 482
c = 4, numărul este : 484

c =6, numărul este : 486

c =8, numărul este : 488

Verificare :
480 : 2 = 240
486 : 2 = 243
482 : 2 = 241
488 : 2 = 244

8
 484 : 2 = 242 R : 480, 482, 484, 486, 488

3.Care este cel mai mare număr natural de 3 cifre distincte care se împarte la 3 având restul
0 
Rezolvare  :

-se scrie numărul astfel : abc

- pentru ca numărul să fie cel mai mare, trebuie să aibă la sute cifra cea mai mare : 9 iar la
zeci următoarea cifră mare :8
- acum numărul se poate scrie astfel : 98c
- pentru ca numărul să se împartă la 3, având restul 0, suma cifrelor sale trebuie să se împartă
exact la 3 :

9 + 8 + 7 = 24 24 : 3 = 8
9 + 8 + 6 = 23 23 : 3 = 7, rest 2
9 + 8 + 5 = 22 22 : 3 = 7, rest1
9 + 8 + 4 = 21 21 : 3 = 7

- deoarece trebuie să căutăm numărul cel mai mare, am pus la unităţi cifra 7 ( celelalte cifre
mai mari le-am folosit pentru sute şi zeci) ;

- suma cifrelor numărului 987 se împarte exact la 3, deci numărul se împarte la 3

Verificare :

987 : 3 = 329 R : 987

4. Enumeraţi elementele mulţimii Dn pentru:

a. n=10
b. n=24
c. n=49

Rezolvare:

a. D10={1,2,5,10}
b. D24={1,2,3,4,6,8,12,24}
c. D49={1,7,49}

Observaţie: divizorii unui număr natural pot fi grupaţi pe perechi, astfel încât produsul celor
2 numere din pereche să fie numărul n.

a. 1·10=10 şi 2·5=10
b. 1·24=24, 2·12=24, 3·8=24 şi 4·6=24
c. există cazuri în care mulţimea divizorilor are număr impar de elemente, în acest caz
unul dintre elemente este pereche pentru el însuşi, adică 1·49=49 şi 7·7=49.

9
5.Dintre numerele 121, 143, 243, divizibil cu 3este numărul....?

Rezolvare:

S (121) = 1+2+1 = 4 care NU este multiplu de 3

S (143) = 1+4+3 = 8 care NU este mutiplu de 3
S (243) = 2+4+3 = 9 care este multiplu de 3, deci singurul număr divizibil cu 3 din lista dată
este 243.

6.Numarul numerelor de forma yx divizibile cu 10 este egal cu?

Rezolvare:

Știm că un număr este divizbil cu 10 dacă ultima sa cifră este 0.

Deci vom pune condiția ca y=0.
X ocupă prima poziție în formarea unui număr și nu va putea lua valoarea 0 (nu există numere
de două cifre de forma: 00, 01, 02 etc)
X va lua doar valorile 1,2,3,...,9.
În total avem 9 posibilități, în concluzie sunt 9 numere: 10, 20, 30, 40, 50, 60, 70, 80, 90.

10
 BIBLIOGRAFIE:

1. Ştefan Cornel – Probleme propuse la concursurile de matematică, Editura Petrion,

Bucureşti, 1992.
2. Mariana Iancu, Alina Birta – Matematică – manual pentru clasa a VI-a, Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1997;
3. Cătălin Stănică, Ion Roşu, Marius Perianu, Dumitru Săvulescu – Matematică pentru
clasa a V-a, Editura Art, Bucureşti, 2011;

11