Fișă de documentare

Diagnosticul în boli parazitare – Coproparazitologic

In medicina veterinara, a avea mijloace

biologice de diagnostic care sa fie usor
de executat, sa fie reproductibile, sensibile,
precoce si specifice, constituie o necesitate de
prim ordin. In general, metodele specifice de
diagnostic de laborator in parazitoze constau in
identificarea si izolarea parazitului.

Examene coproparazitologice
examenul parazitologic al materiilor fecale
este o metoda de diagnostic folosita pentru evidentierea parazitilor cu localizare
intestinala (protozoare, helminti) cat si a celor  care se elimina prin tu'ul digestiv.
-
rar se elimina viermii adulti vizibil cu ochiul liber; frecvent se elimina ouale si larvele lor,
precum si chistii si trofozoitii de protozoare, elemente vizibile numai microscopic.
Metoda Willis
• Tehnica:
•  3-5g fecale se mojareaza cu o solutie suprasaturata de NaCl, amestecul
se strecoaraintr-un pahar Willis astfel incat sa formeze la deschiderea paharului un
menisc convex, si se aseaza lama. Se lasa in repaus 20-30 minute apoi se aplica
lamela pe lama si se examineaza lamicroscop cu obiectiv 10, 20.
•   Indicatii:
•  concentrarea sporochisturilor, oochisturilor, chisturilor de sporozoare,
oncosferelor,oualor de nematode.

Metoda Baermann este specifică depistării

formelor larvare a strongililor pulmonari și
a strongiloizilor. Aceasta utilizează aparatul cu
același nume în care fecalele suspendate într-o fașă de
tifon vor fi expuse în apa calda peste noapte, timp în
care larvele migrează către fundul vasului de unde
sunt recuperate și examinate.Cele mai frecvente
descoperiri ale examenului coproparazitologic
efectuat în clinica sunt :oochisturile de
nematode precum Toxocara canis, Toxocara cati,
AncYlostoma spp., urmate de larve de nematode.
FIŞĂ DE LUCRU

Diagnosticul în boli parazitare – Coproparazitologic

1. Care este rolul examenului coproparazitologic?

2. Descrieți metoda Willis:

3. Descrieți metoda
Baermann:

4. Recunoașteți aparatul din imagine și precizați modul de utilizare.