Sunteți pe pagina 1din 29

CUPRINS

ARGUMENT....................................................................................................2

Capitolul I – Prezentare Iugoslavia..................................................................3

Capitolul II - Itinerariu turistic..........................................................................6

2.1. Periplu în Iugoslavia: Serbia – Slovenia –Croația-Muntenegru............6

2.2. Prezentare obiective vizitate...................................................................9

Capitolul III Documente..................................................................................15

3.1 Analiza de pret.......................................................................................15

3.2. Oferte de transport și cazare..................................................................16

3.3. Documente............................................................................................20

BIBLIOGRAFIE.............................................................................................22

ANEXE...........................................................................................................23
ARGUMENT

Am ales aceasta temă deoarece Iugoslavia este numele unui stat


dispărut din Europa, situat în Peninsula Balcanică. Etimologic
termenul iugoslav înseamnă slav de sud şi s-a format prin mixtura sarbo-
croată a cuvintelor "sud" şi "slav".
Iugoslavia a existat în secolul al XX-lea sub forma a 3 entităţi politice
separate şi succesive.
Începutul l-a constituit înfiinţarea după primul război mondial în 1918
a Regatului sîrbilor, croaţilor şi slovenilor, care ulterior în 1929 a primit
denumirea de Regatul Iugoslav.
În 1941 în timpul celui de-al doilea război mondial, Iugoslavia a fost
ocupată de Germania, iar Croaţia s-a declarat independentă, cu sprijinul
Germaniei. Deoarece în Iugoslavia partizanii conduşi de Tito au căpătat o
mare simpatie în timpul războiului împotriva Germaniei, Frontul
naţional condus de Iosip Bronz Tito a obţinut 96% din voturi la alegerile din
noiembrie 1945.
Adunarea Constituantă formată în urma acestor alegeri s-a reunit la
Belgrad la 29 noiembrie 1945 şi a adoptat două acte importante: Decretul
privind abolirea monarhiei şi proclamarea Republicii Federative Iugoslavia.
Constituţia prin care statul iugoslav a fost organizat sub forma unui stat
federativ a fost adoptată la 31 ianuarie 1946. Cele 6 republici federale erau: 
Serbia,  Croaţia,  Macedonia,  Bosnia şi Herţegovina,  Slovenia şi 
Muntenegru.
În 1992, după proclamarea independenţei Croaţiei, Sloveniei, Bosniei
şi Herţegovinei şi Macedoniei, cele 2 republici federale rămase: Serbia şi
Muntenegru, au format Republica Federală Iugoslavia. Mica Iugoslavie avea
circa 102.173 kmp şi era formată din două republici unionale: Serbia şi
Muntenegru şi două ţinuturi autonome: Voivodina şi Kossovo-Metohia.
În anul 2003 din momentul în care statul s-a transformat într-o
confederaţie sub numele de Serbia şi Muntenegru, numele de Iugoslavia a
încetat să mai existe pentru denumirea vreunui stat. În 2006 Muntenegrul şi-a
proclamat independenţa şi el ca urmare a unui referendum, iar confederaţia
Serbia şi Muntenegru s-a destrămat.
Proiectul este impartit în 3 capitole: capitolul 1 face referire la
prezentarea Iugoslaviei, în capitolul 2 am prezentat un itinerariu si obiectivele
vizitate, iar capitolul 3 face referire la documente si materiale publicitare
CAPITOLUL I

PREZENTARE IUGOSLAVIA
Localizarea generală a entităților politice cunoscute sub numele de
Iugoslavia. Granițele exacte s-au schimbat pe parcursul anilor.
Iugoslavia (bosniacă, croată, macedoneană, muntenegreană, sârbă,
sârbo-croată sau croato-sârbă, slovenă: Jugoslavija; chirilice: Југославија;
literalmente în română: "Slavia de Sud" sau "Țara slavilor de sud") este un
termen care descrie trei entități politice care au existat succesiv, în peninsula
Balcanică, din Europa, în cea mai mare parte a secolului XX.
Prima entitate cunoscută sub acest nume a fost Regatul Iugoslaviei,
care, înainte de 3 octombrie 1929 a fost cunoscut sub numele de Regatul
sârbilor, croaților, și slovenilor. A fost înființat la 1 decembrie 1918, prin
unirea Statului slovenilor, croaților și sârbilor și a Regatului Serbiei (la care
Regatul Muntenegrului fusese anexat la 13 noiembrie 1918). La 13 iulie 1922,
Conferința ambasadorilor de la Paris a recunoscut oficial unirea[1]). Regatul
Iugoslaviei a fost invadat de Puterile Axei în 1941 și, din cauza evenimentelor
care au urmat, a fost oficial abolit în 1943 și 1945.
A doua entitate cunoscută cu acest nume a fost Federația Democrată a
Iugoslaviei, care a fost proclamată în 1943, de mișcarea de rezistență a
partizanilor iugoslavi în Al Doilea Război Mondial. Ulterior, a fost
redenumită Republica Populară Federativă Iugoslavia, în 1946, când a fost
instaurat un guvern comunist. În 1963 a fost iarăși redenumită în Republica
Socialistă Federativă Iugoslavia (R.S.F. Iugoslavia). Acesta a fost cel mai
mare stat iugoslav, deoarece Istria și Rijeka au fost incluse în noua Iugoslavie
la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.
Cele opt elemente constitutive care formau federația erau șase
republici socialiste: Bosnia și Herțegovina, Croația, Macedonia, Muntenegru,
Slovenia, Serbia și două provincii socialiste autonome (Kosovo și Voivodina),
incluse în Republica Socialistă Serbia. După 1974, aceste două provincii
autonome au devenit, de asemenea, membri egali în federației[2][3]. Începând
cu 1991, R.S.F. Iugoslavia s-a dezintegrat în războaiele iugoslave, urmate de
secesiunea entităților constituente ale statului federal.
Ultima entitate cunoscută cu acest nume a fost Republica Federală
Iugoslavia, înființată la data de 27 martie 1992. Aceasta a fost o federație
constituită din două republici non-secesioniste rămase: Muntenegru și Serbia
(incluzând provinciile autonome Voivodina și Kosovo). În 4 martie 2003, a
fost redenumită în Uniunea Statală a Serbiei și Muntenegrului, iar numele
„Iugoslavia” a fost desființat oficial. La 3 iunie, respectiv 5 iunie 2006,
Muntenegru și Serbia și-au declarat independența, astfel sfârșindu-se statul
iugoslav. Kosovo este, însă, în continuare, subiect de dispută teritorială între
Republica Serbia și auto-proclamata Republica Kosovo. Kosovo și-a declarat
independența la 17 februarie 2008, în timp ce Serbia pretinde că este parte a
propriului teritoriu suveran. Kosovo a fost recunoscut de 71 din cele 192 state
membre ale Națiunilor Unite. Ultima țară având în denumire termenul
Iugoslavia său este Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei.

Destrămarea Iugoslaviei
Destrămarea Iugoslaviei s-a produs ca urmare a unor serii de conflicte
politice și armate la începutul anilor 1990. După o perioadă de criză politică
care a avut loc în anii 1980, republicile constituente ale Republicii Socialiste
Federative Iugoslavia s-au desprins, însă problemele nerezolvate au dus la
izbucnirea războaielor iugoslave interetnice. Cea mai mare parte a războaielor
s-au desfășurat în Bosnia și Croația.
După victoria Aliaților din Al Doilea Război Mondial, Iugoslavia s-a
organizat într-o federație alcătuită din șase republici având granițele trasate pe
criterii etnice: Slovenia, Croația, Bosnia și Herțegovina, Serbia, Muntenegru,
Macedonia. În plus, au fost înființate două provincii autonome în cadrul
Serbiei: Voivodina și Kosovo. Fiecare republică avea propriul partid și elită
politică din Liga Comuniștilor din Iugoslavia iar orice dispută era discutată la
nivel federal. Modelul iugoslav de organizare a statului precum și „calea de
mijloc” între economia planificată și cea liberală au avut un succes parțial iar
țara a cunoscut o perioadă de mare creștere economică și o stabilitate politică
relativă până în anii 1980 fiind sub conducerea lui Iosip Broz Tito,
președintele ales pe viață. După decesul survenit în 1980, sistemul slăbit al
guvernului federal a fost lăsat să facă față provocărilor economic și politic.
În anii 1980, albanezii din Kosovo au cerut ca provincia autonomă să
primească statut de republică, prin declanșarea de proteste în 1981. De-a
lungul decadei, tensiunile etnice dintre albanezi și sârbii din Kosovo au rămas
ridicate, astfel opoziția sârbilor din Iugoslavia față de autonomia provinciilor
a crescut dar și față de sistemul ineficient al consensului la nivel federal, fiind
o piedică pentru interesele sârbilor. În 1987, Slobodan Milošević a ajuns la
putere în Serbia și printr-o serie de manevre populiste a obținut controlul de
facto asupra Kosovo, Voivodina și Muntenegru, reușind să dobândească un
mare sprijin din partea sârbilor pentru a-și urmări politica de centralizare.
Intereselor lui Milošević i s-au opus liderii partidelor din Slovenia și Croația
care solicitau o democratizare mai mare a țării ca urmare a Revoluțiilor din
1989 din Europa de Est. În 1990, Liga Comuniștilor din Iugoslavia s-a
dizolvat de-a lungul liniilor federale.
În anii 1990, comuniștii au pierdut puterea în fața partidelor
separatiste în urma primelor alegeri multipartite care s-au desfășurat în
întreaga țară, cu excepția în Serbia și Muntenegru, unde au fost câștigate de
Milošević și aliații săi. Începând din 1991, fiecare republică își declară
independența (numai Serbia și Muntenegru au rămas în federație), însă
statutul minorităților sârbe din afara Serbiei a rămas nerezolvat. După câteva
incidente interetnice, Războaiele Iugoslave au erupt, întâi în Croația iar apoi
în Bosnia, fiind mult mai sever; războaiele au cauzat probleme de ordin
politic și economic pe termen lung.
 25 iunie 1991: independența Croației și a Sloveniei
 8 septembrie 1991: independența Republicii Macedonia
 1 martie 1992: independența Bosniei și Herțegovinei
 3 iunie 2006: independența Muntenegrului
 5 Iunie 2006: destrămarea statului Serbia și
Muntenegru, (formarea Serbiei)
 17 februarie 2008: independența statului Kosovo
Capitolul II

ITINERARIU TURISTIC

2.1. Periplu în Iugoslavia: Serbia – Slovenia –Croația-


Muntenegru
Ziua 1. BUCURESTI – BELGRAD
Intalnire la ora 05.30 in fata Ateneului Roman si plecare ora 06.00 pe
ruta Pitesti-Craiova-Turnu Severin-portile de Fier. Vom putea admira statuia
lui Decebal (masurand 55 de m inaltime, ridicata in vecinatatea
monumentului roman Tabula Traiana), Manastirea Mraconia, cazanele ( una
dintre cele mai frumoase parti ale Dunarii) si Cetatea Golubac, construita pe
marginea unei stanci deasupra Dunarii. Sosire dupa amiaza tarziu in capitala
Serbiei, Belgrad. Seara vom face o croaziera pe Dunare cu cina inclusa.
Cazare Belgrad. 
Ziua 2. BELGRAD 
Mic dejun. Zi dedicata descoperirii capitalei Serbiei, Belgrad. Vom
vizita parcul si cetatea Kalemegdan (panorama asupra Belgradului si
confluentei Dunarii cu Sava), catedrala Sf. Sava, Muzeul National,  Palatul
Alb, Palatul Regal, Piata Republicii, Palatul printesei Ljubica. Seara va
propunem, optional,  cina cu muzica live intr-un restaurant local. Cazare la
acelasi hotel. 
Ziua 3. BELGRAD - CANIONUL TARA – SARAJEVO
Mic dejun. Plecam spre Muntenegru via Uzice - Prijepolie. Dupa
traversarea granitei, continuam  spre Pljevlj  si patrundem in Parcul National
Durmitor, zona de o frumusete coplesitoare, cu munti maiestosi impaduriti,
lacuri glaciare cu ape de clestar, cascade, platouri ametitoare si, bineinteles,
peisajele spectaculoase ale Canionului Tara. Zona a fost declarata patrimoniu
natural UNESCO datorita frumusetii salbatice a peisajelor si a marii
diversitati de flora si fauna endemice. Canionul Tara, spectaculos si dramatic,
este al doilea mare canion din lume dupa Grand Canyon si cel mai mare din
Europa, a carui adancime depaseste 1000 m. Vom urma ruta Moskovac –
Bistrica – Dobrilovna, vom traversa podul Belvedere Tara, peste inaltimile
canionului, strabatand peisajele magnifice spre vest, traversand granita in
Bosnia-Hertegovina. Cazare Sarajevo. 
Ziua 4. SARAJEVO – MOSTAR - CASCADA KRAVICE –
DUBROVNIK
Mic dejun. Ziua incepe cu un tur de oras Sarajevo, capitala Bosniei-
Hertegovina, unde vizitam primaria, universitatea si biblioteca, catedrala
romano - catolica, biserica ortodoxa si zona centrala cu fantana Sebalj.
Deplasare spre Mostar, cu vizitarea vechiului cartier, aflat in patrimoniul
UNESCO. Pe parcurusul turului de oras, vizitam podul vechi (care face
legatura intre cele doua parti ale orasului), moscheea Karadjozbeg, si
incheiem cu vizita cascadei Kravice. Plecam mai departe spre Dubrovnik, in
Croatia. Cazare Dubrovnik. 
Ziua 5. DUBROVNIK - FIORDUL BOKA KOTORSKA –
BUDVA – KOTOR
Mic dejun. Plecare spre Golful Kotor de la Marea Adriatica (Boka
Kotorska), regiune de o frumusete unica, intrata in patrimoniul cultural si
natural UNESCO, cu fiorduri adanci care strapung vaile muntoase, orasele de
un farmec inegalabil care se revarsa peste crevasele muntilor pana la buza
apelor. Continuam traseul spre Budva, cea mai renumita statiune litorala a
Muntenegru-lui si scurt tur de oras pentru a admira fortificatiile, cetatea,
biserica Sf. Ioan (Sveti Ivan), biserica Santa Maria in Punt. Drumul ne poarta
apoi pana  in Kotor, asezare cu iz medieval si influente din arhitectura
venetiana, situata in cea mai retrasa parte a golfului. Vizitam aici fortareata,
catedrala Sveti Trifun, biserica romanica Sf. Maria (Sveti Marija), palatele,
turnul orologiului, portul Kotor. Intoarcere in Dubrovnik si cazare.
Ziua 6. DUBROVNIK 
Mic dejun. Ziua de azi o dedicam Dubrovnik-ului, oras fermecator,
supranumit si “Perla Adriaticii”, cea mai atragatoare destinatie turistica de la
Marea Adriatica, aflat in patrimoniul UNESCO. Tur pietonal pentru vizitarea
orasului: Manastirea Franciscana, Palatul Rectorilor ( sec. XV ), Zidurile
Orasului - apreciate ca fiind cele mai frumoase din lume,  marea fantana a lui
Onofrio, Placa, Piata Luza,  biserica Sf. Vlaho (protectorul orasului),
manastirea Sf. Clara, biserica Mantuitorului, biserica Sf. Ignatiu de Loyola.
Dupa amiaza, timp liber pentru activitati individuale. Va sugeram o
ascensiune cu telecabina pe colina Srd, pentru a savura o cafea si a admira
orasul de sus si frumusetile zonei (optional), ascensiune pe zidurile orasului,
vizitarea insulei Lokrum cu ferry sau timp liber pentru cumparaturi sau plaja.
Cazare Dubrovnik. 
Ziua 7. DUBROVNIK – SPLIT – TROGIR - SIBENIK
Mic dejun. Strabatem in continuare frumoasa Riviera Makarska. Traseul ofera
privelisti deosebite, cu plaje aurii, golfulete ascunse, paduri de pini etc. Sosire
in Split, capitala provinciei Dalmatia. Vom putea admira impozantul Palat al
lui Diocletian (astazi Catedrala) cu zidurile care inconjoara orasul, Templul
lui Jupiter, Poarta de Aur, Statuia Episcopului Grigore din Nin, Catedrala Sf.
Domnius (complex religios). Continuam traseul spre Trogir, oras fermecator,
situat pe o insula, aflat de asemenea, in patrimoniul UNESCO. Pe parcursul
turului de oras vom admira: Poarta dinspre Pamant, Catedrala Sf. Lavro, Piata
Ioan Paul al II-lea, Manastirea Dominicana Sf. Nicolae si ne vom plimba pe
vechile strazi. Deplasare spre Sibenik, zona cu cel mai crestat arhipelag
european si fenomene carstice. Sosire si cazare Sibenik.
Ziua 8. SIBENIK - CASCADELE SKRADINSKI BUK – ZADAR
Mic dejun. Incepem ziua cu un tur de oras Sibenik. Monumentele
orasului atesta o istorie lunga si zbuciumata. Vom admira Catedrala Sf. Iacob
(Sv. Jakov), aflata in patrimoniul UNESCO, Palatul Printului Riva, vechile
fortificatii, Biserica Sf. Francisc, pitorestile strazi Kralja Tomislava si
Zagrebacka si Fortareata. Ne deplasam apoi spre Parcul National Krka, unde
raul cu acelasi nume, si-a croit drumul pe 50 km printre dealurile carstice,
formand chei spectaculoase, cu sapte cascade alternand cu lacuri linistite.
Vom vizita cea mai frumoasa zona, Skradinski Buk, cu cascade care pot fi
vazute de pe pontoane special amenajate. Optional, se poate face o croaziera
cu vaporasul electric.  Cazare Zadar.
Ziua 9. ZADAR - PARCUL NATIONAL PLITVICE – OPATIJA
Mic dejun. Tur de oras Zadar, cel mai nordic dintre orasele fortificate
ale Dalmatiei, situat pe o peninsula, pe parcursul caruia vom admira Poarta
dinspre Pamant, Citadela, Piata celor 5 puturi, Biserica Sf. Simion, Biserica
Sf. Donat,      Campanila si incheiem cu impozanta Catedrala Sf. Anastasia.
Traseul continua spre Parcul National Plitvice, rezervatie naturala intrata in
patrimoniul UNESCO, impresionanta prin frumusetea peisajelor, cu lacuri
limpezi, terasate  si despartite de spectaculoase caderi de apa. Drumul
continua spre capitala Croatiei, Zagreb. Sosire si cazare Zagreb. 
Ziua 10. OPATIJA - PESTERA POSTOJNA – LJUBLJANA –
ZAGREB
Mic dejun. Plecare spre Slovenia cu un popas de cca. 2,5 ore pentru
vizitarea Pesterii Postojna, unul din cele mai fascinante fenomene carstice din
Europa ( vizitarea se face cu trenuletul si pe jos ). Urmatoarea oprire va fi in
Ljubljana pentru un tur panoramic, admirand centrul vechi al orasului cu
numeroasele cladiri istorice construite intr-un amestec de stiluri baroc si art
nouveau. Intoarcere in Zagreb si cazare.
Ziua 11. ZAGREB - NOVI SAD 
Mic dejun.  Incepem ziua de azi cu turul Zagreb-ului. Dezvoltarea
istorica a orasului a dus la impartirea lui in trei cartiere principale, de intinderi
diferite: Orasul de Sud, Kaptol si Orasul de Jos. Orasul de Sus situat  pe o
colina, corespunde vechii asezari nobiliare Gradec si pastreaza stradutele
inguste, marginite de cladiri multiseculare. Kapto, cea mai btrana parte a
orasului, situat de asemenea pe o colina, poarta numele asezarii ecleziastice
din vechime, dezvoltata in jurul catedralei si aflata in rivaliate acerba cu
vecina sa, Gradec. Orasul de Jos s-a construit, spre deosebire de celelate, in a
doua jumatate a secolului XIX. Vom face un tur panoramic pe parcursul
caruia admiram, pe rand, Orasul de Sus „Gradec”: cu Turnul Lotrskac, Piata
Sf. Ecaterina, Piata iezuitilor, Piata Sf. Marcu, Parlamentul, vechea monetarie,
Primaria, Palatul, continuam cu Orasul de Jos unde vom admira: Casa
artistilor croati, Academia de litere, Pavilonul artelor, Gara, Arhivele
Nationale, Teatrul National Croat, Muzeul Mimara, Piata Josip Jelacic si
incheiem cu Kaptol unde admiram podul insangerat,  catedrala, Biserica Sf.
Francisc si incheiem cu Parcul Ribnjak. Deplasare spre Novi Sad si cazare.
Ziua 12. NOVI SAD – BUCURESTI
Mic dejun. Incepem cu un tur al orasului Novi Sad, «  capitala »
Voievodinei, oras cosmopolit: Fortareata Petrovaradin , situata pe malul drept
al Dunarii, Piata Libertatii cu primaria, apoi catedrala catolica, catedrala
ortodoxa si Biserica Ortodoxa Sf. Nicolae. Se ajunge la Bucuresti aproximativ
la ora 23.00, in functie de formalitatile vamale si de trafic. 
2.2. Prezentare obiective vizitate

Fortareata Kalemegdan Cetatea Belgradului a fost candva o


fortificatie militara importanta, dar acum gazduieste parcul Belgradului. 
A fost construita in secolul al III-lea i.Hr, iar pe acea vreme, fortareata era
cunoscuta sub numele Singidunum. Ulterior, a fost disputata de numeroase
popoare, printre care se numara si romanii, turcii, ungurii sau chiar bulgarii.
Aflandu-se chiar la capatul strazii Knez Mihailova, cetatea ofera privelisti
frumoase, mai ales in timpul apusului de soare. In interiorul zidurilor cetatii
au fost deschise numeroase cafenele, terenuri de tenis si muzee. 
Parcul National Durmitor din Muntenegru dateaza din 1952 si are o
suprafata de 339 kilometrii patrati.
In cadrul Parcului National Durmitor se afla Masivul Durmitor si 3
canioane care iti taie respiratia, incluzand si salbaticul rau Tara, unul din cele
mai adanci chei din Europa de 1300 metri. Apele Lacului Negru, cel mai mare
din cadrul parcului, calatoresc pe sub Masivul Durmitor pana pe valea
superioara a raului Komarnica. Parcul are de asemenea o duzina de lacuri mai
mici si mijlocii.
Parcul este impanzit de paduri de foioase si pin – aici se afla una din
ultimele paduri de pin negru, situata langa Crna Poda. Acesti copaci au o
vechime de peste 400 de ani, unii dintre ei ajung la o inaltime de peste 50
metri.Platoul poate fi atins prin numeroase trasee, iar pe parcurs intalniti
numarate posibilitati de cazare pentru a petrece o noapte de neuitat : colibe,
refugii si un bivuac.
Aflat in Alpii Dinarici, are o gama larga de altitudini de la 1475 metri
pana la peste 2500 metri. Masivul Durmitor se mandreste cu peste 50 de
varfuri cu o inaltime de peste 2000 de metri. Din cauza acestor diferente in
altitudine si a locatiei parcului, aici putem intalni o clima mediteraniana ( in
vai) si un microclimat alpin.
Zeci de specii de plante endemice prospera in Durmitor. In partea de
jos a versantilor muntelui putem gasi afine si capsuni salbatice din iunie pana
in octombrie. Putem gasi aici peste 160 de specii diferite de pasari si o gama
larga de tritoni, broaste si soparle. Fauna mai include lupi, mistreti, ursi bruni,
capre negre si vulturi.
Mostar este un orășel de poveste din Bosnia-Herțegovina, o țară despre
care nimeni nu știe prea multe și prea puțini se aventurează să o descopere.
Citind despre Mostar, ai parcă senzația că filele manualului de istorie, cu
războaie sângeroase, s-au amestecat din greșeală printre paginile unei cărți de
basme.
Munți înalți, păduri verzi, căsuțe din piatră, suveniruri colorate. Parcă
nimic din ceea ce vezi azi în Mostar nu amintește de recentul război etnic din
Iugoslavia. Nu, nu vei apuca să crezi sau să spui asta. Pentru că de îndată ce
ajungi în oraș, vei observa urmele de gloanțe nelipsite de pe fiecare clădire
rămasă în picioare.
Croații, sârbii și bosniacii au trăit mult timp în armonie pe teritoriul
Bosniei din Fosta Iugoslavie. Până când, pe neașteptate, din motive pe care
nici măcar localnicii nu le înțeleg, s-a dezlănțuit un conflict armat cu urmări la
care nimeni nu s-ar fi așteptat. Mostar a fost cel mai afectat oraș din Bosnia-
Herțegovina, fiind aproape complet demolat în timpul războiului. Dacă ajungi
într-unul dintre cimitirele sale, vei sesiza că 1993 se repetă obsesiv pe crucile
celor decedați. Pentru că acesta a fost fără dubii cel mai sângeros an, când
timp de nouă luni Mostar a fost sub asediu, iar oamenii n-au avut hrană și
electricitate. Poți vizita pentru câțiva euro muzeul (War Photo Museum) unde
sunt expuse cadrele surprinse de un neo-zeelandez în perioada războiului.
Intrarea este chiar lângă pod.
Prin urmare, reminiscențele războiului de acum mai bine de 20 de ani
sunt peste tot. Mai pregnant decât sub formă fizică, acestea se află în memoria
oamenilor, care parcă au un zâmbet trist și duc cumva o existență resemnată,
căzută sub incidența unui război ce a distrus familii.
Însă centrul vechi a fost refăcut și, odată ce ajungi acolo, îți reamintești
de povestirea în ramă, despre care ai învățat la școală. Adică intri din poveste
în poveste. O alta în care podul-simbol Stari Most se înalță semeț deasupra
râului Neretva, având în spate un cadru natural minunat, creat de munții din
împrejurim.
Cascada Kravice Situată pe râul Trebizat, Cascada Kravice este una
dintre cele mai spectaculoase cascade din Europa. Are o lăţime de 120 de
metrii, motiv pentru care unii o mai numesc şi "Mică Niagară" şi o inltime de
25 metrii. Se află situată langa satul Studenci, la aproximativ 10 km sud de
localitatea Ljubuški şi la 40 km sud de mai cunoscutul oraş bosniac Mostar.
Perioada ideală pentru a fotografia cascada Kravice este primăvara,
atunci când începe să înverzească natura. În apropierea cascadei este un loc de
campare şi un bar, iar în imediata vecinătate a cascadei o teresa unde se pot
servi băuturi şi mâncare de tip fast-food.
În bazinul de apă format la baza cascadei se poate înota, iar pe râul pe
care se afla cascada se poate practica pescuitul.
Dubrovnik este un oraș în cantonul Dubrovnik-Neretva, Croația, având
o populație de 42.615 locuitori (2011). Este una dintre cele mai proeminente
stațiuni turistice de la Marea Adriatică în sudul extrem al Croației și centrul
cantonului Dubrovnik-Neretva. Raguza și-a schimbat numele în Dubrovnik în
1918
Patronul spiritual al orașului este martirul Sfântul Blasiu (Sveti Vlaho în
croată). Statuile sale sunt amplasate în incinta orașului, care în fiecare vară se
organizează mari procesiuni, pentru că are o importanță similară cu cea a
Sfântului Evanghelist Marcu pentru Veneția.
Dubrovnik a fost fondat prin unirea a două mici orășele: Ragusa, inițial
Laus (numele vine de la cuvântul latin pentru stâncă) care era doar o mică
insulă inatacabilă pe coasta de sud a Dalmației, ce oferea adăpost pentru
refugiații italieni din orașul Epidaurum; și Dubrava (denumit după cuvântul
slavic dub care înseamnă stejar), o așezare târzie a migratorilor slavi creată la
poalele dealului Srđ. Strâmtoarea de mare dintre fortăreața Ragusa a fost
ștearsă treptat prin umplerea cu pământ de către croații dornici să fie acceptați
în cetate: astfel orașul croat Dubrava de sub pădure s-a extins spre poarta
nordică a fortăreței Ragusa, cea care se continua cu Stradone și Piazza (astăzi
Stradun și Placa).
Golful Kotor este una dintre marile minuni ale naturii cu care se
mandresc locuitorii Muntenegrului. Face parte din  patrimoniu mondial
UNESCO. Deseori mai apare sub denumirea Boka Kotorska. Este cel mai
sudic fiord din Europa si alaturi de Fiordurile Scandinave sunt trecute pe lista
celor mai frumoase cinci fiorduri din lume, avand forma unui fluture cu patru
aripi desfacute. Golful Kotor se afla in partea de nord a Muntenegrului,
chiar in apropiere de Croatia. Este unul dintre cele mai mari golfuri de la
Marea Adriatica. Are 6 golfuri si se intinde pe o suprafata de 78 km patrati.
Incepe de la Herteg Novi, unde apa se strecoara cu incapatanare in inima
Muntilor Lovcen si Orjen. Sau muntii se cufunda in mare. Cum vreti fiecare!
Iar punctul terminus este in orasul Kotor.
Split, capitala provinciei Dalmatia. Vom putea admira impozantul Palat
al lui Diocletian (astazi Catedrala) cu zidurile care inconjoara orasul, Templul
lui Jupiter, Poarta de Aur, Statuia Episcopului Grigore din Nin, Catedrala Sf.
Domnius (complex religios).
Catedrala Sf. Iacob Straluceste in Trg Republike Hrvatske: cadru
venetian, piatra dantelata. Turul se incepe de la statuia care se afla in piata,
omagiu al lui Ivan Mestrovic, cel mai renumit artist croat modern, la un inalt
grad. Imbinarea stradutelor pare sa fie facuta pentru a duce aici, in fata
solemnitatii unei arhitecturi sculptate: Catedrala Sf. Iacob (Sv. Jakob). A fost
nevoie de aproape un secol pentru a o construi: in 1431 muncitori calificati
venetieni, sub indrumarea lui Pier Paolo dalie Masegne, au inceput sa lucreze
pe fundatiile unei cladiri preexistente, realizand partea inferioara, gotica; cea
superioara, renascentista, a fost continuata de catre Giorgio Orsini, la moartea
caruia, in 1475, a urmat Niccolo Fiorentino.
Pe fatada, de la marea rozeta, privirea ie opreste asupra rafinatelor
decoratiuni al portalului central, cu motive florale, bustul lui Hristos si, pe
laturi, apostolii. In partea stanga se deschide cunoscutul portal al Leilor
construit cu material refolosibil si flancat de statuile lui Adam si a Evei, opera
a lui Orsini. Acelasi artist insereaza, pe cornisa care marcheaza partea
inferioara a absidelor, o curioasa galerie de portrete, in care fiecare chip
prezinta trasaturi caracteristice si expresii diferite: unele par inspirate din
fizionomiile grecilor si turcilor, altele sunt simple figuri de femei si copii;
izbeste nu numai abilitatea, ci si sensibilitatea portretistului, a carui semnatura
se citeste pe un cartus sprijinit de doi ingerasi, pe ultimul pilastru de pe latura
stanga.
Parcul National Plitvice, cea mai populara atractie turistica din
Croatia, a fost introdus in lista Patrimoniului Mondial UNESCO in anul 1979.
Localizate la jumatatea drumului intre Zagreb si Zadar, lacurile ce se gasesc
in perimetrul parcului sunt cu siguranta unul dintre obiectivele pe care nu vrei
sa le ratezi.
Parcul National Plitvice este considerat una dintre cele mai frumoase
obiective naturale din Europa datorita celor 16 lacuri conectate prin cascade
spectaculoase. Lacurile sunt situate in platoul Plitvice, delimitate de doua
masive muntoase ale Alpilor Dinarici: Licka Pljesevica si Mala Kapela.
Frumusetea parcului national sta in modul incredibil in care cascadele si
barajele naturale se imbina si formeaza spatiul ideal pentru acumularea apelor
izvoarelor subterane ce sa afla in zona. Paradisul exotic din inima Europei se
intinde pe aproximativ 300 de kilometri patrati si cuprinde numeroase specii
de plante si animale protejate de lege.
In timpul vizitei, vei observa ca suprafata pe care se intinde parcul nu
este plata si prezinta anumite denivelari. Cel mai inalt punct are o altitudine
de 1.280 de metri, in vreme ce platforma pe care se afla lacurile de jos este
situata la aproximativ 380 de metri. Acest decalaj de altitudini nu face decat
sa sporeasca spectaculozitate locului si sa ajute turistii sa realizeze niste
fotografii incredibile.
Postojnska jama sau peștera de la Postojna, este o peșteră din
Slovenia, amplasată în comuna Postojna.
Peștera de la Postojna este una din cele mai mari grote europene. Are o
faună foarte variată: de la creveți, miriapode, și greieri de peșteră, la marea
atracție pentru turiști, olmii, sau, Proteus Anguinus (limba latină), o reptilă
acvatică rară cu piele asemănătoare cu cea umană, semitransparentă. Are ochii
atrofiați si are branhii exterioare. Există o subspecie a sa, olmul negru, extrem
de rar. În afara turului în peșteră, animalele pot fi văzute de către turiști la
vivariul de lângă aceasta. Olmii albi sunt aduși și ținuți 2 săptămâni in
vivariu, apoi schimbați. Olmii negri nu sunt expuși datorită protecției lor.
Peștera are 3 galerii celebre: cea albă, roșie și galeria spagetti.
Fortăreaţa Petrovaradin, Serbia
Fortăreaţa Petrovaradin, Gibraltarul Dunării, se află în Novi Sad,
Serbia, pe malul drept al Dunării. Este una dintre cele mai mari şi mai bine
conservate bastioane de artilerie din această parte a Europei. Cetatea a fost
pusă sub protecţie națională în 1948, iar în 1991 a fost proclamată parte a
patrimoniului cultural.
Zona a fost locuită continuu încă din Paleolitic, artefactele descoperite
fiind datate din anii 19000 - 15000 î.e.n. De asemenea, aici au construit
romanii cetatea Cusum, o parte a frontierelor fortificate (Limes) de-a lungul
Dunării.
În 1235 regele Bela IV al Ungariei a adus aici un grup de călugări din
Franţa, care au construit o mănăstire pe ruinele cetăţii romane.
Cetatea a căzut în mâinile turcilor în 1526, după un asediu de două
săptămâni. Armata austriacă a recapturat Petrovaradin în timpul războiului
turc din 1687. Austriecii încep să dărâme vechea cetate şi să construiască noi
fortificaţii după standardele epocii. Se construieşte şi un sistem de tuneluri ce
se întinde pe o lungime de 16 km.
Bătălia de la Petrovaradin din 5 august 1716 aduce victoria armatei
austriece şi înseamnă sfârşitul ameninţării turce în Europa Centrală. După
Primul Război Mondial, Petrovaradin este cedată Regatului sârbilor, croaţilor
şi slovenilor, cunoscut mai târziu ca Iugoslavia.
CAPITOLUL III

DOCUMENTE

3.1 Analiza de pret

Plecări Tarife
Componente de preț

 735 € Adult cam. dublă:


 910 € Adult cam. single:

Componente incluse în preț

 15 € Asigurare medicala + storno (*valoare storno asigurata – pana la


21.000 lei / calatorie):

Suplimente opționale

 28 € Croaziera pe Dunare cu cina (Belgrad): (include ghid insotitor, bilet


croaziera si cina):
 25 € Cina cu muzica live (Belgrad): (include ghid insotitor, cina si
transferuri):

EXCURSII SI ACTIVITATI OPTIONALE: (Optiunile se fac doar la inscriere)

 Croaziera pe Dunare cu cina (Belgrad): 28 € (include ghid insotitor, bilet croaziera


si cina);
 Cina cu muzica live (Belgrad): 25 € (include ghid insotitor, cina si transferuri);

SERVICII INCLUSE:

 transport cu autocar licentiat 3* pe toata durata circuitului;


 cazare 11 nopti cu mic dejun in hoteluri de 3* astfel: 2 nopti Belgrad, 1 noapte
Sarajevo, 3 nopti zona Dubrovnik, 1 noapte Sibenik, 1 noapte Zadar, 2 nopti
Zagreb, 1 noapte Novi Sad;
 tururi de oras si vizite conform programului, cu insotitorul de grup roman, pe toata
durata circuitului;
 asigurare medicala + storno (*valoare storno asigurata – pana la  21.000 lei /
calatorie).
3.2. Oferte de transport și cazare

Belgrad

Sarajevo
Dubrovnik

Sibenik
Zadar

Zagreb
Novi sad
3.3. Documente
. "TRAVEL "S. R.L. CUMPĂRĂTOR
Nr de Înregistrare in Reg. Com./an:J16/03/12.12.2006
Cod unic de Înreg. : 2201547 , Atribut fiscal: R
Sediul:Craiova,Jud Dolj Str. Brestei, nr 10
C.N.E " Gh. Chiţu"
Tel: 0251412943, fax: 0251414191
E-mail: trvl_withus@yahoo.com
Cod IBAN- RO16ROCT001103RON
Cod IBAN- RO16ROCT002103EURO

FACTURĂ FISCALĂ
T.V.A. 21 %
Nr. Denumirea Preţ unitar Valoare Valoare
crt. produselor sau a U.M. Cantitatea (fără T.V.A.
serviciilor T.V.A.)
0 1 2 3 4 5 6
1 Pachet servicii zile 12 595,35 139,65 735 €
12 zile

Semnătura şi Numele delegatului


ştampila …………………………………….. Total
furnizorului din care
B.I. Seria.............. Nr............. accize

C.N.P.
…………………………………….
Expedierea s-a făcut în prezenţa
noastră la data de .....................
Ora........................
Semnăturile

Total de plată
Semnătura (col.5+ col.6)
de primire
……………
….. 703.3 €
CONTRACT DE COMERCIALIZARE

  Art. 1. Parţile contractante


   S.C. Travel S.R.L. cu sediul în Craiova., str. Brestei, nr. 10, înmatriculat la
Registrul Comerţului sub nr. J16/03/12.12.2006 , cod fiscal . 2201547, cont nr. ..............
deschis la Banca ..........., reprezentata prin ....................., în calitate de Agentie de turism
    şi
   Dl. /d-na .................... cu domiciliul în ............................., str. ............, nr. .......,
identificat cu act de identitate seria ......... nr. .............., în calitate de BENEFICIAR
   Art. 2. OBIECTUL CONTRACTULUI
    Prin prezentul contract AGENTIA DE TURISM vinde BENEFICIARULUI un
pachet de servicii turistice ce contine: .................... în perioada ................
   Art. 3. PRETUL SI MODALITATEA DE PLATA
    Pretul pachetului de servicii turistice este de .................. si include transportul,
cazarea, masa, taxa pentru obtinerea vizei etc.
    Plata se va face in numerar, la data incheierii prezentului contract.
   Art. 4. Agentia de turism este obligata:
   - sa depuna dosarul BENEFICIARULUI pentru obtinerea vizei;
   - sa asigure transportul BENEFICIARULUI cu ......................, respectand
itinerariul propus prin pachetul de servicii turistice;
   - sa asigure conditiile de cazare, masa, agrement etc. ce fac obiectul pachetului de
servicii turistice.
   Art. 5. Agentia de turism garanteaza indeplinirea tuturor obligatiilor sale asumate
prin contract cu polita de asigurare nr ......... anexata la prezentul.
   Art. 6. BENEFICIARUL se obliga sa isi indeplineasca obligatiile de plata.
   Art. 7. In cazul in care, din motive temeinice, BENEFICIARUL nu va beneficia
de pachetul de servicii achizitionat, are la dispozitie urmatoarele posibilitati:
   - sa cesioneze drepturile si obligatiile ce-i revin din prezentul contract;
   - sa i se returneze pretul pachetului de servicii, cu exceptia taxei de viza;
   Art. 8. FORTA MAJORA
    Situatiile de forta majora (cutremur, inundatii, calamitati sau situatii asimilate
fortei majore, interdictii legale sau situatii ce nu depind nemijlocit de una dintre parti) vor
fi notificate de catre partea care le invoca in termen de 5 zile de la data aparitiei. Forta
majora exonereaza de raspundere partea care o invoca. Incetarea cazului de forta majora
determina reluarea obligatiilor de catre partea care l-a invocat.
   Art. 9. LITIGII
    Eventualele litigii ce decurg din derularea prezentului contract vor fi solutionate
pe cale amiabila, iar in caz de nerezolvare a acestora, partile se vor adresa instantelor
competente.
   Art. 10. DISPOZITII FINALE
    Prezentul contract s-a incheiat azi ..........., in doua exemplare, cate unul pentru
fiecare parte.

   
AGENTIA DE TURISM, BENEFICIAR,
BIBLIOGRAFIE

1. Ghid hotelier, Ministerul Turismului Bucureşti 1996;


2. Pliante,staţiuni şi hoteluri;
3. N. Neacşu; A Băltăreţu Economia Turismului Editura Uranus Bucureşti
2005;
4. Economia Turismului şi Serviciilor M. Ioncică, G. Stănciulescu Editura
Uranus Bucureşti 2006;
5. Mică Enciclopedie de Balneoclimatologie a României, Editura All
Bucureşti 1996;
6. Managementul serviciilor de cazare, Editura Tehnopress Iaşi, 2004
Niţă, V;
7. Ghid de legislaţie turistică, Ed.Lumina Lex, Bucureşti, 1999-Hotca
Cristina;
8. Tehnica operaţiunilor de turism, Editura All, Bucureşti.1997;
9. Aspecte din activitatea de turism, Editura Litera, Bucureşti 1990-
Donoaica Ştefan;
10.România turistică, Casa Editorială pentru turism şi cultură „Abeona”
Bucureşti;
11.Economia şi organizarea activităţii de turism in România, ASSP
Bucureşti-Baron P.
12.Cazarea turistică reţea, capacităţi, utilizare, Ministerul Turismului
1990;
13.Tehnica operaţiunilor de turism, Editura All Bucureşti 1997,
Stănciulescu G.
14.Pliante staţiunişi hoteluri,reviste de turism.
ANEXE
Fortareata Kalemegdan

Parcul National Durmitor


Mostar

Cascada Kravice
Dubrovnik

Golful Kotor
Catedrala Sf. Iacob

Parcul National Plitvice


Peștera de la postojna

Fortareata Petrovaradin