Microbiologia cariei:

Stre. mutans  aderă de suprafaţa dentară în prezenţa hidrocarbonatelor

 sintetitează PZ extracelulare
 produce acizi
 participă la formarea cariei pe suprafeţele dentare netede
Stre. sanguis
Stre. salivarius  aderenţa
Stre. mitis
Lactobacillus acidophilus  caria în fisuri
 progresia cariei
Lactobacillus casei
Candida albicans  caria profundă (în dentină)
Actinomyces viscosus

b. Matricea intercelulară este constituită din:

Material organic:
- proteine de origine discutabilă. Se pare că la început ele sunt salivare şi mai apoi, în
PB matură,
devin microbiene.
- polizaharide - în proporţie relativ egală cu proteinele cu care formează complexe
glicoptoteice.
- zaharoza, ce provine din mediul bucal şi asigură formarea şi creşterea
PB
- bacteriile sintetizează 2 tipuri de PZ:
- extracelulare: dextran şi levan, glucan, mutan
- intracelulare: glicogen (înmagazinate de bacterii prin enzime).
- lipide - proporţia lor creşte odată cu vârsta plăcii
- cantităţi neînsemnate de ramnoză, galactoză, metilpentoză, bacterii pe cale de
distrugere

Matricea conţine şi material anorganic, reprezentat de Ca, P, Mg, K, Na, F.

Provenienţa lor este salivară, alimentară şi din aplicaţiile topice (cum este cazul fluorului).

Studii efectuate de mai mulţi cercetători demonstrează faptul că PB joacă rolul unui
acumulator de F, realizând concentraţii mult superioare celor din salivă. DOODS şi EDGAR
(1991) demonstrează că PB tânără, de grosime redusă, nu acţionează ca o barieră împotriva
difuziunii F, deci absorbţia la smalţ nu se reduce în prezenţa PB.
Concentraţia mineralelor creşte pe măsură ce PB se maturizează şi se transformă în
tartru.

c. Alţi constituienţi ai plăcii

Cu toate că microorganismele reprezintă componentul principal al plăcii, studiile
efectuate la microscopul cu contrast de fază şi ultra microscop au elevat existenţa şi a unor
componenţi adiţionali:
- Celule epiteliale apar în diferite stadii de integritate anatomică, în proape toate
tipurile de PB. Se pot întâlni celule recent descuamate care mai prezintă nuclei şi chiar contur
celular (celule prokeratotice) până la celule încărcate cu numeroase microorganisme.
- Leucocite care sunt în diferite grade de vitalitate, în funcţie de stadiile inflamaţiei. De
remarcat că celule din seria albă se pot găsi adiacent gingiei care apare clinic sănătoasă, dar şi
în gingivite sau parodontite. În ariile cu exsudat seros sau puroi este greu de evidenţiat
celulele cu vitalitatea păstrată printre numeroasele granulocite prezente.
 - Eritrocite apar în mod constant în plăcile bacteriene ce se acumulează adiacent
gingiei ulcerate.
- Protozoare. Anumite specii de protozoare, dar în mod special Entamoeba şi
Trichomonas pot fi observate în probele prelevate în caz de gingivită acută sau din pungile
parodontale.