Etică și economie în sănătate

ETICĂ ȘI ECONOMIE ÎN SĂNĂTATE

Seminar / laborator

1. Particularitățile economiei în sănătate. Aplicație: raționalitate economică vs. echitate.

2. Evaluarea economică în sănătate. Metodologie. Analiza cost-efectivitate, analiza

cost beneficiu, analiza cost utilitate. QALY/DALY + alți indicatori pentru politicile de
sănătate.

3. Indicatori de măsurare ai eficienței în sănătate. Metodologie de compunere. Exercițiu

simulat de evaluare economică: decizii eficace, eficiente și echitabile.

4. Sisteme de sănătate, analiză comparativă din punct de vedere etic și economic.

5. Aspecte economice ale unor afecțiuni terminale. Studii de caz.

6. Gradul de satisfacție a populației privind serviciile de sănătate. Aplicație: instrumente

de analiză.

7. Modele prototip de reformare a sistemelor de sănătate. Value Based system și Rețele

în sănătate

Bibliografie:

 Culyer A, Newhouse J, ed. (2000). Handbook of Health Economics, Elsevier.

 Alastair M. Gray, Philip M. Clarke, Jane Wolstenholme, Sarah Wordsworth (2010) Applied Methods of Cost-
effectiveness Analysis in Healthcare, Oxford University Press.
 Brent R. (2003) Cost–Benefit Analysis and Health Care Evaluations. Edward Elgar.
 Culyer A, Newhouse J, ed. (2000). Handbook of Health Economics, Elsevier.
 Theodore H. Tulchinsky, Elena A. Varavikova, John Last - The New Public Health, Second Edition Elsevier
Academic Press, 2009
 Etică și economie în sănătate

Etică și economie în sănătate

STUDIU DE CAZ: Decizii eficace, eficiente și echitabile (adaptat după National Institute for Health and Care Experience
– UK, Peter Brambleby, Joint Director of Public Health, NHS Croydon & London Borough of Croydon).

Scenariu: Sunteți membru într-o comisie care examinează opțiunile de tratament pentru o formă de cancer, universal
acceptat ca având o rată scăzută de supraviețuire, dacă nu este tratată. Pentru atingerea obiectivelor acestui studiu de
caz sunt asumate următoarele ipoteze de lucru:

 Există dovezi care susțin eficacitatea unor medicamente (A, B și C) în îmbunătățirea stării de sănătate.
 Sunt disponibile date robuste cu privire la costurile totale ale tratamentelor disponibile.
 Tratamentele se exclud reciproc: nu există nicio dovadă cu privire la îmbunătățirea stării de sănătate prin
schimbarea tratamentului.
 Eficacitatea nu depinde de caracteristicile bolii sau ale pacientului.
 Toate costurile se încadrează în primul an de tratament.
 Costurile variază numai în funcție de tratamentul ales (cheltuielile cu staff-ul medical etc. sunt fixe și sunt
considerate aceleași cerințe pentru fiecare tratament).
 Bugetul anual disponibil: 150.000 Euro.
 Incidența cancerului: 500 de cazuri noi în fiecare an.

Ani de viață câștigați (vs. Calitatea vieții

Tratament Cost (per pacient) - Euro
placebo) (în fiecare an de viață)
A (tratamentul curent) 0.3 0.8 300
B 0.4 0.7 1500
C 0.5 0.5 500

Cerințe:

1. Având în vedere bugetul disponibil, câți pacienți ar putea fi tratați cu fiecare opțiune de tratament? Pentru care
tratament optați?
2. Din punctul de vedere al pacientului, care este cel mai eficace tratament?
3. Care este cea mai bună metodă de măsurare a eficacității, QALY sau LYG?
4. Din punctul de vedere al populației, care tratament generează cele mai mari câștiguri pentru sistemul de sănătate
(în condițiile fondurilor disponibile)?
5. Ce variantă de tratament veți recomanda? Motivați răspunsul.
6. Considerați noile tratamente, B și C, viabile din perspectiva unei analize cost-efectivitate? Justificați.
 Etică și economie în sănătate

SCENARIU:

Se apropie sfârșitul exercițiului financiar iar responsabilul cu gestionarea bugetului pentru produsele
farmaceutice descoperă că 6000 de euro nu au fost cheltuiți (excedent). Surplusul nu poate fi reținut pentru
anul viitor și, în cazul în care nu este cheltuit, trebuie returnat Ministerului Sănătății. Pentru a găsi cea mai
bună modalitate de a cheltui acești bani, persoana responsabilă trimite o notă medicilor din unitate, solicitând
detalii referitoare la o serie de grupuri de pacienți care ar putea fi tratați cu ajutorul fondurilor excedentare.
Sunt primite următoarele șase propuneri:

Propunerea 1: Cinci copii cu vârste cuprinse între 3 și 12 ani care așteaptă să primească medicamente
antiepileptice mai noi. Copiii provin din medii familiale mixte, însă toți se confruntă cu o înrăutățire a calității
vieții cauzată de afecțiunea de care suferă; este afectată în special educația acestora. Costul necesar pentru
furnizarea noilor medicamente în cazul celor cinci copii bolnavi este de 1435 euro (pentru un an) și rezultatul
estimat în materie de ani de viață câștigați ajustați în funcție de calitate este de 0,05 QALY pe an.

Propunerea 2: Pacientul în cauză este o mama în vârstă de 41 de ani cu doi copii în vârstă de 10 și 6 ani
(angajată). Soțul ei a murit de cancer de prostata în urmă 5 ani. Ea a luptat cu curaj împotriva tumorii pe creier,
dar aceasta a reapărut după terapia standard, iar medicii își spun acum singura speranță în tratamentul cu
temozolomidă. În regiunea respectivă nu există studii clinice (care să utilizeze temozolomida) în care s-ar putea
înrola. Costul pentru patru cicluri de tratament este de 6000 euro, iar beneficiile sunt necunoscute.

Propunerea 3: Doi dependenți de droguri care doresc un tratament cu metadonă (sub supraveghere). Unul
dintre aceștia are 18 ani și este dependent de la vârsta de 15 ani. Celălalt are 25 de ani și a devenit dependent
în urmă cu doi ani, când s-a confruntat cu o serie de probleme personale. Ambii sunt șomeri din cauza
incapacității păstrării unui loc de muncă. Costul financiar necesar pentru tratarea celor două persoane se ridică
la suma de 1500 euro iar beneficiile ar fi de 0,134 QALY, în cazul în care ar renunța la stupefiante.

Propunerea 4: Trei pacienți cu angină pectorală instabilă care se confruntă cu un risc ridicat de deces. Toți cei
trei sunt oameni de afaceri de mare succes, cu vârste cuprinse între 50 și 60 de ani, cu locuri de muncă stresante,
ce implică gestionarea unui număr mare de angajați. Fără tratament cu inhibitori IIb/IIIa aceștia pot muri într-
o lună. Cei trei pacienți și-ar putea permite tratamentul din resurse proprii, însă susțin că nu ar trebui să
plătească deoarece au contribuit cu sume semnificative de bani prin impozitul pe venit și contribuțiile la
asigurările de sănătate, pe parcursul vieții. Cei trei pacienți fumează, iar probabilitatea de a renunța este foarte
redusă. Doi dintre cei trei plănuiesc să se pensioneze și să-și petreacă restul vieții vizitând țări străine. Costul
tratamentului pentru toate cele trei persoane este de 1500 euro (cost ușor redus, ca urmare a unui discount
obținut de la furnizori). Beneficiile anticipate: 18 QALY pentru cei trei pacienți.
 Etică și economie în sănătate

Propunerea 5: Un bărbat în vârstă de 87 de ani care suferă de o afecțiune neuronală - boală degenerativă care
duce la afectarea abilităților de a vorbi, inghiți și respira. Nu există nicio soluție curativă pentru această
afecțiune, dar calitatea vieții poate fi îmbunătățită pentru o scurtă perioadă prin luarea unui medicament -
Riluzole. Pacientul vrea cu disperare să fie în măsură să participe la nunta nepoatei sale care va avea loc peste
trei săptămâni într-o stare rezonabilă de sănătate și consideră că medicamentul îl va ajuta să obțină acest lucru.
Costul financiar este de 3000 euro și beneficiile așteptate 0,09 QALY.

Propunerea 6: O tânără de 25 de ani cu cancer mamar metastatic care ar putea beneficia de un tratament
inovator. Nu are copii, nu este căsătorită; este un voluntar activ într-o serie de organizații locale de caritate.
Costul tratamentului ar fi de 3000 euro (suficient pentru primele două cicluri - pentru a vedea dacă pacientul
începe să răspundă la tratament) și beneficiile anticipate 0 sau 15 QALY - în funcție de reacția la tratament
(aproximativ una din cinci femei răspunde pozitiv la tratament).

Ce propuneri ar trebui puse în aplicare? Țineți cont de faptul că propunerile nu pot fi puse în aplicare
parțial.

Adaptat dupa:

Keith Tolley, Darrin Baines and Dave Whynes. (2010, online). Prescribing costs in UK general practice: the impact of hard
budget constraints. Applied Economics. 29(3): 393-399.

și

Tracey Sach. (2015, accessed). Health Economics for prescribers. http://www.economicsnetwork.ac.uk/health - University
of Nottingham for medical and allied health professionals-.