Sunteți pe pagina 1din 196

NHMP

Republica Moldova
Ministerul Sănătăţii

Planul
Naţional General al
Spitalelor

2009 - 2018
Raport Final

top consult kşln GmbH


Pagina 1
NHMP

Conţinut Pagina
1 Situaţia iniţială, obiectivul proiectului 4

2 Sumar Executiv 8
Cap. 1 Situaţia iniţială............................................................................................8
Cap. 3 Analiza stării de fapt...................................................................................9
Cap. 4 Prognostizarea necesarului pentru sistemul de sănătate – idei generale...10
Cap. 5 Necesarul de investiţii rezultat..................................................................13
Cap. 6 Efecte asupra altor furnizori .....................................................................14
Cap. 7 Cadrul de timp ..........................................................................................16
3 Analiza situaţiei actuale 18
3.1 Analiza cadrului general şi studiu de piaţă 18
3.1.1 Geografie şi sociodemografie .......................................................................18
3.1.2 Economie şi infrastructură ............................................................................20
3.1.3 Organizarea sistemului sanitar ......................................................................22
3.1.4 Finanţarea serviciilor sanitare .......................................................................24
3.2 Analiza ca atare a spitalelor din Moldova 26
3.2.1 Spitalele din zona rurală a Republicii ...........................................................26
3.2.2 Spitalele din Chişinău ...................................................................................37
3.3 Rezultate şi recomandări 41
4 Prognoza necesarului pentru sistemul de servicii de sănătate 44
4.1 Recomandări referitoare la modificări structurale 45
4.1.1 Premise pentru structurile spitaliceşti ...........................................................45
4.1.2 Reorganizarea sistemului spitalicesc.............................................................46
4.1.3 Opţiuni pentru asistenţă medicală staţionară.................................................52
4.1.4 Comparaţie între scenarii ..............................................................................62
4.1.5. Recomandări privind structura de organizare în Zonele de Sănătate ............69
4.1.6 Consecinte legale ..........................................................................................74
4.1.7 Finanţarea spitalelor ......................................................................................78
4.2 Estimarea cererii de servicii medicale 83
4.2.1 Descrierea modului de abordare....................................................................83
4.2.2 Rezumatul rezultatelor .................................................................................90
4.3. Recomandări referitoare la spitale 91
4.3.1. Descrierea modului de abordare....................................................................92
4.3.1.1 Structura spitalelor ...................................................................................92
4.3.1.2. Alocarea paturilor ...................................................................................97
4.3.1.3. Alocarea personalului .............................................................................99
4.3.2 Rezumatul rezultatelor ................................................................................101
5 Necesarul de investiţii 103
5.1 Investiţii pentru cheltuielile in resurse umane 106
5.1.1 Estimări privind salariile personalului spitalicesc.......................................106
5.1.2 Cheltuieli privind pregătirea şi formarea profesională................................106
5.2 Investiţii în clădiri şi imobile 108
5.2.1 Investiţii în clădiri .......................................................................................109
5.2.2 Investiţii în structuri de construcţii - sisteme tehnice..................................111
5.2.3 Investiţii în structuri de construcţie – sisteme electrice ..............................127
5.3 Investiţii în tehnologie medicală 137

top consult köln GmbH

pagina 2
NHMP

5.3.1 Generalităţi..................................................................................................140
5.3.2 Spitale de Tranzit ........................................................................................140
5.3.3 Spitale locale ...............................................................................................141
5.3.4 Spitale Specializate .....................................................................................145
5.3.5 Spitale cu grad înalt de Specializare ...........................................................152
5.3.6 Centre de excelenţă .....................................................................................160
5.3.7 Spitale Universitare.....................................................................................168
5.4 Investiţii viitoare necesare 172
5.4.1 Gestionarea datelor.......................................................................................172
5.4.2 Alte investiţii ................................................................................................173
6 Efectele asupra altor furnizori 175
6.1 Servicii de asistenţă medicală primară 175
6.2 Servicii/Departamente de urgenta 176
6.3 Serviciu de Salvare 177
6.3.1 Sisteme existente.........................................................................................179
6.3.2 Regulamente şi funcţionare.........................................................................180
6.3.3 Recomandări ...............................................................................................181
6.4 Asistenta medicala de reabilitare 181
6.5 Utilizarea alternativă a infrastructurii 184
7 Cadrul de timp necesar pentru implementare 189
7.1 Modificări pe termen scurt (faza 1) 189
7.2 Modificări pe termen mediu (fazele 2 + 3) 189
7.2.1 Faza a doua (2010 - 2011)...........................................................................189
7.2.2 Faza a treia (2012 - 2013) ...........................................................................190
7.3 Modificări pe termen lung (fazele 4 + 5) 190
7.3.1 Faza a patra (2014-2016) ............................................................................191
7.3.2 Faza a cincea (2017- 2018..........................................................................191

Anexe

top consult köln GmbH

pagina 3
NHMP

1 Situaţia iniţială, obiectivul proiectului

În conformitate cu procedurile unei licitaţii internaţionale lansată de Banca Mondială şi


organizată de Ministerul Sănătăţii din Republica Moldova, s-a căzut de acord ca societatea
germană de consultanţă în domeniul sănătăţii, “top consult köln GmbH”, să primească contractul
de dezvoltare a Planului Naţional General al Spitalelor pentru Republica Moldova.

“Top consult köln GmbH” este o societate de consultanţă în domeniul arhitecturii şi tehnicii,
specializată în Planificare pentru Spitale, inclusiv în domeniul ingineriei mecanice şi
electrotehnicii. Societatea dispune de proiectanţi cu experienţă, experţi medicali, specialişti în
investiţii şi costuri, experţi în sănătate şi administrarea spitalelor, organizare şi formare
profesională.

Planul Naţional General al Spitalelor (NHMP) face parte din reorganizarea sistemului sănătăţii în
Republica Moldova, care a fost iniţiată în anii 1990.

Un Plan General urmăreşte să fixeze condiţiile generale pentru dezvoltarea viitoare a sistemului
spitalelor, unde “calitatea trebuie să înfrângă obişnuinţele”.
Acest lucru presupune detaşarea de tradiţiile general acceptate şi crearea cadrului necesar pentru
o structură orientată spre viitor în întreaga ţară.

Un Plan General nu are voie şi nu ar trebui să anticipeze sau să înlocuiască studiile detaliate
pentru fiecare amplasament în parte, în privinţa circumstanţelor individuale şi a posibilităţilor de
dezvoltare ale acestora.

Sectorul restructurat al spitalelor va garanta, conform recomandărilor NHMP precum şi conform


contractului, “accesul îmbunătăţit al populaţiei la servicii de spitalizare calitative, în mod egal
pentru toţi cetăţenii, precum şi o dotare funcţională şi avantajoasă a spitalelor”.

top consult köln GmbH

pagina 4
NHMP

Planul General al Spitalelor (HMP) a fost elaborat în perioada aprilie 2008 şi februarie 2009, în
colaborare cu Comitetul de Conducere din Ministerul Sănătăţii. Adiţional au fost intreprinse o
serie de consultaţii cu reprezentanţii spitalelor şi ai Ministerului Sănătăţii, respectiv au fost făcute
vizite la faţa locului de către consultant (vezi Anexa 8.11 în 10 dosare separate). Spitalele din
Chşinău nu au fost explicit vizitate deoarece acesta s-a întâmplat cu ocazia studiului anterior.

Conform fazelor definite în Termenele de Referinţă, studiul a fost prezentat în următoarele sub-
rapoarte:

Raportul Iniţial 7 august 2008 (vezi Anexa 8.12)


Primul Raport Interimar 12 noiembrie 2008 (vezi Anexa 8.12)
Al doilea Raport Interimar 4 decembrie 2008 (vezi Anexa 8.12)
Raportul Final 18 februarie 2009 (vezi Anexa 8.12)

În cele ce urmează sunt trasate elementele esenţiale ale raportului

TENDINŢE INTERNAŢIONALE ÎN DOMENIUL SĂNĂTĂŢII

Există anumite tendinţe caracteristice în organizarea sistemelor moderne de sănătate din ţările
occidentale, ca de exemplu:

- descentralizarea tratamentului cazurilor simple (tratamente simple se pot efectua în spitale


locale, reducând costurile)
- centralizarea tratamentului cazurilor dificile (cazuri dificile se vor trata în spitale specializate,
deoarece este rezonabil de a asigura echipament medical şi specialişti cu înaltă specializare
concentrat în spitale selectate).
- separarea diverselor forme de asistenţă de urgenţă (cazurile de urgenţă trebuie rezolvate după
necesitate individual, ceeace înseamnă creşterea calităţii şi reducerea costurilor.
- tratamente ambulatorii mai numeroase şi accentul pus pe asistenţa primară rehabilitare în regim
ambulatoriu şi asistenţă medicală primară bine pusă la punct reduc costurile serviciilor
spitaliceşti).

top consult köln GmbH

pagina 5
NHMP

- reducerea numărului de spitalizări şi o reducere semnificativă a duratei medii de spitalizare


(asistenţă medicală spitalicească şi durate lungi de spitalizare înseamnă costuri zilnice înalte).
-asistenţă la domiciliu (reducerea „serviciilor tip hotel” în cadrul spitalelor prin îngijire adecvată
din partea rudelor înseamnă economisire de cheltuieli la nivelul spitalului).
- răspândirea serviciilor chirurgicale de o zi (se crează costuri doar în urma intervenţiei
chirurgicale dar nu cin cauza serviciilor tip hotel).
- modalităţi noi, mai puţin invazive, de tratament (timpul necesar pentru vindecarea rănurilor du
intervenţia chirurgicală se va omite, costurile scad, pacientul se poate integra în activitate mai
repede).
- accentul pus pe chirurgie reconstructivă, care să amelioreze calitatea vieţii (mai ales în cazul
deteriorării figurii chirurgia reconstructivă poate cauza o îmbunătăţire considerabilă a calităţii
vieţii reducând în acelaşi timp tratamente medicale şi psihologice).
- medicamente noi, puternice (progresul în dezvoltatrea unor medicamente contribuie la
accelerarea vindevării reducând timpul de terapie şi totodată creşte calitatea vieţii).

Tehnologia medicală progresează extrem de rapid. Numeroase teste de laborator pot acum fi
analizate în mod descentralizat, în cabinetul medicului, în timp ce alte analize, mai complexe sunt
centralizate. Noile tehnologii de imagistică medicală, cum ar fi rezonanţa magnetică nucleară
(RMN), au îmbunătăţit substanţial capacităţile de diagnosticare. Progresul înregistrat în micro-
biologie şi tehnologie genetică va aduce, de asemenea îmbunătăţiri în tratamentul pacienţilor în
următorii ani.

Durata vieţii creşte cu rapiditate în numeroase state occidentale. Tot mai multe persoane devin tot
mai în vârstă. Acest lucru va duce la creşterea cererii de asistenţă pentru persoane în vârstă, şi din
această cauză, numeroasele forme de asistenţă vor trebui diferenţiate.

Progresul în asistenţa medicală va influenţa, de asemenea, organizarea medicinei. Modalitatea de


organizare va trebui să fie din ce în ce mai flexibilă.

În spitalele secundare vor fi tot mai mulţi pacienţi grav bolnavi. Acest lucru se va repercuta
asupra numărului personalului şi a necesităţii de a avea secţii mai bune.

top consult köln GmbH

pagina 6
NHMP

Pentru a determina scopul şi direcţia de dezvoltatea a studiului situaţia actuală din Republica
Moldova trebuie analizată.
Există o mare diferenţă în ceea ce priveşte speranţa de viaţă în Moldova şi în ţările vestice. Rata
mortalităţii infantile în Moldova înregistrează o încurajatoare tendinţă descrescătoare. Detaliile
socio-demografice sunt detaliate în capitolul 3.1.1

NECESITATEA SCHIMBĂRII

Vechiul sistem sovietic de servicii de sănătate este un sistem comprehensiv, bazat în majoritate
pe trei tipui de spitale: local, regional şi republican. Pe când spitalele locale şi cele regionale sunt
spitale generale, având în majoritate 4 sau 5 profile de bază şi câteva profile specializate, pe când
spitalele republicane sunt instituţii monoprofil specializate pentru boli cu un anumit caracter.
Eficienţa acestui sistem necesită îmbunătăţiri urgente. Conceptul de bază care a stat la baza
asistenţei medicale oferite, era de a oferi un pat fiecărui bolnav, indiferent de serviciile oferite de
spital. În consecinţă, în întreaga ţară au fost construite spitale uriaşe cu numeroase paturi.
Serviciile medicale oferite şi costurile aferente acestora nu au avut un rol primordial. Costurile au
fost acoperite de la bugetul statului, prin subvenţii. Din cauza lipsei concurenţei, serviciile
medicale din fostele state sovietice au pierdut legătura cu evoluţiile care s-au înregistrat în statele
vest-europene. Sistemele moderne de sănătate din statele vestice sunt orientate în funcţie de
populaţie şi servicii. O importanţă din ce în ce mai mare se acordă eficienţei acestor sisteme, de
aceea, în prezent spitalele sunt obligate să furnizeze servicii de calitate la preţuri abordabile.
Este evident că actuala situaţie din Republica Moldova trebuie să se schimbe, atât din punct de
vedere medical, cât şi din punct de vedere economic.

top consult köln GmbH

pagina 7
NHMP

2 Sumar Executiv
Cap. 1 Situaţia iniţială
1. În conformitate cu procedurile de licitaţie internaţională lansată de Banca Mondială şi
organizată de Ministerul Sănătăţii din Republica Moldova, s-a elaborat un Plan Naţional de
Acţiune pentru spitale, numit Planul General al Spitalelor. Planul nu cuprinde teritoriul din
Transnistria, dar populaţia din Bender a fost cuprinsă în acest plan. Prezentul rezumat
prezintă pe scurt rezultatele studiului. Obiectivele care au stat la baza dezvoltării Planului
Naţional General al Spitalelor (NHMP – National Hospital Master Plan) prevăd reducerea
decalajului între situaţia actuală a spitalelor din Republica Moldova şi standardele
internaţionale în vigoare la nivel de spitale.
2. Planul a fost elaborat în perioada aprilie 2008 şi februarie 2009 în cooperare cu Ministerul
Sănătăţii din Republica Moldova.
3. Rezultatele interimare ale studiului au fost prezentate în subrapoarte în august 2008,
decembrie 2008 şi februarie 2009.
4. Scopul acestui plan de acţiune este stabilirea condiţiilor generale în vederea dezvoltării pe
viitor a serviciilor prestate de spitale, pentru a "depăşi obişnuinţele prin calitate" Tendinţele
în dezvoltarea medicinei se caracterizează prin răspândirea procedurii chirurgiei minimal
invazive, creşterea opţiunilor pentru îngrijirea oamenilor în vârstî, precum şi progresul în
producerea substanţelor farmaceutice pentru diferite boli ca de exemlu boala Parkinson.
Deasemenea se răspândeşte din ce în ce mai mult asistenţa ambulatorie, pe când asistenţa
medicală spitalicească se reduce. În cadrul acestei abordări, utilizarea abordărilor obişnuite
este permisă, dar cu adaptarea acestora la realităţile noi şi preluarea lor la nivel naţional.
Pentru realizarea acestui cadru, precum şi pentru preluarea acestuia de către toţi factorii
implicaţi este nevoie de definirea unor mecanisme. În vederea obţinerii acestui deziderat pot
fi acordaţi stimuli sau aplicate sancţiuni. Pentru acesta un exemplu bun sunt multe spitale
din Europa. În multe spitale prin optimizarea proceselor organizatorice durate medie de stat
a scîzut. Au fost stabilite fonduri prin regularea bugetului şi a activităţilor de control. Ca
consecvenţă necesarul de paturi a scăzut, mai puţine spitale sunt necesare, spitale
neeconomicoase au fost transformate în alte funcţiuni ca spitale de o zii, sau în centre de
chirurgie de o zii sua locuinţe pentru sore.
5. Există o serie de tendinţe şi caracteristici în organizarea sistemelor de sănătate din ţările
occidentale, precum descentralizarea cazurilor simple şi centralizarea cazurilor dificile, o
prioritate acordată cazurilor ambulante şi de asistenţă medicală primară, o reducere a
numărului de internări şi o reducere substanţială a duratei de internare în spitale. De

top consult köln GmbH

pagina 8
NHMP

asemenea se remarcă o tendinţă spre servicii de tip policlinică, modalităţi de intervenţii şi


tratament mai puţin invazive, o dezvoltare accelerată a tehnologiei medicale şi o populaţie
cu o medie de vârstă din ce în ce mai avansată. (vezi capitolul 1)
6. Vechiul sistem sovietic de servicii de sănătate este un sistem vertical, bazat pe spitale
monoprofil. Din punct de vedere economic, acestea sunt insuficiente. La baza înfiinţării
spitalelor a stat ideea de a asigura câte un pat de spital pentru fiecare cetăţean, indiferent de
serviciile medicale prestate. Astfel s-au creat spitale raionale foarte mari, cu un număr mare
de paturi fără o funcţionalitate bine definită. Serviciile medicale prestate şi costurile
acestora nu s-au aflat în centrul atenţiei. Costurile au fost acoperite de la bugetul de stat,
echivalent cu subvenţiile. Datorită absenţei concurenţei în interiorul sistemelor de sănătate
din fostele state comuniste, acestea nu au reuşit să ţină pasul cu dezvoltările înregistrate în
ţările Europei Occidentale. Sistemele din aceste ţări sunt sisteme bine structurate,
organizate în funcţie de populaţie şi tipurile de servicii prestate. Eficienţa serviciilor de
sănătate devine din ce în ce mai importantă, motiv pentru care spitalele sunt obligate să
presteze servicii de sănătate de înaltă calitate la preţuri competitive.
7. Este evident, atât din punct de vedere medical cât şi economic, că situaţia actuală trebuie să
se schimbe.

Cap. 3 Analiza stării de fapt


8. Primul pas în cadrul Planului Naţional General al Spitalelor este analiza situaţiei de fapt,
bazată pe condiţiile geografice, socio-demografice, economice şi de infrastructură existente,
precum şi pe datele disponibile referitoare la sistemul de sănătate şi de finanţare a acestuia.
O altă parte a studiului constă în analiza amănunţită a tuturor spitalelor publice din
raioanele Republicii Moldova şi din Chişinău. Această analiză cuprinde informaţii despre
numărul de paturi total şi pe secţii, precum şi despre activităţile medicale în funcţie de
diagnostice, activităţi de diagnosticare şi intervenţii chirurgicale pentru fiecare unitate
spitalicească în parte. A fost analizată de asemenea starea clădirilor şi a dotărilor tehnice,
precum şi situaţia tehnico-medicală de la faţa locului. Rezultatele sunt cuprinse într-o
analiză tip portofoliu efectuată conform criteriului: grad de atractivitate a pieţei – conţinând
aspecte de ordin demografic, concurenţial, de morbiditate şi de localizare geografică, şi
conform criteriului: avantaje competitive – conţinând aspecte referitoare la construcţii,
infrastructura tehnică, aprovizionarea tehnico-medicală, aprovizionarea generală şi la

top consult köln GmbH

pagina 9
NHMP

spectrul medical. Analiza situaţiei existente a arătat o diferenţă între spitalele din Chişinău
şi restul ţării. Standardele medicale nu sunt în concordanţă cu cele Europene în majoritatea
spitalelor. Pentru a înbunătăţii situaţia populaţiei din mediul rural din punct de vedere al
asistenţei medicale, condiţiile spitalelor din aceste zone trebuie îmbunătăţite. Concluzia
obţinută pe baza analizelor este că spitalele în republica Moldova la momentul actual sunt
ineficiente din punt de vedere economic, iar referind la calitatea clădirilor şi a infrastructurii
medicale circumstanţele sunt rele.

Cap. 4 Prognostizarea necesarului pentru sistemul de sănătate – idei generale


9. Planificarea înseamnă definirea unor standarde. Aceasta înseamnă definirea unor "proceduri
normale" de la care se poate pleca. Ideea de bază pentru definirea tuturor standardelor în
cadrul Planului Naţional General al Spitalelor este crearea unor nivele diferenţiate de
servicii de sănătate corespunzătoare pentru fiecare zonă a ţării. Pe de altă parte, sistemul
trebuie să fie economic şi realizabil din punct de vedere financiar.
10. Într-o primă fază, întreaga suprafaţă a Republicii Moldova a fost împărţită în 9 zone
regionale de sănătate, fiecare de aproximativ aceeaşi mărime şi cu acelaşi număr de
locuitori. Astfel se pot garanta distanţe scurte şi deci o accesibilitate bună a serviciilor de
sănătate pentru populaţie. Oraşele Chişinău, Cahul şi Bălţi au un rol deosebit, oferind în
acelaşi timp şi servicii Specializate pentru populaţia din întreaga ţară.
11. Precum verificat în capitolele 4.1.3, resp. 4.1.5 de către Consultant, s-a dovedit că un model
al sistemului de sănătate cu 3 până la 4 nivele funcţionează deosebit de economic, oferind
un nivel ridicat de servicii de sănătate pentru întreaga populaţie (vezi Anexa 8.9).
12. Reorganizarea sistemului de spitale cuprinde 2 aspecte fundamentale: o reorganizare
orizontală, menită să creeze o relaţie între spitalele aflate la acelaşi nivel de prestări de
servicii de sănătate din cele 9 zone rurale definite, şi să integreze toţi partenerii implicaţi
într-o administrare şi organizare comună. Apoi este prevăzută o reorganizare pe verticală în
vederea creării unor modele de spital aprobate şi a unor nivele de terapie şi servicii
medicale standardizate. Există 4 nivele diferite de servicii de sănătate – asistenţa medicală
de bază în spitale, oferite de către spitalele locale, asistenţa medicală specializată în
spitale, oferite de către spitale mai mari cu o dotare medicală mai cuprinzătoare, centrele
medicale de înaltă specializare cu un spectru medical şi de tratament mai larg, şi spitalele
universitare, pregătite să trateze şi boli complicate cu o incidenţă mai mică.

top consult köln GmbH

pagina 10
NHMP

13. Au fost dezvoltate şi supuse dezbaterii cu beneficiarul patru scenarii diferite referitoare la
serviciile de sănătate ale spitalelor. Scenariul 1 prezintă 2 nivele de asistenţă medicală
(spitale locale şi Centre de Excelenţă), ceea ce ar însemna ca toate terapiile şi serviciile
medicale cu un grad mare de dificultate să fie efectuate în centrele de la Chişinău, Bălţi şi
Cahul. În mod paradoxal, acest scenariu necesită atât investiţii cât şi costuri curente mai
mari decât celelalte. Scenariul 2 prevede în mod suplimentar şi spitale pentru asistenţă
medicală specializată. Astfel se reduce distanţa geografică a populaţiei atunci când apelează
la asistenţă medicală specializată, reducându-se supraaglomerarea centrelor.
Investiţiile necesare se află la un nivel mediu. Scenariul 3 este similar cu scenariul 2, dar
prevede servicii medicale mai specializate la un număr mai redus de spitale, astfel încât
distanţele de parcurs pentru pacienţi sunt mai mari decât la scenariul 2, dar necesarul de
investiţii este mai redus. Scenariul 4 prevede în mod suplimentar şi “Spitale de Tranzit”
destinate serviciilor medicale de bază. Pe termen lung (după reducerea perioadei de
internare a pacientului şi modernizarea celorlalte spitale se va încheia), aceste centre vor fi
folosite în mod alternativ în alte scopuri de asistenţă medicală, cum ar fi sanatorii sau centre
de tratament paliativ. La Chişinău, pe lângă spitalele locale vor fi înfiinţate Centre de
Excelenţă, parţial cu funcţii universitare. Acest scenariu oferă cele mai bune condiţii atât
pentru pacienţi cât şi din punct de vedere economic. Scenariile 2 şi 4 au fost elaborate în
detaliu de către consultant pentru faza intermediară (2013), respectiv finală (2018), aşa cum
a fost favorizat de cărte Ministerul Sănătăţii sub aspectul fezabilităţii.
14. În vederea implementării noului sistem, Ministerul Sănătăţii va pregăti cadrul legislativ şi
va lua deciziile fundamentale şi de direcţie, referitoare la structurile necesare. Ministerul va
asigura crearea unui fond de asigurare şi va decide în legătură cu modalităţile de finanţare.
De asemenea va fi introdus un sistem de monitorizare pentru controlul rezultatelor medicale
şi economice, şi va elabora un plan de cerinţe pentru fiecare zonă în parte. Se recomandă
înfiinţarea unei Comisii de specialitate la nivel de minister, pentru discutarea problemelor
fundamentale şi complexe.
15. De asemenea, vor fii înfiinţate Consilii de Sănătate în fiecare zonă definită, cu sarcina de a
coordona investiţiile şi deciziile din această zonă; spitalele dintr-o zonă vor fi administrate
central de către un Director General şi un Medic Şef. Cât timp spitalele nu vor avea
posibilitatea de a suporta singure costurile curente, Guvernul va trebui să decidă asupra
investiţiilor şi suportarea costurilor.

top consult köln GmbH

pagina 11
NHMP

16. Cea mai acută problemă a finanţării spitalelor este rămânerea în urmă la care s-a ajuns prin
lipsa de investiţii în ultimele decenii. Discrepanţa între nevoile structurale şi posibilităţile
economice existente fac necesară o susţinere prin Banca Mondială sau alţi investitori. După
aceea, sistemul dual de finanţare existent oferă posibilităţi bune pentru dezvoltarea
structurii spitaliceşti, dacă investiţiile de anvergură, precum cele pentru tomografii
computerizate (CT) sau rezonanţă magnetică nucleară (RMN) (prevăzute în cadrul unor
planuri naţionale) vor fi susţinute de Guvern, iar costurile curente vor fi refinanţate prin
sistemul de asigurări medicale şi pacienţii privaţi.
17. Estimările cu privire la necesităţile Planului General se bazează pe datele din 2007 puse la
dispoziţie de către beneficiar. În vederea stabilirii mărimii viitoare a fiecărui spital, s-a
analizat capacitatea de paturi şi spectrul de servicii medicale a tuturor spitalelor din
Republica Moldova. Fiecare spital este încadrat într-unul din cele patru nivele de servicii de
sănătate, ţinând cont de necesităţile de ordin economic şi de calitate ale serviciilor de
asistenţă medicală oferite. Pe lângă acestea, tendinţele actuale din lumea medicală, precum
şi consecinţele schimbărilor prevăzute în sistemul de finanţare au fost luate în considerare şi
incluse în concluzia finală.
18. Urmând principiul de bază al stabilirii unor zone administrative de servicii de asistenţă
medicală, în baza estimărilor care s-au făcut pentru fiecare din aceste zone, abordarea nu
pune în prim plan spitalele in mod aparte. Excepţie fac oraşele Bălţi şi Cahul, in care caz
spitalele au fost estimate ca spitale de sine stătătoare, şi oraşul Chişinău, considerat una din
zonele sistemului de sănătate.
19. Modalitatea de estimare a necesarului de investiţii pentru 2013 şi pentru 2018 a cuprins
diferite premise care s-au adăugat materialului statistic medical, printre care efectele
demografice şi tehnice, cum ar fi accesul la progresele în domeniul tehnologiei, efectele
obţinute prin infrastructură, sau efecte generale din cadrul medicinei – inclusiv cele
referitoare la tratamentul de ambulator Se aşteaptă ca mulţi din pacienţii care azi se
deplasează la Chişinău vor dispune pe viitor de servicii medicale calitativ mai ridicate în
zona din care provin, ridicând nivelul acestora în zona rurală a Republicii Moldova.
Cazurile vor fi distribuite diferenţiat, în conformitate cu nivelul oferit de fiecare secţie. În
condiţiile în care nivelul maxim de asistenţă medicala este oferit numai de către spitalele
din Chişinău, Bălţi şi Cahul, cazurile complexe vor fi distribuite acestor centre. La calculul
necesarului de paturi s-a ţinut cont de durata medie de internare şi de gradul de ocupare

top consult köln GmbH

pagina 12
NHMP

pentru fiecare secţie şi specializare. Informaţiile detaliate şi concluziile sunt cuprinse în


raportul final.
20. În vederea formulării unor recomandări, fiecare spital public este încadrat într-unul din
tipurile de spitale numite mai sus. Pasul al doilea cuprinde definirea secţiilor necesare
pentru asigurarea îngrijirii medicale de bază şi a îngrijirii medicale Specializate, şi alocarea
acestora diferitelor spitale existente. Lanţul procedural pentru tratamentul în echipă este
reprezentat.
21. În final, numărul de paturi este stabilit în conformitate cu numărul internaţional recunoscut
de paturi pentru 10.000 de locuitori. În baza acestor cifre şi ale estimărilor de cazuri,
numărul de paturi este alocat fiecărei zone definite fiecărui spital în parte. Un număr mediu
de 37,4 paturi la 10.000 locuitori (acesta inseamna o medie intre extremele internationale
dela 64 în Germania şi 21 în Turcia 8sursă: OMS Oficiul Regional de Sănătate European)) a
fost definit a fi corespunzător pentru asigurarea unui nivel înalt de servicii de asistenţă
medicală la costuri rezonabile.
22. Alocarea fondurilor pentru angajaţi a fost efectuată pentru diferitele categorii profesionale.
Din acestea fac parte medicii, infirmierele, asistenţii medicali, personalul administrativ şi
personalul auxiliar (spălătorii, cantine, etc.) Pe baza datelor oficiale disponibile din
Germania, a analizelor efectuate de consultant, şi a structurii sistemului spitalicesc, s-a
calculat necesarul de personal pentru fiecare pat, patul fiind definit în funcţie de durata
medie de internare şi gradul de ocupare al acestuia. Sistemul German a fost ales fiind unul
dintre cele mai economicoase si avind un caracter social foarte pronuntat.

Cap. 5 Necesarul de investiţii rezultat


23. Necesarul de investiţii se compune din cheltuielile pentru angajaţi, structura de clădiri şi
infrastructura tehnico-medicală.
24. Este nevoie de investiţii în formarea şi calificarea profesională a personalului; acestea pot fi
efectuate parţial de către marile firme furnizoare de tehnică, care vor crea o nouă
infrastructură tehnico-medicală. Şi sistemul de calificare pentru medici, infirmiere şi
studenţi trebuie să fie adaptat la standardele internaţionale.
25. Estimările pentru venizurile personalului din spitale s-a făcut pe baza informaţiilor primite
dela client pentru grupuri de profesie diferite ca medici, surori şi alt personal. Acest grup
cuprinde personalul de diagnostizare funcţională, cel din sălile de operaţii, pesonalul

top consult köln GmbH

pagina 13
NHMP

technico-medical, ca şi pers. Administrativ. La fel este înclus personalul de serviciu din


bucătărie, spălătorie, transport, etc. Costurile s-au calculat pe baza situaţiei actuale.
26. În general, starea şi structura spitalelor existente nu corespunde standardelor tehnice (lipsa
izolării termice, eficienţă scăzută a dotărilor şi echipamentelor tehnice, etc.) Un spital
modern presupune prezenţa climatizării, a lifturilor, etc.; standardele pentru echipamentele
tehnice au evoluat în ultimele decenii, dar investiţiile necesare nu au avut loc. Pe deasupra,
tehnica medicală este şi ea învechită şi trebuie înlocuită în majoritatea spitalelor.
27. Suma totală de investiţii necesare până în anul 2013 se ridică la 636.987.308 € . Până în
anul 2018, investiţia totală necesară se va ridica la suma de 1.112.873.779 €. Estimările se
bazează pe cifre şi preţuri actuale; o estimare pentru cheltuielile necesare pe parcursul
Planului nu poate fi decât aproximativă: evoluţia preţurilor, mai ales în domeniul
construcţiilor, nu poate fi prognosticată cu exactitate.
28. Şi alte investiţii sunt necesare. Una din aceste investiţii se referă la un sistem de
monitorizare a cazuisticii pentru toate spitalele. Ministerul Sănătăţii va conduce şi coordona
dezvoltarea şi investiţiile în acest sens. Această activitate poate începe cu culegerea de date
de bază şi dezvoltarea unui sistem de monitorizare care să permită o analiză continuă a
detaliilor. Se recomandă ca sistemul de monitorizare să reprezinte primul pas în cadrul
implementării NHMP.

Cap. 6 Efecte asupra altor furnizori


29. Scopul medicinei primare este acordarea de asistenţă medicală în afara spitalului. În această
accepţie, serviciile de medicină primară pot fi oferite în policlinici, centre de medicină de
familie sau la domiciliul pacientului. Atenţia principală va fi acordată pacienţilor cu
afecţiuni cronice. O parte din unităţile sanitare din sectorul medicinei primare vor fi
echipate astfel încât să asigure intervenţii chirurgicale de bază care nu necesită internarea
pacientului. Spitalele şi unităţile care asigură servicii de medicină primară vor coopera
strâns. Se vor elabora definiţii generale pentru tratamentul pacienţilor în cadrul unităţilor de
medicină primară sau pentru trimiterile spre spitale, definiţii care trebuie respectate
întocmai.
30. Serviciile de urgenţă din cadrul sistemului de asistenţă medicală vor fi oferite de spitale
Specializate, şi Centrele de Excelenţă din Bălţi, Cahul şi Chişinău. Aceste spitale dispun cel
puţin de secţiile traumatologie, cardiologie şi neurologie. Se va asigura un număr

top consult köln GmbH

pagina 14
NHMP

corespunzător de servicii de urgenţă, care va dispune de un sistem bine pus la punct de


intervenţii în caz de necesitate. O cooperare strânsă între toate departamentele de urgenţă va
duce la o îmbunătăţire a actului medical de urgenţă.
31. O condiţie necesară pentru serviciile de salvare ambulante este disponibilitatea de 24 de ore
pe zi şi 365 de zile pe an, cu o accesibilitate de maxim 30 de minute. Vor fi stabilite o serie
de măsuri speciale. Fiecare spital va fi capabil să asigure primul ajutor şi va servi ca atare
de locaţie pentru serviciile de salvare ambulante. Cel puţin în primii ani vor fi înfiinţate
unităţi de salvare ambulante suplimentare în localităţile mai mari, de exemplu în cadrul
unităţilor de pompieri. Medici de urgenţă sau medicii de familie vor asigura primul ajutor
calificat. Autovehiculele de salvare nu vor folosi numai în scopuri de transport, ci vor fi
dotate cu echipamente de medicină de urgenţă, precum trusa de prim ajutor cu mască de
gaze, medicamente şi pansamente, defibrilator, aspirator, etc.
32. În momentul de faţă, în Republica Moldova asistenta medicala de reabilitarea are loc în
cadrul spitalelor, ceea ce duce la o prelungirii a duratei internării pacienţilor. Măsurile de
reabilitare adecvate se bazează pe standarde generale şi necesită o infrastructură medicală
specializată şi o dotare corespunzătoare a clădirilor destinate acestui scop. De aceea,
asistenţă medicală de reabilitare va fi oferită în cadrul unor departamente specializate, în
cadrul unor unităţi de reabilitare ambulante sau în cadrul unor servicii de reabilitare la
domiciliul pacientului. Acestea vor contribui la reducerea duratei de şedere/internare, astfel
încât acelaşi număr de pacienţi poate fi tratat utilizându-se mai puţine paturi de tratament
acut. O reabilitare care nu face uz de paturi pentru medicină acută va contribui la creşterea
calităţii şi a eficienţei serviciilor prestate. În vederea sporirii eficienţei, se recomandă
centralizarea serviciilor medicale de reabilitare în funcţie de problemele de sănătate ale
pacienţilor.
33. După reamenajarea acestora, spitalele raionale şi de spitalele de tranzit vor sta începând din
2018 la dispoziţie pentru scopuri alternative. Ele pot fi utilizate în alte scopuri medicale sau
nemedicale. Astfel se pot înfiinţa ambulatorii pentru intervenţii chirurgicale care nu
necesită internarea, mai ales în acele spitale care dispun de săli de operaţie. Acestea se
pretează de asemenea pentru asistenţăa pe termen lung a pacienţilor cu afecţiuni cronice.
Un alt domeniu este cel al serviciilor de asistenţă medicală pentru pacienţi cu cancer.
Aceste servicii pot fi de ordin paliativ sau în cadrul unor cămine speciale. Un subiect care

top consult köln GmbH

pagina 15
NHMP

nu a fost luat în considerare este cel al îngrijirii persoanelor în etate în cadrul unor cămine,
pe motive sociale.

Cap. 7 Cadrul de timp


34. Implementarea Planului Naţional General pentru Spitale presupune neapărat un consens, cu
atât mai mult cu cât în prima fază de restructurare a sistemului de spitale va fi nevoie de
adaptarea şi modernizarea cadrului legislativ referitor la unităţile şi întreg sistemul de
asistenţă medicală. Pentru a evita apariţia unor modificări frecvente în cadrul sistemului, se
recomandă elaborarea şi încheierea unui consens sau unui pact între principalele
participanti.
35. Pe lângă aceste aspecte, o importanţă deosebită trebuie acordată şi dezvoltării infrastructurii
Republicii şi formării profesionale a angajaţilor, fără de care succesul Programului Naţional
nu poate fi garantat.
36. Într-o primă fază vor trebui înfiinţată administrarea comună a spitalelor din zonele definite
precum şi administraţia centrală pentru Spitalul Universitar din Chişinău.
37. Până în 2013, prioritatea va consta în crearea de noi capacităţi spitaliceşti pentru asistenţă
medicală de baza şi Specializate în anumite puncte ale Republicii, astfel încât afluxul de
pacienţi către marile centre poate fi redus. Se va ţine seamă mai ales de Spitalele de Tranzit,
unde va trebui asigurat un nivel calitativ suficient de ridicat; în caz contrar, aceste unităţi
sanitare mai degrabă mici nu se vor mai bucura de acceptanţă în rândul populaţiei într-un
moment în care sistemul de sănătate încă nu va putea face faţă fără capacitatea pusă la
dispoziţie de aceste Spitale (de ex. înainte ca durata medie de internare a pacienţilor să
scadă suficient).
38. Prin implementarea tuturor acestor măsuri până în anul 2013, calitatea asistenţei medicale
în spitalele rurale se va îmbunătăţi considerabil. Republica Moldova este o ţară eminamente
agrară, cu distanţe mai mari între localităţi. Parcurgerea acestor distanţe trebuie să fie
redusă în timp, mai ales prin dezvoltarea infrastructurii. Pe lângă acestea, calitatea actului
medical trebuie îmbunătăţită la spitalele existente, în mod deosebit la spitalele specializate
şi la Centrele de Excelenţă viitoare, pentru a asigura funcţionarea sistemului conform
planificării Programului Naţional. Acest lucru poate fi asigurat până în anul 2018, dacă
Programul va avansa conform necesităţilor şi în conformitate cu planificarea prezentată în
capitolele care urmează.

top consult köln GmbH

pagina 16
NHMP

39. În final trebuie subliniat că exactitatea tuturor prognozelor va depinde de dezvoltarea reală
a situaţiei în Republica Moldova. Valorile de reper şi ipotezele sunt bazate pe o serie de
precondiţii. Dacă acestea vor diferi de cifrele reale din viitor, va fi necesară o actualizare a
Planului Naţional General al Spitalelor.

top consult köln GmbH

pagina 17
NHMP

3 Analiza situaţiei actuale


De la proclamarea independenţei Republicii Moldova în anul 1991, s-au manifestat o serie de
conflicte civile şi politice în regiunea separatistă Transnistria, aflată la est de Nistru. Din punct de
vedere international acest conflict încă nu a fost rezolvat, regiunea transnistreana aflându-se şi azi
în afara controlului guvernul central. Din perspective planificării şi finanţării sistemului de
sănătate, Transnistria nu este susţinută de initiaţivele guvernamentale şi în consecinţă nu face
parte din prezentul studiu. Numai teritoriul redus ca suprafaţă în jurul orasului Bender (Tighina),
singura parte a Transnistriei care se află la vest de Nistru, a fost inclusă în analize.

Dupa vizitarea spitalelor din Republica Moldova se poate nota in general ca cladirile si
echipamentul sunt intr-o stare rea.

3.1 Analiza cadrului general şi studiu de piaţă

3.1.1 Geografie şi sociodemografie


Moldova este o tara fara ieşire la mare, în sudestul Europei. Are granite cu Ucraina spre est şi
nord, şi cu România spre vest. Moldova are o suprafaţă de peste 33.800 km˛ şi este ţara cu cea
mai mare densitate a populaţiei din fosta Uniune Sovietica. În momentul obţinerii independentei
statale, Republica Moldova a avut 4,4 milioane de locuitori. In 1989 Transnistria avea 700 000
locuitori (recensamant). Până în anul 2008, a scăzut la 3,6 milioane de locuitori.

Scăderea ratei natalităţii şi creşterea ratei mortalităţii au fost cauzele care au dus la această
tendinţă negativă a demografiei din această ţară. Pe lângă acestea, un proces continuu de
emigrare a populaţiei active reprezintă una din marile provocări, cu care se confruntă Republica
Moldova în ultimii ani. În contradicţie cu aceste tendinţe, există surse care prevăd o creştere a
populaţiei în următorii ani. Aproximativ 46% din populaţie trăieşte în mediu urban. Cel mai mare
oraş este Chişinău (cu aprox. 750.000 de locuitori), aflat în centrul Republicii. Al doilea oraş ca
mărime în vestul Nistrului este Bălţi (152.000 locuitori); toate celelalte oraşele au o populaţie sub
100.000 de locuitori.

Speranţa de viaţă a staţionat la o valoare constantă de aproximativ 68 de ani (bărbaţi: 64 de ani,


femei: 72 de ani). Rata de natalitate a scăzut de la 2,6 (1970) la 1,2 (2006). Pentru a asigura un
număr stabil de locuitori, ar fi nevoie de o natalitate de 2,1 copii.

Populaţia după vârstă şi gen,


top consult 1. ianuarie
köln GmbH 2007

Bărbaţi Vârsta
pagina 18 Femei
NHMP

Figura 1: Date generale populaţie.


Sursa: Moldova în cifre 2008, Anuar statistic / redacţia: Vladimir Golovatiuc, 2008 (F.E.-
P.Tipografia Central)

Mortalitatea infantilă a scăzut constant (minus 33 % din 1995 până în 2003) ajungând la 11,8 la
1.000 de naşteri în anul 2006, o cifră în continuare aproape dublă faţă de media UE de 6,07. În
aceeaşi perioadă, mortalitatea la nou-născuţi a scăzut de la 12 la 1000 născuţi vii în anul 1995, la
7 decese la 1000 născuţi vii în 2006. Între 1992 şi 2002, mortalitatea la naştere a mamelor a
scăzut cu aproape 36%, ajungând la 16,0 la 100.000 născuţi vii în 2006.

În timp ce populaţia între 0 şi 14 ani a scăzut constant în ultimele decenii, ajungând la 18,2 în
2006 (media UE: 17%), rata celor trecuţi de 65 de ani a crescut la 10,1% în 2006 (EU: 14-17%).
Astfel, indicele de dependenţă economică a persoanelor în vârstă a scăzut de la 0,52 în anul 1981
la 0,39 în 2006, demonstrând o scădere a acelui segment al populaţiei aflat între 14 şi 65 de ani,
care în mod tipic reprezintă forţa de muncă a unei naţiuni.
top consult köln GmbH

pagina 19
NHMP

Cele mai importante cauze de deces în Republica Moldova sunt bolile aparatului cardio-vascular,
urmat de cancer, boli ale aparatului digestive, precum şi vătămările corporale şi cazurile de
otrăvire. O creştere a cazurilor de tuberculoză şi a infecţiilor cu virusul imunodeficienţei umane
(HIV) reprezintă la rândul său un motiv de îngrijorare.

3.1.2 Economie şi infrastructură


De la dobândirea independenţei, Republica Moldova se află într-o fază de tranziţie spre economia
de piaţă, cu introducerea unei monezi naţionale proprii, privatizare a unei părţi a întreprinderilor,
eliminarea limitărilor de export şi o liberalizare a dobânzilor. Dificultăţile economice apărute
intern au cauzat o scădere considerabilă a nivelului de trai.

Din 1993 până în 1999, produsul intern brut a scăzut cu aprox. 60%. Punctul de turnură a fost
atins în anul 2000, cu creşteri anuale ale PIB-ului de peste 5% pe an. În 2007, PIB-ul pe cap de
locuitor a fost de USD 3.266 - paritate a puterii de cumpărare (media la nivel mondial: USD
10.200). În ciuda dezvoltării economice pozitive de la începutul anilor 2000, Republica Moldova
rămâne cea mai săracă ţară din Europa, cu un venit naţional brut pe cap de locuitor estimativ de
USD 1.100 pentru anul 2006. Azi, mai mult de un sfert din populaţia ţării trăieşte sub limita
oficială a sărăciei (CIA World Factbook, ianuarie 2008). Discrepanţa între veniturile rurale şi
urbane este mare. În zona rurală se concentrează peste două treimi din populaţia săracă. Cifrele
estimative arată că un sfert din populaţia activă a Republicii Moldova a emigrat, asigurând prin
transferuri aproximativ 20 – 25 % din produsul intern brut (2005).

PIB nominal, milion lei

PIB real schimb % anual

PIB industrie %

PIB agriculută %

Export mil. USD

Import mil. USD

Rata mediu de schimb (Lei/USD)

top consult köln GmbH

pagina 20
NHMP

Figura 2: Parametri economici, Republica Moldova


Sursa: Moldova în cifre 2008, Anuar statistic / redacţia: Vladimir Golovatiuc, 2008 (F.E.-
P.Tipografia Central)

Pentru anul 2007, cifrele oficiale de şomaj au fost estimate la 7,3%; există surse inoficiale care
consideră această cifră a fi mult subestimată. Datele Centrului de Studii Strategice şi Reforme
arată că economia informală reprezintă până la 65% din întreaga economie. Cu toate că aşa
numitul coeficient Gini (care măsoară nivelul de inegalitate a veniturilor, valoarea 1 reprezentând
o inegalitate de 100%) s-a modificat de la 0,38 din anul 2000 la 0,36 în anul 2005. Mai ales
inegalitatea între zonele rurale şi urbane reprezintă un motiv de îngrijorare. Datele Comisiei
Europene arată că în anul 2000, 90 % din populaţie trăia cu mai puţin de 1 USD pe zi.

Republica Moldova este în mare măsură dependentă de activităţi comerciale, mai ales cu
Federaţia Rusă, care este în acelaşi timp furnizorul necesarului de energies pre această ţară.
Balanţa de plăţi a crescut de la -135 milioane USD în 2004 la 561 milioane USD în 2007. (sursa:
OMS Healthcare Systems in Transition, Moldova 2008). După ce datoria externă ajunsese la 108
% din PIB, a fost semnat un pachet de măsuri de adaptare structurală cu Fondul Monetar
Internaţional. Reformele spre o economie de piaţă şi privatizarea marilor întreprinderi au decurs
lent în Republica Moldova. Acest lucru ar putea fi una din explicaţiile pentru ratele de şomaj
oficiale relative mici. Fondul Monetar Internaţional consideră că şomajul inoficial este de aprox.
15 de ori mai mare decât numărul acelor şomeri care primesc alocaţii şi bani de şomaj. Astfel,
muncitorii care se află în concediu fără plată, nu sunt incluşi în cifră. Pe de altă parte, munca la
negru, cu eludarea taxelor şi a contribuţiilor la asigurările sociale reprezintă un fenomen relative
răspândit. O situaţie comparabilă există şi la nivelul interpretării statisticilor referitoare la
venituri, care nu conţin acele venituri care sunt plătite în mod informal. Acest aspect lasă să se
întrevadă că rezervele de bani disponibili populaţiei sunt mai ridicate decât apar ele în statisticile
oficiale.

Consumul de energie al Republicii Moldova depăşeşte n mod substanţial producţia de energie din
această ţară. Nu există niciun fel de producţie internă de petrol şi gaz natural în Republica
Moldova. Întreaga cantitate de 14.000 de barili de petrol pe zi (2007), şi cele 2,2 miliarde de
metri cubi de gaz metan sunt importate din Federaţia Rusă. Consumul de electricitate (4,203
miliarde kwh în 2007) depăşeşte cu mult producţia internă de energie electrică (1,229 miliarde
kwh). Mai ales în zona rurală, energia şi aprovizionarea cu apă potabilă tind să nu fie foarte

top consult köln GmbH

pagina 21
NHMP

stabile, generând o serie de probleme, mai ales la nivelul sistemului de sănătate deosebit de
dependet de aceşti factori.

Azi, majoritatea şoselelor din Republica Moldova sunt asfaltate; starea acestora diferă foarte
mult; mai ales pe timpul iernii sau după ploi torenţiale, condusul unui vehicul poate fi îngreunat
Nu există tronsoane mai importante de autostrăzi cu mai multe benzi la nivel de ţară. O reţea de
cale ferată există. Există un sistem "public" de autobuze, iar în oraşele principale există reţele de
taximetre.

3.1.3 Organizarea sistemului sanitar


Odată cu obţinerea independenţei, în 1991, Republica Moldova a moştenit de la fosta Uniune
Sovietică un extins sistem sanitar organizat după structura Semashko, puternic centralizată, în
cadrul căruia cele mai importante hotărâri erau luate la Moscova, unde avea loc şi planificarea.
Moldova s-a văzut în situaţia în care avea un sistem sanitar cu o extinsă infrastructură şi numeros
personal, dar nu dispunea de suficiente resurse pentru a-l menţine. Aceasta a avut ca rezultat
apariţia unui sistem de plată, formală şi informală, pentru accesul la serviciile sanitare care a
făcut ca acestea să fie din ce în ce mai inaccesibile păturii sociale sărace.

În 1991 centrul de decizie şi strângere de fonduri a fost mutat de la Moscova la Chişinău, de unde
a fost descentralizat, răspunderea fiind împărţită între cele 35 raioane ale ţării, din dreapta
Nistrului. Fiecare raion are un spital cu exceptia raionului Dubasari. şi instituţii de stat care
asigură asistenţă specializată la nivel naţional. În 1997 Republica Moldova era una dintre ţările
cu cea mai extinsă reţa de servicii sanitare şi număr de personal, atât din Europa de Vest cât şi
din statele membre ale fostei Uniuni Sovietice (sursa: OMS Healthcare Systems in Transition,
Moldova 2008). Acest nivel ridicat al asistenţei sanitare trebuia să fie menţinut în timpul crizei
economice din anii 90, dar grava criză din 1998 a condus la reducerea numărului de paturi din
spitale, scăderea activităţii şi concedierea de personal.

Asigurarea obligatorie pentru asistenta medicala a intrat în vigoare în anul 2004. Cu finanţarea
sistem i sanitar a fost însărcinată Compania Naţională de Asigurări în Medicină (CNAM, creată
în anul 2001, cu statut de finantator/cumparator de servicii sanitare în Moldova), în timp ce
organizarea primară şi secundară a asistenţei sanitare a fost transferată Ministerul Sanatatii.
Spitalele au primit statutul de instituţii non-profit autonome, având competenţa de a-şi planifica

top consult köln GmbH

pagina 22
NHMP

şi administra activităţile proprii. Spitalele constituiau, de asemenea, cele mai importante puncte
de contact pentru toate activităţile de asistenţă sanitară primară până în ianuarie 2008 Sovietice
(sursa: OMS Healthcare Systems in Transition, Moldova 2008), când centrelor medicilor de
familie li s-a acordat oficial independenţa de sistemul spitalicesc. Deşi spitalele raionale asigură o
gamă largă de servicii de asistenţă secundară, asistenţa specializată şi tehnologia de nivel terţiar
sunt oferite numai de spitalele republicane şi instituţiile de stat, majoritatea situate în Chişinău.
Aceşti furnizori sunt subordonaţi direct Ministerului Sănătăţii (MS).
GUVERN

Ministerul sanatatii Ministerul de Aparare


Nationala
Ministerul Afacerilor Interne,
etc.

Centrul National de Sectii Regionale de


Medicina de Urgenta Medicina de Urgenta Servicii de Asistenta
Medicala paralele

Autorittaile Municipale
de Sanatate din Spitale Municipale
Chisinau si Balti

Centre de Medici
de Familie Compania Nationala de
Asigurari

Spitale Raionale

Autorittaile Raionale Centre de Medici


de Sanatate de Familie

Centre Locale

Centrul National de Centre Raionale de Statiuni Epidemiologice


Medicina Preventiva Medicina Preventiva Locale

Legenda: relatii contractuale; relatii administrative

Figura 3: Organizarea sistemului sanitar din Republica Moldova


Sursă: OMS: Sisteme medicale în perioada tranziţiei – Republica Moldova (2008)
Răspunderea globală pentru sănătatea poporului îi corespunde în întregime MS. Finanţarea
majorităţii furnizorilor de servicii a fost centralizată la CNAM. În acelaşi timp, răspunderea
pentru organizarea majorităţii serviciilor a fost delegată raioanelor. Serviciile sanitare cu grad
ridicat de specializare, la fel ca şi serviciile de salvare şi urgenţă şi instituţiile sanitare publice se
află sub răspunderea MS, deşi numai instituţiile sanitare publice (care asigură în principal
asistenţă sanitară preventivă, ca de ex. imunizare) şi serviciile de colectarea sângelui sunt
finanţate direct de MS.

top consult köln GmbH

pagina 23
NHMP

Alte instituţii importante din domeniul sistemului sanitar şi al finanţării acestuia sunt descrise pe
scurt în cele ce urmează:

Parlamentul aprobă bugetul anual al Republicii Moldova. Acesta include bugetul MS şi bugetul
fondurilor asigurarii obligatorii de asistenta medicala. Parlamentul controlează, de asemenea, MS
şi reglementează direcţiile strategice ale sistemului sanitar. Cadrul politic legal este conceput în
colaborare cu MS înainte de a fi implementat de către MS.
Ministerul Sănătăţii este răspunzător de asigurarea învăţământului medical universitar, conţinutul
educaţional fiind supervizat de MS.

Ministerul Transportului, Ministerul Afacerilor Interne, Departamentul Trupelor de Grăniceri,


Departamentul Instituţiilor Penitenciare, Ministerul Apărării Serviciul de Securitate si Informare,
Asociaţia Sindicatelor din Comerţ şi Cancelaria de Stat (sursa: OMS Healthcare Systems in
Transition, Moldova 2008)au propriile lor sisteme de asistenţă sanitară în cadrul politicii sanitare
elaborată de MS, dar folosesc propriile lor mijloace de finanţare şi administrare. Beneficiarii
serviciilor sanitare paralele cred de multe ori că acestea sunt de mai bună calitate.
Autoritatile Publice Locale sunt răspunzătoare de serviciile sanitare din zonele lor de competenţă.
De asemenea, sunt răspunzătoare de implementarea standardelor şi directivelor naţionale.
UE, Banca Mondială, Global Fund to fight AIDS, Tuberculosis and Malaria şi Global Drug
Facility sunt numai câteva dintre organizaţiile internaţionale prezente în sectorul sanitar din
Moldova, desfăşurând diverse activităţi în diferite domenii.

Sistemul sanitar din Moldova cuprinde, de asemenea, şi asociaţii profesionale, grupări de pacienţi
şi organizaţii neguvernamentale.

3.1.4 Finanţarea serviciilor sanitare


În anul 2004 Republica Moldova a alocat 7,4% din PIB pentru sănătate (US $ 138 PPP per
capita). În această cifră nu sunt incluse plăţile informale, estimate a reprezenta 1,2% din PIB.
Deoarece PIB nu include activităţile economice neoficiale, este greu să se estimeze valoarea
totală a resurselor financiare din domeniul sănătăţii. Aproximativ 56,8% sunt cheltuieli publice
pentru sănătate, 43,2% fiind reprezentate de cheltuielile private şi cheltuieli pe speze proprii.
Cheltuielile per capita în sănătate variază foarte mult la nivel geografic. În 2000 timp ce la
Chişinău cheltuielile au fost de US $ 109 per capita, în raionul cel mai îndepărtat de Chişinău au
fost de numai US $ 56.

top consult köln GmbH

pagina 24
NHMP

Total cheltuieli pt. sănătate


(USD PPC, pe cap)
Toatal cheltuieli pt. sănătate (% din PNB
Cheltuieli pt. sănătatea publică (% total
cheltuieli pt. sănătate (%PNB))
Cheltuieli pt. sănătatea tip privat (total
cheltuieli pt. sănătate (%PNB))

Notă: PNB, produs naţional brut; PPC, paritatea puterii de cumpărare


Sursa: OMS Birou Regional pt. Europa 2007

Figura 4: Tendinţele cheltuielilor în domeniul sănătăţii în Republica Moldova în anii 1998-2004


Sursă: Sisteme medicale în perioada tranziţiei – Republica Moldova (2008)

Proiectul Strategiei în Sectorul Sanitar (Hotaririi Guvernului Republicii Moldova nr. 668 din
17.07.1997 „Cu privire la aprobarea conceptiei reformarii sistemului asistentei medicale din Re-
publica Moldova in conditiile economiei noi pentru anii 1997-2003”), desfăşurat între anii 1997
şi 2003, a avut ca scop reorientarea serviciilor sanitare, de la cele sub formă de spitalizare la cele
sub formă ambulatorie. Acest lucru s-a făcut în principal prin realocarea bugetelor din domeniul
sănătăţii astfel încât 35% din bugetele locale să fie alocate asistenţei primare, 45% spitalelor,
15% serviciilor de urgenţă şi 5% serviciilor specializate asigurate în spitale. Cu câtă stricteţe au
fost aplicate aceste modificări ale strategiei rămâne încă neclar.

Sistemul sanitar din Moldova este finanţat în general din diverse surse: venituri generale alocate
sectorului sanitar de la bugetele centrale, contribuţii ale angajatorilor şi angajaţilor la CNAM şi
plăţi pe speze proprii. Donaţiile internaţionale suplimentare şi ajutoarele sub formă de împrumut
au fost substanţiale, în timp ce contribuţiile la asigurările voluntare de sănătate continuă să fie
încă foarte reduse. În timp ce principala sursă de finanţare continuă să fie transferurile bugetare
din impozitele generale, plăţile pe speze proprii joacă un rol important. O mare parte din aceste
plăţi private se estimează că reprezintă plăţi neoficiale achitate direct furnizorilor de servicii
sanitare pentru servicii care ar trebui să fie finanţate în totalitate prin plăţi din surse oficiale.
Aceste costuri ridicate ale plăţilor pe speze proprii acţionează ca o barieră în calea serviciilor
sanitare pentru familiile sărace.

top consult köln GmbH

pagina 25
NHMP

POPULAŢIE

Contribuţie Angajator ţi Angajat


Plată din buzunar

Taxe generale
Împrumuturi ţi dănaţii
internaţionale

Compania Naţională
De Asigurări de Buget
Fond pentru Sînîtate
Investiţii
În sănătate
Ministerul Sănătăţii

Prestatori de Asistenţă Medicală


Serviciul Sanitar
de Edidemiologie

Figura 5: Schema finanţării serviciilor sanitare


Sursă: Sisteme medicale în perioada tranziţiei – Republica Moldova (2008)

În ziua de azi, Moldova asigură acoperirea sanitară prin intermediul asigurărilor obligatorii de
asistenta medicala, iar anumite servicii sanitare sunt furnizate prin intermediul unor programe cu
finanţare internaţională şi guvernamentală. Acoperirea asigurărilor de sănătate a fost de 75,7%
per total în 2004, cu mari variaţii în funcţie de gen, statut profesional şi raion. Pachetul de
beneficii de care se bucură persoana asigurată este stabilit de CNAM şi MS în funcţie de
posibilitatea de cumpărare. Volumul acestui pachet poate varia de la an la an. În plus, constituţia
garantează dreptul persoanelor la servicii sanitare minime (în principal servicii de asistenţă
primară, de urgenţă şi tratamentul spitalicesc în cazuri de TBC, HIV, cancer, astm şi boli mintale)
în mod gratuit. Procedurile neincluse în acest pachet minim sau în asigurarea obligatorie trebuie
plătite pe speze proprii.

3.2 Analiza ca atare a spitalelor din Moldova

3.2.1 Spitalele din zona rurală a Republicii

3.2.1.1 Descrierea modului de abordare


Metoda clasică de analiză a portofeliului (sursa: http://en.wikipedia.org/wiki/G.E. multi factor
analysis) a fost utilizată cu scopul de a evalua fiecare spital pe baza varabilelor multiple.. În
cadrul teoriilor de management strategic analizele de portofoliu sunt folosite în multe forme
diferite, în general pentru a se compara şi afişa diverse posibilităţi de clasificare într-o scară

top consult köln GmbH

pagina 26
NHMP

bidimensională. Cele două dimensiuni sunt indicele atractivităţii pieţei (care prezintă factorii
externi care influenţează fiecare spital, dar care nu pot fi sau pot fi numai rudimentar influenţaţi
direct de către spital) şi avantajul competitiv (care reprezintă un set de variabile interne din
perspectiva spitalului, deci uşor de influenţat). Astfel este posibilă compararea tuturor spitalelor
din zonele rurale ale Republicii Moldova. Pentru evaluarea spitalelor din Chişinău s-a aplicat
aceeaşi metodă (a se vedea capitolul 3.2.2).

Variabilele folosite pentru stabilirea indicelui atractivităţii pieţei sunt demografia, concurenţa,
morbiditatea şi amplasarea. Avantajul competitiv a fost măsurat cu ajutorul variabilelor
construcţie, infrastructură tehnică, echipament tehnico-medical, alte dotări şi spectrul medical
cuprins.

Fiecare dintre aceste variabile a fost împărţită în subcriterii care constituie baza actuală a analizei
şi a căror medie a fost calculată pe baza scorului obţinut la fiecare criteriu. Scorul variabilei a fost
evaluat apoi pe o scară de la unu la zece. În cadrul criteriilor folosite pentru măsurarea
avantajului competitiv, pentru variabila „Spectru medical” s-a considerat valoarea maximă (4.0)
deoarece baza serviciilor furnizate de spital depinde în mare măsură de posibilul spectru medical
pe care este capabil să-l asigure spitalul în comparaţie cu concurenţa. În strânsă legătură şi foarte
important pentru capacitatea de a furniza servicii sanitare de calitate este „Echipamentul tehnico-
medical”. Această variabilă a fost evaluată cu 2.0, la fel ca şi variabila „Construcţie” şi din cauza
faptului că schimbările ce ar trebui făcute implică volume de investiţii relativ mari, ceea ce ar
însemna un dezavantaj relativ mare pentru spital dacă obţine un scor scăzut. Din aceleaşi motive,
„Infrastructura tehnică” şi „Alte dotări” au obţinut un scor relativ scăzut. Variabilele care
alcătuiesc Indicele Atractivităţii Pieţei au primit punctaje mai uniforme. Variabilele
„Demografie” şi „Morbiditate” au obţinut un punctaj mai ridicat (3,0) datorită faptului că acestea
nu pot fi modificate nici de către spital, nici de sistemul sanitar. Pe de altă parte, „Competiţie” şi
„Amplasament” au fost interpretate şi ele ca variabile externe, deşi pot fi influenţate cel puţin de
către sistemul sanitar. De aceea, aceste două variabile au primit un punctaj ceva mai mic (2,0).

Subcriteriile şi modelul de acordare a scorului bazată pe modelul clasic de analiză de portfolio


sunt descrise în detaliu în continuare.

top consult köln GmbH

pagina 27
NHMP

Din analiza conform fiecărui subcriteriu s-au acordat puncte între unu şi şase, unde unu este cea
mai slabă notă şi şase – cea mai bună. Media punctelor obţinute conform acestor subcriterii a fost
apoi multiplicată cu greutatea criteriului. Suma tuturor variabilelor evaluate a fost împărţită la 10,
rezultând astfel numărul final de puncte pentru indicele atractivităţii pieţei şi avantajul
competitiv. Aceste valori au fost reprezentate într-un grafic în 2 dimensiuni, în care numărul de
paturi al spitalului determină mărimea cercurilor.

Toate informaţiile au provenit din chestionare distribuite spitalelor, date puse la dispoziţie de MS,
informaţii publice şi din vizitele noastre la fiecare spital.

Atractivitatea pieţii
Puncte
Criterii Pondere (1= rău, 6= bun) Rezultat
A Demografie 3,0 3,0 9,0
B Competiţie 2,0 2,5 5,0
C Morbiditate 3,0 4,0 12,0
D Locaţie 2,0 5,0 10,0
10,0 36,0
Scor 3,6
Avantaje competitive
Puncte
Criterii Pondere (1= rău, 6= bun) Rezultat
A Construcţie 2,0 4,3 8,7
B Infrastructura technic 1,5 3,7 5,5
C Echipament medical 2,0 3,0 6,0
D Dotări de altă natură 0,5 3,5 1,8
E Spectrul medical 4,0 1,8 7,2
10,0 29,1
Scor 2,91

Figura 6: Criteriile folosite în analiza de portofoliu


(figurile sunt exemple)

Fiecare criteriu a fost evaluat pentru fiecare spital separat, folosindu-se acelaşi set de variabile de
decizie ca cel descris mai jos. Unele dintre criterii au fost evaluate diferit în funcţie de
amplasamentul spitalului – în Chişinău sau în afara acestui oraş (vezi Capitolul 3.2.2.)

Indicele Atractivităţii Pieţei

top consult köln GmbH

pagina 28
NHMP

„Demografia” a fost măsurată pe baza numărului populaţiei din regiunea în care este situat
spitalul. Punctele au fost acordate după cum se prezintă în tabelul următor. În general s-a plecat
de la premiza că, cu cât mai multe persoane trebuie să fie deservite de un spital, cu atât mai bine,
întrucât numărul de cazuri este direct proporţional cu numărul populaţiei. Demografia a fost
evaluată ca reprezentând 30% din indicele atractivităţii pieţei, ceea ce face din el cel mai
important criteriu din cadrul acestui grup. Au fost acordate puncte pe baza condiţiilor din fig. 7.
Nu s-a mai făcut nici o distincţie în categoria peste 150.001 locuitori pentru că cifrele mai mari
sunt nerelevante din punctul de vedere al analizei.

Populaţie:
până la 50.000,00 = 1 punct
50.001,00 -75.000,00 = 2 puncte
75.001,00 -100.000,00 = 3 puncte
100.001,00 -125.000,00 = 4 puncte
125.001,00 -150.000,00 = 5 puncte
150.001,00 şi peste = 6 puncte

Figura 7: Puncte acordate după criteriul „Populaţie”

Criteriul „Competiţie” a fost măsurat pe baza a două criterii: numărul de secţii medicale şi
tehnologia medicală.

Pentru evaluarea secţiilor medicale a fost utilizată o abordare în două etape. Punctul de plecare a
fost numărul mediu de secţii medicale din cadrul spitalelor rurale din Republica Moldova (opt
secţii). În cazul unui spital cu trei secţii se începe de la trei puncte în cadrul sistemului de puncte.
În cazul în care are peste opt, începe cu patru puncte, iar dacă are mai puţine secţii, începe cu
două puncte. Pentru fiecare concurent (spitale situate în regiunile limitrofe) cu mai multe secţii
medicale, numjărul de puncte de la care se pleacă a fost redus cu 0,5 în cea de-a doua etapă.
Pentru fiecare concurent cu mai puţine secţii s-au adăugat 0,5 puncte la punctajul de start. Dacă
un spital limitrof are acelaşi număr de secţii medicale, numărul punctelor a rămas nemodificat.
Punctele corespunzătoare fiecărui spital au fost stabilite printr-un proces iterativ. Ori de câte ori
Chişinău era regiunea limitrofă, punctele au fost reduse cu 1 datorită puternicei poziţii
competitive a spitalelor situate în acest oraş (explicaţii adiţionale vezi în Capitolul 3.2.2).

top consult köln GmbH

pagina 29
NHMP

Un sistem similar în două etape a fost utilizat pentru măsurarea criteriului „Tehnologie medicală”
ca parte componentă a criteriului „Competiţie”. S-a plecat de la numărul de puncte acordate în
cadrul etapei „Avantaj competitiv – Tehnologie medicală”. În cazul unui spital cu o valoare
medie calculată de 2,7 pentru technologia medicală se începe de la trei puncte în cadrul
sistemului de puncte. În cazul în care valoarea este peste 2,7, se începe cu patru puncte, iar dacă
este mai puţină , începe cu 2 puncte. Pentru fiecare concurent (spitalele situate în regiunile
limitrofe) cu mai multă technologie medicală, numărul punctelor de la care se pleacă a fost redus
cu 0,5. Pentru fiecare concurent cu mai puţină technologie medicală s-au adăugat 0,5 puncte la
punctajul de start. Dacă un spital limitrof are acelaşi nivel de technologie medicale, numărul
punctelor a rămas nemodificat. Punctele corespunzătoare fiecărui spital au fost stabilite printr-un
proces iterativ. Ori de câte ori Chişinău era regiunea limitrofă, punctele au fost reduse cu 1
datorită poziţiei competitive speciale a spitalelor situate în acest oraş.

Pentru a obţine valoarea finală a acestui criteriu, a fost calculată media variabilelor „Secţii
medicale” şi „Tehnologie medicală”.

Morbiditatea s-a măsurat pe baza valorilor calculate pentru incidenţa populaţiei şi prevalenta în
regiunea respectivă. Punctele au fost acordate folosindu-se scările următoare, valoarea finală a
criteriului fiind dată de media punctelor obţinute.

Incidenţă:
de la 1.500,00 cazuri per 10.000 populaţie = 1 punct
1.501,00 -2.250,00 cazuri per 10.000 populaţie = 2 puncte
2.251,00 3.000,00 cazuri per 10.000 populaţie = 3 puncte
3.001,00 3.750,00 cazuri per 10.000 populaţie = 4 puncte
3.751,00 4.500,00 cazuri per 10.000 populaţie = 5 puncte
4.501,00 şi mai multe cazuri per 10.000 populaţie = 6 puncte

Figura 8: Puncte acordate pe baza măsurării incidenţei în regiune

Prevalenţa:
de la 5.000,00 cazuri per 10.000 populaţie = 1 punct
5.001,00 -6.000,00 cazuri per 10.000 populaţie = 2 puncte
6.001,00 7.000,00 cazuri per 10.000 populaţie = 3 puncte
7.001,00 8.000,00 cazuri per 10.000 populaţie = 4 puncte
8.001,00 9.000,00 cazuri per 10.000 populaţie = 5 puncte
9.001,00 şi mai multe cazuri per 10.000 populaţie = 6 puncte

Figura 9: Puncte acordate pe baza măsurării prevalenţei în regiune

top consult köln GmbH

pagina 30
NHMP

Al patrulea criteriu pentru măsurarea „Indicelui atractivităţii pieţei” a fost amplasamentul


spitalului. Aspectele luate în calcul au fost accesibilitatea, starea drumurilor şi semnalizarea. În
cazile în care accesibilitatea era redusă, starea căilor de acces proastă şi drumul către spital nu era
semnalizat, s-au acordat între unu şi două puncte. Dacă accesibilitatea era bună, drumurile
proaste şi exista semnalizare, s-au acordat între trei şi patru puncte. O bună accesibilitate şi stare
a drumului, dar fără semnalizare au acordat cinci puncte, iar dacă accesibilitatea, starea drumului
şi semnalizarea au fost bune au fost acordate şase puncte.

În timp ce „Indicele atractivităţii pieţei” a fost măsurat pe baza unor criterii care nu puteau fi
afectate direct de către spital, toate criteriile pe baza cărora s-a măsurat „Avantajul competitiv”
au fost criterii interne.

Avantajul competitiv:

Primul criteriu folosit pentru „Avantajul competitiv” a fost „Construcţia”, prin care s-a măsurat
starea edificiului, cuprinzând structura generală şi necesitatea unor lucrări de reparaţii şi renovări.
În cazul în care construcţia şi structura erau grav deteriorate, spitalului respectiv i-a fost acordat
un punct. În cazul în care starea clădirii, la nivel general, era acceptabilă, dar în ultimul timp nu
se executase nicio lucrare de reparaţii sau renovare, s-au acordat două puncte. Trei puncte au fost
acordate spitalelor care suferiseră puţine lucrări de renovare şi reparaţii în ultimul timp. În cazul
în care aceste lucrări incluseseră refacerea stratului de acoperire a acoperişului sau întregii
clădiri, au fost date patru puncte. Dacă în ultimul timp se adăugaseră clădiri anexe prin care s-a
îmbunătăţit întreaga structură a spitalului au fost acordate cinci puncte. Şase puncte au fost
acordate numai spitalelor cu nivel tehnic şi aspect moderne.

Cel de-al doilea criteriu pentru măsurarea aspectului „Avantaj competitiv” a fost „Infrastructura
tehnică”. Acest criteriu reprezintă starea sistemului de încălzire, a sistemului sanitar, a alimentării
cu aer curat, electricitate, gaze medicale şi apă curată. În cazul în care infrastructura prezenta
defecte parţiale de funcţionare a fost acordat numai un punct. Dacă infrastructura existentă
funcţiona corect, dar în ultimul timp nu se făcuseră reparaţii sau renovări, au fost acordate două
puncte. Dacă se executaseră lucrări de renovare, s-au acordat trei până la patru puncte, în funcţie
de amploarea acestor lucrări. În cazurile în care în ultimul timp s-au executat lucrări substanţiale

top consult köln GmbH

pagina 31
NHMP

de reparaţii şi/sau renovare s-au acordat cinci puncte şi numai spitalelor cu nivel tehnic şi aspect
moderne li s-au acordat şase puncte.

Criteriul „Echipament tehnico-medical” a măsurat starea echipamentului medical din dotarea


spitalelor. Acesta include totul, de la cele mai mici consumabile până la cele mai mari
echipamente. Am folosit următorul sistem de grupare pentru a distribui punctajul pe o scară cu
şase puncte.

Echipament medical:
Echipament defect, fără standard 1 punct
Echipament medical fucţionabil,
fără standard 2 puncte
Echipament medical funcţionabil,
fără standard dar apt pt. Modernizare 3 puncte
Echipament defect dar standardizat 4 puncte
Din punct de vedere technic în ordine,
dar pentru unitate de nefolosit 5 puncte
Din punct de vedere technic în ordine,
şi pentru unitate nefolositor 6 puncte

Figura 10: Puncte acordate prin măsurarea echipamentului


tehnico-medical al spitalelor.

Criteriul „Alte dotări” a fost aplicat pentru măsurarea stării echipamentului spitalicesc nemedical,
ca de ex. dotarea bucătăriilor sau a spălătoriilor. Acesta a avut o pondere de numai 5% din
„Avantajul competitiv”, ceea ce înseamnă că aceste echipamente nu au o importanţă foarte mare
pentru asigurarea serviciilor sanitare pentru populaţie. În orice caz, pentru ca spitalul să poată
asigura serviciile suficiente, echipamentul nemedical trebuie luat în consideraţie, îmbunătăţirea
ulterioară a acestuia arătând că importanţa acestor aspecte creşte pe măsură ce creşte concurenţa
între spitale. În cazurile în care s-au constat şi alte dotări, dar care nu au suferit reparaţii sau
renovări în ultimul timp, s-au acordat unu până la două puncte. În cazurile în care s-au constatat
câteva lucrări de reparaţii şi renovări s-au acordat trei până la patru puncte, în funcţie de
amploarea acestora. Dacă recent au fost executate lucrări majore de reparaţii şi/sau renovări au
fost acordate cinci puncte, şase puncte fiind acordate numai spitalelor cu nivel tehnic şi aspect
moderne.

Ultimul criteriu folosit pentru a măsura „Avantajul competitiv” a fost „Spectrul medical” al
spitalelor. Acesta include „Gradul de specializare”, „Spectrul serviciilor medicale” oferite şi
existenţa oricărui posibil serviciu medical unic („Oferta Medicală Unică de Vânzare” – USP),

top consult köln GmbH

pagina 32
NHMP

foarte rar oferită în alte spitale. „Spectrul medical” a fost evaluat la 40% din „Avantajul
competitiv”, fiind astfel cel mai important aspect din cadrul analizei de portofoliu.

„Gradul de specializare” şi „Spectrul serviciilor medicale” au fost măsurate printr-o metodă în


mai multe etape, pe baza datelor furnizate de spitale referitoare la afecţiunile tratate şi
intervenţiile practicate în anul 2007, acesta fiind punctul de plecare al analizei. Sistemul de
punctare s-a bazat pe aspectul numărului minim de cazuri.

Astfel, într-o primă etapă au fost acordate puncte pe baza numărului de afecţiuni tratate şi al
numărului de intervenţii practicate. Trei puncte au fost acordate spitalelor care au atins valoarea
medie calculată de afecţiuni tratate (8.048) şi intervenţii practicate (1.618). Apoi au fost acordate
fiecărui spital puncte în funcţie de procentajul peste sau sub această valoare medie, pe o scară
între 0,5 şi 6.

În scopul măsurării numărului de „Grupuri de diagnostic” s-au creat un total de 20 grupuri de


activitate, pe baza codului ICD. Numai într-un spital au fost tratate toate aceste grupuri. S-a
calculat o medie de 18,5 grupuri de activităţi şi au fost acordate trei puncte atunci când s-a atins
această medie. Punctele au fost acordate în funcţie de procentajul numărului de grupuri de
diagnostic calculate peste şi sub această medie. De fiecare dată când un spital avusese numai 50
de cazuri sau mai puţine încadrate într-unul din aceste grupuri, numărul total de puncte a fost
redus datorită criteriului numărului minim de cazuri.

Au fost formate alte 16 grupuri de intervenţie. Media pe spital a fost calculată la 11 grupuri, fiind
acordate trei puncte spitalelor care au atins această valoare. Punctele au fost acordate în funcţie
de procentajul numărului de grupuri de intervenţie calculate peste şi sub această medie. De
fiecare dată când un spital avusese numai 10 de cazuri sau mai puţine încadrate într-unul din
aceste grupuri, numărul total de puncte a fost redus datorită criteriului numărului minim de
cazuri.

Pentru măsurarea „Ofertei Medicale Unice de Vânzare” (Medical Unique Selling Proposition),
fiecare spital a fost comparat cu cele din regiunile învecinate din punct de vedere al spectrului
medical oferit. Mai multe puncte au fost acordate spitalelor cu un număr relativ de tratamente din
grupurile de diagnostic mai mare decât spitalele din vecinătate. Pe baza acestei scheme, un punct
a fost acordat în cazul unor tratamente realizate mai des decât în spitalele din vecinătate. Două

top consult köln GmbH

pagina 33
NHMP

puncte au fost acordate în cazul în care niciun alt spital din vecinătate nu a tratat cazuri din
grupul respectiv. Trei puncte au fost acordate în cazul în care numai trei sau mai puţine spitale
din Republica Moldova au tratat cazuri din grupul respectiv, iar şase puncte au fost acordate în
cazul în care niciun alt furnizor nu mai trata cazuri din acest grup. Acest procedeu a fost aplicat
pentru toate grupurile, punctele fiind acordate şi apoi standardizate pe o scară de la unu la şase.

Pentru a se calcula numărul total de puncte acordate pentru „Spectrul medical”, s-a făcut media
tuturor punctelor obţinute de acest subcriteriu.

3.2.1.2 Rezumatul rezultatelor


Republica Moldova este împărţită în 35 raioane, inclusiv capitala Chişinău. Spitalele din
Chişinău sunt tratate separat în acest raport (vezi capitolul 3.2.2). Fiecare regiune rurală dispune
de un spital, de obicei situat în centrul raional. Spitalele situate în Transnistria nu constituie
obiectul prezentului raport.

Harta ilustrează că amplasamentele spitalelor sunt distribuite pe teritoriul întregii ţări, fără a se
observa nicio inegalitate între zona de nord şi cea de sud. Harta arată, de asemenea, că tot
teritoriul rural al Republicii Moldova se află în raza de acoperire a unui spital, neexistând nicio
regiune ai cărei locuitori să nu poată ajunge teoretic la un spital într-un interval de timp
acceptabil, fără a lua în considerare diferenţele existente în infrastructură (drumuri, transport
public, etc) şi mijloacele individuale de transport.

Majoritatea spitalelor pot fi considerate mai curând mici. 20 spitale raionale dispun de 100 până
la 250 paturi, 14 de 251 – 500 paturi, spitalul regional din Bălţi (vezi Nomenclator Nr. 133 din
27.03.2008) are 1105 paturi, fiind cel mai mare spital de asistenţă medicală acută din ţară. În
total, majoritatea paturilor de spital (aprox. 7.054) se află în dotarea spitalelor din Chişinău.

top consult köln GmbH

pagina 34
NHMP

Number of beds

751 to 1.250
501 to 750
251 500
100 to 150

Figura 11: Amplasamentul şi mărimea spitalelor din Republica Moldova


Sursă: Ministerul Sănătăţii din Republica Moldova

Din analiza de portofoliu descrisă în capitolul 3.2.1 reiese că majoritatea spitalelor au primit un
punctaj mediu pe o scară de la unu la şase, cu doar câteva excepţii pozitive şi câteva negative.
Scorul mediu pentru „Indicele atractivităţii pieţei” a fost de 3,02 iar cel al „Avantajului
competitiv” de 2,65. Scorurile maxime, de 4,95 şi respectiv 4,30 au fost acordate spitalului din
Bălţi, cel mai mare spital de terapie acută din afara Chişinăului. Spitalului din Bălţi i-a fost
acordat cel mai mare scor dintre toate conform tuturor criteriilor, cu excepţia celui „Morbiditate”,
care s-a situat imediat deasupra mediei. Scorul minim pentru „Indicele atractivităţii pieţei” a fost
de 1,75, acordat spitalului din Taraclia, iar scorul minim pentru „Avantaj competitiv” a fost
acordat spitalului din Ocniţa. În general pare a exista o tendiţă ca spitalele mici (după numărul

top consult köln GmbH

pagina 35
NHMP

paturilor) să obţină mai puţine puncte decât cele mari, chiar dacă acest lucru nu a putut fi
confirmat prin mijloace statistice.

Portfolio
Analiza Analysis
Portfoliului
Anenii Noi
Balti
Basarabeasca
Briceni
Cahul
Cantemir
6 Calarasi
Causeni
Ciadir Lunga
Cimisla
Competitive
Advantage

Comrat
Criuleni
Donduseni
Drochia
Edinet
4 Falesti
Floresti
Glodeni
Competitive

Hincesti
Ialoveni
Avantaje

Leova
Nisporeni
Ocnita
Orhei
2 Rezina
Riscani
Singerei
Soldanesti
Soroca
Stefan Voda
Straseni
Taraclia
Telenesti
0 Ungheni
Vulcanesti
0 2 4 6
Atractivitatea pieţii
Market Attractiveness

Figura 12: Poziţiile competitive ale spitalelor din afara Chişinăului (Mărimea cercurilor reprezintă numărul
de paturi)

Dintre toate criteriile de măsură a „Avantajului competitiv”, „Construcţia” a fost cel mai bine
evaluat, cu 3,60 pe o scară de la unu la şase, în timp ce „Sectrul medical” a obţinut numai 2,04,
reprezentând cea mai scăzută medie a tuturor criteriilor folosite în analiză. În comparaţie cu
valoarea relativ ridicată obţinută conform criteriului „Construcţie”, „Echipament tehnico-
medical”, evaluat la 2,74, indică necesitatea unor investiţii importante.

Toate spitalele din afara Chişinăului sunt amplasate în locuri care au fost punctate cu scorul mai
curând pozitiv de 3,64, ceea ce face ca „Amplasament” să fie criteriul cu cea mai bună valoare
medie pentru „Indicele atractivităţii pieţei”. Competiţia între spitalele din afara Chişinăului este

top consult köln GmbH

pagina 36
NHMP

foarte variabilă. Acestui criteriu i-a fost acordat un punctaj între şase şi zero, obţinând o valoare
medie de 3,14. Cea mai scăzută valoare medie în cadrul Indicelui Atractivităţii Pieţei a fost
obţinută de „Demografie” cu 2,66, ceea ce semnalează că un spital din afara Chişinăului
deserveşte aproximativ 74.000 persoane. „Morbiditatea” a obţinut o valoare medie de 2,90.
Intervalul de măsură a valorilor a fost cuprins între 1,00 şi 5,50, ceea ce semnalează că incidenţa
şi prevalenţa variază de la o regiune la alta.

Unele dintre datele utilizate în analiză au fost culese în timpul vizitelor individuale la toate
spitalele care au participat la acest studiu şi sunt incluse în prezentul raport. Scopul acestor vizite
a fost cunoaşterea la faţa locului a situaţiei, în special în ceea ce priveşte condiţiile constructive,
infrastructura tehnică, echipamentul tehnico-medical şi celelalte dotări. Se poate concluziona că
nu au fost detectate diferenţe foarte mari în ceea ce priveşte echipamentul tehnico-medical.
Majoritatea spitalelor sunt echipate cu aparate de anestezie similare, care de obicei provin din
donaţii. În general standardul echipamentului tehnico-medical poate fi considerat scăzut în
comparaţie cu standardele din Europa Occidentală (vezi Capitolul 5.3). În ceea ce priveşte
amplasarea şi starea clădirilor s-au putut constata anumite diferenţe. Majoritatea spitalelor nu au
suferit lucrări importante de renovare în ultimele decade. În multe cazuri holurile nu sunt
suficient de largi pentru a permite trecerea paturilor de spital moderne, iar sălile de operaţie nu
îndeplinesc cerinţele moderne cu privire la igienă şi echipament. Secţiile de reanimare nu oferă
suficiente servicii care să asigure tratamentul intensiv sau intermediar. Anumite spitale nu pot
asigura serviciile sanitare suficiente.

Rezultatele în detaliu pentru fiecare spital pot fi găsite în anexele 8.5 şi 8.6 la acest raport.

3.2.2 Spitalele din Chişinău

3.2.2.1 Descrierea modului de abordare


Pentru evaluarea spitalelor din Chişinău a fost folosit exact acelaşi mod de abordare, în scopul
comparării acestora cu spitalele din zonele rurale. În particular, a reieşit că spitalele municipale
din Chişinău nu diferă cu mult faţă de spitalele municipale şi raionale din afara capitalei.

Cu toate acestea, câteva aspecte speciale trebuie avute în vedere atunci când se acordă punctajul
fiecărui spital pentru anumite criterii:

top consult köln GmbH

pagina 37
NHMP

Toate spitalele din Chişinău au obţinut şase puncte la capitolul „Demografie”, întrucât toate au
aceeaşi arie de captare, care în acelaşi timp reprezintă cea mai extinsă zonă de captare după
numărul populaţiei din Republica Moldova. O populaţie mai mare de 150.001 locuitori nu are
influenţă asupra criteriilor de evaluare (maximal 6 puncte, vezi Fig. 7). Pentru criteriul
„Morbiditate”, toate spitalele din Chişinău au obţinut cinci puncte. Incidenţa şi preponderenţa
sunt identice pentru fiecare spital din oraş, având o valoare relativ ridicată. Aceste spitale din
Chişinău, care asigură numai servicii medicale cu un anumit profil şi în majoritatea oferă servicii
foarte specializate, prezintă un dezavantaj în ceea ce priveşte punctajul după criteriul
„Competiţie” ca parte a „Indicatorului atractivităţii pieţei”. Din acest motiv acestor spitale cu
profil unic le-a fost acordat un punct suplimentar.

3.2.2.2 Rezumatul rezultatelor


Această analiză a inclus 24 spitale din Chişinău, fiind în acest număr incluse şi spitale
specializate în narcologie, psihiatrie şi tuberculoză. Pe lângă acestea există şi alte spitale
departamentale şi private care nu au fost incluse în acest raport. Din cele 24 spitale analizate, 15
sunt spitale republicane (finanţate direct de Ministerul Sănătăţii) şi 9 spitale municipale (finanţate
la fel ca şi spitalele din afara Chişinăului, a se vedea capitolul 3.1.4).

Cel mai recunoscut spital din Chişinău este Spitalul Clinic Republican, care serveşte în acelaşi
timp şi ca spital universitar al Chişinăului, deşi nu deţine acest statut. Deşi majoritatea dintre cele
mai complexe cazuri care apar în toată ţara sunt tratate în acest spital şi cea mai mare parte a
învăţământului medical este predată aici, nu se poate găşi aproape niciun fel de cercetare în
domeniul medical, care în mod normal reprezintă una dintre principalele activităţi desfăşurate
într-un spital universitar.

Spitale cu profil unic există pentru specializările Cardiologie, Oncologie, Ginecologie şi


Obstetrică, Boli Dermato-Venerice, Boli Infecţioase, Asistenţă de Urgenţă, Traumatologie şi
Ortopedie şi Cardiochirurgie. Majoritatea dintre aceste spitale cu profil unic vor deveni parte
componentă a clinicilor universitare (în afara Spitalului Republican) în scopul asigurării unui
învăţământ cu un nivel cât se poate de ridicat în aceste domenii ale medicinii.

Pe baza criteriilor aplicate alese de către consultant bazând pe experienţa internaţională descrisă
mai înainte, spitalele municipale din Chişinău sunt comparabile cu majoritatea spitalelor din

top consult köln GmbH

pagina 38
NHMP

zonele rurale ale Republicii Moldova. În general toate au aceeaşi mărime şi oferă aproximativ
aceleaşi tipuri de servicii medicale.

Figura 13: Amplasarea spitalelor din Chişinău

Din analiza portofoliului pentru spitalele din Chişinău s-au obţinut scoruri ridicate în comparaţie
cu cele obţinute de spitalele din afara Chişinăului, în special la capitolele „Indicele atractivităţii
pieţei”, cu o medie de 4,63. Motoarele principale au fost scorurile ridicate pentru „Demografie”
şi „Morbiditate”. Scorul pentru „Amplasament” este similar celui corespunzător spitalelor din
afara Chişinăului, iar scorul pentru „Competiţie” a obţinut un punctaj uşor mai scăzut decât cel al
spitalelor din Chişinău.

Scorul mediu la capitolul „Avantaj competitiv” pentru spitalele din Chişinău a fost de de 2,91, cu
puţin deasupra scorului mediu pentru spitalele din afara Chişinăului. În timp ce „Spectrul
medical” în Chişinău a fost punctat cu un scor superior celor din afara Chişinăului, echipamentul
top consult köln GmbH

pagina 39
NHMP

tehnic al spitalelor, la fel ca şi construcţia clădirilor, au obţinut un punctaj egal sau uşor inferior
celor din Chişinău.

În total, Spitalul Clinic Republican a obţinut cel mai bun punctaj pentru „Avantaj competitiv”
(4,24) şi „Indicele atractivităţii pieţei” (5,24). În ciuda faptului că Spitalul Clinic Republican a
obţinut scoruri ridicate la capitolul „Spectru medical” şi „Construcţie”, scorurile pentru
„Infrastructura tehnică” şi „Echipament tehnico-medical” au depăşit cu puţin valoarea medie.

Portfolio-Analysis
Analiza portfoliului

6
Competitive Advantage

0
0 2 4 6
Market Attractiveness
IMSP SCR IMSP Centrul de Chirurgie a Inimii
IMSP Institutul de Neurologie ICSOMC
IMSP SCRC "Em.Coţaga" Maternitatea Nr.2
IMSP Institutul Oncologic IMSP CNSPMU
SCTO IMSP Institutul de Cardiologie
IMSP SCBI ''Toma Ciorbă'' IMSP Spitalul Clinic Municipal nr. 1
IMSP SCM "Sfîntul Arhanghel Mihail" SCM Sf. Treime
Spitalul Clinic Municipal N4 IMSP SCMC "V.Ignatenco"
IMSP Spitalul clinic municipal de copii nr.1 IMSP Spitalul clinic municipal de boli contagioase de copii

Figura 14: Poziţiile competitive ale spitalelor din Chişinău (Mărimea cercurilor reprezintă numărul de
paturi)

Cel mai scăzut scor pentru „Avantaj competitiv” a fost obţinut de spitalul „Maternitatea nr. 2”,
specializat în obstetrică. Cel mai scăzut scor pentru „Indicele atractivităţii pieţei” a fost obţinut
de spitalul „IMSP Spitalul clinic municipal de copii nr.1" (4.04). Scorul pentru „Competiţie” a
fost extrem de scăzut (0,7) pentru acest spital specializat în pediatrie.

top consult köln GmbH

pagina 40
NHMP

În general, se presupune că serviciile sanitare prestate sunt mai bune în Chişinău decât în zonele
rurale: Mulţi pacienţi merg la Chişinău datorită faptului că nu au încredere în spitalele locale şi
doresc servicii sanitare de mai bună calitate. Diferenţa dintre spitalele din Chişinău este în
general mai mare decât cea dintre spitalele rurale. Dacă spitalele din Chişinău sunt comparabile
cu majoritatea spitalelor din mediul rural în ceea ce priveşte starea construcţiei şi nivelul
serviciilor oferite, Spitalul Clinic Republican poate oferi pacienţilor săi servicii sanitare cu un
nivel mai ridicat. În comparaţie cu majoritatea celorlalte spitale, echipamentul medical cu care
este dotat este mai avansat, la fel ca şi condiţiile constructive şi infrastructura tehnică.

Rezultatele în detaliu pentru fiecare spital din Chişinău pot fi găsite în anexa la acest raport.

3.3 Rezultate şi recomandări


Analiza spitalelor existente şi a sistemului de servicii de sănătate per ansamblu din Republica
Moldova arată că sunt necesare schimbări majore. Această necesitate se referă la toate aspectele,
incluzând structurile de organizare, clădiri şi dotări tehnice, precum şi finanţarea. Cu toate că
sistemul în ansamblul său trebuie să fie transformat în conformitate cu experienţa ţărilor
occidentale, trebuie să se ţină cont de faptul că:
• ceea ce funcţionează la Londra, Frankfurt sau partea rurală a Suediei, nu se poate aplica la
fel în Palestina – va funcţiona în Moldiva? (Diferite condiăii istorice şi obiceiuri pot
conduce la refuz din partea populaţiei dacă nu sunt luate în considerare.);
• Fiecare modele trebuie înţeles şi evaluat în contextul Republicii Moldova (obiceiuri
trebuie luate în considerare. Ele se pot schimba, dacă este necesar numai printr-o
comunicare adecvată la adresa populaţiei, care trebuie să sesizeze anume avantaje.)
• există, cu toate acestea, mai multe similitudini decât diferenţe (de exemplu oamenii sunt
obişnuiţi să primească servicii medicale spitaliceşit la diferite nivele şi locuri).

Schimbările la nivelul spitalelor pot fi rezumate în următoarele puncte:


• Spitalele din Europa de Vest, America de Nord, Australia etc. diferă din punct de vedere
al rolului, funcţiei şi structurii organizaţionale de cele din ţările în curs de tranziţie
central- şi esteuropene (Decentralizare, cooperare şi competiţie trebuie implementată).

top consult köln GmbH

pagina 41
NHMP

• Sistemele de asistenta medicala ambulantorie si de zii sunt factorii majori în cadrul


modificărilor necesare din spitale (reducerea asistenţei medicale spitaliceşti ca forma cea
mai costisitoare, asigurând totodată calitatea necesară a serviciilor);
• Un spital nu trebuie să mai fie o instituţie, ci o organizaţie care prestează servicii (scopul
spitalului nu este doar crearea beneficiilor pentru el însăşi ci mai de grabă asigurarea
satisfacţiei individuale a pacientului);

• Spitalele vor fi organizate mai degrabă ca o structură colectivă şi nu pe bază de


departamente (tratarea pacientului ca persoană şi ca un caz);

• Spitalele din ziua de azi deservesc în acelaşi timp patru fluxuri distincte de pacienţi:
urgenţe, pacienţi în regim de policlinică, pacienţi internaţi şi pacienţi de zi (prestare de
servicii de calitate foarte bună la nivelul adecvat adaptat la nevoile individuale a fiecărui
pacient).

Ţelul PNDS este

• de a oferi servicii de asistenţă medicală calificată pentru întreaga populaţie, în timp ce se


consideră nivelul de distribuţie a asistenţei medicale actuale şi restricţiile economice
existente.

• Pe de o parte trebuie să promoveze servicii medicale calificate pentru întreaga populaţie

• pe de altă parte, noul sistem trebuie să se potrivească unei societăţi de tranziţie de la


sistemul centralizat sovietic spre o economie modernă a pieţei libere.

• de a fi plătibilă pentru o societate care are suficiente alte probleme (de ordin financiar),
care trebuie rezolvate în acelaşi timp;

• nu crearea unor planuri detailate pentru fiecare unitate prestatoare de servicii medicale din
Republica Moldova, activitate ce rezultă mai de grabă din agenda definită în PNDS

Astfel se vor obţine efecte pozitive puternice şi prin:

• Economii în cadrul managementului şi al administraţiei

top consult köln GmbH

pagina 42
NHMP

• Economii prin aprovizionare centralizată

• Utilizare mai bună a suprafeţelor utile

• Reducerea consumului de energie prin standarde moderne pentru clădiri

• Mărime economică a secţiilor

• Condiţii de muncă mai bune pentru angajaţi

• Economii la reducerea eforturilor terapeutice la infecţii nosocomiale

Instrucţiuni şi propunere detailate se vor face în capitolele următoare.

O structură organizaţională eficientă a spitalelor va arăta astfel:

SERVICIUL
DE URGENŢĂ
SERVICII
CENTRALE

SECŢIA DE
URGENŢA

PACIENŢI
STAŢIONARI PACIENŢI DE ZII
SERVICII DE
DIAGNOSTIZARE
(LABORATOR, FARMACIE, ECG, CT,
RAZE, ETC.)
STAŢIONAR

CENTRU DE
TRATAMENT
DE ZII
REHABILITARE
SECŢIA DE
AMBULANTORIU

PACIENŢI
ABMULANŢI

PRINCIPII:
FLUX PACIENŢI
- ADMINISTRARE COMUNĂ
ORGANIZAREA UNITĂŢII DE - SEPARAREA FLUXURILOR PACIENŢILOR
DIAGNOSTIZARE - CĂI DE COMUNICARE SCURTE
ORGANIZAREA UNITĂŢILOR -SPAŢIILE PRIMARE OCUPATE DE -
CENTRALE SPITALICEŞTI FUNCŢIUNI CLINICE
ORGANIZAREA UNITĂŢII DE -CERVICII CLINICE EXTERNE NU EXISTĂ
REABILITARE
SERVICII ANEXĂ

top consult köln GmbH

pagina 43
NHMP

4 Prognoza necesarului pentru sistemul de servicii de


sănătate
Planificarea înseamnă definirea unor standarde: planificarea spitalelor ca şi planificarea
financiară sau a cadrului legislativ înseamnă definirea „procedurilor normale” care trebuie luate
în considerare.

Standardele nu sunt idei abstracte care pot fi utilizate oriunde şi oricând - ele trebuie dezvoltate
ţinând cont de condiţiile locale, regionale şi istorice. Nu se poate deci prelua un sistem complex
străin care să fie suprapus pe sistemul existent din altă ţară, fără să se ţină cont de condiţiile
existente diferite.

Standardizarea analizei situaţiei de fapt, a abordării şi a procedurilor este necesară pentru crearea
unor condiţii de viaţă şi asistenţă medicală egală sau comparabilă pentru întreaga populaţie (vezi
surs, Anexa 8.14).

Acestea se referă la
• standardele clădirilor, aşa cum sunt definite în capitolele referitoare la investiţiile în
construcţia clădirilor, a sistemelor tehnice şi electrice
• standardele echipamentelor şi dotărilor medicale, conform definiţiilor din capitolul
referitor la investiţiile în tehnologie medicală
• standardele terapiei medicale (care vor fi definite de experţi din domeniul medical în
conformitate cu specificaţiile OMS)
• standardele pregătirii şi formării profesionale (care vorfi definite de căte experţi din
domeniul medical din cadrul organizaţiilor profesionale în conformitate cu specificaţiile
internaţionale).
• standardele finanţării necesarului investiţional în sistemul de servicii de sănătate (care vor
fi definite în negocierile între toţi partenerii din sistemul de sănătate).

top consult köln GmbH

pagina 44
NHMP

În vederea implementării Planului Naţional General al Spitalelor se vor elabora studii adiţionale
cu un grad de detailare mai înalt (ceeace nu face porte din acest studiu) pentru diferitele aspecte
unde acest lucru va fi necesar.
Baza pentru definirea tuturor standardelor în cadrul Planului Naţional General al Spitalelor este
crearea unor nivele diferenţiate de servicii de sănătate corespunzătoare conform definiţiilor din
anexa 8.1 şi Capitolul 4.3.2.

4.1 Recomandări referitoare la modificări structurale

Pe baza rezultatelor evaluării din prima fază (analiza situaţiei reale) a NHMP au fost dezvoltate
următoarele condiţii, concluzii şi specificaţii de ordin general, în conformitate cu standardele din
Europa Occidentală, din Austria, Lituania şi în mod special din Germania. După cum s-a spus
mai sus, acest lucru nu înseamnă că un sistem poate fi pur şi simplu copiat şi preluat în Republica
Moldova; noul standard se creează prin evaluarea diferitelor sisteme. Prin simpla continuare a
adaptării structurilor spitaliceşti nemodernizate la technologiile medicale moderne nu va fi
eficient şi va irosi numai bani publici. Pentru implementarea unui nou sistem spitalicesc chimbări
structurale sunt obligatoriu.

4.1.1 Premise pentru structurile spitaliceşti

În căutarea unui model fezeabil pentru asistenăa medicală pentru populaţia Moldovei au fost
luate în considerare atât considerente medical cât şi economice. Există modele diferite în Europa
de Vest. Diferite studii au dovedit că modelul german al sistemului de sănătate cu 3 până la 4
nivele funcţionează deosebit de economic, oferind un nivel ridicat de servicii de sănătate pentru
întreaga populaţie. Beneficiul rezultat prin întroducerea de cître consultant a tipului de Spital de
Tranzit este acoperirea necesarului de asistenţă medicală pentru pacienţi care nu necesită
asistenţă medicală acută. Azi în Moldova persoanele în vârstă care nu necesită asistenţă medicală
acută nu sunt luaţi în cosiderare de loc. Pe lângă acest aspect costurile curente în următoarele 10
ani se vor reduce datorit spitalelor de tranzit deoarece ele sunt mai economicoase ca spitalele
locale sau cele specializate. De aceea spitalele de tranzit sunt o corectură pentru investiţiile
medicale necesare.Noul Program naţional de sănătate pentru Republica Moldova derivă din
aceste principii de bază.

top consult köln GmbH

pagina 45
NHMP

Costurile curente sunt un criteriu esenţial. Aceştia vor influemţa costurile de întreţinere şi cele de
personal. În Germania rata de personal este mai jos decât într-o serie de ţări Europene: în 2005
rata de personal spitalicesc/10.000 locuitori a fost 10,8, în Austria 15,3, Irlanda 14,9, Italia 12,3,
iar ăn Statele Unite ale Americii 16,1, fiind rata cea mai înaltă.
Aceşti factor influenţează şi alte costuri, ca cele per caz tratat: în 2005 costul mediu per caz în
Germania a fost 4,565 €, în Suedia 4,728 €, în Canada 8,611 €, în Statele Unite 11,210 €. În 2000
costurile pentru spitale în relaţie cu costurile totale pentru sistemul de sănătate au fost în
Germania 35%, in Danemarka 63°, în Italia 47°, în Franţa 45°, în Canada 44° şi în Statele Unite
şi Anglia 42°.

4.1.2 Reorganizarea sistemului spitalicesc

Reorganizarea sistemului de spitale cuprinde 2 aspecte fundamentale. Unul se referă la oferta de


servicii medicale pentru întreaga populaţie într-un timp util; celălalt se referă la adaptarea pe
verticală şi orizontală a unei structuri organizaţionale cu scopul de a crea un echilibru între
spitale la acelaşi nivel calitativ.

4.1.2.1 Reorganizare orizontală

O reorganizare pe orizontală este menită de a crea un echilibru între spitalele aflate la acelaşi
nivel de complexitate a acordarii asistentei medicale spitalicesti. Acest lucru necesită o
reorganizare teritorială sau zonală, cu o cooperare între spitalele învecinate şi crearea unei reţele
zonale de cooperare între ele. S-a arătat că această cooperare poate fi stabilită fără modificarea
structurii organizaţionale, prin înfiinţarea unor structuri teritoriale comune de administraţie,
organizare şi utilizare commună a resurselor administrative. Acest efect se poate demonstra uşor
pe baza unui exemplu. Dacă spitalele din zonă sunt subordonate unei administraţii comune,
costurile ale doi sau trei administratori se pot economisi. Chiar dacă salariul singurului
administrator este mai mare totuşi se pot atinge economii considerabile. În acelaşi timp spitalel
din zonă pot negocia mult mai bine şi cu mai mult succes preţurile şi condiţiile pentru
consumabile ca şi fiecare spital separat.
Acest model necesită crearea unor „Zone de servicii de sănătate”, care să includă toţi partenerii
din sistemul de sănătate în vederea efectuării unor acţiuni comune, elaborării de viziuni comune
şi definirea unor măsuri concrete.

top consult köln GmbH

pagina 46
NHMP

Prin structura administrativ-organizatorică comună, utilizarea în comun a resurselor tehnice şi


umane, aprovizionarea comună se crează posibilitatea de sincronizare a tuturor serviciilor oferite
de către spitale.
Astfel, concurenţa ineficientă între spitale ar putea fi transformată în cooperare, permiţând
spitalelor dintr-o regiune să-şi unească forţele şi punctele lor forte pentru a oferi servicii de nivel
medical înalt pentru întreaga regiune, reducând în acelaşi timp cererea ridicată spre centrele
existente.
Aceasta crează avantaje specifice, în mod deosebit o eficienţă crescută în domeniul sănătăţii ca
rezultat al îmbunătăţirii calităţii serviciilor medicale. Astfel se poate asigura un nivel mai bun de
servicii medicale pentru populaţia din teritoriu, garantând un acces uşor la serviciile spitaliceşti.
Investiţiile şi deciziile de dezvoltare s-ar lua astfel la nivel zonal şi nu la nivel local, astfel încât
se poate evita concurenţa dezavantajoasă, sporind randamentul investiţiilor.
Managementul şi administraţia desigur nu ar mai avea loc la nivelul fiecărui spital în parte. Ca
rezultat al acestor procese de consultare, în ciuda eforturilor de coordonare şi comunicare între
partenerii din sistemul de sănătate, procesul decizional ar suferi anumite întârzieri. Calitatea
actului decizional din punct de vedere social şi al investiţiilor ar putea creşte însă cu cât
consultările sunt purtate cu mai mare intensitate.
După cum s-a menţionat mai sus, creare acestor Zone de Sănătate ar asigura un nivel egal de
calitate al serviciilor medicale pe teritoriul ţării. O accesibilitate egală la nivel de zonă va fi luată
în considerare.
O atenţie deosebită merită şi luarea în considerare a numărului de locuitori dintr-o zonă de
afluenţă comparabilă, pentru a oferi o calitate aproximativ egală a serviciilor de sănătate. Se
recomandă ca zonele să fie comparabile din punct de vedere social şi economic.
În conformitate cu propunerile de mai sus, suprafaţa totală a Republicii Moldova a fost împărţită
în 9 zone rurale (plus 3 centre: Bălţi, Chişinău şi Cahul). Aceste zone au fost definite pe baza
numărului de locuitori, situaţiei economice şi a potenţialului de dezvoltare. Situaţia economică nu
diferă mult în zonele rurale. Republica Moldova este o ţară eminamente agrară, unde industria nu
are o pondere însemnată. Aceasta înseamnă că veniturile medii sunt destul de scăzute. Industria şi
sectorul privat se concentrează în principalele oraşe, unde veniturile sunt ceva mai ridicate (vezi
cap. 3.1)
În momentul de faţă nu se pot face estimări de încredere referitoare la dezvoltarea pozitivă a
anumitor părţi rurale ale ţării. Dar, după cum reiese şi din contextual acestui studiu, calitatea

top consult köln GmbH

pagina 47
NHMP

reţelei rutiere se va îmbunătăţi substanţial în viitor. Este destul de probabil ca regiunea sudică a
Republicii să profite de poziţia geografică (apropierea de Dunăre, cu impulsurile inerente pentru
industrie).
Statisticile referitoare la mărimea zonelor şi dezvoltarea populaţiei au fost incluse în planurile de
alocare
• pentru situaţia intermediară din 2013 (Anexa 8.2)
• pentru situaţia finală din 2018 (Anexa 8.3).

Mai jos redăm o serie de cifre referitoare la fiecare zonă de sănătate, grupate după
• suprafaţă (km²)
• populaţia existentă
• locuitori pe km²
• populaţia estimată pentru 2013
• populaţia estimată pentru 2018

Pe scurt, suprafeţele şi dezvoltarea populaţie pentru fiecare zonă se prezintă după cum urmează:
la crearea zonelor, asistenţa medicală spitalicească pentru populaţie va fi creat sau adaptat
conform necesităţilor (vezi tabelele de alocaţie, anexele 8.2 î 8.3).

top consult köln GmbH

pagina 48
NHMP

Zona de Sănătate Suprafaţă Populaţie Locuitori pe Populaţie Populaţie


(km²) 2007 km² 2013 2018
Zona de Sănătate
3.213 263.700 82,1 254.207 246.296
1
Zona de Sănătate
4.012 321.700 80,2 310.119 300.468
2
Zona de Sănătate
2.424 284.500 117,4 274.258 265.723
3
Zona de Sănătate
2.724 264.200 97,0 254.662 246.763
4
Zona de Sănătate
3.225 298.100 92,4 287.369 278.726
5
Zona de Sănătate
2.799 240.300 85,9 231.650 224.441
6
Zona de Sănătate
7
3.101 345.400 111,4 332.963 322.603
excluzând or.
Bender
Zona de Sănătate
1.886 165.400 87,7 159.446 154.484
8
Zona de Sănătate
3.542 285.100 80,5 274.831 266.284
9
Bălţi 78 127.600 1.635,9 138.318 147.250
Chişinău 635 717.900 1.130,6 778.204 828.457
Cahul 1.447 123.800 85,6 134.199 142.865
Total 29.086 3.437.700 118,12 3.430.226 3.424.360

Tabelul arată că pentru toate Zonele de Sănătate (excluzând Zona 8), numărul actual al
locuitorilor se ridică la cifre între 240.300 şi 345.400. În anul 2018 aceste cifre vor scădea la

top consult köln GmbH

pagina 49
NHMP

224.441 şi 322.603. Densitatea populaţiei din zona rurală . (excluzând Zona 8) diferă între 80,2
şi 117,4 pe km². Aceaste diferenţe nu depăşesc 30 la sută
Zona 8 (Căuşeni şi Ştefan-Vodă) se diferenţiază puţin prin faptul că situarea geografică nu
permite o altă dimensionare, iar pe de altă parte, dacă Bender ar fi inclus în Zona 7 (Criuleni,
Straseni, Ialoveni, Anenii Noi) şi nu ar primi un spital propriu, situaţia în această parte a ţării va
trebuieverificat în întregime.
Accesibilitatea spitalelor şi cooperarea între diferitele locaţii va fi suportate prin măsuri de
infrastructură. Faptul că Banca Mondială pregăteşte cadrul pentru o investiţie de 500 de milioane
de dolari pentru infrastructura rutieră reprezintă o premisă necesară pentru îmbunătăţirea
legăturilor în viitoarele spitale partenere. Specialiştii au plecat de la o rază de 30 km ca bază
pentru acordarea de servicii de asistenţă medicală de bază, astfel încât în cazurile de urgenţă se va
putea ajunge în aprox. 30 de minute la unul din spitale.
modelul “Zonă de Sănătate” integrează toţi partenerii interessati cu scopul de a combina acţiuni,
viziuni şi a defini măsuri. O administraţie şi organizare comună divizată în resurse technice şi
umane ca şi aprovizionarea comună crează posibilitatea sincronizării tuturor activităţilor ale ser-
viciilor spitaliceşti. Această înseamnă că în loc de competiţie inefectivă între spitale se va institui
o cooperare între ele, în care fiecare spital dintr-un raion va utiliza părţile forte proprii şi va su-
porta cooperarea asigurând servicii medicale de înaltă calificare pentru întregul raion, prin urma-
re minimalizând cernitele spre centrale esistente. Peste tot va creşte gradul de eficienţă şi vor
scţdea costurile.
Acesta crează avantaje speciale, în special eficienţă mai înaltă în asistenţa medicală ca rezultat al
perfecţionării calităţii serviciilor medicale. Asistenţa medicală la nivelul raionului se va îmbună-
tăţii şi accesibilitatea permanentă la serviciile spitaliceşti se va garanta pentru toţi. Deciziile refe-
ritoare la investiţii şi dezvoltare se vor baza mai mult pe nivel zonal decât raional, Aşa cum sa
amintit mai sus o competivitate nesănătoasă se va putea evita şi eficienţa investiţiilor se va îmbu-
nătăţii. Administraţia şi organizaţia fiecărui amlpasament trebuie să fie de acord. Din punct de
vedere al acestui proces de consultare cu toate că eforturile în coordinare şi comunicaţie între
partenerii din cadrul serviciilor de sănătate vor creşte, totuşi laurea de decizii va fi complicată. În
schimb calitatea deciziilor sub aspect social şi de investiţii va creşte pe parcursul consultaţiilor
necesare.

top consult köln GmbH

pagina 50
NHMP

4.1.2.2 Reorganizare verticală

Reorganizarea verticală a sistemului de spitale este de asemenea necesară, ma ales în comparaţie


cu standardele vest-europene (mai ales cele din Germania) (vezi sursele, Anexa 8.14). Acest
lucru înseamnă că vor fi definite modele aprobate de spitale şi nivele standardizate de asistenţă
medicală corespunzătoare. Pentru exemple internaţionale privind structurarea verticală vezi
OMS: Schimbări în Sistemul de ocrotire a Sănătăţii, Franţa 2004, Norvegia 2006 Olanda 2004).
Aceste nivele de performanţă vor fi definite ca standarde naţionale de sănătate, care vor trebui
susţinute prin echipamentele medicale şi tehnice corespunzătoare şi personal calificat pentru
exploatarea judicioasă a acestora.
Din motivele sus menţionate, trebuie plecat de la idea că o acest tip de cooperare între spitale este
o condiţie necesară pentru reorganizarea sistemului de sănătate din Republica Moldova. Intenţiile
de cooperare sunt în primul rând de natură economică, utilizând efectele de sinergie. De exemplu
utilizarea comună a aparatajului medical de diagnostizare scumpe rezultă pe deoparte reducere de
costuri pe de altă parte rezultă o utilizare mai eficientă a acestor aparataje. Ca cooperarea să deie
rezultate bune spitalul tebuie să decidă cine va folosi echipamentul respectiv, numărul cazurilor
tratate sau diagnostizate resp. competenţa medicală. Cooperarea se poate organiza pe bază de
diagnoze/indicaţii sau pe secţii cu diferite servicii sau tratament posttratament, sau alte principii
(vezi şi fig. 22) Toate scenariile de viitor posibile care tind spre o îmbunătăţire a sistemului de
sănătate pentru populaţie vor trebui să includă deci această cerere.
Există 4 nivele diferite de servicii de sănătate:
• asistenţa medicală de bază, oferite de către spitalele locale,
• asistenţa medicală specializată, oferite de către spitale mai mari cu o dotare medicală mai
cuprinzătoare,
• centrele medicale specializate cu un spectru medical şi de tratament mai larg, şi
• spitalele universitare, pregătite să trateze şi boli cu o incidenţă mai mică.

Pacienţii sunt trimişi la spitale de către medicii lor de familie sau de către specialiştii din
ambulatorii. Tratamentul este adaptat terapiei necesare, dar în acelaşi timp locul în care are loc
tratamentul este definit în baza acestor principii.

top consult köln GmbH

pagina 51
NHMP

Fiecare din aceste scenarii bazate pe infrastructura geografică existentă precum şi pe cifrele
existente şi prognosticate referitoare la populaţie prevede crearea de 10 Centre de Excelenţă la
Chişinău precum şi 2 Centre de Înaltă Specializare la Bălţi şi la Cahul.
Referitor la Chişinău se pune întrebarea, cum se poate organiza pe viitor în mod optim calificarea
şi formarea profesională în cadrul unui centru universitar. Vor trebui fondate 7 Centre de
Excelenţă ca parte a Universităţii de Medicină, cu scopul de a oferi servicii medicale mai
eficiente sub egida unei structuri administrative commune. În conformitate cu situaţia actuală de
la faţa locului vor fi înfiinţate 6 Centre de Excelenţă suplimentare sub forma de Spitale
Specializate tip monoprofil, care la rândul lor vor fi conduse de o structură de management
comună, oferind întreaga gamă de servicii Specializate corespunzătoare.
Pe lângă acestea vor exista 8 "Spitale Municipale", pe baza necesităţilor evaluate. Spitalul
Ministerului Sănătăţii îşi va menţine statutul actual ca Spital Departamental.
Structura administrativă şi cea organizatorică a spitalelor este descrisă în Cap. 4.1.5
După cum s-a arătat mai sus, se presupune că factorii menţionaţi pentru regiunea Chişinău vor fi
prezentate într-un mod similar pentru toate scenariile de viitor.

4.1.3 Opţiuni pentru asistenţă medicală staţionară

În conformitate cu structurile locale existente în Republica Moldova, consultantul a dezvoltat o


serie de scenarii, din care au fost deduse diferite modele pentru deservirea populaţiei cu servicii
medicale (vezi Cap. 4.3.2).
Precum a fost menţionat înainte trebuie presupus ca faptele prezentate pentru Zona Chişinău (cu
Spitale Universitare, Republicane şi Municipale) ca şi com pentru Bălţi şi Cahul scenariile
viitoare se vor prezenta pe o cale similară.
Este important de a nota că schimbările în sistemul spitalicesc sunt excepţionale, decizii
fundamentale legate de viitorul sistemului de sănătate şi implementarea acestora va rezulta fără
dubii o înaltă satisfacţie a populaţiei. Din acest punc de vedere este justificat de a decide contra
curentelor politice şi ale sistemelor bazate pe raioane.
În următoarele scenariile diferite vor fi prezentate şi comparate între ele. În Cap. 4.1.4 toate
scenariile vor fi judecate pe baza următoarelor criterii egale şi tratate din perspectiva costurilor
(vezi Figurile 14 ş15). Coordinarea în cadrul Zonei este prezentată în Figura 22.

top consult köln GmbH

pagina 52
NHMP

Reducerea costurilor prin întroducerea nivelurilor adiţionale se obţine prin prestarea serviciilor în
mod adecvat dar nivel cu costuri reduse şi prin evitarea dublării serviciilor. Având nivele dine
diferenţiate nu este necesară acoperirea unor cerinţe medicale simple la un standard technic şi
economic inflaţional.

Prezentarea sumară acelor 4 scenarii cu diferitele nivele de asistenţă medicală

top consult köln GmbH

pagina 53
NHMP

Scenariul 1: “Deplasare spre centru” / Sistem dual

top consult kşln GmbH


Pagina 54
NHMP

Acest model de dezvoltare se bazează în primul rand pe structura de spitale existentă. El


prevede mici modificări ale sistemului existent şi se caracterizează prin următoarea descriere:
În Zonele de Sănătate sunt oferite numai servicii de asistenţă medicală de bază (medicină
generală, chirurgie generală, ginecologie/obstetrică şi pediatrie). Toate serviciile medicale
Specializate vor fi oferite de cele 3 locaţii centrale: Bălţi, Cahul şi Chişinău (sarcinile
spitalelor vezi în Cap. 4.3.2).
Astfel se obţin următoarele efecte: Investiţiile în serviciile medicale de înaltă calificare
precum şi cele care necesită costuri mari sunt necesare numai în câteva locaţii care vor
asigura o deservire deosebit de eficientă. Necesarul de reevaluare structurală şi investiţiile
aferente în zonele rurale sunt mai reduse. Investiţiile în aceste regiuni se referă mai ales la o
gamă de servicii la standarde mai scăzute, astfel încât volumul investiţiilor în tehnologie
medicală este mai mic, fiind necesare mai ales modificări structurale pentru a ajunge la
standardele actuale.
Acest lucru include faptul că serviciile Specializate sunt oferite numai la nivel central,
resursele economice maxime concentrându-se în aceste locaţii centrale. Cu o astfel de
abordare care se concentrează asupra locaţiilor centrale, cu fluxurile de pacienţi aferente,
existenţa de durată a spitalelor mai mici nu poate fi garantată; pacienţii vor tinde să viziteze
aceste structuri specializate şi pentru cazuri minore. Datorită nevoilor socio-economice şi al
îmbunătăţirii prevăzute în infrastructura rutieră, se poate pleca de la ideea că tendinţa spre
centralizare în cadrul Scenariului 1 va deveni chiar mai puternică.
Aceasta duce la un declin al numărului de spitale mici, ducând la situaţia când cazurile de
urgenţă nu mai pot fi garantate la nivel local sau nu mai pot fi tratate într-o perioadă de timp
acceptabilă. Desigur că distanţa până la Centrele de Înaltă Specializare este mare,
restricţionând accesul pentru o anumită parte a populaţiei.

Pentru Programul Naţional General al Spitalelor, acest lucru ar însemna că asistenţă medicală
este în principiu oferită la 2 nivele.

Referitor la punctul 4.1.2 al declaraţiei trebuie constatat că obiectivul fixat în cadrul


contractului, şi anume: "Punere la dispoziţie a principalelor servicii de asistenţă medicală
necesare la nivel regional" precum şi "exportul acestor servicii dinspre Centrele de Excelenţă
spre structurile din regiuni... şi dinspre Spitalele de Referinţă spre spitalele regionale" practic
nu poate fi atins în cadrul acestui scenariu.

top consult kşln GmbH


Pagina 55
NHMP

Scenariul 2: "Aproape de pacient"

top consult kşln GmbH


Pagina 56
NHMP

Scenariul 2 se caracterizează printr-o structură spitalicească pe trei nivele: local, specializat şi


asistenţă maximă: Obiectivul acestei alternative este de a da posibilitatea unui număr mare de
pacienţi de a fi trataţi în spitale locale apropiate de domiciliu. Astfelun număr mare de
pacienţi din nordul şi sudul ţării îşi pot economisi o călătorie la Bălţi respectiv Cahul. Pentru
ade a face posibil acesta, spitalel care dispun de condiţiile cele mai favorabile de a administra
sistemul zonal vor fi avansate în Spitale Specializate cu secţii adiţionale (1 sau 2 secţii
specializate (vezi Anexele 8.2 + 8.3), Scopul este de a prezenta toate specializările relevante
pentru fiecare zonă, ca activitatea spitalului (vezi Cap. 4.3.2). Chiar şi cu acest scenariu
alegerea liberă a tratamentului în cadrul raionului în cazul unor cazuri marginale este limitată.
După cum am menţionat mai sus, funcţionalitatea unităţilor din Bălţi, Chişinău şi Cahul
rămâne identică cu cea descrisă în scenariul 1.
Referitor la regiunea oraşului Chişinău se pleacă de la idea că datorită distanţelor, numărul de
tratamente a unor boli specifice la Chişinău va rămâne neschimbat. Tratamentul pacienţilor
care necesită un tratament de specialitate va fi deci efectuat de către "Spitalele Specializate tip
monoprofil" din Chişinău.
În comparaţie cu Scenariul 1, acest model necesită un efort de coordonare mai mare, efort
care ar putea fi redus prin integrarea acestor "Spitale de asistenţă medicală specializaţă" în
reţelele administrative ale zonelor individuale. (Eforturi suplimentare în coordinare vor fi
necesare din cauza nevoilor crescătoare pentru analize diferenţiate.) Mai ales regiunile rurale
această ar profita de această ofertă lărgită de servicii spitaliceşti în comparaţie cu situaţia
anterioară. Resursele tehnice şi umane ale spitalelor existente ar putea fi utilizate mai judicios
în comparaţie cu primul scenariu, oferind tratamente de specialitate pentru un număr mai
mare de pacienţi în mai multe locuri, evitându-se înfiinţarea sau funcţionarea a unor unităţi
medicale mai mici. În plus, prin cooperarea dincolo de graniţele unei zone de sănătate s-ar
putea dezvolta reţele economice care să îndeplinească o funcţie de model.
Pe de altă parte, în comparaţie cu primul scenariu, acest scenario implică investiţii mai mari la
anumite instituţii dar în total va pricinui investiţii mai mici decât scenariul anterior (vezi
Anexa 8.9).
Trebuie plecat de la ideea că se vor naşte probleme referitoare la decizii asupra distribuţiei
gamei de servicii pentru diferitele spitale.

top consult kşln GmbH


Pagina 57
NHMP

Scenariul 3: "Centre zonale"

top consult kşln GmbH


Pagina 58
NHMP

Scenariul 3 este de asemenea pe tre nivele structurat: local specializat şi asistenţă maximală.
Şi în cadrul acestui scenariu, funcţiile specializate ale centrelor din Bălţi, Chişinău şi Cahul
rămân neschimbate. În comparaţie cu scenariul 2, diferenţa fundamentală constă în faptul că
nu e nevoie de un număr mai mare de "Centre de medicină specializată" cu câte unul sau două
profile de tratament suplimentare, ci se va ajunge la o concentraţie mai mare. În cadrul acestui
scenariu se vor înfiinţa un număr mai redus de "Centre de asistenţă medicală specializată
înaltă", cu 3 sau 4 profile de tratament suplimentare în zonele de nord şi de sud ale ţării (vezi
Anexele 8.2 şi 8.3). Şi Scenariul 3 ar duce la o alocare mai eficientă a resurselor, la un nivel
mai înalt decât în cadrul Secenariului 2. Pentru regiune oraşului Chişinău, aceste aspecte vor
fi realizate prin "Spitalele Specializate Monoprofil" din oraş.
Mai ales la nivel rural, rezultatul ar fi o îmbunătăţire a calităţii îngrijirii medicale în spitale,
cu mai multe tratamente efectuate în proximitatea domiciliului pacientului, cu toate că,
datorită numărului mai redus de "Spitale de Înaltă Specializare" acesta s-ar vedea confruntat
cu distanţe ceva mai mari de deplasare.
Transformarea unui număr mai mare de "Spitale Locale" în "Spitale de Înaltă Specializare" ar
necesita, altfel decât în scenariile 1 şi 2, eforturi de coordonare mai mari.
În comparaţie cu Scenariul 2 ar fi nevoie de mai puţine spitale înalt specializate cu un necesar
de investiţii mărit (activitatea spitalelor vezi Cap. 4.3.2).
Per ansamblu, decentralizarea duce la o distribuţie mai bună a serviciilor medicale
specializate la nivelul întregii ţări. Remodelarea unui număr mai redus de spitale locale în
comparaţie cu scenariile 1 şi 2 în spitale înalt specializate va impune eforturi crescute de
coordinare.

top consult kşln GmbH


Pagina 59
NHMP

Scenariul 4: "Servicii medicale combinate"

top consult kşln GmbH


Pagina 60
NHMP

Scenariul 4 este un sistem bazat pe 4 nivele de asistenţă medicală: pe lângă cele 3 nivele
cunoscute din scenariul 3,- spitale locale, specializate şi de asistenţă maximală, sa mai
întrodus în sistem un aşa numit spital tranzit. Aceste tipuri de spitale din punct de vedere al
asistenţei medicale de bază vor asigura îngrijirea pacienţilor în caz de boală în apropierea
domiciliului până la realizarea completă a PNDS în 2018. Datoritî faptului că pe baza datelor
furnizate spitalele care se vor transforma în spitale tranzit nici în prezent nu sunt exploatate la
un nivel economicos, redotarea, reconstrucţia lor nu se justifică. Din această cauză se oferă
posibilitatea de a menţine aceste unităţi pentru servicii medicale la un nivel mai inferior dar
adecvat pentru tratarea unor cazuri de boală minore. Astfel se pot economisi investiţii serioase
la dotarea cu echipament medical şi personal înalt calificat.
Structurile spitaliceşti din Bălţi, Chişinău şi Cahul rămân neschimbate, conform celor
discutate mai înainte. În baza principiilor de luare a deciziilor mai sus menţionate, acest
scenariu necesită o diferenţiere verticală mai puternică, ducând la o eficienţă economică şi
medicală crescută pe termen lung a întregului sistem spitalicesc.
Şi în cadrul acestui scenariu există diferenţieri între "Spitalele Locale" şi "Spitalele
Specializate", care îşi împart atribuţiile de asistenţă medicală a pacienţilor.
Pentru a înfiinţa unităţi de tratament optime, se va efectua o clasificare a spitalelor locale.
Pentru a evita închiderea unor spitale mici nerentabile, aceste unităţi vor fi transformate în
"Spitale de Tranzit". Această transformare ar însemna că asistenţa medicală ar putea fi
acoperită de medici şi specialişti rezidenţi la faţa locului. Spitalele de Tranzit ar putea fi
administrate central în cadrul structurii zonale, şi ar oferi servicii minime de asistenţă
medicală în funcţie de calificările şi disponibilitatea medicilor care deservesc această unitate.
Din punct de vedere funcţional, Spitalele de Tranzit asigură tratamentul primar pentru
pacienţii de risc, permiţând transferul pacientului spre alte spitale în vederea continuării
tratamentului sau tratamentul la domiciliul acestuia.

Misiunea pe termen lung a Spitalelor de Tranzit se va dezvolta în conformitate cu


modificările de ordin general ale sistemului politic, economic, structural şi de infrastructură.

Datorită variabilităţii, acest model oferă cele mai mari oportunităţi pentru a reacţiona la
modificările condiţiilor exterioare pe timpul desfăşurării Planului General.
Prin specificaţiile mai bine definite, acest scenariu necesită eforturi de coordonare mai mari
decât scenariile 1-3. Pe de altă parte, el ar oferi servicii spitaliceşti mai bune, mai ales pentru
regiunile rurale.

top consult kşln GmbH


Pagina 61
NHMP

Utilizarea eficientă a resurselor structurale şi medicale existente ar permite o funcţionare


deosebit de eficace, în care beneficial depăşeşte net costurile.
Descentralizarea şi tranferarea a unui număr mare de servicii spre centre locale ar reduce
cererea la nivel central, reducând astfel costurile în domeniile centrale, cu costuri comparative
mai mari. Aceasta reprezintă un avantaj economic în interesul întregii societăţi.

Prin introducerea acestor Spitale de Tranzit, existenţa spitalelor mici în cadrul administraţiei
zonale poate fi garantată.

Necesarul de investiţii ar creşte datorită gradului de diferenţiere crescut în comparaţie cu


Scenariile 1 şi 3, cheltuielile financiare ar fi mai reduse decât cele din cadrul Scenariului 2,
necesarul de investiţii în "Spitalele de Tranzit" fiind mai redus decât în cazul "Spitalelor
Locale".

Datorită faptului că Scenariul 4 implică cele mai mari modificări şi diferenţieri în comparaţia
cu structura de până acum a sistemului de spitale din Republica Moldova, se poate pleca de la
o rezistenţă relative crescută a factorului politic şi administrative, cu opoziţie posibilă şi din
partea altor grupuri implicate. Eforturile de reconciliere şi convingere se vor situa la un nivel
înalt, dar în acelaşi timp acest scenariu implică, după cum s-a arătat mai sus, o sustenabilitate
optimă a întregului sistem.

4.1.4 Comparaţie între scenarii

Cele patru scenarii dezvoltate ca alternative pentru noul sistem de asistenţă medicală acută
din Republica Moldova diferă din punct de vedere al ţelurilor.

Pentru a putea compara cele patru scenarii, s-au stabilit două grupuri de obiective. Primul
grup acoperă acele obiective referitoare la punerea la dispoziţie şi calitatea serviciilor
medicale, cel de-al doilea conţine obiectivele economice, inclusiv costurile de investiţii şi
personal. Fiecare obiectiv a fost evaluat pe o scară cu 7 paşi, de la „+++” la „---”. Per total au
fost evaluate 11 obiective de ordin medical şi 6 obiective economice. Fiecare scenariu a fost
încadrat separat din punct de vedere al poziţiei sale la servicii medicale şi calitate, precum şi
din punct de vedere economic.
Obiectivele referitoare la calitatea serviciilor medicale sunt:

top consult köln GmbH

pagina 62
NHMP

1. descentralizarea serviciilor Specializate către zonele de sănătate


2. Concentrarea serviciilor medicale în interiorul zonelor de sănătate
3. Dezvoltarea unor reţele interdisciplinare de servicii de sănătate
4. Acces nerestricţionat la servicii medicale
5. Reducerea intensităţii serviciilor din Chişinău
6. Asigurarea unui sistem de urgenţe medicale
7. Asigurarea de bune condiţii de lucru pentru angajaţii spitalelor
8. Generarea unui efect pozitiv indirect asupra Moldovei rurale
9. Reducerea timpilor de deplasare pentru pacienţi
10. Asigurarea de pregătiri profesionale
11. Asigurarea unei bune calităţi a actului medical
Obiectivele economice sunt:
1. Necesar de investiţii redus
2. Costuri de coordonare reduse
3. Costuri operative reduse
4. Asigurarea finanţării pe termen lung a sistemului
5. Generarea unui efect pozitiv indirect asupra Moldovei rurale
6. Utilizare eficientă a resurselor medicale

Per ansamblu, nici un scenariu nu este superior celorlaltor scenarii ţinându-se cont de aceste
obiective. Referitor la primul grup de obiective, scorul pentru scenariul 1 au fost net inferior
celorlaltor scenarii. Analiza a dus la scoruri relativ mici la toate obiectivele din acest grup,
exceptând cel de „asigurare a unui sistem de urgenţe medicale”, unde scenariul 1 a obţinut
acelaşi scor cu scenariul 3. Scenariul 4 a avut un scor mai bun la obiectivele 2, 7, 8, 9 şi 10.
Asta înseamnă că scenariul 4 ar fi superior în cazul în care descentralizarea spre zonele de
sănătate, dezvoltarea unor reţele şi asigurarea unor servicii de urgenţă ar fi considerate
obiectivele cele mai importante. În general, scenariile 3 şi 4 sunt aproape identice referitoare
la primul grup de obiective.

top consult köln GmbH

pagina 63
NHMP

Goals
Prestări of Healthcare
de servicii Provision
în sistemul sănătăţii and serviciilor
şi calitatea Quality of Care
Goals
Scopul +++ ++ + 0 - -- ---
1.1. Decentralization
Decentralizarea of serviciilor specializate
special care la nivelul
to healthcare zones
zonelor de sănătate
2.2. Bundling
Stabilireahealth care în
serviciilor provision
zonele within healthcare zones
de sănătate

3.3. Development of cross-sectoral


Crearea reţelelor healthcare provision
de servicii interzonale
networks
4.4. Acces
Unrestricted access tolacare
fără restricţie serviciile medicale

5.5. Reducerea
Reducing intensity of service
serviciilor provision
medicale in Chisinau
în Chişinău

6.6. Asigurarea
Securing provision of emergency
serviciilor de urgenţăcare

7.7. Asigurarea
Ensuring good workingde
condiţiilor conditions for medical
lucru pentru personal
personnel
8.8. Generarea
Generating indirect positive
de aspecte effects
pozitive for rural
pentru Moldova
mediul rural
die Moldova
9.9. Reducing
Reducerea travel times for
perioadei de patients
transport a pacienţilor

10. Servicii
10. Provisiondeofinstruire
medicalmedicală
training

11. Ensuring
11. high
Asigurarea quality
calităţii basica medicine
înalte medicinii de bază

Scenariul
Scenario 11 Scenario 33
Scenariul
Scenario 22
Scenariul Scenario 44
Scenariul

Figura 14: Scenariile 1-4: Obiectivele pentru punerea la dispoziţie a serviciilor medicale şi calitatea
acestora

Scenariul 1 a obţinut scoruri relativ reduse la categoria obiectivelor economice (vezi fig. 15).
Mai ales scorurile pentru „costurile operative reduse” şi „asigurarea finanţării pe termen lung”
sunt inferioare, în timp ce scenariul 4 este deasupra celorlalte la toate aceste obiectivele. În
general, scenariul 4 a obţinut cele mai bune scoruri la obiectivele economice. Numai la
obiectivul „Costuri reduse ale coordonării” scorul a fost relativ mai mic. În timp ce scneariul
3 înregistrează scoruri relativ mari la primul grup de obiective, el a obţinut scoruri mici la
obiectivele economice. Scenariul 4 este deci superior din punct de vedere al obiectivelor
economice.

top consult köln GmbH

pagina 64
NHMP

Economic
Scopuri economice Goals
Goals
Scopul +++ ++ + 0 - -- ---
1. Little need
1.Investiţii of investments
reduse în sisteminto the system

2. Low costs
2. Costuri of coordination
reduse de coordinare

3. Low operating
3. Costuri reduse costs
de operare

4. Secured long-term
4. Asigurarea financing
finanţării of the
pe termen system
lung

5. Generarea
5. Generating indirecteconomice
efectelor positive economic
pozitive effects for rural
Moldova
indirecte pentru mediul rural
6. Utilizarea
6. Efficient use of medical
eficientă resourcesmedicale
a resurselor

Scenario
Scenariul 1 Scenario
Scenariul 3
1
Scenari2
Scenariul 3
Scenario
Scenariul 4 4
o2

Figura 15: Scenariile 1-4: Obiectivele economice

După Dintr-o abordare de ansamblu, scenariul 4 obţine cele mai bune scoruri, urmat de
scenariul 3 şi 2, scenariul 1 prezentând cele mai slabe scoruri.
Costurile de investiţii par foarte ridicate la prima vedere, dar ele sunt unice, spre diferenţă de
chletuielile cu personalul, care apasă masiv pe buget (indiferent de cine ăl va plăti) an de an.
Cea mai mare diferenţiere între serviciile oferite e cuprinsă în scenariul 4, astfel încât acesta a
fost folosit ca baza de determinare.

Este cel mai eficient să se calculeze investiţiile plecând de la valori medii bazate pe costurile
per pat de spital. Aceasta înseamnă că toate cheltuielile spitalelor (investiţii sau costuri
curente precum salarii etc.) sunt convertite la unitatea de măsură numărul paturilor. Această
sum de „costuri per pat” nu reprezintă numai costurile patului în sine (ca parte cea mai mică)
dar include toate părţile de investiţie care sunt necesare: clădiri noi, renovări, lifturi,
echipament tehnic şi medical, etc. Toate costurile sunt exprimate în preţuri actuale; o
prognoză a dezvoltării acestora pentru următorii 10 ani este prea riscantă.

Bazat pe calculele din anexa 8 (determinarea costurilor per pat), costurile de investiţii per pat
se ridică la:

top consult köln GmbH

pagina 65
NHMP

Spitale locale 65.000 € per pat

Spitale specializate 86.000 € per pat

Spitale de Înaltă Specializare 99.000 € per pat

Centre de excelenţă 104.000 € per pat

Calculaţia nu se aplică la spitalele de tranzit, nefiind prevăzute să-şi continue funcţie, şi


nefiind deci nevoie decât de investiţii minime. Acestea sunt estimate la

10.000 € per pat

În baza acestor date se poate calcula suma totală de investiţii pentru diferitele scenarii;
numărul total de paturi nu diferă. Cheltuielile cu angajaţii pot fi calculate în acelaşi mod (vezi
datele din „planul de alocare” din anexa 2 şi 3).

Scenariul 1 constă doar din două nivele de asistenţă medicală. Acest lucru înseamnă că
spitalele locale ar trebui să dispună de mai mult decât 4 departamente medicale (vezi situaţia
actuală), iar toate cazurile care necesită o asistenţă mai complexă vor trebui tratate în Centrele
de Excelenţă. După cum reiese din Anexa 9 „Comparaţie financiară a scenariilor”, acest lucru
ar necesita 4908 paturi în Centrele de Excelenţă plus 10.007 paturi în spitalele locale. Deci
cele mai mari investiţii în Centrele de Excelenţă. De asemena, acest scenariu aduce cu sine
investiţii importante, fiind singurul mod în care standardele Europei occidentale referitoare la
clădiri, terapii şi dotări poate fi obţinut.

Pe lângă aceasta, fiind nevoie de un mare număr de angajaţi în centrele de excelenţă (în
comparaţie cu celelalte scenarii), cheltuielile curente fiind considerabile.

Acest lucru reiese clar din Anexa 9 („Comparaţia financiară a sceanriilor”)

Scenariul 1 necesită

Necesar investitii: 1.160.880.000 €

Cheltuieli cu angajaţii p.a. 62.608.000 €

top consult köln GmbH

pagina 66
NHMP

Scenariul 2 constă din trei nivele de asistenţă medicală. Spitalele Specializate s-ar ocupa de
cazurile mai puţin complicate, care altfel ar ajunge în spitale de înaltă specializare. Numai
cazurile complicate care necesită asistenţă specială ar ajunge la Centrele de Excelenţă.

După cum reiese din Anexa 9 „Comparaţie financiară a scenariilor”, acest lucru ar necesita
4,183 paturi în Centrele de Excelenţă plus 4,325 paturi în spitalele specializate şi 6.407 paturi
în spitale locale. Cum un număr relativ mare de spitale ar trebui să fie ridicate la nivel de
spital Specializate, necesarul de investiţii este mare, în schimb cheltuielile cu angajaţii ar fi
ami redus decât la scenariul 1, nefiind nevoie de atât de multe persoane angajate la Centrele
de Excelenţă.

După cum reiese din Anexă, Scenariul 2 necesită

Necesar investitii: 1,223,437,000 €

Cheltuieli cu angajaţii p.a. 62,169,800 €

Scenariul 3 dispune şi el de trei nivele de asistenţă, dar Spitalele de Înaltă Specializare s-ar
ocupa de cazurile mai dificile, existând mai multe specializări în aceste spitale. După cum
reiese din Anexa 9 „Comparaţie financiară a scenariilor”, acest lucru ar necesita 3.458 paturi
în Centrele de Excelenţă, 3.250 paturi în spitalele de înaltă specialitate şi 8.207 paturi în
spitale locale. Acest scenariu prevede urcarea în rang a unui număr mai mic de spitale, dar un
nivel mai ridicat de competenţă şi echipament medical. Astfel, necesarul de investiţii ar fi
ceva mai redus decât la scenariul 2, dar costurile curente ar fi cele mai ridicate.

După cum reiese din Anexă, Scenariul 3 necesită

Necesar investitii: 1,214,837,000 €

Cheltuieli cu angajaţii p.a. 63,359,800 €

Scenariul 4 constă din patru nivele de asistenţă medicală; “spitalele de tranzit” vor fi
dezafectate pe termen lung din punct de vedere al serviciilor medicale acute pentru populaţie,
preluând, după cum reiese din capitolul 6.5, alte sarcini speciale pentru asistenţăa de durată,
reabilitare, cazuri sociale etc.

top consult köln GmbH

pagina 67
NHMP

În momentul de faţă, infrastructura din Republica Moldova nu se compară cu standardele


Europei occidentale. Spitalele de tranzit furnizează servicii medicale pentru o perioadă medie,
până când nu va mai fi nevoie de acestea. Odată cu progresul bunăstării şi al sistemului
medical, se poate pleca de la faptul că numărul de paturi de spital va fi redus pe termen lung.
Acest lucru va avea repercusiuni asupra cheltuielilor viitoare cu angajaţii.

După cum reiese din Anexa 9 „Comparaţie financiară a scenariilor”, acest lucru ar necesita
3.458 paturi în Centrele de Excelenţă, 1,450 paturi în spitalele de înaltă specializare, 3.600
paturi în spitale Specializate şi 4.665 paturi în spitale locale. 1.742 paturi vor aparţine
spitalelor de tranzit, care, după cum s-a arătat, vor fi utilizate în alte scopuri în folosul
populaţiei.

În cadrul acestui scenariu s-au prevăzut doar numerele efectiv necesare de paturi, asigurând
astfel o soluţie optimă din punct de vedere economic.

Aceasta reiese şi din situaţia costurilor, după cum urmează:

După cum reiese din Anexă, Scenariul 4 necesită

Necesar investitii: 1,133,427,000 €

Cheltuieli cu angajaţii p.a. 55,491,800 €

Scenariul 4 reprezintă soluţia optimă din punct de vedere economic şi medical pentru sistemul
spitalicesc din Republica Moldova pentru că toate serviciile medicale cerute se vor oferi la
nivelul cel mai adecvat. Accesul populaşiei la servicii cost-eficiente va fi garantată..

Pe lângă necesarul de investiţii în clădiri şi cheltuieli anualecuangajaţii, costurile pentru


întreţinerea echipamentelor medicale şi tehnice vor trebui şi ele incluse. Cum acestea pot fi
luate în considerare ca şi cotă parte din necesarul de investiţii, ele nu influenţează relaţia între
scenarii, şi pot fi neglijate în această abordare.

Aceste costuri (precum cele pentru angajaţii) trebuie refinanţate de la bugetul sistemului de
sănătate. (a se vedea cap. 5.1 – 5.4).

top consult köln GmbH

pagina 68
NHMP

4.1.5. Recomandări privind structura de organizare în Zonele de Sănătate

Având ca obiectiv garantarea îmbunatatirii egalitatii de acces a întregii populatii la servicii


spitalicesti de calitate, indiferent de nivelul social din care provine, consultantul recomanda
urmatoarea structura verticala a administratiei. „Diagrama structurilor organizationale pentru
spitalele din Republica Moldova” de la sfârsitul acestui capitol.)

Ministerul Sanatatii trebuie sa pregateasca legislatia corespunzatoare, sa ia decizii


fundamentale si sa realizeze modificari ale liniilor directoare.

Aceasta se refera în special la

• Decizia de a construi o structură orizontală ca cea propusă


• Pregătirea cadrului legal necesar
• Crearea unui Fond de Asigurari de Sănătate comună si stabilirea mijloacelor de
finantare a acesteia (din impozite sau finantata prin contributii sau o combinatie între
contributii si beneficii pentru grupuri speciale, ca de ex. pensionari).
• Controlul rezultatelor medicale si economice ale spitalelor prin intermediul unui
sistem de monitorizare.
• Stabilirea si actualizarea unui plan de necesitati pe zone si spitale, ca baza pentru
dezvoltarea tuturor investitiilor rezultate din monitorizare.
• Conducerea de negocieri periodice între casele de asigurari de sanatate si spitale în
legatura cu costurile terapiilor, returnarea cheltuielilor, etc.

Asa cum s-a explicat în capitolul 4.1.6.2, consultantul recomanda crearea unui comitet de
conducere însarcinat cu integrarea diverselor aspecte ale serviciilor spitalicesti la nivel
national. În fiecare zona trebuie creat un Consiliu Sanitar. Aceste consilii sanitare raionale
joaca un rol important în coordonarea investitiilor si a deciziilor privind prioritatile la nivel de
raion. Uniunea tuturor actionarilor din sectorul sanitar combina actiuni, viziuni si masuri
limpezi. Consiliile Sanitare Raionale vor constitui elementul de legatura între minister si
spitale.

Consiilile de sănătate se compun din reprezentanţi ai:


• Ministerului Sanatatii
• Oraşelor / primăriilor din raionul respectiv

top consult köln GmbH

pagina 69
NHMP

• Spitalelor
• Altor furnizori din sectorul sanitar

Principalele lor sarcini sunt:


• Asigurarea unei cooperari solide între minister si spitale
• Orientarea utilizarii investitiilor în raion
• Includerea intereselor raionale în deciziile la nivel national
• Introducerea si echilibrarea intereselor locale în cadrul deciziilor nationale
• Introducerea si echilibrarea pozitiei aspectelor functionale si economice ale diversilor
furnizori din zona
• Alegerea directorilor generali ai spitalelor
În fiecare zona sanitara, spitalele existente trebuie cuprinse în competenta unei administratii
zonale, condusa de un medic sef si un director administrativ. În acest fel se pot optimiza
efectele sinergetice în comparatie cu administratia locala.

În detaliu, aceasta înseamna:


• O organizare si administrare comuna
• Utilizarea în comun a resurselor (tehnologice si de personal)
• Aprovizionarea comuna

Toate serviciile spitalicesti pot fi sincronizate, iar cooperarea în loc de concurenta va avea ca
rezultat servicii mai bune. Pentru a asigura buna functionalitate, este esential ca zonele create
sa aiba absolut aceeasi marime în ceea ce priveste populatia, suprafata, similitudinile
economice si sociale (a se vedea 4.1.1). Trebuie creata infrastructura adecvata, capabila sa
asigure eficienta cooperarii.

Modelul cu doi conducatori propus pentru spitale poate combina expertiza economica si
medicala, asigurând o povara birocratica minima. Un rol crucial îl are cooperarea între
medicul sef al spitalului si directorul general.

Situaţia de la Bălţi şi Cahul difera de condiţiile rurale deoarece aceste spitale preiau functiile
centrale pentru toata zona nord si respectiv sud a Republicii Moldova. În calitate de spitale cu
specializare înalta, ofera toate terapiile speciale, cu excepţia cazurilor foarte rare; terapii la cel

top consult köln GmbH

pagina 70
NHMP

mai înalt nivel sunt oferite de către spitalele universitare. În afara de aceasta, numarul de
paturi este suficient pentru a se crea o administraţie unica.

La Chişinău, crearea unui Centru Universitar sugerează dezvoltarea unui management comun
pentru toate spitalele incluse si în acelaşi timp unul pentru toate spitalele locale (municipale).
Multe din aceste spitale au un număr considerabil de paturi si pacienţi – în comparaţie cu
situaţia din zonele rurale.

Administrarea comună a centrului universitar precum şi a spitalului municipal poate fi redus


la aspecte tipice de directorat, precum:
• Managementul calităţii
• Aspectele legale
• Personal
• Strategia de afaceri
• IT si comunicaţii
• Finanţe si controlling
• Managementul pacientilor si controlling medical
• Achiziţii centrale, logistica

În ceea ce priveşte aspectele medicale, funcţia centralizata a medicului sef ar marca probabil o
distanta si o abstractie mult prea mari între interesele secţiilor si consiliul de decizie. De
aceea, pentru a reprezenta un partener adecvat pentru directorul general, medicul şef ar trebui
sa fie unul dintre liderii de sectie (primus inter pares), deşi aspectele medicale ale subiectelor
ar trebui reglementate de medicii şefi ai fiecărei clinici. Bineînţeles că răspunderea pentru
tratamente îi va reveni întotdeauna medicului. Recomandam ca medicul sef sa fie ales
periodic de consiliul medicilor sefi de sectie (un mandat de 2 ani pare a fi aprobat si este
recomandat). Astfel se garanteaza reprezentarea echitabila a intereselor medicale si
economice. Îndeplinirea pe lungă durată a unei poziţii de conducere de către aceeaşi persoană
nu se recomandă de către consultant deoarece probabilitatea luării deciziilor favorabile numai
pentru anumite instituţii creşte.

În afara de aceasta, sa nu uitam ca si Compania Naţională de Asigurări în Medicină are nevoie


de un corespondent puternic din partea spitalelor, consultantul recomandând crearea unei
federatii a spitalelor, asa cum se descrie în capitolul 4.1.6.

top consult köln GmbH

pagina 71
NHMP

Cum deja s-a menţionat, Compania Naţională de Asigurări în Medicină va fi unul dintre cei
mai influenţi parteneri din sistemul spitalicesc. Contractele între Compania Naţională de
Asigurări (sau asigurări particulare suplimentare) si spitale trebuie făcute în conformitate cu
sistemul spitalicesc ales. Compania Naţională de Asigurări este necesară şi ca element de
reglementare al accesului la serviciile spitalelor. Aceasta ar putea însemna, de exemplu, ca
medicii vor fi obligati sa trimita pacientii la spitalele raionale daca acestia nu au nevoie de un
tratament specializat.

Cât timp spitalele înca nu sunt capabile sa-si asigure fondurile necesare pentru propria
functionare prin contributiile la asigurari sau pacienti privati, ar fi necesar si util ca Guvernul
sa ia o hotarâre cu privire la investitii si managementul costurilor.

Ministerul Sănătăţii

Consiliile de Sănătate din Zonele de Sănătate

Directorul medical
CEO
al spitalului

Departament Control
Legal calitativ

Spital 1 Spital 2

Şeful medical al Şeful sorelor din Şeful medical al Şeful sorelor din Finanţe ţi
Resurse umane
secţiei A secţa A secţiei A secţa A Contriling

Şeful medical al Şeful sorelor din Şeful medical al Şeful sorelor din Administrarea
secţiei B secţa B secţiei B secţa B Strategia de pacienţilor ţi
afaceri Controling
medical

Şeful medical al Şeful sorelor din Şeful medical al Şeful sorelor din
secţiei C secţa C secţiei C secţa C Administrarea
datelor şi Logistică
Telecomunicaţii

Diagrama structurilor de organizare pentru spitalele din Moldova

top consult köln GmbH

pagina 72
NHMP

top consult kşln GmbH


Pagina 73
NHMP

4.1.6 Consecinte legale

Cu scopul de a pune în practica pas cu pas rezultatele pozitive ale Planului National General al
Spitalelor, trebuie sa fie clar cum trebuie implementate aceste schimbari. Baza procesului de
transformare este reprezentata de o norma, o reglementare, o lege sau un ordin pe care sa se poata
baza oricine si care sa constituie fundamentul viitoarelor procese.

4.1.6.1. Situatia actuala: Cadrul legal

O serie de legi, Hotarâri de Guvern si decizii ministeriale creeaza cadrul legal pentru protectia
sanatatii în Republica Moldova. Cele mai importante acte legislative în acest sens sunt:

- Legea ocrotirii sanatatii nr. 411-XIII din 28.03.1995;

- Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistenta medicala nr.1585-XII din 27.02.1998;

- Legea cu privire la marimea, modul si termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie


de asistenta medicala nr. 1593-XV din 26.12.2002

Legea cu privire la implementarea asigurarilor obligatorii de asistenta medicala si la constituirea


fondurilor de asigurari obligatorii de asistenta medicala pe anul 2003 nr.264-XV din
26.06.2003;

- Legea cu privire la activitatea farmaceutica nr.1456-XII din 25.05.1993;

- Legea cu privire la medicamente, nr. 1409-XIII din 17.12.1997;

- Legea privind evaluarea si acreditarea în sanatate, nr. 552-XV din 18.10.2001;

- Legea privind asigurarea sanitar-epidemiologica a populatiei, nr.1513-XII din 16.06.1993;

- Legea privind transplantul de organe si tesuturi umane, nr 473-XIV din 25.06.1999;

- Legea privind donarea de sânge, nr. 1458-XII din 25.05.1993;

- Hotărârea Guvernului Republicii Moldova cu privire la fondarea Companiei Nationale de


Asigurari în Medicina, nr. 950 din 07.09.2001;

top consult kşln GmbH


Pagina 74
NHMP

- Hotărârea Guvernului nr. 43 din 21 ianuarie 2002 pentru aprobarea Regulamentului privind
conditiile de asigurare obligatorie de asistenta medicala a cetatenilor straini si apatrizilor aflati
în Republica Moldova;

- Hotarârea Guvernului Republicii Moldova despre aprobarea Regulamentului cu privire la


modul de constituire si administrare a fondurilor asigurarii obligatorii de asistenta medicala,
nr.594 din 14.05.2002;

- Hotarârea Guvernului nr. 1128 din 14.10.2004 cu privire la elaborarea si implementarea


Sistemului Informational automat "Asigurari obligatorii de sanatate";

- Hotărârea Guvernului nr. 1128 din 14.10.2004 cu privire la aprobarea Conceptiei Sistemului
Informational Medical Integrat;

- Hotărârea Guvernului nr. 487 din 19.06.2001 cu privire la Planul National de actiune pentru
sanatate în relatie cu mediul în Republica Moldova;

- - Hotărârea Guvernului Republicii Moldova cu privire la Programul national de sanatate orala


la copii pentru anii 1998-2007 nr. 1235 din 22.12.1998;

- Hotărârea Guvernului Republicii Moldova cu privire la Programul national de educatie pentru


sanatate a populatiei si promovare a modului sanatos de viata nr. 1000 din 28.09.1998

- Ordinul Ministerului Sanatatii despre perfectionarea activitatii privind autorizarea (vizarea)


sanitara a obiectelor nr. 07.00 din 30.10.00

- Ordinul Ministerului Sanatatii privind Planul si Programul de actiuni pentru restructurarea


serviciului spitalicesc în mun. Chisinau si organizarea Centrelor Medicale Specializate de
Performanta nr. 15 din 27.01.2003

În cadrul NHMP, unele din aceste norme si reglementari sunt mai importante (vezi actele marcate
în aldine).

top consult köln GmbH

pagina 75
NHMP

4.1.6.2 Legislatia referitoare la spitale, dezvoltarea cadrului legal

În ciuda faptului ca o serie de aspecte (mai ales cele referitoare la finantarea asigurarilor de
sanatate – vezi cap. 4.1.7) sunt stabilite prin lege, mai exista multe subiecte fundamentale supuse
modificarilor în timp. (Übersetzung prüfen!)

Acest lucru poate fi considerat avantajos dintr-un anumit punct de vedere (flexibilitate si adaptare
rapida la circumstantele noi datorate noii politici în domeniu). Pe de alta parte se pune întrebarea
daca o baza stabila genereaza automat premisele unei dezvoltari sistematice a unei structuri
existente. Este mult mai dificil sa obtii îmbunatatiri pe baza unei baze aflate mereu în schimbare
decât sa construiesti un sistem care are baza într-un fundament poate relativ mic, dar puternic.

Planul Dezvoltarii Institutionale 2009-2011 elaborat de Ministerul Sanatatii contine documente si


initiative politice, din care o anumita parte poate fi relevanta si importanta pentru elaborarea unei
Legi a Spitalelor. Conceptele de mai jos trebuie întelese ca parte a reglementarii si coordonarii
institutiilor medico-sanitare din cadrul sistemului de sanatate integrat.

- Proiect de lege cu privire la creearea unui fond pentru compensarea daunelor din erori de
tratament;

- Proiect de lege cu privire la Planul National General al Spitalelor

- Proiect de lege cu privire la dezvoltarea unor parteneriate public-private în cadrul sistemului


de sanatate;

- Proiect de lege cu privire la Reglementarile pentru selectia pacientilor în vederea efectuarii


unor tratamente costisitoare în strainatate;

- Proiect de lege referitor la reglementarile medicinei paliative;

- Proiect de lege cu privire la reglementarile pentru efectuarea studiilor clinice de profilaxie,


diagnostic, tratament si reabilitare;

- Proiect de lege referitor la reglementarile serviciilor de diabetologie;

top consult köln GmbH

pagina 76
NHMP

- Proiect de lege cu privire la aprobarea standardelor pentru serviciile comunitare si de asistenţă


la domiciliu precum si la serviciile de medicina paliativa.

Mai ales punctul doi ar putea fi folosit drept punct de plecare pentru elaborarea unei legi a
spitalelor. Problema consta în faptul ca în Moldova, Constitutia si deci si Parlamentul, prevede ca
sanatatea publica sa fie reglementata prin legi organice. Legile organice formeaza baza juridica a
guvernului si constau dintr-un numar de acte fundamentale cu putere constitutionala, carora legile
celelalte trebuie sa li se subordoneze.

În conditiile acestea poate fi dificil, daca nu imposibil, sa se introduca o lege a spitalelor de sine
statatoare. Toate aspectele fundamentale trebuie integrate într-o lege organica existenta, precum
Legea nr. 411 (Legea ocrotirii sanatatii).

În vederea pregatirii cadrului legislativ ar fi foarte importanta numirea unui comitet pentru spitale
în cadrul Ministerului Sanatatii, compus din experti la nivel de minister si consultanti externi.
Acest comitet trebuie însarcinat cu dezvoltarea serviciilor de sanatate la nivel de spital.

1. Comitetul trebuie sa fie functional, sa fie operabil, abil si eficient, urmând ideea unui
comitent director.

2. Din cadrul unui grup mai mare, cu orientare strategica vor fi numiti pâna la 5 persoane care
sa formeze o unitate operativa. Aceasta unitate de lucru se va întâlni regulat si va da dovada
de o comunicare permanenta si intensiva cu comitetul director, care se va întâlni ori de câte
ori este necesar, sau de aproximativ trei ori pe an.

3. Acest comitet trebuie sa fie implicat în TOATE aspectele legate de serviciile oferite de
institutiile spitalicesti, pentru a garanta astfel o organizare concertata a tuturor factorilor
pregatiti sa se implice în organizarea serviciilor medico-sanitare din Republica Moldova.

Comitetul pentru Spitale ar reprezenta cadrul perfect pentru a discuta aspecte fundamentale si
complexe, cum ar fi Legea Spitalelor. Datorita experientei bogate, a functiei si expertizei
membrilor comitetului – importanti sunt mai ales cei la nivel national – o asemenea strategie va
dispune de fundalul necesar pentru succesul Planului.

top consult köln GmbH

pagina 77
NHMP

Odata cu înfiintarea unui sistem puternic de asigurare de sanatate si rezultatele Planului National
General al Spitalelor, necesitatea de a înfiinta o contrapondere corespunzatoare din partea
spitalelor creste.

În mod normal, o federaţie a spitalelor nu este o entitate administrativă mare. De fapt, este vorba
de o unitate mică şi foarte utilă spitalelor din întreaga ţară. Ea susţine spitalele din toate punctele
de vedere referitor la consultanţă juridică, strategie, răspundere financiară şi de buget
(consultanţă la negocierile cu CNAM). Ea reprezintă în acelaşi timp o forţă şi un mijloc politic de
creeare de opinie politică. O federaţie a spitalelor îi reprezintă pe membrii acesteia, ia măsuri şi
exercită influenţă asupra acelor subiecte legate de sistemul spitalelor. Ea va fi finanţată de către
membrii ei.

Înfiinţarea unei federaţi a spitalelor ar reprezenta un punct esenţial pentru o lege a spitalelor.

Toate detaliile specifice trebuie discutate şi hotărâte înainte de promulgarea sau amendarea unei
legi.

În baza rezultatelor Planului Naţional General pot fi analizate apoi aspecte mai minore şi poate fi
creat baza legală pentru serviciile medicale din spitale.

Pe lângă acestea, structura, sarcinile şi răspunderea Consiliilor de Sănătate trebuie şi ele definite prin lege.

4.1.7 Finanţarea spitalelor

4.1.7.1. Situaţia actuală


În prezent, în Moldova există o structură duală de finanţare a serviciilor spitaliceşti. Cheltuielile
legate de servicii sunt suportate de Compania Naţională de Asigurări în Medicină (CNAM), în
vreme ce investiţiile în infrastructură, clădiri noi şi echipamente tehnice sunt finanţate de guvern.
În cazul spitalelor republicane, finanţarea este asigurată de Ministerul Sănătăţii, iar în cel al
spitalelor municipale şi raionale, de autorităţile publice locale.

Înainte de înfiinţarea Companiei Naţională de Asigurări în Medicină, în 2004, serviciile


spitaliceşti erau finanţate exclusiv de autorităţile locale. După 2004, legea nr. 847 (ultima
versiune din 2007) şi legea nr. 397 (vezi cap. 4.1.6) au fost modificate şi, drept urmare,
autorităţile au rămas în principal responsabile de finanţarea infrastructurii, fără a avea însă
resursele necesare unei finanţări corespunzătoare. Bugetul propriu este mult prea mic.
top consult köln GmbH

pagina 78
NHMP

O modificare a legii nr. 847, a făcut posibilă cofinanţarea directă (relaţii interbugetare între
bugetele de stat şi bugetele locale). Practic, autorităţile locale calculează necesarul pentru anul
următor şi solicită finanţare Ministerului de Finanţe. Apoi, Ministerul de Finanţe alocă o sumă
(aproximativ 1 milion de lei pe an per raion, ceea ce înseamnă un total de aproximativ 3,9
milioane de euro pe an). În acest context, Ministerul Sănătăţii are un rol de monitorizare, trebuind
să se asigure că fondurile nu sunt utilizate în alte scopuri.

Totuşi, problema finanţării neadecvate rămâne. În virtutea ideii de finanţare centralizată şi pe


baza unei decizii guvernamentale din anul 2006, Ministerul Sănătăţii a început să confinanţeze
spitalele din cele trei raioane pilot din Moldova (Călăraşi, Glodeni, Ciadîr Lunga). Fondurile pot
fi utilizate doar pentru echipamente tehnice, iar suma este limitată.

Doar în cazuri excepţionale şi în funcţie de relaţiile interpersonale ale factorilor de decizie din
cadrul autorităţilor locale, s-au putut realiza investiţii semnificative în infrastructura spitalelor.
Totuşi, pentru majoritatea oraşelor moldovene, toate sursele de finanţare (bugetul autorităţii
locale, finanţare de la bugetul de stat – Ministerul Finanţelor, finanţare selectivă de la Ministerul
Sănătăţii, etc.) asigură doar o parte din suma necesară pentru reconstrucţia, reutilarea şi
modernizarea spitalelor din Moldova.

Cea mai acută problemă este rămânerea în urmă la care s-a ajuns prin lipsa de investiţii în
ultimele decenii. Este normal ca o renovare generală a spitalelor să aibă loc o dată la 20 – 25 de
ani. Deficitul nu poate fi compensat de resursele financiare obişnuite.

De exemplu: În Germania, în perioada 1991 – 2000, guvernul a contribuit cu 43 de miliarde de


euro la investiţiile pentru spitalele din statele federale estice. Spitalele însele au investit în plus
aproximativ 20 %, făcând ca totalul să ajungă la 52 de miliarde de euro. Aplicând aceste cifre la
Moldova, ţinând cont de dimensiunea populaţiei (80 de milioane/3,5 milioane), ar fi necesare
investiţii de 230 de milioane de euro pe an.

Pe de altă parte: dacă se ia în considerare produsul intern brut (PIB) (2.400 de miliarde de
euro/ 3,23 miliarde de euro), rezultă investiţii de doar 7 milioane de euro pe an.

Această comparaţie pune în evidenţă discrepanţa dintre nevoile structurale şi posibilităţile


economice.

top consult köln GmbH

pagina 79
NHMP

Aceasta justifică cererea de sprijin financiar furnizat de Banca Mondială şi de alţi donatori
internationali. O astfel de sponsorizare externă nu poate însă viza decât crearea unei baze solide de

clădiri şi echipamente medicale – costurile curente trebuie refinanţate de sistem şi eficienţa nu


poate creşte dacă necesităţile technice lipsesc..

4.1.7.2 Recomandări

În primul rând, este necesară modernizarea spitalelor din punctul de vedere al calităţii clădirilor şi
echipamentelor tehnice şi medicale. Fără îndoială, acest lucru nu se poate realiza în lipsa unui
program extern. Apoi, sistemul existent de finanţare duală asigură oportunităţi bune pentru
viitoare infrastructură a spitalelor.

Pentru a evita dubla sponsorizare locală sau lipsa sponsorizării, investiţiile de bază ar trebui
gestionate de guvern (comitetul de direcţie, a se vedea 4.1.6.2). Doar investiţiile mai mari,
precum tomografia axială computerizată (CT) sau imagistica cu rezonanţă magnetică (MRI),
care sunt acoperite de planuri de investiţii la nivel naţional, pot fi sponsorizate.

Pe de altă parte, spitalele trebuie să poată decide singure asupra investiţiilor la nivelurile
inferioare, luând în considerare aspectele locale; astfel, vor avea flexibilitatea necesară şi vor
putea, de exemplu, să pună în valoare calificările speciale ale medicilor. Prin urmare, consiliile
sanitare raionale trebuie să poată lua decizii financiare pentru raioanele de care răspund. Prin
urmare, anual trebuie să se aloce o anumită sumă de investiţii pentru zone. Toate acestea vizează
doar investiţiile.

Este esenţial ca aceste costuri curente necesare pentru funcţionarea spitalelor să fie acoperite prin
facturarea pacienţilor (plată directă din partea pacienţilor privaţi pentru servicii speciale ca salon
cu 1 pat sau rambursarea cheltuielilor de către sistemul de asigurări de sănătate obligatorii).
Sistemul de calculare poate fi configurat în mod diferit. De exemplu prin întroducerea unei sume
simbolice ca „bani de intrare” cum se practică de exemplu în Germania se poate reduce numărul
cazurilor de boală nejustificate, sau se pot acoperii unele cheltuieli comune. Consultantul nu
propune alegerea acestei soluţii deoarece costurile actuale relatate rezulate sunt daja destul de
mari.

top consult köln GmbH

pagina 80
NHMP

În majoritatea ţărilor vestice, sistemul grupelor de diagnostice (Diagnosis related groups, DRG)
pare să câştige teren pe termen scurt şi mediu şi este utilizat în moduri diferite. În Germania, este
utilizat ca sistem de plată completă pentru spitale. Astfel, spitalele nu primesc bani în funcţie de
perioada de internare a pacientului, ci plăţile depind de comorbiditatea pacientului, precum şi de
gradul de dificultate a tratamentului necesar. În plus, tratamentele care nu trebuie neapărat
administrate în spital au fost transformate în alte forme de tratare, cum ar fi chirurgia
ambulatorie. Astfel a fost posibilă reducerea considerabilă a duratei de internare a pacienţilor (şi
a costurilor).

În plus, contractele prin care se stabilesc ţintele de performanţă, încheiate între Fondator si Directorii
de spitale, oferă posibilităţi suplimentare de realizare a unor economii. Aceste sisteme sunt

dezvoltate la nivel internaţional şi trebuie respectate şi evaluate în mod continuu.

top consult köln GmbH

pagina 81
NHMP

Figura 15a: localizarea spitalelor în Republica Moldova

top consult köln GmbH

pagina 82
NHMP

4.2 Estimarea cererii de servicii medicale

Unul dintre obiectivele importante ale Planului Naţional General al Spitalelor este să estimeze
cererea de servicii medicale publice cu internare din Moldova, în 2018. Pentru a creşte gradul de
acceptare, noul Plan Naţional General al Spitalelor se va desfăşura în două faze: faza 1 va fi
finalizată în 2013, iar faza 2 în 2018.

A trebuit să se facă o serie de supoziţii pentru a putea integra diverse aspecte în modelul de
estimare, dat fiind că datele furnizate de partenerii locali şi de Ministerul Sănătăţii au fost destul
de vagi. Modelul este descris în capitolul următor.

4.2.1 Descrierea modului de abordare

Fiecare spital din Moldova este clasificat conform structurilor descrise la capitolul 4.1., care se
bazează pe abordarea celor patru niveluri diferite de servicii medicale; acestea impun servicii
medicale eficiente şi de calitate ridicată. În vederea stabilirii dimensiunii viitoare a fiecărui spital,
s-a analizat capacitatea de paturi şi spectrul de servicii medicale din toate spitalele din Republica
Moldova, pe baza datelor disponibile. Pe lângă acestea, au fost abordate şi incluse în concluzia
finală tendinţele actuale din lumea medicală, precum şi consecinţele schimbărilor prevăzute în
sistemul de finanţare. Există tendinţe de tratament ale unor boli ca de exemlpu chirurgia minimal
invazivă sau schimbări în metodele de anesteziere, ca ţi tratamente post staţionare la persoane în
vârstă, ca ţi progrese în dezvoltarea componentelor activi ale produselor farmaceutice pentru
diferite boli, ca de exemplu Parkinson. Urmând aceste schimbări şi respectând cunoştinţele în
cadrul fiferitelor secţii medicale în ultimile 20 de ani a avut loc o diversificare enormă. La fel s-
au fortificat tendinţe de a schimba de la tratament spitalicesc spre ambulantoriu sau de o zii având
mai mulţi pacienţi în afara spitalului (tratament ambulantoriu prespitalicesc).

Datele principale pentru estimarea cererii au fost cele incluse în documentele F-30 din 2007,
furnizate de partenerii locali puşi la dispoziţie de către client. Aceste documente au reflectat
distribuirea paturilor şi a cazurilor pe specialitate medicală, precum şi durata medie de internare
şi complicaţiile din fiecare spital din Moldova, deşi complicaţiile nu au fost definite în detaliu.
Urmând principiul de bază al stabilirii unor zone administrative de servicii de asistenţă medicală
- conform descrierii de mai sus - şi în baza estimărilor care s-au făcut pentru fiecare din aceste
zone, abordarea nu pune în prim plan spitalele individuale. Excepţie fac oraşele Bălţi şi Cahul,

top consult köln GmbH

pagina 83
NHMP

considerate spitale de sine stătătoare, şi oraşul Chişinău, considerat una din zonele sistemului de
sănătate.

De asemenea, au fost efectuate estimări în funcţie de secţia medicală. Secţiile sunt: medicină
generală/medicină internă, cardiologie, boli pulmonare, boli infecţioase, traumatologie şi
ortopedie, urologie, obstetrică şi ginecologie, pediatrie, neurologie, oftalmologie,
otorinolaringologie şi dermato-venerologie. Secţiile care nu au fost analizate în detaliu, dar apar
în documentele F30, au fost în principal incluse în secţiile chirurgie generală şi medicină
generală, în scopul acestei analize. De exemplu, secţiile speciale care nu sunt incluse în medicina
internă sunt reumatologia sau nefrologia (fără dializa renală).

În 2007, în documentele F-30 au fost raportate în total 538.840 de cazuri şi 16.342 de paturi. Din
acestea, 264.337 (49 %) din cazuri şi 7.951 (49 %) din paturi au fost alocate spitalelor rurale
(toate spitalele din afara Chişinăului, cu excepţia celor din Bălţi şi Cahul). Durata medie a
internării a fost de 8,2 zile şi a variat între 7,4 zile în zonele de sănătate 2, 7 şi 8, şi 9,3 zile în
Bălţi.

Capacitate Zile îngrijire Durată


Zonă Populaţie paturi cu internare Total cazuri internare
Zona 1 263.700 985 227.406 29.135 7,8
Zona 2 321.700 1.015 236.902 31.920 7,4
Zona 3 284.500 1.089 265.837 32.463 8,2
Zona 4 264.200 775 229.275 29.509 7,8
Zona 5 298.100 895 248.916 31.897 7,8
Zona 6 240.300 930 208.891 27.299 7,7
Zona 7 345.400 700 185.789 25.234 7,4
Zona 8 165.400 512 129.973 17.559 7,4
Zona 9 285.100 1.050 270.250 39.321 6,9
Chişinău 717.900 6.834 1.984.716 229.276 8,7
Bălţi 127.600 1.105 302.737 32.592 9,3
Cahul 123.800 456 101.978 12.635 8,1

Figura 16: Paturile, zilele de asistenţă, cazurile şi durata internării pentru zonele de sănătate din Moldova în
2007, Sursa: Documente F-30

top consult köln GmbH

pagina 84
NHMP

În zonele rurale din Moldova, capacitatea de paturi pe fiecare zonă de sănătate a variat între 512
(Zona 8: Căuşeni, Ştefan-Vodă) şi 1.089 (Zona 3: Drochia, Floreşti şi Soroca). 6.834 de paturi au
fost alocate doar oraşului Chişinău (sunt incluse doar spitalele care fac obiectul acestei analize).
Densitatea paturilor (măsurată la 10.000 de locuitori) a variat între 20,3 în zona de sănătate 7
(Anenii-Noi, Ialoveni, Criuleni şi Străşeni) şi 38,3 în zona 3 pentru zonele rurale din Moldova
Cosiderând capacitţăile uzuale internaţionale fiind între 20 şi 30 paturi pentru 10.000 de locuitori.

Abordarea estimării cererii de servicii medicale cu spitalizare în 2013, precum şi în 2018, a


integrat diverse ipoteze, pe lângă datele medicale specifice:
• efectele demografice şi tehnice (precum accesul la progresul tehnic, efectele privind
infrastructura)
• efectele medicale generale – inclusiv potenţialul serviciilor ambulatorii
• un efect de reducere a deplasărilor, în condiţiile în care mulţi din pacienţii care azi se
deplasează la Chişinău vor dispune pe viitor de servicii medicale calitativ mai ridicate în
zona din care provin
• cazurile pentru fiecare secţie medicală vor fi distribuite diferenţiat, în funcţie de nivelul
de asistenţă
• în condiţiile în care nivelul maxim de asistenţă este oferit numai de către spitalele din
Chişinău, Bălţi şi Cahul, cazurile complexe trebuie distribuite acestor centre.
• la calculul necesarului de paturi s-a ţinut cont de durata medie de internare şi de gradul de
ocupare pentru fiecare secţie medicală.

Pe baza datelor publicate de Naţiunile Unite, creşterea populaţiei până în 2018 trebuia estimată
diferenţiat, în funcţie de zonă (rurală sau urbană). Chişinău, Bălţi şi Cahul au fost definite ca zone
urbane. Conform datelor publicate de Naţiunile Unite, populaţia din oraşe urmează să crească cu
15,4 %, în vreme ce populaţia rurală va scădea cu 6,6 % până în 2018 (8,4 % şi respectiv -3.6 %
pentru 2013). În prezent, populaţia Moldovei este relativ tânără, însă speranţa de viaţă creşte
constant, iar multă lume revine în localităţile de origine, pe măsură ce condiţiile de viaţă se
îmbunătăţesc. În general, persoanele mai în vârstă au nevoie de mai multe servicii de asistenţă,
astfel încât am estimat o creştere cu 2 % pe an a cazurilor spitalizate, ţinând cont de îmbătrânirea
populaţiei.

top consult köln GmbH

pagina 85
NHMP

Îmbunătăţirea infrastructurii tehnice medicale şi a calităţii îngrijirii cu spitalizare îi va încuraja pe


pacienţii care până acum mergeau în altă parte sau nu erau/nu puteau fi trataţi să apeleze la
serviciile spitalelor din apropiere. Studiile generale şi experienţa au arătat că astfel se poate creşte
substanţial cererea de servicii medicale cu internare în spitalele rurale; creşterea anuală poate fi
de aproximativ 5 %. În ţările europene vestice, trecerea de la tehnicile chirurgicale deschise din
anii ’80 la tehnicile endoscopice din prezent, de exemplu, pentru colecistectomie, a condus la o
reducere a perioadei medii de internare. Un alt exemplu este tehnica artroscopică minim invazivă,
care a permis tratarea chirurgicală în regim ambulatoriu a afecţiunilor meniscului.

În general, două efecte medicale conduc la reducerea nevoii de asistenţă cu spitalizare. Primul
este potenţialul tratării în regim ambulatoriu; prin această metodă, pacienţii care până acum erau
internaţi pentru a fi trataţi vor fi sau ar trebui să fie trataţi ca pacienţi externi (fără internare).
Această tendinţă poate fi observată în majoritatea ţărilor europene vestice, în special în cazurile
de chirurgie elementară, în care pacientul este trimis acasă chiar după operaţie, fără a rămâne în
spital peste noapte. Numărul cazurilor tratate în Moldova în acest fel este până acum
nesemnificativ. Potenţialul tratării în regim ambulatoriu este în prezent de 5,5 %. În cadrul
analizei, s-a luat în considerare o creştere constantă de 7,5 % pe an. Au fost luate în considerare
premize naţionale şi regionale specifice, de ex. infrastructura generală şi accesibilitatea. Se
estimează că tratarea în regim ambulatoriu va conduce la o scădere a cazurilor cu spitalizare cu
7,7 % până în 2013 şi 11,1 % până în 2018.

Un al doilea efect care conduce la o tendinţă negativă a cazurilor cu spitalizare este scăderea
prevalenţei afecţiunilor în rândul cetăţenilor moldoveni. Datele medicale recente estimează o
scădere a prevalenţei afecţiunilor cu 0,3 % pe an. Luând în considerare o evoluţie constantă,
aceasta va conduce la o scădere a cazurilor cu 1,5 % până în 2013 şi 2,8 % până în 2018.

Un alt efect demografic şi general îl constituie efectul de migrare, care conduce la niveluri
diferite de cerere de servicii medicale pe teritoriul ţării. Am estimat că aproximativ 1 % din
populaţia rurală se mută în oraşe.

Suma efectelor totale reprezintă o creştere estimată de 31,5 % a cazurilor din oraşe şi de 19,5 % a
cazurilor din zonele rurale, până în 2013. Se estimează că până în 2018 cazurile cu internare vor
creşte cu 57,8 % în oraşe şi cu 35,8 % în zonele rurale.

top consult köln GmbH

pagina 86
NHMP

Pe lângă aceste ipoteze principale, estimările cererii viitoare includ unele ipoteze suplimentare,
care reflectă aspecte specifice situaţiei Republicii Moldova. Acestea reflectă centralizarea
economică şi socială din Republica Moldova şi consecinţele acesteia în ceea ce priveşte
obiceiurile populaţiei; pacienţii tind să meargă la Chişinău pentru a se trata, în loc să meargă la
spitalele situate cel mai aproape de locul în care trăiesc (efect reprezentat de efectul de deplasare
şi de distribuirea către Centrele de Excelenţă a cazurilor care necesită un nivel maxim de
asistenţă).

Pe baza efectului de reducere a deplasărilor, s-a estimat câte dintre cazurile care sunt azi tratate la
Chişinău sau Bălţi, din cauza posibilităţilor de tratare insuficiente din regiuni, vor fi tratate în
spitalele rurale. Pe baza rezultatelor vizitelor pe teren şi a interviurilor cu experţii locali, se
estimează că aceste cazuri reprezintă 30 % din cazurile tratate azi la Chişinău şi Bălţi. Dat fiind
că pacienţii care solicită tratament în regiunile de origine sunt distribuiţi inegal pe teritoriul ţării,
s-a calculat un coeficient pentru fiecare zonă de sănătate, prin care se stabileşte câţi pacienţi vor
reveni în fiecare zonă de sănătate. În general, se porneşte de la ipoteza că cu cât zona este mai
aproape de Chişinău şi/sau Bălţi, cu atât mai mulţi pacienţi beneficiază de tratament medical în
aceste oraşe în prezent şi, astfel, cu cât mai mulţi pacienţi revin în regiunile de origine, cu atât
zona de sănătate respectivă este situată mai aproape de Chişinău / Bălţi. De exemplu, zona de
sănătate 5 (Orhei, Rezina, Soldăneşti şi Teleneşti) este situată relativ aproape de Chişinău şi mai
departe de Bălţi. Prin urmare, procentul cazurilor care vor reveni în zona 5 de la Chişinău a fost
stabilit la 22,5 % (din 30 %, procentul menţionat mai sus), iar pentru cei care vor reveni de la
Bălţi procentul va fi de doar 2 %. Tabelul de mai jos prezintă estimările privind procentele şi
cazurile pentru efectul reducerii deplasărilor.

Figura 17: Ipoteze privind efectul reducerii deplasărilor

top consult köln GmbH

pagina 87
NHMP

În toate analizele, s-a făcut o distincţie între trei niveluri diferite de asistenţă: asistenţă de bază,
asistenţă specializată şi nivel maxim de asistenţă. Diagnosticarea elementară şi terapia care
utilizează metode generale şi cunoştinţe standard de bază sunt furnizate la nivelul îngrijirii de
bază, de obicei în cadrul secţiilor de medicină generală, chirurgie generală, obstetrică şi
ginecologie, precum şi pediatrie. Asistenţăa specializată utilizează metode de diagnosticare şi
terapii mai complexe, fiind furnizată în secţii medicale specializate, de către personal specializat.
Nivelul maxim de asistenţă va fi furnizat în Chişinău (Centrul de excelenţă şi/sau spitalele
universitare), Bălţi şi Cahul, utilizând metode şi tehnologii de înaltă specializare şi personal
medical cu înaltă calificare. Tabelul de mai jos prezintă alocarea nivelurilor de asistenţă
preconizate pe fiecare secţie medicală.

Îngrijire de baza Îngrijire specializata Îngrijire de


nivel maxim

-
medicina generala,
înalta specializare
îngrijire de baza plus
Sectii chirurgie generala ,
profiluri medicale speciale
profiluri medicale
Medicale obstretica/ginecologie,
asigurate doar de centrele
suplimentare
pediatrie
de excelenta

-
diagnosticare de baza si diagnosticare -
metode si tehnologii
Diagnosticare
terapie (ECG, metodologii si terapie de baza de înalta specializare
si terapie
generale standardizata (partial în dezvoltare)

cunostinte standard
- cunostinte medicale în experti si cercetatori necesari
Cunostinte
de baza în sectii pentru metode inovatoare
de specialitate domeniile specializate
generale necesare (centre de excelenta)

Figure 18: Definiţii ale nivelurilor de asistenţă

Distribuirea cazurilor pe nivel de îngrijire


Procentul nivelului de îngrijire
Gastro- Dermato-
Medicină Cardio- ente- Pulmono- Afecţiuni Traumat şi Obsetretică/ Neu- Oftal- Otolarin- vene-
generală logie rologie logie infecţioase Chirurgie ortopedie Urologie ginec Pediatrie rologie mologie gologie rologie
De bază 55,0% 55,0% 55,0% 50,0% 60,0% 60,0% 40,0% 60,0% 55,0% 40,0% 20,0% 45,0% 40,0% 10,0%
Specializată 35,0% 35,0% 35,0% 40,0% 30,0% 30,0% 50,0% 30,0% 35,0% 50,0% 50,0% 35,0% 50,0% 75,0%
De nivel maxim 10,0% 10,0% 10,0% 10,0% 10,0% 10,0% 10,0% 10,0% 10,0% 10,0% 30,0% 20,0% 10,0% 15,0%

Figura 19: Distribuirea cazurilor pe nivel de asistenţă şi secţie medicală

top consult köln GmbH

pagina 88
NHMP

Dat fiind că nivelul maxim de asistenţă va fi furnizat doar în Chişinău, Bălţi şi Cahul, cererea
estimată de servicii de asistenţă de nivel maxim în fiecare zonă de sănătate va fi distribuită
furnizorilor de servicii de asistenţă de nivel maxim din aceste oraşe. Ipotezele utilizate pentru a
distribui cazurile care necesită nivelul maxim de asistenţă urmează o abordare similară celei
utilizate pentru efectul reducerii deplasărilor. Cu cât o zonă de sănătate este situată mai aproape
de unul dintre oraşele care asigură servicii de sănătate de nivel maxim, cu atât este mai mare
procentul cazurilor care necesită asistenţă de nivel maxim care vor fi tratate în această regiune.
De exemplu, zona de sănătate 5 (Orhei, Rezina, Soldăneşti şi Teleneşti) este situată relativ
aproape de Chişinău şi mai departe de Bălţi, şi chiar mai departe de Cahul. Prin urmare, se
estimează că 90 % din cazurile care necesită asistenţă de nivel maxim vor fi tratate la Chişinău,
10 % la Bălţi şi niciunul la Cahul. Următorul tabel prezintă distribuţia preconizată a cazurilor
care necesită asistenţă de nivel maxim.

Distribuirea către centrele de excelenţă a cazurilor care necesită îngrijire de nivel maxim
% din cazurile rurale care necesită îngrijire de nivel maxim tratate în in Chişinău, Bălţi şi Cahul
1 2 3 4 5 6 7 8 9
Chişinău 40,0 40,0 40,0 70,0 90,0 100,0 100,0 100,0 10,0
Bălţ 60,0 60,0 60,0 30,0 10,0 0,0% 0,0 0,0 0,0
Cahu 0,0 0,0% 0,0 0,0% 0,0 0,0% 0,0 0,0 90,0

Figura 20: Distribuţia către Centrele de Excelenţă a cazurilor care necesită asistenţă de nivel maxim

Pe lângă ipotezele descrise, utilizate pentru a estima cererea de cazuri cu internare, s-au utilizat
de asemenea ipoteze privind durata medie a internării şi gradul de ocupare, pentru a afla numărul
de paturi necesare pentru fiecare secţie medicală şi zonă de sănătate. Fiecare cifră a fost calculată
separat pentru fiecare secţie medicală, pentru toate nivelurile de asistenţă. Pe baza datelor
furnizate de Departamentul German de Statistică, s-a luat în considerare o durată medie de
internare de 6,2 zile. O abordare similară s-a utilizat şi în ceea ce priveşte gradul de ocupare. Pe
baza datelor furnizate de Asociaţia Germană a Spitalelor, s-a luat în considerare un grad mediu de
ocupare de 81,9 %. S-au luat în considerare 365 de zile de asistenţă pe an.

Toate aceste ipoteze au fost integrate în model pentru a pronostica cererea viitoare de servicii de
sănătate, iar rezultatele au fost calculate pas cu pas. Rezultatele vor fi discutate mai în detaliu în
capitolul următor.

top consult köln GmbH

pagina 89
NHMP

4.2.2 Rezumatul rezultatelor

Este important să se reţină că numărul de paturi estimat (redus cu 24 % în 2018, comparativ cu


2007) va fi suficient pentru a face faţă cererii estimate de servicii de sănătate cu internare, atâta
timp cât spitalele se încadrează în durata medie preconizată a internării (6,2 zile), precum şi în
gradul estimat de utilizare (81,9 %). În prezent, în Moldova, 539.000 de pacienţi beneficiază de
servicii de tratament de scurtă durată cu spitalizare, utilizându-se peste 16.300 de paturi, ceea ce
conduce la cifre privind gradul de ocupare şi durata medie de internare mult sub ţintele de
eficienţă luate în calcul la estimarea necesarului de paturi.

În jur de 63 % din paturile respective vor fi în zonele rurale, inclusiv Bălţi şi Cahul. Majoritatea
cazurilor vor avea nevoie de servicii de asistenţă de bază (50 %), 38 % de servicii de asistenţă
specializată, iar 12 % de servicii de asistenţă de nivel maxim. Exceptând oraşul Chişinău,
serviciile de asistenţă de nivel maxim vor fi furnizate doar în Bălţi şi Cahul.

Se estimează că aproape 17 % din numărul total de paturi din spitale se regăsesc la secţia de
medicină generală internă, iar aproximativ 22 % din acestea se regăsesc la secţia de chirurgie
generală. Celelalte paturi din spitale sunt la alte secţii medicale, conform ipotezelor modelului. În
jur de 60 % din paturi vor fi necesare în afara oraşului Chişinău. Aproximativ 50 % din toate
paturile vor fi necesare pentru asistenţă de bază, 38 % pentru asistenţă specializată, iar 12 %
pentru asistenţă de nivel maxim. Paturi pentru asistenţăa de nivel maxim vor fi doar în Chişinău,
Bălţi şi Cahul. Proporţia de paturi pentru asistenţăa de nivel maxim din aceste oraşe este de
aproximativ 30 % în Cahul, 68 % în Bălţi şi 24 % în Chişinău.

top consult köln GmbH

pagina 90
NHMP

Cahul
Bălţi
HC-Zona 9
HC-Zona 8
HC-Zona 7
Îngrijire de bază
HC-Zona 6
Îngrijire specializată
HC-Zona 5
HC-Zona 4 Îngrijire de nivel
maxim
HC-Zona 3
HC-Zona 2
HC-Zona 1
0 200 400 600 800 1000

Figura 21: Paturile estimate pentru asistenţăa în spital în Moldova, în 2018 (fără Chişinău)

Următoarea alocare a paturilor pentru fiecare spital se bazează în general pe cererea calculată, dar
ia în considerare diferite ipoteze suplimentare.

4.3. Recomandări referitoare la spitale

Principalul obiectiv al calculelor pentru Planul Naţional General al Spitalelor vizează furnizarea
de servicii de sănătate de înaltă calificare, la preţuri rezonabile, precum şi accesibilitatea
serviciilor, chiar şi pentru persoanele în vârstă sau cu dizabilităţi.

Recomandările referitoare la spitale de mai jos au fost elaborate pe baza ipotezelor pentru zonele
de sănătate – a se vedea capitolul 4.1. De asemenea, s-au elaborat ipoteze privind efectele
generale cum ar fi modificările demografice şi medicale – a se vedea capitolul 4.2. - precum şi
privind evoluţia cazurilor în perioada 2006 - 2007. Conform documentelor de licitaţie ale Băncii
Mondiale şi solicitării clientului, trebuie luate în considerare unele ipoteze suplimentare. Pentru
recomandarea referitoare la Planul Naţional General al Spitalelor, trebuie inclusă structura
existentă a spitalelor, a personalului şi a resurselor. De asemenea, schimbarea direcţiei trebuie
implementată pas cu pas, pentru a creşte gradul de acceptare a noului plan principal.

Pornind de la date mai degrabă vagi, care acoperă ultimii doi ani – puse la dispoziţie de partenerii
locali – toate calculele se bazează pe numărul de paturi. Cazurile sunt estimate pe baza calculelor

top consult köln GmbH

pagina 91
NHMP

privind paturile, în vreme ce durata medie de internare, precum şi gradul mediu de ocupare, au
fost estimate pe baza standardelor internaţionale.

În majoritatea ţărilor europene, calculele teoretice privind tratarea în spital se bazează pe formula
Hill-Burton, care a fost elaborată în SUA în anii ’60. Elementele formulei sunt locuitorii, durata
de internare, frecvenţa utilizării spitalelor şi gradul de utilizare a paturilor. În Germania, se
utilizează variante modificate ale formulei Hill-Burton, luându-se în considerare factori
suplimentari cum ar fi evaluarea demografică, un factor de morbiditate evaluat de experţi sau
date de referinţă. Conform formulei Hill-Burton, cunoscând numărul de cazuri, durata de
internare şi gradul de ocupare a paturilor se poate calcula numărul necesar de paturi pentru Planul
Naţional General al Spitalelor. Dat fiind că nu sunt disponibile date referitoare la morbiditate sau
la frecvenţa utilizării spitalelor, acestea nu au putut fi luate în considerare. În general, tratarea în
spital este necesară ca urmare a unei afecţiuni acute a unui pacient, indiferent de afecţiunile
preexistente. În multe cazuri, îndeosebi pacienţii în vârstă, au mai mult de o afecţiune. Pe lângă
tratarea afecţiunii acute, pe durata internării trebuie tratate şi alte afecţiuni existente, de ex.
hipertensiunea, diabetul sau insuficienţa renală. Această aşa-numită comorbiditate este reflectată
în intensitatea îngrijirii şi în numărul de medici şi de infirmieri implicaţi şi, în final, este inclusă
în cheltuielile de tratament.

Pe baza ipotezelor suplimentare menţionate mai sus, a fost elaborată o schemă cu două puncte de
reper. Sunt descrise un scenariu intermediar până în 2013 şi un scenariu final (2018) (a se vedea
cap. 4.1.)

4.3.1. Descrierea modului de abordare


4.3.1.1 Structura spitalelor

Economia sistemului sanitar implică o utilizare adecvată a efectelor sinergetice. Aceasta


înseamnă ca aptitudinile personalului şi capacităţile de infrastructură să fie folosite în mod
judicios; de asemenea, presupune utilizarea ipotezelor referitoare la nivelurile de servicii de
sănătate, sub forma celor patru tipuri diferite de spitale. Pe lângă un efect de sinergie, un alt
important aspect este crearea unor Centre de Competenţă, având în vedere gama completă a
bolilor în secţii diferite, astfel încât pacientul să beneficieze de terapia necesară în timp scurt cu
stat mediu mai scurt şi la un preţ mai scăzut. Focarul principal pentru astfel de Centre de

top consult köln GmbH

pagina 92
NHMP

Competenţă este de exemplu gastroenterologia/chirurgia viscerală, ginecologia/urologia/


neurologia pentru boli de incontinenţă în sistemul genito-urinal, traumatologie/ortopedie/
neurochirurgie pentru boli ale coloanei vertebrale, sau cardiologie/cardiochirurgie pentru boli
coronare.

Definiţia se bazează pe criteriile internaţionale privind diferitele structuri de spitale. Tipurile de


spitale se diferenţiază după dimensiune sau numărul de paturi, după secţiile medicale, după
echipamentele medicale şi după datele medicale disponibile. Toate tipurile de spitale au cel puţin
patru secţii de bază (medicină internă, chirurgie, obstetrică şi ginecologie, pediatrie) şi oferă în
principal asistenţă de bază şi tratament de bază. Spitalele de tranzit şi spitalele locale oferă
tratament de bază şi asistenţă de bază. Pe lângă asistenţăa de bază şi tratamentul medical de bază,
spitalele Specializate au secţii speciale, cum ar fi cardiologie, otorinolaringologie şi urologie şi,
prin urmare, deţin mai multe echipamente medicale. Spitalele de înaltă specializare, centrele de
excelenţă şi spitalele universitare oferă în principal tratament specializat. Pacienţii care sunt
primiţi în aceste tipuri de spitale sunt transferaţi la spitale regionale, locale sau Specializate, după
terminarea tratamentului de înaltă specializare. Drept urmare, aceste tipuri de spitale (spitale de
înaltă specializare, centre de excelenţă şi spitale universitare) trebuie să furnizeze mai puţine
servicii de asistenţă de bază. Unele secţii speciale, cum ar fi neurochirurgia, chirurgia cardiacă,
chirurgie de transplant, oncologia, reumatologia sau nefrologia nu sunt menţionate separat pentru
spitalele de înaltă specializare şi sunt parte integrantă a centrelor de excelenţă sau a aşa-numitelor
spitale monoprofil din Chişinău.

De exemplu: Colecistectomia va fi realizată în spitalele locale. În cazul în care ductul biliar


trebuie extirpat, pacienţii vor fi trataţi în spitalele Specializate. În cazul în care tratamentul este
necesar ca urmare a unei afecţiuni maligne, pacienţii vor fi trataţi în spitale de înaltă specializare
sau în centre de excelenţă. Tratamentul complementar al afecţiunilor maligne va fi administrat în
centre de excelenţă/spitale universitare. Un alt exemplu este cel al răcelii severe, care va fi tratată
în secţia de medicină internă din spitalul de tranzit sau din spitalul local; în schimb, pneumonia
severă a unui pacient care a suferit un infarct în ultimele câteva luni va fi tratată într-un spital
Specializate. Diagnoza afecţiunilor cardiace depinde de intensitatea metodei de diagnosticare:
diagnosticarea de bază cu ultrasunete se efectuează în spitale Specializate, cu echipamentul
medical necesar; cateterismul cardiac drept este efectuat în spitalele Specializate şi spitalele de

top consult köln GmbH

pagina 93
NHMP

înaltă specializare, în vreme ce cateterismul cardiac stâng şi chirurgia legată de tulburările


ritmului cardiac se efectuează doar în centre de excelenţă/spitale universitare.

Figura 22 prezintă diagrama privind cooperarea dintre diferitele tipuri de spitale.

Unele aspecte speciale trebuie menţionate separat: Tratamentul intensiv şi tratamentul


intermediar nu sunt tratate separat. În general, aceste secţii au aproximativ 3 % din totalul
paturilor din spital; paturile respective sunt alocate diferitelor secţii, în funcţie de comorbiditatea
şi tratamentul pacienţilor. Spitalele de înaltă specializare, centrele de excelenţă şi spitalele
universitare trebuie să aibă ambele tipuri de facilităţi, pentru tratament intensiv şi tratament
intermediar; în funcţie de starea pacientului, este posibilă asistenţăa pas cu pas. Distincţia dintre
tratamentul intensiv şi tratamentul intermediar se face pe de o parte în funcţie de tratament,
conform comorbidităţii pacientului, şi de echipamentele medicale, şi pe de altă parte în funcţie de
personal.

Secţii de boli infecţioase există doar în anumite spitale Specializate. Respectivele secţii au un
număr limitat de paturi, acestea fiind destinate anumitor pacienţi. În general, majoritatea cazurilor
sunt alocate secţiei de medicină internă, unde pacienţii pot fi trataţi. În fazele contagioase ale
bolilor infecţioase acute, pacienţii trebuie să fie izolaţi într-un salon separat. În orice caz, trebuie
să se respecte întotdeauna standardele de igienă. În cazul unei epidemii/pandemii, trebuie să se
izoleze întreg pavilionul sau tot spitalul.

Aşa cum s-a convenit cu clientul, unele instituţii/spitale speciale nu au fost analizate în detaliu.
Printre acestea se numără sanatoriile speciale pentru tuberculoză şi un spital pentru psihiatrie şi
narcologie (un spital special de dezintoxicare). De asemenea, recomandările nu vizează spitalele
private şi spitalele diferitelor ministere.

Majoritatea spitalelor vor avea propria lor bancă de sânge. Spitalele mai mici, care folosesc mai
rar sânge conservat, vor stoca un anumit număr de sticle de sânge şi elemente ale sângelui, de ex.
trombocit, plasmă proaspătă congelată şi altele. Sticlele de sânge care nu sunt utilizate trebuie
returnate într-o perioadă de timp definită. Trebuie creat un serviciu de transport special – în
funcţie de numărul de sticle care trebuie schimbate – cu un sistem de transport specializat.

top consult köln GmbH

pagina 94
NHMP

Laboratoarele chimice vor fi disponibile 24 de ore din 24 doar în spitalele Specializate. Spitalele
locale şi spitalele de tranzit vor avea acces la un analizor de gaze sangvine noaptea şi în cursul
sfârşitului de săptămână/zilelor de sărbătoare (a se vedea capitolul 5.3 din anexa 1).

Configuraţia fiecărui spital este prezentată în anexa 8.1.

top consult köln GmbH

pagina 95
NHMP

Figura 22: Diagrama prezintă traseul pacienţilor prin diferite spitale

top consult köln GmbH


Seite 96
NHMP

4.3.1.2. Alocarea paturilor

Alocarea paturilor se stabileşte pe baza rezultatelor internaţionale. Principalele criterii au fost


populaţia, inclusiv modificările, spitalele existente şi densitatea paturilor de spital pe fiecare zonă
de sănătate. Pentru a oferi servicii de sănătate de calitate ridicată, accesibile oricărui cetăţean, în
conformitate cu cota de paturi stabilită la nivel european, în Moldova se prevede o medie de 43,5
paturi la 10.000 de locuitori în 2013. În 2018 numărul va scădea la 37,4 paturi la 10.000 de
locuitori. Prin comparaţie, Italia, Elveţia şi Regatul Unit au toate 32 - 40 de paturi la 10.000 de
locuitori.

În Moldova, numărul de paturi la 10.000 de locuitori variază între 26,7/18,6 (zona 7) şi 79,9/61,1
(Bălţi). Densitatea mare a paturilor din Bălţi se explică prin faptul că spitalul de aici funcţionează
ca spital de înaltă specializare, acoperind întreaga parte de nord a Moldovei, cu 18 spitale, şi
având astfel un perimetru de adresare larg.

Numărul de paturi astfel calculat este alocat zonelor de sănătate şi apoi unităţilor, pe baza
rezultatelor analizei stării de fapt (cap. 3).

Trebuie menţionată situaţia specială a localităţii Anenii Noi. Bender are o situaţie politică
specială şi se află în apropierea localităţii Anenii Noi. Localitatea Bender este situată la graniţa
dintre Moldova şi Transnistria, fiind administrată de Transnistria, însă este inclusă în Planul
Naţional General al Spitalelor. Serviciile de sănătate pentru populaţia din Bender trebuie
furnizate de un spital nou sau trebuie să fie crescută capacitatea spitalului din Anenii Noi.

Alocarea paturilor pentru diferitele secţii se bazează pe frecvenţa afecţiunilor; de exemplu,


afecţiuni tratate de secţia de medicină internă sau afecţiuni tratate de secţia de chirurgie. De
asemenea, sunt incluse rezultatele din cererea estimată de servicii de sănătate (cap. 4.2). Rata
calculată conform premizelor de calcul mai sus-menţionate este comparată cu secţiile de bază şi
secţiile specializate şi ajustată prin corelarea cu datele pe 2007 de la client.

Mai jos este prezentată alocarea paturilor pe baza structurii secţiilor. Spitalele monoprofil au un
sistem special de alocare a paturilor, majoritatea fiind alocate subdisciplinelor; de asemenea, sunt
disponibile pavilioane corespunzătoare. În figura următoare, este prezentată alocarea paturilor
(spitalele monoprofil nu sunt incluse – a se vedea figura 23).

top consult köln GmbH

page 97
NHMP

Pe baza acestor fapte, aproximativ 64 % din paturile din regiunile rurale şi 36 % din paturile din
Chişinău sunt incluse în Planul Naţional General al Spitalelor pentru 2013, şi aproximativ 60 %
şi respectiv 40 % pentru 2018. Aproximativ 68% în 2013 şi 69 % în 2018 vor fi alocate secţiilor
de bază precum medicina internă, chirurgia generală, obstetrica şi ginecologia şi pediatria.
Aproximativ 32 % (2013) şi 31 % (2018) sunt planificate pentru secţii specializate, precum
cardiologia, neurologia, traumatologia/ortopedia şi otorinolaringologia.

Proporţia în totalul
Secţie paturilor Numărul de paturi
Cardiologie 6% 15 - 90
Dermato-venerologie 2% 10 - 25
Gastroenterologie 2% 15 - 70
Chirurgie generală 20% 10 - 380
Obstetrică şi
ginecologie 13% 15 - 280
Boli infecţioase 1% 10 - 30
Medicină generală 29% 20 - 150
Neurologie 8% 10 - 80
Oftalmologie 2% 10 - 30
Otorinolaringologie 3% 10 - 60
Pediatrie 8% 15 - 120
Pulmonologie 1% 15 - 45
Traumatologie/ortopedi
e 6% 25 - 90
Urologie 3% 10 - 60

Figura 23 Numărul de paturi şi proporţia în totalul paturilor pe secţii (2018)

Informaţii detaliate se găsesc în anexa 1, precum şi în planurile de alocare pentru 2013 (anexa 2)
şi 2018 (anexa 3).

În anumite spitale din Chişinău, medicina generală include alte sub-discipline conservatoare,
dacă acestea sunt prea mici pentru a avea propriile secţii. La fel, chirurgia generală include alte
sub-discipline chirurgicale, iar secţia de pediatrie din aceste spitale include de asemenea
neonatologia. Informaţii detaliate se găsesc în legenda fiecărui plan de alocare.

Secţiile au fost stabilite ţinând cont de cota de paturi la 10.000 de locuitori şi în funcţie de tipul
de spital (a se vedea cap. 4.3.1; criteriile pentru secţii în funcţie de diferitele tipuri de spitale). În

top consult köln GmbH

page 98
NHMP

plus, gama de servicii medicale variază în funcţie de structura spitalului şi de echipamentele


medicale. De asemenea, unele definiţii suplimentare sunt elaborate în funcţie de structura
arhitecturală. Un criteriu îl constituie dimensionarea raţională a pavilioanelor – limitate în
principal de resursele de personal, fiind necesare aproximativ 30 de paturi. În general,
pavilioanele sunt alocate secţiilor dar, pentru a asigura o dimensionare raţională şi o utilizare
eficientă a resurselor, în unele cazuri două secţii pot împărţi acelaşi pavilion.

4.3.1.3. Alocarea personalului

De asemenea, s-au realizat estimări în ceea ce priveşte personalul necesar pentru fiecare spital.
Această estimare privind grupurile profesionale diferite se bazează pe numărul estimat de paturi
şi diferă în funcţie de tipul de spital. Aşa cum se arată la începutul capitolului 4.3, întreaga
analiză se bazează pe numărul de paturi. Ţinând cont de aceste circumstanţe, pe baza numărului
de cazuri, a duratei medii de internare şi a gradului de ocupare a paturilor se stabileşte numărul
de paturi, pe baza căruia se stabileşte necesarul de personal. Datele furnizate de Institutul German
al Spitalelor, precum şi experienţa acumulată de consultanţi în cursul analizelor anterioare ale
studiilor comparate şi datele de referinţă, au fost adaptate diferitelor tipuri de spitale. În plus, sunt
integrate informaţiile rezultate din interviuri şi datele furnizate de experţi locali.

Numărul necesar de medici, infirmiere, asistente medicale (diagnostic funcţional, personal din
sala de operaţii, personal tehnic medical), membri ai personalului administrativ şi alţi angajaţi (de
ex., bucătărie, spălătorie, transport şi altele) a fost estimat pentru fiecare spital şi pentru fiecare
zonă de sănătate. Pentru a asigura servicii medicale de înaltă calificare, trebuie luate în
considerare unele aspecte structurale datorate existenţei unor grupuri profesionale diferite. Pentru
fiecare grup profesional, trebuie să fie disponibil 24 de ore pe zi cel puţin un lider bine instruit.
Participanţii la cursurile medicale şi personalul auxiliar instruit trebuie să fie integraţi, iar
activitatea acestora trebuie supravegheată de liderul expert. Pe măsură ce dobândesc experienţă,
beneficiarii cursurilor de instruire îşi pot realiza sarcinile în mod independent.

Calculele pentru 2013 indică o durată medie de internare de aproximativ 7,2 zile şi un grad mediu
de utilizare a paturilor de aproximativ 82 %; pentru 2018, durata medie de internare este de
aproximativ 6,2 zile datorită dezvoltării serviciilor de sănătate şi optimizării proceselor, de

top consult köln GmbH

page 99
NHMP

exemplu prin implementarea planurilor de intervenţie. Detalii suplimentare sunt prezentate în


figura de mai jos.

Asistente
Scenariu Medici Infirmiere medicale Alţii
2013 / 2018 253 84 2500 200

Figura 24: Număr mediu de cazuri pe tip de personal pe an

Din cauza comorbidităţii pacienţilor şi a creşterii numărului de diagnostice care necesită


echipamente medicale de un nivel superior, spitalele de înaltă specializare au un factor de
multiplicare de 1,1, iar centrele de excelenţă de 1,3. Totalul este indicat în figura 25.

Număr paturi
Nr. paturi la un Număr paturi la o Număr paturi la o la alt tip de
Tip de spital medic infirmieră asistentă medicală personal
2013 2018 2013 2018 2013 2018 2013 2018
Spitale de tranzit 4,3 -- 1,4 -- 42,0 -- 3,4 --
Spitale locale 4,4 3,7 1,4 1,2 43,0 37,0 3,4 3,0
Spitale
Specializate 4,1 3,5 1,4 1,2 40,4 34,8 3,2 2,8
Spitale de înaltă
specializare şi
centre de
excelenţă 3,7 3,2 1,2 1,1 36,8 31,7 2,9 2,5
Centre de
excelenţă şi
spitale
universitare 3,1 2,7 1,0 0,9 37,3 26,8 2,5 2,1

Figura 25: Paturi pe tip de personal aparţinând unor grupuri profesionale diferite

Pe lângă numărul absolut de membri ai personalului, trebuie implementată şi o structură de


personal. Pentru a garanta un tratament medical de calitate ridicată, medicii trebuie să aibă cel
puţin 5 ani de experienţă relevantă. Acelaşi aspect trebuie luat în considerare pentru infirmiere şi
asistente medicale.

top consult köln GmbH

page 100
NHMP

4.3.2 Rezumatul rezultatelor

Mai jos sunt prezentate toate rezultatele pentru fiecare structură de spital.

Š Spital de tranzit:
Dimensiunea spitalului variază între 60 şi 200 de paturi în 2013; în 2018, spitalele de
tranzit vor avea un alt rol. Toate spitalele de tranzit au patru secţii care asigură asistenţă
de bază. Cele patru secţii sunt: medicină internă (20 - 85 de paturi), chirurgie (10 - 60 de
paturi), obstetrică şi ginecologie (15 - 30 de paturi) şi pediatrie (xx - xx de paturi).
Spitalele sunt echipate cu aparatură medicală de bază (de ex., ECG). Pe lângă consultaţia
medicală iniţială, prin care se decide tipul de tratament necesar pentru pacient, aceste
spitale sunt în principal responsabile de serviciile de infirmerie.
Š Spital local:
Dimensiunea spitalului variază între 175 şi 265 de paturi în 2013 şi respectiv 2018. Toate
spitalele locale au de asemenea cele patru secţii de bază (medicină internă, chirurgie,
obstetrică şi ginecologie şi pediatrie). Spitalele sunt echipate cu aparatură medicală de
bază, de ex. ECG, raze X, precum şi aparatură pentru teste cu ultrasunete şi examinări
medicale generale. Principala funcţie constă în tratamentul medical, precum şi în
asistenţăa medicală ulterioară unui tratament complex administrat în spitale Specializate
sau de înaltă specializare. Personalul cuprinde în total aproximativ 8317 de persoane,
dintre care 15 % sunt medici, 60 % infirmiere, 2 % asistente medicale şi 23 % alte
categorii de personal.
Oraşul Chişinău trebuie tratat separat. Spitalele din Chişinău aparţin statului sau
ministerelor specifice şi sunt mai degrabă spitale municipale sau institute specializate
decât spitale monoprofil. Prin urmare, toate spitalele municipale din Chişinău sunt
considerate spitale locale.

Š Spital Specializate:
Dimensiunea spitalului variază între 300 şi 400 de paturi. Toate spitalele Specializate au
cele patru secţii de bază (medicină internă, chirurgie, obstetrică şi ginecologie şi pediatrie)
şi secţii suplimentare cum ar fi otorinolaringologie, oftalmologie, urologie sau
cardiologie, gastroenterologie şi altele. Personalul cuprinde în total aproximativ 5704 de

top consult köln GmbH

page 101
NHMP

persoane, dintre care 22 % sunt medici, 61 % infirmiere, 2,1 % asistente medicale şi 15,3
% alte categorii de personal.
Datorită dimensiunii spitalelor, zonele de sănătate 1 şi 3 au fiecare 2 spitale Specializate.
În acest caz, unul dintre spitale se concentrează pe partea de chirurgie, iar celălalt pe
discipline mai conservatoare, cum ar fi medicina internă cu diferite specializări sau
neurologia. Spitalul corespunzător are o funcţie de cap de pod pentru cele patru secţii de
bază, unde medici specialişti externi vin la ore fixe şi în cazuri de urgenţă pentru a le
acorda sprijin medicilor locali.

Š Spitale de înaltă specializare/centre de excelenţă/spitale universitare:


Dimensiunea spitalului variază între 190 şi 900 de paturi. În funcţie de structură, unele
aşa-numite spitale monoprofil aparţin de spitalele universitare. În alte cazuri, acestea vor
avea de asemenea cele patru secţii de bază (medicină internă, chirurgie, obstetrică şi
ginecologie şi pediatrie) şi secţii suplimentare ca spitalele Specializate. Afecţiunile foarte
rare sunt tratate în spitalele universitare. Principala diferenţă dintre spitalele universitare
şi alte tipuri de spitale constă în faptul că primele se ocupă de educaţie şi instruire
medicală, precum şi de cercetare medicală. Personalul cuprinde în total aproximativ 7248
de persoane, dintre care 25 % sunt medici, 46 % infirmiere, 2 % asistente medicale şi 27
% alte categorii de personal.

Configuraţia fiecărui spital, cu toate detaliile, este prezentată în anexa 1.

top consult köln GmbH

page 102
NHMP

5 Necesarul de investiţii

Aşa cum s-a arătat in capitolul 4.1.4.5, scenariul 4 ar fi soluţia cea mai potrivită şi eficientă
pentru situaţia din Republica Moldova, fiind in plus aprobată de beneficiar in decembrie 2008.
Prin urmare, a fost luată ca bază pentru calculul detaliat al costurilor.

Pentru fiecare spital, suprafaţa brută necesară a fost calculată in funcţie de numărul de paturi şi de
suprafaţa brută pentru fiecare pat, diferenţiată in funcţie de nivelul de asistenţă medicală. Pentru a
calcula investiţiile necesare au fost evaluate documentele furnizate de beneficiar. Au fost
eliminate diferenţele manifeste dintre fapte şi cifre, însă trebuie formulate rezerve in anumite
puncte cu privire la fiabilitatea materialului.

Pentru fiecare spital, costurile au fost stabilite in mod diferit pentru construcţie, pentru
echipamentele din clădirea centrală şi pentru echipamentele medicale şi au fost adunate pentru a
obţine costul total al investiţiei. Aceste rezultate au fost calculate pentru fiecare zonă şi, în final,
însumate ca total pentru Republica Moldova.

Suma totală a fost rotunjită la 1 112 miliarde euro. Aceasta include:

• Investiţii pentru construcţii


• Costuri pentru echipamentele din clădirea centrală
• Costuri pentru echipamentele medicale.

Costurile de planificare nu sunt incluse in aceste sume de investiţii. In mod normal, ele pot fi
estimate la aproximativ 10% din investiţie.

Costurile pe metru pătrat pentru fiecare noua clădire au fost calculate la 800 euro, iar costurile de
renovare la 450 euro. Costurile pentru echipamentele din clădirea centrală, precum climatizarea,
ascensoarele, transformatoarele etc. au fost calculate ca reprezentând 20% din costurile de
construcţie.

Aşa cum s-a explicat anterior, costurile pentru fiecare pat din spitalele de tranzit au fost calculate
la 10 000 euro, deoarece in cazul acestora sunt necesare doar investiţii minime pentru a menţine
tratamentul de bază înainte ca aceste clădiri sa fie destinate altor scopuri.

top consult köln GmbH

page 103
NHMP

Aceste cifre sunt actualizate, însă nu se poate realiza o apreciere fiabila a cheltuielilor necesare
pentru perioada de desfăşurare a Planului General pentru spitale deoarece evoluţia costurilor, mai
ales in sectorul construcţiilor, nu este fiabila. Prin urmare, recomandam fara întârziere o
actualizare periodica a Planului General pentru spitale, apreciind ca realista o perioada de maxim
5 ani.

Aceasta se aplica in mod special costurilor de întreţinere a clădirilor şi echipamentelor medicale


şi tehnice, ca şi costurilor de personal. In mod normal, acestea trebuie refinanţate din bugetul
sistemului curent. De exemplu, se pot aloca 5% din totalul investiţiei, in calitate de costuri de
întreţinere anuale, pentru echipamentele medicale. Sunt necesare negocieri periodice speciale
intre spitale şi companiile de asigurări medicale in calitate de agenţii de finanţare pentru a tine
seama de specificităţile şi circumstanţele locale şi pentru a menţine costurile la nivelul cel mai
scăzut posibil fără a afecta calitatea serviciilor medicale.

Toate cifrele privind investiţiile au fost grupate in Planurile de alocare (anexele 8.2 şi 8.3)
• pentru situaţia intermediară 2013
• pentru situaţia finală 2018.
Costurile pentru situaţia intermediara (2013) incluse in costurile pentru 2018

Costurile pentru fiecare spital şi pentru fiecare zona de asistenta medicala, diferentiate in funcţie
de investiţii:

• investiţii pentru construcţii


• costuri pentru echipamentele din clădirea centrala
• costuri pentru echipamentele medicale
• total costuri (investiţie)

in funcţie de personal:
• costuri medici
• costuri personal medical mediu
• alte costuri
• total costuri personal

top consult köln GmbH

page 104
NHMP

Pe scurt, sunt necesare următoarele investiţii pentru a îndeplini Planul Naţional General pentru
Spitale:

Zona de sănătate 1 6 9136 650,00 €

Zona de sănătate2 60 618 549,20 €

Zona de sănătate3 72 249 839,20 €

Zona de sănătate4 52 445 105,20 €

Zona de sănătate5 60 782 331,60 €

Zona de sănătate6 54 826 019,80 €

Zona de sănătate7 41 030 596,20 €

Zona de sănătate8 47 814 869,22 €

Zona de sănătate9 60 879 942,00 €

Bălţi 86 778 068,81 €

Chişinău 449 806 530,00 €

Cahul 56 505 278,00 €

TOTAL INVESTITII 1 112 873 779,00 €

Un calendar detaliat al acestor costuri este prezentat in anexa 8.4.


Pentru o privire de ansamblu asupra perioadelor de timp:

Faza 1 2009 Sistemul judiciar, costuri de


monitorizare

Faza 2 2010 - 2011 272 933 742 €

top consult köln GmbH

page 105
NHMP

Faza 3 2012 - 2013 364 053 566 €

Faza 4 2014 - 2016 294 184 241 €

Faza 5 2017 - 2018 181 102 230 €

5.1 Investiţii pentru cheltuielile in resurse umane

5.1.1 Estimări privind salariile personalului spitalicesc


Estimarea salariilor se bazează pe informaţiile primite de la beneficiar. Salariile din tabelul de mai jos sunt
luate ca baza pentru diferitele categorii profesionale. Alte categorii de personal includ asistenţii medicali
(diagnostic funcţional, personal pentru sălile de operaţie, personal tehnico-medical), precum şi personalul
administrativ şi personalul auxiliar (cantina, spălătorie, transport şi altele). Nu sunt disponibile salarii
diferite pentru aceste categorii.

asistente me-
medici dicale altii

Costuri pe an 4.000 € 2.340 € 2.560 €

Pentru adevăratele imponderabile, toate costurile sunt măsurate in preturile curente, o estimare a
cheltuielilor pe 10 ani sau mai mult pare mult prea inexactă. Ca rezultat, sunt omise schimbările privind
finanţarea, evoluţia costurilor şi formarea profesională. In 2013, necesarul total al cheltuielilor va fi de
aproximativ 55 316 687 euro pentru ansamblul personalului şi se va ridica la aproximativ 57 231 946 euro
in 2018. Din acest total, un procent de aproximativ 28 % este alocat medicilor, 49 % asistentelor medicale şi
23 % altor categorii. Aproximativ31 % din totalul costurilor revine spitalelor locale, 29 % spitalelor
Specializate, 11 % spitalelor de Înaltă Specializare şi 29 % Centrelor de Excelenţă şi spitalelor
universitare.

5.1.2 Cheltuieli privind pregătirea şi formarea profesională


In general, costurile privind salarizarea reprezintă unul dintre cele mai importante costuri in domeniul
serviciilor sanitare. Însă, pentru a putea implementa sistemul propus de servicii sanitare de înaltă calitate,
trebuie puse in practica activităţi de pregătire şi formare a personalului medical.

top consult köln GmbH

page 106
NHMP

Pentru a facilita demararea cu succes a noului sistem privind asistenta sanitara, personalul existent trebuie
format in vederea folosirii noilor tehnologiilor relevante pentru sarcinile individuale. Aceasta include
folosirea calculatoarelor şi a programelor relevante, precum şi folosirea tehnologiilor medicale complexe
şi abilitatea de a interpreta rezultatele ( de exemplu imaginile CT/RMN – tomografie
computerizată/rezonanţă magnetica nucleara). Aceste cunoştinţe tehnologice trebuie transmise înainte ca
tehnologia corespunzătoare să fie implementata.

Vizitele pe teren, mai ales in zonele rurale ale Republicii Moldova, au demonstrat ca practicile cotidiene
curente nu sunt conforme cu standardele medicale moderne (vezi Anexa 8.7) Din punct de vedere al
igienei, majoritatea spitalelor nu au îndeplinit cerinţele necesare pentru a fi capabile sa furnizeze servicii
medicale de înaltă calitate, asa cum este prevăzut. Noile norme privind organizarea vor schimba practicile
de lucru cotidiene ale personalului. Pentru a îndeplini cerinţele cu privire la standardele igienice şi
medicale actuale, este esenţial ca personalul din spitale sa respecte aceste norme. Astfel medicii,
infirmierele şi asistenţii medicali trebuie formaţi in vederea aplicării standardelor definite privind
procedurile medicale cotidiene (de exemplu modalităţile clinice corespunzătoare fiecărei boli).

Formarea medicilor este necesara mai ales in domenii medicale Specializate precum cardiologia,
neurologia, gastroenterologia, serviciile de ordin paliativ şi domeniile medicale mai complexe ale
chirurgiei. In plus, va fi necesara formarea asistentelor medicale in domenii precum asistenta in cazuri de
infarct, asistenta paliativa şi gestionarea îngrijirii medicale. Personalul operator trebuie format in vederea
utilizării noilor tehnologii şi a standardelor de procedura. Datorita existentei altor forme de specializare
(asistenta intensiva, servicii de asistenţă intermediara, asistenta chirurgicala, servicii ambulatorii, asistenta
la domiciliu etc), trebuie introduse programe specifice de formare destinate personalului îngrijitor.

Pentru coordonarea acestui proces in întreaga republica, responsabilităţile centralizate vor asigura calitatea
şi eficienta necesare. Standardele de calitate bazate pe acorduri internaţionale vor fi asigurate de formatori
responsabili care trebuie instruiţi intensiv in cadrul instituţiilor străine (de exemplu pe durata
rezidenţiatelor sau in perioadele de observare) sau de formatori străini. Formarea privind tehnologiile
medicale ar putea fi oferita de companiile care produc aceste tehnologii.

Pentru ca sistemul sa continue sa funcţioneze, trebuie introduse cursuri de formare medicala continua şi
durabila şi pregătire conforma standardelor internaţionale sau europene. Pregătirea universitara va rămâne
centralizata la Chişinău şi va fi oferita de Spitalul Clinic Republican şi de acele instituţii care, împreună,
vor reprezenta Centrul Universitar de Medicinü pentru a fi capabile sa furnizeze pregătire medicala de
înalta calitate. In majoritatea sistemelor universitare europene, pregătirea medicala este împărţită într-o
parte teoretică şi una practică. De obicei, partea teoretica furnizează studenţilor cunoştinţe medicale de

top consult köln GmbH

page 107
NHMP

baza dar intr-o gama larga, oferindu-le o înţelegere a interrelaţionării dintre diferitele sectoare ale
fiziologiei, biochimiei şi anatomiei. După aceasta prima baza medicala teoretica, studenţii se specializează
de obicei in domenii medicale diferite pentru a acumula cunoştinţe teoretice şi practice aprofundate. Toata
formarea practica este oferita pe durata practicii cotidiene desfăşurate in spitale unde studenţii cu
experienţă îşi petrec cativa ani in formare practica specializata. In Germania, acestora li se permite
ulterior sa-si deschidă propriul cabinet sau sa fie angajaţi cu norma întreagă intr-un spital. Acest sistem de
pregătire profesionala s-a dovedit a fi de succes la nivel internaţional iar sistemul de pregătire in domeniul
medical din Republica Moldova va fi adaptat la standardele internaţionale.

Odatî ce standardele privind pregătirea medicala vor fi stabilite pentru toata tara, adoptarea noilor tendinţe
şi metode medicale va fi fezabilă. In majoritatea universitatilor medicale europene, educaţia şi cercetarea
sunt strâns legate dar sunt finanţate in mod separat din furnizarea serviciilor de asistenta medicala şi sunt
administrate şi controlate de institutii ministeriale diferite. In ceea ce priveşte Republica Moldova, trebuie
sa se puna mai intai accentul pe pregătirea medicala înainte de a dezvolta institutele medicale şi de a
orienta atenţia către cercetare şi dezvoltare.

In general, o cooperare strânsă cu diferitele universitati europene sau internationale va permite o


introducere mai rapida şi mai eficienta a standardelor de pregatire profesionala moderne. In acelaşi timp,
cooperarea va oferi studenţilor moldoveni posibilitatea de a efectua mai usor o parte din studii in
străinătate.

Pregătirea medicală de înaltă calitate trebuie sustinută de un personal administrativ suficient, responsabil
in mod exclusiv de sarcinile privind pregătirea profesională din cadrul clinicilor universitare, reprezentand
Facultatea de Medicină. Aceste servicii administrative includ servicii destinate studentilor precum servicii
de consiliere pentru studenti, librării, laboratoare informatice şi consilii ale studentilor.

In prezent, se consideră ca riscul ca studenţii să-si aleagă, după terminarea studiilor, un loc de muncă in
alta parte decât in Republica Moldova este relativ ridicat. Prin urmare, adevărată bază a noului sistem de
asistentă medicală din cadrul spitalelor prezintă riscuri. O modalitate posibilă de a reduce aceste riscuri
este de a oferi o pregătire profesională de calitate in Republica Moldova şi de a asigura condiţii bune de
muncă pentru medici şi personalul medical din spitalele Republicii.

5.2 Investiţii în clădiri şi imobile

Starea şi structura spitalelor existente este în general neadecvată din punct de vedere al standardelor
tehnicii. Lipsa de izolare termică, echipament tehnic de slabă eficienţă., etc. sunt surse de pierderi masive
de energie; standarde clare în acest sens încă nu au fost stabilite.

top consult köln GmbH

page 108
NHMP

Spitalele de azi au nevoie de mult mai multă tehnică de climatizare, de lifturi etc., care cresc necesarul
specific de energie electrică şi calorică.

Acest lucru nu înseamnă că va creşte automat consumul de energie.

Tehnicile moderne, precum cogenerarea, utilizarea geotermiei, energiei solare în combinaţie cu izolarea
termică, recuperarea energiei din procese industriale oferă tot atâtea oportunităţi pentru o reducere drastică
a consumului de energie Acestea reprezintă şi posibilităţi de protecţie a mediului prin utilizarea de
tehnologii de ultimă oră. Creşterea investiţiilor este de obicei compensată în câţiva ani de reducerea
costurilor curente.

Este nevoie de efectuarea unor studii de specialitate înainte de execuţia unor astfel de proiecte, pentru a
obţine rezultate optime (de exemplu Studii de Fezabilitate).

5.2.1 Investiţii în clădiri


Spitalele din Moldova sunt în general într-o stare destul de proastă. Necesarul de refacere sau
renovare a acestora în următorii 10 ani este evident.

Vizitele la faţa locului au demonstrate că standardele necesare referitoare la clădiri şi


echipamente sunt fie inexistente, fie nu pot fi atinse prin renovare. De exemplu: coridoarele
trebuie în m od standard să aibă o lăţime suficient de mare pentru a permite trecerea
concomitentă a 2 paturi, adică o lăţime de 2,25 m net. Uşile spre saloane trebuie să aibă o lăţime
de 1,35 m, altfel paturile nu pot fi introduce sau scoase. Uşile spre băile pacienţilor trebuie să
aibă o lăţime de cel puţin 88,5 cm, pentru a putea fi accesibile cu scaunele cu roţi. Duşurile pot fi
folosite de către persoane handicapate dacă înălţimea acestora este de sub 2 cm- Pentru a atinge
aceste standarde, e nevoie de schimbări majore; astfel se explică proporţia relativ mare de spaţii
inutilizabile şi costurile ridicate ale renovării.

Pentru anumite spitale, mai ales din Chişinău, au fost efectuate studii specifice începând cu anul
2006. Unele renovări urgente trebuie de asemenea efectuate imediat. În capitolul 7 al
Programului Naţional, consultantul recomandă o ordine specifică a investiţiilor planificate.

Recomandăm insistent conducerilor spitalelor ca investiţiile viitoare în clădiri să fie precedate de


câte un Plan General individual pentru spitalul vizat. Pentru a asigura un standard corespunzător
celui din Europa Occidentală, insistăm asupra nevoii unei elaborări de descriere în deatliu pentru
fiecare salon şi încăpere în parte (planificare, fişă tehnică a încăperii).
top consult köln GmbH

page 109
NHMP

Exemple pentru echipamente standard sunt adăugate (vezi anexa 7).


• Unitate terapie intensivă/reanimare: saloane pacienţi
• Unitate terapie intensivă/reanimare: sală de reanimare
• Secţia de urgenţe: Sala de tratament aseptică.

Pentru a efectua un calcul al investiţiei, starea construcţiei, infrastructura tehnică şi alte dotări au fost
abstractizate şi cuantificate într-un scor (vezi 4.2.1). Acesta a fost ponderat pentru a obţine datele pentru
suprafeţele utilizabile şi noile clădiri.

Investiţiile necesare în clădiri constau în mod special din punerea la dispoziţie a suprafeţelor pentru
servicii medicale calificate şi internarea pacienţilor, precum şi pentru garantarea standardelor moderne de
igienă.

În conformitate cu nivelul de tratament, e nevoie de suprafeţe brute diferite. În acest sens, în baza
planurilor de alocare de spaţiu pentru diferitele tipuri de spitale conform standardelor occidentale, am
făcut următoarele corelări (vezi Sursele: Anexa 8.14).

• Spitale de tranzit, 60 paturi 75 m² suprafaţă brută per pat


• Spitale de tranzit, 90 paturi 66 m² suprafaţă brută per pat
• Spitale de tranzit, 120 paturi 64 m² suprafaţă brută per pat
• Spital local 80 m² suprafaţă brută per pat
• Spital specializat 84 m² suprafaţă brută per pat
• Spital de Înaltă Specializare 90 m² suprafaţă brută per pat
• Centru de Excelenţă, Universitate 115 m² suprafaţă brută per pat

Standardele pentru suprafeţele brute la fiecare nivel sunt deduse din programele detaliate pentru saloane şi
din programele funcţionale dezvoltate de către consultant şi programele standard internaţionale (vezi
"Bibliografia", Anexa 8.14). Date detaliate pentru fiecare spital pot fi găsite în anexe.

Costurile per m² pentru construcţia de clădiri noi au fost calculate la 800 €, cele pentru renovare la 450 €.
Costurile pentru dotările clădirii centrale, precum aerul condiţionat, lifturile, transformatoarele, etc. au fost
estimate la 20% din costurile clădirii. Aceste cifre sunt – după cum s-a mai spus - cifre actuale, care însă
trebuie adaptate constant la evoluţia preţurilor la nivel naţional.

top consult köln GmbH

page 110
NHMP

5.2.2 Investiţii în structuri de construcţii - sisteme tehnice

5.2.2.1 Evaluări şi baze generale


Sistemele tehnice existente de alimentare a clădirii cu utilităţi nu sunt conforme directivelor şi
standardelor tehnice ale Uniunii Europene (EN-standarde), şi au nevoie de recondiţionări ample.
Din punct de vedere economic, este recomandat ca toate sistemele tehnice existente de dotare a
clădirii cu utilităţi să fie modificate conform unor aspecte mai eficiente din punct de vedere
energetic, sau dacă este necesar, să fie înlocuite. Aceasta se aplică mai ales următoarelor
componente ale echipamentelor tehnice ale clădirii:

1. Sistemele de încălzire se află într-o stare proastă datorită vârstei lor înaintate. Alimentarea
continuă şi fiabilă cu energie termică nu poate fi garantată cu sistemele existente. Datorită
penelor în alimentarea cu încălzire, pot apărea pene severe pe timp de iarnă, limitând în
mod considerabil furnizarea de energie termică către pacienţi şi diminuând cerinţele de
funcţionare.

2. În cazul sistemelor de aerisire, trebui să se admită faptul că siguranţa igienică este


necorespunzătoare.

3. Sistemele sanitare depind de sistemul existent de alimentare cu apă potabilă. Dintr-un


punct de vedere tehnic şi igienic, sistemul existent de alimentare este în mare măsură
inutilizabil.

Având în vedere punctele de mai sus, descrise succint, toate sistemele tehnice ale clădirii trebuie
reparate sau înlocuite în întregime. Starea tehnică a lucrărilor individuale este descrisă mai
amănunţit mai jos, deoarece igiena unui spital modern presupune ca aerul să fie aproape steril în
anumite zone specific determinate. Cerinţele care rezultă depind de funcţia în cauză, şi diferă de
la cameră la cameră.

Pe lângă cerinţele tehnice privind spitalul, sistemele tehnice ale clădirii trebuie de asemenea să se
conformeze condiţiilor „normale”. Acestea sunt alcătuite în principal din:
• Siguranţa operării
• Apărarea împotriva incendiilor
• Criterii de confort
top consult köln GmbH

page 111
NHMP

• Consum minim de energie pentru atingerea obiectivelor stabilite


• Recuperarea căldurii optimizată pentru o recuperare netă de energie
• Optimizarea costurilor de investiţie şi de operare
• Operare şi întreţinere uşoare

În comparaţie, camerele pacienţilor sunt conforme cerinţelor standard, fără riscuri legate de
echipamentele clădirii. Cerinţa principală trebuie să fie confortul pacienţilor. În cazul pacienţilor
cu un sistem imunitar slab, sau al pacienţilor cu boli infecţioase transmise pe calea aerului,
trebuie definite unele cerinţe speciale. Acestea includ de exemplu următoarele întrebuinţări ale
camerelor:
• Asistenţă sterilă a pacienţilor după transplant de măduvă osoasă
• Laboratoare de cateterism cardiac, camere de angiografie
• Camere pentru pacienţii care au făcut transplant de organe
• Saloane de terapie intensivă
• Săli de operaţie
• Cabine de aerosoli şi saloane pentru pacienţi cu boli infecţioase (tuberculoză)

5.2.2.2 Servicii sanitare


Alimentarea unui spital cu apă potabilă se face de la conducta existentă de alimentare cu apă
potabilă. În acest caz, trebuie făcută o verificare preliminară pentru a asigura faptul că această
apă potabilă este conformă cerinţelor privind igiena. Dacă nu este cazul, calitatea cerută pentru
apa potabilă trebuie asigurată cu ajutorul unor sisteme adecvate de tratare a apei. Trebuie
asigurată separarea sigură a apei potabile de apa nepotabilă. Spaţiile de stocare pentru
alimentarea cu apă potabilă nu trebuie proiectate din punctul de vedere al igienei, deşi acestea pot
deveni necesare dacă se cere un sistem de alimentare independent. Spaţiile de stocare trebuie
atunci proiectate având în vedere materialele şi instalaţiile, pentru a evita proliferarea
microorganismelor. În unele zone ale unui spital, trebuie asigurată şi alimentarea cu apă care
trebuie să respecte unele cerinţe speciale. Aceste calităţi ale apei includ de exemplu:

• apă complet desalinizată (bucătării, tratament de dializă)


• apă dedurizată
• apă provenită din sistemele de tratament de osmoză inversă

top consult köln GmbH

page 112
NHMP

Vor trebui instalate şi sisteme separate de tratare a apei pentru a obţine aceste calităţi ale apei.

Sistemele de epurare a apei uzate sunt de asemenea o parte esenţială a echipamentului unui spital,
pentru dezinfectarea apei uzate infecţioase. Reglementările tehnice privind igiena solicită ca
aceste ape uzate să fie sterilizate termic. Aceasta se realizează numai încălzind apa uzată la
134°C cu ajutorul aburilor vii, şi menţinând-o la această temperatură timp de 30 de minute. Apa
uzată trebuie apoi răcită la o temperatură de 35°C înainte de a o deversa în sistemul de canalizare.

În vederea preîntâmpinării problemelor obişnuite cu presiunea alimentării cu apă a etajelor


superioare, sistemul de apă rece poate fi dotat cu sisteme adecvate de creştere a presiunii.
Distribuirea acestor sisteme de creştere a presiunii trebuie făcută în zone individuale ale clădirii,
lucru care oferă beneficiul că fiabilitatea alimentării cu apă este asigurată prin faptul că există
mai multe surse independente de alimentare. Sistemele pot fi proiectate şi la dimensiuni mai mici,
şi vor fi în consecinţă operate în intervalul optim de operare al pompelor, ceea ce va reduce la
minim uzura şi consumul de energie. Aceasta va reduce de asemenea numărul de „spaţii moarte”
din sistemul de apă rece.

La instalarea sistemelor de apă caldă, trebuie avut în vedere riscul sporit de contaminare cu
aerosoli care poartă bacterii legionella. Rezervoarele de stocare a apei calde sunt alcătuite din
rezervoare din oţel inoxidabil cu circuite anti-legionella. În cazul sistemelor extinse, încălzirea ar
trebui împărţită între mai multe boilere centrale de apă potabilă, pentru a reduce lungimea ţevilor.
În general, aceste sisteme trebuie proiectate astfel încât să se stocheze cât mai puţină apă potabilă
încălzită la 60°C.

top consult köln GmbH

page 113
NHMP

Figura 26: privire de ansamblu asupra frecvenţei bacteriilor legionela

Materialul ţevilor pentru alimentarea cu apă trebuie selectat astfel încât să se excludă
posibilitatea formării microorganismelor din cauza materialului ţevilor. Toate ţevile de apă rece
trebuie de asemenea instalate la o distanţă corespunzătoare faţă de sursele de căldură, şi izolate,
pentru a preveni înmulţirea microorganismelor facilitată de încălzire. Reţele circulare trebuie
instalate oriunde este posibil, pentru a asigura un schimb adecvat de apă. Această metodă de
dispunere va exclude aproape în întregime zonele de alimentare şi secţiunile cu apă stagnantă.

Pentru instalarea sistemelor de apă caldă, şi în conformitate cu starea actuală a tehnologiei, ţevile
de circulaţie trebuie să aibă distanţe scurte până la punctele de derivaţie. În aceste ţevi de
circulaţie, temperatura nu trebuie să scadă sub 55°C. Trebuie instalate supape de reglare a
circuitului termostatic în sistemele de circulaţie utilizate. Aceste măsuri vor asigura un sistem
echilibrat hidraulic în care apa curge continuu. Acest lucru garantează lipsa de bacterii legionella
şi disponibilitatea imediată a apei calde la fiecare robinet.

top consult köln GmbH

page 114
NHMP

Figura 27: Ilustrarea unui sistem de circulaţie

Apa pentru stingerea incendiilor este furnizată prin ţevi uscate de absorbţie din exteriorul clădirii.
Se va furniza numărul necesar de derivaţii per etaj. Pentru a evita contaminarea sistemului de apă
potabilă prin utilizarea unor ţevi umede de apă pentru stingerea incendiilor, este recomandat să se
folosească ţevi uscate, care pot fi furnizate dacă este necesar în afara clădirii de către serviciul de
pompieri. Există şi posibilitatea de a pune ţevile uscate pentru apa de stingere a incendiilor sub
presiunea apei la un punct definit, dacă este necesar cu ajutorul racordării unui furtun scurt la
sistemul de apă potabilă. Această racordare va fi de asemenea efectuată de către serviciul de
pompieri. Aceste posibilităţi necesită totuşi aprobarea autorităţii competente de apărare împotriva
incendiilor, deşi ele oferă o siguranţă sporită a igienei sistemului de apă potabilă.

Evacuarea apei uzate are loc prin canale şi ţevi subterane către punctul de racordare la sistemul
principal de canalizare. Canalizarea nivelurilor subterane se face cu ajutorul unor sisteme de
ridicare a apei uzate. Şi aici, ţevile trebuie să fie cât mai scurte posibil, şi trebuie proiectate mai
multe sisteme pentru diferitele părţi ale clădirii. Apa murdară care conţine grăsimi de la bucătărie
va fi evacuată prin ţevi speciale de apă uzată către un separator de grăsimi, de unde va fi condusă
către sistemul regional pentru apă uzată. Separatorul de grăsimi trebuie instalat în exteriorul
clădirii şi subteran dacă este posibil.

top consult köln GmbH

page 115
NHMP

Figura 28: Separator de grăsimi cu sistem de ridicare

Accesoriile şi fitingurile vor fi proiectate având în vedere numai aspectele de igienă. Chiuvetele
instalate vor fi albe, netede şi din porţelan sanitar, fără nicio ţeavă de preaplin. O ţeavă de
preaplin ar crea posibilitatea contaminării. Fitingurile vor fi de perete şi cu restricţie de
temperatură. Temperatura apei calde chiar înainte de amestecarea la robinet trebuie să fie de cel
puţin 55°C. Trebuie furnizate şi fitinguri de perete cu robineţi rotativi şi racorduri de apă uzată
pentru spaţiile medicale precum spălătoria / mesele de operaţii.

5.2.2.3 Sisteme de încălzire


Deoarece sistemele de încălzire au în general mare nevoie de reparaţii datorită vârstei lor şi
echipamentului în cauză, ar fi mai recomandat, având în vedere considerente economice precum
consumul de energie şi pierderile sistemului, să se înlocuiască sistemele existente. Pentru a
furniza nivelul necesar de temperatură în zonele sensibile de tratament cu încălzire dinamică şi
apă caldă, aceste zone ar trebui alimentate la o temperatură de 70/50°C (tur/retur).

Pentru sistemul de încălzire statică, se va furniza un sistem separat de încălzire pentru căldura
cerută, pe baza tehnologiei de condensare. Acest lucru este recomandat pentru a spori
randamentul energetic al gazelor naturale, şi în acelaşi timp pentru a reduce costurile primare ale
energiei. Nivelul de temperatură al încălzirii statice trebuie să fie 55°C/40°C.

top consult köln GmbH

page 116
NHMP

HV – alimentare încălzire
HR – retur încălzire
H – element de încălzire
(calorifer)
K – cazan de încălzire

Figura 29: Dispunere a ţevilor folosind sistemul Tichelmann

Furnizarea de încălzire statică la etaje este echilibrată hidraulic de supape de reglare. La etaje,
distribuţia de încălzire se face cu ajutorul aşa numitului "sistem Tichelmann" (consultaţi Figura
1). În cadrul acestui sistem, lungimea totală a ţevilor de tur şi retur ale fiecărui calorifer este
egală, iar pierderea de presiune este în consecinţă de asemenea aproape egală. Acest lucru
permite sistemului să se poată dispensa de supapele complexe de reglare hidraulică şi de circuite
suplimentare la etaje.

Pentru mai multă economisire de energie, fiecare calorifer este echipat cu o supapă termostat
pentru reglarea individuală a temperaturii încăperii. În acest caz, trebuie luată în considerare
utilizarea de supape termostat electronice, care permit detectarea ferestrelor deschise cu ajutorul
senzorilor de scădere a temperaturii de lângă ferestre. Prin această detectare, supapa termostat se
închide dacă ferestrele sunt deschise. Această soluţie oferă un potenţial enorm de reducere a
costurilor cu energia pentru încălzire. Cele mai mari costuri de investiţii pentru supape termostat
sunt de obicei amortizate între 1 şi 2 ani. Caloriferele folosite sunt plate, având certificatele de
igienă cerute pentru spitale. Pentru spaţiile cu cerinţe de igienă foarte stricte se vor furniza
calorifere sanitare speciale.

Toate dispozitivele centrale de încălzire (cazane, pompe de încălzire etc.) şi unităţile principale
de distribuţie a încălzirii (distribuitoare tur retur) vor fi instalate în încăperi separate de încălzire
situate în afara clădirii. Aceste camere de încălzire oferă avantajul că gazele de evacuare rezultate
pot fi eliminate direct în exterior, fără a fi necesar să se instaleze un horn separat pentru gazele
evacuate pe acoperişul clădirii. Acest lucru va evita neplăcerea şi disconfortul pacienţilor datorită
scurgerilor de gaze de evacuare şi scurtcircuitelor sistemelor de aer condiţionat. Toate liniile de
alimentare vor fi adunate în clădire într-un canal de beton, uşor accesibil pentru inspecţie,

top consult köln GmbH

page 117
NHMP

construit sub nivelul pământului. Nivelurile existente de la subsol vor fi de asemenea curăţate de
ţevile care nu sunt necesare prin această procedură, astfel încât să se poată crea un sistem de
alimentare curat şi restrcturat.

5.2.2.4 Sisteme de aerisire


În strânsă colaborare între proiectanţi, igienişti şi medici, trebuie luată în considerare cu atenţie
necesitatea medicală şi/sau contagioasă a unui sistem de aerisire, din următoarele puncte de
vedere:

- Asigurarea cerinţelor fiziologice de muncă (aer condiţionat prin reglarea încălzirii şi a


umidităţii şi îndepărtarea materialelor periculoase precum gazele de anestezie,
mirosurile).

- Evitarea transmiterii pe calea aerului a patogenilor în zona de protecţie prin alimentarea


cu un aer aproape steril, vertical, cu turbulenţe mici, în timp ce se menţine o direcţie
specifică a curentului. Coridoarele adecvate de aer includ aş numitele tavane cu flux
laminar al aerului. Contaminarea aerului în zona imediat învecinată cu mesele şi
instrumentele de operaţie ar provoca contaminarea directă sau indirectă a mediului sălii de
operaţie, accentuând importanţa preventivă în cazul intervenţiilor aseptice supuse riscului
de infectare, precum operaţiile pe oase şi articulaţii mari sau implantarea de materiale
aloplastice.

Acestea generează următoarele puncte principale pentru implementarea în sălile de operaţie:


Sistemele cu flux laminar al aerului cu turbulenţe mici (nivel de turbulenţă peste 5%) şi cu
terminal filtrant de clasa H14 şi orificiu de evacuare din pânză sunt superioare în ceea ce priveşte
aerisirea şi oferă siguranţă sanitară mare cu privire la ecranarea meselor şi instrumentelor de
operaţie împotriva microorganismelor eliberate în aerul din încăpere. De aceea, ar fi de preferat
astfel de sisteme în cazul clădirilor noi şi a transformărilor.

top consult köln GmbH

page 118
NHMP

Figura 30: Alimentarea cu aer şi aerisirea unei săli de operaţie

1. Dimensiunea tavanului cu flux laminar al aerului trebuie proiectată astfel încât zonele care
au nevoie în special de protecţie – zona de operaţii, posturile echipei de operaţie, mesele
pentru instrumente - să poată fi aşezate într-un flux de aer curat, de exemplu dimensiunea
tavanului depinde de tipul de operaţii care se efectuează. În general, este nevoie de un tavan
cu flux laminar al aerului de 3,2 x 3,2 m. Este de asemenea recomandat să se marcheze zona
efectivă a tavanului pe podea, pentru a oferi ajutor vizual pentru amplasarea meselor de
operaţie, pentru personalul de operaţie şi de anestezie. Trebuie acordată o atenţie specială
următoarelor:

o Persoanele care rămân sau echipamentelor instalate în zona de la limita între aerul
curat cu turbulenţe mici şi zona cu aer turbulent din încăpere,

o Restricţia spaţială a zonei cu aer curat datorită diferenţei de temperatură dintre aerul
ce intră şi aerul din încăpere,

top consult köln GmbH

page 119
NHMP

o Datorită ecranării fiabile efectuată de tavanele cu flux laminar de aer dimensionate


corespunzător, costurile lor suplimentare pot fi compensate prin economisiri din
costurile sistemelor periferice.

2. Conformarea la aceste cerinţe necesită un volum total de flux mare. Cu un tavan cu flux
laminar al aerului de dimensiunea 3,2 x 3,2, un volum de flux de 6,000 m³/h poate fi admis
ca o valoare generală, în timp ce volumul de flux minim al aerului din exterior de 800 m³/h
este suficient pentru înlocuirea aerului proaspăt.
Aerul rămas furnizat poate fi alcătuit din aer de circulaţie tratat prin filtrare în trei etape. În
acest mod, cerinţele energetice pot fi reduse semnificativ.

Figura 30a: Schema unui sistem de circulaţie a aerului cu umidificare şi răcire

Pentru tavanele mari cu flux laminar al aerului (mai mari decât 3 m x 3 m), cu o bordură cu
lungimea de cel puţin 5 până la 50 cm, viteza fluxului aerului care intră trebuie să fie de circa
0,20 m/s. La asemenea viteze ale fluxului, particulele ce stau pe suprafeţele fixe nu sunt
mişcate. Aerul furnizat ca flux laminar poate fi furnizat, din motive energetice, în antecamere,
cu ajutorul unor deschideri de scurgere.

top consult köln GmbH

page 120
NHMP

3. În toate celelalte zone şi camere din departamentul de operaţie, sistemul de aerisire poate fi
dotat cu o aerisire normală de bază plus un dispozitiv de reglare a temperaturii zonei, pentru
a asigura o suprapresiune statică faţă de zona exterioară. Aceasta înlătură necesitatea
instalării de filtre S, de exemplu clasele F8 sau F9 sunt suficiente pentru aerul ce intră.
Acest lucru se aplică şi coridoarelor către zonele de depozitare a materialelor sterile ale
sălilor de operaţie, atâta vreme cât nu are loc depozitarea neprotejată a materialelor sterile
în această zonă.

4. Pătrunderea prafului în sistemul de aerisire trebuie restricţionată la minimul necesar prin


filtrarea adecvată a aerului din exterior.

5. Conceptul de tehnologie moderată de aer condiţionat include separarea consistentă a


funcţiilor de încălzire, răcire şi aerisire. Aerul trebuie să servească în principal scopului de
aerisire şi de ecranare împotriva microorganismelor. Reglarea temperaturii poate fi
efectuată în modul cel mai economic cu ajutorul suprafeţelor de încălzire şi de răcire.

6. Numărul persoanelor prezente în sala de operaţie trebuie limitat la minimul necesar. Nici
numărul de uşi care se deschid direct către sala de operaţie nu trebuie să fie mai mare de
trei, ca regulă. Uşile automate glisante pot fi avantajoase în acest caz.

7. O cerinţă pentru acceptarea unui sistem de aerisire este ca acesta să treacă testul de etanşare
a filtrului şi de scurgere conform normei VDI 2083/3. Acest test trebuie efectuat la intervale
de cel puţin 2 ani sau după operaţie în etapa de filtrare finală. Condiţiile de flux la marginea
zonei de protecţie a tavanului cu flux laminar al aerului trebuie verificate cel puţin o dată la
trei luni folosind ţevi de flux.

Conform normei DIN 1946 care este încă în vigoare, o verificare anuală de igienă este solicitată
pentru încăperile cu sisteme de aerisire cu turbulenţe mici ale aerului şi cu filtrare în trei etape.

Toate încăperile interioare sunt aerisite cu ajutorul unui sistem de intrare şi de evacuare. Se
furnizează o unitate centrală de aerisire echipată cu sistem de recuperare a căldurii în acest scop,
astfel încât iarna aerul rece de afară este pre-încălzit de bateria de încălzire folosind energia
termică a aerului evacuat.

top consult köln GmbH

page 121
NHMP

Figura 31: Principiul recuperării de căldură

Trebuie proiectat un sistem separat de aerisire pentru fiecare unitate individuală. Acesta are ca
avantaj faptul că echipamentul independent de reglare poate fi folosit pentru fiecare unitate
individuală, de exemplu laboratoare, saloane pentru pacienţi şi bucătării. Aceasta oferă beneficii
nu doar în ceea ce priveşte tehnologia de reglare, dar şi în ceea ce priveşte energia. Volumele
totale de aer necesare sunt în consecinţă reduse, ceea ce are un efect pozitiv asupra costurilor de
investiţie şi de operare a sistemului. Sistemele pot fi de asemenea pornite şi oprite separat, după
necesităţi.

Pentru zonele de laborator, trebuie folosit un sistem separat central de aerisire cu etapele de
filtrare corespunzătoare a aerului intrat şi evacuat, pentru a preveni orice scăpări nefiltrate de
substanţe chimice sau alte substanţe transmisibile prin aer din zona de laborator. În acest scop,
zonele de laborator vor fi menţinute la o presiune negativă. De aceea, vor fi necesare etanşări
pneumatice în anumite cazuri pentru zonele de laborator.

Etanşările pneumatice sunt necesare şi în alte zone ale spitalului, după cum urmează:

• Camere de izolare pentru pacienţi cu boli infecţioase (presiune negativă în camera


pacientului)

• Camere de primire a urgenţelor pentru pacienţi cu boli infecţioase

• Camere curate

top consult köln GmbH

page 122
NHMP

Răcirea va fi necesară în diferite zone care generează sarcini de căldură internă de la


echipamentele medicale şi de procesare electronică a datelor, precum tomografele prin rezonanţă
magnetică, celulele de răcire şi camerele de servere. Pentru ca aceste zone să nu trebuiască
aerisite cu ajutorul echipamentului de aerisire, se vor furniza unităţi de răcire a aerului care
circulă în camere individuale cu dispozitive de reglare separată a temperaturii încăperii, pentru
încăperile cu sarcini mari de căldură internă. Acest lucru asigură faptul că în fiecare cameră, va fi
răcită numai sarcina de căldură internă şi externă care apare efectiv la un moment dat. Aceasta
reduce cerinţele totale de răcire, şi in consecinţă dimensiunea echipamentului de răcire şi
consumul efectiv de energie de răcire. Alimentarea către unităţile de răcire a aerului de circulaţie
va fi furnizată, în funcţie de cerinţele încăperii, de la un sistem central de apă de răcire sau prin
sisteme de răcire cu mai multe derivaţii cu invertor. Aceasta permite posibilitatea de a furniza
răcire sau încălzire simultan cu o singură unitate.

Figura 32: Schema unui sistem cu mai multe derivaţii

Pentru zonele cu cerinţe de igienă mai stricte, precum sălile de operaţie, răcirea va fi efectuată
direct prin sistemele relevante de aerisire prin încălzirea aerului/răcirea apei. Unităţile de aerisire
vor fi instalate într-o cameră interioară centrală de aerisire. Acest aranjament va reduce
dimensiunile conductelor pentru aerul admis şi evacuat, deoarece admisia de aer poate avea loc

top consult köln GmbH

page 123
NHMP

imediat la unităţi prin racordări la peretele exterior. Acesta depăşeşte şi problema condensării
conductelor de admisie a aerului din exterior care intră in clădire, şi reduce numărul de secţiuni
transversale necesar. Aerul evacuat este suflat în exterior în apropierea imediată a unităţilor prin
acoperiş, sal dacă este posibil prin pereţii exteriori ai clădirii. Se va furniza un aparat de răcire
pentru a acoperi nivelul necesar de răcire a unităţilor de răcire a aerului care circulă. Acesta
trebuie instalat în camera centrală de aerisire, fiindcă schimbătoarele de căldură pot fi de
asemenea instalate intern. Schimbătoarele de căldură vor fi proiectate ca “aparate tăcute”, pentru
a menţine emisiile de zgomot la un nivel scăzut.

Trebuie furnizate sisteme de extragere a fumului pentru holurile, scările şi ieşirile de urgenţă
interne fără ferestre exterioare. Acestea vor fi alcătuite din sisteme de conducte cu o rezistenţă la
foc de cel puţin 90 de minute. Acest sistem este acţionat de sistemul de alarmă de incendiu. În
cazul în care există fum în zona care trebuie evacuată, sistemul va porni în această zonă. Pentru a
reduce costurile de investiţie şi de operare, se poate stabili împreună cu autoritatea competentă de
apărare împotriva incendiilor ca in cazul unui incendiu, numai la un singur etaj să se înlăture
fumul. Acest lucru este rezonabil, deoarece experienţele din spitale cu tavane in formă de secţiuni
orizontale de incendiu arată că extinderea incendiului sau a fumului are loc de regulă doar la un
singur etaj. Pentru a permite serviciului de pompieri extracţia specifică a fumului, trebuie furnizat
un panou specific de operare la punctul de apărare împotriva incendiilor. În acest scop, trebuie
luată în considerare împărţirea clădirii în secţiuni de incendiu.
O altă posibilitate pentru extragerea fumului din casa scărilor, şi astfel păstrarea căilor de ieşire
libere de fum, este folosirea unui sistem de protecţie sub presiune împotriva fumului. Acesta va
economisi costurile sistemelor de conducte, care nu vor mai fi necesare.

top consult köln GmbH

page 124
NHMP

• Detectare fum cu ajutorul alarmei de


fum (5) sau acţionare manuală (3)
• Unitatea de comandă (11) din centrul
de comandă porneşte următorul
program:
• Ventilatorul de admisie aer introduce
aer (9+10) şi îl conduce în căile de
ieşire şi salvare
• Unitatea (1) din acoperiş deschide
ferestrele complet
• Sirena alarmei (7) porneşte
• Lumina de avertizare (8) emite
semnale luminoase
• Dispozitivele de închidere a uşilor (6)
se declanşează şi uşile se închid
• Întrerupătoarele de ventilaţie (3) sunt
dezactivate
• După etapa de eliberare a apei de 120
de secunde, dispozitivul de reglare a
presiunii (2) este activat, şi se creează
o suprapresiune constantă

Figure 33: Pressurised smoke protection system in the internal stairwell

5.2.2.5 Echipament de reglare


Pentru a reduce cablajul complicat, echipamentrul de reglare să fie operat şi controlat prin sistem
s BUS. Se recomandă sistemul EIB BUS. Cu acest sistem, comanda convenţională individuală,
prin reglare individuală de încăpere, poate fi combinată cu încălzirea şi reglaje electrice, fără să
trebuiască să se instaleze două sau mai multe sisteme alăturate. Echipament de comandă a
tehnicii sanitare de asemenea se recomandă a fi instalat. Avantajul echipamentului de comandă a
tehnicii sanitare este, că procesele de reglare şi înregistrarea mesajelor de eroare se pot comanda
şi înregistra centralizat. Cu echipamentul de comandă a tehnicii sanitare părţile individuale ale
sistemului pot fi optimizate în relaţie cu proiectul, după comandă, funcţie de condiţiile întâlnite
în practică. De asemenea pot fi făcute economii substanţiale de energie.

top consult köln GmbH

page 125
NHMP

Figura 34: Schemă sistem EIB – automatizare tehnică sanitară

5.2.2.6 Alimentare gaze medicale


Facilităţile centrale pentru alimentare cu gaze medicale în spital reprezintă nivelul tehnologic
actual.

Sistemul de aer comprimat trebuie să se compună din compresor, răcitoare-uscătoare şi filtre.


Trebuie instalate de asemenea unităţi de aer de respirat conform EN 737. Pentru aerul comprimat
tehnic, va fi construit un sistem separat, pentru a fi independent de aerul comprimat medical. În

top consult köln GmbH

page 126
NHMP

arii de sterilizare, racordurile de aer comprimat tehnic vor fi necesare pentru pistoale de curăţare
şi deschizătoare de uşi.

Sisteme de vid trbuie să existe pentru recepţia de urgenţă şi spaţiile secţiei de terapie intensivă.
Pentru a corespunde cu EN737, este necesar un dispoziiv de comutaţie oxigen cu un al treilea
racord pentru o a treia sursă independentă de alimentare. Dispozitivul de comutaţie oxigen şi gaz
anestezic necesită un aşa numit racord de alimentare de urgenţă în caz de avarii.

Pentru toate conductele (oxigen, aer comprimat 5 şi 8 bar, oxid de azot, extracţie de gaz
anestezic, vid) trebuie utilizată ţeavă specială de cupru de calitate SF-Cu F 30 conform DIN
1786, care este conformă cerinţelor ridicate pentru sisteme medicale de alimentare cu gaze. De
asemenea se cere un grad înalt de curăţenie şi absenţa completă a grăsimii. Elementele de
racordare de asemenea trebuie confecţionate din cupru.

Fiecare etaj al secţiei de tratament va fi prevăzut cu o cutie separată de închidere pe palier cu


avertizare vizuală şi acustică în caz de avarie a alimentării cu gaze. Dacă o cutie de închidere de
palier nu se află în câmpul vizual al biroului asistentelor, se va prevedea un semnal de avertizare
suplimentar în biroul asistentelor. Cutiile de ănchidere de palier pot fi echipate cu maxim trei
gaze comprimate, sau două gaze comprimate şi vid. În secţia sălilor de operaţie racordul de
perete pentru două săli de operaţie va fi comandat printr-o unitate de închidere. Unităţile de
alimentare de tavan ale tuturor sălilor de operaţie vor fi comandate de încă o unitate de închidere.
Două cutii de închidere trebhuie de asemenea prevăzute pentru operaţii mai mici la recepţia de
urgenţă.

Echipamentul de prevăzut în sălile de operaţie pentru extracţie de gaz anestezic şi aer evacuare
motoare pneumatice se va evacua prin acoperiş printr-o reţea de conducte prin puţul de aerisire.

5.2.3 Investiţii în structuri de construcţie – sisteme electrice

1. Alimentare electrică centrală

Alimentarea electrică pentru spitale este o reţea independentă de alimentare. Energia de la


distribuitor (local) va fi alimentată într-o celulă separată de aparatură de intrare.

top consult köln GmbH

page 127
NHMP

Capacitatea relevantă va fi distribuită în conformitate cu puterea normală de alimentare (putere


normală NP) şi puterea de avarie (putere critică CP).

Figura 35: Exemplu pentru distribuţia electrică în spitale

Cerinţa de CP pentru ascensoare şi iluminatul de avarie va fi acoperit cu un grup electrogen cu


motor Diesel lângă transformatoarele principale. Timpul de pornire pentru transferul de sarcină la
toţi consumatorii conectaţi va fi sub 15 secunde.

Inerfaţa pentru ambele tipuri de alimentare electrică va fi distribuţia principală pentru clădirea
spitalului care este echipată cu un dispozitiv independent, complet automatizat de comutaţie.

Întreaga reţea electrică va fi proiectată drept sistem TN-S (sistem cu 5 conductoare)

top consult köln GmbH

page 128
NHMP

2. Instalaţie de comutaţie de joasă tensiune/alimentare de avarie

Comutaţia la alimentarea de avarie, care garantează 24 de ore de operaţii, se realizează în mai


puţin de 15 sec.

Următorii consumatori vor fi conectaţi la alimentarea de avarie:

- dispozitive de securitate,
- iluminat de avarie,
- spaţii electro-medicale din grupa 2 (dacă există),
- facilităţi electrice pentru alimentare gaze medicale,
- ascensoare pentru departamentul de pompieri şi pentru paturi,
- paging, sisteme de alarmă şi avertizare.

3. Tablou principal de distribuţie pentru clădiri

Un tablou principal de distribuţie cu sistem cu 5 conductoare (TN-S) şi un dispozitiv de


comutaţie independent, complet automat, se va instala în majoritatea cazurilor la subsolul
spitalului sau într-o clădire separată pentru distribuţie. Vor fi două încăperi (una pentru
alimentare generală [NP] şi una pentru alimentarea de avarie [CP]). Tablourile de distribuţie de
pe palierele individuale pentru echipamentul tehnic şi pentru ascensoare vor fi alimentate de aici
în formă de stea.

4. Sisteme de instalaţie de joasă tensiune

Liniile principale de la distribuţia principală în spital va fi instalată, ca standard, pe trasee de


cabluri separate pentru reţelele NP şi CP, respectiv cu cabluri E 90 sau E 30 pentru alimentarea
de avarie.

Echipamentul electric pe diferitele nivele se va alimenta de la tablouri de distribuţie de NP şi CP


separate finalizate în fabrică, pe palierele relevante, care vor fi instalate în compartimente
separate de distribuţie. Instalarea ambelor tablouri de distribuţie în aceeaşi încăpere este
admisibilă, dacă distribuţia de acolo rămâne în acelaşi compartiment de incendiu.

Tablourile de distribuţie de pe palierele individuale întotdeauna vor fi instalate deasupra tuturor


celorlalte pe fiecare nivel, astfel ca toate cablurile electrice (pentru sistemele NP şi CP separat de
top consult köln GmbH

page 129
NHMP

toate celelalte) să poată fi trase într-un canal vertical. Oricum, deschiderile din tavane vor fi
reînchise din motive de protecţie contra incndiilor.

Spaţiile din aria care urmează să fie alimentată elctric vor fi subdivizate (de către client sau
utilizator) ăn grupe de aplicaţii. Diferitele grup de aplicaţii vor fi alimentate în concordanţă cu
directivele şi reglementările locale.

Legătură suplimentară de egalizare potenţial:

Diferenţele de potenţial nu trebuie să depăşească 10 mV în acele spaţii, unde se efectuează


operaţii intracardiace. Aparate electromedicale mobile vor fi echipate cu şine de egalizare
potenţial, care vor fi instalate în fiecare priză a sistemului IT.

Figura 36: Exemplu pentru sisteme IT cu monitorizare de izolaţie în sălile de operaţie

top consult köln GmbH

page 130
NHMP

Figura 37: Sistem IT medical incluzând un sistem de localizare a defecţiunilor de izolaţie într-o unitate de
terapie intensivă

În principiu se vor poza numai cabluri NYM, cablurile ecranate trebuie utilizate întotdeauna în
încăperi destinate măsurării de tensiuni de corp (acţiune). Liniile de conductoare p căile de
evacuare se vor separa de ultimele din considerente de proecţie cntra incendiilor.
Se vor prefera dispozitive de protecţie contra curenţilor vagabonzi (RCD-uri) în vederea
securităţii personalului. Toate dispozitivele de protecţie trebuie să asigure selectivitatea de
suprasarcină, în ambel regimuri, cel normal operativ şi cel de avarie.

Se vor utiliza materiale în montaj îngropat în execuţie standard pentru toat accesoriile de cablare
în încăperile pentru pacienţi, în birouri şi în sălile de tratament şi anexe. Se va instala echipament
în montaj îngropat în spaţii umede, echipament expus în execuţie pentru spaţii umede, în spaţiile
tehnice şi la subsoluri. Se vor instala circuite separate pentru iluminat şi prize.

Trecerile de cabluri prin compartimente de foc vor fi reînchise, astfel ca acestea să fie rezistente
la foc şi etanşe la fum.

top consult köln GmbH

page 131
NHMP

Se vor instal sisteme de instalaţii în toate încăperile pentru pacienţi, care permit instalarea
separată a echipamentelor electrice de comunicaţie şi de gaze. În plus, sistemele de alimentare
vor include iluminatul general indirect şi lămpile pentru citit.

5. Sistm de iluminat

Iluminatul va fi proiectat şi instalat conform standardelor la zi. Conform EN 12464-1,


următoarele valori pentru intensitatea luminoasă au fost stipulate pentru spital (extras):

Denumire spaţiu & iluminat Iluminat principal la faţa


locului
spaţii de aşteptare, holuri (ziua), foaiere de zi, 200
spaţii pentru personal, băi şi toalete
coridoare în sălile de operaţie, lţmpi pentru citit, 300
examinări medicale simple, iluminat general
coridoare pe timp de noapte 50
spaţii tehnice 100
birouri, încăperi de pregătire şi recuperare 500
examinări medicale şi tratament 1000

Pentru a putea continua operaţiile în caz de întrerupere/cădere de tensiune, o parte a iluminatului


general din următoarele secţii va fi alimentată de la sistmul de avarie după un timp maxim de
comutaţie de 15 sec:
- zone de trafic
- încăperi de aplicaţie grupa 1
- spaţii tehnice

Iluminatul de avarie (evacuare) va fi alimentate de la reţeaua CP.

Spaţiile tehnice, băile şi toaletele vor fi echipate cu corpuri de iluminat etanşe la umiditate.

Corpuri de iluminat îngropate vor fi instalate în spaţii cu tavan suspendat.


Balasturi electronice vor fi instalat (dacă sunt justificate economic), dacă se utilizează tuburi
fluorescente drept corpui de iluminat.

Toaletele vor fi echipate cu detectoare de prezenţă din considerente energetice.

top consult köln GmbH

page 132
NHMP

6. Protecţie paratrăsnet şi sisteme de pământare, supratensiune


Sistemul de protecţie paratrăsnet va fi proiectat şi instalat conform DIN VDE 0185-2, alin. D.2.

Cablurile de paratrăsnet de pe acoperiş se vor instala cu o mărime a ochiurilor nu peste 10 m x 10


m. Instalţii de acoperiş vor fi protejate separat cu vârfuri de paratrăsnet.

Barele de armătură se vor utiliza drept conductoare de coborâre şi armătura de oţel din podele şi
tavane de beton armat se vor conecta între ele şi la conductoarele de coborâre. În vederea
realizării acestora, se vor poza linii de conductoare suplimentare şi se vor lega la barele sau
grilajele de armătură. Se vor instala racordui de verificare uşor accesibile şi în condiţii de
scuritate pentru măsurările şi testele din cadrul controalelor periodice.

Armătura plăii de fundaţie va servi rept sistem de pământare, şi armătura fundaţiilor în fâşii sau
individuale vor fi integrate în sistemul de pământare.

În spaţiile tehnice se vor instala cose pentru legăturile echipotenţiale.

Toate sistemele de instalaşţii electrice conductoare ca şi părţile metalice ale sistemului electric şi
de pământare vor fi conectate la sistemul extern de protecţie paratrăsnet printr-o şină de legătură
echipotenţială sau prin descărcătoare pntru realizarea legăturii echipotenţiale principale, pentru a
evita astfel diferenţ de potenţial. Legătura echipotenţială de protecţie paratrăsnet va fi instalată
la subsol, cu cablurile de putere şi de curenţi slabi integrate în acest sistem prin conductoare de
coborâre partrăsnet şi supratensiune.

Protecţia paratrăsnet internă va fi implementată pin protectoare corespunzătoare la supratensiune


(protecţie brută, medie şi fină).

7. Sistem de telecomunicaţie/sistem PED (prelucrare electronică a datelor)

Sistemul de telecomunicaţie va fi amplasat într-un compartiment de distribuţie separat, unde va fi


instalat un distribuitor pentru sisteme de telecomunicaţie şi PED cu câmpurile relevante de
conectare şi de unde cablajul structurat se extinde pe nivelele individuale.

În principiu secţiile de infirmiere, cabinetele medicilor şi sălile de operaţie trebuie echipate cu o


conexiune de telecomunicaţie şi o conexiune dublă de PED. Alte conexiuni pot fi adăugate pe
fiecare nivel cu o reţea DECT. Cablurile pentru facilităţile de transmisie de date şi voce vor fi
top consult köln GmbH

page 133
NHMP

instalate drept categoria 6 cu 4 linii de cupru cu conector dublu incluzând şi prize duble RJ 45 în
execuţie modulară.

8. Sistem de alarmă în caz de incendiu

Sistemul de alarmă în caz de incendiu va fi funcţie de strategia spitalului de protecţie antifoc,


care nu ia în considerare numai condiţiile de spaţiu, ci de asemenea specifică proporţia
monitorizării. Divizarea spitalului în compartimente de foc de asemenea va fi luată în
consideraţie.

Sunt necesare cel puţin detectoare automate de fum, pe coridoare cât şi în toate încăperile tehnice
şi de depozitare, pentru protecţia personalului, pe când încăperile de maşini pentru ascensoare,
căminele tehnice & de instalaţii, sistemele de aer condiţionat & de ventilaţie ca şi zonele
nedeterminate de tavane vor fi incluse în monitorizare. Alarme de foc neautomate vor fi instalate
de-a lungul căilor de evacuare în apropierea ieşirilor şi a dispozitivelor de stingere de foc.

Grupele de alarmă de foc vor fi conectate la un centru de alarmă de foc (BMZ). Echipamentul şi
facilităţile instalate şi depozitate aici, precum panoul de comandă pentru departamentul de pază
contra incendiilor, colecţia de foi de parcurs şi cabinetul de chei vor fi puse de acord cu
autorităţile relevante.

Se vor instala cabluri funcţionale fiabile pentru selectarea controlului antifoc.

9. Sistem de apelare infirmiere

Fiecare secţie de infirmiere va fi echipată cu un sistem în tehnologie busbar, la care pot fi


conectate cel puţin toate saloanele de pacienţi, inclusiv celulele umede, foaierele de lucru şi de zi
cât şi toaletele pentru pacienţi. Se intenţionează instalarea unei conexiuni şi a unui display
intersecţii. Un apel va fi semnalizat vizual pe holuri precum vizual şi acustic în birouri.

Terminalele de salon vor fi echipate cu facilităţi de transmitere vocală, astfel ca personalul să


poată comunica, pe când unităţi portabile fără transmisie vocală, dar cu butoane apel & lumină
precum şi o lampă de veghe vor fi la îndemână la pat.

Integrarea acestui echipament va afecta desfăşurarea lucrului în secţia de infirmiere şi se va pune


de acord cu conducerea.
top consult köln GmbH

page 134
NHMP

10. Sistm de alarmă în caz de avarie

Principalele alarme de avarie de la alimentarea generală, de la instalaţia de aer condiţionat şi de la


sistemul de aerisire, de la alimentarea cu gaze medicale şi de la ascensoare vor fi semnalizate
vizual şi acustic într-un loc central prin echipament de comandă digital direct (DDC).

11. Ascensoare

Se va instala cel puţin câte un ascensor pentru paturi şi pentru pasageri, care poate ajunge la toate
nivelele, într-o poziţie centrală în clădirea principală. Specificaţia exactă pentru spital depinde de
mărimea spitalului.

Din considerente de calitate de funcţionare comfortabilă ascensoarele vor fi echipate cu acţionări


cu cablu şi comandă în frecvenţă. Ascensoarele vor fi conectate la alimentarea de avarie.

Date caracteristice standard sunt specificate în cele ce urmează.

Ascensor pasageri

Sarcină portantă : 1600 kg


Viteză : >= 0.6 m/s
Înălţime de ridicare de la subsol la nivelul superior
Opriri : fiecare palier, unilateral
Uşi puţ : uşi glisante complet automate
panouri uşi din oţel inox V2A
Deschidere uşi: 1400 mm (dimensiune de construcţie brută)
Înălţime uşi: 2.200 mm (dimensiune de construcţie brută)
Cabină : în construcţie fasonată
Dimensiuni cabină : 1400 x 1600 x 2200 mm
Uşă cabină : 1 buc în construcţie şi mărime ca uşile glisante cu
acţionare comandată electronic şi barieră de lumină pentru
securitatea pasagerilor.
Panou cabină : 1 parte drept panou perete din oţel inox V2A.
cu butoane cu cursă redusă, display digital de palier
Tip comandă : Comandă microcomputer de grup
Elemente externe de apelare/afişare: Panou din oţel inox V2A cu elemente de comandă şi
afişare integrate în profilul cadrului cutiei. Elementele
externe de apelare şi afişare precum panoul de cabină
trebuie să fie montate aliniat şi uşor de demontat pentru
întreţinere pe cadrul cutiei.
Trebuie prevăzută o deschidere în beton, inclusiv 2
conexiuni de tub gol de o parte şi alta a puţului.

top consult köln GmbH

page 135
NHMP

Conexiune reţea : 230/400 V, 50 Hz


Echipament cabină: Pereţi laterali şi perete frontal din panouri de oţel inox de
aceeaşi mărime, periaţi, 1 oglindă pe o parte de înălţimea
cabinei, b=50 cm
Plintă din oţel inox V2A.
Praguri uşi din profile de aluminiu extrudat, tavan
suspendat din panouri oţel inox cu corp de iluminat
integrat şi tuburi fluorescente (iluminat indirect),
ventilator.
Podea, cauciuc
Bară de mână, unilateral (latura longitudinală), oţel inox
V2A.
Ţeavă rotundă D = 34 mm
Portal : Portal extern din oţel inox V2A, toc, umplut complet
înspre pereţii laterali de beton şi etanşat faţă de perete
beton de jur împrejur
Legislaţie : Directiva Europeană pentru Ascensoare 95/16/EC EN81

Ascensor paturi

Sarcină portantă : 2.000 kg


Viteză : >= 1,0 m/s
Înălţime de ridicare de la subsol la nivelul superior
Opriri : fiecare palier, unilateral
Uşi puţ : din două părţi, uşi glisante complet automate,
panouri uşi din oţel inox V2A
Deschidere uşi: 1.500 mm (dimensiune de construcţie brută)
Înălţime uşi: 2.200 mm (dimensiune de construcţie brută)
Cabină : în construcţie fasonată
Dimensiuni cabină : 1500 x 2700 x 2200 mm
Uşă cabină : 1 buc în construcţie şi mărime ca puţul uşi, cu acţionare
comandată electronic şi barieră de lumină pentru
securitate.
Panou cabină : 1 parte drept panou perete din oţel inox V2A.
cu butoane cu cursă redusă, display digital de palier
Tip comandă : Comandă microcomputer de grup
Elemente externe de apelare/afişare: Panou din oţel inox V2A cu elemente de comandă şi
afişare integrate în profilul cadrului cutiei. Elementele
externe de apelare şi afişare precum panoul de cabină
trebuie să fie montate aliniat şi uşor de demontat pentru
întreţinere pe cadrul cutiei.
Trebuie prevăzută o deschidere în beton, inclusiv 2
conexiuni de tub gol de o parte şi alta a puţului.
Conexiune reţea : 230/400 V, 50 Hz
Echipament cabină: Pereţi laterali şi perete frontal din panouri de oţel inox de
aceeaşi mărime, periaţi, 1 oglindă pe o parte de înălţimea
cabinei, b=50 cm

top consult köln GmbH

page 136
NHMP

Plintă din oţel inox V2A.


Praguri uşi din profile de aluminiu extrudat, tavan
suspendat din panouri oţel inox cu corp de iluminat
integrat şi tuburi fluorescente (iluminat indirect),
ventilator.
Podea, cauciuc
Bară de mână, unilateral (latura longitudinală), oţel inox
V2A.
Ţeavă rotundă D = 34 mm
Portal : Portal extern din oţel inox V2A, toc, umplut complet
înspre pereţii laterali de beton şi etanşat faţă de perete
beton de jur împrejur
Legislaţie : Directiva Europeană pentru Ascensoare 95/16/EC EN81

12. Alte echipamente

Alte echipamente şi funcţii pot fi montate ulterior fără cheltuieli majore şi oricând, dacă toate
nivelele sunt accesibile prin puţurile verticale.

5.3 Investiţii în tehnologie medicală

Tehnologia medicală se referă la aplicarea ştiinţei şi tehnologiei în diagnosticare şi terapie pentru


a îmbunătăţi gestionarea asistenţei medicale. Un nivel ridicat de asistenţă medicală poate fi
obţinut cu o planificare adecvată a echipamentului medical pentru diagnosticarea, monitorizarea
şi tratamentul maladiilor. Aceste dispozitive trebuie proiectate în conformitate cu standarde de
siguranţă riguroase pentru a garanta că starea de sănătate a pacientului este întotdeauna cea mai
importantă. Echipamentul medical este clasificat în patru clase principale în conformitate cu
nivelurile de risc. Fiecare echipament poate fi categorizat, de asemenea, în diferite grupe, dintre
care unele sunt listate mai jos:

• Echipamentul de diagnosticare se referă la toate aparatele de imagistică medicală folosite


în ajutorul procesului de diagnoză, inclusiv aparatele de radiologie, sonografie, scanere de
tomografie computerizată şi aparatele de imagistică prin rezonanţă magnetică.

• Echipamentul terapeutic include pompe de infuzie şi lasere medicale

• Aparatura pentru menţinerea funcţiilor vitale se referă la echipamente folosite pentru a


menţine funcţiile fiziologice ale unui pacient, precum aparatele de dializă, ventilatoarele
medicale şi aparatele de bypass cardio-pulmonar

top consult köln GmbH

page 137
NHMP

• Monitoarele medicale permit personalului medical să măsoare starea de sănătate a unui


pacient, să monitorizeze parametrii vitali precum ECG, EEG, respiraţia şi presiunea
sanguină.

• Echipamentul de laborator medical permite analiza automată a probelor de sânge, urină


etc.

Următorul plan privind echipamentele medicale a fost dezvoltat pentru planificarea tehnologiei
medicale în diferite spitale care fac parte din Planul Naţional General al Spitalelor din Moldova.
Acesta enumeră diferitele echipamente şi accesorii medicale de bază necesare spitalelor din
diferite eşaloane, oferind o privire de ansamblu asupra modului în care sunt îndeplinite funcţiile
acestor spitale cu privire la tehnologia medicală. O scurtă descriere a acestor echipamente este
oferită la sfârşitul acestui capitol. Un plan mai detaliat trebuie creat pentru fiecare spital
deoarece următorul pas după completarea Planului General, inclusiv specificaţiile articolelor,
cantităţile necesare şi costurile pe unitate de articol.
Planul privind echipamentele medicale a fost dezvoltat astfel încât să menţină un nivel ridicat de
performanţă a echipamentului pentru a furniza pacienţilor servicii medicale de înaltă calitate şi
pentru a garanta siguranţa pacienţilor cât şi a angajaţilor.

Sfera de acţiune a planului

Să determine nivelul necesar de tehnologie medicală pentru fiecare spital din Planul Naţional
General al Spitalelor care a fost propus şi să estimeze necesarul de echipamente medicale de
bază, precum şi să dezvolte proceduri eficiente pentru a asigura folosirea sigură şi corectă a
acestor echipamente în asistenţa medicală pacienţilor.

Planul de management al echipamentelor medicale

După Planul Naţional General al Spitalelor trebuie dezvoltat un plan de management detaliat al
echipamentelor medicale, care constă din următoarele:

• Un studiu cuprinzător al procedurilor din sistemul spitalicesc ales în conformitate cu tipul


de spital, adaptarea tehnologiei medicale şi serviciilor clinice la nevoile spitalului,
planificarea şi elaborarea bugetului pe termen lung

top consult köln GmbH

page 138
NHMP

• Un plan detaliat al modului în care nivelul tehnologiei medicale are impact asupra
proiectării, arhitecturii de bază, relaţiilor dintre spaţiile funcţionale precum şi sistemelor
mecanice, sanitare, de încălzire şi electrice

• Evaluarea facilităţii luând în calcul proiectarea spaţiului în conformitate cu cerinţele


clinice şi tehnice şi configuraţia departamentelor pentru a promova modele eficiente
pentru circulaţia personalului, pacienţilor şi materialelor.

• Evaluarea nevoilor şi crearea unui buget realist pentru echipamente, personalizat în


funcţie de fiecare salon şi departament al fiecărui spital

• Dezvoltarea de politici şi proceduri care reglementează achiziţia, inspecţia şi întreţinerea


tuturor echipamentelor necesare pentru asistenţa medicală a pacienţilor

• Analiza alocării inventarului pentru a determina capacitatea de utilizare a echipamentelor


existente pentru alocare într-o locaţie nouă sau renovată, pe baza siguranţei, fiabilităţii şi
standardizării

• Garanţia că toate echipamentele propuse respectă Legea privind siguranţa dispozitivelor


medicale

• Garanţia că un program special de instruire pentru angajaţi şi personal va fi efectuat


pentru echipamentele medicale necesare, care să trateze capacităţile, utilizările, limitările,
principiile de utilizare şi procedurile de siguranţă ale echipamentelor, răspunsul în caz de
urgenţă, erorile utilizatorului şi defecţiunile

Cerinţe economice pentru instalarea echipamentului medical pe scară largă

Distribuţia de echipamente medicale pe scară largă în toate spitalele din Planul Naţional General
al Spitalelor a fost dezvoltată în conformitate cu ultimele cifre ale standardelor Organizaţiei
pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) pentru ţări cu un statut economic similar cu
sau superior faţă de cel al Republicii Moldova. Aceste cifre se ridică la aprox. 120.000 de
pacienţi la un scaner de tomografie computerizată, 520.000 de pacienţi la o unitate de imagistică
prin rezonanţă magnetică şi 350.000 de pacienţi la o unitate de angiocardiografie. Cu privire la
Clasificarea Internaţională a Procedurilor Medicale (ICPM) a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii,

top consult köln GmbH

page 139
NHMP

nu este furnizat niciun astfel de standard pentru echipamentele de diagnosticare de bază deoarece
acestea sunt necesare în fiecare spital.

În acest stadiu al planului o distribuţie statistică a acestui tip de echipamente este utilă doar cu
scop estimativ. După Planul General, fiecare spital va trebui să fie evaluat în mod individual cu
privire la solicitările de echipament, nr. mediu de pacienţi etc. pentru ca un plan mai detaliat să
fie elaborat.

5.3.1 Generalităţi
Estimarea este bazată pe metru pătrat de plan arhitectural şi este împărţită în:

• echipamente medicale care fixe


• echipamente şi accesorii medicale mobile

Organizarea departamentelor este efectuată în conformitate cu DIN 13080 (Divizarea spitalelor în


arii şi secţii funcţionale).

Nu sunt incluse în calculul costurilor consumabilele şi echipamentele informatice, cu excepţia


sistemului PACS (sistemul de comunicare şi arhivare a imaginilor) pentru radiologie şi sistemul
PDMS (sistemul de management al datelor pacienţilor) pentru secţia de terapie intensivă.

Echipamentele enumerate în această estimare sunt preluate conform standardelor Uniunii


Europene. Producătorii europeni au fost luaţi în considerare în scopul determinării preţurilor.

O scurtă descriere a echipamentelor listate mai jos pentru fiecare spital este oferită în Anexa 1.

5.3.2 Spitale de Tranzit


Spitalele de Tranzit asigură asistenţa medicală primară a pacientului inclusiv medicina generală
şi chirurgia minoră.

Echipamente medicale
Lumină de examinare
Masă de examinare
Dispozitiv de măsurare a presiunii sanguine
Unitate ECG
Mobilier medical incl. dulapuri
Echipamente mobile incl. standuri, cărucioare pentru pansare

top consult köln GmbH

page 140
NHMP

5.3.3 Spitale locale


Spitalele locale asigură asistenţa medicală primară a pacientului inclusiv medicina generală,
chirurgia generală, ginecologia / obstetrica şi pediatria.

Următoarele departamente sunt incluse, de asemenea, în aceste spitale la un nivel de bază:

5.3.3 - 1.01 Urgenţele


Secţia de urgenţe include secţii de terapie intensivă prevăzute cu lumini de examinare şi unităţi
de alimentare suspendate de tavan şi o cameră de radiologie.

Pentru departamentul de radiologie este alocată o cameră de internare cu paturi şi unităţi de


monitorizare simple.

Echipamente medicale
Lumină de examinare
Unitate de alimentare medicală, tavan
sisteme de diagnosticare cu ultrasunete
Unitate de radiologie mobilă
Ecran pentru radiografii
Pat pentru pacient şi noptieră
Monitor pacient cu parametri de bază precum respiraţie şi ECG
Mobilier medical
Ventilator pulmonar

5.3.3 - 1.02.01 / 1.02.04 / 1.02.06 Clinici de consultaţii pentru medicină, chirurgie şi


ginecologie
În clinica de consultaţii sunt planificate saloane de tratament şi consultaţie pentru medicină,
chirurgie şi ginecologie.
Acestea sunt dotate cu echipamentele necesare speciale de examinare şi tratament, precum
scaunele şi rezerve de tratament.

Echipamente medicale
Scaun de examinare ginecologică
Lumini de examinare
Mese şi scaune de examinare
Mobilier medical

5.3.3 - 1.03 Diagnosticare funcţională


Zone de examinare pentru diagnosticare funcţională de bază (ECG, spirometrie etc.) cu
echipament de examinare adecvat.

Echipamente medicale
Unitate ECG
Spirometru
Puls oximetru
Lumină de examinare
Masă de examinare
Dispozitiv de măsurare a presiunii sanguine
sisteme de diagnosticare cu ultrasunete
Mobilier medical incl. dulapuri
Echipamente mobile incl. standuri, cărucioare pentru pansare
top consult köln GmbH

page 141
NHMP

5.3.3 - 1.05 Laborator


Laboratorul central trebuie să fie dotat cu mobilier de laborator şi echipamente analitice şi
analizoare pentru diagnosticare de bază pentru hematologie şi chimie clinică.

Echipamente medicale
Masă de lucru de laborator
Analizor de hematologie
Mixer sanguin cu cântar
Analizor de gaze sanguine
Analizor chimic clinic
Frigider pentru sânge

Nu este necesar un loc de păstrare a sângelui conservat pentru transfuzii

5.3.3 - 1.06 Patologie


Facilităţi pentru depozitarea şi transportul unui număr de corpuri.

Echipamente medicale
Frigider mortuar
Cărucior mortuar cu elevator
Mobilier medical

5.3.3 - 1.07 Diagnosticare cu radiaţii Roentgen


Departamentul de diagnosticare cu radiaţii Roentgen este compus din echipamente Roentgen
standard pentru extremităţi şi echipamente de fluoroscopie, inclusiv săli de examinare. Pe lângă
acestea sunt planificate o zonă de aşteptare şi de recuperare.

Echipamente medicale
Sistem de diagnosticare cu radiaţii Roentgen, incl. stativ mural pentru diagnosticare pulmonară

Ecran pentru radiografii


Unitate de fluoroscopie

5.3.3 - 1.09 Departamentul de chirurgie


Fiecare sală de operaţii trebuie dotat cu aceleaşi echipamente, lumină de operaţie suspendată de
tavan, unităţi de alimentare pentru anestezie, unităţi de alimentare chirurgicale precum şi un
sistem de masă de operaţii.
Trebuie prevăzute săli de pregătire. Aceste săli au o unitate de alimentare murală, precum şi
echipamentul şi accesoriile adecvate.
Monitorizarea pre şi postoperatorie trebuie prevăzută pe pereţi pentru a monitoriza pacienţii
înainte şi după o operaţie şi în timpul recuperării, astfel încât aceştia să poată fi resuscitaţi în
cazul unei urgenţe.

Echipamente medicale
Lumină de examinare
Unitate de alimentare medicală de tavan, anesteziologie
Unitate de alimentare medicală de tavan, chirurgie
Masă de operaţie, mobilă
Unitate de alimentare medicală murală
Pat pentru pacient şi noptieră

top consult köln GmbH

page 142
NHMP

Monitor pacient
Mobilier medical
Alimentare centrală cu gaz prin prize de perete pentru O2, aer comprimat medical

Departamentul de chirurgie trebuie să aibă, de asemenea, o secţie de urgenţă şi trebuie amplasată


lângă departamentele de ginecologie şi nou-născuţi.

5.3.3 - 1.10 Maternitate


Secţia de maternitate trebuie echipată cu rezerve de naştere individuale cu echipamentele şi
mobilierul adecvate precum paturi de naştere, saloane de examinare premonitorizare cu
echipament CTG (cardiotocografie) şi o toaletă.

Zona de naştere trebuie completată de săli de operaţie cezariană; acestea sunt echipate în acelaşi
mod cu sălile de operaţie.

Echipamente medicale
Lumină de examinare
Unitate de alimentare medicală de tavan, anesteziologie
Unitate de alimentare medicală de tavan, chirurgie
Masă de operaţie, mobilă
Unitate de reanimare cu încălzire prin podea
Echipamente pentru naştere, incl. pat etc.
Echipamente CTG (cardiotocografie)
Echipamente de sonografie
Generator de lumină rece
Microscop cu lumină transmisă
Colposcop
Coagulator cu infraroşu
Cântar pentru pacient
Mobilier medical

5.3.3 - 1.13 Fizioterapie


Este planificat un departament de fizioterapie cu băi subacvatice normale. Departamentul va
cuprinde, de asemenea, camere pentru terapie cu căldură, camere de masaj precum şi camere de
gimnastică cu echipament divers, de ex. saltele, biciclete etc.

Echipamente medicale
Cărucior cu echipament de asistenţă pentru baie
Echipament pentru sala de gimnastică (bară pentru mers, bicicletă, saltele etc.)
Încălzitor cu infraroşu
Masă de tratament, electrică

5.3.3 - 2.01Îngrijire normală


Conform Planului General, fiecare secţie normală este planificat cu 28-35 de paturi. Fiecare pat
are un spătar ajustabil şi poate fi reglat pe înălţime. În alte privinţe, în aceste zone este prevăzut
doar echipament de examinare simplu.
Departamentul trebuie să cuprindă, de asemenea, un cabinet de examinare a pacienţilor cu
echipamente şi accesorii de examinare medicală de bază, similar cu Spitalele de Tranzit.
Echipamente medicale
Pat pentru pacient şi noptieră
Echipamente de examinare de bază precum dispozitiv de măsurare a presiunii sanguine etc.

top consult köln GmbH

page 143
NHMP

5.3.3 - 2.02 Secţia de nou-născuţi


În secţia de nou-născuţi, unele dintre saloane sunt echipate ca saloanele simple pentru
pacienţi/nou-născuţi şi în zona de terapie intensivă există unităţi de alimentare suspendate de
tavan şi incubatoare adecvate.

În bucătărie este prevăzut echipament pentru pregătirea biberoanelor şi laptelui.

Echipamente medicale
Cântar pentru nou-născuţi
Unitate de reanimare cu încălzire prin podea
Pompă de lapte, electrică
Incubator

5.3.3 – 2.03 Terapie intensivă


Secţiile de terapie intensivă sunt prevăzute cu paturi de spital speciale şi o cameră pentru
chirurgie de urgenţă. Camera de chirurgie de urgenţă este similară cu o sală de operaţii cu lumini
de operaţie suspendate de tavan şi unităţi de alimentare pentru anestezie şi o unitate de alimentare
pentru chirurgie. Acest salon trebuie amplasat în apropierea sălilor de operaţie.

În secţia de terapie intensivă, fiecare pat va fi echipat cu o unitate de alimentare, monitorizarea


pacientului şi echipament de perfuzie. Un ventilator pulmonar este amplasat în salon.
Laboratorul pentru secţia de terapie intensivă este echipat pentru măsurarea gazelor sanguine.

Echipamente medicale
Pat pentru pacient
Monitor pacient, terapie intensivă: neinvazivă
Masă de examinare
Lumină de examinare
Alimentare centrală cu gaz prin prize de perete pentru O2, aer comprimat medical – în rezerva
fiecărui pacient
Echipament de perfuzie (pompă şi stativ)
Analizor de gaze sanguine
Mobilier medical
Ventilator pulmonar

5.3.3 - 5.01 Farmacie


În farmacie este prevăzută o zonă de distribuire şi depozitare a medicamentelor. Pregătirea
reţetelor nu este planificată.

5.3.3 - 5.02 Departament central de sterilizare


Sunt planificate mese de lucru pentru pregătirea de produse nesterile, o maşină de spălat cu 2 uşi
şi o zonă ambalare cât şi sterilizatoare în zona nesterilă a departamentului de sterilizare central.

Echipamente medicale
Spălător / aparat de dezinfectare
Sterilizator cu abur cu 4 – 6 unităţi de sterilizare, cu sistem de documentare a încărcăturii
Sistem de sterilizare computerizat
Accesorii de sterilizare
Dispozitiv de lipire a peliculei
Masă de lucru

top consult köln GmbH

page 144
NHMP

5.3.4 Spitale Specializate


Spitalele Specializate îndeplinesc toate funcţiile de diagnosticare şi terapeutice ale Spitalelor
locale şi sunt echipate, ca atare, cu strictul necesar.
Pentru a obţine un nivel superior al standardelor de diagnosticare, totuşi, aceste spitale sunt
echipate cu un nivel superior de tehnologie medicală. Pot fi incluse următoarele departamente
specializate (conform funcţiei necesare a spitalului:

5.3.4 - 1.01 Urgenţele


Secţia de urgenţe include secţii de terapie intensivă prevăzute cu lumini de examinare şi unităţi
de alimentare suspendate de tavan şi o cameră de radioscopie.

Pentru departamentul de radiologie este alocată o cameră de internare cu paturi şi unităţi de


monitorizare simple.

Echipamente medicale
Lumină de examinare
Unitate de alimentare medicală, tavan
Unitate de radiologie mobilă
Ecran pentru radiografii
Pat pentru pacient şi noptieră
Monitor pacient cu parametri de bază precum respiraţie şi ECG
Mobilier medical
Ventilator pulmonar

5.3.4 - 1.02.01 / 1.02.04 / 1.02.06 Clinici de consultaţii pentru medicină, chirurgie şi


ginecologie
În clinica de consultaţii sunt planificate saloane de tratament şi consultaţie pentru medicină,
chirurgie şi ginecologie.
Acestea sunt dotate cu echipamentele necesare speciale de examinare şi tratament, precum
scaunele şi rezerve de tratament. Paturile de dializă cu aparate de dializă şi o unitate centrală de
pregătire a apei sunt planificate în departamentul de medicină generală.

Echipamente medicale
Scaun de examinare ginecologică
Lumini de examinare
Mese şi scaune de examinare
sisteme de diagnosticare cu ultrasunete
Mobilier medical
Aparat de dializă
Unitate de osmoză
Scaun înclinabil pentru pacient
Monitor pacient
Echipament de perfuzie

5.3.4 - 1.02.03 Oftalmologie


Pe lângă diagnosticarea oftalmologică generală, sunt prevăzute spaţii speciale de examinare
pentru diagnosticarea oftalmologică, cu o unitate de examinare cu lampă cu fantă, refractometru,
oftalmometru şi alte astfel de dispozitive de examinare.

Echipamente medicale
top consult köln GmbH

page 145
NHMP

Unitate de refracţie şi examinare cu lampă cu fantă, tonometru de aplanaţie, oftalmometru,


proiector de diagrame, foropter şi scaun pentru pacient
Oftalmoscop
Dispozitiv de măsurare a lentilelor
Retinoscop liniar
Perimetru de proiectare, direct, automat
Cutie cu lentile de test incl. ramă de test
Accesorii pentru echipament oftalmologic (diagramă de acuitate vizuală etc.)

Un departament de oftalmologie este prevăzut în următoarele Spitale Specializate:


Ocniţa, Sîngerei, Soroca, Ungheni, Orhei, Hînceşti, Anenii Noi, Căuşeni, Comrat

5.3.4 - 1.02.07 ORL


Spaţii speciale de examinare pentru diagnosticarea otorinolaringologică, inclusiv unitate de
diagnosticare ORL.

Echipamente medicale
Unitate de diagnosticare ORL incl. scaun
Scaner cu ultrasunete, ORL
Unitate de electrochirurgie
Stroboscop, unitate de evaluare incl. generator de lumină rece
Rinoscop laringian faringian
Unitate de audiometrie
Rinomanometru
Timpanometru

Un departament ORL este prevăzut în următoarele Spitale Specializate:


Ocniţa, Sîngerei, Soroca, Ungheni, Orhei, Hînceşti, Anenii Noi, Căuşeni, Comrat

5.3.4 - 1.02.08 Dermatologie / Venerologie


Spaţii de diagnosticare generală pentru dermatologie, alergologie şi venerologie şi spaţii de
tratament specializate pentru terapia cu lumină şi laser inclusiv echipamentul necesar.

Echipamente medicale
Sistem laser CO2
Terapie cu lumină UV
Dermatoscop
Lumină de examinare
Masă de examinare
Mobilier medical

Un departament de dermatologie, alergologie şi venerologie este prevăzut în următoarele Spitale


Specializate:
Ocniţa, Sîngerei, Soroca, Ungheni, Orhei, Căuşeni, Comrat

5.3.4 - 1.02.10 Cardiologie


Departamentul de cardiologie va trebui să includă unităţi de examinare cardiacă prin cateterizare
cu staţii de analiză şi măsurare asociate, cateterizarea cardiacă dreaptă, precum şi o zonă de
recuperare. Acest departament trebuie localizat în apropierea departamentului de radiologie.

top consult köln GmbH

page 146
NHMP

Echipamente medicale
Ecocardiogramă, ultrasonografie Doppler color
Unitate ECG
Ergometru
Pat pentru pacient
Monitor pacient pentru cateterizarea cardiacă dreaptă, cu măsurarea presiunii invazive
Puls oximetru
Analizor de gaze sanguine din laborator pentru analiza stării de oxigenare

Un departament de cardiologie este prevăzut în următoarele Spitale Specializate:


Edinet, Sîngerei, Floreşti, Ungheni, Orhei, Hînceşti, Anenii Noi, Căuşeni, Comrat

5.3.4 - 1.02.10 Gastroenterologie


Spaţiile de examinare cu unităţi de alimentare suspendate de tavan pentru endoscoape, precum şi
lumini de examinare şi videoendoscoape adecvate sunt prevăzute în acest departament.
Videoendoscoapele sunt prevăzute în aparatele din cadrul departamentului.

Sunt incluse spaţii de diagnosticare pentru endoscopie (standard pentru un departament de


endoscopie central)

Echipamente medicale
Unitate de alimentare medicală de tavan pentru endoscoape
Unitate videoendoscop cu endoscoape adecvate
Lumină de examinare
Masă de examinare
Dulap de uscare pentru endoscoape
Mobilier medical

Un departament de gastroenterologie este prevăzut în următoarele Spitale Specializate:


Edinet, Floreşti, Ungheni, Orhei, Hînceşti

5.3.4 - 1.02.10 Pulmonologie


Spaţii de examinare speciale cu echipamente pentru măsurarea funcţiei pulmonare.

Echipamente medicale
Ergospirometru
Pletismograf corporal
Analizor de gaze sanguine amplasat fie în secţia de terapie intensivă fie în laborator

Un departament de pulmonologie este prevăzut în următoarele Spitale Specializate:


Floreşti, Orhei

5.3.4 - 1.02.15 Neurologie


Spaţii de diagnosticare speciale pentru electromiografie şi electroencefalografie care includ
potenţial evocat.

Echipamente medicale
Electroencefalograf (EEG) cu potenţial evocat
Electromiograf (EMG)
Mobilier medical

top consult köln GmbH

page 147
NHMP

Un departament de neurologie este prevăzut în următoarele Spitale Specializate:


Edinet, Sîngerei, Floreşti, Ungheni, Orhei, Hînceşti, Anenii Noi, Căuşeni, Comrat

5.3.4 - 1.02.17 Traumatisme / Ortopedie


Spaţii speciale de examinare pentru tratamentul plăgilor şi leziunilor. Unde este necesar, cu spaţii
speciale pentru diagnosticare cu radiaţii Roentgen.

Echipamente medicale
Unitate de radiologie mobilă
Ecran pentru radiografii
Masă de examinare
Lumină de examinare
Masă pentru pansare şi dulapuri
Instrumente chirurgicale, accesorii externe etc.
Masă cu extensie şi echipament pentru ghipsare
Aparat de autotransfuzie Cell saver

Un departament de traumatisme/ortopedie este prevăzut în următoarele Spitale Specializate:


Ocniţa, Sîngerei, Soroca, Ungheni, Orhei, Hînceşti, Anenii Noi, Căuşeni, Comrat

5.3.4 - 1.02.22 Urologie


Spaţii de diagnosticare speciale unde este necesar, cu echipament de examinare pentru examinare
urologică şi urodinamică. Toate operaţiile de rezecţie transuretrală vor avea loc în sălile de
operaţie septică ale departamentului de chirurgie

Echipamente medicale
Lumină de examinare
Masă de examinare
Echipament de electrochirurgie
Endoscoape sterile flexibile
Instrumente urologice
Mobilier medical

Un departament de urologie este prevăzut în următoarele Spitale Specializate:


Ocniţa, Sîngerei, Soroca, Ungheni, Orhei, Hînceşti, Anenii Noi, Căuşeni, Comrat

5.3.4 - 1.05 Laboratoare


În laboratoare, departamentele individuale sunt prevăzute cu mobilier de laborator şi cu
echipamentele analitice şi analizoarele necesare.
Laboratoarele Spitalelor Specializate includ dispozitive de diagnosticare specializate pentru:
- laboratoare generale,
- hematologie,
- chimie clinică,
- imunologie şi
- toxicologie

Echipamente medicale
Dispozitive de laborator standard includ centrifuge, pompe de vacuum, băi de apă, mixer sanguin
cu cântar
Frigider pentru reactiv
Frigider şi congelator de laborator

top consult köln GmbH

page 148
NHMP

Spaţii de activitate funcţionale cu unităţi de mese de curăţare


Bazin de curăţare cu ultrasunete, digital
Analizoare speciale pentru diferite aplicaţii de diagnosticare incl. analizor de gaze sanguine,
analizor chimic clinic, analizor de hematologie

5.3.4 - 1.05 Loc de păstrare a sângelui conservat pentru transfuzii


În locul de păstrare a sângelui conservat pentru transfuzii, departamentele de transfuzie de sânge
şi de pregătire şi răcire a probelor includ dispozitive de laborator fixe, paturi de recoltare a
sângelui precum şi centrifuge şi frigidere adecvate.

Echipamente medicale
Pat şi scaun pentru recoltarea probelor de sânge
Centrifugă cu stativ, răcire
Centrifugă pentru masa de lucru, răcire
Frigider pentru sânge
Staţie de lucru funcţională

5.3.4 - 1.06 Patologie


O opţiune de stocare pentru un număr de corpuri precum şi spaţii de autopsie cu mese de autopsie
adecvate sunt planificate în departamentul de patologie.

Echipamente medicale
Frigider mortuar
Cărucior mortuar cu elevator
Masă de disecţie cu aspiraţie
Masă de autopsie
Dulap pentru specimene preparate umed cu evacuare
Mobilier medical

5.3.4 - 1.07 Diagnosticare cu radiaţii Roentgen


Pe lângă echipamentele de radiologie standard şi unitatea de fluoroscopie, trebuie prevăzute, de
asemenea, spaţii de lucru pentru angiografie şi tomografie computerizată.

Echipamente medicale
Scaner de tomografie computerizată
Sistem şi software de angiografie
Masă de angiografie
Sistem de diagnosticare cu radiaţii Roentgen, incl. stativ mural pentru diagnosticare pulmonară

Ecran pentru radiografii


Unitate de fluoroscopie

5.3.4 - 1.09 Departament de chirurgie


Fiecare sală de operaţii trebuie dotat cu aceleaşi echipamente, lumină de operaţie suspendată de
tavan, unităţi de alimentare pentru anestezie, unităţi de alimentare chirurgicale precum şi un
sistem de masă de operaţii.
Trebuie prevăzute săli de pregătire. Aceste săli au o unitate de alimentare murală, precum şi
echipamentul şi accesoriile adecvate.
Monitorizarea pre şi postoperatorie trebuie prevăzută pe pereţi pentru a monitoriza pacienţii
înainte şi după o operaţie şi în timpul recuperării, astfel încât aceştia să poată fi resuscitaţi în
cazul unei urgenţe.

top consult köln GmbH

page 149
NHMP

Echipamente medicale
Lumină de examinare
Unitate de alimentare medicală de tavan, anesteziologie
Unitate de alimentare medicală de tavan, chirurgie
Masă de operaţie, mobilă
Unitate de alimentare medicală murală
Pat pentru pacient şi noptieră
Monitor pacient
Mobilier medical
Sursă de lumină
Unitate videoendoscopică cu sistem de documentare
Echipament pentru Chirurgie minim invazivă (CMI)

Departamentul de chirurgie trebuie amplasat în aceeaşi clădire cu departamentul de laborator


pentru a permite examinarea rapidă a probelor recoltate prin endoscopie. Chirurgia minim
invazivă poate fi efectuată, de asemenea, în sălile de operaţii. Sunt disponibile săli de operaţii
septice şi aseptice.

5.3.4 - 1.10 Maternitate


Secţia de naşteri trebuie echipată cu rezerve de naştere individuale cu echipamentele şi mobilierul
adecvate precum paturi de naştere, saloane de examinare premonitorizare cu echipament CTG
(cardiotocografie) şi o toaletă.

Zona de naştere trebuie completată de săli de operaţie cezariană; acestea sunt echipate în acelaşi
mod cu sălile de operaţie.

Echipamente medicale
Lumină de examinare
Unitate de alimentare medicală de tavan, anesteziologie
Unitate de alimentare medicală de tavan, chirurgie
Masă de operaţie, mobilă
Echipamente pentru naştere, incl. pat etc.
Echipamente CTG (cardiotocografie)
Echipamente de sonografie
Generator de lumină rece
Microscop cu lumină transmisă
Colposcop
Coagulator cu infraroşu
Cântar pentru pacient
Mobilier medical

5.3.4 - 1.13 Fizioterapie


Este planificat un departament de fizioterapie cu băi subacvatice şi hidroelectrice normale.
Departamentul va cuprinde, de asemenea, camere pentru terapie cu căldură, camere de masaj
precum şi camere de gimnastică cu echipament divers, de ex. saltele, biciclete etc.

Echipamente medicale
Cadă medicală
Elevator pentru pacient cu targă şi scaun
Cărucior cu echipament de asistenţă pentru baie

top consult köln GmbH

page 150
NHMP

Echipament pentru sala de gimnastică (bară pentru mers, bicicletă, saltele etc.)
Încălzitor cu infraroşu
Masă de tratament, electrică

5.3.4 - 2.01 Îngrijire normală


Conform Planului General, fiecare salon normal este planificat cu 28-35 de paturi. Fiecare pat
are un spătar ajustabil şi poate fi reglat pe înălţime. În alte privinţe, în aceste zone este prevăzut
doar echipament de examinare simplu.
Departamentul trebuie să cuprindă, de asemenea, un cabinet de examinare a pacienţilor cu
echipamente şi accesorii de examinare medicală de bază, similar cu Spitalele de Tranzit.

Echipamente medicale
Pat pentru pacient şi noptieră
Echipamente de examinare de bază precum dispozitiv de măsurare a presiunii sanguine etc.

5.3.4 - 2.02 Secţia de nou-născuţi


În secţia de nou-născuţi, unele dintre saloane sunt echipate ca saloanele simple pentru
pacienţi/nou-născuţi şi în zona de terapie intensivă există unităţi de alimentare suspendate de
tavan şi incubatoare adecvate.

În bucătărie este prevăzut echipament pentru pregătirea biberoanelor şi laptelui.

Echipamente medicale
Unitate de alimentare medicală de tavan
Cântar pentru nou-născuţi
Unitate de reanimare cu încălzire prin podea
Pompă de lapte, electrică
Incubator
Incubator de transport

5.3.4 – 2.03 Terapie intensivă


Saloane de terapie intensivă cu paturi de spital speciale şi o cameră pentru chirurgie de urgenţă.
Camera de chirurgie de urgenţă este similară cu o sală de operaţii cu lumini de operaţie
suspendate de tavan şi unităţi de alimentare pentru anestezie şi o unitate de alimentare pentru
chirurgie.

În salonul de terapie intensivă, fiecare pat este echipat cu o unitate de alimentare, precum şi
echipamente de monitorizare a pacientului şi terapie cu perfuzie. Laboratorul pentru salonul de
terapie intensivă este echipat pentru măsurarea gazelor sanguine.

Echipamente medicale
Pat pacient, terapie intensivă
Monitor pacient, terapie intensivă
Masă de examinare
Lumină de examinare
Unitate de alimentare medicală de tavan, anesteziologie
Unitate de alimentare medicală de tavan, chirurgie
Echipament de perfuzie (pompă şi stativ)
Analizor de gaze sanguine

top consult köln GmbH

page 151
NHMP

5.3.4 - 2.06 Boli infecţioase


Spaţii de diagnosticare speciale cu controlul infecţiei privind prevenirea răspândirii infecţiei,
echipate cu dispozitive de diagnosticare de bază şi un salon pentru examinare şi tratament.

Echipamente medicale
Lumină de examinare
Stativ pentru instrumente
Masă de examinare
Staţie de lucru funcţională, spălător, echipament de dezinfecţie etc.
Cabinet pentru tratament
Cântar pentru pacient
Dispozitiv pentru dozarea dezinfectantului
Stativ pentru ploscă urinară
Cu bazine pentru dezinfectarea mâinilor în vestiar

Un departament de boli infecţioase este prevăzut în următoarele Spitale Specializate:


Edinet, Sîngerei, Floresti, Ungheni, Orhei, Anenii Noi, Căuşeni, Comrat

5.3.4 - 5.01 Farmacie


În farmacie este prevăzută o zonă de distribuire şi depozitare a medicamentelor. Pregătirea
reţetelor nu este planificată.

5.3.4 - 5.02 Departament central de sterilizare


Sunt planificate mese de lucru pentru pregătirea de produse nesterile, o maşină de spălat cu 2 uşi
şi o zonă ambalare cât şi sterilizatoare în zona nesterilă a departamentului de sterilizare central.

Echipamente medicale
Spălător / aparat de dezinfectare
2 sterilizatoare cu abur cu 6 – 8 unităţi de sterilizare, cu sistem de documentare a încărcăturii
Sistem de sterilizare computerizat
Accesorii de sterilizare
Dispozitiv de lipire a peliculei
Masă de lucru

5.3.5 Spitale cu grad înalt de Specializare


Pentru a obţine un nivel specializat ridicat al standardelor de diagnosticare aceste spitale sunt
echipate cu un nivel şi mai ridicat de tehnologie medicală faţă de cel al Spitalelor Specializate,
care asigură echipamente medicale de ultimă generaţie şi un nivel superior de diagnosticare
medicală.
Cele două Spitale cu grad înalt Specializare din Bălţi şi Cahul cuprind toate departamentele
următoare:

5.3.5 - 1.01 Urgenţele


Secţia de urgenţe include saloane de terapie intensivă prevăzute cu lumini de examinare şi unităţi
de alimentare suspendate de tavan şi o cameră de radioscopie.

Pentru departamentul de radiologie este alocată o cameră de internare cu paturi şi unităţi de


monitorizare simple.

Echipamente medicale

top consult köln GmbH

page 152
NHMP

Lumină de examinare
Unitate de alimentare medicală, tavan
Unitate de radiologie mobilă
Ecran pentru radiografii
Pat pentru pacient şi noptieră
Monitor pacient cu parametri de bază precum respiraţie şi ECG
Mobilier medical
Ventilator pulmonar

5.3.5 - 1.02.01 / 1.02.04 / 1.02.06 Clinici de consultaţii pentru medicină, chirurgie şi


ginecologie
În clinica de consultaţii sunt planificate saloane de tratament şi consultaţie pentru medicină,
chirurgie şi ginecologie.
Acestea sunt dotate cu echipamentele necesare speciale de examinare şi tratament, precum
scaunele şi rezerve de tratament.

Echipamente medicale
Scaun de examinare ginecologică
Lumini de examinare
Mese şi scaune de examinare
sisteme de diagnosticare cu ultrasunete
Mobilier medical

5.3.5 - 1.02.03 Oftalmologie


Pe lângă diagnosticarea oftalmologică generală, sunt prevăzute spaţii speciale de examinare
pentru diagnosticarea oftalmologică, cu o unitate de examinare cu lampă cu fantă, refractometru,
oftalmometru şi alte astfel de dispozitive de examinare.

Echipamente medicale
Sistem cu laser Nd:YAG
Unitate de refracţie şi examinare cu lampă cu fantă, tonometru de aplanaţie, oftalmometru,
proiector de diagrame, foropter şi scaun pentru pacient
Oftalmoscop
Oftalmoscop, indirect
Dispozitiv de măsurare a lentilelor
Retinoscop liniar
Perimetru de proiectare, direct, automat
Cutie cu lentile de test incl. ramă de test
Accesorii pentru echipament oftalmologic (diagramă de acuitate vizuală etc.)

5.3.5 - 1.02.07 ORL


Spaţii speciale de examinare pentru diagnosticarea otorinolaringologică, inclusiv unitate de
diagnosticare ORL.

Echipamente medicale
Unitate de diagnosticare ORL incl. scaun
Scaner cu ultrasunete, ORL
Unitate de electrochirurgie
Stroboscop, unitate de evaluare incl. generator de lumină rece
Rinoscop laringian faringian
Unitate de audiometrie

top consult köln GmbH

page 153
NHMP

Rinomanometru
Timpanometru

5.3.5 - 1.02.08 Dermatologie / Venerologie


Spaţii de diagnosticare generală pentru dermatologie, alergologie şi venerologie şi spaţii de
tratament specializate pentru terapia cu lumină şi laser inclusiv echipamentul necesar.

Echipamente medicale
Sistem laser CO2
Terapie cu lumină UV-A şi UV-B
Dermatoscop
Lumină de examinare
Masă de examinare
Mobilier medical

5.3.5 - 1.02.10 Cardiologie şi cateterizare


Departamentul de cardiologie şi cateterizare va trebui să includă unităţi de examinare a
cateterizării cardiace, o zonă de examinare de 1 nivel şi o zonă de examinare cu 2 niveluri cu
staţii de analiză şi măsurare asociate, cateterizare cardiacă dreaptă şi cateterizare cardiacă stângă,
precum şi o zonă de recuperare. Acest departament trebuie localizat în apropierea
departamentului de radiologie. Echipamentele de angiocardiografie ale departamentului de
diagnosticare cu radiaţii Roentgen vor deservi, de asemenea, departamentul de cardiologie.

Echipamente medicale
Ecocardiogramă, ultrasonografie Doppler color
Unitate ECG
Ergometru
Pat pentru pacient
Monitor pacient pentru cateterizarea cardiacă, cu măsurarea parametrului fiziologic incl.
presiunea invazivă
Puls oximetru
Analizor de gaze sanguine pentru analiza stării de oxigenare

5.3.5 - 1.02.10 Pulmonologie


Spaţii de examinare speciale cu echipamente pentru măsurarea funcţiei pulmonare.

Echipamente medicale
Ergospirometru
Pletismograf corporal
Analizor de gaze sanguine
Echipamente de bronhoscopie

Toate examinările endoscopice vor avea loc în departamentul de endoscopie.

5.3.5 - 1.02.10 Gastroenterologie


În departament sunt prevăzute spaţii de examinare şi diagnosticare pentru examinări precum pH-
metrie pe termen lung, cu unităţi de alimentare suspendate de tavan precum şi lumini de
examinare. Examinarea endoscopică este efectuată în departamentul de endoscopie central, care
ar trebui amplasat în apropiere.
Un spaţiu separat va fi utilizat pentru ERCP (colangiopancreatografia retrogradă endoscopică),
care să includă o masă de lucru pentru radiologie, endoscoapele necesare etc.

top consult köln GmbH

page 154
NHMP

Echipamente medicale
Unitate de alimentare medicală de tavan pentru endoscoape
Lumină de examinare
Masă de examinare
Echipament de pH-metrie

5.3.5 - 1.02.15 Neurologie


Spaţii de diagnosticare speciale pentru electromiografie şi electroencefalografie care includ
potenţial evocat şi electronistagmografie.

Echipamente medicale
Electroencefalograf (EEG) cu potenţial evocat, incl. cărucior şi PC
Electromiograf (EMG)
Electronistagmograf (ENG)
Mobilier medical

5.3.5 - 1.02.17 Traumatisme / Ortopedie


Spaţii speciale de examinare pentru tratamentul plăgilor şi leziunilor. Unde este necesar, cu spaţii
speciale pentru diagnosticare cu radiaţii Roentgen.

Echipamente medicale
Unitate de radiologie mobilă
Ecran pentru radiografii
Masă de examinare
Lumină de examinare
Masă pentru pansare şi dulapuri
Instrumente chirurgicale etc.
Masă cu extensie şi echipament pentru ghipsare
Echipamente de transfuzie de sânge autologă
Frigider pentru sânge
Echipamente de afereză

5.3.5 - 1.02.22 Urologie


Spaţii de diagnosticare speciale unde este necesar, cu echipament de examinare pentru examinare
urologică şi urodinamică. Departamentul de urologie va avea propriile spaţii pentru efectuarea
operaţiilor de rezecţie transuretrală.

Echipamente medicale
Lumină de examinare
Masă de examinare
Echipament de electrochirurgie
Mobilier medical
Staţie de măsurare urologică
Amplificator de luminanţă urologic

5.3.5 - 1.04 Endoscopie


Toate examinările endoscopice vor avea loc în departamentul de endoscopie. Acest departament
va fi format din spaţii de examinare septice şi aseptice separate pentru toate examinările
endoscopice interdisciplinare şi o zonă centrală de curăţare şi dezinfecţie.

top consult köln GmbH

page 155
NHMP

Echipamente medicale
Unitate videoendoscopică
Endoscoape flexibile pentru toate procedurile de endoscopie (bronhoscopie, colonoscopie,
rectoscopie, gastroenteroscopie etc.)
Generator de lumină rece şi pompe de aspiraţie integrate
Sisteme de documentare a imaginilor
Unitate de curăţare şi dezinfecţie

5.3.5 - 1.05 Laboratoare


Laboratoarele Spitalelor cu grad înalt Specializare includ dispozitive de diagnosticare
specializate pentru:
- laboratoare generale,
- hematologie,
- chimie clinică,
- imunologie,
- toxicologie,
- bacteriologie,
- virologie şi
- serologie

Aceste echipamente analitice şi analizoare automate sunt la cele mai înalte standarde tehnologice.

Echipamente medicale
Dispozitive de laborator standard includ centrifuge, pompe de vacuum, băi de apă, mixer sanguin
cu cântar
Frigider pentru reactiv
Frigider şi congelator de laborator
Spaţii de activitate funcţionale cu unităţi de mese de curăţare
Bazin de curăţare cu ultrasunete, digital
Analizoare speciale pentru diferite aplicaţii de diagnosticare incl. analizor de gaze sanguine,
analizor chimic clinic, analizor de hematologie

5.3.5 - 1.05 Loc de păstrare a sângelui conservat pentru transfuzii


În locul de păstrare a sângelui conservat pentru transfuzii, departamentele de transfuzie de sânge
şi de pregătire şi răcire a probelor includ dispozitive de laborator fixe, paturi de recoltare a
sângelui precum şi centrifuge şi frigidere adecvate.

Echipamente medicale
Pat şi scaun pentru recoltarea probelor de sânge
Centrifugă cu stativ, răcire
Centrifugă pentru masa de lucru, răcire
Frigider pentru sânge
Staţie de lucru funcţională
Echipamente de afereză

5.3.5 - 1.06 Patologie


O opţiune de stocare pentru un număr de corpuri precum şi spaţii de autopsie cu mese de autopsie
adecvate sunt planificate în departamentul de patologie.

Echipamente medicale
Frigider mortuar

top consult köln GmbH

page 156
NHMP

Cărucior mortuar şi elevator


Masă de disecţie cu aspiraţie
Masă de autopsie
Dulap pentru specimene preparate umed cu evacuare
Mobilier medical

5.3.5 - 1.07 Diagnosticare cu radiaţii Roentgen


Pe lângă departamentul de radiologie al Spitalelor Specializate cu echipament de radiologie,
unitate de fluoroscopie, spaţii pentru angiografie şi tomografie computerizată, vor fi prevăzute,
de asemenea, echipamente de angiocardiografie şi imagistică prin rezonanţă magnetică.

Echipamente medicale
Unitate MRI, 1,5 Tesla incl. aparat de anestezie, stativ pentru spirală şi dulap
Ecranare RF şi magnetică
Hardware şi software standard
Unitate de control şi cameră pacient, monitor de supraveghere
Injector cu presiune înaltă
Scaner de tomografie computerizată
Sistem şi software de angiocardiografie
Masă de angiografie

5.3.5 - 1.09 Departament de chirurgie


Fiecare sală de operaţii trebuie dotat cu aceleaşi echipamente, lumină de operaţie suspendată de
tavan, unităţi de alimentare pentru anestezie, unităţi de alimentare chirurgicale precum şi un
sistem de masă de operaţii.
Trebuie prevăzute săli de pregătire. Aceste săli au o unitate de alimentare murală, precum şi
echipamentul şi accesoriile adecvate.
Monitorizarea pre şi postoperatorie trebuie prevăzută pe pereţi pentru a monitoriza pacienţii
înainte şi după o operaţie şi în timpul recuperării, astfel încât aceştia să poată fi resuscitaţi în
cazul unei urgenţe.

Echipamente medicale
Lumină de examinare
Unitate de alimentare medicală de tavan, anesteziologie
Unitate de alimentare medicală de tavan, chirurgie
Masă de operaţie, mobilă
Unitate de alimentare medicală murală
Pat pentru pacient şi noptieră
Monitor pacient
Mobilier medical
Sursă de lumină
Unitate videoendoscopică cu sistem de documentare
Echipament pentru Chirurgie minim invazivă (CMI)
Alimentare centrală cu CO2 şi gaze medicale

Departamentul de chirurgie trebuie amplasat în aceeaşi clădire cu departamentul de laborator


pentru a permite examinarea rapidă a probelor recoltate prin endoscopie. Departamentul de
chirurgia va trebui să dispună de săli de operaţie specifice pentru chirurgia minim invazivă. Sunt
disponibile săli de operaţii septice şi aseptice.

top consult köln GmbH

page 157
NHMP

5.3.5 - 1.10 Maternitate


Secţia de naşteri trebuie echipată cu rezerve de naştere individuale cu echipamentele şi mobilierul
adecvate precum paturi de naştere, saloane de examinare premonitorizare cu echipament CTG
(cardiotocografie) şi o toaletă.

Zona de naştere trebuie completată de săli de operaţie cezariană; acestea sunt echipate în acelaşi
mod cu sălile de operaţie.

Echipamente medicale
Lumină de examinare
Unitate de alimentare medicală de tavan, anesteziologie
Unitate de alimentare medicală de tavan, chirurgie
Masă de operaţie, mobilă
Echipamente pentru naştere, incl. pat etc.
Echipamente CTG (cardiotocografie)
Echipamente de sonografie
Generator de lumină rece
Microscop cu lumină transmisă
Colposcop
Coagulator cu infraroşu
Cântar pentru pacient
Unitate de reanimare pentru nou-născuţi

5.3.5 - 1.13 Fizioterapie


Este planificat un departament de fizioterapie cu băi subacvatice şi hidroelectrice normale.
Departamentul va cuprinde, de asemenea, camere pentru terapie cu căldură, camere de masaj
precum şi camere de gimnastică cu echipament divers, de ex. saltele, biciclete etc.

Echipamente medicale
Cadă medicală
Elevator pentru pacient cu targă şi scaun
Cărucior cu echipament de asistenţă pentru baie
Echipament pentru sala de gimnastică (bară pentru mers, bicicletă, saltele etc.)
Încălzitor cu infraroşu
Masă de tratament, electrică

5.3.5 - 2.01 Îngrijire normală


Conform Planului General, fiecare salon normal este planificat cu 28-35 de paturi. Fiecare pat
are un spătar ajustabil şi poate fi reglat pe înălţime. În alte privinţe, în aceste zone este prevăzut
doar echipament de examinare simplu.
Fiecare departament al spitalului trebuie să cuprindă propriul salon specializat pentru pacienţi
care să includă un cabinet de examinare a pacienţilor cu echipamente şi accesorii de examinare
medicală de bază, similar cu Spitalele de Tranzit.

Echipamente medicale
Pat pentru pacient şi noptieră
Echipamente de examinare de bază precum dispozitiv de măsurare a presiunii sanguine etc.

top consult köln GmbH

page 158
NHMP

5.3.5 – 2.03 Terapie intensivă


Saloane de terapie intensivă cu paturi de spital speciale şi o cameră pentru chirurgie de urgenţă.
Camera de chirurgie de urgenţă este similară cu o sală de operaţii cu lumini de operaţie
suspendate de tavan şi unităţi de alimentare pentru anestezie şi o unitate de alimentare pentru
chirurgie.

În salonul de terapie intensivă, fiecare pat va fi echipat cu o unitate de alimentare, precum şi


echipamente de monitorizare a pacientului şi terapie cu perfuzie. Laboratorul pentru salonul de
terapie intensivă este echipat pentru măsurarea gazelor sanguine.

Secţia de terapie intensivă va dispune, de asemenea, de o secţie de neonatologie cu echipamente


speciale de monitorizare şi funcţie pulmonară pentru nou-născuţi, unităţi de alimentare
suspendate de tavan şi incubatoare adecvate.

Echipamente medicale
Pat pacient, terapie intensivă
Monitor pacient, terapie intensivă
Masă de examinare
Lumină de examinare
Unitate de alimentare medicală de tavan, anesteziologie
Unitate de alimentare medicală de tavan, chirurgie
Echipament de perfuzie (pompă şi stativ)
Analizor de gaze sanguine
Incubator neonatologic cu monitor
Incubatoare de transport din departamentul de neonatologie
Monitoare pentru nou-născuţi
Ventilator pulmonar

5.3.5 - 2.04 Dializă şi nefrologie


Paturile de dializă cu aparate de dializă şi o unitate centrală de pregătire a apei sunt planificate în
departament.

Echipamente medicale
Aparat de dializă
Unitate de osmoză
Scaun înclinabil pentru pacient
Monitor pacient
Echipament de perfuzie

5.3.5 - 2.05 Neonatologie


În departamentul de neonatologie, unele dintre saloane sunt echipate ca saloane simple pentru
pacient/nou-născut, cu o secţie de terapie intensivă neonatologică, făcând parte din departamentul
de terapie intensivă. Departamentul de neonatologie trebuie amplasat lângă departamentul de
terapie intensivă.

În bucătărie este prevăzut echipament pentru pregătirea biberoanelor şi laptelui.

Echipamente medicale
Unitate de alimentare medicală de tavan
Cântar pentru nou-născuţi
Unitate de reanimare cu încălzire prin podea

top consult köln GmbH

page 159
NHMP

Pompă de lapte, electrică


Incubator
Incubator de transport

5.3.5 - 2.06 Boli infecţioase


Spaţii de diagnosticare speciale cu controlul infecţiei privind prevenirea răspândirii infecţiei,
echipate cu dispozitive de diagnosticare de bază.

Echipamente medicale
Lumină de examinare
Stativ pentru instrumente
Masă de examinare
Staţie de lucru funcţională, spălător, echipament de dezinfecţie etc.
Cabinet pentru tratament
Cântar pentru pacient
Dispozitiv pentru dozarea dezinfectantului
Stativ pentru ploscă urinară

5.3.5 - 5.01 Farmacie


În farmacie este prevăzută o zonă de distribuire şi depozitare a medicamentelor.

5.3.5 - 5.02 Departament central de sterilizare


Sunt planificate mese de lucru pentru pregătirea de produse nesterile, o maşină de spălat cu 2 uşi
şi o zonă ambalare cât şi sterilizatoare în zona nesterilă a departamentului de sterilizare central.

Echipamente medicale
Spălător / aparat de dezinfectare
3 sau 4 sterilizatoare cu aburi în funcţie de necesităţi, fiecare cu 6 - 8 unităţi de sterilizare, cu
sistem de documentare a încărcăturii Sistem computerizat de sterilizare
Accesorii de sterilizare
Dispozitiv de lipire a peliculei
Masă de lucru

5.3.6 Centre de excelenţă

Centrele de excelenţă sunt în principiu Spitale cu grad înalt Specializare care oferă în plus
asistenţă medicală la cel mai înalt nivel. Aceste Centre asigură, de asemenea, cel mai ridicat nivel
de diagnosticare medicală specializată.

5.3.6 - 1.01 Urgenţele


Secţia de urgenţe include saloane de terapie intensivă prevăzute cu lumini de examinare şi unităţi
de alimentare suspendate de tavan şi o cameră de radioscopie.

Pentru departamentul de radiologie este alocată o cameră de internare cu paturi şi unităţi de


monitorizare simple.

Echipamente medicale
Lumină de examinare
Unitate de alimentare medicală, tavan
top consult köln GmbH

page 160
NHMP

Unitate de radiologie mobilă


Ecran pentru radiografii
Pat pentru pacient şi noptieră
Monitor pacient cu parametri de bază precum respiraţie şi ECG
Mobilier medical
Ventilator pulmonar

5.3.6 - 1.02.01 / 1.02.04 / 1.02.06 Clinici de consultaţii pentru medicină, chirurgie şi


ginecologie
În clinica de consultaţii sunt planificate saloane de tratament şi consultaţie pentru medicină,
chirurgie şi ginecologie.
Acestea sunt dotate cu echipamentele necesare speciale de examinare şi tratament, precum
scaunele şi rezerve de tratament.

Echipamente medicale
Scaun de examinare ginecologică
Lumini de examinare
Mese şi scaune de examinare
sisteme de diagnosticare cu ultrasunete
Mobilier medical

5.3.6 - 1.02.03 Oftalmologie


Pe lângă diagnosticarea oftalmologică generală, sunt prevăzute spaţii speciale de examinare
pentru diagnosticarea oftalmologică, cu o unitate de examinare cu lampă cu fantă, refractometru,
oftalmometru şi alte astfel de dispozitive de examinare.

Echipamente medicale
Sistem cu laser Nd:YAG
Unitate de refracţie şi examinare cu lampă cu fantă, tonometru de aplanaţie, oftalmometru,
proiector de diagrame, foropter şi scaun pentru pacient
Oftalmoscop
Oftalmoscop, indirect
Dispozitiv de măsurare a lentilelor
Retinoscop liniar
Perimetru de proiectare, direct, automat
Cutie cu lentile de test incl. ramă de test
Accesorii pentru echipament oftalmologic (diagramă de acuitate vizuală etc.)

5.3.6 - 1.02.07 ORL


Spaţii speciale de examinare pentru diagnosticarea otorinolaringologică, inclusiv unitate de
diagnosticare ORL.

Echipamente medicale
Unitate de diagnosticare ORL incl. scaun
Scaner cu ultrasunete, ORL
Unitate de electrochirurgie
Stroboscop, unitate de evaluare incl. generator de lumină rece
Rinoscop laringian faringian
Unitate de audiometrie
Rinomanometru
Timpanometru

top consult köln GmbH

page 161
NHMP

5.3.6 - 1.02.08 Dermatologie / Venerologie


Spaţii de diagnosticare generală pentru dermatologie, alergologie şi venerologie şi spaţii de
tratament specializate pentru terapia cu lumină şi laser inclusiv echipamentul necesar.

Echipamente medicale
Sistem laser CO2
Terapie cu lumină UV-A şi UV-B
Dermatoscop
Lumină de examinare
Masă de examinare
Mobilier medical

5.3.6 - 1.02.10 Cardiologie şi cateterizare


Departamentul de cardiologie şi cateterizare va trebui să includă unităţi de examinare a
cateterizării cardiace, o zonă de examinare de 1 nivel şi o zonă de examinare cu 2 niveluri cu
staţii de analiză şi măsurare asociate, cateterizarea arterei pulmonare şi cateterizare cardiacă
stângă, precum şi o zonă de recuperare. Acest departament trebuie localizat în apropierea
departamentului de radiologie. Echipamentele de angiocardiografie ale departamentului de
diagnosticare cu radiaţii Roentgen vor deservi, de asemenea, departamentul de cardiologie.

Echipamente medicale
Ecocardiogramă, ultrasonografie Doppler color
Unitate ECG
Ergometru
Pat pentru pacient
Monitor pacient pentru cateterizarea cardiacă, cu măsurarea parametrului fiziologic incl.
presiunea invazivă
Puls oximetru
Analizor de gaze sanguine pentru analiza stării de oxigenare

5.3.6 - 1.02.10 Pulmonologie


Spaţii de examinare speciale cu echipamente pentru măsurarea funcţiei pulmonare.

Echipamente medicale
Ergospirometru
Pletismograf corporal
Analizor de gaze sanguine
Echipamente de bronhoscopie

Toate examinările endoscopice vor avea loc în departamentul de endoscopie.

5.3.6 - 1.02.10 Gastroenterologie


În departament sunt prevăzute spaţii de examinare şi diagnosticare pentru examinări precum pH-
metrie pe termen lung, cu unităţi de alimentare suspendate de tavan precum şi lumini de
examinare. Examinarea endoscopică este efectuată în departamentul de endoscopie central, care
ar trebui amplasat în apropiere.
Un spaţiu separat va fi utilizat pentru ERCP (colangiopancreatografia retrogradă endoscopică),
care să includă o masă de lucru pentru radiologie, endoscoapele necesare etc.

top consult köln GmbH

page 162
NHMP

Echipamente medicale
Unitate de alimentare medicală de tavan pentru endoscoape
Lumină de examinare
Masă de examinareEchipament de pH-metrie

5.3.6 - 1.02.15 Neurologie


Spaţii de diagnosticare speciale pentru electromiografie şi electroencefalografie care includ
potenţial evocat şi electronistagmografie.

Echipamente medicale
Electroencefalograf (EEG) cu potenţial evocat, incl. cărucior şi PC
Electromiograf (EMG)
Electronistagmograf (ENG)
Mobilier medical

5.3.6 - 1.02.17 Traumatisme / Ortopedie


Spaţii speciale de examinare pentru tratamentul plăgilor şi leziunilor. Unde este necesar, cu spaţii
speciale pentru diagnosticare cu radiaţii Roentgen.

Echipamente medicale
Unitate de radiologie mobilă
Ecran pentru radiografii
Masă de examinare
Lumină de examinare
Masă pentru pansare şi dulapuri
Instrumente chirurgicale etc.
Masă cu extensie şi echipament pentru ghipsare
Echipamente de transfuzie de sânge autologă
Frigider pentru sânge
Echipamente de afereză

5.3.6 - 1.02.22 Urologie


Spaţii de diagnosticare speciale unde este necesar, cu echipament de examinare pentru examinare
urologică şi urodinamică. Departamentul de urologie va avea propriile spaţii pentru efectuarea
operaţiilor de rezecţie transuretrală.

Echipamente medicale
Lumină de examinare
Masă de examinare
Echipament de electrochirurgie
Mobilier medical
Staţie de măsurare urologică
Amplificator de luminanţă urologic

5.3.6 - 1.04 Endoscopie


Toate examinările endoscopice vor avea loc în departamentul de endoscopie. Acest departament
va fi format din spaţii de examinare septice şi aseptice separate pentru toate examinările
endoscopice interdisciplinare şi o zonă centrală de curăţare şi dezinfecţie.

Echipamente medicale
Unitate videoendoscopică

top consult köln GmbH

page 163
NHMP

Endoscoape flexibile pentru toate procedurile de endoscopie (bronhoscopie, colonoscopie,


rectoscopie, gastroenteroscopie etc.)
Generator de lumină rece şi pompe de aspiraţie integrate
Sisteme de documentare a imaginilor
Unitate de curăţare şi dezinfecţie

5.3.6 - 1.05 Laboratoare


Pe lângă funcţiile de laborator ale Spitalelor cu Nivel Înalt Specializat, echipamentele de
diagnosticare sunt foarte specializate. Sunt prevăzute dispozitive pentru:
- laboratoare generale,
- hematologie,
- chimie clinică,
- imunologie,
- toxicologie,
- bacteriologie,
- virologie şi
- serologie
- departament de microbiologie

Aceste echipamente analitice şi analizoare automate sunt la cele mai înalte standarde tehnologice.

Echipamente medicale
Dispozitive de laborator standard includ centrifuge, pompe de vacuum, băi de apă, mixer sanguin
cu cântar
Frigider pentru reactiv
Frigider şi congelator de laborator
Spaţii de activitate funcţionale cu unităţi de mese de curăţare
Bazin de curăţare cu ultrasunete, digital
Analizoare speciale pentru diferite aplicaţii de diagnosticare incl. analizor de gaze sanguine,
analizor chimic clinic, analizor de hematologie

5.3.6 - 1.05 Loc de păstrare a sângelui conservat pentru transfuzii


În locul de păstrare a sângelui conservat pentru transfuzii, departamentele de transfuzie de sânge
şi de pregătire şi răcire a probelor includ dispozitive de laborator fixe, paturi de recoltare a
sângelui precum şi centrifuge şi frigidere adecvate.

Echipamente medicale
Pat şi scaun pentru recoltarea probelor de sânge
Centrifugă cu stativ, răcire
Centrifugă pentru masa de lucru, răcire
Frigider pentru sânge
Staţie de lucru funcţională
Echipamente de afereză

5.3.6 - 1.06 Patologie


O opţiune de stocare pentru un număr de corpuri precum şi spaţii de autopsie cu mese de autopsie
adecvate sunt planificate în departamentul de patologie.

Echipamente medicale
Frigider mortuar
Cărucior mortuar şi elevator

top consult köln GmbH

page 164
NHMP

Masă de disecţie cu aspiraţie


Masă de autopsie
Dulap pentru specimene preparate umed cu evacuare
Mobilier medical
5.3.6 - 1.07 Diagnosticare cu radiaţii Roentgen
Pe lângă departamentul de radiologie al Spitalelor Specializate cu echipament de radiologie,
unitate de fluoroscopie, spaţii pentru angiografie şi tomografie computerizată, vor fi prevăzute,
de asemenea, echipamente de angiocardiografie şi imagistică prin rezonanţă magnetică.

Echipamente medicale
Unitate MRI, 1,5 Tesla incl. aparat de anestezie, stativ pentru spirală şi dulap
Ecranare RF şi magnetică
Hardware şi software standard
Unitate de control şi cameră pacient, monitor de supraveghere
Injector cu presiune înaltă
Scaner de tomografie computerizată
Sistem şi software de angiocardiografie
Masă de angiografie

5.3.6 - 1.09 Departamentul de chirurgie


Fiecare sală de operaţii trebuie dotat cu aceleaşi echipamente, lumină de operaţie suspendată de
tavan, unităţi de alimentare pentru anestezie, unităţi de alimentare chirurgicale precum şi un
sistem de masă de operaţii.
Trebuie prevăzute săli de pregătire. Aceste săli au o unitate de alimentare murală, precum şi
echipamentul şi accesoriile adecvate.
Monitorizarea pre şi postoperatorie trebuie prevăzută pe pereţi pentru a monitoriza pacienţii
înainte şi după o operaţie şi în timpul recuperării, astfel încât aceştia să poată fi resuscitaţi în
cazul unei urgenţe.

Echipamente medicale
Lumină de examinare
Unitate de alimentare medicală de tavan, anesteziologie
Unitate de alimentare medicală de tavan, chirurgie
Masă de operaţie, mobilă
Unitate de alimentare medicală murală
Pat pentru pacient şi noptieră
Monitor pacient
Mobilier medical
Sursă de lumină
Unitate videoendoscopică cu sistem de documentare
Echipament pentru Chirurgie minim invazivă (CMI)
Alimentare centrală cu CO2 şi gaze medicale

Departamentul de chirurgie trebuie amplasat în aceeaşi clădire cu departamentul de laborator


pentru a permite examinarea rapidă a probelor recoltate prin endoscopie. Departamentul de
chirurgia va trebui să dispună de săli de operaţie specifice pentru chirurgia minim invazivă. Sunt
disponibile săli de operaţii septice şi aseptice.

top consult köln GmbH

page 165
NHMP

5.3.6 - 1.10 Naştere


Secţia de naşteri trebuie echipată cu rezerve de naştere individuale cu echipamentele şi mobilierul
adecvate precum paturi de naştere, saloane de examinare premonitorizare cu echipament CTG
(cardiotocografie) şi o toaletă.

Zona de naştere trebuie completată de săli de operaţie cezariană; acestea sunt echipate în acelaşi
mod cu sălile de operaţie.

Echipamente medicale
Lumină de examinare
Unitate de alimentare medicală de tavan, anesteziologie
Unitate de alimentare medicală de tavan, chirurgie
Masă de operaţie, mobilă
Echipamente pentru naştere, incl. pat etc.
Echipamente CTG (cardiotocografie)
Echipamente de sonografie
Generator de lumină rece
Microscop cu lumină transmisă
Colposcop
Coagulator cu infraroşu
Cântar pentru pacient
Unitate de reanimare pentru nou-născuţi

5.3.6 - 1.13 Fizioterapie


Este planificat un departament de fizioterapie cu băi subacvatice şi hidroelectrice normale.
Departamentul va cuprinde, de asemenea, camere pentru terapie cu căldură, camere de masaj
precum şi camere de gimnastică cu echipament divers, de ex. saltele, biciclete etc.

Echipamente medicale
Cadă medicală
Elevator pentru pacient cu targă şi scaun
Cărucior cu echipament de asistenţă pentru baie
Echipament pentru sala de gimnastică (bară pentru mers, bicicletă, saltele etc.)
Încălzitor cu infraroşu
Masă de tratament, electrică

5.3.6 - 2.01 Asistenţă normală


Conform Planului General, fiecare salon normal este planificat cu 28-35 de paturi. Fiecare pat
are un spătar ajustabil şi poate fi reglat pe înălţime. În alte privinţe, în aceste zone este prevăzut
doar echipament de examinare simplu.
Fiecare departament al spitalului trebuie să cuprindă propriul salon specializat pentru pacienţi
care să includă un cabinet de examinare a pacienţilor cu echipamente şi accesorii de examinare
medicală de bază, similar cu Spitalele de Tranzit.

Echipamente medicale
Pat pentru pacient şi noptieră
Echipamente de examinare de bază precum dispozitiv de măsurare a presiunii sanguine etc.

5.3.6 – 2.03 Terapie intensivă


Saloane de terapie intensivă cu paturi de spital speciale şi o cameră pentru chirurgie de urgenţă.
Camera de chirurgie de urgenţă este similară cu o sală de operaţii cu lumini de operaţie

top consult köln GmbH

page 166
NHMP

suspendate de tavan şi unităţi de alimentare pentru anestezie şi o unitate de alimentare pentru


chirurgie.

În salonul de terapie intensivă, fiecare pat va fi echipat cu o unitate de alimentare, precum şi


echipamente de monitorizare a pacientului şi terapie cu perfuzie. Laboratorul pentru salonul de
terapie intensivă este echipat pentru măsurarea gazelor sanguine.

Secţia de terapie intensivă va dispune, de asemenea, de o secţie de neonatologie cu echipamente


speciale de monitorizare şi funcţie pulmonară pentru nou-născuţi, unităţi de alimentare
suspendate de tavan şi incubatoare adecvate.

Echipamente medicale
Pat pacient, terapie intensivă
Monitor pacient, terapie intensivă
Masă de examinare
Lumină de examinare
Unitate de alimentare medicală de tavan, anesteziologie
Unitate de alimentare medicală de tavan, chirurgie
Echipament de perfuzie (pompă şi stativ)
Analizor de gaze sanguine
Incubator neonatologic cu monitor
Incubatoare de transport din departamentul de neonatologie
Monitoare pentru nou-născuţi
Ventilator pulmonar

5.3.6 - 2.04 Dializă şi nefrologie


Paturile de dializă cu aparate de dializă şi o unitate centrală de pregătire a apei sunt planificate în
departament.

Echipamente medicale
Aparat de dializă
Unitate de osmoză
Scaun înclinabil pentru pacient
Monitor pacient
Echipament de perfuzie

5.3.6 - 2.05 Neonatologie


În departamentul de neonatologie, unele dintre saloane sunt echipate ca saloane simple pentru
pacient/nou-născut, cu o secţie de terapie intensivă neonatologică, făcând parte din departamentul
de terapie intensivă. Departamentul de neonatologie trebuie amplasat lângă departamentul de
terapie intensivă.

În bucătărie este prevăzut echipament pentru pregătirea biberoanelor şi laptelui.

Echipamente medicale
Unitate de alimentare medicală de tavan
Cântar pentru nou-născuţi
Unitate de reanimare cu încălzire prin podea
Pompă de lapte, electrică
Incubator
Incubator de transport

top consult köln GmbH

page 167
NHMP

5.3.6 - 2.06 Boli infecţioase


Spaţii de diagnosticare speciale cu controlul infecţiei privind prevenirea răspândirii infecţiei,
echipate cu dispozitive de diagnosticare de bază.

Echipamente medicale
Lumină de examinare
Stativ pentru instrumente
Masă de examinare
Staţie de lucru funcţională, spălător, echipament de dezinfecţie etc.
Cabinet pentru tratament
Cântar pentru pacient
Dispozitiv pentru dozarea dezinfectantului
Stativ pentru ploscă urinară

5.3.6 - 5.01 Farmacie


În farmacie este prevăzută o zonă de distribuire şi depozitare a medicamentelor.

5.3.6 - 5.02 Departament central de sterilizare


Sunt planificate mese de lucru pentru pregătirea de produse nesterile, o maşină de spălat cu 2 uşi
şi o zonă ambalare cât şi sterilizatoare în zona nesterilă a departamentului de sterilizare central.

Echipamente medicale
Spălător / aparat de dezinfectare
3 sau 4 sterilizatoare cu aburi în funcţie de necesităţi, fiecare cu 6 - 8 unităţi de sterilizare, cu
sistem de documentare a încărcăturii Sistem computerizat de sterilizare
Accesorii de sterilizare
Dispozitiv de lipire a peliculei
Masă de lucru

5.3.7 Spitale Universitare

Spitalele Universitare sunt în principiu Centre de Excelenţă care asigură în plus un mediu de
studiu inclusiv cercetare şi specializare medicală. Aceste Centre asigură, de asemenea, în
disciplinele lor specializate, cel mai înalt nivel de diagnosticare şi tratament medical.

top consult köln GmbH

page 168
NHMP

Descrierea echipamentelor

Spital local
Analizor pentru gazele din sânge – analizor pentru măsurarea pH-ului şi a gazelor din sânge
Tensiometru – aparat digital pentru măsurarea tensiunii arteriale minime şi maxime
Frigider pentru sânge – pentru stocarea pungilor de sânge (500 mL)
Cântar mixer pentru sânge – aparat pentru cântărirea şi amestecarea constantă a sângelui
Consolă de tavan pentru blocul operator– unitate montată pe tavan care asigură aprovizionarea cu
oxigen, aer comprimat de uz medical, vacuum, energie electrică, aspirator de gaze etc.
Analizor de biochimie – pentru analiza glucozei, acidului uric, ureei, trigliceridelor,
colesterolului, sodiului şi potasiului
Generator de lumină rece - ca sursă de lumină pentru endoscopie
Colposcop – instrument optic luminos cu lentile măritoare, utilizat în ginecologie pentru
examinarea ţesuturilor din vagin şi colul uterin
Unitate CTG – cardiotocograf pentru monitorizarea cordului fetal
Echipament sală de naşteri – echipament special pentru naştere, de exemplu pat de naşteri etc.
Electrocardiograf – pentru măsurarea activităţii electrice a inimii
Lampă de examinare – sursă de lumină montată pe perete, tavan sau stativ, pentru examinare şi
tratamente
Masă de examinare – masă pentru examinarea şi tratarea pacienţilor
Aparat de sudat folie – de uz general în sterilizare, conform standardelor internaţionale
Fluoroscop – aparat pentru radiografie cu intensificator de imagine pentru diagnosticarea
afecţiunilor din zona abdominală
Analizor hematologie – analizor pentru hemogramă etc.
Incubator – folosit în neonatologie pentru a asigura temperatura constantă a nou-născutului
Cântar pentru nou-născuţi – cântar pentru măsurarea greutăţii nou-născuţilor
Coagulator cu infraroşu – aparat pentru coagularea ţesuturilor prin intermediul radiaţiei infraroşii
Încălzitor cu infraroşu – dispozitiv de încălzire pe bază de radiaţii infraroşii utilizat în terapia cu
căldură
Perfuzor (pompă şi stativ) – pompă perfuzoare pentru transferul de fluide şi substanţe
medicamentoase în sistemul circulator al pacientului
Masă de laborator – spaţiu de lucru pentru medicina de laborator
Aparat de ventilaţie artificială pentru plămâni – pentru asigurarea ventilaţiei mecanice a
pacienţilor aflaţi în terapie intensivă
Mobilier medical – mobilier alcătuit din mese, dulapuri cu rafturi, dulapuri, chiuvete etc., aflat în
diversele săli de uz medical din spital
Pompă electrică pentru exprimarea sânului – pompă electrică pentru extragerea laptelui
Radioscop mobil – sistem mobil de radiografie pentru uz în saloanele din afara secţiei de
radiologie
Cameră frigorifică pentru morgă – cameră frigorifică pentru depozitarea cadavrelor
Targă cu elevator pentru morgă – targă pentru transportul cadavrelor
Masă mobilă de operaţie – masă mobilă pentru pacient utilizată în blocul operator
Monitor pentru pacient – monitor color universal de bază; exemple de parametri: ECG, puls, ritm
respirator
Sistem de monitorizare a pacientului de terapie intensivă: non-invaziv – ECG, puls, ritm
respirator, măsurarea non-invazivă a tensiunii arteriale şi a temperaturii
Cântar pentru persoane – cântar pentru măsurarea greutăţii pacienţilor
Pulsoximetru – aparat pentru măsurarea indirectă a saturaţiei oxigenului din sângele pacientului
Unitate de reanimare cu saltea termică – unitate de reanimare dotată cu saltele termice, aspirator,
sursă de oxigen etc.
Spirometru – aparat pentru măsurarea cantităţii de aer inspirate şi expirate de plămâni
Sterilizator cu abur, computerizat, cu unităţi de sterilizare, accesorii şi sistem de documentare a
încărcăturii
Microscop cu lumină transmisă – microscop pe bază de lumină transmisă

top consult köln GmbH

page 169
NHMP

Masă electrică de tratament – masă pentru examinarea şi tratarea pacienţilor, acţionată electric
Sisteme de diagnosticare pe bază de ultrasunete şi echipamente cu ultrasunete – aparate de
imagistică medicală care folosesc ultrasunetele pentru reconstrucţia imaginilor
Spălator / dezinfector – sistem de spălare şi dezinfectare pentru instrumentar şi echipamentul
endoscopic
Sistem radioscopic de diagnosticare, inclusiv stativ vertical pentru radiografie toracică
Ecran radioscopic – ecran pentru vizualizarea radioscopiilor

top consult köln GmbH

page 170
NHMP

Spitale specializate
Sistem angiografic – aparat pentru imagistică medicală pe bază de radiologie; oferă informaţii
detaliate despre starea ţesuturilor corporale; dotat cu masă
Audiometru – sistem audiometric pentru testarea auzului
Masă pentru autopsie – masă pentru efectuarea autopsiilor
Centrifugă orizontală (de masă) cu răcire – aparat pentru separarea substanţelor biologice de
densităţi diferite; model orizontal, cu răcire
Body-pletismograf – aparat compartimentat pentru studiul presiunii alveolare, al volumului
pulmonar şi al rezistenţei căilor aeriene
Sistem cell saver – pentru curăţarea şi filtrarea sângelui în timpul operaţiei, în vederea
autotransfuziei ulterioare
Sistem LASER CO2 – pentru intervenţii şi tratamente cu laser
Tomograf computerizat – sistem radiologic pentru obţinerea de imagini în secţiune
Masă de disecţie cu sistem de aspiraţie – masă pentru laboratorul de patologie, dotată cu unitate
de aspiraţie
Dermatoscop – aparat pentru examinarea leziunilor cutanate
Aparat de dializă – mecanism care filtrează sângele pacientului pentru a îndepărta produşii de
metabolism şi excesul de apă când rinichii nu funcţionează corespunzător
Dozator de dezinfectant – aparat cu microprocesor pentru dozarea soluţiilor dezinfectante pentru
instrumentar şi suprafeţe
Uscător pentru endoscoape – dulap pentru depozitarea endoscoapelor în mediu uscat şi steril
Ecocardiogramă cu Doppler color – tehnică pe bază de ultrasunete pentru imagini bidimensionale
în secţiune ale cordului, cu evaluarea fluxului sangvin şi a ţesutului cardiac
Electroencefalograf (EEG) cu potenţial evocat – aparat care înregistrează pe scalp activitatea
electrică a neuronilor ca răspuns la stimuli
Electromiograf (EMG) – tehnică de evaluare şi înregistrare a activităţii electrice a muşchilor
Unitate electrochirurgicală – aparat chirurgical de înaltă frecvenţă pentru secţionarea ţesuturilor
şi coagularea sângelui
Unitate endoscopică video cu sistem de documentare – unitate endoscopică video cu sistem de
înregistrare şi documentare a imaginilor
Unitate de diagnostic ORL, inclusiv scaun – set pentru efectuarea consulturilor şi tratamentelor
ORL; include instrumente optice, chiuvetă etc.
Ergometru – instrument pentru măsurarea lucrului mecanic efectuat de un muşchi sau un grup de
muşchi
Ergospirometru – procedură diagnostică pentru măsurarea continuă a respiraţiei şi
metabolismului gazos în timpul exerciţiilor ergometrice
Masă pentru extensie ortopedică şi echipament pentru aparate gipsate
Aparat de sudat folie – maşină standard de sigilare continuă, dotată cu lamă, banc de lucru,
măsuri şi magazie pentru rolele de folie
Endoscoape flexibile sterile – endoscoape flexibile pentru diverse proceduri endoscopice
Scaun ginecologic – scaun special pentru consult ginecologic
Frigider şi congelator de laborator – frigider şi congelator pentru laborator
Rino-faringo-laringoscop – instrument pentru examinarea cavităţii nazale
Dioptrimetru – instrument de măsurare a puterii unei lentile
Schiascop – aparat care măsoară refracţia oculară
Oftalmoscop – instrument luminos pentru examinarea ochiului
Staţie de osmoză – pentru prepararea apei destinate dializei
Elevator pentru pacienţi, cu targă şi scaun – aparat pentru ridicarea pacienţilor
Sistem de monitorizare a pacienţilor de terapie intensivă, pentru cateterismul cordului drept:
ECG, puls, ritm respirator, tensiometrie non-invazivă, tensiunea intravenoasă
Perimetru de proiecţie direct automat – perimetru care utilizează un fascicul luminos drept ţintă
cu posibilitate de modificare rapidă (dimensiune, intensitate, culoare) şi deplasare silenţioasă la
viteza dorită
Frigider pentru reagenţi – frigider pentru depozitarea reagenţilor

top consult köln GmbH

page 171
NHMP

Unitate de refracţie şi examinare, dotată cu lampă cu fantă, tonometru cu aplanaţie, oftalmometru,


proiector pentru panoul de control oftalmologic, foropter şi scaun pentru pacient
Rinomanometru – aparat pentru măsurarea presiunii şi debitului inspirator nazal
Analizori speciali pentru diferite aplicaţii diagnostice, inclusiv analizor al gazelor din sânge,
analizor biochimie, analizor hematologie
Aparatură standard de laborator, inclusiv centrifuge, pompe cu vid, băi de apă, cântar cu mixer
pentru sânge
Centrifugă verticală cu răcire – aparat pentru separarea substanţelor biologice de densităţi
diferite; model vertical, cu răcire
Stroboscop, unitate de evaluare cu generator de lumină rece – aparat pentru examinarea corzilor
vocale
Timpanometru – pentru măsurarea proprietăţilor de transmisie a aerului ale urechii medii
Sisteme de diagnosticare pe bază de ultrasunete şi echipamente cu ultrasunete – aparate de
imagistică medicală care utilizează ultrasunetele pentru reconstrucţia imaginilor
Scanner ORL cu ultrasunete – aparat de imagistică medicală care utilizează ultrasunetele pentru
reconstrucţia imaginilor, utilizat în aplicaţii ORL
Terapie cu ultraviolete – procedură de tratament al pielii care utilizează radiaţia ultravioletă
Dulap pentru preparate umede, cu extracţie – depozit pentru preparate umede, cu ventilator de
extracţie

Spitale ultraspecializate / centre de excelenţă


Echipament pentru afereză – aparat care filtrează sângele în timpul operaţiei, separând un anumit
compus spre a fi redat pacientului
Echipament pentru transfuzie autologă - echipament pentru extragerea şi autotransfuzia sângelui
pacientului
Bronhoscop – echipament pentru vizualizarea căilor aeriene
Electronistagmograf (ENG) – metodă de măsurare a activităţii electrice a muşchilor ochiului
Injector de înaltă presiune – injector de substanţe de contrast computerizat, cu parametri de
control ai volumului, debitului şi timpului
Echipamente pentru chirurgie minim invazivă – instrumentar chirurgical laparoscopic
Monitor pentru nou-născuţi – monitor color universal de bază; exemple de parametri: ECG, puls,
ritm respirator
Unitate RMN de 1,5 Tesla, inclusiv dispozitiv pentru anestezie, suport pentru bobine şi dulap
Sistem LASER Nd:YAG – pentru intervenţii şi tratamente cu laser
Echipamente de măsurare a pH-ului – utilizate pentru diagnostic în gastroenterologie
Sisteme de diagnosticare pe bază de ultrasunete şi echipamente cu ultrasunete – aparate de
imagistică medicală care utilizează ultrasunetele pentru reconstrucţia imaginilor
Scanner ORL cu ultrasunete – echipament cu ultrasunete pentru proceduri ORL
Braţ C urologic – pentru uretroscopie
Trusă de măsurători urologie – echipament special de diagnostic în urologie
Terapie cu radiaţii UV-A şi UV-B – utilizată în dermatologie pentru aplicaţii speciale

5.4 Investiţii viitoare necesare

5.4.1 Gestionarea datelor

În ce priveşte necesitatea ca datele din toate spitalele incluse să fie colectate şi actualizate
constant, consultantul recomandă cu insistenţă ca în toate spitalele să se instituie un sistem
elementar de gestionare a datelor.

top consult köln GmbH

page 172
NHMP

Avantajele acestei tehnici:


o obţinerea unor date complete privind pacientul, cum ar fi
• data internării
• data externării
• durata internării (rezultantă)
• sexul şi vârsta
• indicaţii, secţie
• diagnosticul primar şi secundar
• domiciliul (raza de acoperire)
• asigurare medicală (obligatorie sau privată, asigurare suplimentară)
o gradul de certitudine a datelor colectate
o baza unui mecanism de testare
Pentru o direcţionare mai judicioasă a fondurilor publice provenite de la Banca Mondială sau de
la alţi finanţatori, este necesară documentarea electronică integrală, fără lacune, a circulaţiei şi
tratamentelor corecte ale pacienţilor, astfel încât acestea să devină mai uşor de analizat.

Numai în acest mod poate fi testat şi adaptat permanent planul general. Diferenţele dintre
predicţii şi estimări sunt reduse la minimum, iar tendinţele dezvoltării structurale a spitalelor
devin evidente. Programul care urmează a fi selectat poate fi extins, devenind un sistem clinic
complet; aşadar, nu reprezintă o povară în plus pentru spitale.

5.4.2 Alte investiţii

Nu există doar cererea de restructurare şi îmbunătăţire a serviciilor spitaliceşti.


Sunt necesare investiţii suplimentare pentru:
• Servicii/Departamente de urgenta
• Asistenţa medicala de urgenta prespitaliceasca
• Servicii de asistenţă medicală prestată de cadre medii (nursing)
• Tratamentul bolilor cronice
• Medicină paliativă
• Educaţia personalului medical
• Asigurări de sănătate
• Asigurare pentru servicii de asistenţă medicală prestată de cadre medii (nursing)

top consult köln GmbH

page 173
NHMP

Aceste cerinţe în special trebuie să fie analizate din perspectiva comună a Ministerului Sănătăţii
şi a Ministerului Protecţiei Sociale. În viitor, unele din activităţile enumerate, de exemplu
tratamentul bolilor cronice sau medicina paliativă, ar putea fi preluate de spitalele de tranzit.

În afară de investiţiile pentru clădiri, infrastructura tehnică şi medicală, costurile de întreţinere şi


de regie, va fi mare nevoie de investiţii în infrastructură, de exemplu:
• străzi
• transport public,
• resurse de energie,
• eliminarea organizată a deşeurilor medicale

De exemplu, cooperarea regională a spitalelor din zonele unde se prestează serviciile de sănătate
impune existenţa unei reţele de străzi şi sisteme de transport şi comunicaţii care să asigure
sinergia. Deoarece aceste necesităţi sunt corelate în mare parte cu alte responsabilităţi, nu este
posibilă cuantificarea în cadrul planului general.

top consult köln GmbH

page 174
NHMP

6 Efectele asupra altor furnizori


6.1 Servicii de asistenţă medicală primară

De la prima menţionare a serviciilor de asistenţă medicală primară, au fost formulate numeroase


definiţii pentru ce înseamnă şi ce cuprinde aceasta. Una dintre definiţii ia în considerare
personalul, alta specializările medicale, iar alta se orientează în funcţie de setul de activităţi, cum
ar fi nivelul de asistenţă, sau în funcţie de atribute (definiţia Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii).
Definiţia comună, de bază, este că asistenţa medicală primară oferă servicii de sănătate
consumatorilor. În această abordare, asistenţă medicală primară cuprinde o gamă largă de servicii
de sănătate, se adresează pacienţilor de toate vârstele, celor suferinzi de multiple boli cronice ca
şi celor care doresc să-şi menţină nivelul optim de sănătate, şi include unele aspecte ale îngrijirii
preventive. Din procesul de prevenţie fac parte imunizările, prevenţia secundară a complicaţiilor
bolilor cronice, asistenţă prenatală şi problemele de nutriţie. În multe cazuri, asistenţa medicală
primară reprezintă primul punct de contact cu pacientul care necesită recomandări şi asistenţă. O
altă caracteristică este nivelul înalt de continuitate în asistenţa pacienţilor oferit de Trustul pentru
Asistenţă Medicală Primară (Primary Care Trust - PCT). Acest trust asigură legătura dintre
asistenţa medicală primară, asistenţa medicală secundară şi serviciile sociale şi activează frecvent
în pregătirea şi monitorizarea ulterioară a pacienţilor internaţi.

Dat fiind rolul asistenţei medicale primare, personalul implicat trebuie să fie corespunzător – fie
numai asistenţi medicali, fie asistenţi şi medici. Principala îndatorire a serviciilor de asistenţă
medicală primară este să stabilească diagnosticele şi tratamentele simple, de exemplu să verifice
tensiunea arterială şi nivelul glicemiei, să preleveze probe de sânge, să facă injecţii, să îngrijească
plăgile şi ulcerele de decubit şi să evalueze riscul pentru starea de sănătate a pacientului. Ca
atare, se recomandă ca personalul angajat în asistenţa medicală primară să fie constituit din
asistenţi medicali. Dacă tratamentul necesar este unul mai complicat, serviciile de asistenţă
medicală primară îi vor recomanda pacientului să se prezinte la medicul de familie.

Pentru a se stabili atribuţiile serviciilor de asistenţă medicală primară trebuie să fie definite
condiţiile generale. Aceste condiţii generale includ protocoalele standard de tratament,
permanenţa serviciilor timp de 24 de ore/zi, acces permanent timp de 24 de ore/zi la consult
medical, furnizarea medicamentelor esenţiale şi managementul continuu al bolilor cronice.

top consult köln GmbH

page 175
NHMP

În Republica Moldova s-a introdus asistenţa medicală primară în numeroase regiuni rurale, unde
există dotare cu echipamente medicale standard iar personalul este format preponderent din
asistenţi medicali.

6.2 Servicii/Departamente de urgenta

Două aspecte trebuie să fie luate în considerare în asigurarea accesului la servicii de sănătate.
Tratamentele medicale generale pot fi împărţite în cazuri de elecţie şi cazuri de urgenţă.
Tratamentele de urgenţă trebuie să fie asigurate pentru toţi cetăţenii Republicii Moldova.
Asistenţa medicală trebuie furnizată în timp util pentru salvarea sănătăţii pacientului. În funcţie
de cauza şi severitatea bolii acute, este posibil ca pacienţii de urgenţă să fie internaţi.

Spitalele specializate în servicii de urgenţă trebuie să îndeplinească mai multe condiţii generale.
Printre acestea se numără: secţii speciale cu dotările corespunzătoare, personal medical calificat
(medici, asistenţi medicali, asistenţi de bloc operator), cunoaşterea tratamentelor de urgenţă,
structura corespunzătoare a clădirii, cu saloane de urgenţă şi de terapie intensivă. Medicul-şef
este răspunzător pentru tratamentul medical al pacienţilor şi pentru formarea profesională
avansată a întregului personal implicat.

Practic, toate spitalele vor oferi asistenţă de urgenţă. Spitalele de tranzit şi spitalele locale trebuie
să asigure stabilitatea cardio-pulmonară a pacienţilor, condiţiile pentru triaj şi capacitatea
pacienţilor de a fi transportaţi.

Conform conceptului dezvoltat de servicii de sănătate pentru pacienţii spitalizaţi care necesită
acut îngrijiri, serviciile de urgenţă sunt furnizate în funcţie de direcţia specializată a spitalelor
specializate. Toate spitalele specializate vor putea furniza asistenţa de urgenţă elementară în
cadrul secţiilor lor de medicină generală şi chirurgie generală. De asemenea, vor putea furniza
servicii de urgenţă suplimentare în funcţie de specificul spitalului. Spitalele cu secţii specializate
în alte domenii decât chirurgia vor putea să trateze cazurile de urgenţă mai complexe din
domeniile pe care le acoperă (hemoragie gastrointestinală severă, infarct miocardic, atac cerebral,
cazurile de otrăvire etc.). Pe de altă parte, spitalele care au secţii specializate de chirurgie vor
putea furniza servicii de urgenţă mai complexe din domeniul chirurgical (fracturi, leziuni ale
coloanei vertebrale, traume abdominale, traume faciale etc.).

top consult köln GmbH

page 176
NHMP

Dacă este necesar, aceste departamente specializate vor fi ajutate de secţiile special identificate
din Chişinău, Bălţi şi Cahul, unde vor fi tratate şi cazurile de urgenţă. Acest serviciu specializat
se poate realiza fie prin detaşarea unor experţi care să-i ajute pe medicii locali să trateze pacienţii
de urgenţă netransportabili, fie prin transportarea pacientului de urgenţă stabilizat la un alt spital,
care dispune de expertiza necesară. O a treia opţiune este telemedicina, care le-ar permite
experţilor să participe la tratament de aproape oriunde s-ar afla.

În toate cazurile, un sistem de urgenţă funcţional trebuie să fie corelat cu standardele


internaţionale privind îngrijirile medicale de urgenţă. Este esenţială coordonarea diverşilor
furnizori de servicii medicale de urgenţă, precum şi cooperarea cu furnizorii de servicii de
salvare. S-ar putea înfiinţa un centru de coordonare a urgenţelor pentru a asigura cel mai bun şi
mai rapid tratament; acest centru ar putea fi corelat cu centrul de servicii de salvare sau ar putea
îndeplini ambele funcţii. Trebuie să se ştie unde se află experţii pentru anumite cazuri mai
complexe, ce echipamente medicale sunt necesare pentru tratarea fiecărui caz şi unde se găsesc.
În plus, toate aceste aspecte trebuie să fie coordonate şi centralizate pentru a se asigura
tratamentul corespunzător al pacientului.

Dacă este constituit aşa cum trebuie, un sistem de coordonare de felul celui descris mai sus,
beneficiind de telemedicină şi de infrastructura de comunicaţii, ar trebui să funcţioneze mai
eficient şi mai eficace într-un stat mic, cum este Republica Moldova. Nu va mai fi nevoie să se
asigure toate tipurile de tehnologie şi de expertiză pentru toate cazurile. Pacienţii vor beneficia de
tratament de înaltă calitate într-un interval mai scurt de timp. Chiar şi în cazuri de management al
dezastrelor, acest centru de coordonare pentru asistenţa medicală de urgenţă ar trebui să poată
furniza cele mai bune servicii de urgenţă.

6.3 Serviciu de Salvare

Serviciile de salvare civile au misiunea de a ajuta permanent în urgenţele medicale de orice


natură – rănire, otrăvire, boli – prin asigurarea rapidă şi oportună a prezenţei personalului de
salvare specializat şi atestat şi a echipamentului de salvare adecvat.

Această temă comună în medicină este sintetizată în „Steaua vieţii”. În „Steaua vieţii”,
reprezentată mai jos, fiecare „colţ” al stelei reprezintă unul din următoarele 6 puncte. Aceste 6
puncte reprezintă cele 6 etape ale îngrijirii pre-spitaliceşti de înaltă calitate (vezi diagrama 38):

top consult köln GmbH

page 177
NHMP

1. Detectarea rapidă – membrii comunităţii sau alţi agenţi descoperă incidentul şi înţeleg
problema

2. Raportarea rapidă – primele persoane ajunse la faţa locului apelează la serviciile medicale
de urgenţă şi oferă detalii care să asigure pregătirea reacţiei

3. Reacţie rapidă – primii salvatori profesionişti ajung la faţa locului cât de curând posibil şi
încep procedurile de asistenţă

4. Asistenţă adecvată la faţa locului – serviciul medical de urgenţă asigură la timp


intervenţiile necesare pentru tratarea pacientului la locul incidentului

5. Asistenţă în tranzit – serviciul medical de urgenţă asigură mijloacele de transport adecvate


pentru pacient şi continuă să ofere asistenţa medicală necesară pe durata transportului

6. Transfer către prestatorul de servicii de asistenţă definitivă – pacientul este transferat într-
un mediu corespunzător, de exemplu spitalul de urgenţă, în grija medicilor

Toiagul lui Esculap – simbolul vindecării din antichitatea greacă


Diagrama 38 „Steaua vieţii”

După cum am arătat, scopul serviciilor de salvare este să asigure transferul în timp util al
pacientului la următorul punct, asistenţa medicală definitivă. În majoritatea cazurilor, acest punct
este spitalul de urgenţă sau spitalul care poate asigura asistenţa medicală pentru pacient.

top consult köln GmbH

page 178
NHMP

În majoritatea ţărilor, serviciul de salvare este chemat de un membru al comunităţii sau de alte
servicii de urgenţă, de companii sau de autorităţi, prin intermediul unui număr de telefon de
urgenţă care face legătura cu un centru de control, care trimite la faţa locului resursele necesare.
La nivel mondial există diverse abordări în furnizarea serviciilor de salvare. Deşi în general se
disting două categorii de modele, cel dependent în primul rând de medic şi cel dependent în
primul rând de paramedic, cu supraveghere medicală, aceste modele se identifică în funcţie de
locul de provenienţă.

6.3.1 Sisteme existente


Modelul european sau franco-german, care se foloseşte şi în Austria şi în anumite regiuni din
Elveţia, este condus de medici, doctorii răspunzând în mod direct la toate urgenţele importante
care necesită mai mult decât un simplu prim ajutor. În unele cazuri în cadrul acestui model,
precum în Franţa, paramedicii, aşa cum îi înţelegem noi, nu există câtuşi de puţin. Termenul
„paramedic” este folosit generic în Franţa şi persoanele astfel numite au o educaţie care este
asemănătoare celei unui EMT-B din S.U.A. Medicii din echipă şi, în unele cazuri, asistentele,
realizează toate intervenţiile medicale asupra pacientului, iar cei care nu sunt membri ai echipei
furnizează doar servicii de conducere a maşinii şi de ridicare a greutăţilor.

În cadrul altor aplicaţii ale acestui model, precum în Germania, există un echivalent al
paramedicului, dar acesta este limitat în mod clar în ceea ce priveşte sfera de practică;
procedurile de Asistenţă Vitală Avansată (AVA – ALS – Advanced Life Support) sunt rezervate
paramedicilor cu instruire specială, altfel nu este permisă oferirea Asistenţei Vitale Avansate
decât dacă medicul este prezent fizic, sau în cazurile în care viaţa este pusă imediat în pericol.
Ambulanţele, în cazul acestui model, tind să fie mai bine echipate cu dispozitive medicale mai
avansate, aducând, în esenţă, „departamentul de urgenţe” la pacient. Transportul de mare viteză
către spitale este considerat, în majoritatea cazurilor, a fi nesigur fără nici un rost, fiind de
preferat a rămâne pe loc şi a oferi îngrijiri decisive pacientului până când acesta este stabil din
punct de vedere medical, urmând a fi transportat ulterior. În mod alternativ, dacă pacientul poate
fi transportat, acesta poate fi dus la un spital mic din apropiere pentru a-i fi stabilizată situaţia
cardiovasculară. În cazul acestui model, medicul şi asistenta pot constitui în realitate personalul
ambulanţei împreună cu şoferul sau pot constitui personalul unui vehicul de răspuns rapid în
locul unei ambulanţe, oferind asistenţă medicală mai multor ambulanţe.

top consult köln GmbH

page 179
NHMP

Modelul anglo-american foloseşte tehnicieni calificaţi, numiţi în general paramedici, pentru a


constitui personalul ambulanţelor, care pot fi clasificate conform diferitelor nivele de aptitudini
ale echipei. În acest caz este greu de găsit un medic care să lucreze efectiv într-un cadru anterior
spitalizării. În mod caracteristic, aceştia oferă supravegherea medicală a calităţii muncii
tehnicienilor medicali de urgenţă şi paramedicilor. Aceasta este realizată printr-un control
medical indirect, format din protocoale sau „instrucţiuni fixe” pentru anumite tipuri de proceduri
sau îngrijiri medicale. În cazul unul control medical direct, tehnicianul trebuie să intre în contact
cu medicul, de obicei la spital, şi să primească instrucţiuni directe privind diferite tipuri de
intervenţii medicale. Pacienţii pot fi trataţi pe loc până la nivelul la care ajunge setul de
competenţe al tehnicianului, fiind apoi transportaţi la spital, dar în multe dintre cazuri, setul
limitat de competenţe al tehnicianului şi nevoile pacientului vor avea ca urmare transportul rapid
şi oportun al pacientului la un spital unde i se vor oferi îngrijiri decisive. Ca şi nouă realizare în
cadrul modelului anglo-american, unii paramedici din anumite jurisdicţii (Regatul Unit al Marii
Britanii, Africa de Sud, Australia) evoluează peste nivelul de tehnician şi li se permite furnizarea
mai multor îngrijiri primare decisive pacienţilor, care includ adesea realizarea de suturi,
evaluarea detaliată, în unele cazuri autoritate limitată de a prescrie medicamente (aflate, de
obicei, pe o listă limitată), şi funcţionarea ca profesionişti independenţi veritabili.

6.3.2 Regulamente şi funcţionare

În multe ţări din Europa de Vest serviciul de salvare este reglementat prin lege. Ţările deleagă
obligaţiile de drept districtelor administrative sau oraşelor. Pentru a îndeplini această cerinţă,
autorităţile locale ale districtelor angajează chiar ele personalul şi aparatura serviciului de salvare
sau le transferă forţelor cu normă întreagă ale brigăzii sale de pompieri sau adjudecă serviciul de
salvare unor organizaţii de drept privat care îşi oferă serviciile în principal ca şi asociaţii
caritabile (modelul cel mai des întâlnit în Germania) sau unor întreprinderi economice private, de
ex. German Red Cross (Crucea Roşie Germană) sau serviciile de urgenţă malteze (St. John’s).

Unitatea de control, care primeşte apelul de urgenţă (în mod normal un număr de telefon de
urgenţă standard precum 112 în Germania este implementat în întreaga ţară), stabileşte cu
ajutorul unor întrebări standard dacă este necesar doar transportul la spital cu ambulanţa şi primul
ajutor oferit de personalul ambulanţei sau dacă trebuie trimis un medic de urgenţă pacientului. În
acest caz, se trimite în acelaşi timp o ambulanţă şi un medic de la cel mai apropiat spital pentru a
acorda primul ajutor medical (aşa-numitul „sistem rendez-vous”).

top consult köln GmbH

page 180
NHMP

6.3.3 Recomandări
Consilierul a depistat că sistemul instaurat pe cale legalî nu funcţionează după aşteptări. De aceea
consilierul recomandă implementarea sistemului european deoarece acesta oferă avantaje
importante, în special în Moldova.

Fiecare spital poate acorda primul ajutor şi poate servi prin urmare ca locaţie pentru serviciile de
salvare. Distanţele între spitale asigură faptul că pacienţii ajung să primească îngrijiri calificate în
mai puţin de 1 oră şi odată cu progresul infrastructurii timpul va fi redus la mai puţin de ½ oră.
Cel puţin atât timp cât infrastructura nu este modernizată în mod optim, se poate să dureze ceva
mai mult timp până se ajunge la pacient. Dacă un medic de urgenţă vede pacientul cât mai curând
posibil, primul ajutor medical calificat poate reduce riscul de complicaţii secundare.

Trebuie avut în vedere şi faptul că educaţia personalului de salvare până la un nivel la care acesta
să poată îndeplini sarcinile unui sistem de salvare complet funcţional poate dura câţiva ani. În
acest timp, este necesară disponibilitatea medicilor de urgenţă pentru a acorda un prim tratament
calificat. Dacă, după un timp, calificarea tehnicienilor de urgenţă se va îmbunătăţi atât de mult
încât aceştia să poată prelua mai multe sarcini medicale, este posibilă reducerea treptată a
cererilor de medici de urgenţă. Prin urmare, serviciul optim acordat pacienţilor poate fi combinat
cu o reducere a costurilor pe termen lung.

Din motive de obligativitate, atribuirea responsabilităţii trebuie reglementată prin lege.

6.4 Asistenta medicala de reabilitare

Reabilitarea este definită ca restabilirea sănătăţii somatice, funcţionale şi sociale a pacientului


prin aplicarea fizioterapiei, terapiei ocupaţionale şi psihologiei clinice pentru a spori propria
activitate a pacientului. Scopul acestor activităţi este de a ajuta la recuperarea pacienţilor şi de a
reduce cererile de asistenţă medicală pe termen scurt precum şi costurile tratamentelor cronice.
Pacienţii care se recuperează repede se pot reîntoarce la lucru mai devreme, prin urmare
reabilitarea susţine eficienţa întregii economii naţionale.

Astăzi, reabilitarea medicală în Moldova este furnizată în principal în spitale care oferă tratament
pe termen scurt („acute-care hospitals”), mai ales în urma unor intervenţii chirurgicale, sau acasă

top consult köln GmbH

page 181
NHMP

unde pacientul este îngrijit de către familia sa. Nici una dintre aceste două metode nu este
eficientă sau eficace din următoarele motive:

Realizarea reabilitării medicale în spitale care oferă îngrijiri pe termen scurt este de obicei prea
costisitoare. Pacienţii care se află în tratament de reabilitare în spitale care oferă îngrijiri pe
termen scurt ţin ocupate paturile care prin urmare nu pot fi folosite pentru a acorda acest tip de
îngrijiri. Dar, de vreme ce reabilitarea este de obicei indemnizată într-o măsură mai mică decât
îngrijirile pe termen scurt, paturile pentru îngrijiri pe termen scurt trebuie folosite pentru a trata
pacienţii care necesită acest tip de îngrijiri pentru a evita o astfel de lipsă de eficacitate. Va fi
nevoie de mai puţine paturi pentru îngrijiri pe termen scurt atunci când cazurile de reabilitare vor
fi tratate în instituţii separate; acest lucru va scădea costurile şi va ajuta personalul să se
concentreze pe competenţele sale. Multe dintre metodele de asistenţă de reabilitare într-o stare
avansată a pacientului ar putea fi aplicate în afara spitalului, ceea ce ar reduce ulterior costurile
faţă de îngrijirile acordate în spitale de reabilitare specializate sau secţii de reabilitare a
pacienţilor în condiţii de spitalizare. În majoritatea cazurilor, îngrijirile de reabilitare acordate de
membrii familiei acasă nu asigură o bună calitate a îngrijirilor datorită lipsei aparaturii şi
cunoştinţelor.

Reabilitarea se va diferenţia în funcţie de boala care stă la baza acesteia, diferitele faze ale
reabilitării, precum şi tipul de serviciu sau locaţia unde sunt furnizate serviciile de reabilitare.
Printre indicaţiile de reabilitare se numără de ex. infarctul miocardic (reabilitare cardiologică),
atacul cerebral (reabilitare neurologică), tumorile maligne (reabilitare oncologică) şi
endoprotezarea articulaţiei şoldului (reabilitare ortopedică). Diferitele faze ale reabilitării includ
reabilitarea acută (începând în timpul reanimării), reabilitarea timpurie, trei faze de reabilitare
continuă şi asistenţa post-reabilitare. Clasificarea Internaţională a Funcţionării, Dizabilităţii şi
Sănătăţii (CIF) a OMS este una dintre măsurile de repartizare a pacienţilor către faza de
reabilitare necesară.

Printre metodele de reabilitare în diferitele faze se numără:


• Terapia ocupaţională, terapie menită a oferi oamenilor „competenţe pentru viaţă” sau
„competenţe pentru angajare”.
• Reabilitarea neurocognitivă, o metodologie de reabilitare folosită pentru tulburări cognitive
şi/sau ale motricităţii.

top consult köln GmbH

page 182
NHMP

• Terapie fizică, tratament menit a dobândi sau recupera funcţia neuromusculoscheletală


optimă.
• Medicină fizică şi reabilitare, o ramură a medicinii care se ocupă cu restaurarea funcţiei în
pofida dizabilităţii fizice. Dezvoltarea unei persoane până la atingerea întregului său potenţial
fizic, psihologic, social, profesional şi educativ în funcţie de handicapul său fiziologic sau
anatomic.
• Reabilitare psihiatrică, o ramură a psihiatriei care se ocupă cu refacerea sănătăţii mintale şi a
abilităţilor de viaţă în urma unei boli mintale.
• Reabilitare (neuropsihologie), terapie menită a îmbunătăţi funcţia neurologică care a fost
pierdută sau diminuată în urma unei boli sau leziuni traumatice.
• Reabilitare cerebrală, proces de recuperare în urma unui atac cerebral
• Reabilitare profesională, procesul continuu şi coordonat de reabilitare care implică oferirea de
orientare profesională, instruire profesională şi încadrare selectivă, menită a facilita unei
persoane cu dizabilitate obţinerea şi păstrarea unui loc de muncă adecvat.

Reabilitarea implică o standardizare a tratamentului, acest lucru implicând un personal medical


special calificat, aparatură medicală, o infrastructură de construcţii şi un plan de tratament
(exerciţii speciale, frecvenţa aplicaţiilor, etc.). Persoanele angajate pentru reabilitare medicală au
mai degrabă o instruire specială decât o anumită apartenenţă la grupuri profesionale speciale. Pot
fi terapeuţi ocupaţionali sau fizioterapeuţi. Echipa terapeutică va fi completată de medici
specializaţi în medicină internă şi/sau ortopezi, precum şi psihologi.

Structura clădirilor trebuie să fie adaptată cerinţelor determinate pentru tratamentul special. Prin
urmare sunt necesare de ex. băi subacvatice şi hidroelectrice, piscine pentru gimnastică acvatică,
camere pentru terapie termică, camere de masaj şi camere speciale de gimnastică cu aparatură
specială.

Ca exemplu de serviciu de reabilitare cu o bună funcţionare, diferite metode de acordare de


îngrijiri de reabilitare au fost introduse în Germania în ultimii ani în scopul de a reduce costurile
prin asigurarea de îngrijiri de înaltă calitate. Îngrijirile de reabilitare au fost scoase din sistemele
spitalelor care acordă asistenţă pe termen scurt pentru a scurta durata medie de spitalizare prin
neblocarea unor „paturi costisitoare” cu „pacienţi la preţ scăzut”. Acest lucru se realizează prin
construirea unor clinici de reabilitare specializate, care sunt uneori afiliate spitalelor care acordă

top consult köln GmbH

page 183
NHMP

îngrijiri pe termen scurt pentru a împărţi întreţinerea şi serviciile administrative. O altă opţiune o
constituie îngrijirile profesionale de reabilitare la domiciliu. În timp ce pacientul beneficiază de
mediul său privat, un fizioterapeut profesional mobil îl vizitează în mod regulat şi acordă îngrijiri
de reabilitare profesionale la domiciliul pacientului. Atunci când pacientul se poate mişca de unul
singur, poate să intre în sistemul de reabilitare ambulatorie la cabinetul aceluiaşi fizioterapeut.
Aceşti furnizori de îngrijiri ambulatorii şi mobile sunt fie societăţi private, fie societăţi conduse
de instituţii de caritate. Ambele sunt adesea plătite, cel puţin parţial, de compania de asigurări a
pacientului.

6.5 Utilizarea alternativă a infrastructurii

În acest moment, diverse sarcini sociale sunt preluate de către sistemul de sănătate, în special de
către spitale. Din motive economice, va fi necesară o separare clară între nevoia de îngrijiri
medicale şi cererile sociale. În timpul sau după reconstruirea sistemului de spitalizare unele zone
vor fi eliberate pentru a îndeplini alte funcţii. Aceste zone ar putea fi folosite în alte scopuri,
medicale sau nu, precum:

Chirurgie de zi, numită şi chirurgie ambulatorie, chirurgie în aceeaşi zi sau chirurgie cu externare
în aceeaşi zi, nu necesită spitalizarea peste noapte a pacientului. Scopul chirurgiei cu externare în
aceeaşi zi este de a menţine costurile la un nivel scăzut.

Instalarea unei secţii de chirurgie ambulatorie este datorată necesităţii de a scădea costurile
asistenţei medicale. Ca urmare, acest tip de chirurgie a devenit din ce în ce mai popular.
Tratamentul este adesea oferit în locaţii mult mai luxoase decât un spital; prin urmare, este adesea
preferat de către pacienţii care necesită intervenţii chirurgicale minore.

Printre indicaţiile de tratament cu externare se pot număra de ex. explantul de material


osteoplastic în urma unei leziuni a osului, diagnosticările endoscopice, precum şi extirparea de
ţesut mamar în contextul unui cancer sau adenotomia în ORL, intervenţiile cataractei în
oftalmologie. Este important să recunoaştem că aceşti pacienţi sunt în mod normal persoane
sănătoase, care nu suferă de alte boli importante.

Trebuie avute în vedere unele aspecte structurale pentru ca tratamentul în ambulatoriu să aibă
succes. Tratamentul în afara spitalului se bazează pe medici care au experienţă medicală privind

top consult köln GmbH

page 184
NHMP

acei pacienţi şi tratarea lor, precum şi pe personal calificat. Un alt aspect este îmbunătăţirea
tehnologiei (minim invazive) şi a structurii clădirilor. Trebuie puse la dispoziţie aceleaşi
standarde de igienă şi instalaţii (inclusiv un salon de recuperare) ca în spitale. În orice caz, înainte
ca pacientul să poată merge acasă fără nici un fel de risc, acesta trebuie să rămână în secţia de
ambulatoriu timp de câteva ore după tratament. În afara acestui lucru, în cazul în care pacientul
trebuie tratat şi în spital datorită unor complicaţii, acesta trebuie să poată avea acces la îngrijiri
medicale calificate în orice moment atunci când se află la domiciliul său.

Serviciile de reabilitare, aşa cum s-a menţionat la punctul 6.3, pot fi situate în clădirile adecvate
care au aparţinut fostelor spitale transit sau în secţiile scoase din uz ale altor spitale.

Îngrijirile pe termen lung constituie o varietate de servicii pentru pacienţii care suferă de o boală
cronică sau o dizabilitate, pentru a-i ajuta să se îngrijească singuri pe perioade lungi de timp.
Îndeplineşte atât cerinţele medicale cât şi cele non-medicale ale oamenilor în general.

De obicei, îngrijirile pe termen lung cât şi cele gheriatrice oferă un tip de asistenţă de custodie şi
necalificată, precum ajutorul acordat unor sarcini zilnice normale ca îmbrăcarea, îmbăierea şi
hrănirea. Îngrijirile pe termen lung implică, din ce în ce mai mult, acordarea unui grad de
asistenţă medicală care necesită experienţa unor profesionişti calificaţi pentru a face faţă adesea
unor afecţiuni cronice multiple asociate populaţiei mai în vârstă. Îngrijirile pe termen lung pot fi
acordate la domiciliu, în cadrul comunităţii, în reşedinţe care oferă asistenţă („assisted living”)
sau în sanatorii particulare. Acest tip de îngrijiri pot fi cerute de persoane de orice vârstă, deşi
constituie o necesitate obişnuită a cetăţenilor de vârsta a treia.

Centre for Medicare and Medicaid Services din S.U.A. estimează că aproximativ nouă milioane
de persoane din Statele Unite în vârstă de peste 65 de ani au nevoie de îngrijiri pe termen lung în
anul 2006 şi că numărul lor va fi de aproximativ 12 milioane până în anul 2020. Se anticipează că
majoritatea for fi îngrijiţi la domiciliu; familia şi prietenii sunt singurii care au grijă de 70 %
dintre bătrâni. Un studiu al Departamentului S.U.A pentru Sănătate şi Servicii Umane spune că
persoanele care ating vârsta de 65 de ani au o şansă de 40 % de a intra într-un sanatoriu
particular. Aproximativ 10 % din persoanele care intră într-un sanatoriu particular vor rămâne
acolo timp de cel puţin cinci ani.

top consult köln GmbH

page 185
NHMP

Guvernele naţionale au răspuns la nevoia de îngrijiri pe termen lung la mai multe nivele.
Majoritatea ţărilor din Europa de Vest au creat un mecanism de finanţare a îngrijirilor
convenţionale şi în unele ţări din Europa de Nord şi Continentală există măsuri de finanţare, cel
puţin parţială, şi a îngrijirilor neconvenţionale. Unele ţări organizează de mulţi ani mijloace de
finanţare publice: Olanda a adoptat Legea privind Costurile Medicale Excepţionale (Exceptional
Medical Expenses Act (ABWZ)) în anul 1967, iar în 1988 Norvegia a stabilit un cadru de plăţi
municipale către îngrijitorii neconvenţionali (în anumite cazuri făcându-i angajaţi municipali).
Alte ţări au creat abia recent programe naţionale cuprinzătoare: în 2004, de exemplu, Franţa a
stabilit un fond specific de asigurare pentru persoanele în vârstă dependente. Unele ţări (Spania şi
Italia în Europa de Sud, Polonia şi Ungaria în Europa Centrală) nu au stabilit încă programe
naţionale cuprinzătoare, bazându-se pe asistenţii neconvenţionali în combinaţie cu un amestec
fragmentat de servicii convenţionale care diferă ca şi calitate şi locaţie (Saltman et al. 2006).
Germania a implementat aşa-numitul "Pflegeversicherung" în 1995, pentru a finanţa îngrijirea
bătrânilor, fie la domiciliu de către membrii familiei sau asistenţi privaţi, fie în sanatorii
particulare.

Consilierul recomandă instalarea unui sistem de asistenţă ambulatorie, care să ofere ajutor
nestaţionar (la domiciliu: de exemplu realizarea de injecţii, bandajare, etc.) pentru pacienţi,
persoane handicapate şi chiar şi pentru persoane în vârstă. Acest serviciu de asistenţă ambulatorie
poate avea ca personal asistente de spital. În mod alternativ, se acceptă şi îngrijitori privaţi cu
personal calificat.

Îngrijirile paliative (din latină palliare, a acoperi cu o manta) sunt definite de OMS ca fiind „o
abordare care îmbunătăţeşte calitatea de viaţă a pacienţilor şi a familiilor acestora care se
confruntă cu probleme asociate unor boli care ameninţă viaţa”. Cuprind orice formă de asistenţă
medicală sau tratament care reduce mai degrabă gravitatea simptomelor bolii, decât luptă pentru
a opri, a întârzia sau a da înapoi progresul bolii în sine, indiferent dacă există speranţa unei
vindecări sau nu. Tratamentele paliative sunt folosite şi pentru a ameliora efectele secundare ale
tratamentelor curative, ameliorând de exemplu greaţa asociată chimioterapiei. O parte din ce în
ce mai importantă a îngrijirilor paliative se poate observa în pediatrie, în cazul copiilor cu cancer;
aici este nevoie de servicii speciale şi personal medical special calificat. În afară de aceasta,
termenul îngrijiri paliative este folosit şi în alte aspecte ale bolii cronice precum în cazul

top consult köln GmbH

page 186
NHMP

afecţiunilor neurologice progresive. În general, pacienţii se află în secţii speciale ale spitalului cu
asistenţi calificaţi, dacă nu este nevoie de tratament acordat de un medic.

Concentrarea din ce în ce mai mare a atenţiei asupra calităţii de viaţă a pacientului în ultimii
douăzeci de ani sporeşte cererea de îngrijiri paliative. Majoritatea îngrijirilor sunt acordate în
cadrul spitalului datorită stării pacientului, dar pot fi implementate şi servicii paliative în
ambulator. În acest caz, pacientul stă acasă şi asistenţi pentru îngrijiri paliative vin în ajutorul
îngrijirilor zilnice acordate de familie. În stare finală şi dacă nu este necesar un tratament medical
staţionar, pacientul poate intra într-un azil care acordă îngrijiri paliative celor care se află la
sfârşitul vieţii.

Azilul („hospice”) este un tip de asistenţă şi o filosofie de asistenţă care se concentrează pe


ameliorarea simptomelor unui pacient în stare terminală. Aceste simptome pot fi de natură fizică,
emoţională, spirituală sau socială. Conceptul de azil ca loc unde sunt trataţi bolnavii incurabili a
evoluat permanent începând din secolul XI. Azilul modern a început să apară în secolul XVII, dar
multe din principiile de bază după care funcţionează azilele moderne au fost iniţiate în anii ´50 de
către Dame Cicely Saunders în Regatul Unit al Marii Britanii. Deşi această mişcare s-a confruntat
cu o anumită rezistenţă, azilul s-a extins rapid în Europa de Vest, Statele Unite şi în alte părţi.
Odată cu importanţa crescândă a medicinii paliative, se poate presupune că pe viitor va creşte şi
cererea de azile.

Îngijirea persoanelor în vârstă este satisfacerea nevoilor şi cerinţelor speciale care sunt valabile
doar în cazul cetăţenilor de vârsta a treia. Acest termen vast include servicii precum reşedinţe
care oferă asistenţă („viaţă asistată”), centre de zi pentru îngrijirea adulţilor, îngrijiri pe termen
lung, sanatorii particulare, azile şi îngrijiri la domiciliu.

În trecut, îngrijirea bătrânilor era responsabilitatea membrilor familiei şi era acordată la domiciliu
în cadrul unei familii extinse. În societăţile moderne, îngrijirea bătrânilor este acordată din ce în
ce mai mult de către stat sau instituţii de caritate. Printre motivele acestei schimbări se numără şi
micşorarea familiei, speranţa de viaţă mai mare a persoanelor în vârstă, dispersarea geografică a
familiilor şi tendinţa ca femeile să aibă acces la educaţie şi să lucreze în afara casei. Deşi aceste
schimbări au afectat mai întâi ţările din Europa şi America de Nord, începe acum să afecteze din
ce în ce mai mult şi ţările asiatice. În majoritatea ţărilor occidentale, instituţiile de îngrijire a

top consult köln GmbH

page 187
NHMP

bătrânilor sunt instituţii independente de asistenţă vitală, sanatorii particulare şi comunităţi de


pensionari care oferă îngrijiri continue. De exemplu in Germania în 2005 cădeau 91,8
paturi/locuri pe 10.000 locuitori pentru îngrijirea persoanelor în vârstă, în Olanda 104,5, în
Norvegia 88,7 şi în Elveţia 116,7.

În afara celorlalte aspecte enumerate, există motive sociale care necesită asistenţă suplimentară.
De vreme ce sistemele sociale şi structura socio-economică în Moldova nu sunt încă foarte
dezvoltate, există o cerere de găzduire intermediară sau continuă a persoanelor care nu au un fond
social sau financiar. Ar fi mult mai puţin costisitoare acomodarea necesară acestor oameni într-o
locuinţă socială şi nu într-un spital deoarece necesităţile lor sunt destul de diferite. În general,
aceştia nu au nevoie de ajutor medical ci de consiliere şi asistenţă socială. Aceasta ar trebui
acordată de asistenţi sociali şi personal calificat, care sunt mult mai puţin costisitori decât
personalul medical complet care trebuie pus la dispoziţie într-un spital.

top consult köln GmbH

page 188
NHMP

7 Cadrul de timp necesar pentru implementare

7.1 Modificări pe termen scurt (faza 1)

Înainte de a implementa noua structură a sistemului spitalicesc este necesară modernizarea


legislaţiei privitoare la spitale şi la sistemul de sănătate. Pentru a evita schimbări frecvente ale
sistemului, un consens trebuie asigurat.

Pe lângă aceasta, este necesară crearea unei administraţii comune a spitalelor (vezi Capitolul
4.1.5) care să funcţioneze în diferitele zone administrative de sănătate, pe lângă administraţia
centrală a centrului universitar din Chişinău.
În mod suplimentar, trebuie instalat un sistem de monitorizare, care să dea posibilitatea
Ministerului să gestioneze în mod raţional viitoarele investiţii.

7.2 Modificări pe termen mediu (fazele 2 + 3)

Până în 2013 va fi necesară îmbunătăţirea capacităţilor de asistenţă primară şi specializată pe


toată suprafaţa ţării, astfel încât presiunea a unui număr mare de pacienţi asupra centrelor, să
poată fi redusă. În mod special trebuie luate în considerare viitoare spitale de tranzit unde să fie
asigurată o minimă calitate, altfel majoritatea acestor spitale mici nu vor mai fi acceptate, într-o
perioadă când sistemul de sănătate nu mai poate face faţă fără capacitatea acestora. (de ex.,
înainte ca durata comună de şedere să fie redusă suficient)

7.2.1 Faza a doua (2010 - 2011)


Spitalele de tranzit trebuie dotate cu echipament în Donduşeni, Riscani, Nisporeni, Soldăneşti,
Străşeni, Ialoveni, Băsărăbeanca, Cantemir şi Tărăclia.

Având în vedere că Bălţi a devenit mai important, pare logic să considerăm că Ocniţa reprezintă
o "primă etapă" suplimentară în nordul ţării. Călăraşi, Criuleni şi Cimiş vor uşura presiunea dacă
atractivitatea sporită a spitalelor de aici va face ca pacienţii din părţile externe să se oprească la
acestea, înainte de a ajunge la Chişinău. tefan-Vodă este inclus în acestă fază din cauza
distanţei sale până la centru; construirea la Ceadar-Lungă reprezintă primul pas în întărirea
teritoriilor găgăuze. (gargausian)

top consult köln GmbH

page 189
NHMP

Spitalul Republican din Chişinău, precum şi ICSOMC (+IMSP SCRC E. Cotaga) au beneficiat
deja de o analiză specială, iar funcţiile lor centrale, ar trebui să poată fi accesate imediat.

7.2.2 Faza a treia (2012 - 2013)

După furnizarea unei asistenţe primare mai calitative în toată ţara, este logic să se creeze şi să
adapteze spitalele specializate şi cele ultra-specializate. Acest lucru înseamnă reducerea
suplimentară a presiunii pentru Chişinău. În Chişinău, calitatea îngrijirii este ceva mai bună
decât în zonele rurale, de aceea este normal să fie preferate comunităţile rurale.
În această fază recomandăm efectuarea investiţiilor ultra-specializate necesare în Bălţi şi Cahul.
Deoarece Bălţi trebuie să fie redus ca şi capacitate, este logic să se investească în Glodeni şi
Singerei în acelaşi timp, pentru ca oamenii să nu fie tentaţi să meargă la Bălţi dacă acest lucru nu
este necesar din punct de vedere medical. De asemenea, se vor face investiţii în Ungheni, Leova
şi Orhei, pentru a creşte atractivitatea regiunilor rurale. De asemenea se vor efectua investiţii în
Ungheni,Leova şi Orhei, pentru a spori atractivitatea regiunilor rurale. Investiţiile propuse în
acestă fază la Aneni Noi şi Căuşeni contribuie la amânarea deciziei dacă un spital nou este
necesar pentru Bender sau nu. Se presupune că regiunea Vulcăneşti a profitat de industrializare,
de aceea se propune realizarea investiţiilor necesare la această fază.
În Chişinău ar trebui să poată fi accesate IMSP Institutul de Neurologie şi IMSP SCMC V.
Ignatenco (+ IMSP Spitalul Clinic Municipal de Copii Nr. 1), care au fost deja analizate separat.
Cu siguranţă, Planul Naţional General al Spitalelor trebuie adaptat, în cazul în care situaţia
economică şi politică evoluează diferit faţă de prognoză .

7.3 Modificări pe termen lung (fazele 4 + 5)


Dacă paşii prezentaţi anterior vor fi urmaţi, calitatea asistenţei medicale în zonele rurale ar trebui
să fie mult mai ridicată decât astăzi. Totuşi, mai există probleme care trebuie rezolvate, mai ales
dacă infrastructura ţării nu este atât de avansată pe cât este necesar- iar calitatea asistenţei
medicale trebuie aşadar îmbunătăţită în restul spitalelor, pentru ca sistemul să funcţioneze după
cum a fost prevăzut.

top consult köln GmbH

page 190
NHMP

7.3.1 Faza a patra (2014-2016)


Se pleacă de la premiza că marja de profit a spitalelor din Chişinău se va fi redus între timp ca
urmare a progresului înregistrat de alte spitale. Consultantul propune aşadar, ca în această fază,
investiţia să se concentreze pe consolidarea asistenţei primare şi specializate în restul spitalelor
din regiunile rurale, precum şi în spitalele locale din Chişinău. În zonele rurale, aceste spitale
sunt: Briceni, Edineţ, Făleşti, Drochia, Rezina, Soroca, Floreşti, Teleneşti, Hinceşti, Comrat, iar
în Chişinău, IMSP SCBI Toma Ciorba, IMSP Spitalul Clinic Municipal No 1, IMSP SCM Sfintul
Arhangel Mihail, SCM Sf. Treime, IMSP Spitalul Clinic Municipal De Boli Contagioase de
Copii.

7.3.2 Faza a cincea (2017- 2018

În această fază finală trebuie efectuate investiţiile necesare pentru modernizarea spitalelor din
Chişinău. Propunerea de a amâna această sarcină până în 2017 este motivată de faptul că,
calitatea medie a construcţiilor şi serviciilor medicale este astăzi mai bună decât în alte părţi ale
ţării. Totuşi, pe de altă parte, atractivitatea pe care o prezintă Chişinău este redusă pe termen lung
dacă populaţia din zonele rurale în fazele (1) şi (4) au aflat din proprie experienţă că „propriul lor
spital de după colţ” întruneşte aceleaşi condiţii din punct de vedere al dotării clădirii şi a calităţii
serviciilor şi a asistenţei medicale ca şi cele din Chişinău., pe care le-au preferat până atunci.
Acestă observaţie este valabilă pentru IMSP Institutul Oncologic, SCTO, IMSP Institutul de
Cardiologie , DDVR, IMSP CNSPMU, MSP Spitalul Clinic al MS.

În cazul în care NHMP a fost îndeplinit până în 2018, şi pornind de la premiza că progresul
necesar în infrastructură şi nivel de trai a fost atins, va fi posibilă omiterea spitalelor de tranzit
din sistemul asistenţei de urgenţă şi ar putea fi alocate pentru funcţiile descrise în capitolul (6.5).
În această eventualitate, la momentul respectiv va fi esenţial să se adapteze Planul General al
Spitalelor. Aceasta va fi singura modalitate prin care se poate face o comparaţie între statutul
atins şi nevoile viitoare, şi se poate stabili o nouă agendă.

top consult köln GmbH

page 191
NHMP

Figura 39: Cadrul de timp pentru implementare

top consult köln GmbH

page 192
NHMP

top consult köln GmbH

page 193
NHMP

top consult köln GmbH

page 194
NHMP

top consult köln GmbH

page 195
NHMP

top consult köln GmbH

page 196