ÎNGRIJIREA PACIENŢILOR CU AFECŢIUNI OFTALMOLOGICE

NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE

Analizatorul vizual este format dintr-un segment central (nervul optic, neuronii
talamocorticali şi aria striată a lobului occipital) şi dintr-un segment periferic
(globul ocular şi anexele sale).
Globul ocular
Globul ocular este alcătuit din trei membrane concentrice în interiorul cărora se
află aparatul dioptric - mediile transparente şi réfringente.
Membranele:
- tunica externă este constituită din sclerotică posterior şi corneea transparentă
anterior;
-tunica medie cu trei segmente: coroida, corpul ciliar, irisul;
-tunica internă sau retina care este fotosensibilă, responsabilă de recepţia şi
transmiterea stimulilor luminoşi în influx nervos.
Mediile réfringente sunt reprezentate de corneea transparentă, umoarea apoasă,
cristalinul şi corpul vitros. Ele au rolul de a refracta razele de lumină.
Anexele ochiului:
- anexe de mişcare - muşchii globului ocular (patru drepţi şi doi oblici);
- anexele de protecţie - sprâncenele, pleoapele, conjunctiva şi aparatul
lacrimal.
Funcţia analizatorului vizual este perceperea luminozităţii, formei şi culorii
obiectelor din lumea înconjurătoare.
Razele luminoase pătrund prin corneea transparentă în globul ocular, sunt
refractate de către mediile réfringente ale ochiului şi formează pe retină
imaginea obiectului aşezat în faţa ochiului.
Acomodarea este capacitatea ochiului de a trece de la un plan de vedere
apropiat la unul îndepărtat şi invers. Se realizează graţie curburii cristalinului,
elasticităţii şi activităţii muşchiului ciliar. Acomodarea la intensitatea luminii se
realizează prin intermediul irisului. Pupila se măreşte (midriază) sau se
micşorează (mioză) sub acţiunea muşchilor săi în funcţie de Intensitatea razelor
luminoase.
Spaţiul cuprins cu vederea se numeşte câmp vizual. Fiecărui ochi îi corespunde
un camp vizual monocular care se suprapune cu câmpul celuilalt ochi. Imaginile
fuzionează pe scoarţa cerebrală într-o imagine unică.
EDUCAŢIA PENTRU SĂNĂTATE, PENTRU PREVENIREA BOLILOR
OCULARE
Masuri de prevenire primara
• Educaţia populaţiei pentru îngrijirea ochiului:
- spălare cu apă curată zilnic, mai frecvent dacă se lucrează în mediu cu praf;
- nu se duce mâna murdară la ochi
- nu se îndepărtează corpii străini oculari de către persoanele
necalificate (dacă sunt mici se va face spălare cu apă din abundenţă aruncată din
mână spre ochi)
- folosirea obiectelor individuale pentru toaleta feţii
- nu se vor freca ochii deoarece se produc mici traumatisme
ale conjunctivei şi corneei
- controlul prenatal al gravidei pentru prevenirea conjunc-
tivitei gonococice a nou-născutului.
• Igiena vederii:
- sursa de lumină trebuie să vină din partea stângă în timpul
scrisului, cititului, lucrului
- distanţa pentru scris-citit trebuie să fie de 25-30 cm.
- lumina artificială trebuie să fie focalizată pe hârtia de scris-
citit
- când este soare puternic sau zăpadă strălucitoare să se poarte
ochelari fumurii
- persoanele care execută activitate migăloasă, de fineţe, ce
necesită concentrarea vederii, vor face pauze, din timp în timp, privind la
distanţă
- persoanele care lucrează la sudură vor purta ochelari de
protecţie
- vizionarea spectacolelor de televiziune nu se va face în
camere întunecoase iar distanţa pentru privit va fi de 2-5 metri, ecranul
televizorului fiind aşezat la înălţimea ochiului
- se recomandă alimentaţie completă cu respectarea nece-
sarului zilnic de proteine, vitamina C, A, B
-examenul periodic al vederii pentru pacienţii cu boli generale (diabet zaharat,
HTA)
-îndrumarea către oftalmolog a persoanelor cu cefalee repetată.
Masuri de prevenire secundara
în cazul infecţiilor ochiului:
- îndrumarea pacientului către medicul specialist pentru a trata în mod corect
aceste infecţii
- educarea pacientului să evite transmiterea infecţiei şi la ochiul sănătos sau la
alte persoane.
• în cazul deficienţelor de vedere:
- educarea pacienţilor care necesită corectarea vederii cu
ochelari să-i poarte conform prescripţiilor (permanent sau numai pentru scris-
citit) pentru copii ochelarii vor avea rame colorate, atrăgătoare şi se va avea grijă
să nu-şi spargă ochelarii generând accidente grave
- învăţarea pacienţilor să-şi cureţe ochelarii - lentilele,
ştergându-le cu material moale pentru a preveni zgârierea lor
- dispensarizarea pacienţilor cu defecte de vedere
- periodic pacientul se prezintă la control pentru a stabili
necesitatea schimbării lentilelor
- îndrumarea părinţilor al cărui copil prezintă strabism să se
prezinte la medicul oftalmolog
- învăţarea purtătorilor de lentile de contact să le folosească
numai cât este necesar, să le scoată în timpul nopţii, nu le vor folosi în mediu cu
pulberi, praf.
Masuri de profilaxie tertiara
- educarea pacienţilor cu diferite afecţiuni de vedere să nu desfăşoare o
activitate care să suprasolicite vederea
- îndrumarea pentru intervenţii chirurgicale a pacienţilor cu cataractă în vederea
corectării vederii
- reintegrarea socială şi profesională a ambliopilor prin îndrumarea către profesii
ca maseur, cartonar.

EVALUAREA MORFO-FUNCŢIONALA A OCHIULUI ŞI ANEXELOR

SALE
1.Examenul anatomic
Se realizează:
- la lumina zilei
- instrumental
- iluminat lateral
Se examinează pleoapele, genele, conjunctiva
Se evidenţiază corpii străini
Î n camera obscură se examinează corneea, camera anterioară, irisul, pupila şi
cristalinul.
2.Determinarea acuitatii vizuale
- se examinează vederea centrală cu ajutorul optotipului
- ochiul emetrop este cel care vede de la 5 metri ultimul rând pe optotip - VOD
= 5/5 = 1, VOS = 5/5 = 1.
3.Determinarea câmpului vizual
- examinează vederea periferică cu ajutorul perimetrului Forstek.
- interpretarea se face utilizând o schemă tip pentru ochiul drept şi alta pentru
ochiul stâng. Fig. 37
4.Determinarea simţului cromatic
- examinează capacitatea pacientului de a distinge culorile
5.Oftalmoscopia
- examinează fundul de ochi - straturile profunde ale ochiului: retina, corpul
vitros, papila nervului optic şi vasele retiniene. Fig. 38
6.Măsurarea tensiunii intraoculare
- valorile normale 14-20 mmHg
- valorile crescute se înregistrează în glaucom.
7.Examene de laborator
- secreţia conjunctiva/ă - pentru examen bacteriologic şi antibiograma
- sânge; glicemie, uree, TS, TC, hemograma (în vederea pregătirii preoperatorii).
MANIFESTĂRI DE DEPENDENŢĂ (SEMNE ŞI SIMPTOME POSIBILE)
1.Scăderea acuităţii vizuale
- scăderea bruscă a acuităţii vizuale poate fi cauzată: -traumatisme oculo-
orbitale în antecedentele imediate (plăgi, corpi străini intraoculari, arsuri).
Este însoţită de lăcrimare, fotofobie şi semnele locale ale traumatismului.
- cauze netraumatice - glaucom acut, nevrita nervului optic, intoxicaţii cu alcool
metilic, embolia arterei centrale a retinei
- scăderea lentă şi progresivă a vederii este întâlnită în cataractă, leziuni
retiniene. Scăderea progresivă a vederii de aproape este întâlnită în presbiţie.
2.Durere
- este un semn subiectiv cu diferite grade de intensitate de la jenă oculară,
arsură, până la durere atroce.
- cauze: - eforturi oculare intense îndeosebi seara
- insuficienţă circulatorie cerebrală.
- se poate asocia cu mişcările globului ocular, cu scăderea acută a acuităţii
vizuale (glaucom acut) sau cu erupţie veziculară (Zona Zoster)
3.Reacţie pupilară
- midriază - dilatarea pupilei
- mioză - micşorarea pupilei
4. Fotofobie
- intoleranţă faţă de lumină (pacientul strânge pleoapele, se întoarce cu spatele
spre lumină).
- cauze: - conjunctivite, corpi străini oculari dar şi afecţiuni cerebrale (migrenă,
meningite, tumori cerebrale) şi afecţiuni sinuzale.
5.Diplopie
- vedere dublă întâlnită în paralizia muşchilor globului ocular, creierul
percepând două imagini distincte.
6.Cecitate
- dispariţia vederii
- cauze: - leziuni ale ochiului (cornee, cristalin, retină)
-leziuni ale nervului optic
- psihice.
- cecitate diurnă, diminuarea acuităţii vizuale la lumină, cauzată de perioade
lungi petrecute în întuneric (peşteri, închisori) sau de boli infecţioase şi
avitaminoze.
 ÎNGRIJIREA PACIENŢILOR CU VICII DE REFRACŢIE
Noţiuni introductive:
- miopia - viciul de refracţie în care imaginea obiectelor aşezate la infinit se
formează înaintea retinei
- hipermetropia - este viciul de refracţie în care imaginea obiectelor aşezate la 5
metri nu se formează pe retină ci înapoia ei, imaginea este ştearsă, slabă.
- presbiţia - scăderea puterii de acomodare a cristalinului după vârsta de 45 ani.
- astigmatismul - viciul de refracţie cauzat de defecţiuni în convexitatea corneei
care fac ca razele luminoase să se concentreze pe retină în puncte diferite.
- strabismul - reprezintă lipsa de paralelism a globilor oculari
- privire înăuntru - convergent
- privire în afară - divergent.
Strabismul poate fi paralitic (paralizia nervilor cranieni III, IV şi VI) şi
neparalitic (congenital sau apare în primul an de viaţă).
Culegerea datelor
• circumstanţe de apariţie:
- miopia apare în copilărie prin aşezarea incorectă a obiectelor de scris -
citit
- astigmatismul, strabismul pot fi congenitale.
• manifestări de dependenţă (semne şi simptome posibile):
- miopie - pacientul pentru a vedea obiectele trebuie să le ; aducă în
apropierea ochiului
- hipermetropie, presbitism - pacientul vede slab obiectele ' apropiate (25-
30 cm) şi are tendinţa de a le depărta de ochi
- în astigmatism pacientul are imagini deformate ale obiec- telor
- strabismul neparalitic - copilul nu prezintă vedere dublă dar prezintă riscul
pierderii vederii unuia dintre ochi (cel neîntrebuinţat)
- strabismul paralitic - pacientul prezintă vedere dublă.
Problemele pacientului
- comunicare ineficientă la nivel senzorial-vizual
- anxietate
- risc de izolare socială.
Obiective
- pacientul să prezinte vedere bună prin cercetarea viciului de refracţie
- corectarea în timp util a strabismului neparalitic - al copilului pentru a
preveni infirmitatea.
Intervenţii
asistenta îndrumă pacienţii cu probleme de vedere către medicul specialist pentru examinare
- participă alături de medic la examinare, pentru recomandarea de ochelari de
corecţie a viciilor de refracţie
- în caz de miopie, lentile divergente (notate cu minus)
- în caz de hipermetropie, lentile convergente (notate cu plus),
de asemenea în presbiţie
- î n astigmatism lentile cilindrice convergente sau divergente. • în strabism:
- descoperă precoce strabismul copilului sub un an şi îndrumă
părinţii pentru tratament corespunzător
- educă familia să se implice în efectuarea de exerciţii cu
ochiul care prezintă musculatura slăbită (prin acoperirea celui sănătos, cu
pansament sau lentilă mată) la copilul până la patru ani
- aplică tratamentul ortoptic (exerciţii care determină copilul
să utilizeze ambii ochi) în serviciile specializate
- pregăteşte copilul pentru intervenţie chirurgicală în situaţia în
care celelalte tratamente nu au dat rezultate (până la vârsta de şase ani)
- aplică la recomandarea medicului tratamentul de suprimare a
cauzei în cazul strabismului paralitic.
 ÎNGRIJIREA PACIENŢILOR CU AFECŢIUNI INFLAMATORII ŞI
INFECŢII ALE OCHIULUI
blefaritele- reprezintă inflamarea marginii libere a pleoapelor
- orgeletul (ulciorul) este inflamarea supurativa a folicului pilos şi a glandei
acee ale cililor de pe marginea pleoapelor
- dacriocistita - reprezintă obturarea canalului lacrimo-nazal de un proces
amator situat în lumenul canalului
conjunctivita - este inflamarea mucoasei conjunctivale
keratita - este inflamarea mucoasei corneei
iridociclita - reprezintă inflamaţia irisului şi a corpului ciliar.
Culegerea datelor
circumstanţe de apariţie:
- mediu cu praf
- persoane cu rezistenţă scăzută
- persoane cu condiţii de igienă precară
- lipsa obiectelor de toaletă individuală
- bazine de înot
pentru apariţia conjunctivitelor
- apă infectată
- traumatisme oculare
• manifestări de dependenţă (semne şi simptome posibile):
- în blefarite - congestia marginii ciliare a pleoapelor, arsură,
prurit al pleoapelor
- în iridociclite - durere oculară şi perioculară de intensitate
variabilă (surdă până la violentă)
- scăderea acuităţii vizuale
- fotofobie
- în dacriocistite - lacrimare accentuată, tumefierea inflama-
torie a sacului lacrimal, scurgere de puroi la presiunea unghiului intern al
ochiului şi durere;
- în orgelet - prurit palpebral, durere la clipire, secreţie puru-
lentă când inflamaţia abcedează
- în conjunctivite - înroşirea conjunctivei, senzaţie de arsură,
secreţie conjunctivală - seroasă, mucoasă sau purulentă.
Problemele pacientului
- durere de intensitate diferită
- scurgere de secreţie oculară

- anxietate
- risc de complicaţii: - cicatrice ale pleoapei (în biefarită)

- ulceraţii (în conjunctivită)

- pierderea vederii (în iridociclită)
Obiective
- pacientul să prezinte stare de bine fizic
- să se prevină apariţia complicaţiilor
- acuitatea vizuală să se păstreze intactă.
Intervenţii
educaţia populaţiei pentru prevenirea infecţiilor la orice nivel al ochiului. Asistenta:
- aplică tratamentul local recomandat:
- instalaţii cu soluţii midriatice Fig. 39
 - atingeri cu colire moi - pomezi în cazul blefaritelor (atingerea se va face
numai în timpul zilei pentru a preveni pătrunderea lor în ochi afectând corneea)
Fig. 40

- aplicare de comprese îmbibate în soluţii antiseptice călduţe (în blefarite,

orgelet)
- spălaturi ale sacului conjunctival cu soluţii antiseptice (în conjunctivite).
- pregăteşte instrumentarul şi materialele pentru incizie-drenaj la recomandarea
medicului (în orgelet când nu abcedează şi în dacriocistită). Aplică pansamentul
ocular. Se pregătesc comprese sub formă de perniţe (vată acoperită cu tifon) cu
diametrul mai mare decât orbita, care se aplică pe globul ocular şi se fixează cu
benzi de romplast Fig. 41

- administrează tratamentul general cu antibiotice şi antiin- flamatoare

- asigură repaus la pat, repaus vizual în cameră cu semiobscu- ritate
- asigură alimentaţia pacientului: completă cu excepţia pacientului
cu iridociclită care primeşte alimentaţie desodată pentru a reduce exsudaţia.

ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU CATARACTĂ

 Cataracta este boala oculară caracterizată prin opacifierea progresivă a
cristalinului.
Culegerea datelor
• circumstanţe de apariţie:
- persoane vârstnice (cataracta senilă)
- traumatisme (cataractă traumatică)
- boli metabolice - diabet zaharat, avitaminoze (cataractă secundară)
- boli infecţioase ale mamei în timpul sarcinii (cataractă congenitală)
• manifestări de dependenţă (semne şi simptome posibile)
- scăderea acuităţii vizuale care poate fi cu instalare insidioasă (cataracta senilă) sau cu
instalare rapidă (cataracta traumatică)
- localizarea cataractei unilaterală şi apoi la celălalt ochi (cataracta senilă) şi bilaterală
(în cataracta congenitală)
Problemele pacientului
comunicare ineficientă la nivel senzorial vizual
- anxietate
- izolare
- risc de accidente, căderi - în special la vârstnici
- reducerea autonomiei în autoîngrijire
Obiective
- pacientul să-şi recapete vederea
- să fie ferit de riscul accidentelor şi complicaţiilor
Intervenţii
Asistenta:
- îndrumă pacientul ambulator la serviciul de specialitate pentru a aprecia
necesitatea actului operator
• în perioada preoperatorie asigură semiobscuritate în încăpere, ajută pacientul
să cunoască topografia secţiei, face exerciţii de mers în cameră şi la exterior cu
ochii ocluzionaţi
- învaţă pacientul să folosească instalaţiile de semnalizare pentru a se
adapta perioadei postoperatorii
- recoltează produse pentru examene de laborator (sânge pentru uree, glicemle,
TS, TC; urină, secreţie oculară)
- conduce pacientul la examene de specialitate: examen cardiologie - EKG
- asigură liniştea şi odihna preoperatorie
• în perioada postoperatorie supraveghează pacientul permanent pentru a-şi
menţine pansamentul binocular (se pansează şi ochiul sănătos pentru a evita
clipitul)
- supraveghează pulsul, tensiunea arterială
- educă pacientul să nu facă mişcări bruşte, să vorbească în şoaptă, să stea în
decubit dorsal şi lateral pe partea sănătoasă
timp de 24 ore.
- administrează calmante ale durerii
- asigură 24 ore regim hidric prin tub de suceţiune pentru a evita masticaţia
- schimbă pansamentul când este îmbibat cu sânge şi/sau secreţie
- serveşte pacientul la pat
- ajută pacientul să coboare din pat când medicul a permis
mobilizarea
- supraveghează tranzitul intestinal pentru a preveni constipaţia
- administrează tratamentul general şi local recomandat
- aplică pansamentul monoocular, ochiul sănătos rămânând descoperit când
evoluţia este favorabilă
- susţine psihic pacientul, conştientizându-l că vederea se recapătă parţial, iar
trecerea timpului poate aduce rezultatul dorit
- educă pacientul să se prezinte după externare la controale periodice, să
utilizeze corect ochelarii cu lentile convexe pentru distanţă şi citit (în cazul în
care intervenţia chirurgicală a constat în extragerea cristalinului, fără implant de
cristalin artificial).
ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU GLAUCOM
 Glaucomul este o stare patologică caracterizată prin hipertensiune intracelulară
şi iuni vasculare care duc la atrofia nervului optic.
Culegerea datelor
glaucomul infantil - glaucomul adultului cu manifestare acută sau cronică
• circumstanţe de apariţie:
- tulburări congenitale de drenaj a umorii apoase (glaucom
infantil)
- persoane cu sistem nervos labil, emotive
- schimbări bruşte de temperatură
• manifestări de dependenţă (semne şi simptome posibile):
• Glaucomul acut
- dureri oculare şi periocuiare foarte vii cu iradiere temporală,
occipitală şi însoţite de lăcrimare
- scăderea acuităţii vizuale
- greţuri şi vărsături
- anxietate
- alterarea stării generale
•Glaucomul cronic
- dureri periorbitale permanente
- scăderea insidioasă a vederii - cecitate în 10-15 ani
Problemele pacientului
- dureri oculare şi periocuiare
- intoleranţă digestivă
- comunicare ineficientă la nivel senzorial-vizual
- anxietate
Obiective
- pacientul să aibă stare de bine fizic şi psihic
- să aibă acuitatea vizuală în limitele vârstei
- să se prevină complicaţiile invalidante
Intervenţii
în glaucomul acut:
- asistenta asigură internarea pacientului în spital, repaus la pat, în
cameră cu semiobscuritate
- participă la examinarea pacientului, pregătind instrumentele
pentru măsurarea tensiunii intraoculare
- linişteşte pacientul, administrează medicaţia tranchilizantă şi
analgezică prescrisă
- administrează tratamentul medicamentos recomandat pentru
reducerea tensiunii intraoculare:
- instilaţii cu pilocarpină 1%
- diuretice (ederen), purgative
- perfuzie cu Manitol 15%
-asigură alimentaţia hiposodată şi cu un aport redus de lichide
•în glaucomul cronic
- educă pacientul să urmeze corect tratamentul local şi general
prescris (pilocarpină sol. 1-3%, vit PP)
- recomandă alimentaţie desodată, cu reducerea lichidelor, fără
condimente, alcool, cafea
- recomandă regim de viaţă ordonat, fără emoţii negative cu
respectarea orelor de somn (în timpul somnului capul va fi aşezat mai sus pe
două perne)
- educă pacientul pentru a purta ochelari fumurii în timpul zilei, să
evite întunericul şi trecerile bruşte de la temperaturi scăzute la căldură
- încurajează pacientul privind evoluţia favorabilă a bolii dacă respectă
recomandările medicale
- pregăteşte preoperator şi îngrijeşte postoperator pacientul cu glaucom
când tensiunea intraoculară nu scade.
 ÎNGRIJIREA PACIENŢILOR CU TRAUMATISME ALE OCHIULUI ŞI
CORPI STRĂINI INTRAOCULARI
Deşi ochiul este protejat de orbită şi pleoape, traumatizarea sa este frecventă.
Leziunile grave pot duce la pierderea vederii ochiului traumatizat dar pot
periclita şi lederea celuilalt ochi.
Culegerea datelor
• circumstanţe de apariţie
- traumatisme
- accidente casnice şi de muncă
- în timpul jocului la copii
• manifestări de dependenţă (semne şi simptome posibile): Contuzii, plăgi,
arsuri
- durere, senzaţie de corp străin în ochi, tulburări de vedere Corpi străini
conjunctivali, corneeni, intraoculari (fragmente de lemn, sticlă, cărbune)
- durere, lacrimare, fotofobie, anxietate, scurgerea umorii apoase la
exterior şi hemoftalmie în cazul corpilor intraoculari
Probleme
- durere
- anxietate
- comunicare ineficientă la nivel senzorial-vizual
- risc de complicaţii: - infecţii
- zdrobirea globului ocular
Obiective
- pacientul să prezinte stare de bine fizic şi psihic
- leziunile să se vindece fără complicaţii
- pacientul să-şi păstreze acuitatea vizuală
Intervenţii
• Contuzii, plăgi
- asistenta aplică pansament steril ocular la locul accidentului şi trimite
pacientul într-un serviciu de specialitate
- în spital pregăteşte materialele, instrumentele, soluţii anestezice în vederea
suturii plăgii, dacă este cazul
-administreazătratamentul local (soluţii midriatice) şi general cu antibiotice
- aplică pansament protector.
• Arsuri chimice
- spală repetat ochiul cu apă de la robinet, apă distilată sau ser
fiziologic prin stropire cu mâna
- şterge cu un tampon steril sacul conjunctival de resturile de substanţă
chimică
- calmează durerea prin administrarea de analgetice
- aplică pansament steril protector
- transportă pacientul la spital • Arsuri fizice
- scoate victima de sub acţiunea agentului agresor
- îndepărtează cu un tampon corpii străini încinşi
- spală repetat ochiul cu apă de la robinet, apă distilată sau ser fiziologic prin
stropire cu mâna
- aplică pansament steril protector şi transportă victima la spital
- în spital, administrează tratamentul local (instilează mi-driatice) şi în
general (antibiotice) prescris de medic
- supraveghează pacientul
- schimbă pansamentul
« Corpi străini conjunctivali, corneeni, intraoculari
- spală cu apă din abundenţă ochiul pentru a îndepărta corpurile străine
conjunctiva/e, sau le îndepărtează cu un tampon din tifon steril
- pregăteşte soluţiile anestezice, instrumentale (acul pentru corpi străini) şi
pacientul pentru scoaterea corpi/or străini corneeni de către medic
- aplică pansament steril şi transportă de urgenţă la spital pacientul cu corpi
străini intraoculari
- în spital, pregăteşte pacientul pentru examinare (oftalmoscopie,
radiografie, ecografie)
- pregăteşte instrumentarul pentru extragerea corpilor străini metalici,
radioopaci sau radiotransparenţi
- îngrijeşte pacientul după extragerea prin aplicare de pansament steril
 - învaţă pacientul cum să folosească mijloace de protecţie la locul de muncă
pentru a preveni accidentele ochiului.
DE ŞTIUT:
OCHIUL ROŞU ESTE EXPRESIA DIFERITELOR CAUZE ÎN BOLILE
OCULARE

Manifestări Boli în care se întâlneşte

- Roşeaţă difuză survenită brusc, - conjunctivita microbiana, virotică,
asociată cu dureri şi secreţie alergică, traumatică
conjunctivală
- Roşeaţă difuză însoţită de dureri - Glaucom acut - este o urgentă (ochiul
violente este dur la presiune)
- Roşeaţă cu localizare într-o anumită - Iridociclită - în jurul corneei
zonă a globului ocular - Erupţie sclerală în cadrul unor
boli generale RAA, TBC, gută (ca nişte
noduli mamelonari pe conjunctivă şi
scleră)