CORPURI DE INCĂLZIRE

Corpurilor de incălzire sunt schimbătoare de căldură alimentate cu agent termic apă sau
abur, care emit căldură prin radiaţie şi convecţie şi servesc la încălzirea încăperilor . Senzaţia de
confort a ocupanţilor încăperii este mai bună în cazul corpurilor de încălzire ce prezintă o cotă de
radiaţie mai mare.
Utilizarea unuia sau altuia dintre tipurile de corpuri de încălzire ce se gasesc pe piaţă este
decisă de beneficiarul instalaţiei de încălzire, în funcţie de destinaţia clădirii şi de o serie de criterii
reletive la corpul de încalzire.Pentru clădirile civile (de locuit, social, culturale administ. etc .)corpurile
de încălzire se judecă în raport cu următoarele criterii specifice: estetica, performanţă termică, preţul,
durabilitatea, rezistenţa la şocuri şi lovituri , compatibilitatea metalului corpului de incălzire cu alte
metale din instalaţie, posibilităţile de igienizare, usurinţa montării, cantitatea de manoperă pe şantier.
La alegerea corpurilor de încălzire pentru incăperi de producţie, se urmareste si adecvarea
corpului de incalzire la specificul activităţii şi la particularităţile de mediu ale încăperii.
Când mişcarea aerului se produce natural, ca urmare a încălzirii lui prin contact cu corpul de
încălzire, acesta se numeşte corp de încălzire static; cele mai cunoscute sunt: serpentinele şi
registrele din ţevi de oţel netede, radiatoarele, convectoarele, convectoradiatoarele, panourile
încălzitoare din beton.
În cazul ventilării şi încălzirii cu aer cald se folosesc aparate la care mişcarea aerului este
activată prin mijloace mecanice, pentru mărirea schimbului de căldură şi lărgirea zonei de acţiune a
corpului încălzitor. În această categorie intră: aerotermele, domotermele, bateriile cu ventilator pentru
încălzirea aerului, ventiloconvectoarele, ejectoconvectoarele.
În prezent, atât pe plan mondial cât şi la noi în ţară, există preocuparea de a se realiza noi
tipuri de corpuri de încălzire care să satisfacă simultan cât mai multe din condiţiile ce se cer unui corp
de încălzire şi anume;
— cost cât mai redus;
— să necesite un consum cât mai mic de metal;
— materialul din care este confecţionat să aibă un coef. de transmitere a căldurii cât mai
mare
— greutate proprie cât mai mică ptr. a putea fi transp şi manipulat uşor în depozit şi pe
şantier;
— posibilitate de asamblare uşoară a elementelor componente, pentru a putea forma
corpuri de încălzire de diferite mărimi;
— să ocupe un spaţiu cât mai mic în încăpere;
— să aibă o suprafaţă exterioară cât mâi mare, dar în acelaşi timp să fie cât mai netedă,
pentru a nu acumula praf şi să poată fi uşor curăţat;
— să permită o bună circulaţie a aerului în jurul lui;
— să poată folosi direct agenţi termici cu parametri cât mai ridicaţi;
— circulaţia agentului termic să se facă, în interiorul corpului de încălzire, cu rezistenţă cât
mai mică;
— repararea şi întreţinerea să uşoare;
— să aibă un aspect cât mai estetic, pentru a putea fi montat fără elemente de mascare.
 CLASIFICAREA CORPURILOR DE INCĂLZIRE

După materialul din care sunt confecţionate, corpurile de încălzire pot fi din: fontă, aluminiu,
oţel, cupru etc.
După proporţia convecţie-radiaţie din totalul emisie termică, se disting corpuri ce emit căldură:
 prin radiaţie şi prin convenţie, cum sunt radiatoarele de orice fel şi ţevile cu aripioare;
 aproape exclusiv prin convenţie, din care fac parte convectoarele.
După modul de realizare, corpurile de încălzire pot fi:

 din elemente;
 din panouri de tablă;
 simple sau multiple;
 cu sau fară aripioare;
 din ţevi netede ( tubulare);
 din ţevi si tablă.
RADIATOARE DIN ELEMENTE

Se realizează prin asamblarea demontabilă ( cu nipluri) sau nedemontabilă (prin sudură) a

unor elemente de radiator identice, confecţionate ( după caz) din fontă, tablă din oţel, aluminiu, aliaj
de aluminiu etc.
Agentul incălzitor circulă prin coloanele elementului, care pot fi în numar de 2,3,4,6 sau 9.
Sunt aplicate, în mod curent, în clădirile civile, dar si-n anexele cladirilor industriale .

Radiatoare din fontă. Radiatoarele sunt corpuri de încălzire statice, formate din elemente
asemenea asamblate între ele cu nipluri, într-un număr mai mare sau mai mic, alcătuind corpuri de
încălzire de diferite mărimi, în funcţie de necesarul de căldură al încăperii în care se montează.
Radiatoarele sunt cel mai des folosite în clădirile de locuit şi social-administrative.
În prezent, în ţara noastră se produc radiatoare de fontă de două tipuri:
— cu 2 şi 3 coloane unite şi cu secţiune eliptică, produse de Uzina de raidatoare,
echipament metalic, obiecte şi armături sanitare (U.R.E.M.O.A.S.) Bucureşti.
— cu 4, 6 şi 9 coloane libere şi cu secţiune circulară, produse de întreprin derea
Feroemail-Ploieşti .
Folosirea radiatoarelor este limitată în funcţie de agentul termic la anumite presiuni de
serviciu, iar caracteristicile radiatoarelor din fontă sunt tabelate.
Radiatoarele din fontă prezintă următoarele avantaje:
 puteri termice mari pe unitatea de lungime a unui radiator;
 posibilitati diverse de montare si amplasare;
 posibilităţi de curăţire a prafului;
 durata foarte mare de viaţa;
 compactibilitate cu toate materialele folosite în instalaţie;
 preţ specific mic .
Dezavantaje ale radiatoarelor din fontă:
 masa foarte mare ( 45 – 60 kg/kW );
 consum mare de manoperă pe şantier (inclusiv niplare, proba de presiune si vopsire);
 preţ de achiziţie relativ mare ( lei/kW).
Exponentul caracteristicii termice este, dupa ultimile cercetari, n= 1,3( valoarea recomandata),
fata de n=4/3( valoarea tradiţională, conform STAS 1797/2). Exponentul n caracterizează variaţia
fluxului unitar q de căldură al corpului de încălzire în funcţie de modificarea diferenţei medii de
temperatură Δt între agentul termic si aerul încălzit.
Radiatoarele din fontă se utilizează in clădirile de locuit, social – culturale, administrative,
spitale si altele.

Radiatoare din tablă de oţel – sunt identice cu cele din fontă. Elementele se confecţionează
din tablă ambutisată, sudată pe contur şi prin puncte între coloane . Se îmbină între ele prin sudură si
cu nipluri. Îm funcţie de presiunea şi de temperatura max de utilizare, se fabrică tipuri de construcţie
normala si respectiv speciala.
Parametrii maximi ai agentului încălzitor ( apă caldă sau fierbinte) sunt urmatorii în funcţie de
tipul de construcţie:
- normali: tmax = 110°C si pmax = 4 bar ;
- speciali: tmax = 140°C si pmax = 6bar
Radiatoarele din otel au ca principale avantaje:
 aspect placut;
 finisaje de calitate a suprafeţelor prin vopsirea in fabrică în culori placute;
 masă modertă ( de cca 3 ori mai mică decăt a celor din fontă) ;
 rezistenţă la şocuri şi lovituri
 se monteaza uşor;
 manoperă redusă pe şantier;
  se curaţa de praf ;
 preţ de achizitie mic ( lei/kW)


Radiatoare din aluminiu
Elementele de radiator din aluminiu sau din aliaj de aluminiu se obtin prin turnare sub
presiune sau prin extrudare . ele pot avea 1,2 sau mai multe coloane prin care circulă agentul
incalzitor. Pe suprfaţa externă sunt mai multe aripioare de diverse forme si dimensiuni care confera
fiecărui model constructiv individualitatea sa.
Sunt vopsite din fabrica în alb sau în alte culori, specificate de producător.
Elementele se îmbină între ele prin nipluri dion oţel sau fontă, cu filet stănga-dreapta si se
etansează cu garnituri din clingherit, elastomeri, etc. dopurile si reductiile folosite la aceste radiatoare
sunt din oţel sau fontă.
Agentul încălzitor este, de regula, apă caldă cu temperatură maximă 110°C si presiune
maximă de 6 bar. Exponentul de reglare are valori indicate de producător ( de regulă n=4/3 sau 1,30)
Elementul de radiator are două coloane subţiri, în interiorul cărora există o inserţie de ţeavă
din oţel Φ13×1,3 mm, prin care circulă apă. După forma aripioarelor, există trei tipuri de elemente: C,
CF si S.
Pentru evacuarea aerului şi a gazelor degajate din apă, necesită un robinet de dezaerisire
montat pe radiator .
Avantajele radiatoarelor din aluminiu :
 aspect estetic modern;
 puteri termice mari pe unitate de lungime;
 spatiu redus ocupat în încapere;
 masa mică ( de cca 4 ori mai redusă decăt a radiatoarelor din fontă);
 manoperă redusă pe santier si montare usoară;
 se livrează vopsite din fabrică în culori plăcute.
Se utilizează in instalaţiile de încălzire cu agent termic apă caldă cu temperatură maximă de
95°C ( sau 110°C, la unele tipuri) si presiune maximă de 6 bar. Exponentul lor de reglare este, de
regula n=4/3.
 RADIATOARE - PANOU

Acestea sunt corpuri de încălzire plate, confecţionate din tablă de oţel de foarte buna calitate,
cu grosimea de 1,25(1,30) mm . Prin ambutisare si prin sudarea tablei pe contur şi în cămp, rezultă
un panou plat cu 2 colectoare şi mai multe canale de circulţie a apei. Panoul poate fi sau nu prevăzut
la spate cu aripioare ondulate de tablă din oţel subţire (cca 0,4mm), prinse prin sudură. Cupland in
paralel 2 sau 3 panouri aşezate unul în spatele celuilat se realizează mai multe tipuri constructive.
Majoritatea tipurilor constructive de radiatoare-panou au şi un capac superior perforat şi două
rame laterale .
Pe spatele radiatorului se află sudate 4 sau 6 perechi de aripioare de prindere necesare la
montare ; la unele radiatoare , aceste urechi de prinderi pot lipsi, rolul lor la montare fiind asigurat de
decupaje speciale practicate în ramele laterale ale radiatorului.
Prin diverse procedee de tratare a tablei din oţel, radiatorului i se poate conferi o rezistentă
sporită la coroziune.
Gama inaltimilor de fabricaţie poate fi foarte variată: de la 300 la 900 mm şi uneori şi peste
această valoare, iar lungimile pot varia de la 300 la 3000mm, în trepte normalizate şi precizate de
fiecare producător în prospectul produsului.
Parametrii maximi ai agentului termic utilizat (apă caldă) sunt în mod curent 110°C si
respectiv 6 bar. Exista şi radiatoare ce admit presiuni pana la 10bar. Presiunea de încercare este
precizată de furnizor în prospectul produsului.
Gama de fabricaţie cuprinde 5 înălţimi (300 – 900 mm) şi 13 lungimi normate (600, 720, 840,
1080, 1200, 1440, 1680, 1920, 2160, 2400, 2640, 3000). Parametrii maximi ai agentului termic utilizat
utilizat sunt tmax= 110 °C şi pmax=7bar. Exponentul de reglare este n=1,30.
Radiatoarele-panou au ca principale avantaje:
 aspect placut;
 finisaje de calitate a suprafeţelor prin vopsirea in fabrică în culori placute;
 masă modertă ;
 rezistenţă la şocuri şi lovituri
 se monteaza uşor;
 manoperă redusă pe şantier;
 se curaţa de praf ;
 preţ de achizitie mic ( lei/kW)
Dezavantaje ale radiatoarelor -panou:
 puteri termice pe unitatea de lungime mici sau moderate la unele tipuri constructive;
 spaţiu mai mare necesar montării în încăpere;
 durată de viaţă scăzută sau medie, din cauza coroziunii;
 preţ de achiziţie relativ mare ( lei/kW);
cheltuieli mai mari in exploatar

daN/cm2) şi aburul de medie presiune (0,8—6 daN/cm2).

 RADIATOARE DIN ŢEAVĂ ŞI TABLĂ

Cunoscute adesea sub denumirea de convectoradiatoare, ele includ o gana largă de modele
constructive realizate din elemente confecţionate din ţeavă şi tablă asamblate nedemontabil (prin
sudare ), fiind prevăzute cu racorduri, mufe sau flanşe. Acestea sunt corpuri de încălzire care îmbină
calităţile radiatoarelor cu ale convectoarelor. Au o mare suprafaţă de radiaţie a căldurii şi un
coeficient de transmisie foarte mare. Ele nu au o intensitate de radiaţie supărătoare, chiar atunci
când se foloseşte un agent termic cu parametrii foarte ridicaţi (abur de medie presiune sau apă
fierbinte).
În funcţie de parametrii maximi ai agentului termic încălzitor pentru care au fost construite, ele
se pot aplica în clădiri civile si industriale.
Prezită avantajul unor puteri termice mari sau medii pe unitate de lungime de corp. Ca
dezavantaje: igienizarea este dificilă şi se pot deteriora uşor prin lovire.
Radiatorul din ţeavă si tablă se compune dintr-un registru de ţevi de otel peste care sunt
sudate două foi de tablă subtire (panouri), prevăzute cu numeroase fante înclinate ce activează
convecţia. Se racordează la instalaţie prin mufe sau flanşe. Poate avea de la 4 la 28 de elemente, un
element având lungimea de 60mm.
Sunt livrate la marimea comandată de beneficiar, gata vopsite şi probate la presiune în fabrică
la 24 bar; sunt insoţite de accesoriile necesare la montare ( console).
Agentul încălzitor poate fi apa cu temperatură de maximum 150°C si presiunea de maximum
16 bar, sau abur cu temperatura până la 151°C ( 4 bar). Exponentul de reglare al acestor corpuri este
n=1,28( CRP simple ) si n=4/3 ( CRP duble ). După cercetari mai recente, se recomandă o valoare
unică n=1,30.
Se pot folosi în clădiri civile şi industriale de orice fel, cu excepţia clădirilor sau încăperilor cu:
- cerinţe speciale de igienă;
- degajări mari de praf, pulberi, scame;
- risc de deteriorare a corpului de incălzire prin lovire.