VARIATIA VÂSCOZITĂŢII ULEIURILOR LUBREFIANTE CU

TEMPERATURA

Principiul lucrarii. Lubrefiantii sunt materiale fluide, vâscoase sau solide care se
interpun intre suprafata de contact a doua corpuri solide in scopul evitarii frecarii uscate, a
micsorarii si incalzirii surpafetelor. Lubrefiantul trebuie sa adere la suprafata metalica si sa
formeze o pelicula de ungere rezistenta mecanic, termic si chimic.
Din punct de vedere al starii de agregare, lubrefianti se impart in lubrefianti gazosi,
lichizi si solizi. Cele mai importante proprietati ale unui lubrefiant lichid sunt onctuozitatea si
vâscozitatea. Capacitatea lubrefiantilor lichizi de a adera la suprafetele metalice si de forma pe
acestea o pelicula rezistenta care sa impiedice contactul direct dintre piesele in miscare cu
scopul eliminarii frecarilor uscate si asigurarii ungerii la limita poarta numele de onctuozitate
sau putere de ungere.
Vâscozitatea este rezistenta opusa de lichid la deplasarea unuia din straturile sale in
raport cu altul, ceea ce inseamna ca reprezinta la curgere. Forta F care deplaseaza lichidul este
proportionala cu suprafata stratului (S) si cu gradientul de viteza, functie de distanta dintre
doua straturi (/l )
S
F=  (dyn) (1)
l
Fl
 (dyn sec/cm2) (2)
S
unde  = vâscozitatea dinamica. Unitatea de viscozitate absoluta sau dinamica se numeste
poise (P) si reprezinta forta de frecare cind v =1 cm/s , S= 1cm2 si l = 1cm.
Raportul dintre vâscozitatea dinamica si densitate reprezinta vâscozitatea cinematica,notata

cu  si se masoara in stokes.   (cm2s-1) (3)

In tehnica se folosesc si marimi conventionale. Cea mai utilizata este vâscozitatea
conventionala Engler care reprezinta raportul intre timpul de curgere al unui volum de ulei la
o anumita temperatura si timpul de curgere al aceluiasi volum de apa distilata la 20 oC, prin
orificiul vâscozimetru lui Engler.
Pe baza lucrarilor lui Stokes, Einstein si Frenkel, se foloseste ecuatia teoretica de
dependenta a viscozitatii dinamice cu temperatura:
  0e E0 / RT (4)
unde E0 -energia de activare a procesului de curgere viscoasa
T- temperatura, K
o si R -constante
Aceasta relatie este valabila si pentru variatia viscozitatii conventionale Engler 0 E cu
temperatura si se poate folosi sub forma logaritmica :
Ea
log 0 E  log 0  (5)
2, 303RT
Relatia (5) reprezinta ecuatia unei drepte a carei panta este Ea/2,303R, ceea ce face posibil
calculul marimii Ea.
 Scopul lucrarii este stabilirea variaţtiei viscozitatii Engler cu temperatura si calculul
energiei de activare Ea..
Aparatura si substante : vâscozimetru Engler, termometru, ulei mineral, cronometru.
Modul de lucru. Se obtureaza orificiul de curgere al vasului inferior cu ajutorul tijei
metalice centrale si se introduc cca. 200 cm3 din uleiul de cercetat. Se incalzeste uleiul prin
intermediul baii de apa, masurand temperatura in baia de ulei cu ajutorul termometrului. Cand
temperatura atinge o valoare de aproape 40-45oC, se opreste incalzirea si se asteapta cateva
minute pentru stabilizarea temperaturii. Se ridica tija metalica ce obtureaza orificiul de curgere
si se inregistreaza timpul in care,in vasul Engler, uleiul ajunge in dreptul reperului care indica
200 cm3. Se procedeaza similar pentru alte doua masuratori la temperaturi cu 10 respectiv
20oC mai mari decat prima.
Rezultate.Vâscozitatea Engler se calculeaza cu relatia :
t
0
E (6)
c
unde: t - timpul de curgere, in secunde a 200cm3 de ulei
c - constanta vâscozimetru lui egala cu 52 secunde, adica timpul de curgere a 200cm3de
apa distilata la 20oC.

Se alcatuieste urmatorul tabel :

Nr determ to(C) T(K) 1/T timp (s) o
E logoE

Se reprezinta grafic logoE în functie de 1/T. se calculeaza,din grafic, panta dreptei. Apoi,
tinand cont de relatia (5),se obtine energia de activare Ea.
R = 8,31 J/mol grad =1,98 cal/mol grad

Interpretarea rezultatelor. Se apreciaza calitatile lubrefiante, ale uleiului în funcţie de

dependenta viscozităţii de temperatura. Uleiurile parafinoase au variaţii mici ale viscozitatii cu
temperatura, spre deosebire de uleiurile cu conţinut ridicat de hidrocarburi aromatice.

Tema de casa
1. Sa se calculeze vâscozitatea Engler a unui ulei lubrifiant la 250C stiind ca timpul de
curgere a 200 ml prin vâscozimetru l Engler a fost de 1 min si 20 secunde, iar
constanta aparatului este 60 de secunde.
2. Care este timpul de curgere a 200 ml ulei A prin orificiul calibrat al vascozimetrului
Engler cu constanta 50 la 60oC, daca la aceasta temperatura vascozitatea Engler este 40E.
3. Printr-un vascozimetru Engler, cu constanta de 60 sec, 200 ml ulei A, la t = 500C,
curge in 3,5 minute, iar un alt ulei B, la aceeasi temperatura curge in 5 minute.
Calculati vascozitatea Engler pentru cele doua uleiuri.
4. Se detremina variatia viscozitatii Engler cu temperatura la doua uleiuri folosind un
vâscozimetru cu constanta c- 50s. Proba de 200 mL ulei curge prin vâscozimetru , in
primul caz in 3 min si 20 sec (la 20 oC), 2 min si 30 sec (la 40oC) si 1 min si 20 sec
(la 60oC). Cel de al doilea ulei prezinta urmatoarele rezultate: 200s (la 25oC), 150 s
 (50o C) si 75 s (70oC). Să se arate care din cele doua uleiuri prezintă o variaţie mai
mică a viscozităţii cu temperatura (se va demonstra grafic).
5. Arătaţi care este diferenţa între onctuozitate si vâscozitate.
6. Experimentul de determinare a vâscozităţi uleiurilor a avut ca scop determinarea:

a) vâscozităţii cinematice;
b) vâscozităţii Engler;
c) energiei de activare Ea;
d) densităţii;

7. Vâscozitatea uleiurilor folosite în tehnică depinde;

a) compoziţia chimică a uleiurilor;
b) temperatură;
c) presiune
d) condiţiile de întrebuinţare a uleiului.
Argumentaţi răspunsurile.