SCOALA PRIMARĂ SAMUEL DEVA

LOCALITATEA DEVA, JUDETUL HUNEDOARA

Director,
Prof. RUSU CORINA

TITLUL PROIECTULUI :

TIPUL DE EDUCAȚIE : Educație pentru dezvoltare personală

TIPUL DE PROIECT: Local

APLICANTUL: Școala Primară Samuel Deva

Coordonator proiect : student, înv. ARDELEANU DANIELA

Argumentarea proiectului
COLABORATORI- părinții elevilor din clasa a III a

DESCRIEREA PROIECTULUI:
Prin derularea acestui proiect, încerc să accentuez rolul părinților de prim-educatori ai copiilor
lor și voi încerca să-i determin să-și ridice semne de întrebare și îndoieli privind propriile metode
folosite în educarea copiilor lor.

PROIECTUL URMĂREȘTE:
 Dobândirea de către părinți a unor abilități care să sprijine formarea de comportamente adecvate la
copii, pentru relaționarea mai bună a acestora în cadrul grupurilor;
 Aducerea la cunoștința părinților a strategiilor de cunoaștere a copilului;
 Crearea de oportunități pentru valorificarea experiențelor pozitive dobândite de aceștia în educația
copilului;
 Acceptarea de către copii a regulilor după care funcționează microgrupurile sociale (familie,
școală, grup de prieteni, anturaj de joacă, vecini, etc.).

PUNCTE TARI ale aplicării proiectului:

 Se vor înlătura cel puțin unele dintre cauzele ce determină comportamente indezirabile la copii;
 Se va înlesni acomodarea copiilor la viața de grup;
 Se vor putea corecta comportamentele incompatibile cu viața de grup;
 Părinții vor învăța mai multe despre etapele dezvoltării copilului;
 Părinții îți vor putea descoperi copilul sub diferite aspecte pe care le implică viața în colectivitate;
 Părinții își vor împărtăși experiențele;
 Familia va învăța să abordeze dintr-o altă perspectiva relația cu copilul;
 Părinții se vor împrieteni între ei;
 Relația școală - familie se va întări;
 Va spori încrederea familiei în mediul școlar;
 Va spori eficiența activităților susținute la școală;
 Se va promova imaginea pozitivă a școlii.

PUNCTE SLABE:
 Este posibil ca unii părinți să nu trateze cu interes acest proiect;
 Este posibil ca unii părinți să se manifeste în mod nedorit;
 Se generează un grad sporit de stres pentru părinți și învățătoare.

SCOPUL PROIECTULUI:
 Dobândirea de către părinți a unor abilități de relaționare cu copiii.

OBIECTIVE GENERALE:
 realizarea unei comunicări optime între părinți și învățător;
 înlăturarea factorilor perturbatori în cadrul comunicării școală-familie;
 creșterea gradului de implicare a părinților în toate activitățile școlare și extrașcolare;
 schimbarea mentalității neadecvate a unor părinți față de școală;
 cunoașterea de către părinți a posibilităților și nevoilor psiho-fizice ale copiilor;
 învățarea unor deprinderi și tehnici de muncă intelectuală sub formă de activități comune elevi –
părinți – învățătoare.

METODE/TEHNICI DE LUCRU:
 Consiliere, dezbateri, vizionarea unui documentar, jocuri de rol, lucrul în echipă, expoziție foto și
cu lucrări ale copiilor/părinților.

GRUP TINTA:
- 10 elevi - 3 băieți, 7 fete

BENEFICIARI:
 Direcți - elevi, părinți
 Indirecți: grupul familial lărgit, anturajul social al copilului, societatea.

REPERE TEMPORALE:
Proiectul se derulează pe perioada celui de-al doilea semestru din anul școlar 2019/2020.

LOCAȚIA:
Școala și alte locații impuse de calendarul proiectului.

RESURSE:
a) Resurse umane: 10 elevi, 10 părinți, învățătoare.
b) Resurse materiale: spațiile de învățământ, CD-uri, aparat foto, cărți, jurnalul proiectului, fișe de
lucru, fotografii, lucrări ale copiilor și părinților.
c) Resurse financiare: din contribuția învățătoarei și a părinților.
d) Resurse de informare: bibliografie, film, internet, materiale specifice metodei “EDUCAȚI
AȘA!”.

ETAPELE PROIECTULUI:
1. Organizarea întâlnirilor cu părinții în vederea analizării nevoilor de informare u privire la
creșterea copiilor ;
2. Distribuirea materialelor de informare a părinților (studiu individual);
3. Desfășurarea calendarului de activități stabilit pentru proiect.

REZULTATE ASTEPTATE:
 Schimbarea comportamentului copiilor;
 Schimbarea atitudinii părinților față de copii;
 Schimbarea premizelor relației școală - familie.
.
TEHNICI DE MONITORIZARE: Consemnări în jurnal, înregistrare foto/video.

EVALUARE: Chestionare, expoziție foto, expoziție cu lucrări ale copiilor și părinților

MEDIATIZARE: Internet, avizierul scolii.

DISEMINAREA REZULTATELOR: Expuneri în consiliul pedagogic, popularizarea studiului in

sesiuni de comunicări, etc.

PLANIFICAREA ŞEDINŢELOR CU PĂRINŢII

 Nr. TEMATICA PERIOADA OBSERVAŢII
crt.
1. Rolurile cheie ale părinţilor în educaţie
 discuţie liberă pe tema „Ce este şcoala ?”, modul în care - ianuarie
colaborarea şcoală-familie influenţează succesul elevilor;
 comentarea maximei „Şcoala este tot ce vezi şi auzi...”(N.
Iorga);
 discuţii privind rolurile cheie ale părinţilor în educaţie;
2. Doar dragostea nu este suficientă
 stabilirea locului ce îi revine copilului în viaţa părinţilor, - februarie
citirea şi comentarea „legilor copilului”; identificarea
tipului de părinte căruia corespund (autoritar, democrat,
liberal, cloşcă)
 rolul familiei în desfăşurarea programului zilnic al
elevilor
 stabilirea unui program general de muncă şi odihnă,
urmând ca fiecare părinte să-l particularizeze în funcţie de
preferinţele copilului său:
3. Cât de bine ne cunoaştem copiii?
 cunoaşterea particularităţilor de vârstă ale şcolarilor mici; - martie
 dezbatere în legătură cu drepturile si îndatoririle copiilor
acasă şi la şcoală;
 calităţi şi defecte ale copilului ;
 recunoaşterea situaţiilor în care copilul trebuie
recompensat sau pedepsit;
 aplicare de chestionar;
5. ,, Copil bun, părinte bun”
 Consolidarea relației copil-părinte
 construirea unor relaţii specifice uni climat familial - aprilie
echilibrat;
 identificarea unor soluţii pentru crearea unui climat
propice dezvoltării unui copil
 concluzii şi adoptare de măsuri ameliorative.
6. Succesul şi insuccesul şcolar
 aplicarea unui chestionar cu privire la succesul şi - mai
insuccesul şcolar;
 dezbatere pe tema rolului părinţilor în obţinerea
succesului şcolar de către copiii lor ;
 succesul şi insuccesul şcolar – implicaţii, cauze, remedii;
 prezentarea importanţei perioadei de recapitulare la sfârşit
de an şcolar;
 modalităţi de evaluare ce se vor aplica şi indicaţii pentru
parcurgerea temelor recapitulative;
7. Şcoala şi familia
 dezbatere - Importanţa colaborării şcoală-familie şi - iunie
efectele asupra elevilor;
 aplicarea unui test de opinie pe tema dezbătută

Activitatea propusă în Planificarea semestrială a ședințelor cu părinții:

 ” Copil bun, părinte bun” :

Tipul de activitate Ședință cu părinții

Tema Copil bun, părinte bun
Grup ţintă părinții elevilor clasei a III-a
Profesor Student Ardeleanu Daniela, PIPP 3
Scop Consolidarea relației copil-părinte
 construirea unor relaţii specifice uni climat familial echilibrat;
Obiective  identificarea unor soluţii pentru crearea unui climat
propice dezvoltării unui copil.
Rezultate aşteptate  depășirea barierelor comunicării între copil și părinte;
 cunoașterea nevoilor copiilor și cunoașterea așteptărilor părinților.
Resurse materiale fișă, chestionar, material de prezentare PPT, foi flipchart, markere
Resurse de timp 1 oră și jumătate

SCENARIU:
1. Moment organizatoric: salut, prezență, probleme curente, anunțarea scopului și obiectivelor temei.
2. Se distribuie fiecărui părinte fișa “Sunt un părinte care …”, Anexa 1, și se solicită completarea
acesteia individual, urmată de discuții în grupuri de câte 4 părinți; se notează pe foaie flipchart
concluziile în grupul mare.
3. Se solicită fiecărui părinte să completeze chestionarul din Anexa 2. Se distribuie fiecărui părinte
chestionarul propriului copil - Anexa 3 (CARE A FOST COMPLETAT DE FIECARE ELEV ÎN
ORA DE EDUCAȚIE CIVICĂ ANTERIOARĂ ȘEDINȚEI CU PĂRINȚII). Se comentează în
grupuri de câte 4 părinți; se trag concluziile în grupul mare.
4. Profesoara prezintă cu ajutorul videoproiectorului materialul din Anexa 4; se discută, se trag
concluzii.
5. 4. Profesoara propune fiecărui părinte să redacteze un eseu de cel mult o pagină cu tema ”Eu și
copilul meu”, eseu în care să se regăsească 2-3 viitoare schimbări din comportamentul lor survenite
în urma acestei întâlniri. Sunt solicitați părinții care vor să citească eseul cu glas tare.
6. Oferirea feedbackului de către profesoară și solicitarea feedbackului de la participanți în legătură cu
derularea activității.
 Anexa 1
Sunt un părinte care …

Vă rog să bifați în ce măsură sunteți de acord cu/vi se potrivesc afirmațiile de mai jos.

NR. AFIRMAȚIE D NU UNEORI

A
1 Nu am timp pentru supravegherea, controlul și îndrumarea
copilului.
2 Copilul meu are nevoie de un tratament dur (pedepse,
constrângeri).
3 Sunt nervos.
4 Sunt indiferent.
5 Aplic elemente de educație care au reușit la alți copii.
6 Nu țin seama de particularitățile de vârstă ale copilului – al
meu e deștept.
7 Consider că, pentru o bună educație, sunt suficiente experiența
mea de viață și bunul simț.
8 Îl controlez sever tot timpul.
9 Amân intervenția educativă pentru când va crește mai mare.
10 Sunt interesat mai ales de rezultatele la învățătură.
11 Aplic mereu aceleași tehnici și metode educative.
12 Izolez copilul de influențele exterioare familiei.
13 De educația copilului se ocupă bunicii.
14 Mama este singura care se ocupă de educația copilului.
15 Secretele împărtășite de copil le spun rudelor, prietenilor celor
mai buni.
16 Colegii copilului meu care au rezultate mai bune sunt tocilari
sau au pile.
17 Pentru eșecurile copilului meu este de vină partenerul meu de
viață.

Anexa 2
Nume și prenume:……………………….……………
Vă rog să completați pe liniile punctate de mai jos.
1. Ce aștept eu de la copilul meu?
……………………………………………………………………………………………………..
 2. Ce cred eu că așteaptă copilul meu de la mine?
……………………………………………………………………………………………………..

3. Nu-mi place când copilul meu

……………………………………………………………………………………………………..

4. Dacă aș fi copil mi-ar plăcea ca părinții mei să

……………………………………………………………………………………………………..

5. Ce activități mi-ar plăcea să fac împreună cu copilul meu

……………………………………………………………………………………………………..

Vă mulțumesc!
Anexa 3
Nume și prenume:……………………….……………
Vă rog să completați pe liniile punctate de mai jos.

1. Ce aștept eu de la părinții mei?

……………………………………………………………………………………………………

2. Ce cred eu că așteaptă părinții mei de la mine?

……………………………………………………………………………………………………

3. Nu-mi place când părintele meu

……………………………………………………………………………………………………

4. Dacă aș fi părinte mi-ar plăcea ca unul din copii mei să

……………………………………………………………………………………………………

5. Ce activități mi-ar plăcea să fac împreună cu părinții/ părintele meu

……………………………………………………………………………………………………

Vă mulțumesc!
Anexa 4

NEVOILE ȘI CERINȚELE COPIILOR

1 Fizice de bază 4. De securitate

 armonie familială
 căldură  respectarea unor reguli simple
 hrană  îngrijire permanentă
 ocrotire fizică în fața primejdiilor  mediu predictibil
 igienă
 odihnă 5. Direcționare și control
 disciplină
2 Afective  stăpânire de sine
 timpul acordat
 aprobarea și compania în activitățile 6. Responsabilizare
copilului  răspunde de diferite activități din
casă
 răbdarea  ia unele decizii
 contactul fizic, tandrețea, admirația  este încurajat
 este apreciat
3 De stimulare
 încurajarea curiozității 7. Independența
 activitatea de a răspunde la întrebări  ajunge să ia propriile decizii
 dezvoltarea aptitudinilor
TIPURI DE RELAȚII ÎNTRE PĂRINȚI ȘI COPII

POZITIVE NEGATIVE
recunoaștere a calităților umilire permanentă
acceptare a defectelor respingere a copilului
îndeplinire a nevoilor de bază neglijare a nevoilor de bază
stabilire clară a limitelor libertate totală
căldură răceală
afecțiune ostilitate
respectare a individualității lipsă de respect

UN PĂRINTE BUN
 respectă și punctele de vedere ale copilului;
 cunoaște permanent programul copilului;
 stabilește un set de reguli pe care le respectă;
 încurajează și apreciază copilul;
 asigură o autoritate optimă;
 oferă dragoste;
 încurajează creativitatea, implicarea, luarea deciziilor;
  oferă timp pentru discuții și pentru ascultarea și dezbaterea problemelor specifice;
 glumește și încurajează exprimarea liberă;
 stabilește un set de valori ale familiei;
 formulează așteptări realiste;
 este sincer;
 își stăpânește nervii și rezolvă conflicte;
 încurajează comportamentele bune;
 acordă pedepse în funcție de gravitatea faptelor;
 mănâncă, se joacă, citește, petrece timp cu copilul;
 se autoeducă permanent.

CARACTERISTICILE COPILULUI

ACCEPTAT DE FAMILIE NEACCEPTAT DE FAMILIE

original și spontan se joacă mai mult singur
aptitudini de lider este brutal sau face pe bufonul
are o imaginație bogată se supără când pierde și distruge
are capacitate de a se apăra este neîngrijit și uneori murdar
se joacă permanent cu ceilalți copii, este părinții se plâng de el
sociabil
individualitate puternică închis și necomunicativ
are putere de concentrare autoritatea i se pare dură și ostilă
dorește să rezolve probleme, să se afirme nu vede nimic în viitor
construiește nu se poate concentra mult timp