Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
GENUL CLOSTRIDIUM
SPECII PATOGENE PRIN TOXICITATE ȘI VIRULENȚĂ
Clostridiile virulente și toxigene sunt germenii gangrenei gazoase, boală comună omului și
animalelor. Fiecare specie în parte determină boli infecțioase ale animalelor și infecții localizate în
diverse organe și țesuturi la om și animale, după cum urmează:
Clostridium chauvoei (sinonim: Cl. feseri): cărbunele emfizematos (cărbune
simptomatic, armurar); specii receptive: taurinele, bubalinele, ovinele, rumegătoarele
sălbatice și uneori suinele.
Clostridium septicum (sinonim: Cl. oedematismaligni; nume comun: vibrionul septic al
lui Pasteur): bradsotul (braxy) la oi și capre; edemul malign al porcului; infecții
accidentale la om (apendicite, infecții puerperale);
Clostridium novyi (sinonim: Cl. oedematiens) cu 4 biotipuri (A,B,C,D) pe baza
proporțiilor cantitative dintre cele 5 fracțiuni care alcătuiesc toxina:
- tipulA: boala capului mare la berbec;
- tipul B: hepatiă necrozantă la oaie, asociată frecvent infestației cu
Fasciola hepatica, parazitul având rolul de vector;
- tipul C: osteomielită la bubaline;
- tipul D: hemoglobinuria bacilară a bovinelor;
Clostridium perfringens (sinonime: Welchia agni, Welchia perfringens): enterite și
enterotoxiemii la toate speciile de animale, iar la om, toxiinfecții alimentare și infecții
cu diverse localizări (apendicite, colecistite, meningite, septicemii etc.).
Întrucât conduita diagnosticului în infecțiile cu clostridii virulente și toxigene este foarte
asemănătoare iar entitățile morbide determinate de primele trei specii de clostridii sunt mai rar
întâlnite, în continuare vom detalia doar specia Cl perfringens, care este frecvent incriminată etiologic
în infecțiile animalelor tinere.
69
BACTERIOLOGIE SPECIALĂ - ÎNDRUMĂTOR DE LUCRĂRI PRACTICE 2015
CLOSTRIDIUM PERFRINGENS
I. Istoric și taxonomie
Cl. perfringens (sinonime: Welchia agni, Welchia perfringens) a fost izolat și descris complet
în 1892 de Welch și Nuttal, care au izolat bacteria din organele unui cadavru uman.
II. Ecologie
Bacteria este ubicvitară, prezentă sub formă de spori în sol, furaje, alimente, apă, aer și în
calitate de comensal- condiționat patogen, în intestinul gros la om și animalele sănătoase.
70
BACTERIOLOGIE SPECIALĂ - ÎNDRUMĂTOR DE LUCRĂRI PRACTICE 2015
Pentru izolare din alimente, se folosesc medii speciale cu substanțe selective: mediul SPS
(sulfit-polimixina B- sulfadiazină), mediul TSC (triptonă – sulfit – cicloserină ) ș.a.
2. Caractere culturale
În mediile lichide: cultură abundentă, turbiditate, spumozitate la suprafață, miros de unt
rânced.
Pe suprafața mediilor solide: colonii de tip S, cu centrul mai opac, de culoare gri și marginile
transparente.
În profunzimea mediilor solide: colonii de formă lenticular–discoidală și producție de gaz
abundentă încât dilacerează mediul.
Pe geloză-sânge de cal : hemoliză intensă și completă (fig7.1. ).
3. Caractere morfologice
Clostridium perfringens este un bacil Gram pozitiv scurt și gros (4-8/1,5 μm), cu capete
rotunjite, dispus izolat, uneori diplo și în lanțuri scurte, sporulat, capsulat, neciliat (fig.7.2.).
Sporul este oval, cu poziție centrală sau subterminală și deformează discret forma vegetativă.
Sporogeneza in vitro se realizează greu dar poate fi stimulată prin adaos de peptonă și sulfat de
magneziu sau amidon.
Capsula este sintetizată doar în organism și este evidențiabilă prin metoda de colorare Casares-
Gill sau cu tuș de China.
Fig. 7.2. Clostridium perfringens – forme vegetative și sporulate, col. Gram, MO x 1000,
71
http://thefoodpoisoninglawyers.com/
BACTERIOLOGIE SPECIALĂ - ÎNDRUMĂTOR DE LUCRĂRI PRACTICE 2015
4. Caractere biochimice
Cl. perfringens are un metabolism intens, dispunând de numeroase enzime:
- fermentează cu producție de gaz :glucoza, zaharoza, lactoza, maltoza, manoza, inozitolul;
- lichefiază gelatina în 1-3 ore;
- produce hidrogen sulfurat;
- nu produce indol;
- intensă activitate lecitinazică;
- reduce nitrații în nitriți;
- puternic sulfitoreducător, înegrind mediile care conțin sulfit de sodiu și un compus feric
(fig.7.3.)
72
BACTERIOLOGIE SPECIALĂ - ÎNDRUMĂTOR DE LUCRĂRI PRACTICE 2015
6. Infecția experimentală
Testarea patogenității se efectuează în mod obișnuit pe cobai, prin inoculare i.m pe fața internă
a coapsei. Tulpinile virulente omoară cobaiul, cu variații ale DLM de o tulpină la alta și de la un biotip
la altul. Animalul prezintă la locul inoculării un flegmon gazos, edem și depilație. Moartea apare după
12-48 ore, prin septicemie. Din leziunile locale, cavitatea peritoneală și organele interne se izolează
tulpina de Cl. perfringens inoculată.
VI. Imunoprofilaxia
Preparatele imune utilizate în profilaxia și terapia anaerobiozelor sunt următoarele:
- vaccinul contra anaerobiozelor la animale – suspensie concentrată de
anacultură și anatoxine de Clostridium perfringens, tipurile A,B,C,D
inactivate prin formol și adsorbite pe gel de hidroxid de aluminiu.
- vaccinul contra anaerobiozei la purcei – amestec în părți egale de
anacultură și anatoxină din Cl. perfringens, tipurile A și C inactivate prin
formol și adsorbite pe gel de hidroxid de aluminiu.
- ser antigangrenos polivalent – obținut pe cal prin hiperimunizare cu tulpini
de Cl. perfringens, tipurile A, B, D.
- ser antigangrenos pentru porcine – obținut din sângele animalelor
hiperimunizate cu tulpini de Cl. perfringens, tipurile A și C.
- ser contra dizenteriei anaerobe a mieilor - obținut din sângele animalelor
hiperimunizate cu tulpini de Cl. perfringens, tipul B.
73
BACTERIOLOGIE SPECIALĂ - ÎNDRUMĂTOR DE LUCRĂRI PRACTICE 2015
74