Sunteți pe pagina 1din 94

BOGDANI

A
Revi
stădecr
eaţ
ieşicul
tur
ă
AnulV/Nr
.33-
34/2017

Luni
le:mar
ti
e-apr
il
ie2017
I
SSN2343-
8061
I
SSN-
L2343-8061
Cuprins Revista BOGDANIA, revistă de creație și cultură este
fondată și editată de Asociația cultural-umanitară
1. Ionel Marin: Stop corupției! Solidaritate și Bogdania din Focșani.
demnitate națională – 3
2. Michaela Orescu : Sahara-Tassili Jabbaren și cele
cinci mii de figuri – 5
3. George Petrovai: Eseul - Ce anume știm despre noi
înșine? – 7
4. Mircea Eliade despre istoria românilor – 9
5. Puiu Răducan: A fost, a fost… și s-a dus – 10
6. Perle de Petre Țuțea – 12
REDACȚIA REVISTEI BOGDANIA
7. Paula Romanescu: Să râdem! Caragiale e cu noi și
țara ni-I plină de humor – 12
8. Ionel Marin: Dr. Michaela Al Orescu - 90; Geo Ionel N. MARIN
Călugăru - 75 – 16 (Președinte Asociația cultural-umanitară Bogdania)
9. Ion Dodu Bălan: Scriitorul Geo Călugăru păstrează Redactor şef
cultul cărții tipărite –19
10. Im memoriam: Grigore Vieru - Poetul iubirii – 21 Editori seniori: Nicolae Vasile; Vasile Groza
11. Octavian Curpaș despre Preot Gheorghe Tatu – 24
12. Radu Botiș: Moartea și Învierea Domnului – 28 Redactori: Geo Călugăru, Michaela Al. Orescu,
13. Poezii creștine: Ioan Alexandru, Geo Călugăru, Năstase Marin, Nicolae Octavian Lupu, Adrian
Elena Armenescu, George Călin, Ionel Marin, Elena Nicolae Popescu.
Cojocaru – 32
14. Poezii dedicate mamei, iubirii, primăverii: Anghel Secretar de redacţie: Bogdan Florea
Hotu, Lucia Podeanu, Liliana Popa, Doina Bârcă, Membri de onoare: - Acad. VALERIU D. COTEA,
Mărioara Nedea, Rodica Romicri, Cornel Balaban, membru titular al Academiei Române;
Ioana Stuparu, Liliana Albu, Andrei Pogany, Nicu
Doftoreanu – 36 Prof. CRISTIAN PETRU BĂLAN (SUA), membru
15. Medalion liric: Nicolae Vasile, Corneliu Cristescu, titular USR şi al Academiei Româno-Americane de
Ovidiu Țuțuianu, Camelia Vasiliu, Carmen Radu, Ştiinţe şi Arte;
Teona Scopos, Florin Grigoriu, Elena Silvia
Săracu, Maria Filipoiu, Irina Mihalca, Cristian GHEORGHE A. STROIA, scriitor, membru ARA.
Marinescu – 43
16. Ionel Marin: 21 Martie - Ziua Internațională a
Poeziei – 51 Adresa redacţiei: Focşani, Strada Contemporanul
17. Epigrame de Mircea Quintus, Ion Romanescu și nr.28, cod 620065, jud. Vrancea
Buga Grigore – 55
18. Poezii, povești pentru copii: Elena Cojocaru (Ion), Telefon mobil: 0752862369.
Vasile Groza – 56 Materialele se trimit cu diacritice pe adresa de e-mail:
19. Nicolae Vasile: Episodul 4 din romanul foileton
ionelmarin55@gmail.com
ZÂNA ȘI VIAȚA – 57
20. Donțu Mihai-Florin povestirea ”Lapsus” – 60
21. Recenzii, cronici literare, comentarii semnate de:
Octavian Curpaș, Dan Lupescu, Corneliu Cristescu, În numele libertăţii de exprimare, autorii răspund în
și Geo Călugăru – 62 mod direct, conform legilor în vigoare, de conţinutul
22. Din creațiile tinerilor creatori premiați la Festivalul materialelor publicate. Textele nu se înapoiază. Pentru
național Bogdania: Ionescu Adrian-Marius și eventualele greşeli de tehnoredactare vă cerem scuze.
Gheorghe Monica – 72
23. Teatru: ”La Prisaca”, piesă de teatru pentru copii de Puteți sprijini revista de creație și cultură
Vasile Groza – 75 Bogdania, proiectele Asociației Cultural-umanitare
24. Traduceri în franceză: Prof. Ecaterina Chifu – 80
BOGDANIA, redicționând 2% din impozitul anual
25. Evenimente culturale din județ și din țară – 82
26. Noutăți editoriale – 87
pe venit (D. 230) sau prin donații în contul:
27. În atenția tinerilor creatori: Festivalul-concurs RO11BRMA0999100047750380,Banca Românească;
național literar ”Bogdania”, edițiaa VI, 2017 – 89 CIF- 29080784. Vă mulțumim!
28. Despre Festivalul internațional de Poezie pentru
elevi ”Zilele Nichita Stănescu”, ediția a XI-a, 29-31
martie 2017, Urziceni – 90 Anul V, Nr. 33-34, martie-aprilie 2017
29. Despre Fest. Internațional ”Grigore Vieru” – 91
30. Despre Antologia ”Limba noastră cea Română – ISSN 2343-8061
Starpress 2017” – 92 ISSN-L 2343-8061
31. Semnal editorial – 93
Bogdania…………………………………………………………………………………………… An V, Nr. 33-34/2017

Editorial documente și dovezi despre Dacia. De ce?


Unde au dispărut, cine le păstrează și de ce
Stop corupției!Solidaritate și demnitate încă există atâta ură față de un popor
națională! civilizat și planuri ascunse de umilire,
jefuire și de falsificare a istoriei neamului
românesc. În sfârșit am început să ne
revenim din crunta manipulare și exploatare
În numărul anterior al colonială. Cine ne-a adus în această stare de
revistei Bogdania am proprie detestare, de încrâncenare a unora
trecut câteva împotriva celorlalți? După anul 1990 și
considerații privind România a căzut pradă războiului invizibil
Interesul național și de distrugere economică și transformare a
consider imperios țării într-o piață de desfacere, într-o colonie
necesar să lăsăm modernă. Și desigur sărăcia, distrugerea
Instituțiile statului să lucreze în slujba economiei naționale prin așa-zisa
întregului popor, nu spre tulburarea vieții privatizare, înstrăinarea bogățiilor țării și
sociale ci pentru asigurarea păcii sociale, a îndatorare prin împrumuturi de la
unei vieți demne și prospere în țară. Să nu organisme financiare internaționale, ne-au
uităm că România este vatra vechii adus în situația grea în care ne aflăm.
Europe, leagănul tuturor civilizaţiilor, este Sărăcia naște corupție, cangrenează întregul
locul de unde au plecat cele 12 triburi în sistem social, economic, politic, etc. Timp
lume. Descoperirile din arhive şi de mai multe zile s-a ieșit la manifestații în
bibliotecile din ţară şi din străinătate, în Piața Victoriei, în fața Palatului Cotroceni
perioada anilor 1960-2000, a sute de și în numeroase localități din țară.
cuvinte româneşti, provenite din fondul Mitingurile, manifestațiile, spontane ori nu
autohton geto-dac în vocabularul au deteriorat relațiile dintre Instituțiile
popoarelor: italian, francez, spaniol, englez, statului român și împărțit, în mod nedrept,
irlandez, grec etc. reprezintă adevărate piese populația țării în mai multe tabere. Cine are
de aur pentru cunoaşterea istoriografiei dreptate? Care va fi finalul luptei din
româneşti. În Atlasul german din 1826, pe o stradă și dacă cei ce nu prețuiesc votul
hartă care ilustrează popoarele Europei din românilor și încalcă Constituția țării vor fi
răsărit în anul 900, se specifică „Wahalen sancționați corespunzător faptelor. Nimeni
oder Rumumy‖, pe teritoriul ce se întindea nu trebuie să fie mai presus de lege! Cu
din Panonia până la Nipru. Totodată se certitudine forțe oculte au creat o criză de
menţionează şi existenţa a cinci voivodate proporții cu interese meschine și care să
româneşti, adică a unor ţărişoare locale . demonstreze că "România nu se mai poate
Într-un mod cu totul straniu de-a lungul guverna singură" și are nevoie de sprijin
timpului, numeroase documente istorice cu extern. Se dorește o ‖guvernare globală‖,o
privire la strămoşii noştri s-au pierdut. De astfel de guvernare ar fi nedemocrată,
ce? În cea mai veche cronică turcească, autoritară și desigur fără sens. Sub semnul
intitulată „Ogusnam‖, adusă în actualitate globalismului se încearcă rescrierea
de istoricul român de naţionalitate turcă Ali tendenţioasă a istoriei, denigrarea
Ekrem, tipărită în germană, franceză şi rusă, simbolurilor naţionale, subminarea valorilor
se menţionează existenţa, în anul 839, a şi instituţiilor fundamentale, sabotarea
unei Ţări a Românilor la nord de Dunăre, viitorului și crearea de permanente tensiuni
până spre Nipru. Se mai menţionează că sociale. Stop dezbinărilor! Nu avem nevoie
„Ţara Românilor‖ s-a confruntat cu de anarhie, ci de armonie, pace şi linişte
cumanii, deci ţara avea o armată şi o pentru a trăi în demnitate și bunăstare în
administraţie bine pusă la punct. Despre glia strămoșească. Alungă Doamne ura,
această cronică istoricii şi specialiştii noştri încrâncenarea dintre noi! BOR a reluat
nu au aflat că există și de alte numeroase apelul la „rugăciune, dialog şi

3
Bogdania…………………………………………………………………………………………… An V, Nr. 33-34/2017

responsabilitate socială pentru a fi depăşite respectat și guvernanții să reprezinte


stările conflictuale din societatea de azi‖. interesele țării, să împiedice înfăptuirea
„Societatea românească este foarte tulburată ‖Ținutului secuiesc‖, enclavizarea sfântului
în aceste zile, deoarece există un conflict teritoriu național. România merită respect
între instituţii majore ale statului şi, ca din partea tuturor !
atare, o polarizare în rândurile populaţiei. Ca simplu cetățean al țării noastre consider
Deşi neutră din punct de vedere politic, esențiale câteva idei și principii de
Biserica nu este indiferentă în plan social, respectat: Parlamentul să emită legi drepte,
ci receptează orientările sau dorinţele bune pentru întregul popor; Guvernul să
majore ale poporului: dreptatea socială, conducă după legi Romania; Justiția să fie
diminuarea sărăciei şi creşterea nivelului de dreaptă, imparțială, să respecte litera legii;
trai. În acest sens, trebuie continuată lupta Prin Constituție și în fapt să fie asigurate:
anticorupţie, iar cei vinovaţi trebuie drepturile fundamentale ale cetățenilor
sancţionaţi, deoarece hoţia şi furtul României indiferent de naționalitate;
degradează societatea în plan moral şi Libertatea neîngrădită a expresiei, a
material. Totodată, lupta împotriva corupţiei convingerilor religioase și a opiniilor
nu trebuie folosită în scopuri politice politice; Este limpede că puterile globale
partinice, iar sancţionarea şi folosirea sau regionale ale căror aliați suntem –
penitenciarelor nu trebuie confundată cu indiferent care ar fi ele – nu se simt
exterminarea, deoarece scopul acestora este confortabil cu o Românie suverană, potentă
îndreptarea şi reintegrarea socială a celor și rezistentă. Realitatea ne arată că: Am
care recunosc şi regretă faptele rele pe care devenit un popor cu opțiunile politice
le-au săvârşit‖. Apelul a fost făcut pentru controlate de un sistem electoral militarizat;
prima dată pe 3 februarie, 2017. Și Curtea că suntem guvernați prin minciună,
Constituţională a respins şi sesizările incompetență și servilism. Instituțiile
formulate de preşedintele Klaus Iohannis şi statului trebuie să devină puternice,
de CSM pe marginea aceleiaşi ordonanţe permanent în slujba cetățenilor.
13, concluzionând că nu există un conflict Prin Apelul inițiat de 82 de academicieni
de natură constituţională între autoritatea români poporul român este chemat ‖să
judecătorească şi cea executivă, respectiv apere cu tărie identitatea, suveranitatea şi
între autoritatea legislativă şi cea executivă. unitatea naţională, solicitând instituţiilor
Revolta în stradă, timp de multe zile, a sute abilitate ale statului român, de la toate
de mii de români dar și din diaspora nu nivelurile, să vegheze şi să acţioneze pentru
trebuie să afecteze buna funcționare a a preveni, pentru a contracara şi, atunci
statului de drept. Deci fraților, nu există când se încalcă legea, pentru a pedepsi toate
altă cale de a stăvili acest asalt furibund diversiunile şi agresiunile la adresa
la adresa ființei neamului și valorilor identităţii, suveranităţii şi unităţii naţionale
noastre naționale decât acțiunea unită în a României şi a stabilităţii statului de
jurul unei idei, a unui proiect de țară drept‖. Prin înțelepciune și patriotism să ne
care să schimbe sistemul din temelie. ridicăm la înălțimea eroilor din veacuri și să
Opriți domnilor guvernanți și stimați lăsăm generațiilor viitoare, o ţară unită,
politicieni lupta absurdă dintre români și suverană, cu dragoste pentru trecut şi pentru
români, dorim bună înțelegere, nu cultura sa, cu respect de sine, stăpână pe
violență. pământul său, educată şi prosperă, o ţară a
Este incredibilă slăbiciunea de care au dat Europei Unite, dar cu identitate proprie.
dovadă, lașitatea și chiar iresponsabilitatea România trebuie și poate deveni o țară a
unii politicieni din fruntea statului. În loc să bunăstării, înțelegerii și armoniei, o țară
soluționeze problemele cu hotărăre și model în Europa și-n lume. Așa să ne ajute
respect pentru popor, încearcă prin Dumnezeu!
manipulare și minciună să ne tulbure, să ne
manifestăm fără rost. Votul popular trebuie Ionel MARIN

4
Bogdania…………………………………………………………………………………………… An V, Nr. 33-34/2017

câteva, dar altele au fost scoase la iveală


Istorie veche după îndepărtarea prafului care le acoperea,
obţinându-se înviorarea tentelor, până la
Dr. Michaela Al ORESCU obţinerea prospeţimii releveelor. Ocrurile s-
au conservat mai bine decât alburile.
Într-un patrulater cu o latură de numai 600
m, au fost pictate peste 5000 de figuri.
Diferitele ―etaje‖ sau suprapuneri de picturi
demonstrează că aici s-au succedat peste 12
culturi diferite.
Tassili poate fi considerat cel mai bogat
centru de artă preistorică din lume.
Pe de altă parte, sunt cioburile de olărie
nenumărate, râşniţe, pisăloage şi sute de
percutoare cu piatră, unele aflate chiar pe
SAHARA-TASSILI locul lor de folosinţă. Râpele sunt încărcate
JABBAREN ŞI CELE CINCI MII DE cu oseminte fosilizate, aduse de ape, alături
FIGURI de vârfuri de săgeată din silex şi topoare din
piatră.
Sahara, cu al său platou tassilian, printre Un important ansamblu de picturi parietale
multe altele, mai are o surpriză deosebită. reprezintă boi de toate mărimile, realizaţi în
Este vorba despre Jabbaren, un mic masiv toate stilurile, reprezentaţi în multiple
de gresie din acest platou tassilian, în a poziţii, de o calitate artistică deosebită, ―cu
cărui bază stâncoasă eroziunea a săpat un duct al liniei şi de o rară fineţe‖. Şi la
alveole mai adânci decât în alte părţi. Jabbaren, desenele erau gravate, înainte de a
Locotenentul Brenans, împreună cu Henri fi pictate.
Lhote, prin anii 1938, descoperise şi copiase Girafe superbe, elefanţi, antilope, măgari
câteva dintre minunatele picturi din sălbatici, capre şi oi domestice, sunt
Jabbaren, destinate unei faime mondiale. reprezentate, ca şi cea mai importantă frescă
Masivul Jabbaren, în interiorul său stâncos, redând o scenă de vânătoare, foarte realist
prezintă ―colibe‖ formate din stânci erodate interpretată, cuprinzând 135 de figuri.
la bază, un ansamblu ca o adevărată cetate, Vânători cu arcuri, urmăresc gazele şi
cu străduţe, încrucişări şi pieţe. Toţi aceşti antilope, unde se poate admira realizarea
pereţi sunt acoperiţi cu sute de picturi în perfectă a saltului suprem al gazelei
cele mai diverse stiluri. urmărite. ―Centrul tabloului este ocupat de
În limba tuaregă, Jabbaren înseamnă un rinocer rănit, gata să atace, cu nările
―uriaşi‖, denumire datorată picturilor şiroind de sânge‖. Într-un colţ, arcaşi care
preistorice în care sunt reprezentaţi oameni vor să atace o cireadă de boi, pe când
giganţi! Una dintre picturi, realizată într-un păstorii se pregătesc de luptă. Scena se
adăpost adânc, cu plafon curbat, are aproape extinde pe 20 de metri pătraţi. Releveele
6 m înălţime. Este una dintre cele mai mari sunt foarte greu de realizat, subiectele
picturi preistorice cunoscute până astăzi. plasate cel mai sus, se află la cca. 4 m
Trebuie să o priveşti de mai multe ori şi de înălţime.
la distanţă, pentru a o desluşi. Are un contur Prin faptul că picturile sunt suprapuse în
simplu. Un cap rotund, mai curând o cască câteva registre, s-ar putea stabili în timp
cu unele ―deschideri‖ ovale, asamblată la evoluţia fiecărei culturi şi poate, această
restul corpului printr-un ―filet‖. Poate fi cronologie relativă va duce la clarificarea
considerată printre cele mai vechi picturi, originii lor şi identificării străvechilor
ale unei faze îndepărtate. Aceşti populaţii din Sahara, rolul jucat de ele în
―extratereştri‖ sunt numeros reprezentaţi la popularea Africii şi abia aceste picturi au
Jabbaren. Brenans, mai ales, semnalase creat aceste posibilităţi.

5
Bogdania…………………………………………………………………………………………… An V, Nr. 33-34/2017

Pe un perete, au descoperit patru siluete de şorţuri. Se pare că este figurată şi o barcă


femei cu cap de pasăre, amintind de unele rituală.
monumente egiptene cu astfel de Boii policromi pictaţi pe un perete de
reprezentări. stâncă, în afara vreunui adăpost, aparţin
Ţinându-se cont de faptul că Egiptul a fost unor specii diferite: specia cu coarne subţiri,
în conflict cu Libia, în antichitate, este mai puţin curbate, în formă de lira şi specia
posibil ca unii libieni, foşti prizonieri să se cu coarne groase, încovoiate în faţă. În
fi întors în Libia cu amintiri egiptene. urma cirezii păşeşte un pastor.
În caverna Orycterop, după a treia spălare, Pictura ―judecătorilor‖ de la Jabbaren a fost
apare o femeie uriaşă, îngenuncheată, înaltă descoperită pe o stâncă înclinată dar
de aproape doi metri. Figura ei, cu ochi neformând un adăpost. Aceste personaje
alungiţi, are o puritate clasică. Diadema poartă pe cap un acoperământ somptuos,
care îi cuprinde părul, o desemnează drept o prins cu o bandă lată, cu benzi verticale
regină sau zeiţă libiană dar cu trăsături pictate cu ocru roşu şi gri-albăstrui,
mediteraneene. Mâna ei este înfăşurată într- conturate cu alb. Cingătoarea este pictată cu
un voal al cărui capăt este înnodat ca şi la ocru roşu şi contururi albe. Pe faţa
femeile tuarege actuale. De remarcat că personajelor din rândul de sus, a fost pictat
relaţia dintre tuaregi şi libieni este evidentă un motiv floral tot în alb.
astăzi, ceea ce poate demonstra ca tuaregii Arcaşul din marea scenă de vânătoare, tot
ar putea fi chiar libieni din generaţii retrase, de la Jabbaren, poartă o bonetă mică,
în antichitate, din centre bântuite de dungată cu alb şi şorţ de formă
războaie. dreptunghiulară. Ţine un arc de mărime
Tot la Jabbaren a fost pusă în valoare fresca mijlocie, semicircular.
―arcaşului împodobit cu pene‖, care era ―Femeia cu capul mic‖ de la Jabbaren este
acoperită în întregime cu un strat de pulbere figurată cu un trup diform şi disproporţionat
argiloasă. A fost spălată cu buretele umezit. de mare. Pe trup sunt marcate multiple pete
Aici se detaşează mai multe straturi de albe (se presupune stigmatul vreunei boli).
picturi, corespunzând unor diferite perioade. Profilul ei nu este negroid, nasul este
Bărbatul de mari proporţii ţine un arc. Acest ascuţit, fruntea este bombată şi foarte înaltă.
grup de personaje pictate este anterior Aceste trăsături se regăsesc astăzi la
―marelui zeu extraterestru‖. Elefantul populaţia ―peulă‖.
suprapus marelui personaj cu arc, este pictat Denumită de exploratori ―Antinea‖, a fost
în ocru galben şi este conturat cu alb. descoperită în ―adăpostul orycteropului‖, în
Pe peretele unei stânci mai izolate, sunt partea cea mai puţin accesibilă şi mascată la
pictaţi ―drăcuşorii din Jabbaren‖, cu coarne exterior de o stâncă uriaşă. Profilul ei este
şi şorţuri în fâşii. Sunt dansatori. Sunt tipic europoid. Podoaba capului, foarte
coloraţi în ocru violaceu şi ocru galben. complicată, indică un personaj nobil.
Fresca ―micilor arcaşi‖, pictaţi în ocru Gesturile ei ar indica dansul.
violaceu; aceştia poartă arcuri cu o triplă Tot la Jabbaren, apar pe peretele falezei
curbură. care mărgineşte malul stâng al uedului, la
Dansatorii filiformi, poate pe picioroange, câţiva metri de ―scena ofrandei‖ şi de cea a
sunt pictaţi în ocru roşu pal, pe peretele unei ―zeiţelor egiptene‖, portretele a două tinere,
faleze nelocuibile. pictate în ocru roşu, pe cap purtând
Aşa denumită de exploratori, ―scena acoperăminte albe, ca şi rochiile cu
ofrandei‖, se apreciază a fi de influenţă ―decoltee moderne‖. Profilurile amintesc pe
egipteană. A fost descoperită pe peretele acelea ale femeilor ―peule‖.
falezei care mărgineşte malul stâng al Jabbaren s-a etalat cu marile lui surprize,
uedului. Toate personajele masculine şi care se vor reîntâlni unele dintre ele şi în
feminine au capete de pasăre, probabil alte părţi.
măşti. Femeile poartă fuste iar bărbaţii

6
Bogdania…………………………………………………………………………………………… An V, Nr. 33-34/2017

După Henri Lhote, “Frescele din Tassili”, George PETROVAI


Editura Meridiane, Bucureşti, 1966.

Ce anume știm despre noi înșine?


Cu aproximativ două milenii și jumătate în
urmă, inegalabilul Socrate își îndemna
semenii să se cunoască pe ei înșiși („Gnothi
seauton‖ în greacă, „Nosce te ipsum‖ în
latină). Aidoma celebrului paradox „Știu că
nu știu nimic‖ (paradox doar în formă, nu și
în conținut, dovadă spusa admisă ca adevăr
evident și indiscutabil: „Toată viața înveți și
tot neștiutor mori‖), invitația socratiană
pentru cunoașterea sinelui este
interminabilul și mereu actualul proces de
întoarcere a individului spre el însuși prin
neobosita conștiență a autoreflexivității.
Vasăzică, nu-i un îndemn la cunoașterea
trupului, ci la cunoașterea lăuntricului cu
ajutorul rațiunii.
Introspecția este cu atât mai necesară astăzi,
cu cât pretins civilizatul ipochimen al
zilelor noastre se caracterizează nu numai
prin ferocitatea egoismului și virulența
înstrăinării lui (de Dumnezeu, de semeni, de
el însuși), ci și prin hidoasa încăpățânare cu
care arată statornic spre paiul din ochiul
aproapelui, refuzând să ia aminte la bârna
din ochiul său.
Căci, citându-l ba pe sociologul francez
Gabriel Tarde, ba pe scriitorul Léon Daudet,
iată câteva dintre opiniile gânditorului
român P.P.Negulescu vizavi de
îngrijorătoarea stare a omenirii din perioada
interbelică, opinii încorporate în tratatul
Destinul omenirii (București, Fundația

7
Bogdania…………………………………………………………………………………………… An V, Nr. 33-34/2017

pentru Literatură și Artă „Regele Carol II‖, nebiologic, cum ar fi cristalul sau fulgul de
1939): „Nivelul general al moralității a zăpadă, există un abis atât de vast și absolut,
scăzut, în mod constant, în tot veacul al cum nu ne putem închipui‖. Da, căci în sine
XIX-lea‖; „Oamenii fără principii morale se fiecare celulă constituie un univers în
înmulțesc necontenit‖; „Egoismul și miniatură: Conține până la două sute de mii
cruzimea au făcut, orice ar zice optimiștii, de miliarde de molecule perfect sincronizate
progrese de netăgăduit‖; L. Daudet compară întru atingerea scopului funcțional, iar
evoluționismul cu un orb și progresul cu un instrucțiunile înscrise în ADN-ul celular ar
paralitic, așa că deodată cu „orbul‖ trebuie putea umple 1000 de volume de câte 600 de
să cadă și „paraliticul‖ pe care-l cară în pagini fiecare! Cu completarea că fiecare
spinare... din cele peste o sută de mii de miliarde de
Omul, ne înștiințează Blaise Pascal, este o celule care alcătuiesc organismul nostru
trestie, „cea mai fragilă trestie din Univers‖. funcționează ca un oraș fortificat, că printr-
Dar, completează el în chip consolator- o uimitoare corelație întrețin miracolul
încurajator, „este o trestie gânditoare‖! De vieții și că „se reproduc cu o fidelitate
subliniat că fragilitatea este consecința aproape absolută‖ (Francis Hitching), fapt
logică a efemerității trupului, omul care impune ca toate formele de viață să se
postadamic fiind condamnat de Creator să reproducă numai conform speciei lor.
trăiască într-un timp rău și bolnav, în care 2) Deși creierul reprezintă doar 2% din
n-are cum să nu cunoască suferința, truda și, greutatea corpului uman, prin cele
în final, moartea. Însă, și asta întreține aproximativ 100 de miliarde de celule
speranța în dreapta răsplată după faptele din numite neuroni (știința actuală susține că
timpul vieții, prin scânteia de divinitate cu neuronii se regenerează!), el poate avea
care a fost înzestrat la facerea sa (universul până la un milion de miliarde de conexiuni,
lăuntric numit îndeobște suflet sau spirit), el așa încât, opinează Carl Sagan, cu
are șansa ca prin credință, iubire și smerenie informațiile pe care le poate stoca „s-ar
să se mântuiască, lucru echivalent cu putea umple 20 de milioane de volume,
depășirea condiției sale de ființă pieritoare. totalul celor care se află în cele mai mari
Prin urmare, fiind omul cea mai formidabilă biblioteci ale lumii‖.
și mai subtil-armonioasă îmbinare de Această uriașă capacitate a creierului uman,
materie și spirit, respectiv de aparențial și demonstrează cât se poate de limpede că
substanțial (dintre toate formele viului omul a fost dotat cu facultatea de-a învăța la
cunoscute până în clipa de față, doar lui i-a infinit! Altfel spus, că el a fost conceput să
fost dat limbajul articulat, rațiunea și cunoască viața veșnică...
conștiința), el întruchipează cel mai semeț Cum se explică faptul că omul nu folosește
pisc al creației, înfățișându-se ca un decât cel mult 10-12% din potențialul
veritabil univers al viului, compus din creierului? Una din explicații, zic eu, este
nenumărate universuri subiacente. de ordin material-fiziologic: Perfecta
Iată două imbatabile argumente în acest corelație dintre viața scurtă a omului și
sens: procentul arătat mai sus! Abaterile de la
1) Extraordinar de complexa celulă vie, normalitate (indivizi neșcoliți, dar capabili
despre care, în cartea Evoluția – o teorie în să opereze mai rapid ca cele mai
criză, Michael Denton spune: „Între o performante calculatoare), nu sunt decât
celulă vie și cel mai ordonat sistem mutații pozitive, la care se activează o

8
Bogdania…………………………………………………………………………………………… An V, Nr. 33-34/2017

porțiune mai mare din scoarța cerebrală. se îmbogățeau castelele, se înfrumusețau


Cealaltă explicație este de natură moral- mânăstirile și oamenii aveau prilejul, măcar
spirituală: Aserviți răului (în concepția lui la răstimpuri, să citească pe sfinți, pe
teologi și pe poeți, să înțeleagă că sunt
Augustin, răul este un parazit ontologic al
oameni și să se bucure că trăiesc omenește –
binelui), se subînțelege că oamenii ar iar nu ca fiarele sălbatice, prin munți, prin
deveni și mai nelegiuiți, a se citi mai ostili păduri, ca strămoșii noștri, care nu aveau
Atotputernicului, atunci când și-ar putea altă vină decât aceea de a se fi născut în
folosi un procent mai mare din capacitatea calea răutăților.
creierului. „Românii nu au sabotat istoria. Au
De reținut că sănătatea trebuie înțeleasă ca înfruntat-o și i-au rezistat din toate puterile
lor‖.
rezultatul tainicei și necontenitei
întrepătrunderi dintre material (trup) și
spiritual (psihic), dintre pieritor și
nepieritor. Omul este zdravăn și cu poftă de
viață doar dacă ambele componente ale Selecție de citate importante despre
ființei sale sunt sănătoase, potrivit maximei strămoși și români de o valoare
antice: Mens sana in corpore sano (Minte extraordinară pentru istoria și
identitatea noastră, adunate de
sănătoasă în corp sănătos).
pasionatul cercetător Marius Fincă

1. Sumerologul rus A. Kifisim: „Strămoşii


Mircea Eliade despre Istoria românilor rumânilor au exercitat o influenţă puternică
asupra întregii lumi antice, respectiv a
„Istoria neamului românesc e alcătuită din vechii Elade, a vechiului Egipt, a Sumerului
atâta sânge și atâta nenoroc datorită în şi chiar a Chinei‖
primul rând incapacității Occidentului de a
vedea dincotro vine primejdia. Pe noi, timp 2. Pitagora (580 î. H – 495 î. H), face zece
de cinci secole, ne-a scos din istorie victoria referiri la valorile superioare ale geţilor. În
Imperiului Otoman; și această victorie se „Legea 1143‖ el Spune: „Călătoreşte la geţi
datorează neputinței occidentalilor de a se nu ca să le dai legi, ci să tragi învăţăminte
uni împotriva unui dușman comun.‖ de la ei. La geţi toate pământurile sunt fără
margini, toate pământurile sunt comune.
„Istoria se făcea în Apus; fără noi, datorită
și sângelui nostru. Occidentalii nu stăteau 3. Homer: „Dintre toate popoarele geţii
nici ei cu mâinile în sân, ci se luptau; dar se sunt cei mai înţelepţi.
luptau între ei. Evident, lupta aceasta între
frați, veri și cumnați, nu putea avea aceeași 4. Platon (427 – 347 î.H.), elev a lui
sângeroasă intensitate ca, prin părțile Socrate şi profesor al lui Aristotel,
noastre, lupta cu turcii și tătarii. Se ardeau surprinde în dialogul „CARMIDES‖ o
orașele în apus, dar parcă tot mai rămânea discuţie între Socrate şi Carmides, în care
ceva. Occidentul e bogat în ruine și toate profesorul îi spune lui Carmides ce l-a
sunt istorice. La noi, nu rămânea nimic, învăţat un medic trac când a fost la oaste:
nicio urmă. Încă din timpul năvălirilor „Zamolxe, regele nostru, care este un zeu,
barbare, oamenii învățaseră cum să-și ardă ne spune că după cum nu trebuie a încerca
satele și să le refacă primăvara următoare.‖ să îngrijim ochii fără să ţinem seama de
cap, nici capul nu poate fi îngrijit,
„În timpul acesta, la o mie, două de neţinându-se seama de corp. Tot astfel
kilometri spre Apus, se înălțau catedralele, trebuie să-i dăm îngrijire trupului

9
Bogdania…………………………………………………………………………………………… An V, Nr. 33-34/2017

dimpreună cu sufletul, şi iată pentru ce a ceea ce am numit Vechea Europă, o


medicii greci nu se pricep la cele mai multe entitate culturală cuprinsă între 6500-
boli. Pentru că ei nu cunosc 3500 î.H., axată pe o societate
întregul pe care îl au de îngrijit. Dacă acest matriarhală, teocrată, paşnică, iubitoare
întreg este bolnav, partea nu poate fi şi creatoare de artă, care a precedat
sănătoasă căci, toate lucrurile bune şi rele societăţile indo-europenizate, patriarhale,
pentru corp şi pentru om în întregul său, vin de luptători din epoca bronzului şi epoca
de la suflet şi de acolo curg ca dintr-un fierului. A devenit de asemenea evident
izvor, ca de la cap la ochi. Trebuie deci, mai că această străveche civilizaţie europeană
ales şi în primul rând, să tămăduim izvorul precede cu câteva milenii pe cea
răului pentru ca să se poată bucura de sumeriană. A fost o perioadă de reală
sănătate capul şi tot restul trupului. Prietene, armonie în deplin acord cu energiile
sufletul se vindecă prin descântece. Aceste creatoare ale naturii.”
descântece sunt vorbele frumoase care fac
să se nască în suflete ÎNŢELEPCIUNEA‖. 9. Louis de la Valle Pousin: „Locuitorii de
Uimitoare aceasta viziune asupra medicinei la nordul Dunării de Jos pot fi
lui Zamolxe acum mai bine de 2400 consideraţi strămoşii Omenirii.”
de ani!
10. Gordon W. Childe: „Locurile primare
5. Dionisie Periegetul (138 d.H.): „În ceea ale dacilor trebuie căutate pe teritoriul
ce urmează voi scrie despre cea mai mare României. Într-adevăr, localizarea centrului
ţară, care se întinde din Asia Mică până în principal de formare şi extensiune a indo-
Iberia şi din nordul Africii până în europenilor trebuie să fie plasată la nordul
SCANDIA, ţara imensă a dacilor.‖ şi la sudul Dunării de Jos.‖

6. Marco Merlini, arheolog italian (n. 1953), Va urma


spunea referitor la plăcuţele de la
Tărtăria: „Oasele ca şi Plăcuţele sunt
foarte vechi. Acum este o certitudine. Este
rândul nostru să gândim că scrierea a
început în Europa cu 2000 de ani înaintea Puiu RĂDUCAN
scrierii sumeriene. În România avem o
comoară imensă, dar ea nu aparţine numai
României, ci întregii Europe.‖

7. Alfred Hofmann 1820 – în Istoria


Pământului: „Într-adevăr nicăieri nu vei
putea găsi o putere de înţelegere mai rapidă,
o minte mai deschisă, un spirit mai ager,
însoţit de mlădierile purtării, aşa cum o afli
la cel din urmă rumun. Acest popor ridicat
prin instrucţie ar fi apt să se găsească în A fost, a fost.... și s-a dus
fruntea culturii spirituale a Umanităţii. Şi ca
o completare, limba să este atât de bogată şi Da. A fost și s-a dus ca orice pe
armonioasă, că s-ar potrivi celui mai cult lumea asta, ca și viața. Recent m-am întors
popor de pe Pământ. Rumânia nu este din Basarabia noastră, de la Chișinău, unde
buricul Pământului, ci Axa Universului. a avut loc Congresul Mondial
Eminescologic, ediția a V-a. Un eveniment
8. Marija Gimbutas – Profesor la „cumplit‖ de frumos, de interesant, de
Universitatea California din L.A. - necesar, un eveniment la care au participat
Civilizaţie şi Cultură: „România este vatra oameni de valoare, patrioți.

10
Bogdania…………………………………………………………………………………………… An V, Nr. 33-34/2017

Pe Eminescu nu-l termini niciodată de Pirații n-au ce să-i facă


discutat. Luceafărului! Acesta doar există și-atât.
Nici în milioane de congrese, dar Degeaba se foșnesc cu spume la gură,
constat cu amărăciune cum apar, destul de Luceafărul, LUMINEAZĂ, pe când ei fac
mulți în ultimul timp, oameni care-l întuneric.
contestă pe Luceafăr. Îl contestă, ni-l Și totuși, nu poți să nu te întrebi, măi român
jignesc. curat: de ce ura a ajuns până-n sfere
De ce deranjează Eminescu? Cine academice? De ce o faptă bună neapărat
urmează în fălcile detractorilor după acesta? trebuie pedepsită?
De-ar fi numai acești detractori parcă Mă mir, mă-nchin și protestez!
situația ar sta mai bine, dar rău, mai rău, Ba, mai și blestem. Îi blestem și
este aspectul că lor li se adaugă instituții Dumnezeu n-o să se supere pe mine!
statale. Acești antiromâni se laudă între ei, Când spui Eminescu, spui Junimea,
se premiază din banii noștri, sunt plătiți spui limba română, spui unitate națională,
„baban‖, tot din banii noștri. spui patriotism.
Aici, la acest Congres De ce-i deranjează Eminescu pe
Eminescologic, mi-am lansat cartea (de)tractori?
‖Eminescu și Știința‖. Un capitol al acesteia Am postat pe „câmpia facebook-ului‖
este: Detractorii lui Eminescu. Nu le dau fotografii de la Congresul Eminescian. Un
numele, se știu, dar am avut bucuria să domn s-a mirat și mi-a scris, m-a
constat că nume a căror valoare n-o poate întrebat: nu este prea puțină lume la un
nimeni contesta, participanți la această mare asemenea eveniment.
reuniune, au pus „punctul pe i‖ în privința Poate omului îi este dor de
acestor făcători de rău ai neamului evenimente „mega‖ cu „mult iubite și
românesc. stimate...‖
Mereu am spus că România nu mai Au fost oameni exact câți trebuiau și
este în pericol să fie invadată, atacată de s-a discutat exact ce trebuia. Numele și
„factori‖ externi. Viermele este înăuntru și valoarea lor este de necontestat. Este
roade. Roade al dracului de rău. Democrația suficient că evenimentul s-a desfășurat în și
criminală iliesciană permite orice. Permite sub egida Academiei de Știința a Moldovei.
să-ți (auto)distrugi industrie, economie, Atât pentru detractorii de toate
cultură, eroi. dimensiunile!
A gândi eminescian este o fraudă, o Nevoia de scandal, ura și tot răul
culpă în minți turbate. Cu interese stupide în sunt folosite detractoricesc pentru
buzunarul inimilor haine, detractorii promovare, pentru preamărire, pentru
vorbesc de UNIRE, chiar și de Dumnezeu dezbinare națională. Poți fi și mai mare dacă
vorbesc. produci scandal..., spun ei.
NASA pune numele Eminescu celui Rău este că toate aceste rele la un
mai mare crater de pe Planeta Mercur, noi, loc, adăugate cu ... celelalte rele au urcat și-
adică..., ăia, detractorii, vorbesc de cadavrul n sfere academice.
din debara. Luceafărul este în cartea Eu zic că este inadmisibil ca un
recordurilor, iar noi, adică ăia, îl hulesc pe academician (de certă valoare de altfel) din
poetul național. conducere de instituție statal-culturală, să-l
De ce nu mai place detractorilor, facă tâmpit sau escroc pe un altul, fie el
Luceafărul? Le-o fi plăcut vreodată? chiar și-n conducerea Academiei Române,
Bine „îmbibați‖ în criminala iar dacă-i așa, este groaznic de rău.
democrație, detractorii vor să ni-l ucidă pe Eminescu este și va rămâne al
Eminescu. Ce rău le-o fi făcut? Oare nu știu nostru. Este ce avem mai sfânt, deși păgânii
ei, făcătorii de rău și rele că nu noi îl avem l-ar distruge.
pe Eminescu, ci că noi suntem ai Lui! Cum să-l lovești, Doamne, pe
Dumnezeu!

11
Bogdania…………………………………………………………………………………………… An V, Nr. 33-34/2017

Perle de Petre Țuțea Paula ROMANESCU

CREAŢIE ,,De creat, doar zeii creează,


omul imită, reflectând în muzică, în litere
sau în filozofie, petice de transcendenţă.
Doar Dumnezeu creează. Omul este
creatură‖.

RUGĂCIUNEA - ,,Poarta spre Dumnezeu


este credinţa, iar forma prin care se intră la
Dumnezeu este rugăciunea.

Gândită creştin, rugăciunea ne arată că


umilinţa înalţă, iar nu coboară pe om‖.
Să râdem! Caragiale e cu noi şi ţara ni-i
POPORUL ROMÂN - ,,Aşa cum a făcut plină de humor
Unirea Principatelor împotriva a 3 puteri -
otomană, austriacă şi rusă - şi a făcut Nu, nu suntem noi o gintă brează, dar
unitatea împotriva Italiei … E atât de când pronia ne-a blagoslovit cu un
viguros neamul ăsta al nostru, că mă Caragiale, a făcut-o cu siguranţă ca să ne
îndoiesc că vânturile îl vor da înapoi. pună în faţă o oglindă de lacuri cristaline în
care să ne răsfrângem chipul din adânc în
Dumnezeu e român sau, dacă nu, sânt splendida lui alcătuire. L-am văzut, ne-am
împotriva lui‖. recunoscut şi am învăţat râsul ce înseamnă.
De atunci tot râdem neîncetat şi, nu ne mai
SFÎNTUL - ,,Un sfânt poate fi analfabet, ajunge timpul să schimbăm cât de cât
dar e superior unui geniu, fiindcă ideea de ridicolul cel de tot hazul cu necazul. Ne
sfinţenie este legată de ideea de minune. mai şi minţim frumos uneori, spunând că
râsul este semn de sănătate. Şi totuşi…
Un sfânt poate face o minune. Geniul face Cam strâmb râsul lumii noastre, Nene
isprăvi, nu minuni‖. Iancule, dar cât de curat şi sănătos ne
ajunge râsul tău biciuitor când ne potopesc
ŢĂRANUL - ,,Când va dispărea ultimul noii Caţavenci, şi Farfurizi, şi Trahanachi
ţăran din lume, va dispărea şi ultimul om şi, Brînzoveneşti, şi cetăţeni turmentaţi de
din specia om. Şi atunci or să apară prea multe hangarale, şi Dandanachi, şi
maimuţe cu haine …Ţăranul este omul Tipăteşti , şi Titirci cu sau fără inimă, şi juni
absolut‖. corupţi, dedulciţi la presa de scandal (că de
Miţe şi Zoiţici nu se prea cade să rezonăm,
rezon!), stâlpi strâmbi ai unei societăţi de
mucava, atei care se închină din noapte-n
zori (şi-apoi viţăvercea) doar la zeul acela
stăpân peste zei şi, nu mai ştiu să meargă
printre muritori decât cu herghelie lor de cai
putere şi înţoliţi cu flenţe de firmă,cărora un
profesor sau doctor de pe la noi nici măcar
nu încearcă să le descifreze codul de bare
pus parcă anume să …bareze spaţiul dintre
polul sărăciei (de un luciu uluitor) şi cel ai
bogăţiei (de o crasă impertinenţă).
Harta României Mari (1 decembrie 1918) E strâmbă lumea noastră, Nene Iancule,
iar năpastele toate – tot pe capul bietului

12
Bogdania…………………………………………………………………………………………… An V, Nr. 33-34/2017

Ion, pe când lichelele (bestiile y compris) lumii, cu o mai scurtă sau mai lungă escală
năvălesc pe teritoriul sufletului nostru, cu pe la porţi închise, alţii se întorc la ocupaţii
rânjet de fiare ce vor să pozeze în făpturi care ţin de munca pământului (dar nu pe
umane, un fel de îngeraşi zbur(d)ând dintr- ogorul strămoşesc ci prin grădini şi livezi de
un partid într-altul ca mingiuca într-o prin ţări de soare mai pline), copiii lor
partidă de ping-pong. Cum sunt, la fălci, rămânând lângă vatra stinsă, de pază
mai toţi „umflaţi şi bugeţi‖, nu prea le pustiului.
înţelegem spusele (că, după fapte nici vorbă De prea mult cules, unii (ne)demni
să-i bănuim de ardere de grijă pentru demnitari sunt duşi cu alai pe la beciul
ţărişoara asta!). Sunt însă generoşi: ne lasă domnesc să se mai hodinească puţin, numai
nouă toată libertatea de a alege între a muri că îi deranjează din cale-afară brăţările de la
de moarte bună (de parcă scârba asta ar fi şi încheieturi şi îi păleşte brusc o blestemată
bună cu adevărat!) sau de a ne interna într- de brâncă de al cărei leac vracii autohtoni n-
un spital dintre cele scăpate de la au ştire şi, musai ei se cer duşi pe-alte
reformarea-transformarea în creşe pentru meleaguri unde fructele mâniei au gust de
bătrâni. Ne lasă întreg şi dreptul la greve, la miere din fostele noastre păduri ajunse
ocări, la „pupat piaţa endependenţei‖ cea umbră.
slobodă la gură… Atunci să ni-i auzi pe-ai Că în amintitul beci vinul trebuie adus de
noştri tineri! Pentru că, află Nene Iancule, afară, cel mai adesea de câte o jună Rodică
că, deşi rămaşi un stupid people, la limbi fără cosiţă dar cu roşie guriţă, n-ar fi cine
străine de bunul simţ nu ne întrece nimeni! ştie ce neajuns; dar îi nedumireşte vina lor
La fiecare treaptă a scării blestemate de a se fi lăsat prinşi la oala cu smântână a
avem purtători de palavre, din canal până pe naţiunii care, ingrată, îndrăzneşte să le ceară
toate canalele comunicării, suntem cetăţeni socoteală când ei nu cunosc din operaţiile
europeni, suntem identificaţi cu un neam matematice decât două: adunarea şi
nomad care de muncă nu prea ştie; fătuţe înmulţirea. Dar cerul s-a înduioşat de ei şi
vesele de pe la noi duc voioase în lumea le-a dat un dar nepreţuit: talent scriitoricesc
largă solie de iubire fără frontiere, fără (ba chiar geniu!). Bătrânul Heliade cred că
ziduri şi perdea (fără a-şi neglija neam se perpeleşte în iadul cuvintelor pentru
iubirea de neam), în schimbul căreia necugetatul lui îndemn. Asta e! Băieţii
primesc niscaiva creiţari întru veşnica slavă scriu...
a (ne)iubirii pre pământ. Presa liberă (de Prin urbe, haite de câini comunitari se
orice morală!) prezintă pe spaţii large apără cum pot de năvala tot mai cumplită a
mofturi de-ale protipendadei politico- bipedelor cuvântătoare în spaţiul lor ne-
maneliste suferinde din amoare când mioritic unde nu se mai face nici o brânză
situaţiunea devine de-a dreptul deşi, de mămăligă o tot punem… Câinii de
mizericordioasă. pe la stână (nu mai mult de doi la cinci mii
Noii domni Goe, poticniţi foarte la de oi!) vor purta botniţe ca nu cumva să-i
examenul de bac, l-au determinat pe Dom’ streseze prin lătratul lor pe discreţii lupi
ministru Moţoc (altul!) să raporteze organizaţi în haite, veniţi să-şi facă
Lăpuşneanului (?!) de pe tronul originalei aprovizionarea cu carne proaspătă,
noastre democraţii cam astfel: - Măria Ta, aburindă, de la alpestrele supermarketuri şi,
floarea ţării a căzut dar vin mereu alţi viteji; să se gudure cu graţie pe lângă câte o
şi-s mulţi, stăpâne, mulţi…ca frunza dar ursoaică venită şi ea în acelaşi scop,
proşti rău… escortată de puii ei drăgălaşi, interesaţi să
Cu toate acestea, ai noştri tineri la New ajungă cât mai repede la dimensiunile care
York învaţă să-mpuşte francul, nu să pună să le permită să devină încadrabili în rândul
bomba. Apoi se plâng că le e dor de ciorba trofeelor la vânători regale / plebeie /
cu leuştean din ţara „dodoloaţă‖… Unii – bancare.
gata-nvăţaţi, pornesc la luat cu asalt cetăţile Coana Zoiţica (poftim! şi-am promis
ştiinţifico-medicale şi cultural-artistice ale doar că despre coniţe – nu şi nu!) învârte

13
Bogdania…………………………………………………………………………………………… An V, Nr. 33-34/2017

politichie înaltă pe la Bruxelles sau pe te până când, de prea multă cunoaştere,


miri unde (că pământul tot e el albastru ca o migrează – cocoare albastre spre alte
portocală bună rău!) înregistrând succesuri ţinuturi care să le confere mai forte statute
peste succesuri. Veta nu se mai duce la de întreţinute sau să-şi închirieze vreun
Iunion că de o vreme vin pe-acilea toate maseur când dulcea pasăre a juneţii îşi
stelele căzătoare ale cântecului mondial fâlfâie aripa a good bye, my love, good bye
pentru o ultimă explozie de lumină înainte (în traducere dâmboviţeană, pa tu!)
de legătura cu ne-lumina… Ziţa şi-a refăcut În rest, mai toţi suntem nişte păguboşi
viaţa în câteva reprize, celelalte cuconiţe, cu Lefteri lefteri, trecând din crize-n criză,
morala mai mult sau mai puţin reperată, au aliniaţi în mersul neabătut al lumii spre
devenit prospere femei de afaceri. Paradis, dar, vorba humuleşteanului, aşa
Se poartă măştile cu sau fără carnaval, săraci ca anul acesta, şi ca anul trecut şi,
diferendele se reglează cu cecul dar nici ca de când suntem, niciodată n-am fost.
pistolul nu s-a demodat. În lumea celor care Măcar şi în anul acesta, Nene Iancule,
mai cuvântă, limbajul este un Babilon de să vorbim mai mult despre mangafale cu
graiuri anglo-franco-hispano-chino-zulu- mata, monşer, şi împreună să face haz de
pufu-miştocare; în lumea celor care mai (şi) prea multele necazuri că prea ne e plină de
scriu, sunt vânaţi cu toate metodele humor ţara asta tristă!
moderne (mai exact momiţi cu promisiuni Până şi poetul thailandez Montri
fără acoperire) prea puţinii cititori dintre Umavijani, venit în vizită prin România cu
acei expiraţi care mai cred că verba ocazie Centenarului Eminescu – 1989 –
volant… Între scripta şi mobil s-a întins un nedumerit şi fascinat de originala noastră
hău de noapte a gândului în care scripca fire avea să scrie în poemul „Un lung drum
veche nu mai cântă ci doar o moară de românesc‖ (vol. Lumea Cuvântului,
cuvinte macină neînţelesuri. Helicon, 1997):
Ce e mobilul? N-ai să crezi: o rădaşcă
agasantă care, cum prinde să ţipe, te obligă „Cred că am mai fost pe aici
să vorbeşti singur deşi primprejur ar mai fi în urmă cu o sută de ani.
ceva persoane convorbitoare dar ele cu Iată de ce va trebui să vin iar
rădaşca lor... Nu-ţi dă pace nici acasă, nici peste alţi o sută de ani…”
pe bulivar, afară, nici la grădina de vară,
nici la cel teatru-al matale când se joacă (şi, Scriitorul din ţara templelor budhiste
se joacă!) vreo piesă de Caragiale, nici tradusese deja din creaţia lui Caragiale. Să i
măcar la Mall, parol! se fi părut oare thailandezului că poezia
Ce e mall-ul? Am să-ţi spun altădată, nu eminesciană nu rimează cu zâmbetul suav-
acum! ironic al lui Nenea Iancu – Caragiale Ion-
Despre mores, să tot râzi, azi doar de Luca şi cu întreaga faună a Miticilor –
casting auzi. Cum? Se zice câștigat? Poate mărunţi amploaiaţi ai târgurilor cu cafenele,
ieri când se ştia şi de şagă... Limba noastră-i berării şi birje, „apropitari‖ grijulii cu-al lor
azi bolnavă; vin străinii să o dreagă dar şi avut şi cu „onoarea de familist‖ repetabil
ei, până s-o gată, ne-o dă înapoi mai „reperată‖, politicieni vânturători de vorbe,
stricată. femeiuşti frumuşele, uşurele, cocheţele, în
Pristanda e pe cai mari şi cam de lemn necontenitul mers al lumii care nu-i decât
cu toţii: şi-a tras firmă de bodyguarzi. Noii „o linie oablă care mere şi mere şi iarăşi
parlamentari, miniştri – expiraţi sau mai se-ntoarce de unde a purces”?
ales încă spornici la amor – fac şi desfac Oricare i-o fi fost acestuia gândul, să nu
mariaje sub greaua poruncă a legii cu uităm că datorăm traducerilor sale în limba
amendamente întru potrivire de caracter – ei thai creaţia unor Eminescu, Blaga,
majori, ele minore din ce în ce mai Caragiale. Şi acest lucru ar cam trebui să ne
neştiutoare (nu şi inocente!) dar dornice să şteargă zâmbetul tâmp de pe chip.
înveţe din bogata experienţă a celor dintâi Să ne întoarcem la Nenea Iancu!

14
Bogdania…………………………………………………………………………………………… An V, Nr. 33-34/2017

Istoria păstrătoare de înscrisuri a Bravii plâng, spre ei în hohote ajung /


consemnat şi venirea pe lume a lui Ion Luca râsete reci de ură pline. E bine! [...]”
Caragiale – haimana de geniu, în satul Moravurile? Care moravuri, monşer!
Haimanale, la 30 ianuarie 1852 şi, a închis Cultură? Păi agramaţii şi şperţarii !...
paranteza în dreptul numelui său la 9 iunie Politica? Ei, da! Aici stăm bine, avem
1912. bâlbâiţi cu gura spartă de atâtea demagogice
Pe omul Caragiale, drumul prin timp promisiuni, patrioţi de mucava zgomotoşi,
avea să-l poarte pe căi dintre cele mai galanţi, berbanţi, inculţi, găunoşi, stâlpi ai
variate: copist la Tribunalul din Prahova unei societăţi în clătinare mai abitir decât
(1870), sufleor la trupa de teatru a lui cetăţeanul turmentat (pe ăsta trebuie să-l ştii
Pascaly de la Iaşi şi mai apoi de la bine că doar e omniprezent!)…
Bucureşti (1871-1872), jurnalist la
Alegătorul Liber, Ghimpele, Unirea Ce-ar fi de povestit despre omul
Democratică, Naţiunea Română, Claponul, Caragiale? Că prin 1885, o frumoasă şi
România Liberă, Timpul (1881-1884), (la generoasă femeie, Maria Constantinescu, îi
acest ultim jurnal, între colaboratori - dăruieşte un băiat: Mateiu. Despre fumurile
Eminescu (şi ce mai colaborator!) şi de nobleţe care aveau să-l ademenească mai
Slavici). A mai fost şi revizor şcolar prin târziu pe adolescentul şi mereu fascinatul de
Neamţ, Suceava, Argeş, Vâlcea, profesor la ranguri nobiliare Mateiu Caragiale, crai
Sfântu-Gheorghe, director al Teatrului rătăcitor printre Craii (lui) de Curte Veche,
Naţional (1888-1889), dramaturg, patron de ştim că erau risipite de tatăl Ion Luca prin
berărie prin Gabroveni, Şelari (1890), aflat muşcătoarea observaţie că pe creştetul lor
mereu într-o permanentă nevoie de de grecotei se vede încă urma lăsată de
comunicare, de atmosferă, de culoare, de tăvile de plăcintă purtate de strămoşi…
balcanism dâmboviţean bine întreţinut de Dar cum nu plăcintele ci teatrul era ...
un Bene Bibenti foarte pe gustul Miticilor berăria lui cea de toate beţiile spiritului, să
care, între două înghiţituri de bere gulerată ni-l închipuim pe Caragiale într-o lojă a
atacau politichia : „Vai de ţărişoara asta, o Teatrului Naţional privind prin binoclu spre
s-ajungă rău de tot, Domnule, o s-ajungă diva scenei franceze Sarah Barnhardt,
rău fiindcă nu mai este patriotism şi totul se venită la Bucureşti să ne fericească
vinde!” protipendada franţuzită cu jocul ei isteţ de
Unde am mai auzit noi asta? În care răsfăţată… Era în iarna anului 1889. (Exact
timp? În care loc? În care ţară? Ne răspunde peste o sută de ani ţara întreagă devenea o
de pe undeva din lumea francofonă imensă scenă pentru o comedie tragică în
cântăreţul-compozitor-poet Jacques Brel, pe care ne-am prins cu toţii râzând şi plângând,
la mijlocul secolului al XX-lea … cu murind şi înviind spre a muri iar când ni s-a
aproximaţie ( cum ar adăuga al nostru stins visul cel cu libertate înnobilat.)
Marin L’Ensoleillé), prin poemul Ça va! (E Deodată, între scena cu diva-stea şi sala
bine!), care nu-i alta decât discursul cu steluţe autohtone, în raza privirii celui
diavolului rostit în faţa ciracilor iadului care se pricepea binişor la frumuseţi
după o vizită pre pământul oamenilor: feminine, au apărut „Les deux Andalouses
„E bine! de Bucarest‖ – Alexandrina şi Eugenia
Cam peste tot pământul sunt / pârjoliri larg Burelli. Greu de spus care dintre ele era mai
străluminând. E bine! frumoasă. A fost să fie Alexandrina menită
Sunt oameni care c-un cuvânt dau pacea pe să devină doamna Caragiale în 7 ianuarie
război ca-n târg. E bine!” 1889. A mai urmat, mult prea târziu, o
Vânzări nu-s, totu-i de vânzare – sfinţenie, moştenire lăsată de o mătuşă (nu, nu
amor, onoare. E bine! Tamara!) care i-a permis dramaturgului
Cei mari sunt socotiţi nebuni, poeţii visători Caragiale să se instaleze cu familia la Berlin
mărunţi / Iar în ziarele de luni şi până ... după Năpasta aceea soluţionată magistral
luni doar cei mărunţi îşi află chipul... de avocatul Delavrancea care l-a făcut praf

15
Bogdania…………………………………………………………………………………………… An V, Nr. 33-34/2017

pe calomniatorul Caion care pretinsese că Aniversări


Ion era Ianoş...
Din infinit dezgust pentru acreala din
aria calomniei şi-a luat el lumea-n cap şi Dr. Michaela Al. Orescu – 90
ţara în inimă, stingându-se din viaţă la
Berlin, la vârsta de şaizeci de ani. Se mai
spune că era prezentă atunci în casa lui de la
Berlin şi foarte tânăra pianistă Cela
Delavrancea. Ce melodie va fi cântat ea la
pianul din camera care-i fusese oferită de
amfitrion? Să fi fost Moartea lebedei,ori
Sonata Lunii, ori o lungă, dulce şi pioasă
tăcere cântătoare cu gust de lacrimă?
La aniversarea lui cea de pe urmă, aşezat
la o masă la cafeneaua bucureşteană Capşa, Distinsa doamnă Michaela Al Orescu
înconjurat de prieteni, cum venise vorba de născută la 6 februarie 1927 la Bucureşti este
Eminescu, Caragiale le-ar fi spus acestora: „ o personalitate a culturii românești, un artist
Ce s-o mai lungim, fraţilor, se pare că şi lui plastic ce s-a afirmat în țară și străinătate,
Dumnezeu îi plac oamenii deştepţi! Pe poetă înveșmântată în hainele unui
mine, m-a văzut mai prost şi m-a lăsat să raționalism modern, sensibilă și mare
apuc şaizeci…‖ Apoi, rotondu-şi laserul iubitoare a neamului, a istoriei și tradițiilor
privirii dindărătul ochelarilor peste cei din strămoșești. Este activă, energică,
jurul lui: „Cât despre voi, dormiţi liniştiţi sârguincioasă, riguroasă în ceea ce face și
că apucaţi suta…” gândește. Este și acum, la 90 de ani, ca și
De-ar fi să-i dăm crezare, s-ar cuveni să în tinerețe, creatoare de cultură autentică
admitem că noi suntem nemuritori… și mare cercetătoare și promotoare a
istoriei străvechi. Merită toată prețuirea și
dragostea românilor.

Studii: Arte Plastice şi Istoria Artelor –


Cercetător; canto clasic, Diplomă a Cen-
trului pentru journalism independent –
Bucureşti 1996
Membră a: Societăţii Scriitorilor Români –
Bucureşti, Societăţii Scriitorilor Români
pentru Ştiinţă, Tehnică şi Memorialistică,
Academiei Dacoromâne, Societăţii
Internaţionale ―Dacia Revival‖, Societăţii
Ion Luca Caragiale s-a născut pe data de Ştiinţifice ―Getica‖, Societăţii Internaţionale
01 februarie 1852 în localitatea Haimanale, de Haiku, Asociaţiei Culturale ―Amurg
județul Prahova. A fost dramaturg, nuvelist, sentimental‖, membră a Cenaclului Literar
pamfletar, poet, scriitor, director de teatru, ―Octavian Goga‖, fost prim vicepreşedinte
comentator politic și ziarist. George al Academiei Dacoromâne, fost preşedinte
Călinescu îl considera a fi ‖cel mai mare al cenaclului literar al Academiei
dramaturg român și unul dintre cei mai Dacoromâne, preşedinte al Cenaclului
importanți scriitori români‖. A decedat pe 9 Literar ―Gândirea Românească‖, membră a
iunie 1912 și a fost ales membru post- Societăţii Astronomice Române de Meteori,
mortem al Academiei Române. Pe 1 fost preşedinte al Cenaclului ―Ion Creangă‖,
februarie 2017 s-au împlinit 165 de ani de la preşedinte fondator al Cenaclului
nașterea sa și continuă să rămână un reper pluridisciplinar ―B. P. Haşdeu‖ (2004). Din
în literatura română. anul 2014 este membră a colectivului

16
Bogdania…………………………………………………………………………………………… An V, Nr. 33-34/2017

redacțional al revistei de cultură Bogdania Judeţeană pentru Cultură, Culte şi


din Focsani. Patrimoniu Naţional – Vâlcea, Societatea
Culturală ―Anton Pann‖ – Rm. Vâlcea,
Colaborări la publicaţii: Cercul ―Nicolae Densuşianu‖, Uniunea
―Comentar‖ (1990), ―Dreptatea‖, Juriştilor din România (2009), ―Societatea
―Cotidianul‖ (1990), ―Jertfa‖ (1990), Română de Istoria Medicinii‖.
―Alianţa Civică‖ (1990), ―Dacoromania- A prezentat un număr de circa 90 de
Comterra‖ (2000), ―Romanian expuneri publice (1991-2014) în cadrul
Contemporary Astropoetry Near VII ASA‖ Studioului ―Lucian Blaga‖, Academia
(2000) – USA; ―Antology Leonid Storm Dacoromână, UNESCO, Congresele
Research‖ – SUA (2000); STAR – SUA internationale de dacologie organizate de
(2000); ―Observator‖ – Munchen – Dacia Revival – SUA.
Germania (2000); ―Mesagerul Sf. Anton‖
Padova – Italia; ―Zodii în cumpănă‖ – A îngrijit sau a participat la următoarele
Durbach, Germania (1991); ―Cariatide‖ – antologii de poezie şi proză:
Hunedoara (1992); ―Constelaţia * ―Omagiu Republicii‖ Ed. Vasile Cârlova
Dragonului‖ – Deva (1992); ―Ţara noastră‖ (1981-1982);
– Bucureşti (1992); ―Naţiunea‖ (2008); * ―Arcade peste timp‖, Ed. Vasile Cârlova
―România Mare‖ (2008); ―Revista (1984);
fenomenelor paranormale‖; Revista * ―Metafore peste vremi‖ (1993);
―Haiku‖ (1991); Revista ―Comterra‖ a * ―Interferenţe‖ Studioul ―Lucian Blaga‖
Academiei Dacoromâne An III nr. 5-6 (1996);
(2001 I An VI nr. 4); ―Cronica Fundaţiilor‖ * ―Metafore peste vremi‖ Ed. Destine
(2003-2005); ―Destine‖ (1991); ―Amurg (1995);
Sentimental‖ (1991 până în prezent); * ―Întâlniri în cuvânt‖ – Societatea
―Gândul Anonimului‖ – Bucureşti 2014; Scriitorilor Români (2002);
―Bogdania‖ – Focşani (2014); ―Oglinda * ―Dicţionar cultural‖ Ed. Destine (2007);
Literară‖ (cronică – 2014). * Publicaţiile ―Literar ing‖ ale Ziarului
Univers ingineresc – AGIR (2013, 2014).
Cărţi publicate: * Din livada înflorită a iubirii. Antologie de
* ―Eterna reîntoarcere‖ – Haiku (1994); poezie contemporană, Editura Emma, 2014.
―Armonii de amurg‖ – poeme (1995);
*―Cavalerul de Ronsard şi Banul Mărăcine‖ Diplome, premii:
– roman istoric de Ceresnes (tradus din Diplomă de doctor în Dacologie (2000) şi
limba franceză) (2004) Ed. Academia Diploma ―Mircea Eliade‖ (2000), Diploma
Dacoromână; pentru volumul de haiku ―Eterna
* ―Tezaure ale omenirii‖ – istorie veche reîntoarcere‖ (a.2000) (trilingv), evidenţiat
(2008) Ed. Amurg Sentimental; *―Soarele de NASA-USA, Israel, Anglia, Irlanda.
Carpaţilor‖ – istorie veche (2010) Ed. Diplome naţionale pe anii 2000 şi 2001
Amurg Sentimental – Bucureşti; pentru haiku şi poezie pe teme cosmice.
* ―Sonete‖ Ed. Amurg Sentimental (2008); Premiul I la Concursul Naţional de poezie
* ―Reînviata lume uitată‖ – sonete – Ed. ―Moştenirea Văcăreştilor‖ – 1981; Diplomă
Societăţii Scriitorilor Români (2012); de onoare din partea Cenaclului de literatură
*―Peşteri‖ – sonete – Ed. Amurg patriotică ―Vasile Cârlova‖ pentru placheta
Sentimental (2014). de versuri ―Armonii în amurg‖ şi pentru
Începând din anul 1996, a participat la activitatea desfăşurată în cadrul cenaclului
Simpozioanele naţionale anuale, cu (1980-1981); Diplomă de onoare din partea
comunicări, în cadrul instituţiilor: Cenaclului ―Vasile Cârlova‖ pentru
Academia Dacoromână, Asociaţia activitatea în calitate de vicepreşedinte
Practicienilor de Yoga, Uniunea Vatra (1985-1996); Diplomă din partea ―Mioriţa
Românească, Fundaţia ―Mirabilis‖, Direcţia Academy of Art and Science‖ – New York,

17
Bogdania…………………………………………………………………………………………… An V, Nr. 33-34/2017

USA (2002); Certificate of Achievement, GEO CĂLUGĂRU – 75


pentru poezie – for Distinguished
Achievement 1998; Premiul ―Mircea
Eliade‖ pentru promovarea valorilor
dacoromâneşti din partea Academiei
Dacoromâne pentru întreaga activitate de
cercetare – 2006; Diplomă de Onoare
pentru distinsa contribuţie la lucrările
Cenaclului ―Vasile Cârlova‖ (2007);
Diplomă de Excelenţă din partea Ligii
Navale Române – Filiala Bucureşti (2007); Geo CĂLUGĂRU este poet, prozator,
Diplomă din partea Societăţii Scriitorilor eseist de certă valoare și de un caracter
Români pentru afirmarea vechimii neamului desăvârșit. Pentru merite literare deosebite a
nostru (2008, 2011, 2013), la împlinirea a fost inclus în membru al U.S.R. şi U.Z.P.R.
100 ani ai S.S.R.; Diplomă din partea Dumnealui s-a născut în oraşul Mărăşeşti,
Cenaclului literar ―Gândirea românească‖ judeţul Vrancea, la data de 27 ianuarie
pentru activitatea de cercetare istorico- 1942. Jumătate este moldovean, după mama
literară, ca preşedinte (2008); Inclusă în și jumătate oltean, după tata-Dumitru
Enciclopedia Britanică ―International Călugăru (din Strâmba-Jiu, Turceni, Gorj).
Biographical Centre‖, Cambridge, England, Este absolvent al Facultății de Filologie a
pentru cercetare în istoria antică (2004); Universităţii Bucureşti (1966), şi ulterior al
Inclusă în ―O istorie a literaturii române de Facultății de Ziaristică din Bucureşti. Timp
la origini până în prezent‖ de prof.univ. Ion de şase ani a activat ca profesor la diferite
Rotaru (2008); Inclusă în ―Antologia şcoli din judeţul Călăraşi, apoi ca director
Sonetului românesc‖ vol. 2 de Radu adjunct al Bibliotecii „Nicolae Labiş‖ a
Cârneci (2009) editată de Muzeul Naţional Casei de Cultură a Ministerului de Interne
al Literaturii Române; Diplomă de (1972- 1990). A fost Redactor la
excelenţă din partea ―Ligii Culturale pentru publicaţiile „Poliţia Română‖ şi „Pentru
Unitatea Românilor de pretutindeni‖ – Patrie‖ (1990-2001), apoi director al
filiala Cluj – 2014. aceleiaşi Biblioteci a Casei de Cultură a
Diplomă de excelenţă din partea revistei de Ministerului de Interne, până la 30 iunie
creaţie şi cultură „BOGDANIA” pentru 2004 când s-a pensionat. A desfășurat o
volumul „Soarele Carpaţilor‖ – 2014. amplă activitate literară, reușind să publice
Diplomă de excelență din partea Asociației sute de reportaje, comentarii, interviuri. De
Culturale Bogdania pentru cercetare istorică asemenea, fire sociabilă și cu suflet bogat a
și contribuții deosebite în promovarea organizat numeroase activităţi cultural-
adevăratei istorii naționale - 2016 artistice, a moderat lansări de cărţi,
Premiul Editurii ―Perpessicius‖ – 2008, simpozioane și diverse dezbateri publice.
2009, 2011 şi Premiul ―Poemul-cugetare‖ – Este președintele Cenaclului literar
2010. „Octavian Goga‖, membru activ al Ligii
A publicat și publică în numeroase reviste Culturale „Fiii Gorjului‖. A colaborat cu
de prestigiu din Romania și din alte țări, numeroase reviste, printre care: „Poliţia
articole pe teme de artă, cultură, știință (mai Română‖, „Pentru Patrie‖, „Dimineaţa‖,
ales în domeniul dacologiei). Vă dorim în ‖Independența Română. Independența prin
continuare o viață strălucită precum cultură‖, „Curtea de la Argeş‖, „Oglinda
întreaga operă. Literară‖, ‖Bogdania‖ şi altele. Este inclus
în Antologia „Oglinzi retrovizoare‖, Editura
LA MULȚI ANI CU SĂNĂTATE ȘI „Perpessicus‖, Bucureşti 2002, (interviuri);
NUMAI BUCURII! Almanahul revistei „Pentru Patrie‖, etc.
Ionel MARIN

18
Bogdania…………………………………………………………………………………………… An V, Nr. 33-34/2017

Opera literară: „Era o frunză‖ (poezii) – român care nu se dezice de el și nu se


1971; „Focul pământului‖ (proză pentru rușinează că-i român.
copii) – 1986; „Prinţul năzuros‖ (proză E ceea ce românii numesc un om de
pentru copii) – 1988; „Vânare de vânt‖ omenie, un generos coleg, un animator
(poezii) – 1995, „Anotimpul iertării‖ cultural în sensul dat de Gherea. E un
(poezii) – 1996, „Amară-dulce răstignire‖ scriitor pentru copiii de la 7 la 100 de ani
(poezii) – 1997; „Ţara lui Talmeş-Balmeş‖ care scrie despre ei fără să se copilărească,
(proză pentru copii) – 1998; „Clipa are răspunderea pentru hrana spirituală dată
singurătăţii‖ (poezii) – 1998; „Remember copilului.
Ioan Tecşa‖ – 2001, „Capricii‖ (poezii) – Geo Călugăru abordează specii și
2001, „Farmecul luminii – itinerar critic genuri literare diferite: interviuri, cronici,
actual‖ – 2005; „Confesiunile unui terorist‖ eseuri, medalioane aniversare precum Toma
(proză poliţistă) – 2005; „Femeia fluture de Caragiu, Amza Pellea, Ștefan Iordache.
floare‖ (poezii) – 2005; „Toma Caragiu – Moderator talentat al multor acțiuni
magicianul‖ – 2006; „Răsfrângeri lirice‖ culturale și e sufletul unor cenacluri literare.
(poezii) – 2008, ‖Sfinte firi vizionare‖ Este regretabil că nu-i menționat în
(monografie literar-istorică) – 2011, dicționare și istorii literare sponsorizate de
‖Cuvintele-veșmânt pentru marea trecere‖ stat. Ceea ce e impresionant în actul său
(interviuri, cronici literare, medalioane critic este faptul că citește cu dragoste
aniversare) – 2016. La împlinirea a 75 de cărțile colegilor și le comentează
ani într-o atmosferă minunată, la Centru competent. Domnia sa nu face politichie de
Cultural ‖J. L. Calderon‖ din București a gașcă sau bisericuța diavolului... Ceea ce
fost sărbătorit cum se cuvine ca scriitor și face poartă amprenta respectului pentru
promotor cultural de mare valoare și scriitori și pentru cititori și, mai ales, pentru
implicare în viața culturală a țării noastre. A destinul culturii române și al identității
primit numeroase Diplome de excelență, naționale.
trofee și mai ales dragostea unui auditoriu Cu o expresie, pe nedrept ironizată,
de înaltă ținută culturală. După cum era și el este un scriitor cetățean.
firesc domnul Geo Călugăru a fost răsplătit Cartea lui este un fragment de istorie
și de Asociația Cultural-umanitară literară despre creația actuală.
‖Bogdania” cu o frumoasă Diplomă de Viața lui Geo Călugăru m-a dus cu
excelență, în semn de prețuire și ca rezultat gândul la o cugetare a lui Montaigne: „Cele
al unei fructuoase colaborări. Cuvintele de mai frumoase vieți sunt, după părerea mea –
apreciere l-au emoționat și ca scriitor dar acelea care se rânduiesc cu modelul comun
mai ales ca Om de mare frumusețe și omenesc, în ordine dar fără miracole și
spirituală. Să ne trăiți într-u mulți și fericiți fără extravaganță.‖
ani! Dumnezeu să vă binecuvânteze! Când scriem despre copii și pentru
copii, nu-i bine să ne copilărim, dar nici să
Ionel MARIN nu ținem cont de specificul copilăriei și să-i
îmbătrânim prea devreme. Numai așa
respectăm copilul și așa cum spunea poetul
latin Juvenal în Satira IV: „Maxima
Prof. univ. Ion Dodu Bălan - Scriitorul debemur puero reverenția‖ – „Cel mai mare
Geo Călugăru păstrează cultul cărții respect îl datorăm copilului.‖
tipărite Îl felicit pe Geo Călugăru fiindcă s-a
comportat astfel scriind despre copii. El se
Printre atâtea ifose de genii, de află printre scriitorii care au privit copilăria
veleitari mercenari, slujitori ai unor partide, cu dragoste și seriozitate, care prin morala
globaliști disprețuitori de românism, Geo e și funcția educativă a cărților sale a oferit
un scriitor normal, fără fumuri la cap, un copiilor o sănătoasă hrană spirituală.

19
Bogdania…………………………………………………………………………………………… An V, Nr. 33-34/2017

Cinste lui Geo Călugăru, că la 75 de veșmânt pentru marea trecere‖ (II), s-ar
ani păstrează cultul cărții tipărite și le-o putea intitula și ele „Ecce homo!‖ sunt
oferă copiilor. Geo la 75 de ani are puritatea ideile din „Argument‖ susținute de
sufletească a copilului veșnic. E inimos, admirabilul portret făcut precum și acelea
corect, generos, plin de afecțiune. Este ceea ale colegilor: Floarea Necșoiu, Ion C.
ce în concepția U.N.E.S.C.O. se numește un Ștefan, Victoria Milescu, Dumitru
animator cultural. Dumitrică. Citiți-le în carte. Este vorba de
În toate cărțile lui Geo Călugăru e un titlu foarte sugestiv care cuprinde ideea
duhul curat al copilăriei sale. că sentimentele, gândurile, faptele, visele și
Geo Călugăru este un pasionat năzuințele omului în marea trecere sunt
evocator de mari personalități în „Sfinte firi înveșmântate în Cuvânt.
vizionare‖ ca și în „Cuvântul - veșmânt Titlul „Cuvintele - veșmânt pentru
pentru marea trecere‖ în care se referă la marea trecere‖ - îmi sugerează o spusă a lui
mari personalități precum: Toma Caragiu, Sextie... cum că nu numai omul este
Amza Pellea, Mircea Eliade – oameni care stăpânul limbii, ci și limba e stăpâna
după opinia regretatului maestru Radu omului, e o zicere care vine din Philocalia –
Beligan „n-ar trebui să moară niciodată‖. susține într-un fel ideea lui Geo, comentând
Din aceeași categorie menționăm și pe cărți precum: „Între două lacrimi și un
Nichita Stănescu, Adrian Păunescu, Iurie sărut‖ de poeta Magda Bădoiu. În
Darie, Brâncuși în viziunea Anei Calina „Argumentul‖, pe care-l așează pe coperta
Garaș. Pagini emoționante le sunt dedicate exterioară este cuprins un autentic crez
scriitorilor Nicolae Dragoș, Ion Rotaru, despre rolul literaturii sale și răspunderea
Dumitru Bălăeț, George Zarafu, Constantin față de cititor. El realizează o artă poetică
Kapița. În ceea ce scrie dă titluri foarte nobilă vorbind despre „cuvântul care
inspirate, sugestive, încărcate de poezie: zidește‖. Întâlnim în cartea sa evocări de
„Cuvintele – veșmânt pentru marea acțiuni și activități culturale, poeți, scriitori
trecere‖. valoroși, puțin cunoscuți, din păcate. Are
Îl cunosc de multă vreme pe Geo cronici de cărți, succinte tablete morale de
Călugăru de la Revista „Pentru Patrie‖, sub mare actualitate. De exemplu „Obsesia
trei redactori șefi: Olimpian Ungherea, Ioan normalității‖, cartea poetei Monica
Tecșa, Nicolae Rotaru – o redacție de Mureșan. Realizează interesante comparații.
scriitori talentați, serioși, patrioți și de aceea De exemplu, în povestirea „Iepurele‖ din
am scris la ei. Europa liberă m-a criticat. „Adio copilărie!‖ de Dumitru Dumitrică,
Geo era ceea ce a rămas până azi: un asupra căruia se oprește cu multă atenție.
scriitor harnic, inimos, foarte activ, generos, Întâmplarea din acea povestire te duce, prin
pentru care prietenia e o valoare supremă – finețea lirismului, cu gândul la „Moartea
sugestiv ceea ce a scris el despre Dumitru căprioarei‖ de Nicolae Labiș. Acestui
Dumitrică și acesta despre el, ceea ce a scris scriitor, prieten declarat, î dedică mai multe
despre Geo, admirabil, poeta Victoria comentarii. E frumos ce face și moral!
Milescu. E un scriitor cu o paletă tematică Într-o vreme cu multă lume și puțini
foarte bogată în cărțile pentru copii în care oameni, cel ce va căuta un om adevărat, de
nu se copilărește, încât nu-l poate înțepa omenie și acțiune, îl va găsi aici, acum
epigrama lui I. Scurtu: „Între Creangă și- printre noi pe cel pe care îl aniversăm la 75
ntre alții/Diferența nu o știi/El și-a scris de ani. E Geo Călugăru, un septuagenar și o
copilăria/Alții scriu copilării...‖. Geo este țâră (5 ani), tânăr, omul vremii noastre fiind
un astfel de om și un scriitor, într-o vreme mai longeviv decât, să zicem, cel din Ev
când unii nu-s nici măcar scriitori, necum Mediu și Renaștere.
oameni. Îmi amintesc cântecul popular care La mulți ani Geo! E nevoie de
zice: „A fi domn e o-ntâmplare,/A fi om e oameni ca tine, modești, muncitori, fără
lucru mare‖. Geo e un om. Mai multe pagini ifose elitiste și îngâmfări ridicole...
autobiografice din cartea „Cuvintele –

20
Bogdania…………………………………………………………………………………………… An V, Nr. 33-34/2017

IM MEMORIAM pentru volumul "Versuri pentru cititorii de


toate vârstele", i se acordă Premiul
GRIGORE VIERU – Poetul iubirii Republican al Komsomolului în domeniul
(14.02.1935-18.01.2009) literaturii pentru copii şi tineret. În 1968 are
de Ionel MARIN loc o cotitură logică în destinul poetului,
consemnată de volumul de versuri lirice
"Numele tău", cu o prefaţă de Ion Druţă.
Cartea este apreciată de critica literară drept
cea mai originală apariţie poetică. Chiar în
anul apariţiei, cartea devine obiect de studiu
la cursurile universitare de literatură
naţională contemporană. Trei poeme din
volum sunt intitulate "Tudor Arghezi",
"Lucian Blaga", "Brâncuşi", iar alte două
sunt închinate lui Nicolae Labiş şi Marin
Grigore Vieru s-a născut pe 14 februarie Sorescu. Asemenea dedicaţii apar pentru
1935, în satul Pererîta, județul Hotin, prima oară în lirica basarabeană postbelică.
România Mare. Poetul Grigore VIERU și- Poetul, în 1993, este ales membru
a dedicat întreaga viaţă şi operă slujirii corespondent al Academiei Române. La
limbii române și românismului. Acad. împlinirea vârstei de 60 de ani, în 1995,
Eugen Simion subliniază că „despre Vieru este sărbătorit oficial la Bucureşti,
Grigore Vieru am putea spune că este Iaşi şi la Uniunea Scriitorilor din Chişinău.
ultimul poet cu Basarabia în glas. Un poet În acelaşi an, poetul este ales membru al
mesianic, un poet al tribului său, obsedat de Consiliului de administraţie pentru
trei mituri: Limba română, Mama şi Societatea Română de Radiodifuziune. În
Unitatea neamului. Un poet elegiac, dar, în 1996 este decorat cu Ordinul Republicii.
ciuda fragilităţii înfăţişării sale şi a vocii Opera literară:
sale – moi şi stinse, menite parcă să 1957 - Alarma (versuri pentru copii)
şoptească o rugăciune, nu să pronunţe 1958 - Muzicuțe (versuri pentru copii)
propoziţii aspre ca vechii profeţi – un poet 1961 - Făt-Frumos curcubeul și Bună
dârz, un cuget tare, un spirit incoruptibil.‖ ziua, fulgilor! la editura „Cartea
A absolvit şcoala de şapte clase din satul Moldovenească‖
natal în anul 1950, după care a urmat şcoala 1963 - Mulțumim pentru pace (versuri) și
medie din orăşelul Lipcani, pe care o Făgurași' (versuri, povestiri și cântece).
termină în 1953. 1964 - Revista „Nistru‖ publică poemul
A debutat editorial în 1957, student fiind, Legământ, dedicat poetului M. Eminescu.
cu o plachetă de versuri pentru copii, 1965 -Versuri pentru cititorii de toate
"Alarma", apreciată de criticii literari. În vârstele, prefațat de Ion Druță pentru care i
1958, Vieru a absolvit Institutul Pedagogic se acordă Premiul Republican al
"Ion Creangă" din Chişinău, Facultatea de Komsomolului în domeniul literaturii
Filologie şi Istorie. În acelaşi an, i-a apărut pentru copii și tineret (1967).
a doua culegere de versuri pentru copii, 1967 - Poezii de seama voastră (editura
"Muzicuţe", şi s-a angajat ca redactor la „Lumina‖)
revista pentru copii ”Scânteia Leninistă”. 1968 - Bărbații Moldovei, cu o dedicație
În 1960 se căsătorește cu Raisa, profesoară pentru „naționalistul‖ Nicolae Testimițeanu
de română și latină, împreună având doi (revista „Nistru‖). Întregul tiraj este oprit,
copii: Vieru-Teodor și Călin. Grigore Vieru dedicația scoasă.
a fost redactor la revista Nistru, publicaţie a 1969 - Duminica cuvintelor la editura
Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova. „Lumina‖ cu ilustrații de Igor Vieru, o carte
Între 1960 şi 1963, Vieru a fost redactor la mult îndrăgită de preșcolari, care a devenit
editura Cartea Moldovenească, În 1965, prezentă în orice grădiniță de copii.

21
Bogdania…………………………………………………………………………………………… An V, Nr. 33-34/2017

1970 - Abecedarul (editura „Lumina‖) — cresc, el face parte dintr-o generaţie cu cărţi
în colaborare cu Spiridon Vangheli și şi opere ce s-au impus în conştiinţa
pictorul Igor Vieru) cititorilor, (el a creat) o şcoală poetică de
1972 - Trei iezi rang european, scriind o poezie care este
1974 - Aproape (versuri lirice, cu viaţa de toate zilele în sufletul omului [...] O
ilustrații color de Isai Cârmu) poezie slujitoare întru edificarea vieţii în tot
1975 - Mama (editura „Lumina‖ — carte ce este ea minune şi bunătate şi lumină‖.
pentru cei mici, ilustrată de Igor Vieru) Constantin Ciopraga: „Prin „mamă
1976 - Un verde ne vede! (editura personală‖ ni se transmite arhetipul mamei
„Lumina‖ — volum pentru care poetului i universale. Se ajunge, în fapt, la o mamă
se decernează Premiul de Stat al Republicii suprapersonală, o mamă-idee, proiectându-
Moldova (1978). se în eternitate, o mamă, hieratică meritând
1989 - Metafore albastre - Сини adoraţie, acţionând suprasenzorial, ca un
метафори - (editura „Narodna cultura‖, fluid învăluitor…‖.
Sofia — în colecția Globus poetic, Zoe Dumitrescu-Buşulenga: „Grigore
traducere în limba bulgară de Ognean Vieru are o destinaţie impresionantă în
Stamboliev. ciuda simplităţii aparente a versului de o
2010 - Mi-e dor de piatră - Жал ми е за mare accesibilitate, şi a temelor generale, nu
камъка[16] - еd. Avangardprint, Bulgaria - foarte numeroase. Dar el se numără printre
traducere în bulgară și prefață de Ognean acei poeţi a căror fiinţă se face ecoul
Stamboliev - 100 poezii tuturor, printre acei poeta vates de felul lui
Goga, pentru care mesajul poeziei are, în
Sunt interesante opiniile unor virtutea rădăcinilor vii, atribute mesianice‖.
personalități ale culturii române, ale Fănuş Neagu: „Grigore Vieru se cuprinde
unor critici obiectivi şi de vocaţie, despre în inima românilor va Vârful cu Dor în
poetul Grigore Vieru: lumina Bucegilor, ca mireasma pelinului în
câmpia Bărăganului, ca strugurii în viile
Nichita Stănescu: „Grigore Vieru este un Moldovei întregi şi ca miraculoasa noapte a
mare şi adevărat poet. El transfigurează colindelor în fereastra copilăriei. Tot timpul
natura gândirii în natura naturii. Ne inspirat şi blând şi plin de furtunile ce
împrimăvărează cu o toamnă de aur. Cartea domină povestea Nistrului înscriindu-şi
lui de inimă pulsează şi îmi influenţează durerea în Marea Neagră‖.
versul plin de dor, de curata şi pura Fănuş Băileşteanu: „A luptat din răsputeri
limpezire‖. – alături de o întreagă generaţie de tineri
Adrian Păunescu: „Poezia lui Grigore scriitori, generaţie căreia i se spune, acum,
Vieru a făcut mai mult pentru unitatea „generaţia Vieru‖: mai întâi, pentru dreptul
naţională a tuturor românilor decât toţi de a se exprima în limba sa – limba română;
politicienii şi decât toate armatele la un loc. apoi pentru dreptul acesteia de a deveni
Şi pentru că unitatea naţională nu este pe limba oficială, şi pentru scrierea ei în
de-a-ntregul realizată, Vieru e o rană, iar alfabetul latin; apoi, pentru câştigarea
poezia lui e o dramă. independenţei „ţării‖ sale; în fine, pentru
…Vieru e de pretutindeni din România. reunirea acesteia cu Ţara-Mamă, pentru
Românii au impresia că-l cunosc din tată-n reîntregirea României în hotarele ei fireşti,
fiu, recunoscând în gândirea şi sensibilitatea de după 1 Decembrie 1918‖.
lui, un tipar genetic imposibil de imitat şi de Mihai Cimpoi: „S-a impus ca o
trădat. Chiar situaţia existenţială a lui Vieru personalitate artistică încă din studenţie,
seamănă până la identitate cu situaţia când frecventa cenaclul universitar, iar mai
poporului român. Mereu ameninţat, mereu târziu ca un talent literar de excepţie şi un
fragil, mereu suferind şi mereu nemuritor‖. spirit civic angajat, ca promotor consecvent
Ioan Alexandru: „Grigore Vieru nu este al idealurilor naţionale ale românilor din
singur, stejarii cei mai viguroşi tot în pădure stânga Prutului în cele mai importante

22
Bogdania…………………………………………………………………………………………… An V, Nr. 33-34/2017

manifestări culturale, sociale şi politice ale înmormântare au asistat câteva zeci de mii
intelectualilor basarabeni, luptând pentru de oameni. Ziua de 20 ianuarie 2009 a fost
oficializarea limbii române şi revenirea la declarată zi de doliu în Republica Moldova,
alfabetul latin, pentru reunirea ei cu Patria- întreaga republică ţinând (la ora 10:00) un
mamă. În publicistică a abordat probleme moment de reculegere. Republica Moldova,
spinoase ale actualităţii şi a meditat asupra limba română a pierdut un mare poet şi un
destinelor neamului, ale artei, limbii şi slujitor credincios neamului românesc.
literaturii române. El este eminamente un Pentru marile sale merite a fost decorat
poet al satului conceput ca sălaş al post-mortem cu Ordinul Național
veşniciei, microunivers autarhic ce trăieşte „Steaua României” în grad de Mare
după legi implacabile, spaţiu al originilor şi Cruce.
al sacrului. Cultul copilului şi al copilăriei, În amintirea lui câteva şcoli din Republica
al mamei şi al maternităţii, al pământului cu Moldova, un bulevard din Chişinău, câte o
valoare mitică universală sau – mai stradă din Iaşi și Buzău poartă numele lui
particulară – de plai mioritic domină poezia Grigore Vieru. Cu trei zile înainte de ziua sa
şi mitopoetica lui. Caracterele esenţiale ale de naştere, pe 11 februarie 2010 a fost
creaţiei sale sunt organic legate de lupta instalat bustul poetului în Aleea Clasicilor
pentru afirmarea românismului: mesianism, din Chişinău. Dumnezeu să binecuvânteze
cantabilitate clasicistă şi folclorizantă, pe români și pe Grigore Vieru să-l
simplitate a formulelor, dramatism de odihnească și pomenească într-u Împărăția
esenţă baladescă, eminescianism Sa!
transplantat pe solul modernităţii.
Nicolae Dabija: Steaua lui Grigore Vieru
continuă să se înalţe, să strălucească şi să ne
călăuzească. Aşadar, Grigore Vieru n-a
murit, el a învins moartea („Nu frică, nu
teamă/ Milă de tine mi-i, /Că n-ai avut
niciodată mamă,/ Că n-ai avut niciodată
copii.‖), căci el are copii, la propriu dar şi la
figurat, adică pe noi toţi („S-au aplecat
mereu şi se apleacă asupra literaturii
basarabene lingviştii din Bucureşti, Iaşi,
Cluj, la fel scriitorii Adrian Păunescu şi
Victor Crăciun din Bucureşti, Theodor
Codreanu din Huşi, Adrian Dinu-Rachieru Poezii de Grigore VIERU
din Timişoara, Viorel Dinescu din Galaţi,
Tudor Nedelcea din Craiova‖ – din
Discursul de recepţie rostit de poet la 29 Scrisoare din Basarabia
august 2007 cu ocazia conferirii titlului de
Doctor Honoris Causa de către Academia Cu vorba-mi strâmbă şi pripită
de Ştiinţe a R. Moldova), care am fost Eu ştiu că te-am rănit spunând
onoraţi de prietenia Sa şi-i vom duce Că mi-ai luat şi grai şi pită
idealurile mai departe. Aşa să ne ajute, Şi-ai năvălit pe-al meu pământ.
Dumnezeu! În vremea putredă şi goală
Pe 16 ianuarie 2009, poetul a suferit un Pe mine, frate, cum să-ţi spun,
grav accident de circulație și a fost internat Pe mine m-au minţit la şcoală
la Spitalul de Urgență din Chișinău. Că-mi eşti duşman, nu frate bun.
Grigore Vieru a încetat din viaţă pe 18 Din Basarabia vă scriu,
ianuarie 2009, datorită unui stop cardiac. A Dulci fraţi de dincolo de Prut.
fost înmormântat pe 20 ianuarie 2009 la Vă scriu cum pot şi prea târziu,
Chişinău, în cimitirul central. La Mi-e dor de voi si vă sărut.

23
Bogdania…………………………………………………………………………………………… An V, Nr. 33-34/2017

Credeam ca un noroc e plaga, Faceţi să se războiască


Un bine graiul cel sluţit. Între dânşii fraţi cu fraţi.
Citesc azi pe Arghezi, Blaga
Ce tare, Doamne-am fost minţit! Trist e în lumea cea de flânduri,
Cu pocăinţă nesfârşită Trist e graiul cel smintit,
Mă rog iubitului Isus Ce-l clădiţi pe referendum,
Să-mi ierte vorba rătăcită Pe pricazul cel stropşit.
Ce despre tine, frate-am spus. Doamne Tu coboară-ţi mila,
Din Basarabia vă scriu, Căci mă curmă zdrobitor,
Dulci fraţi de dincolo de Prut. Şi iubirea cu de-a sila
Vă scriu cum pot şi prea târziu, Şi tovărăşia lor.
Mi-e dor de voi şi vă sărut.
Aflând că frate-mi eşti,
Odată scăpai o lacrimă-n priviri
Ce-a fost pe loc şi arestată
Şi dusă-n ocnă la Sibiri. Octavian D. CURPAȘ despre Preot
Acolo-n friguroasa zare, Gheorghe TATU
Din drobul mut al lacrimei
Ocnaşii scot şi astăzi sare
Şi nu mai dau de fundul ei.
Din Basarabia vă scriu,
Dulci fraţi de dincolo de Prut.
Vă scriu cum pot şi prea târziu,
Mi-e dor de voi şi vă sărut.

Lăsați-ne în legea noastră


Preotul Gheorghe Tatu – Temniţă pentru
Peste biata noastră humă,
spovedanie!
Peste omul necăjit,
Vine iar un fel de ciumă,
Vine roşu plebiscit.
Bine nu scăpăm de una,
Şi-alta vine peste noi,
Ne îneacă mătrăguna,
Şi un greu străin gunoi.

Vrem sa trăim sub stea albastră,


Cum inimii îi place,
Latinei inimi cum îi place.
Lăsaţi-ne în legea noastră,
Lăsaţi-ne în pace,
Lăsaţi-ne odată în pace!

Moşii noştri cu prescură, Preotul Gheorghe Tatu din Sebeşul de Sus,


Cât aici au vieţuit, militant activ împotriva comunismului, a
Ştiau numai de scriptură, fost una dintre victimele ticălosului regim
Nu ştiau de plebiscit. instaurat la 23 august 1944 în România. În
Unde-a apare a voastră mască, anul 1953 ajunge după gratii şi petrece zece
Numai vrajbă semănaţi,

24
Bogdania…………………………………………………………………………………………… An V, Nr. 33-34/2017

ani din viaţă în temniţele comuniste, în timp Bisericii Ortodoxe. Din 1990 devine parte
ce familia sa suportă consecinţele. componentă a Universităţii din Sibiu.
Informaţiile despre dosarul preotului În anul 1933, Gheorghe Tatu se căsătoreşte
Gheorghe Tatu sunt lapidare iar motivele cu Eudochia Spârlea, din Avrig, nepoata
arestării sale, de-a dreptul hilare: Preotul preotului Cârdea. Născută în Avrig, la 30
Gheorghe Tatu din Sebeşul de Sus, Sibiu a ianuarie 1906, Eudochia face clasele
fost arestat şi condamnat pentru că a primare în satul natal, după care urmează
spovedit persoane urmărite de securitate! – cursurile Şcolii Normale din Cluj. După
scrie în dreptul numelui său, în listele căsătorie, îşi urmează soţul care slujeşte ca
cuprinzând preoţii arestaţi în acea perioadă. preot în Sebeşul de Sus şi lucrează aici ca
Lipsa de dovezi, deşi atitudinea şi acţiunile învăţătoare.
preotului fuseseră, fără îndoială, Era o modă a vremii ca tinerii preoţi să se
anticomuniste, au condus, probabil, la însoţească cu învăţătoare, mai ales în
fabricarea de acuzaţii. mediul rural, fenomen arhicunoscut în
Drama familiei Tatu din Sebeşul de Sus am tradiţia satului românesc: o combinaţie
aflat-o de la Doina Tatu (căsătorită Nicula), fericită, şcoala şi biserica făcuseră
care mi-a povestit mai pe larg despre cele dintotdeauna casă bună împreună! Nea
întâmplate în copilăria şi tinereţea sa, la Mitică Sinu şi-a adus aminte, la un moment
Sebeşul de Sus, şi nu numai. Ea a fost dat, de sărbătoarea Floriilor. Mi-a povestit
recent în vizită la Dumitru Sinu la Phoenix, atunci, cum toţi copiii de la şcoală, în frunte
Arizona. Nici cei 63 de ani de când nea cu învăţătorul Stroia, părintele Tatu şi
Mitică a plecat din ţară şi nici miile de doamna preoteasă, mergeau în dimineaţa
kilometri care-i despart, n-au umbrit Floriilor în afara satului, ca apoi să revină
prietenia care s-a sudat cu mulţi ani în pe uliţele lui, frumos încolonaţi, cu cei doi
urmă, în satul copilăriei lor. Doar patina bărbaţi în faţă şi doamna Eudochia în urma
timpului şi-a lăsat amprenta asupra celor lor, într-o procesiune emoţionantă, purtând
doi, aflaţi astăzi la vârsta senectuţii, ramuri de salcie în mâini, şi cântând
lăsându-le însă la fel de vii, amintirile. pricesne specifice Floriilor.
Drama preotului Gheorghe Tatu – deţinut La 19 august 1934, casa preotului Tatu se
politic! umple de bucuria venirii pe lume a unei
Gheorghe Tatu este ultimul dintre cei şapte fetiţe drăgălaşe, care va purta numele
copii ai lui Ion Tatu, mulţi ani primar în Doina. Fericirea tinerei familii sporeşte în
Sebeşul de Sus, la începutul secolului XX. 1937 când se naşte primul băiat, Septimiu
Vede lumina zilei în satul de la poalele Bujor Tatu şi mai apoi, în timpul celui de-al
masivului Suru, din munţii Făgăraş, la data Doilea Război Mondial, în 1941, când vine
de 1 aprilie 1909. Şcoala primară o face în al treilea copil care poartă numele tatălui,
satul natal, iar apoi urmează cursurile Şcolii Gheorghe, şi este răsfăţatul familiei. Îmi
Pedagogice din Sibiu. Îşi continuă studiile povestea Doina Tatu că celui mic, toată
tot la Sibiu, şi în anul 1932 absolvă familia îi spunea Puiu!
cursurile Facultăţii de Teologie Ortodoxă În ciuda greutăţilor inerente apărute pe
din oraşul de pe malul Cibinului. vreme de război, familia preotului Tatu era
Facultatea de Teologie Ortodoxă din Sibiu fericită şi privea cu încredere spre timpuri
este cea mai veche instituţie de acest gen mai bune.
din ţară. Înfiinţată în 1786, ca Şcoală Regimul comunist proaspăt instaurat era în
Teologică, reorganizată sub conducerea lui plină ascensiune. Însă încet, încet a început
Gheorghe Lazăr, în 1811, funcţionează să-şi arate dinţii de fiară, manifestându-şi
neîntrerupt până astăzi. În perioada 1948- influenţa nefastă în toate mediile sociale. Se
1990, sub numele de Institut Teologic de produsese o adevărată răsturnare a valorilor
Grad Universitar, a fost una dintre cele două şi începuse prigoana împotriva slujitorilor
şcoli teologice ortodoxe de rang universitar bisericii şi a celor care nu rezonau cu
din România, care au pregătit slujitorii ideologia comunistă. Nemulţumirile se

25
Bogdania…………………………………………………………………………………………… An V, Nr. 33-34/2017

înmulţeau vizibil şi lupta rezistenţei meseriei sale şi în primul rând un om cu


anticomuniste se intensificase. suflet mare.
Injustiţiile practicate de un sistem ticăloşit, ―Nu pot decât de bine să-mi amintesc de
aflat în distonanţă cu idealurile poporului popa Tatu – spune nea Mitică – nimeni nu
român, pe fondul unei campanii puternice avea o vorbă rea de spus de el şi de doamna
de discreditare a bisericii, în favoarea Eudochia. Nu exista sătean care să fi avut
comunismului ateist, îl determină pe nevoie de sfatul sau sprijinul său, să nu-l
Gheorghe Tatu să se ralieze mişcării primească! Era trup şi suflet pentru obştea
anticomuniste, devenind militant activ. sătească, doar era fiu de primar! Îmi aduc
Inteligenţa preotului şi totodată, precauţia, îl aminte cum doamna preoteasă le învăţa pe
ajută să se strecoare prin filtrul securităţii, fete lucru manual, gospodărie şi multe
care nu-i găseşte motive plauzibile de lucruri folositoare în viaţă. Era o femeie de
arestare. Dar cum de ghearele temutei excepţie, care punea mult suflet în profesia
securităţii nu aveai cum să scapi, motivele ei. A adus războiul de ţesut la şcoală ca să
arestării sale din 1953 sunt, probabil, le înveţe pe fete să ţeasă. Ieşeau din mâna
fabricate: este arestat şi condamnat pentru fetelor, sub îndrumarea doamnei Eudochia,
spovedirea persoanelor urmărite de nişte lucruşoare minunate, de la prosoape cu
securitate! Ce hilar! motive naţionale, la tot felul de covoraşe şi
Comunismul instaurat în Europa primei perdele, pe care le vindeau, iar cu bănuţii
jumătăţi a secolului XX s-a năpustit ca o adunaţi erau cumpărate diverse materiale şi
fiară asupra oricăror forme de credinţă care lucruri trebuincioase şcolii‖.
nu urmau doctrina comunistă, în ţările care Imediat după arestarea preotului, soţia sa
i-au căzut victimă, printre care şi în este dată afară din învăţământ, constituind
România. Conflictele între laicii orbiţi de un pericol şi în acelaşi timp, un exemplu
comunism şi biserică, pe fondul negativ pentru elevii săi, însă doar în
permanentelor frământări generate de concepţia comuniştilor. Eudochia Tatu era o
acţiunile rezistenţei anticomuniste în femeie foarte apreciată şi o dăscăliţă
diferitele ei forme, ofereau reprezentanţilor desăvârşită pentru comunitatea din Sebeşul
bisericii două posibilităţi: fie menţinerea şi de Sus.
susţinerea ideilor lor, purtând manifestul Rămasă fără loc de muncă, cu trei copii de
roşu în buzunar, fie convertirea lor peste crescut, preoteasa Eudochia Tatu îşi ia
noapte în comunişti cu crucea de gât... copiii şi se mută la Avrig, în satul său
Gheorghe Tatu însă şi-a purtat crucea în natal.
spiritul aceloraşi idei, răzbătând prin jungla După ce iese din închisoare, în 1962,
comunistă şi rămânând fidel convingerilor preotul lucrează pe unde poate pentru a-şi
sale. câştiga existenţa şi a-şi întreţine familia, din
Un complet de judecată de la Tribunalul care lipsise aproape zece ani. La început şi-
Braşov îl judecă şi-l condamnă la zece ani a găsit de lucru la Codlea, apoi a lucrat ca
de închisoare. Ceea ce a îndurat în anii de pontator la uzina de la Mârşa, până când a
detenţie Gheorghe Tatu, numai el şi reuşit să obţină reabilitarea şi revenirea în
Dumnezeu au ştiut! Condiţiile din închisori rândurile preoţimii. A fost un proces
şi ororile unui regim draconic din interiorul anevoios dar fiind un om perseverent şi
lor au făcut multe victime. Scapă cine poate demn, a reuşit să obţină o parohie, de data
sau cine rezistă! După aproape zece ani de aceasta în localitatea Bradu.
perindare prin temniţele comuniste de la Doamna preoteasă s-a angajat ca şi
Sibiu, Codlea, Aiud, Gherla, Salcia şi contabilă la o fabrică de sticlă, unde a lucrat
Periprava, este eliberat în toamna anului până la vârsta de pensionare.
1962. Părintele Gheorghe Tatu s-a stins din viaţă
Arestarea preotului Tatu a avut o puternică la data de 15 iulie 1975 şi a fost
rezonanţă în rândurile enoriaşilor săi. înmormântat la Avrig. Eudochia Tatu şi-a
Fusese un om de omenie, un preot dedicat urmat soţul după mulţi ani. A trecut în

26
Bogdania…………………………………………………………………………………………… An V, Nr. 33-34/2017

eternitate la 29 martie 1999, fiind la pensie, s-a mutat şi el la Avrig, în casa


înmormântată alături de soţul ei şi lăsând în bunicilor săi, care este lângă casa lui
urmă imaginea unei femei admirabile. Bujor.
Dar copiii preotului au suportat consecinţele ―Doar eu nu sunt acasă, la Avrig – îmi
convingerilor şi acţiunilor anticomuniste ale spune Doina Nicula – eu mi-am urmat
tatălui lor. Rând pe rând, toţi trei s-au ursitul, dar nu sunt departe de fraţii mei,
confruntat cu tot felul de piedici în procesul locuiesc la Sibiu‖.
de formare profesională. ―Greşelile‖ Matematica e ca o fată frumoasă…
părinţilor… necazurile copiilor! ―Îmi amintesc cu drag de părintele Tatu, de
Când Gheorghe Tatu a fost arestat, fiica sa, doamna învăţătoare Eudochia, de copiii lor,
Doina, era studentă în anul I la matematică, dar mai ales de fata popii (Doina) care s-a
la Cluj, iar băieţii erau minori. Dosarul măritat cu cel mai bun prieten al meu‖, mi-a
penal al tatălui îi aduce mari necazuri spus odată nea Mitică.
tinerei studente. Era pe punctul de a fi Aşa am aflat şi eu, tocmai de la fata popii!
exmatriculată din facultate însă, printr-un Graţie sprijinului acordat de rectorul Raluca
noroc fantastic, reuşeşte să ajungă la Ripan, Doina Tatu termină facultatea şi se
rectorul Universităţii clujene, care, pe căsătoreşte cu Emilian Nicula. Amândoi au
vremea aceea, era Raluca Ripan, un nume fost studenţi la Cluj. Unindu-şi destinele,
strălucit al chimiei româneşti. Doina Tatu a cei doi erau hotărâţi să-şi întemeieze o
găsit înţelegere şi sprijin din partea Ralucăi familie şi să se bucure împreună de viaţă.
Ripan, reuşind să-şi termine studiile De profesie inginer chimist, soţul Doinei
începute la Facultatea de Matematică obţine un loc de muncă la Combinatul
clujeană. Era o studentă bună şi nu era Chimic din Făgăraş şi în 1956, cei doi tineri
responsabilă de convingerile politice ale se mută aici. Doina va lucra ca profesor de
părintelui său. matematică în cadrul Liceului Radu
Academicianul Raluca Ripan a fost o Negru.
proeminentă personalitate a şcolii de chimie Acest liceu, astăzi cunoscut sub numele de
clujene, prima femeie-rector din istoria Colegiul Naţional ―Radu Negru‖, este cea
instituţiilor de învăţământ superior din mai veche instituţie de învăţământ secundar
România, ctitor, şi primul director al din Ţara Făgăraşului, fondată la 13
Institutului de Chimie din Cluj, care septembrie 1869, de către cărturarul
începând cu anul 1994 îi poartă numele. transilvănean Ion Codru Drăguşanu, care îi
Nici băieţii familiei Tatu n-au fost scutiţi de dă şi numele ―Radu Negru‖. Demni de
repercusiunile acţiunilor tatălui lor, numele şi prestigiul colegiului sunt şi cei
resimţindu-le mai ales, după terminarea care au desluşit tainele cunoaşterii pe
liceului. S-au înscris amândoi la facultatea băncile sale. Este suficient să-i amintim aici
de medicină umană, de unde au fost ulterior pe ilustrul scriitor, poet şi eseist Octavian
exmatriculaţi, datorită originii nesănătoase Paler, sau pe Paul Goma precum şi alte
pe care o aveau: proveneau dintr-o familie nume strălucite ale culturii şi ştiinţei
cu un tată anticomunist, duşman al româneşti, ca să evidenţiem valoarea
partidului… educativă a instituţiei.
Dar au perseverat, nu s-au dat bătuţi şi s-au ―Matematica e ca o fată frumoasă – spune
înscris la Facultatea de Medicină Doina Nicula, cu nostalgie în glas -, dacă
Veterinară, pe care au absolvit-o. Cel mare, eşti atent cu ea, atunci te place. Dacă două
Bujor, a fost repartizat mai întâi la Ceala, în zile o neglijezi, îţi întoarce spatele.
judeţul Arad, iar ulterior s-a transferat la Totodată, matematica formează caractere!‖
Avrig, unde locuieşte şi astăzi, în casa Accentuând faptul că făgărăşenii erau
părintească. oameni isteţi şi ambiţioşi, cărora le plăcea
Mezinul familiei Tatu, Puiu (Gheorghe), a cartea, Doina Nicula mi-a spus că este
lucrat şi a locuit mulţi ani la Sfântu mândră de generaţiile care i-au trecut prin
Gheorghe, în judeţul Covasna. Acum însă, mână. Unii dintre elevii săi au ajuns

27
Bogdania…………………………………………………………………………………………… An V, Nr. 33-34/2017

profesori universitari, medici, academicieni. germana, italiana şi spaniola, dar nu vorbea


Printre aceştia se numără şi Laurenţiu engleza. Fiul meu l-a moştenit - zice Doina
Streza, pe numele de mirean Liviu Streza, -, el are o pasiune exacerbată pentru limbile
mitropolitul Ardealului. străine. Vorbeşte perfect franceza,
Soţii Nicula au fost apreciaţi în colectivele neerlandeza (limba care se vorbeşte în
în care au lucrat şi mulţumiţi de rezultatele Flandra şi zona Bruxelles), engleza şi
muncii lor, fiecare făcându-şi meseria cu italiana‖.
pasiune şi dăruire. Doina, un priceput Cu toată drama petrecută în familia
profesor de matematică, Emilian un inginer preotului Gheorghe Tatu din Sebeşul de Sus
chimist specializat şi în operaţiunile de în vremurile tulburi de după venirea
export - ceea ce i-a deschis porţile spre regimului comunist la conducerea
lume. A fost în multe ţări ale lumii, l-a României, iată că urmaşii lui, au reuşit să
fascinat Egiptul, a ajuns şi în El Salvador, depăşească stavilele ridicate în calea lor şi
America de Sud, a călătorit foarte mult în nu şi-au făcut părintele de râs: au devenit
interes de serviciu. buni profesionişti şi au rămas, precum
S-au bucurat de viaţă, şi-au petrecut părinţii lor, oameni de omenie.
concediile departe de casă, la mare sau la
munte. Preferau însă muntele!
Doina Nicula s-a pensionat în 1989, la doi
ani după ce Emilian se pensionase de boală
(1987). Din păcate, în 2003, la 74 de ani, se
stinge din viaţă. Soţii Nicula au avut o
căsnicie fericită, s-au respectat şi s-au iubit
timp de 47 de ani, şi-au fost aproape şi la
bucurie şi la necaz. Vorbindu-mi de soţul ei,
Doina Nicula nu are decât cuvinte de laudă
la adresa lui: ‖A fost un bun inginer, un tată
desăvârşit, un soţ iubitor, un om cult,
corect, vesel şi în plus ştia să cânte foarte
frumos‖.
Produsul dragostei lor este un băiat, Horea, Pr. stavr. Radu Botiş
de profesie inginer, care din 1990 s-a
Moartea şi Învierea Domnului
stabilit în Belgia, în oraşul Spa. Este
căsătorit cu o fostă colegă, tot Doina o
cheamă, ca pe mama lui. I-au dăruit Doinei Toate cele patru Evanghelii sunt
şi lui Emilian Nicula o nepoată, pe asemănătoare în afirmaţia că Iisus a murit
Alexandra, absolventă de facultate la într-o zi de vineri, ziua pregătirii sabatului
Bruxelles, în prezent masterandă, tot în (Matei 27, 62; Marcu 15, 42; Luca 23, 54;
capitala europeană. Ioan 19, 31).
Chiar dacă s-au stabilit în Belgia, Horea şi
Despre semnificaţia pe care o dă morţii
Doina Nicula vizitează destul de des
România. Şi mama lui a ajuns de mai multe Sale, Iisus vorbeşte când se află pentru
ori în Belgia. Am întrebat-o pe doamna ultima oară cu cei doisprezece, la Cina care
Nicula ce părere are despre Belgia. ―Este ca a avut loc într-o casă din Ierusalim,
o grădină civilizată – răspunde fata proprietatea unei cunoştinţe a lui Iisus. El
preotului Tatu – cu oameni politicoşi, concentrează în ultima cină toată viaţa Sa.
prietenoşi, civilizaţi. Mă simt foarte bine
Cina cea de taină s-a desfăşurat în cadrul
când merg acolo‖.
Doina Nicula a învăţat engleza şi franceza unei cine pascale. Cina cea de taină a avut
la nivel de conversaţie. Poliglotul familiei loc în Joia Mare, către seară. Aceasta a
era însă soţul ei: ―Emilian vorbea cursiv fost o cină pascală, dar nu în sensul că

28
Bogdania…………………………………………………………………………………………… An V, Nr. 33-34/2017

Mântuitorul ar fi celebrat cu ucenicii Săi întuneric, care însoţeşte agonia lui Iisus şi
paştile iudaic, care începea de fapt în seara care se prelungeşte până la trei după
zilei următoare, ci în sensul că El a instituit amiază, ora morţii. Deasupra capului, pe
un nou Paşti, adică Taina Sfintei Euharistii, cruce, este pusă o tăbliţă care conţine
care avea să fie pentru Biserică o nucleul acuzaţiei şi sentinţei, cu expresia
permanentă actualizare a jertfei adevăratului „regele iudeilor‖. Scena răstignirii este dată
Miel pascal1. de cele patru Evanghelii, că Iisus este aşezat
Patimile desemnează ultima perioadă din între doi bărbaţi răstigniţi şi ei 2.
viaţa lui Iisus, intervalul cuprins între Evanghelia lui Luca menţionează un
momentul arestării Sale în grădina răspuns al lui Iisus la răstignirea Lui. E
Gehtimani şi cel al înmormântării într-o altă vorba de o scurtă rugăciune în care cere ca
grădină, lângă Golgota. Itinerariul urmat de aceia care-L crucifică să fie iertaţi: „Părinte
Iisus îl poartă succesiv la casa lui Anna, a iartă-le lor, că nu ştiu ce fac‖ (Luca 23, 34).
lui Caiafa, la pretoriul lui Pilat, palatul lui Agonia lui Iisus a fost destul de scurtă, încât
Antipa şi în sfârşit, de la pretoriu la Golgota Pilat a fost surprins (Marcu 15, 44).
sau „locul Căpăţânii‖, dealul execuţiilor După cel puţin doua ore de la răstignire,
lângă care este mormântul. Iisus moare pe cruce, pe la aproximativ ora
La romani existau trei tipuri de pedepse trei după-masa. Evanghelia după Marcu
capitale şi anume: decapitarea, arderea şi (15, 37) şi cea după Ioan (27, 50), relatează
crucificarea prin care a fost ucis şi moartea lui Iisus însoţită de „un strigăt
Mântuitorul Iisus Hristos. De obicei mare‖ scos de Iisus, care ar fi urmat imediat
pedepsele capitale erau precedate de încercării de a-i da oţet. Ioan (19, 30)
flagelare. Biciuirea însoţea crucificarea. situează moartea după acelaşi episod, deşi
Flagelarea, obişnuită într-o condamnare la aici se spune explicit că Iisus a luat băutura
crucificare, a fost aplicată lui Iisus în urma şi rosteşte, înainte de a muri, fraza:
hotărârii lui Pilat. Pedeapsa era atât de „Săvârşitu-s-a‖. Apoi „plecându-şi capul,
brutală, că mulţi condamnaţi nu rezistau şi şi-a dat duhul‖. Potrivit Evangheliei lui
mureau în timpul biciuirii. Ioan, plecarea capului de către Iisus nu
După încheierea flagelării, lui Iisus i-au fost înseamnă că rămâne inconştient, ci că,
puse haine, după care porneşte spre murind, se adresează celor apropiaţi Lui
Golgota. Iisus străbate drumul până la care sunt jos, lângă cruce, dăruindu-le
Golgota purtând crucea în spate. La sosirea Duhul Sfânt. Conform Evangheliei lui
pe Golgota, soldaţii execută sentinţa. Deşi Luca, ultima frază a lui Iisus este o
Evanghelia după Marcu (15, 25) situează rugăciune de încredere în Dumnezeu:
ora crucificării la ceasul al treilea, „Părinte, în mâinile Tale încredinţez duhul
Evanghelia după Ioan relatează că Pilat ar fi Meu‖ (Luca 23, 46).
pronunţat sentinţa cam la al şaselea ceas, iar Moartea lui Iisus este una reală, fizică,
răstignirea ar fi avut loc înainte de unu după venită după o lungă succesiune de injurii,
amiază. De fapt, acesta este momentul în umilinţe şi chinuri, începute odată cu
care cele trei Evanghelii sinoptice situează arestarea la Gehtimani în noaptea de joi
începutul unui fenomen extraordinar, spre vineri, culminând cu răstignirea, pe
Golgota. În cele din urmă, cu trupul şi duhul
1
Annie Jaubert, La date de la Cene, Paris, 1957,
2
citat din Preot Prof. Dr. Vasile Mihoc, Asist. Michel Henry, Ioan Ica, Cuvintele lui Hristos,
Drd. Daniel Mihoc; Ioan Mihoc, op. cit., p. 110. Sibiu, Editura Deissis, 2005, p. 87.

29
Bogdania…………………………………………………………………………………………… An V, Nr. 33-34/2017

distruse de ostilitatea umană şi de tăcerea Evanghelia după Ioan pune în legătură


divină, Iisus moare. sfârşitul lui Iisus cu sacrificarea mieilor
De obicei, la romani, agonia crucificării se pascali care avea loc în acel ajun de Paşti şi
prelungeşte ore, poate chiar zile. După căruia, aşa cum este prescris, nu I se
moarte, cadavrele erau lăsate în voia zdrobeşte nici un os şi care moare străpuns,
vulturilor şi a păsărilor. Paznicii aveau grijă dând viaţă şi dăruindu-se total ca instaurator
ca nici rudele, nici prietenii, să nu vină să le al noului legământ între Dumnezeu şi
ia de pe cruce trupul, lăsând trupurile omenire. Este relatarea celui care a văzut cu
neînmormântate, condamnaţilor le era propriii ochi şi poate depune mărturie. Şi
interzisă înmormântarea. încheie: „şi acela ştie că spune adevărul, ca
Sensibilitatea iudaică nu tolera ca cei şi voi să credeţi‖ (Ioan 19, 35-37).
executaţi să nu fie înmormântaţi în chiar Responsabilitatea pentru înmormântarea lui
ziua morţii. Această justificare reiese din Iisus şi-o ia un bărbat şi anume Iosif din
Deuteronom 21, 22-23: „Trupul lui să nu Arimateea. Acesta, membru al aristocraţiei
rămână peste noapte spânzurat de copac, ci laice din Ierusalim, singurul cunoscut de
să-l îngropaţi tot în ziua aceea‖. La iudei, guvernator, „îndrăznind, a intrat la Pilat şi
dacă după crucificare era zi de odihnă, cei a cerut trupul lui Iisus‖ (Marcu 15, 43).
crucificaţi trebuiau daţi jos de pe cruce, După ce a primit permisiunea din partea lui
astfel trebuia să li se grăbească moartea şi Pilat, Iosif din Arimateea se întoarce pe
să fie înmormântaţi înainte de apusul Golgota cu un giulgiu pe care l-a cumpărat
soarelui, de începerea zilei de sărbătoare. În (Marcu 15, 46). Potrivit Evangheliei lui
cazul lui Iisus şi a altor condamnaţi, în Ioan 19, 39, pe Golgota a venit şi Nicodim.
vinerea aceea era ajunul celei mai mari După ce L-au coborât de pe cruce, trupul lui
sărbători iudaice, Paştile, şi, prin urmare, Iisus este aşezat pe giulgiu. Înfăşurarea în
trebuiau să moară şi să fie înmormântaţi giulgiu a unui cadavru este specific
înainte de sfârşitul zilei. obiceiurilor funerare iudaice. După ce a fost
Din acest motiv (Ioan 19, 31), Pilat a înfăşurat, trupul a fost pus în mormânt.
acceptat cererea autorităţilor iudaice de a da Moartea Mântuitorului a fost benevolă, pe
trupurile jos de pe cruce să fie când la ceilalţi oameni este inevitabilă,
înmormântate. Sistemul obişnuit era să li se chiar dacă au fost eliberaţi de păcat. Iisus nu
zdrobească fluierele picioarelor celor moare moartea Sa. El nu poartă moartea ca
atârnaţi, încă vii, deoarece astfel se o osândă în sine. Aşa cum a luat asupra Sa
producea o moarte rapidă. Această practică păcatul altora, aşa ia şi moartea altora.
a fost aplicată celor doi bărbaţi crucificaţi Moartea altora a trebuit să o ia Iisus asupra
odată cu Iisus. La Iisus n-a fost nevoie, Sa pentru că a luat păcatul lor. Păcatul
deoarece agonia Lui a fost scurta, de aceea, atrage după sine moartea. Suferinţa lui Iisus
când soldaţii au ajuns la Iisus au văzut că reprezintă suferinţa deplină care sfârşeşte în
este deja mort. Unul dintre ei se asigură moarte. Iisus s-a făcut om pentru a putea
străpungându-i coasta cu suliţa, să-i dea intra în solidaritate cu omenirea, cu scopul
lovitura de graţie. Tăietura este făcută atât de a o mântui3.
de mare încât poate intra în ea mâna (Ioan De obicei biografia unui personaj se
20, 25). Şi din rană iese „sânge şi apă‖ sfârşeşte odată cu moartea lui, capătul vieţii.
(Ioan 19, 34). În cazul lui Iisus Hristos se întâlneşte un
3
Dumitru Stăniloae, op. cit., p. 336.

30
Bogdania…………………………………………………………………………………………… An V, Nr. 33-34/2017

eveniment neobişnuit. Acest eveniment este actuală a lumii cu trupul sufletesc al omului
Învierea Lui. Trecerea Lui de la viaţă la şi între starea preamărită a lumii de după
moarte, consecinţă a crucificării, a fost schimbarea universală şi transfigurarea
urmată imediat de o altă trecere, inversă, făpturii cu trupul duhovnicesc al omului.
imprevizibilă şi anume trecerea de la moarte Prin Învierea lui Iisus, s-a făcut începutul
la viaţă, la o viaţă nouă şi total diferită, care lumii viitoare. Ea este începutul noii
cuprinde prezentul şi viitorul, pământul şi creaţiuni a lumii, care numai prin pauza
cerul, Dumnezeu şi umanitatea, lumea creatoare, în care ne aflăm, e oprită pentru
prezentă şi cea care va veni. un anumit timp, înainte de a fi dusă la
Învierea lui Hristos ne întemeiază, în capăt4.
general, credinţa într-o continuare a vieţii Apariţiile lui Iisus după Înviere sunt în
după moarte. „Dacă Hristos n-a înviat, număr de douăsprezece, acestea acoperă
zadarnică este credinţa noastră‖ (I persoanele şi sectoarele cele mai importante
Corinteni 15,17). Învierea L-a adus pe Iisus din activitatea Sa şi din comunitatea
într-o mai mare apropiere de oameni. creştină care va apărea după moartea Lui.
Desigur, întrucât trupurile acestora nu sunt Grupul care a beneficiat de cele mai multe
şi ele înviate, apropierea deplină se va apariţii este al ucenicilor Lui, al celor pe
realiza numai după învierea tuturor. care i-a chemat Iisus la începuturile
Învierea cu trupul a însemnat atât o înălţare activităţii Sale publice. Arătările se produc
a propriei Sale stări, cât şi o apropiere mai întotdeauna ca rezultat al iniţiativei
mare de oameni, o mai mare eficacitate personale a lui Iisus, care-i ia prin
asupra spiritului lor. Dar ridicarea propriei surprindere pe destinatari. Se produc în
Sale stări însemnă şi o mai mare apropiere locuri diferite, dar legate întotdeauna de
de Dumnezeu, ca om. locurile prin care au mers Iisus şi ucenicii
Prin Înviere, Iisus, ridicându-Se ca om mai înainte de moartea Lui.
aproape de Dumnezeu, S-a ridicat prin Apariţia este prezentată ca o vedere reală,
însuşi acest fapt la treapta cea mai înaltă a nu ca pe o viziune. Iisus este prezent ca
umanităţii, care este o comunicativitate în persoană. Iisus se arată oamenilor care îl
relaţiile cu oamenii. cunosc şi care vor fi capabili să-şi dea
Despre fiinţa şi atributele trupului înviat a seama cine este El. De exemplu, în seara
lui Hristos nu poate omul din trup duminicii Paştelui Iisus apare printre
pământesc să spună ceva determinat şi ucenici şi Li se adresează cu salutul iudaic:
inteligibil. Sfintele Evanghelii ne relatează, „Pace vouă‖ (Luca 24, 36;Ioan 20,19).
pe de o parte, că trupul lui Iisus a putut fi Apoi le arată urmele crucificării vizibile pe
pipăit cu mâinile, a primit hrană iar, pe de trup, concret, semnele cuielor în mâini şi
altă parte, că pătrundea prin uşile încuiate, picioare şi ale suliţei în coastă. Şi, conform
apărea şi dispărea din ochii ucenicilor şi, în lui Ioan 20, 22, le zice: „Luaţi Duh Sfânt‖.
general, că atingerea fizică obişnuită de mai El apare în mijlocul lor şi teama se
înainte nu mai era posibilă, cum reiese din transformă în bucuria regăsirii.
cazul Mariei Magdalena în dimineaţa Odată Înviat, Iisus inaugurează viaţa
Învierii. viitoare, lumea definitivă. Învierea Lui a
Preotul Serghei Bulgakov observă că
petrecerea lui Iisus cel înviat în lume până 4
Karl Heim, Jesus der Weltvollender, Furche-
la înălţare stabileşte legătura între starea Verlag, Berlin, 1937, p. 178, citat din Dumitru
Stăniloae, op. cit., p. 355.

31
Bogdania…………………………………………………………………………………………… An V, Nr. 33-34/2017

purtat pecetea iubirii lui Dumnezeu, pentru Iisus Hristos S-a înălţat la cer după Înviere,
Fiul Său iubit şi pentru toată omenirea. atât pentru a primi toată puterea
După cele patruzeci de zile de la Înviere, dumnezeiască în conducerea lumii spre
petrecute de Mântuitorul Iisus pe pământ, mântuire, cât şi pentru a lăsa oamenilor la
S-a înălţat la cer. Înălţarea la cer se înţelege latitudinea lor să se decidă liber:a crede în
ca şi înălţarea oricărui corp în aer, cu El sau nu. Dacă ar fi continuat să stea cu
deosebire că Domnul Hristos, având trup mărirea trupului Său înviat între oameni,
preamărit şi fiind totodată şi Dumnezeu aceştia ar fi fost siliţi să-L recunoască drept
Atotputernic, nu avea nici o greutate care Dumnezeu. Istoria, ca un loc al vieţii de
să-i împiedice înălţarea la cer. libere decizii, ar fi devenit imposibilă.
Domnul Hristos S-a înălţat cu trupul la cer,
căci cu Dumnezeirea era şi este
pretutindeni, şi astfel ne-a arătat şi nouă
care este ţinta ultimă a călătoriei noastre pe
pământ: cerul 5 . Înălţarea este ridicarea
umanităţii lui Iisus în intimitatea ultimă a
Sfintei Treimi şi la starea de cinste, putere
şi suveranitate deplină.
Pentru că Iisus şi-a ridicat, prin înălţare,
umanitatea în ultima intimitate a Sfintei
Treimi, păstrând şi adâncind, în proporţia
înălţării, apropierea de toată omenirea,
coboară la scurt timp după înălţare Duhul
Sfânt peste cei care sunt ai lui Hristos,
realizând Biserica. Duhul Sfânt, ca iubire
supremă a Tatălui, ca manifestare a Poazii creștine
intimităţii Lui, a coborât peste lume,
întrucât S-a aşezat întâi în chip desăvârşit
Ioan ALEXANDRU
peste omenitatea lui Hristos, ridicată în
ultimă intimitate divină. Deoarece
intimitatea lui Hristos, înălţată în acea
intimitate a Duhului Sfânt, asemenea
dumnezeirii Lui, se află în acelaşi timp în
cea mai adâncă intimitate a oamenilor care
îşi deschid poarta sufletului lor prin
credinţă, Duhul Sfânt îi învăluie şi pe
aceştia, ca pe purtătorii de Hristos. Biserica,
mistica omenitate a lui Hristos, primeşte pe
Duhul Sfânt, în calitatea ei de trup al lui Lumină lină
Hristos6.
Lumină lină lini lumini
Răsar din codri mari de crini
Lumină lină cuib de ceară
5
Îvăţături ale Bisericii Ortodoxe, Timişoara, Scorburi cu miere milenară
1987, p. 85. De dincolo de lumi venind
6
Dumitru Stăniloae, op. cit., p. 363. Şi niciodată poposind

32
Bogdania…………………………………………………………………………………………… An V, Nr. 33-34/2017

Un răsărit ce nu se mai termină Candelă frumosului şi iubirii de aproape.


Lină lumină din lumină lină Este singura mângâiere, ce ne mai rămâne,
Când, securea urii vor unii s-o dezgroape.
Cine te-aşteaptă te iubeşte
Iubindu-te nădăjduiește E sfântă sudoarea din care se naşte pâine.
Că într-o zi lumină lină Lupii au pândit şi-or mai pândi mioare,
Vei răsări la noi deplină Miei sacrificaţi, în numele-nvierii.
Cine primeşte să te creadă Aproape-i Dumnezeu. E-n fiecare floare,
Trei oameni vor veni să-l vadă Răsărind pe pânză chemarea mângâierii…
E-n sufletele noastre, sublimă sărbătoare.
Lumină lină lini lumini
Răsari din codri mari de crini RONDELUL DORULUI
I-atâta noapte şi uitare
Şi lumile-au pierit din zare Lângă Jiu mi-e leagănul de vis,
Au mai rămas din veghea lor Acolo mă întorc, când nu mai pot...
Luminile luminilor Să port în inimă îmi este scris
Oglinda lui, în viață, peste tot.
Lumină lină lini lumini
Înstrăinându-i pe străini Că mi-e frate geamăn, eu socot,
Lumină lină nuntă leac Același dor, în suflet, am închis.
Tămăduind veac după veac Lângă Jiu mi-e leagănul de vis,
Cel întristat şi sărăcit Acolo, mă întorc, când nu mai pot.
Cel plâns şi cel nedreptăţit
Şi pelerinul însetat Dorul casei, viscolit de flori
În vatra ta au înnoptat E-n orice cuvânt rostit sau scris,
Lumină lină leac divin Focul sacru-n inimă închis;
Încununându-l pe străin De câte ori îl văd, mă trec fiori -
Deasupra stinsului pământ Lângă Jiu mi-e leagănul de vis.
Lumină lină – Logos sfânt

SFÂȘIERE

Geo CĂLUGĂRU Într-un târziu, când nu o mai avem,


De dorul mamei, ne-apucă plânsul,
În genunchi, Cerescului cerem
În vis măcar, să ne-o învie Dânsul.

Ajută-ne ca, năzuind mereu mai sus,


Dumnezeirii să-i aflăm răspuns;
Noi înșine să nu ne fim o taină,
Ascunsă sub o străină haină...

Împacă-ne întâi și-ntâi cu noi!


Aici se duce cel mai dur război,
De aceea, Doamne, pune-i capăt -
APROAPE-I DUMNEZEU Să luăm o altă viață, de la capăt.

Vă îmbrăţişez cu flori de lumină, Pildă să ne fie arbori, păsări, flori


Aici şi acum, într-un loc, respirând iubire. Alcătuind o armonie divină de culori,
Sunt al tuturor ce sunt sau ori să vină, O înălțare perpetuă spre soare,
Frigul s-alunge şi să aprindă-n privire, De veșnică speranță dătătoare...

33
Bogdania…………………………………………………………………………………………… An V, Nr. 33-34/2017

Elena ARMENESCU Cu noul chip suveran


Piatră
La temelia unui munte
De iubire sacră…

La cina de taină
nu mâncarea
ci Cuvântul
de taină
te satură…

GEORGE CĂLIN

Cuvântul de Taină

La cina cea de taină


nu mâncarea
ci Cuvântul
de taină
te satură
cu puterea lui,
vestindu-te
că poţi să meditezi Îndemn
la profunzimea Adevărului
la duhul Mângâietorului, să mergem, să mergem smeriţi,
la via cerească, la Izvorul Sfinţeniei,
la mlădiţa domnească- pentru a ne potoli setea sufletului din noi –
Chiar de nu vrei să vezi, izvor ce poartă în el apa cea vie şi pâinea
vezi, cerească…
Chiar de nu vrei să auzi, să mergem, să mergem smeriţi,
auzi. învăluiţi în Lumina Taborului
strălucitoare lumină, tainică chemare
Nu plânge, să nu te ascunzi, ivită din umbra vremurilor, din Duh şi
ruşinându-te Adevăr…
de logodna trupului cu să mergem, să mergem smeriţi,
subtilul gândului pe Calea Mântuirii şi a sfinţeniei noastre
uitând de prigonirile păgâne, de nelegiuiri şi
Fără dorinţi masacre
simţi cum te duci înnobilându-ne cu Nădejdea cea sfântă…
pe calea triumfală să mergem, să mergem smeriţi,
spre mările din cer, cu icoana sufletului în privire
spre trupul de azur al nimbului, armă a biruinţei împotriva răului –
spre mister, fereastră cerească a Veşniciei…
într-o trăire spectrală să mergem, să mergem smeriţi…
sentinţă
Răpit,
născându-te imaginar cu palmele Tale, ai spălat picioarele
a doua oară celor ce cu umilinţă şi smerenie

34
Bogdania…………………………………………………………………………………………… An V, Nr. 33-34/2017

au rămas în umbra Crucei Tale… Ispitele, himere, iluzii, patimi, răni,


cu palmele Tale ai frânt pâinea Vor umple traista zilnică a destinului.
semnându-ţi sentinţa Supremă, Timpul nu îmbătrânește!
întinzându-i lui Iuda o sfântă bucată
Însă Omul prin labirintul anotimpurilor,
ruptă din trupul Tău…
cu palmele Tale ai ridicat păcatul lumii Străbate căi ireversibile, misterioase…
ne-ai dat Binecuvântarea Veşniciei Numai Iubirea…înflorește etern!
şi palmele, palmele Tale au fost cele în care Un vis albastru, nelumesc, coboară,
ruginite cuie au bătut răstignindu-te… Cortina grea a netimpului.
un pas.., doi paşi.., neiertat rămâne Păcatul Viața umană este scena unei piese de teatru,
neliniştită frunză cade matinal într-o Eternă Omul un actor, mai bun, mai rău, o
Rugăciune…
poveste…
Fiecare putând deveni îngrijitor priceput,
În livada înflorită a iubirii, a speranței…
Împreună putem învinge călăii,
Ionel MARIN
Vânzătorii de tristețe, de boli…
Ca să domnească peste veacuri și veacuri,
Adevărul, armonia, echilibrul.
Nu Omul este stăpânul vieții!
În memoria netimpului Cuvintele sfinte
Vor lumina pașii văzuți și nevăzuți…

În memoria netimpului

Din palmele Mirelui ceresc curg,


Clipele, fascinația netimpului…
Fericiți cei milostivi, blânzi, drepți,
Că peste ei vor poposi aripile cerului.
Pe poteci de lumină vor merge,
Către nesfârșitul viorilor de netimp.
Boabele de mărgăritar, din inima curată,
Vor rodi în grădina gliei părintești.
Cu talantul primit în dar, ce-am făcut? În tăria sufletului
L-am înmulțit, l-ai înmulțit cât trebuie?
Sub clopote de lumină, prin arderea de sine, Omul minune cerească, lacrimă a luminii,
Ne purificăm, vindeca, mântui, Punte de legătură între cer şi pământ,
Torțele dragostei rodind…fericire. Se hrăneşte cu muguri de cuvinte,
Trudă, veghe, priveghere, neuitare, Din Cina cea de taină,…nemuritoare.
Dăruire din…comoara interioară.
Nu reteza zborul viselor, În tăria sufletului ard spinii întunericului!
Prinde cu mâna răsăritul zorilor, Îndepărtează-te cât mai repede de răutate,
Tandrețea, prietenia, frăția să devină Nu lăsa monştrii lumii acesteia, să distrugă
Freamăt zilnic într-u bucurie… Împărăţia cea frumoasă a veşniciei.

35
Bogdania…………………………………………………………………………………………… An V, Nr. 33-34/2017

Elena Andreea Cojocaru (Ion) Poezii dedicate mamei, iubirii, primăverii

Portret aniversar – MAMA


Prof. Anghel HOTU

Tăria rugăciunii

Mi-alunecă gândul în tăcerea albă Tu te-ai născut frumoasă, bună


și sufletu-mi se ascunde Și cu-nsușiri de altruistă,
între degetele închise
Iar sufletul îți e o strună
în taina sfintei rugăciuni.
Ochii-mi coboară, Ce cântă-n gamă optimistă.
pământul îngălbenește,
cerul se deschide, Ești mamă plină de candoare
Domnul mă privește. Și o soție princiară,
Ești pururi o sărbătoare
Prin os de floare În lumea asta prea barbară.
ruga-mi se înalță,
îngerul coboară fâlfâind
din aripi largi, Tu ești mereu tranchilizantă
mi-acoperă ființa. Într-o psihoză generală,
Ți faci în lumea aberantă
Iubirea-mi îmbracă credința! O terapie naturală.

La tine vârsta nu apare,


M-ai auzit pe mine, Doamne! Căci ai rămas ca-n tinerețe
Aceeași doamnă iubitoare
M-ai auzit pe mine, Doamne! Și un exemplu de tandrețe.
Nu mai puteam să mai respir
și am bătut la ușa Ta Deși necazurile vieții
cu lacrimi să mă închin. Ți-au traversat și ție soarta,
Curgea durerea pe obraji,
anii treceau, dar tot credeam Zăbrele i-ai făcut tristeții,
că nu o să mă lași. La bucurii deschizând poarta.

N-aveam să-Ți dau, din cât ceream, Ai menținut mereu speranța


nimic, Și-ai cultivat doar armonia,
dar Tu știai că ruga mea n-ai cochetat cu disonanța
era tot ce primeai.
și nu te-a copleșit mândria.
M-ai auzit pe mine, Doamne!
Nu mai puteam să mai respir
și-ți mulțumesc că mă ferești Te-a încântat mereu frumosul
de atâta apă cu venin! Din oameni, ca și din natură,

36
Bogdania…………………………………………………………………………………………… An V, Nr. 33-34/2017

Și ți-ai adus mereu prinosul Și din galben din poiene,


De-afecțiune și căldură. Ești stăpâna absolută a începutului de vreme

La tine-a dominat credința Prinse-n zările albastre de perdele de nori


În tot ce e mai bun pe lume, grei
Și nimeni nu ți-a înfrânt voința Și, de repetate ploi
De-a-mpinge răul în genune. Curățate-s buruieni cu grijă de maniac.
Îzbucnite-s în lumină, seve, din adânc
Nu știi ce-i pizma, răzbunarea, purtând
Și nici invidia sau ura, Vraja vieții pretutindeni
Și ai avut mereu răbdarea Iar păsările-n cânt
În toate să păstrezi măsura. La a dragoste chemare răspunzând
Zboară într-una cuib zidind.
La ziua ta aniversară
Îți dăruiesc aceste stanțe, Vreme rea sau vreme bună
Din care chipul să-ați apară Primăvara-n coș adună ouă
Ca o pictură în nuanțe. Răspândite prin cuibare
Ș-apoi scot puii la soare
Iar dacă exprimarea-ntreagă Purtând puful de lumină
Nu ți-a redat portretul fin, Pirăind după-o găină
De vină-i muza mea beteagă Cloncănind grozav de tare.
Și-absența harului divin! Primăvară, primăvară,
Sufletu-mi mi-e tânăr iar
Și din floarea de cais
Doar lumina-a nins.

Liliana Popa

Lucia Silvia PODEANU

Întâlnire

Hai să ne întâlnim printre nori


Grea de verde Nu e nevoie de bagaj
Ne vor lumina alți sori.
Primăvară, grea de verde, Nu trebuie sa te mai uiți în jos
De parfum de liliac N-ai grijă, n-o să te împiedici.

37
Bogdania…………………………………………………………………………………………… An V, Nr. 33-34/2017

Uite de când vorbim, norul meu și-a Și lași să curgă lacrima uitării
schimbat forma Tot mai amară, tot mai grea,
Iar norul tău se odihnește pe fruntea unui Fiindcă durerea leac nu are,
munte. Nici nu-ţi aduce alinare .
Gândurile nu se mai zbuciumă în fața -Da, parcă-n vis simt un sărut,
minciunii, Și-o caldă, dulce mângâiere,
Devin piatra cuvintelor Când mă gândesc că te-am iubit
Ce nu se mai întorc pe pământ. Iubindu-te eu am plătit!
Întotdeauna mi-am dorit să număr stelele Când sufletul mi-e gol și frânt,
Să intru în ținutul fără hotare, fără minciună Și viaţa fără sens îmi pare,
Și să aprind cu gândul meu lumină crudă. Atuncea scot Dorul din mine,
Să îi cânt doina de jale.
Și-n rostul meu de-a fi dar sfânt
Îmbujorată m-am trezit din vis… Ca să ţin viaţa pe pământ,
Mai Dorule ....voinic vrăjit...
Deasupra mea o creangă de cais. Iubindu-te eu am plătit.
Ce-mi presăra petale și silabe, În dragostea mea pentru tine,
Miroase a poezie, la mine în odaie... m-am bucurat, am pătimit,
Înfiorată m-am trezit din vis dar Domnul mi-a luat simbrie:
Lăsându-mi gândul neînchis iubindu-te eu am plătit!
Rătăcitor de atunci prin alte lumi Și-am plâns cum curg izvoarele
Tot cauți adevăruri să aduni. Și-am râs cum râde soarele..
Încă visam când m-am trezit din vis Acum sunt singura gândind…
Eram ca într-o sferă închis. Iubindu-te eu am plătit!
Dar tu n-ai lacrimi, nu ai timp
Îmi sperii visul meu cu nimb.

Miroase a poezie, la mine în odaie DOR CĂLĂTOR

Sunt cu Dorul călător,


Așa-i de când lumea-i lume..
Doina BÂRCĂ Duce dragoste și dor,
De nu îl întrece nimeni.

Și în cer și pe pământ,
Doru-i veșnic călător,
Nu pot să țin pas cu el,
Dar mi-e drag acest fecior!

Cu pană la pălărie,
Cu brâul din iasomie,
Nu știu dacă-l vreau cu mine,
Ori să plece precum vine !
DORUL INIMII

-Inimă nu-ţi este greu,


Să-ţi ascunzi Dorul mereu?
Dorul cu miros de floare
Brâul de mărgăritare?
Dor mândru cum nu e altul
Cu ochi negri ca păcatul?

38
Bogdania…………………………………………………………………………………………… An V, Nr. 33-34/2017

Mărioara NEDEA Cu dreptul mai păşesc abulic


prin raiul cu miresme surde
de muguri şi de-un şarpe ludic,
Ce nu mă vede, dar m-aude.
Şi-mi toarnă iar ispite-n sân
în primăvara cu trup nud.
Şi-adorm cu greierii în sân,
Şi toţi cocorii-n verde crud.

Rodica ROMICRI
MĂRŢIŞOR

Cu umeri d argint
se-mbracă iarăşi pomii.
De strălucirea lor
orbesc pe rând
Toţi peştii din pâraie
spumegânde.
Şi fluturii cu-antene de arnici.
Albastre aripi fumegânde,
Ne picură din subţiori,
furnici.
Mă remarc-o libelulă cheală,
Refuzând s-adaste în pervaz. Mărțișorul meu adorat
Eu îi picur pe mustăţi cerneală,
Şi o las să-mi zboare Iubesc lumea, dar pe tine...
pe obraz. te iubesc fără sfârșit,
Pe tulpina plină de polen, copil drag, născut de mine
Aşteptăm iubirile absente. când Dumnezeu mi-a zâmbit.
Fluieră în depărtare-un tren,
Plin cu sărutări incandescente. Iubesc lumea, dar pe tine...
te iubesc neîntrecut,
cu tine am renăscut,
victoria marș mi-a țesut.

SEMNE DE PRIMĂVARĂ Iubesc lumea, dar pe tine...


te iubesc cu bucurie,
Îmi bate primăvara-n geam m-a umplut de veselie
şi mă invită printre iezi. gungureala ta purie.
De parcă altă treabă n-am,
Decât să-ngân cu ei, diezi. Iubesc lumea, dar pe tine...
Îmi plac corniţele subţiri te iubesc mereu cu foc,
şi boturile ude, roşii. pentru tine mă avânt
Şi intr-un dans. De ce te miri? și pe culme și la joc.
Vreau să valsez precum cocoşii
prin roua lacrimilor ierbii, Iubesc lumea, dar pe tine...
Păscute de un melc nătâng. te iubesc neîncetat,
Acolo unde, noaptea, cerbii cu mult drag te-am educat
îmi rumegă călcâiul stâng. ca s-ajungi om neînfricat.

39
Bogdania…………………………………………………………………………………………… An V, Nr. 33-34/2017

Iubesc lumea, dar pe tine... gesturi drăgăstoase,


te iubesc cu devotare, cu gânduri frumoase
ca pe darul cel mai mare și cu griji mămoase...
te-am crescut cu abnegare.

Iubesc lumea, dar pe tine...


te iubesc fără condiție, Cornel BALABAN
dăruirea și iubirea
au creat o coaliție.

Iubesc lumea, dar pe tine...


te iubesc de n-am cuvinte
să exprime sentimente
să te mângâie și alinte.

Iubesc lumea, dar pe tine...


te iubesc cu gingășie, Răsare primăvară-n frunze
cu blândețe și mândrie,
cum numai o mamă știe ! Răsare primăvară-n frunze
De plopi de sălcii și de tei

E anotimp de flori și muze


Porumbița Răsare primăvară-n frunze

O albă porumbiță, cu ochi de smarald Iubirea-i cu speranța-n pânze


mi-a trezit în minte, un gând bun și cald, Și trec luceferi pe alei
ea mi-a amintit despre mama mea,
vocea ei duioasă, Răsare primăvară-n frunze
vocea ei frumoasă, De plopi de sălcii și de tei
în timp ce cânta și mă învăța
romanța vestită despre o porumbiță
ce-ți aduce-n dar
grija și iubirea unui suflet drag, Pentru Tine
care a plecat spre un alt meleag...
Am cules pentru tine
Haina ei de pene, Un ghiocel
albe și pufoase, Întâiul surâs al soarelui
voaluri de mirese Scânteie albă
tandre și voioase, Din care se despletește
mi-a adus în minte, Primăvara
eleganța mamei,
frumusețea ei, Încălzește-l în palmele tale
gingășia ei, E încă plăpând
când mă învăța cu răbdări de zei, l-am cules
să fiu îngrijită și-n „cușca cu lei‖... de sub lumina zăpezilor
cu pâlpâirea ultimului frig
Mereu mi-e dor de ea
și s-o mai am aș vrea... Ia-l!
Mereu îmi amintesc Îți dăruiesc toate curcubeele
cum mă mângâia: Adunate
cu vorbe duioase, În petalele lui imaculate-

40
Bogdania…………………………………………………………………………………………… An V, Nr. 33-34/2017

Ioana STUPARU Liliana ALBU

Știi ce-nseamnă să iubești?


De Iubire
Plutești în cer sau scurmi pământul,
Despre ce să-ţi povestesc, iubite? De simți că-i rătăcește gândul,
Despre zborul meu prin ere adormite? Dar cu o șoaptă îți învie
Visul căzut în agonie…
Zbor dorit spre tine, fără frângeri,
Cu aripi primite de la Îngeri. Ești rege, sclav, pe rând, deodată,
Raiul sau iadul îți e soartă,
Mi-am ostoit setea din Cereşti Izvoare, Te-nalți ca să cobori în jale,
Tihna mi-am cules-o din sclipiri de soare. Ai tot, dar mâinile-ți sunt goale…

Anii mi i-am scris doar în primăveri, Dragostea-i chin dar și ispită,


Când doineşte mierla printre flori de meri. Fata Morgana mult dorită,
Te-ntrebi când glasu-i te răsfață
Pentru hrana noastră-am îmblânzit albine... Este apus sau dimineață?
Şi am înflorit salcâmii pentru tine!
Iarna brodează fulgi în tine
Sau ploaia tremură-n suspine.
Frumoasa solitară Ți-e rece, cald, totul te doare,
Trăiești prin stele căzătoare…
Căta pe-alei frumoasa solitară.
Părea că printre flori se rătăcise. Ascunsă în adâncă ceață,
Sau cântul mierlei o ademenise Fără iubire, umbra-i viață,
În ziua începutului de vară? Karma supune lege-a firii
Când noi ne dăruim iubirii…

Aflat la vârsta ce-mpleteşte vise, Ea este foc ce arde-n toate,


Îndrăgostit pe loc şi-ntâia oară, Sămânță de divinitate…
Învăluind-o-n strune de vioară,
El o purtă-n castelul ce-şi clădise.

Minunea doar trei zile a durat!...


În roşie rochiţă vaporoasă,
Ea a trecut la braţ c-un alt bărbat.
Iubirea şi trădarea nu fac casă!...
Fatală clipă când a constatat
Că ea nu pentru el s-a vrut frumoasă!

41
Bogdania…………………………………………………………………………………………… An V, Nr. 33-34/2017

Andrei POGÁNY ACOLO


Blestemată cu blestemul tăcerii..,
Mânjită amintire
Ce se prelinge din cupa DEZOLĂRII,
pierzându-și forma,
ARIPA-NSERĂRII,
Tresare-mprejur înfiorându-ne
şi făcându-ne
să ne zgribulim în noi înşine
GHIOCELUL Și să lăsăm afară doar UMBRA..
UMBRA ce-nvaţă a umbla
Auzi, omul de zăpadă a dispărut, tocind din albul pietrelor
De trei zile nimeni nu l-a mai văzut. Cu care NOAPTEA
a-ncercat să şi-o strivească la picioare.
În poieni ghiocei încep să răsară, Şi-atunci....
Acum ei pornesc dorita primăvară. ACOLO…
ŞTII,
Chiar pe bulevarde vor să te salute, Am căutat cerul,
Le găsești în coșurile umplute. Dar susurul luminii
era deja-nghiţit de însetatul ţărm al vremii,
În mâna mea țin cu flori și mănuța fiicei, Iar formele unduitoare,
Cu ea mă bucur mult de firele de ghiocei. Acum zvârlit trecut,
Se zbat degeaba să se-adune din nimic,
Și o ridic sus, parcă vrea să alerge, Zvârlind iluzii-amăgitoare.
Dacă o las jos, cu mici pași merge. ŞI TOTUŞI..
tot atunci…
Pare se că în mine un nou ritm bate, ACOLO…
Cu râvnitele speranțe, noi, curate. ŞTII,
Am încercat,
Uit acum aprigă iarna ce ne-a frământat Cu toate că eram dezorientat
Cu toți ne renaștem, cu ghiocelul delicat Să caut SOARELE....
Pentru unii soarele e roşu,
Pentru alţii soarele e galben..
Dar cine ştie ce se ascunde în spatele
Nicu DOFTOREANU culorilor
Pentru că SENTIMENTELE...
Nu sunt întotdeauna
colorate la fel PRIMĂVARA!
Dar soarele m-a trădat....
De-aceea
Şi nu pentru că era întuneric,
Am luat în mâini lumina micilor petale
TANGOUL DEZOLĂRII de vrând s-o păstrez...
PRIMĂVARĂ Dar EA..
s-a ridicat cu zbuciumul suflării,
ŞTII, Izbită-n stânci şi-mprăştiată-n valuri,
Am luat în mâini FLOAREA Zvârlindu-mi
Dar floarea mi-a murit în mâini din milioanele de vise vii
Lăsându-mă pumn de nisip pe țărmul ce-s risipite în zadar,
vremii, Doar stropul unui singur :
Şi-atunci.. .....ŞTII ?!

42
Bogdania…………………………………………………………………………………………… An V, Nr. 33-34/2017

Medalion Liric pentru a lor viață mai bună.


Iar, ca să stea bine cu Domnul,
în casă și grădina lui, tot omul
Nicolae VASILE să aibă de toate, mii și mii,
ei bine și p-asta trebuie s-o știi!
Voi munci, voi avea, voi trăi!

În vârtejul vieții încă ești,


timp deloc, pentru povești,
pentru plăceri și baliverne,
nu mai treci pe la taverne!...
Vai de tine și de viața ta,
tu ești, oare, mulțumit așa?...
Tot timpu’ stai doar acasă,
cu-n ceai, o pâine și salam!
Glossă Trăiesc astăzi doar cu balsam!

Nu știe lumea ce mai faci,


Credeam că veșnic voi fi, toți cred că doar te prefaci,
de toate voi ști, pe toți îi voi iubi, că te-a sechestrat nevasta,
voi munci, voi avea, voi trăi. că i-ai spus la viață, basta!
Trăiesc astăzi doar cu balsam, Ce este oare-n capul tău,
știu destule, am iubire de neam, sau ți l-a luat Dumnezeu?
muncesc mult, dar tot n-am. Studiez, scriu într-una și citesc,
Am trăit, deși bani n-am avut, știința este, acum, tot ce am,
am și trudit, deși carte-am știut, știu destule, am iubire de neam.
am suferit, de mă mir că mai sunt.
Nu, mai bine, faci altceva?...
Venind din vremuri adânci, Poate, soarta ți se va schimba,
din străbunici și bunici, sunt o mulțime de programe,
din moși și strămoși, cu tot felul de idei, de proiecte,
din zâne și feți frumoși, care de care mai deștepte.
din părinți inimoși, Am încercat de toate, în zadar,
din negura timpului, am luat-o ca la abecedar.
din bătaia vântului, Am găsit doar un tip de program:
dintr-un șir de tați și fii, muncesc mult, dar tot n-am.
credeam că veșnic voi fi.
Poate, ești tu mai ghinionist,
Dar, doar trecutul nu-i de ajuns, nu trebuie să fii atât de trist,
mulți răsărit-au și au tot apus, toate or să vină la timpul lor,
trăindu-și viața fără niciun rost, pas cu pas, ia-o iar, încetișor,
orice-au făcut, oriunde-au fost, sunt exemple foarte multe,
căci multora nu le-a stat în fire pentru cine vrea s-asculte.
să învețe, să facă totul cu iubire De gândit, m-am tot gândit
și n-au ajuns nicicum la fericire. chiar de nu sunt prea satisfăcut,
Omule, fă tot ce poți și tot ce știi! am trăit, deși bani n-am avut.
De toate voi ști, pe toți îi voi iubi!

Dar, nu ești singur în lumea asta, Din viață, multe poți să iei,
ai și soacră și copiii și nevasta, știința, filozofia, artele
îți vor cere câte-n stele și în lună, creează niște mici Dumnezei,

43
Bogdania…………………………………………………………………………………………… An V, Nr. 33-34/2017

iubirea te așteaptă-n mrejele ei, Noi recunoaştem, numai astăzi, fie,


toate, cu brațele deschise, Pentru bărbaţi, FEMEIA este CHEIE!.
ducându-te într-o lume de vise.
Poți să înțelegi tot ce vrei, Femeilor ce ne-au adus pe lume,
dar eu chiar sunt un om împlinit: Să fim noi azi, în viaţă, o fiinţă,
am și trudit, deși carte-am știut. Le datorăm mai mult, anume:
Respect, iubire şi recunoştinţă!
Toate-n lume au și un trecut,
deși nu mereu la fel de plăcut, Femeilor care ne-au însoţit destinul,
unele au avut și-un rezultat, Şi chiar ne-au dăruit copii, e-n fire
altele,... valurile vieții le-au luat. Să le-oferim, în viaţă, tot deplinul:
Pot spune, acum, la sfârșit, Respect, recunoştinţă şi iubire!
fără teama de a fi greșit:
m-am născut, am crescut, Femeilor ce ne-nsoţesc în muncă,
am citit, am știut, am trăit, Colegelor, le dăm din inima din piept,
am suferit, de mă mir că mai sunt. O dragoste modestă şi adâncă,
Dar şi recunoştinţă, iubire şi respect!
Am suferit, de mă mir că mai sunt,
am și trudit, deși carte-am știut, De ziua tuturor femeilor din lume,
am trăit, deși bani n-am avut. Femeilor din viaţa mea, v-arât la toate,
Muncesc mult, dar tot n-am. Respect, recunoştinţă şi iubire, anume,
știu destule, am iubire de neam, Dar gândul mi-e la ...cele trei nepoate!
trăiesc astăzi doar cu balsam,
voi munci, voi avea, voi trăi.
de toate voi ști, pe toți îi voi iubi!
Credeam că veșnic voi fi!...
FLORILE VIEŢII MELE

Într-o zi sfântă cu soare,


Dumnezeu mi-a dat o floare.
Coeneliu CRISTESCU „- Ia-o, zice, de dimineaţă,
Să-o petreci întreaga viaţă.

Nu uita să o-ngrijeşti,
Nu uita să o iubeşti.
Floarea asta-i doar a ta,
Ca să te bucuri de ea‖.

Am luat floarea cu mine,


Am luat, să-mi fie bine.
M-am împreunat cu ea,
Floarea a fost viaţa mea.
8 MARTIE
Viaţa mea a prins un sens,
Motto: ―Ziua de 8 martie înseamnă iubire, Şi am câștigat imens.
recunoştinţă şi respect‖ Şi-am iubit-o mult şi des,
(Klaus Iohannis, 2016) Faptul e ...subînţeles!

E viaţa rodul dragostei, se ştie, Din marea dragoste a ei,


Dintre un bărbat şi o femeie; S-au născut doi bobocei,

44
Bogdania…………………………………………………………………………………………… An V, Nr. 33-34/2017

Doi boboci de floare aleasă, Ovidiu ȚUȚUIANU


Înflorind la noi în casă.

Cu dragoste şi iubire,
Au crescut şi ei în fire.
Ei veniră cu alte flori,
Care le-au trezit fiori.

Din dragoste şi iubit,


Alte flori au zămislit.
Şi-acum fiecare floare,
Ne aduce-n casă soare! FLUX ŞI REFLUX

Doamne, zic, dă-mi sănătate, Când valurile se retrag,


Fiindcă le iubesc pe toate. Adânc în taina mării,
Sunt florile vieţii mele Rămân la maluri, ca un prag,
Şi eu mă mândresc cu ele. Urmările surpării.

Doamne, ţine-mi mintea-ntreagă, Pe plaja goală se depun,


Să le spun poveşti cu şagă. În straturi uimitoare,
Să le dau din viaţa mea, Pietriş cu scoici ce se răpun,
Dragostea şi inima! De valuri viitoare.

Aşa şi ale noastre vieţi,


Şi să le dea Tata Mare, Cu trepidante fluxuri,
Câte-un strop la fiecare, Cunosc frumoase dimineţi,
Din al meu nectar al vieţii, Urmate de refluxuri!
Înţelepciunea ...bătrâneţii!

Să le dea şi Tata Moşu,


Sensul vieţii, firul roşu, Camelia VASILIU
Bucurii la fiecare,
Să crească floarea mai mare.
Miezul iubirii
Lor le dau spiritul meu,
Tot ce-am scris în viaţă eu,. Iubirea,
Fiindcă-s fericit cu ele, plăsmuită în noi dintotdeauna,
Sunt gradina vieţii mele! există într-un miez
unde germinează tainic o vreme,
Doamne, e dorinţa mea, pentru a se urni timid,
Să îmbătrânesc cu ea, în priviri curioase,
Floarea mea din zile grele, îmbrăţişări candide,
C-a fost floarea vieţii mele! unduiri feciorelnice,
spre creşterea în pătimaşe simţiri,
înălţătoare văpăi,
*** noi zămisliri,
ucigătoare gelozii,
Şi de-o fi să să vin la Tine, înfierate despărţiri...
Doamne, să-ai grijă de mine. În timp, descoperind vremelnicia şi dorul,
Doresc, Doamne, să se ştie, iubirea se cuminţeşte
Că sufletul meu, ţi-L dau ŢIE! şi se-nveşmântă

45
Bogdania…………………………………………………………………………………………… An V, Nr. 33-34/2017

în eterna poezie. Renaşteri


*
Apoi, se retrage în miezul originar, Mi-e sufletul astăzi un potir de argint,
unde primeşte sărutul definitiv Răsfăţat de soare, cu raze divine;
al luminii. Barca tristeţii, spre margini de zări o trimit,
Pe mări fără capăt, departe de mine.

Reînvăţ zborul oprit ieri de-un glonţ


Pierdut de armatele iernii în noapte,
Carmen Viorica RADU Sădesc trandafiri în tranşee de front
Şi albi porumbei îmi țâșnesc de sub
pleoape.

Frunzăresc încă dorul proscris


( Deşi am uitat în ce zi l-ai adus).
Te culeg - pic cu pic - din eternul meu vis,
Dar să știi: niciodată nu îmi eşti de ajuns !

Îmi scriu poemul

Am încercat odată să îmi scriu poemul, Dr. Teona SCOPOS


În taina lunii, la capăt de zile pustii,
Mai aproape de zare şi de mirajul
Unui ţărm albastru, cu stânci argintii

Dar iată că-mi las în toamnă obolul,


La zidul cel negru şi rece-al uitării...
Pentru a simţi şi mâine ce-i dorul,
Imprim în granit parfumul iubirii.

DOR DE PRIMĂVARĂ
Aşteptând iertări şi ignorând târziul,
Caut în van, slove de aur, mărunte, Soare puternic crește-n senin -
Fiindcă alfabetul s-a pierdut în hăul Zâmbetu-i tânăr revarsă lumină -
Fără vreo ieşire, al dorurilor mute. Încă-i zăpadă multă-n grădină -
Zile de iarnă mai vin și mai vin.
Răsar azi, din neant, clipe reci în noi
Iar nopţile, hidoase, seamănă doar vrajbe. Martie, însă, e tot mai aproape -
Sunt muguri grăbiți să prindă iar viață -
De ce-om purta în ochi atât de mult război,
Cu fiece pas natura mă-nvață
Când sufletele flutură numai steaguri albe ?! Să pot drămui speranța sub pleoape.

S-aștept bucuria primelor flori -


Tot voi găsi o cale să îmi scriu poemul, Să pot săruta firavi ghiocei -
Până nu dispare cuvântul " fericire"; Un nou anotimp, chiar sub ochii mei,
Am înţeles în timp că miracolul, S-alunge din suflet neguri și nori.
Nu stă în clipa de ieri, ci în ziua de mâine... Încă e iarnă ... dar ziua tot crește ...

46
Bogdania…………………………………………………………………………………………… An V, Nr. 33-34/2017

Crește și crește speranța în bine - Oprește dezastrul cât încă trăim -


Simt dor de normal în suflet la mine, Să știm demnitatea și-atunci când murim
Dor ce sporește, sporește, sporește ... Și drumul prin viață să nu fie scrum.

Zile de iarnă încă mai vin - Un nou anotimp stă gata să vină -
Multă zăpadă mai este-n grădină - Fă iar primăvară în suflete seci -
Soarele tânăr revarsă lumină, Căldură, dă DOAMNE, în inimi prea reci,
Crescând în putere sub cerul senin. În gândul curat dă forță divină.

Ajută-ne DOAMNE, doar TU ne-ai rămas -


Mărțișor din primăvară Ajută-n hotare țara să-nvie -
Bogată și mândră de-a pururi să fie,
Mâini măiestre împletesc Cu mers vertical la fiece pas.
Ăl mai gingaș și mic șnur -
Roșu – alb, frumos și pur, Mă-nchin și mă rog - Doamne, mai sper ...
Țării eu îl dăruiesc. Lacrimi neplânse vor sfântă dreptate -
Inima, a câta oară, Ajută-ne DOAMNE cât încă se poate
Știe șoapte să asculte ... Și cât mai putem privi înspre cer .
Orga brazilor din munte,
Roua-n flori de primăvară. E iarnă, e frig - cu TINE răzbim -
Din mătase foșnitoare, Mi-i dor cu durere de viață normală -
Ii simbolice cu flori, Vindecă, DOAMNE, țara de boală,
Ne inspiră, uneori, Putând învăța din nou să iubim .
Prin lumină și culoare .
Râde țara în hotar, Cu gândul la TINE, mai sper și trăiesc -
Intuind simbolul pur - Urmașilor toți le vreau un trai bun -
Mărțișor legat cu șnur, Ascultă-mi și gândul ce poate nu-l spun ...
Ăl mai mic ...dar mare dar ... Simt că m-ajuți ... și îți mulțumesc!
Voi, români, hrăniți cu dor,
Ați primit un fir cu ... viață ...
Râdeți și priviți în față,
Ăst simbol - un mărțișor.
FLORIN GRIGORIU – Poeme de
dragoste
Rugă pentru țara mea

În iarnă haină, prea multă ură,


Multe minciuni, multă prostie -
Fă, DOAMNE, țara normală să fie,
Românul ROMÂN prea multe îndură.

Pune, în suflet, lumină curată -


Mințile țării să judece drept -
Unde-i românul cinstit, înțelept ?... TE IUBEAM FĂRĂ SĂ ȘTIU
De prea multă vreme ni-i țara furată.
Te iubeam fără să știu,
Iartă, DOAMNE, răul și farmă-l spre bine - Tu ești sângele meu viu.
Curăță ochii ce nu știu să vadă -
Ajută un neam lovit să nu cadă Te iubeam fără să știi,
Mai jos de obrazul pătat de rușine. Tu-mi ești gândurile-mi vii.
Din rău în mai rău ni-i mersul pe drum - Te iubeam, ah, te iubeam,

47
Bogdania…………………………………………………………………………………………… An V, Nr. 33-34/2017

Câtă dragostea-acum am! O nouă iubire cu mângâierea ei te răsfață


Nici nu pot gândi, socot, Și mult mai încâlcită e soarta ce vine...
Să mi-o prețuiesc în tot, Dar cât de frumoasă și plină de tine,
Cel care-ai fost fără-a fi ca să fii,
Că mi-i scump și mi-i puțin, Chiar dacă-n juru-ți se joacă doi fii.
Înflorește-n mine spin.
Lumină părut-a, dar amurgul era
Înflorește, înflorea... Și prin tăcerea ierbii pasu-ți curgea
Nici nu știu ce-i dragostea. Tot așteptând ce fost-să fie,
Suavă lumină, crin, bucurie
Repede dusă, cum pe apă un lemn
AM SCRIS DESTUL, ACUM IUBESC Și-n casă-nrămat peisaj în desemn,
La care te-nchini în gânduri supus,
Am scris destul, acum iubesc Precum, în liniști, creștinii la Iisus.
Cu tot ce-am adunat în mine,
Cu trup de cer dumnezeiesc, Și casa-ți dorind a prinde iar viață
Cu trup de ceară de albine. Emoție nouă aștepți. Și-adiind te răsfață.

Și mi-s pe un jertfelnic dus Și este și nu e și nu e și este,


De vulturi ce-s purtați în mine, Dar cum să faci să nu treacă-n poveste
Către acei ce-n foc s-au dus, Clipa din palme, din ochi și din buze,
Știindu-mi drumul care vine, Fără cuvinte să ierte, s-acuze?

Că-i lumea plină de poeme, Și vrei să te duci pătimaș întru clipă,


Șoptiri de gând, șoptiri de trup Să știe, să afle, să aibe în pripă
Și-n mine văd, năprasnic geme, Pierdutele vremi, tăcutele ceasuri,
Ființa unui mare stup Păzitele-n ieburi mângâiere și glasuri,
Și șoapte, și faguri, și flori de mălin...
Și-albinele și matca lor Mă iartă! Mă lasă! Mirezmei tale mă-nchin,
Vor să roiască azi în tine Eu, îndureratul, eu cel ce crede Învierea
Tu mierea fagurilor-dor Ca apa, ca fructul, ca roua, ca mierea.
De dincolo de ceți alpine,
Că urc pe-un munte jăratec
Purtând povara mea de flori,
Pe drumul vieților noptatec Elena Sivia SĂRACU
Al magilor colindători.

Și te-am văzut, mă chemi la tine.


Ești o biserică de jar.
Și urc frumos, un roi de-albine
Mă înconjoară, duh stelar.

Și iată pajiștea și luna


Stă-n casa ei, făcându-mi semn;
Îți poartă chipul tău de una
Mă unge tot cu untdelemn. De ce? De ce?

De ce
EMOȚIA IUBIRII privirea spartă mă dorește
și ochiul fuge urmărit de-un val,
Când toate îți par încurcate în viață, mă chemi

48
Bogdania…………………………………………………………………………………………… An V, Nr. 33-34/2017

prin tine tulbure și rece


apoi dispari? Visam

De ce În vechiul cor,
îmi este frig Ca un sobor de lună Mai
și tare frică? Dansam,
Primește-mă, ca pe un dar, zburându-ne
Aprinde în al tău altar cu florile de măr
pădurea-frunze de suspine, ce mi-le aprindeai
Dă viață zăpadă-n păr
lutului din mine, să-mi fie dor
fă-mă lumină de noi.
Iar…
De noi
să-ți fie dor
când lacrima
Fără păcat ne va fi rug
de ploi…
Mi-a fost o foamea rea
de tine-aseară.
Ca să mă satur, am mușcat din soare.
Ca să mă bucur, Eram
l-am furat.
Și-apoi Sfârșit de martie era…
l-am transformat Stingher
dintr-o suflare te legănai
în lună nouă. pe-un colț de cer
Ce păcat! cu luna agățată
de primul legământ.
Dormind Erai demult…
am adormit cu el întunecat;
Septembrie de iarnă era…
Înfrigurat, Cu viscolul
ciuntit, adulmecând
părea un arc spre infinit ușor
căci, focul și lumina lui eram, ninsoarea
erau acum în mine. ce umplea un gol,
Alt păcat?! trecând prin umbra ta.
Eram cândva…
Trezită,
M-a trezit alt soare Debut de iunie era…
ce mă privea de sus Eram cu mine.
cum eu, Te gândeam…
un biet crâmpei de viață spre apus, Gândind
copil din flori de primăvară te așteptam venit
eram, mergând în doi
pentru întâia oară
un zâmbet Cred că eram
mai curat Chiar noi
fără păcat… Fără să știm?
Fără păcat. Fără să fim?!

49
Bogdania…………………………………………………………………………………………… An V, Nr. 33-34/2017

Superbe mărgăritare sufletești cuprinse în Vestitorii primăverii


volumul ”33 de plânsuri pe oglinzi”, Scot căpșorul de Mărțișor.
Editura Tracus Arte din București
Pe zefirul adierii
Duce balsamul florilor
Către culmile plăcerii,
Maria Filipoiu Din răspântia zorilor,
Vestitorii primăverii.

Irina Lucia Mihalca

MĂRȚIȘOARE DE GÂNDURI
(sonet)

În alb-negru pe hârtie,
Gândurile adunate
Și cu priviri înșirate, Ştii tu, omule... ?
Las în amintire vie.
Ştii tu, omule,
În ghiocei răsfirate când primăvara nu va mai fi doar o zi,
Din plapumă sidefie, când florile-şi vor continua înflorirea,
Cu primăveri reînvie când păsările-şi vor duce tot mai departe
Mărțișoare preferate. cântul?

Eu scriu gânduri în petale, Ştii tu, omule,


Cititorilor să fie când zâmbetul omului nu se va mai stinge,
Eternele Mărțișoare. când soarele ne va mângâia prin fiecare
răsărit,
Pe un ram de veșnicie când anii vor fi doar perle înşirate în
Scriu a vieții neuitare colierul vieţii?
Și-o las în tradiție.
Ştii tu, omule? Hei, ascultă, veşnic
nemulţumitule!
Sub fiecare piatră-i ascunsă o durere,
VESTITORII PRIMĂVERII în cruciada vânturilor, fiecare cetate
(rondel) departe-şi poartă tânguirea
prin glasurile celor zidiţi în întunericul
Vestitorii primăverii gândurilor.
Scot căpșorul de Mărțișor
Și scutură clopoțeii Dincolo de eclipsa inimii,
Pe urmele ninsorilor. priveşte, omule, delta cu nuferi înfloriţi!

Când simbolul renașterii Tu, cel care mereu te-ndoieşti,


Crește-n albul petalelor, priveşte

50
Bogdania…………………………………………………………………………………………… An V, Nr. 33-34/2017

şi lasă să-ţi treacă furtuna Un vis?, Un gând?, Sau niște mâini?


întinsă în suflet ca viţa sălbatică! Ce umplu fericirea!
Sub cerul dogoritor,
mistuit de arşiţa dorinţelor, Când nu-i aici, eu mă trezesc,
în curând, o ploaie binefăcătoare În fiecare noapte,
îţi va potoli setea. Pe-un colț de cer, stau și privesc,
Sub picăturile din cer, Și-ascult a' lunii șoapte!
în primul vis îmbrăţişat sub stele, De nici Luceafarul cu nimb,
simte iubirea, Nu-mi spune ce-i iubirea,
respiră pacea din adâncuri, Aș da orice să pot să schimb,
acolo unde lumina Un vis cu amintirea!
a străpuns întunericul
pentru ca sufletul
să-ţi încolţească Te-am regăsit iubito,
cu bucuria clipei
şi-a fiecărei provocări! Te-am regăsit iubito într-un timid pastel,
Cu părul peste umeri, în abisul castel,
Un nufăr şi-a deschis larg petalele De-o vagă nostalgie, acum mă simt cuprins,
să-ţi nască fiul. Când luna strălucește, în rest, totul e stins!
Peste azurul mării în fierbere,
o altă furtună, Iar chipu-ți oglindește ca un buchet de flori,
un pescăruş cu aripile-ntinse În geamul plin de gheață, de ploi și de
şi-o nouă căutare... ninsori,
Eu, steaua norocoasă, o văd, din nou,
lucind,
Când norii fără de cer, plutesc, încet,
zâmbind!
Cristian MARINESCU

Ionel MARIN despre: 21 martie - ZIUA


INTERNAȚIONALĂ A POEZIEI

Ziua Internaţională a Poeziei, începând din


anul 1999, se sărbătorește în fiecare an pe
data de 21 martie. UNESCO a declarat
Ce e iubirea?
această Zi ca o recunoaştere a faptului că
Ce e iubirea? Poți să-mi spui? oamenii de litere şi de cultură, poeţii şi
Tu, de le știi pe toate! scriitorii din întreaga lume şi-au adus o
Tu, Creatorul dorului, contribuţie remarcabilă la îmbogăţirea
Îmi spui că nu se poate. culturii şi spiritualităţii universale.
UNESCO recunoaște capacitatea unică a
De ce sunt trist și lacrimi curg? poeziei de a surprinde spiritul creativ al
Iar inima-mi tresare, minții umane. Unul dintre obiectivele
Nici gândurile nu ajung, principale ale zilei este de a susține
Să spun tot ce mă doare! diversitatea lingvistică prin intermediul
expresiei poetice și de a oferi limbilor, pe
Pretenții n-am, să mă alini, cale de dispariție, posibilitatea de a fi auzite
Dar spune-mi, ce-i iubirea! în cadrul comunităților lor.

51
Bogdania…………………………………………………………………………………………… An V, Nr. 33-34/2017

De asemenea, “Ziua internaţională a ar fi propriile lui gânduri sau aproape o


poeziei” are ca scop principal susținerea amintire din viaţa lui."- John Keats
creaţiei poetice, stabilirea unui dialog între Președintele Ligii Scriitorilor Români,
poezie şi alte genuri ale creaţiei, editarea şi ALEXANDRU FLORIN TENE, vede
promovarea poeziei ca artă a sensibilității și Poezia ca și mod de viaţă : ‖Poezia este
frumosului interior. Poezia trebuie pentru mine chiar existenţa însăşi, fiindcă
promovată în mass-media, astfel încât viaţa mea o consider un mesaj artistic cu
această formă de artă să nu mai fie ajutorul imaginilor expresive exprimat
considerată învechită, ci să fie văzută ca un printr-un limbaj folosit concentrat al
mijloc de afirmare a identității unei afectivităţii faţă de semeni şi mediu
societăți. Se impune și stimularea creației la înconjurător. Poezia nu este numai muzică
elevi și tineri prin susținerea financiară de şi nici numai o suită de imagini. Nu este
către Guvern a Festivalurilor și nici o simplă suită muzicală de gânduri.
concursurilor naționale și din domeniul Este o suită muzicală de gânduri
literaturii. emoţionale‖. Pentru poetul Vasile S.
GHICAN „Poezia este al cincilea anotimp
Ca să înțelegem mai bine fenomenul poetic trimis de Dumnezeu pe Pământ, pentru a
trebuie să definim poezia și să facem asigura omenirea că datorită acestui
referiri la poeți, la acei oameni care fenomen divin, sfârşitul lumii va fi amânat
zămislesc creațiile poetice. Ce este poezia? cu încă 1000 de ani. Este o energie
Iată o întrebare care încearcă să prindă în spirituală care poate anihila de mai multe
plasa răspunsului inefabilul sufletului. Poate ori pe cea nucleară. Este la fel de blândă ca
că poezia este o stare de înger a sufletului plutirea unui înger şi la fel de curată şi
omenesc, pentru că numai în atelierele mirositoare ca florile de măr, iar un gram
îngerilor se migălesc aceste bijuterii prin din acest reactiv poetic poate asigura pacea
razele cuvântului divin iar poeţii sunt şi înţelegerea între planete pentru toate
ucenicii îngerilor care toarnă Cuvântul Constelaţiile plăcute lui Dumnezeu. Fiecare
făurit din raze în tiparele poeziei, prelucrat poet român deţine cantităţi enorme din
la temperatura incandescentă a sufletului această fuziune dumnezeiască, pentru care
lor. Dar poezia mai este şi zborul metaforei voia lui Dumnezeu va da infinitului un suflu
ca un fluture de lumină cu aripi de vânt sau nou, extindere plăcută pentru alte şi alte
zborul fulgului de nea alintat de suflarea miliarde de veacuri şi Căi Lactee!‖
crivăţului. În trăirile sale, dar mai ales în NICOLE POTTIER (Franţa) - ―Poezia
simţirea sa, poetul trebuie să se lase cuprins este un răsărit de soare care ne bucură
de acest zbor şi să intre în jocul său zglobiu. sufletul în fiecare clipă‖.
Numai aşa sufletul său va vibra intens, GHEORGHE A. STROIA ne reamintește
cuprins de magia poeziei. Dacă însă va despre hrana spirituală, afirmând: ‖Astăzi,
încerca să prindă cu mintea fluturii- din nefericire, oamenii au uitat, din ce în ce
metafore sau acei fulgi de nea şi dacă va mai mult, să fie Oameni. Că pe lângă hrana
încerca să le direcţioneze zborul cu suflul aceea strict materială a trupului (pâinea şi
gândirii, mirajul poeziei va dispărea. Atunci apa vieţii, cum se spune), au nevoie şi de
fluturii-metafore vor muri, fulgii de nea se pâinea şi apa imaterială a Poeziei. Ce poate
vor topi şi vor cădea în mocirla prozei care să îţi adape visele, mai mult decât însuşi
murdăreşte poezia. Stimaţi poeţi, nu suflaţi visul? Sau ploaia aceea, pe care o simţi
cu mintea peste fluturii-metaforă! Ei zboară căzând în culori, peste tine? (O stare – o
în direcţii tăinuite, dirijate doar de degetul culoare, o picătură – un vis, un sunet – o
divin. Lăsaţi doar simţirea voastră să le armonie). Că anotimpurile nu sunt cicluri, ci
cuprindă zborul.‖ - susține prozatorul sunt părţi ale unei lumi ce se află în tine, în
NĂSTASE MARIN. "Poezia trebuie să puterea ta‖... Da, cu certitudine avem
impresioneze cititorul ca şi cum cuvintele ei nevoie de POEZIE pentru a evada din

52
Bogdania…………………………………………………………………………………………… An V, Nr. 33-34/2017

realitate și a ne bucura de frumusețile Umbră subțire,


nestinse ale universului. În rug ceresc sângerând,
Luminează,
Domnul Nicolae VASILE consideră Cu flacăra inimii,
poezia ca ceva immaterial, un vis divin Freamătul viu al netimpului.
dăruit poeților.

din poezia Alternativele creației, Poetul


(Volumul Omul Ciclic, Editura AGIR, 2014)
………………………………. Torent de bunătate,
Poezia, este altceva!... Trubadur cu rană din iubire,
Nu poţi să scrii, Poetul,
oricâte vei vedea, Vindecător tăcut al clipei,
vei observa Aduce dorul mai aproape.
sau vei sintetiza. Cu soarele în privire,
Poezia nu-i un scris, deschide ferestrele candorii,
poezia e un vis. Cu fiorii viselor, ai inimii
Ai vrea ceva, nu poţi avea, Topeşte gheaţa lumii!
ai vrea să fii, dar cum, nu ştii,
ai vrea să faci, nu ai cu ce, Umbră sângerândă, freamăt,
te trezeşti și-ncepi să scrii. Cascadă de taine şi mistere
O poezie iese, dacă ai har, Deschide porţi cereşti,
dacă nu, strici somnul în zadar. Luminând poteci către altare.
Nu am, nu fac, nimic nu mai pot fi,
la ce folos atunci mai m-aş trezi?... Obsedat nu de Sine,
Să mă trezesc Nici de templul timpului, ci de
și să mai scriu o poezie Izvorul bătrân, nesfârşit...
sau să dorm somnul lung, Vibrează cu trupul anilor,
pe veşnicie?... Dăruind armonie, tandreţe.

Pentru poetul Ionel MARIN Poezia Poetul pictează pe chipuri


reprezintă Cerul cu "versul" său care poartă Aripi din cuvinte.
lacrima netimpului cu trup de lumină. Este Poetul rămâne ecoul viu,
pasărea măiastră sculptată în gând şi care Umbra fascinantă a... clopotului
poartă misterul, vraja iubirii către porţile Şi neliniştea din cuvânt.
eternităţii. Poezia, magia cuvintelor, este un
zbor dincolo de colinele albastre, o Sigmund Freud afirma: "Poeţii sunt
strălucire a inimii și a sufletului ce dă stăpânii noştri, ai oamenilor obişnuiţi, în
culoare lumii, tărie omului și frumusețe privinţa cunoaşterii minţii, întrucât ei
vieții. Prin Poezie se transmit, cel mai sigur sorbesc din izvoare pe care noi nu le-am
și într-o manieră plăcută cele mai mari făcut încă accesibile ştiinţei." Eli Khamarov
valori ale culturii universale. a susținut că: "Poeţii sunt soldaţi care
eliberează cuvintele din închisorile
definiţiilor." Superbă cugetare, arată tocmai
Poezia travaliul și dăruirea sfântă a poetului,
șlefuitorului de cuvinte pe altarul limbii
Rană de cuvinte materne.
Ce vindecă tăcerea clipei, Poetul este: doctor fiindcă vindecă, alină,
Cu fulgi de lumină, mângâie, filozof fiindcă ne prezintă sugestiv
Netopiți de vise. concepții, atitudini despre lume, viață,
univers, istoric fiindcă este omul epocii,

53
Bogdania…………………………………………………………………………………………… An V, Nr. 33-34/2017

scoate în evidență adevărul istoric, vizionar UN COPIL ȘI O FLOARE


- ceea ce scrie poate deveni realitate,
războinic – luptă împotriva violenței, Copile mi-a șoptit o floare
nerușinării, nedreptăților de orice fel…. Tu știi ce zic astăzi, te-apuci de ghicit.
E o zi de sărbătoare,
"A fi poet este o condiţie şi nu o Ia uită-te, am îmbobocit!...
profesie." afirma Robert Frost și astăzi este Dar tu știi oare,
mai necesară ca oricând, în condițiile Că astăzi pentru prima oară am pășit
globalizării forțate a vieții umane, În viața mea e o mare sărbătoare
uniformizării existenței pe planeta noastră. Un an de viață am împlinit!
Din fericire în ultimii ani au crescut
substanțial numărul proiectelor ce vizează Întinde-ți petala parfumată
promovarea poeziei române contemporane. Iar cu mânuța mea
În majoritatea orașelor au avut loc lecturi Este pentru prima dată
publice, recitaluri poetice a unor poeți Când mi-am întâlnit prietenia!
contemporani dar și din creațiile poeților O floare și un băiețel cuminte
trecuți în eternitate. Mă bucură faptul că Plecat-au la plimbare
numeroși talentați poeți români de Și-acum mari și-aduc aminte
pretutindeni trimit creațiile domniilor lor De prima lor frumoasă întâmplare!
spre publicare în revista de creație și cultură
Bogdania. Amintesc doar câteva nume: În acest scop poetul Vasile Groza de trei ani
Cristian P. Bălan, Florentin Smarandache, de zile publică, pe Facebook, pentru cei
Dumitru Buhai din America; Ioan Miclău, mici „O poezie pe zi‖ însoțită și de
Ben Todică din Australia; Alexandru frumoase imagini. Poetul reușind prin acest
Cetățeanu, Melania R. Caragioiu, Ionuț mod să pătrundă în casele a milioane de
Caragea, Dumitru Ichim din Canada și copii, de la care zilnic primește confirmări
mulți poeți din România și Europa. Câteva și mulțumiri.
rubrici sunt rezervate acestora, inclusiv
debutanților și rubrică separată pentru Trăiască POEZIA!
poezia dedicată copiilor sau scrisă de La mulți ani poeților de pretutindeni!
aceștia.

Un mare împătimit și valoros poet al


copiilor este distinsul poet, prozator,
dramaturg – Vasile GROZA. Pentru
maestrul Groza Poezia reprezintă de fapt
esența unor mărturisiri din viața noastră și
nu numai și din tot ce se întâmplă în
Universul existențial. ‖În ce mă privește,
consider că poezia pentru cei mici, are
menirea de a descoperi și redescoperi, taine
aparent neobservate de cei maturi, dar trăite
intens de copii care tot timpul sunt însetați
în a cunoaște lumea și mai ales lumea
copilăriei lor. Ori a putea pătrunde în
această lume a copiilor, e necesar să te
ridici și să te implici odată cu perceperea
lor. Atunci când reușești acest lucru,
înseamnă că tu, ca poet, te amesteci între ei
încât aceștia te consideră de-ai lor‖.

54
Bogdania…………………………………………………………………………………………… An V, Nr. 33-34/2017

Epigrame Te paște o…bucurie!

Constatare
Mircea Ionescu Quintus
(Născut la 18 martie 1917) În capul unui umorist
Stă harul de a fi discret,
Căci tot românul e poet
FEMEIA Însă mai nou…epigramist

În viața ei făr`de păcate


E cea mai luminoasă stea, Licențiatul român
Nu are lipsuri, nici etate,
Și totuși, are ea ceva… Deși-nvață cu decență
Va primi pe sfert simbria
PROSTIA Și diploma de licență…
Ca șomer în România!
În universul nostru strâmt,
Plin de virtuți și de ocară,
Prostia este o povară Bunul vecin
Pe care cei vizați n-o simt.
Pe vecin, ieri l-am rugat,
Necuviinţa Să m-ajute la săpat,
Însă mi-a răspuns fudul…
Pe al vieţii lung traseu Păi nu te-am săpat destul?
Este o interferenţă
Între lipsa de decenţă
Şi surplusul de tupeu.
Buga Grigore
Moartea hoţului
Unui cenaclu
La-nhumarea lui Hârtoapă
Nimeni n-a venit să-l plângă Au căutat, vreo zece ani,
Şi să-i pupe mâna stângă, Să-ai dea cenaclului, un nume
Care nu-ncăpea în groapă... Și mă gândesc: Cât timp și bani,
Vor cheltui pentru…renume!
DORINȚA DIN URMĂ

La locuința mea de veci, Constatare


Tot mai aștept să vină-o fată,
Că nu e nimeni pe poteci E ceva verificat,
Și am intrare separată… De ani și ani,
În pomul uscat,
Nu dai cu…bolovani!

Ion Romanescu
Continuitate!
Bucurie literară
La tinerețe,
În clipa de creație Eram mort după ea…
Dacă ai pix și hârtie La bătrânețe,
Și-un ciob de inspirație Vreau tot așa!...

55
Bogdania…………………………………………………………………………………………… An V, Nr. 33-34/2017

Povești, poezii pentru copii Vasile GROZA

Elena Andreea Cojocaru (Ion)

UN COPIL ȘI O FLOARE

Copile mi-a șoptit o floare


Tu știi ce zic astăzi, te-apuci de ghicit.
E o zi de sărbătoare,
Ia uită-te, am îmbobocit!...
MĂRIUCA
Dar tu știi oare,
Măriuca-i o fetiță Că astăzi pentru prima oară am pășit
Frumușică, hărnicuță, În viața mea e o mare sărbătoare
Îngrijește în grădină Un an de viață am împlinit!
Florica ei micuță.
Întinde-ți petala parfumată
- Dragă floare parfumată, Iar cu mânuța mea
Să te faci mare îndată, Este pentru prima dată
Mâine să te duc acasă, Când mi-am întâlnit prietenia!
Să miroși frumos la masă!
O floare și un băiețel cuminte
Plecat-au la plimbare
FETIȚA ȘI ALBINUȚA Și-acum mari și-aduc aminte
De prima lor frumoasă întâmplare!
Am zărit, ieri, în grădină,
Fericită, o albină.
Prea mult nici că s-a plimbat, TITANUL
Pe o floare s-a așezat.
‖Ce faci tu Nichita?‖, m-a întrebat îngerul.
- Ce faci aici, albinuță, Ce să fac?, iaca zbor.
Nu vezi că floarea-i micuță Zbor să ating cerul.
Și zâmbește către soare Dar nu pot de el, norul!
Să-i dea un strop de culoare? Și n-am cum să-l dobor.

- Floarea e la fel ca tine, Ca să-mi iau avântul


Mică, dar ne înțelegem bine Mi-am pus nevăzute aripioare
Îmi dă polen să fac miere, Și-am plecat în Univers, cu gândul.
Să mănânci tu cu plăcere. Uitând că toate vin și pleacă de la soare!

Să fii mare, sănătoasă, Dar tu îngeraș cu cine mai ții?


Tot ca mine de voioasă; De ce mă-ntrebi Titane?
Cu putere, puișor, Pentru că umbli aiurea și la mine nu vii!
Să-i fi mamei de ajutor! Pentru că tu, ai plecat cu alte canoane!

56
Bogdania…………………………………………………………………………………………… An V, Nr. 33-34/2017

PROZĂ - Hai, că e tare!... Nu te știam ca elev


revoluționar!...
- Ce revoluționar mă?... Noi eram la
Nicolae VASILE sanatoriul ăla d’acolo!... Profesoara era…
revoluționară!...
- Și,… ce-ai mai făcut p’aci?...
- Aici m-am îndragostit pentru prima
oară!... Doamne,… ce o mai iubeam!...
Aveam șaisprezece ani!... Eram în liceu,…
tot la sanatoriu!... O chema Vera. N-a fost
să fie!... Când am plecat din spital, fiecare
la el acasă, și nu ne-am mai văzut, am vrut
să mă sinucid!... A fost prima tentativă!...
- Și?...
ZÂNA ȘI VIAȚA - A trecut!... Dar faptul că vorbim și acum
(Episodul 4) despre asta, înseamnă că n-a trecut de tot!...
- Altceva?...
- Alex,… Aleex,… Aleeex!... Hai, să - Aici mi-am cunoscut-o și pe fosta și unica
mergem odată,... s-a făcut întuneric!... Ce nevastă!...
dracu’ faci acolo?… Te-a luat somnu’ ?... - Și?...
- Nu mă, nu!... Mă luase… valul, privind - La un moment dat, cred că nici nu mai știa
marea,… valurile,… apusul soarelui!... Aici unde ne-am cunoscut!... Știi cum este și cu
am privit multe apusuri de soare,… foarte căsătoria?... Un El și o Ea pun împreună
importante pentru viața mea! fiecare paradisul lui, animați, la început,
- Mamă, mamă,… spui asta, așa ca și cum numai de bune intenții.
ar urma să-mi povestești cum aici l-ai - Ce fumos!... îmi place expresia cu
cunoscut pe… Tutankhamun!... paradisurile.
- Ei,... nici chiar așa!... Dar, aici am vazut - Ce frumos mă, că din două paradisuri la
apusul soarelui când se construiau toate un loc iese un infern!... Și știi ce scria la
aceste hoteluri din spatele nostru. Eram prin intrarea Infernului lui Dante?... Voi care
școala general!... Aveam o profesoară de intrați aici, în căsătorie adică, lăsați afară
biologie foarte preocupată de mediul orice speranță de… libertate!
înconjurator și de istoria naturii. Era un fel - Dar, eu credeam că viața lungă, împreună,
de precursoare a armatei de activiști de șlefuiește unele asperitați!
mediu din zilele noastre . Ne-a adus aici să - Șlefuiește pe dracu’, nu șlefuieste nimic!...
protestăm împotriva celor cu șantierul, care E ca-n bancu’ ăla, ―viața-i scurtă, căsătoria-i
băgaseră buldozerele în malul ăsta, unde lungă‖. Te învăluie într-un păienjeniș de
urma a se face plaja. Atunci era un mal reguli și restricții, care te sugrumă.
foarte abrupt aici, de fapt o ruptură, cu o - Și acum?...
secțiune vizibilă a straturilor solului, pe care - Acum caut ceva să mă scoată dintr-o
profesoara îl folosea ca material didactic la depresie groaznică, venită după o iubire
orele noastre. În acea activitate protestatară, imposibilă. Simt ceva important!... Am
am văzut un splendid apus de soare. Cred că venit aici, la malul ăsta, ca la Meca!... Poate
a fost ultimul în configurația respectivă. mă scoate ceva sau cineva din starea asta
Acțiunea în sine n-a avut niciun efect!... nenorocită. Nu credeam că mai poate apărea
Profesoara a mai fost și penalizată!... acum, la bătrânețe, ceva care să-mi sugereze
Comuniștii nu se jucau cu așa ceva!... Ei ideea de sinucidere!... Mă consideram déjà
aveau în plan să termine toată stațiunea într- vaccinat și revaccinat!... Poate, de data asta,
o iarnă, iar noi, cu protestul nostru, i-am nu va mai fi tot un apus!... O veni vreodată
făcut să piardă o zi. și un răsărit!...

57
Bogdania…………………………………………………………………………………………… An V, Nr. 33-34/2017

- Există și răsărituri, dar sunt în partea așa se nasc visele în paradis!...


cealaltă. Doar nu vrei să vezi un răsarit de Apăruseși,
soare la apus!... Nu cauți unde trebuie,… cu o ceată de gălăgioși,
omule!... tineri, bătrâni,
- Hai, că merg la hotel!... Sper că am făcut dar toți frumoși,
suficientă mișcare pentru ca să pot dormi unii mă priveau nedumeriți,
bine la noapte. alții, păreau a fi smeriţi.
Vor, de la tine,
Mergea, an de an, la un hotel cu nume de să le dai idei,
fată, din stațiunea Venus. Petrecându-și o abia așteaptă să devină zei!...
bună parte a copilăriei și a adolescenței la Măi omule, trezește-te!...
malul mării, a asistat direct la creșterea Nu ești bucuros?...
acelei salbe de stațiuni turistice din partea Te văd preocupat,
de sud a litoralului. O astfel de stațiune se nu este precum m-am așteptat,
construia într-o singură iarnă!... În zona ziceai tu,
respectivă nu se lucra vara în construcții, strângându-mă în brațe scuturat.
pentru a nu deranja turiștii. Astfel a aflat că Zeul zeilor te-a ales,
una dintre stațiuni a fost proiectată de catre ţi-i-a trimis să te ajute,
o grupă de studenți de la Facultatea de să te faci înţeles!...
Arhitectură din București, numele Hm,... gândeam eu perplex!...
hotelurilor fiind date după numele fetelor Tocmai,
din acea grupă. I-a plăcut foarte mult idea le-am primit p-astea toate,
și, de atunci, și-a propus să mergă în nu în vis, ci în realitate,
concediu, ori de câte ori va putea, în această de la niște oameni,
excelentă ambianță turistică. Tocmai se nu niște zei,
îndrepta spre un astfel de hotel, cu nume de așteaptă de la mine,
fată, unde spera să aibă un somn liniștit, pe să scriu pentru ei,
care nu-l mai avusese de mult timp. să le fiu
şi saltimbanc și demiurg,
Nu a fost așa!... Când somnul era mai să curg pentru ei,
dulce, l-a trezit un vis vesel și agitat, să tot curg,
cauzator de inspirație poetică, cum se din amurg în amurg,
întâmplase mai cu toate poeziile pe care le să le dau semințe de vis,
scrisese până atunci. A luat repede o hârtie pentru a-şi crea,
de pe noptieră și a scris poezia dictată de aici, al lor paradis.
vis. A numit-o „Visul din vis”: Chiar poţi avea totul,
și-n vis și pe Pământ?...
Vis, la țărm de mare, Dacă-i așa,
unde-am cunoscut iubirea de copil, de când și până când?...
atâta că nu puteam să mai respir,
dar și pe cea de om matur, La întoarcerea în București, constata că,
când căsnicia-ți dă contur, într-adevăr, visul era premonitiv. Primise o
invers față de destinul unui flutur, invitație la conducerea Uniunii Ziariștilor,
întăi te face să zbori condusă de un renumit eminescolog, care
și să te-nveselesti voia să aibă o discuție:
și apoi,
tot restul vieții te târăști!... - Mă bucur să va cunosc! Ați avut, recent, o
Dormeam,... lansare de carte, la care a participat și
sau nu dormeam, cineva de la una din revistele noastre
în chinurile facerii unui vis, culturale. Mi s-a făcut o prezentate foarte
elogioasă a evenimentului.

58
Bogdania…………………………………………………………………………………………… An V, Nr. 33-34/2017

- Într-adevăr, am avut o perioadă foarte asemănarea șefei redacției. Alex s-a lipit
bună, am lansat trei volume într-un interval acolo din prima întâlnire. A aflat mai multe
scurt de timp. La care dintre ele vă referiți? și despre inițiativa referitoare la viitorul
- La cea cu poemul despre univers. teatru:
- Da,… cred că este vorba de
volumul‖Universul ciclic‖, de fapt, o - Ideea este să atragem, alături de câțiva
viziune poetică unitară despre Geneză, profesioniști, oameni cu preocupări diverse,
Apoteoză și Apocalipsă. Este o parte a unei scriitori, jurnaliști, ingineri, medici,
trilogii ciclice, care mai cuprinde ―Omul economiști, militari, profesori, studenți,
ciclic‖ și va urma, cât de curând, ―Românul elevi etc. care să vină cu trăirea și
ciclic‖. Îmi pare bine că a ajuns la experiența lor de viață, care vor constitui
dumneavoastră o prezentare laudativă. Mă subiecte pentru scenetele și piesele noastre
bucur să vă pot oferi un exemplar!... de teatru pe care le vom produce. Așa este
- Sper că este cu autograf!... moda acum, pentru a fi mai reale, mai
- Evident, l-am pregătit dinainte. credibile, mai rupte din viață.
- Oh,... dar are și o grafică excelentă!... Cine - Bine, bine, astea vor fi scenariile!... Dar
a făcut-o? cine va juca, … cine vor fi ―actorii‖?
- Tot eu!... M-am specializat în grafică - Tot noi!...
computerizată. Am început să fac grafică - Cum, adică… tot noi?... Păi,… eu habar n-
pentru lucrările mele științifice, care am de actorie!...
reprezintă preocuparea mea de bază, și unde - Nici eu,… dar o să învățăm!....
acesta este foarte importantă . - Când și de la cine?...
- Domnule, dar ai talent!... Tocmai d’asta v- - Totul este gândit!... Avem sprijinul unei
am invitat aici. Vrem să vă susținem în profesioniste de mare clasă. De fapt multe
demersurile dumneavoastră culturale, din aceste idei sunt venite chiar de la ea.
artistice. Pe cele științifice, după câte am Este o actriță renumită, cu mare experiență
înțeles, vi-le susțineți singur, cu mult internațională, întoarsă recent din
succes. străinătate.
- Mulțumesc!... În ce ar consta această - Nu știu ce să zic!... Pentru că am promis,
susținere?... eu pot intra doar ca autor de texte, scenete,
- Păi,… avem o revistă proprie, care se piese, cu toate că nu am scris, până acum,
difuzează în rețeaua noastră națională, cu niciuna. Nu mi-am pus acestă problemă, cu
puncte de lucru în toate județele. Avem de tot neconvențialismul meu recunoscut. Să
gând să inițiem chiar și un teatru!... Apropo, joc,… să fac și actorie?... Doamne ferește,...
am fi bucuroși să scrieți scenarii pentru cred că nu mi-a luat Dumnezeu mințile de
acesta. O să primiți mai multe detalii de la tot!...
colaboratorii mei, de fapt de la - Știi cum se zice,… Doamne ferește, pân’
colaboratoarele mele, pentru că o să te nimerește!...
constatați că sunt în mare majoritate femei. - Bine,… să-mi spui și mie când va fi prima
- Wow!… Și mai plăcut!... întâlnire a ―trupei‖. Aș vrea să-i cunosc pe
- Înțeleg, că déjà ați acceptat?... acești temerari. Poate o să scriu pentru ei.
- Cu mare plăcere!... Vă mulțumesc! - OK!... Este un prim pas.
- Rodica!... Hai, să-ți prezint un nou coleg!
Dă-i tu toate detaliile!... Alex se afla într-o depresie severă, cauzată
- Oh!... Cu mare plăcere!... Hai, în biroul de de o iubire neîmpărtășită. Căuta acțivități
alături! noi, incitante, care să-l scoată din această
stare, să-i trezească din nou interesul pentru
Biroul de alături era redacția revistei viitor sau, de ce nu, o altă femeie, care să-l
Cronica Timpului, iar Rodica era redactorul vindece. Așa că, avalanșa de evenimente
șef. O atmosferă veselă și prietenoasă apărute după întoarcerea din scurta vacanță
învăluia tot ce se făcea acolo, după chipul și de la mare îi pica bine. Era ceva nou, ca

59
Bogdania…………………………………………………………………………………………… An V, Nr. 33-34/2017

preocupare, și ceea ce-l încânta și mai mult piatra crapă-n patru, crăpaiar capul caprei în
era că toate acestea prorneau de la patru precum a crapat piatra-n patru. Capra
aprecierea, în mediul jurnalistic, a unei neagră calcă-n clinici, clinciul crapă-n cinci,
lucrări de a sa. crăpaiar capul caprei-n cinci, precum a
Aștepta, cu interes, derularea evenimen- crăpat clinciul-n cinci.
telor. Era un nou început. La prima Un sas, cu glas de bas, cam gras și ras pa
întâlnire, avea sentimentul pe care l-a avut nas, stă la taifas, de-un ceas, la parastas,
mereu când intra într-o nouă colectivitate: despre un extras de pancreas. Constantin
―Doamne, când o să învăț cum îi cheamă pe Constantinevicescovici.
ăștia toți?...‖ Ca de fiecare dată, acesta a Fofiță fondorfiliță, forofifo-fenderliță și
fost cel mai simplu lucru. Actrița celebră, fifoi fondorfiloi, forofifo-fenderloi.
care urma să-i învețe actorie, era Zâna. O mierliță fuflendiță fuflendi-fuflenderiță
Sportivă, băiețoasă, cu niște pantaloni nu poate să fuflendească fuflendi-
mulați pe corp, foarte sexy, păr zburlit, voce fuflendrerească pe mierloiul fuflendoiul
clară și puternică. Una peste alta, o prezență fuflendi-fuflenderoiul, dar mierloiul
foarte dominatoare. Nu a stat prea mult pe fuflendoiul fuflendi-fuflenderoiul poate ca
gânduri și a început cu ceva ce părea a nu să fuflendească fuflendi-fuflenderească pe
avea nimic cu actoria: mierlița fuflendița fuflendi-fuflenderița.
Aoleu, limba mea!... La ce or folosi toate
- Așezați-vă cu picioarele ușor depărtate, cu acestea?... se aude o voce din grup.
tălpile așezate pe podea cu toată suprafața. Guuura!... O să ințelegeți mai încolo!... veni
Trebuie să aveți suprafața maximă de sprijin replica fermă de la Zâna.
și comunicare cu podeaua!... Respirați Doamne,… Doamnee,… Doamneee!...
adânc, de mai multe ori, prima dată din Unde m-ai adus?...
plămâni, apoi din stomac.
- Cum o fi aia să respiri din stomac?... se
auzi o voce nedumerită, din trupă.
- Cum o fi, cum o fi?... Ce Dumnezeu,
sunteți la grădiniță?... Când respirați din Donţu Mihai-Florin
plămâni, vi se umflă pieptul, când respirați
din stomac, vi se umflă burta!...
- Faceți de mai multe ori treaba asta, până
vă pregătesc eu niște hârtii!... O să aflați,
altă dată, cât de important este să învățați să
respirați corect. Da,… iată că le-am gasit!...
Am câte o foaie pentru fiecare! Hai să citim
cu toții ce scrie acolo!
- Rege Paragarafaramus, când te vei
dezoriginaliza? Mă voi dezoriginaliza când Lapsus
cel mai original dintre originali se va
dezoriginaliza, dar cum cel mai original Cine sunt eu? E dis-de-dimineaţă.
dintre originali nu se va dezoriginaliza, Mă uit în jur. Totul e străin. Inima începe
regele Paragarafaramus nu se va să-mi bată cu sete, de parcă ar vrea să-mi
dezoriginaliza. Bucură-te, cum s-a bucurat sară din piept şi să plece singură în lume.
Bucuroaia, când s-a întors Bucurel, bucuros, Fruntea mi se umezeşte nespus de mult. O
de la București. O barză brează face zarvă transpiraţie rece şi oţetită. Simt că am un
pe o varză!... nod în gât. Simt că mă astup. Sar ca ars în
Cocostârcărel s-a dus la cocostârcărie să se capul oaselor. Încerc să-mi liniştesc
descocostârcărească de cocostârcăroaica lui. respiraţia, bătăile inimii. Sunt mai bine.
O sapă lată, două sape late, șapte sape late Dar, totuşi, cine sunt eu? Caut cu privirea
ș-alte șapte sape late. Capra calcă piatra, în jur, de parcă răspunsul ar fi undeva în

60
Bogdania…………………………………………………………………………………………… An V, Nr. 33-34/2017

această cameră semiobscură. Cobor spre fereastră. Mă uit afară. Nimic ieşit din
privirea. Zăresc podeaua roasă de timp. Îmi comun. Brusc, un sunet înfundat, parcă
inspectez amănunţit mâinile. Privirea îmi mecanizat, începe să se audă de undeva. Mă
întâlneşte o brăţară încolăcită de mâna impacientez. Oare unde sună? Îmi trebuie o
dreaptă, una pe care sunt încrustate patru hartă ca să dau de telefon, să vezi de nu. Ies
litere metalice: A-L-I-N. Seamănă cu un pe hol. Intru în baie. Ies. Intru în bucătărie.
nume. Oare să fie numele meu? Sunt Alin! Ies. Iar pe hol. Sunetul e tot mai puternic. În
Până la urmă o las baltă cu enigma cele din urmă dau de sursa zgomotului. Mă
propriului nume şi mă hotărăsc să explorez întorc în aceeaşi cameră de unde mi-am
acest loc străin. Unde mă aflu? Podeaua început expediţia. Ridic receptorul
scârţâie sub paşii mei. Dau de un hol, de o telefonului şi îl aşez invers. Alo! Alo! Mă
bucătărie, iar de hol, de o baie şi de o altă auziţi! De ce nu pot auzi? Întorc receptorul:
cameră. Mă uit prin jur, pe toţi pereţii: poze - Alo! Da? Cine e?
cu mine şi cu mai câteva persoane şi un - Ceau! Ce faci? Te-ai trezit?
poster mare pe care scrie ACASĂ. Deci, mă - Dar cu cine am plăcerea, vă rog?
aflu acasă! Intru în baie. Aprind becul. Dau - Ce?! Cu naiba, cu naiba ai plăcerea!
drumul la apă să-mi alung somnul dintre - Îmi pare rău! Nu cunosc pe nimeni cu
gene. Mă privesc lung şi străin în oglindă: numele de Naiba.
Cine eşti? Eu sunt Alin! Tu? Ce cauţi în - Auzi, tu ai chef de mişto? Aseară ştiai
casa mea? Îmi pierd răbdarea. Lovesc cu foarte bine cine sunt.
pumnul în oglindă. Aceasta se crapă, câteva - Regret! Chiar nu-mi dau seama! Daţi-mi
bucăţi cad pe jos, iar din pumnul meu un pont, vă rog!
şiroieşte sânge cu nemiluita. Au, mă doare - Vrei un pont? Hai, că-ţi dau un pont! Sunt
al naibii de rău! Încep să urlu de durere. cea care te spală, te calcă, îţi dă de mâncare
Cotrobăi prin toate dulapurile din baie. şi te iubeşte.
Găsesc o sticlă cu spirt şi un pansament. Mă - Menajera?!
spăl bine cu apă rece, îmi aplic spirt şi mă - Ce? Te-ai dilit de-a binelea, dragă? Nici
pansez. Mă uit năuc în jur. Unde ziceam că măcar nu avem menajeră. Ai băut ceva de
mă aflu? În fine, poate e doar un lapsus. eşti aşa de aiurit?
Îmi târăsc paşii în bucătărie. - Atunci?!
Redescopăr că mă aflu ACASĂ. Mă uit prin - Sunt nevastă-ta, măi, aiuritule! Şti, cea cu
jur. Găsesc cafetiera aşezată pe dulap. Ce-aş care eşti căsătorit de 5 ani.
bea o cafea, asta dacă aş şti să fac una. Îmi - Regret. Chiar nu-mi mai aduc aminte.
iau gândul de la cafea. Mă ridic de pe - Lasă, numai să vin acasă, că-ţi voi aminti
scaun. Unde o fi camera din care tocmai m- cine sunt. Dacă îţi arde de glume, îţi dau eu
am trezit? Ies în hol. Privesc în dreapta. glume.
Privesc în stânga. No, asta-i bună! M-am - Îmi pare rău...
rătăcit aici...ACASĂ. Fac dreapta. Dau de o - Încă nu. Stai puţin să ajung eu acasă şi-ţi
cameră mai mare şi mai luminată, de va părea rău.
perdele albicioase, de o noptieră şi de un pat - Dacă tot eşti soţia mea, pot să te mai
nupţial. Mă îndrept înspre noptieră. Mă aşez întreb ceva?
pe pat. Găsesc o fotografie, frumos - Spune repede, fiindcă sunt ocupată!
înrămată, cu două persoane: un el şi o ea. El - Cum te cheamă?
în costum negru, iar ea într-o rochie albă şi …………………………………………….
lungă. Ce frumos le şade! Oare cine sunt?
Mă uit mai bine. Stai, mă! Doamne, ce Persoana de la capătul firului mi-a închis în
căscat mi-s! Ăla sunt eu. Dar cine-i nas. Presupusa „nevastă‖, s-a înfuriat. Ce
frumuşica? Să fie...soţia mea? Nu-mi vină am eu dacă nu mai ştiu cine e, unde
amintesc să mă fi căsătorit. Oare cum o mă aflu şi îndeosebi cine sunt eu? Mă aşez
cheamă? Aşez cuminte poza înapoi pe pe pat. Privesc trist în jur.
noptieră. Mă ridic de pe pat şi mă îndrept Mă uit curios în jur: Oare unde mă aflu?

61
Bogdania…………………………………………………………………………………………… An V, Nr. 33-34/2017

Cronici literare, recenzii, comentarii „spălat‖ anume în „culori de curcubeu‖, dă


frâu liber imaginaţiei „pictând ― un tablou
din care izvodeşte un „dor aprins‖, un dor
nestins – dorul de nemurire, de înălţare
Octavian D. Curpaş despre „Surâsul deasupra tuturor celor pământeşti; toate
primăverii”, autor Marina Angela aceste imagini poetice deosebit de sensibile
Glodici reînvie sentimente de o nobleţe uimitoare
odată cu primăvara („Primăvară în
apogeu‖).
Menţiona însăşi poeta într-un articol în care
vorbea despre poezie şi sensurile ei: „Poezia
a fost şi va fi modalitatea de comunicare
candidă, gingaşă, puternică prin esenţa ei
umană… Ea se manifestă ca o respiraţie
cerească a sufletului pământean căutător de
sine‖. Acest mesaj simplu dar atât de plin
de esenţă îl transmite şi poezia Marinei
„Surâsul primăverii” – O respiraţie Glodici: poezia ei este viaţă, este trăire, este
cerească a sufletului pământean sensibilitate dusă la extrem. Întruna din
poeziile din noul său volum, poeta spune:
„Surâsul primăverii”, al şaselea volum de „Hei, poete, tu nu vezi că e primăvară?/ A
poezie al Marinei Glodici vede lumina venit să bată-n geam şi să scrii anume/ Că
tiparului în anul 2010; poemele sale Viaţa a învins peste tot în lume/ Am deschis
precum o salbă, pe care stau înşirate unul uşor fereastra ochiului din mine‖…
câte unul simţămintele poetei încă tinere, se („Primăvara bate-n geam‖) „Am deschis
revărsă ca un torent către inimile cititorilor, uşor fereastra ochiului din mine‖… mi-a
în îmbrăţişarea tandră a primăverii. Oare plăcut foarte mult această sintagmă atât de
care dintre noi, pământenii, nu simţim profundă – „fereastra ochiului din mine‖…
efectul prospeţimii şi tinereţii în străfundul Am urmărit pe parcursul lecturării acestui
sufletului nostru, în fiecare primăvară, volum linia ascendentă a evoluției,
numită pe bună dreptate „anotimpul descoperind cu satisfacţie acele trepte ce
iubirii‖?! O îmbinare de culoare şi lumină duc vibraţia interioară a sufletului către un
armonizate sensibil cu trăiri ce rivalizează nivel superior.
cu sublimul, şi în plus, prezenţa de Poezia Marinei Glodici este de fapt această
netăgăduit a divinului în versurile poetei fereastră, fiecare dintre poemele aparţinând
demonstrează, fără îndoială, că Dumnezeu a acestui ciclu purtând fără îndoială, pecetea
dat mâna cu această poezie, iar cuvântul se dorinţei ardente de descoperire şi
pleacă cu smerenie ca într-o dulce cunoaştere profundă a sinelui. „Surâsul
rugăciune, în faţa sufletului… primăverii‖ reprezintă de fapt o suită de
"Raiul bucuriei‖ coboară în fiecare om poezii care surprind efectul primăverii
odată cu primăvara şi lasă „urma de înger‖ asupra a tot şi a toate; fie că poeta se
în cupe de ghiocei, în drumul său spre apleacă cu sensibilitate spre natură, spre
inimile noastre, dăruind „pace sacră-n fiinţa umană, spre zi sau spre noapte, spre
sărbătoare‖ („Surâsul primăverii‖). munte sau spre mare sau spre orice altceva
„Albastra slovă‖ a „cuvântului din iarbă‖ din ceea ce-o înconjoară, centrul universului
sau din „ochi de flori‖, mângâiată de „raze său poetic îl constituie aceeaşi legătură de
dulci ce se alintă‖ capătă valenţe deosebite, netăgăduit dintre renaşterea fizică şi
transformând totul într-o adevărată renaşterea spirituală: „Primăvara asta-i
sărbătoare a revenirii la viaţă! („Flori‖). clipă, de visare şi iubit/ Ruptă chiar din
Poeta care şi-a pregătit „şevaletul inimii‖ veşnicia vieţii-n infinit‖ („Pastel‖). O
înmuindu-şi „pensula‖ în culorile sufletului asociere sensibilă a exploziei de floare şi

62
Bogdania…………………………………………………………………………………………… An V, Nr. 33-34/2017

culoare din timpul primăverii cu cel mai „Hotărâre‖).„Întinerind‖ odată cu


frumos sentiment ce poate anima fiinţa primăvara, Marina Glodici asemenea unui
umană, dragostea – prinde contur în „mugur ce zâmbeşte/ Către razele de soare‖,
creaţiile Marinei Glodici, lăsând loc subtil asemeni florilor ce te îmbie cu ale lor
pentru interpretarea sensului în care este miresme la visare şi iubire, se contopeşte
ilustrată: „Picură clipa în palmă fugar ca o întru totul cu anotimpul căruia îi atribuie
nimfă‖ și se strecoară tiptil spre inima ce-ar meritele renaşterii şi care este, pe bună
putea fi surprinsă de „avalanşa iubirii‖ ca dreptate „Al cerului cadou‖. „Renasc în
apoi să transpară un soi de fugă spre fiecare zi pentru dreptate / Şi pentru mila
zbuciumul interior, impunând tăcerea: oamenilor ce-i iubesc/ Şi n-am să las din
„Tăcută, inertă se schimbă la faţă/ clipa mâna mea condeiul/ Cu care îmi urmez
devine azi ca o povaţă‖ („Picură clipa‖). smerit, destinul‖ – spun versurile ei în
Întrebări, frământări şi răspunsuri, în stihuri poemul „Urmez destinul‖, asociind
aşezate cu migală la tulpina gândului, dragostea sa pentru scris cu o continuă
precum nişte serafice voaluri peste sufletele primăvară a cuvântului, în care mugurii
fecioarelor ce-ascund timid taina iubirii… slovei se vor întrupa mereu în flori de suflet
„S-aducă oare primăvara o viaţă nouă?/ Să – poemele sale. Ideea se perpetuă şi
fie ea simbolul cel sacru de iubit?‖ („Alai‖); motivaţia există, aşa cum reiese şi din
false linişti căutate în limpezimi de ape: poemul „Îmbrăţişarea cerului‖: „Când
„Ascult în linişte izvorul cum răsună/ Şi întristarea vine să m-apese/ Peste minte,
susuru-i cuminte inima-mi anină/ E inimă şi pleoapele-mi plânse/ Renasc
primăvară iarăşi şi apa ce se scurge/ Aduce frământat ca şi lutul/ Iar pe buzele-mi arse/
prin vâltoare-i cuvinte şi suspine‖. Și vine Se-aşterne Cuvântul‖ scris din suflet, aş
deznodământul care rezidă în efemeritatea continua eu, şi cu „Literele primăverii‖:
celor pământene şi refugiul spre înălţimea „Multe litere cad din cerul primăverii/ Ele
albastră: „Iubesc şi primăvara, dar tot de cer vorbesc despre soare şi flori/ Despre oameni
mi-e dor‖ ( „Ascult‖). şi Dumnezeu/ Toate se aud cum şoptesc…/
Triumful primăverii asupra zbuciumărilor şi Cine are urechi… le aude!‖
neîmplinirilor are ca suport de netăgăduit
credinţa: „Mi-e grea mantaua de atâtea zile/
Culese de poeme şi visări‖ se destăinuiește
poeta; „Ascult tăcut cum calcă-ncet privirea
/ Călătorind prin razele de soare/ Cum
floarea de cireş îşi face drumul/ Prin calda Dan LUPESCU despre VICTOR
şi cereasca ei ninsoare‖, ca apoi să-și RAVINI – Lucidul Păstor al MIORIŢEI
găsească tămăduirea: „Mă-nclin înaintea
cerului şi-s vesel/ Că pot să mai respir a Viaţă de erou balzacian
curcubeu‖, spune Marina Angela Glodici
(„Primăvară glorioasă‖). Primăvara – Fascinantă şi viforoasă, dramatică şi uneori
panaceu universal, primăvara – balsam în răspăr a fost viaţa lui Victor Ravini,
peste suflete triste şi deziluzii, primăvara – romănăţean get-beget, strănepot al
spectacolul renaşterii, o altfel de viaţă, Domnului de Rouă, răsădit, din 1985, în
curată, limpede şi cu miresme de bine, altfel Suedia, unde s-a afirmat pe multiple
spus un nou început, cu o altă faţetă şlefuită planuri. O viaţă de muncă neostoită şi de
de gândurile poetei în scrierile închinate luptă pentru a-şi regăsi sinele, pentru a se
primăverii: „Te-am pictat în făt frumos,/ Şi- cunoaşte şi a se autodepăşi, cunoscându-l,
n viteazul din poveste…/ Şi în flori de crini astfel, pe Dumnezeu, învăţând lecţia arhaică
am strâns/ Aşteptările ca zestre‖, neuitând a ascultării şi răbdării, a autocontrolului şi
să accentueze: „N-ai venit şi am rămas cu iubirii aproapelui ca pe sine însuşi.
cerul‖… toate acestea, în superbul decor al Radu Victor Niţă, cum fu trecut în
anotimpului iertării, împăcării, dragostei ( certificatul de naştere şi în cel de botez,

63
Bogdania…………………………………………………………………………………………… An V, Nr. 33-34/2017

văzu lumina zilei în anii negri, furtunoşi ai în anii adolescenţei, Radu Victor şi
războiului, în Caracal – mândră şi milenară Corneliu Andrei legară frăţii de cruce cu cei
aşezare, avându-şi rădăcinile adânc înfipte trei fii ai altui profesor caracalean de
în nebănuita platoşă de piatră, greabăn de ispravă, Păunescu: George Constantin
zimbru geto-daco-tracic, ce se ascunde, la Păunescu, Viorel Păunescu şi Valentin
nici trei-patru palme, sub stratul fertil de Păunescu.
cernoziom. Era în ziua de 10 octombrie În 1961, imediat după examenul de
1943, adică în exact aceeaşi zi şi lună când, maturitate/ bacalaureat, Radu Victor Niţă
trei ani mai târziu, la Bălăciţa, în Mehedinţi, intră cu brio la Universitatea din Timişoara
pe Piemontul Getic, venea pe lume un alt – Facultatea de Filologie, secţia română-
scriitor gâlgâind de talent şi inteligenţă germană, a cărei licenţă o obţinu în 1966.
meridională solarul Nicolae Dan Fruntelată, Debutase, în genul reportajelor cu virtuţi
purtător al praporilor românismului, aidoma literare, încă din 1965, în hebdomadarul
celui pe care îl sărbătorim astăzi.. central al studenţilor români: Viaţa
Copilul Radu Victor Niţă nu apucă să-şi Studenţească.
vadă tatăl, profesor de latină şi greacă Repartiţia guvernamentală îl plasă, ca pe un
veche, chemat sub arme, să-şi apere fiinţa bun român, tare, verde şi viguros ca
neamului octo-milenar, ofiţer pe frontul de Gorunul lui Horia, într-un sat maghiar din
la Odessa, unde un glonţ bolşevic îi explodă raionul Sf. Gheorghe (azi capitala judeţului
în abdomen, în aprilie 1944, provocându-i Covasna, pe atunci parte a regiunii Braşov).
moartea câteva săptămâni mai târziu, în De aici, viaţa lui Radu Victor Niţă intră
luna lui Florar, când merii, cireşii şi prunii într-un vârtej existenţial demn de corsari
îşi aprindeau candelabrele dalbe deasupra celebri ori de mari cuceritori europeni ai
pruncului său de şase-şapte luni. Vestului sălbatic din America. După doi ani
Rămasă singură, mama lui Radu Victor, de profesorat, în cătunul în care îi învăţă
Ileana Niţu (devenită, într-un târziu, Iaciu, Hora Dacilor pe puii de unguroaice pline
prin recăsătorire), îl crescu în buna tradiţie de nuri, protagonistul nostru intră pe un
românească, învăţându-l, totodată, de mic, făgaş al destinului său în care, de la
engleza, franceza, italiana, adică limbile în somptuoasa şi luminoasa Horă Dacică – în
pe care le stăpânea cu măiestrie de crăiasă fond, Hora Soarelui – trece, rând pe rând,
zamolxiană şi pe care le preda, ca la secvenţe de viaţă în ritmuri
profesoară, cu vocaţie pedagogică cinematografice accelerate, purtând sigiliul
irefragabilă. de ceară roşie fierbinte al dansurilor noastre
Elev al renumitului Liceu ,,Ioniţă Asan‖ din identitare: Bătuta (,,Tot pe loc, pe loc, pe
Caracal (modelat, ca edificiu, după acelaşi loc,/ Să răsară busuioc!...”), Învârtita,
proiect cu ,,Fraţii Buzeşti‖ din Craiova), Rustemul, Brâul, Ciuleandra (,,Două fire,
Radu Victor Niţă îl avu profesor de română două paie,/ Ia ciuleandra la bătaie!”), până
pe rafinatul, seniorialul Petre Stroe, coleg la capodoperele de virtuozitate unică în
de bancă şi de năzbâtii fiindu-i fiul acestuia, lume: Ciocârlia şi Căluşul oltenesc.
Corneliu Andrei Stroe, campion naţional de Telegrafic, iată traseul său profesional:
juniori la 100 de metri plat, viitorul * 1968 – transfer la un grup şcolar din
preşedinte al secţiei de fotbal a Clubului municipiul Braşov; în acelaşi an obţine
Sportiv Universitatea Craiova, prima echipă brevetul de pilot planorist;
din România care, prin anii 1980-1984, a * 1972 – transfer la Întreprinderea de
spart zidurile sonice ale suratelor Comerţ Exterior Autotractor Braşov, ca
occidentale, botezată Campioana unei mari translator şi corespondent comercial pentru
iubiri, de Adrian Păunescu, în superba sa limbile germană, franceză, engleză şi
poemă Oltenia – eterna Terra Nova. italiană;
Acilea, în Caracal (acilea - cum se zicea * 1973 întreprinderea se scindează
prin părţile locului, în vara anului 1973, (crescuseră masiv exporturile) şi este
când mi-am făcut armata aci, la infanterie),

64
Bogdania…………………………………………………………………………………………… An V, Nr. 33-34/2017

…nevoit să facă saltul în Bucureşti, la ICE profet). Toate acestea dau seamă despre
Universal Tractor; chemarea sa irezistibilă spre cunoaşterea,
* 1975 – este ,,împrumutat‖ la Grupul studierea şi aprofundarea zărilor ancestrale
Vulcan, tot din Capitală, de unde este trimis ale specificului nostru naţional, ale
pe şantiere româneşti în Germania de Est; buletinului nostru de identitate culturală şi
* 1985 – i se ,,pune pata‖, îi ,,sare ţandăra‖ spirituală, unic în lume, paşaport etern
şi emigrează în Suedia, unde se stabileşte valabil, care nu are nevoie de nicio viză pe
definitiv, izbutind să-şi aducă, în Terra, care-i patria sa, în orice punct de pe
Scandinavia, fiica, soţia şi părinţii – învaţă planetă.
limba patriei de adopţie, găseşte rapid un În perioada 1974-1982, la Editura
loc de muncă (profesor de germană la Albatros din Bucureşti, sub semnătura Radu
Goteborg); înainte de primirea cetăţeniei Niţu, a publicat patru romane: Vâlva
suedeze, îşi schimbă numele, deoarece Codrului, Pădurea nu doarme – ambele cu
nordicii nu au sunetul ,,ţ’’ şi nu-l pot subiecte din lumea spectaculoasă a
pronunţa – îşi alege primele două litere de haiducilor -, Dincolo şi Ora incertă, bine
la fiecare dintre cele trei nume ale sale: RA primite de critica literară. Despre primele
– de la Radu, VI – de la Victor, NI – de la două, Marian Popa observa judicios că
Niţu, rezultând, astfel, RAVINI; Radu ,,amestecă istoria, ficţiunea şi basmul pentru
Victor Niţu devine, definitiv, Victor Ravini; tinerii cititori de romane‖, iar Liviu
* 1986-1992 – absolvă un liceu suedez şi Papadima afirma – după cum ne
Facultatea de Ştiinţe Religioase, lucrând încredinţează Florea Firan – că romanul
noaptea la banda de montaj auto a uzinelor prin care debutase editorial Radu Niţu poate
Volvo; fi considerat ,,un eventual scenariu
* 1993-2010 – student la Facultatea de cinematografic saturat de pitoresc
Management (obţine certificat internaţional autohton‖. Tehnica narativă şi plăcerea
de coach); redactor la revista de literatură şi ancestrală de a tăinui se înscriu în buna
filozofie Ord&Bild; predă la Liceul din tradiţie a celui mai prolific povestitor şi
Alingsls, făcând naveta, şi la Universitatea romancier român: moldo-olteanul Mihail
din Borls (tot cu navetă). Sadoveanu.
A tradus, din română în suedeză,
Palmares publicistic şi editorial. studiul Genialitatea politică a poporului
Radu Victor Niţă a publicat sute de articole român de Petre Ţuţea; din suedeză în
în presa din România. Dintre cele mai română: Selma Lagerlof – În problema
importante 33 – care-i definesc profilul emigrării şi Richard Swartz – Room
opţiunilor ştiinţifice – spicuim: Elemente de service – Povestiri din Europa de Est (Ed.
folclor în creaţia lui Creangă, Dialectica Univers, 1999, Bucureşti).
forţelor în basm, Temple solare în Carpaţi, Victor Ravini a mai publicat, în
Apollon s-a născut la Alba Iulia? (Cultul Suedia, alte trei cărţi – cea dintâi având un
soarelui în nume de locuri româneşti), Hora succes peste aşteptările editurii, iar cea de-a
munţilor, Zâna solstiţiului de vară, Brazda doua fiind selectată şi citită pentru
lui Novac, Stâlpii solari, Baba Dochia, nevăzători. Despre MIORIŢA. Izvorul
Monumente megalitice, Curcubeu, Beu, cu nemuririi precizează categoric: ,,Este cartea
capul de zmeu, Cosorul de fier bun al mea de suflet, un studiu amănunţit al
dacilor se numea ,,Daca”, Dragobete, cap baladei MIORIŢA, lucrarea mea finală la
de primăvară, Clasicii antichităţii în straie universitatea suedeză‖.
româneşti, Cuvinte mai vechi decât istoria,
Istorie neîntreruptă în Câmpia MIORIŢA. Izvorul nemuririi
Romanaţilor, Vechimea numelui de Precizăm din capul locului că – fără să o
român, Epifania lui Brâncuşi (Cheie afirme vreodată – Victor Ravini induce,
pentru univers, Scara pe care divinitatea subliminal (prin incredibil de rigurosul şi
coboară, Simboluri ancestrale, Ultimul exhaustivul său studiu, încununare

65
Bogdania…………………………………………………………………………………………… An V, Nr. 33-34/2017

eclatantă, de gheizer ţâşnind surâzător în la care se face referire în carte – circa 180-
soare, a cercetărilor ştiinţifice pe care le-a 200, unii dintre aceşti specialişti de vârf
efectuat preţ de o jumătate de secol!), fiind citaţi cu câte trei-patru-cinci lucrări
induce un adevăr cutremurător, de care prea fundamentale.
puţini români sunt conştienţi: deşi se Fotografiile personalităţilor provin din
fudulesc, vezi, Doamne!, că au la degetul arhiva personală a autorului acestui volum:
mic Mioriţa şi toate capodoperele create de Victor Ravini.
Mihai Eminescu, Constantin Brâncuşi, ALCOR Edimpex se numeşte instituţia care
George Enescu şi mulţi alţi români cu stea a gerat o asemenea bijuterie editorială, în
în frunte, acestea le sunt străine. traducerea (din suedeză) a autorului.
Nu le-au studiat în profunzime, nu le-au Stilul lapidar, bine ritmat, degajând efluvii
asimilat şi nu au cum să le fie ghid identitar, danubiene de energie pozitivă te izbeşte
manual de bună purtare pe tărâmul sfânt al încă din prima pagină, aceea a Cuvântului
Limbii Române, al culturii, spiritualităţii şi înainte. În numai 40 de rânduri, Victor
civilizaţiei noastre – din care, în preistorie, Ravini te pune în gardă asupra aventurii pe
au izvorât şi cură toate cele aidoma lor, buza căreia eşti în iminentă abandonare
existente oriunde în lume. (lectura pe nerăsuflate a acestei cărţi),
MIORIŢA. Izvorul nemuririi este copleşindu-te instantaneu, pe nesimţite, cu
inexpugnabilă precum toată salba de cetăţi numeroase detalii, unul mai interesant şi
dacice din Munţii Orăştiei. mai incitant decât celălalt, punţi spre noi
Tăria acestei cărţi de căpătâi a neamului orizonturi de lumină, îndemnuri
românesc – Liturghier, Molitvelnic şi, în intempestive la meditaţie calmă, profundă,
toate ale sale, de la o poală/ zare la alta, răscolitoare.
Biblia românilor de pretutindeni – este El se face că nu polemizează, în aparenţă,
aceea a andezitului din Altarul/ Calendarul cu nimeni, însă acest Abecedar de
de la Sarmizegetusa lui Burebista şi Identitate Românească, în egală măsură,
Decebal, cuib de vulturi veşnic viu. Enciclopedie a Filozofiei de Viaţă, a
Andezit care şi acum, după mii de ani, este Metafizicii Salvării prin Hierofanie şi
extrem de greu de tăiat, de prelucrat, Hierogamie, în genere: Enciclopedie a
deoarece duritatea lui se bate pe umăr cu Fiinţei Românului şi Românismului,
aceea a diamantului – mineralul etalon pe evidenţiind elementele definitorii ale
planeta Pământ. Volumul este impresionant specificului românesc (încifrate/ tâlcuite/
din toate punctele de vedere. E tipărit pe tăinuite în cultura tradiţională, în folclor,
hârtie cretată, specifică albumelor de artă, antropologie, etnografie, în religie,
cu 80-90 % grad de alb. metafizică, logică, în poezie, poetică şi
Calitatea imprimării – excelentă, bănuim că poietică, în astronomie, astrologie, logică,
a fost realizată în tehnica numită ,,tipar în gramatică istorică, lingvistică,
digital‖. Demnă de laude sunt şi concepţia etimologie…) are un foarte, foarte adânc
grafică, tehnoredactarea, paginarea. substrat polemic.
Fiecare dintre cele 24 de capitole are ca Victor Ravini detonează Everestul de noroi
preludiu, dar şi ca postludiu, câte o şi Amazonul de prejudecăţi ce apasă, de un
fotografie-document, în alb-negru, cu secol şi jumătate, pe fruntea şi pe trupul
chipuri de ciobani/ arhetipuri ale lamurei nepereche al Baladei MIORIŢA, spre
fiinţei proto-geto-daco-tracilor şi românilor norocul nostru fără nicio şansă de a o strivi
dintotdeauna sau imagini pastorale (din ori de a-i ştirbi strălucirea. Inefabilă.
arhiva-tezaur a soţilor Rusalin & Doina Primul paragraf din Cuvântul înainte,
Işfănoni). croşeu de tatonare, este gata-gata să te pună
Fiecare dintre paginile cărţii are imprimate, în postura fulgerătoare de knockdown, deşi
stânga-dreapta, câte o coloană de fotografii- gala de box nici nu a început: ,,Mioriţa a
portrete, tot în alb-negru, 2x3 cm, ale stârnit discuţii aprinse, controverse,
personalităţilor, din varii domenii ştiinţifice, conflicte de interese, vrajbă şi răfuieli.

66
Bogdania…………………………………………………………………………………………… An V, Nr. 33-34/2017

(n.n.: e cât se poate de clar – Gladiatorul/ fi ceva caracteristic pentru noi, întreg
Marele Lup Alb a intrat deja în arenă). S-a poporul român, care cică iubim moartea
ajuns atât de departe, încât s-a discutat mai mult decât viaţa.”.
să fie scoasă din cărţi şi uitată. Cum se Urmează o buclă, care-i vizează direct pe
face ca tocmai una dintre marile creaţii filosoful, poetul şi dramaturgul Lucian
clasice ale literaturii universale să devină Blaga, demn de Premiul Nobel, şi pe
inacceptabilă în propria sa ţară? Unde s- reputatul, la nivel mondial, istoric al
a mai pomenit aşa ceva, cu o poezie? De credinţelor şi ideilor religioase Mircea
unde atâta ură împotriva ei?”. Eliade: ,,Chiar şi luminători bine
După acest seismic, neaşteptat captatio intenţionaţi încearcă să ne asigure că am
benevolentiae, valurile stârnite încep să se fi condamnaţi de geografie şi de teroarea
aşeze: ,,Îndată ce a fost publicată, Mioriţa istoriei, că orice împotrivire sau luptă ar
a devenit mărul discordiei între fi zadarnică şi că singura soluţie e să ne
intelectuali. Polemicile lor nu se resemnăm. Aşadar, să stăm copii trişti în
adresează nicidecum oamenilor din banca noastră, cum vor ei, să fim slugile
popor care au creat-o, ci îndepărtează altora.”.
atenţia de la mesajul înţelepciunii După care vine, ca o furtună devastatoare,
strămoşilor noştri şi de la valoarea care spală toate păcatele şi care mântuieşte,
Mioriţei pentru literatura universală.”. vijelie ce poate fi asemănată şi cu o rafală
Victor Ravini ne lămureşte, succint, prin de lovituri directe, din ce în ce mai
lovituri directe, alternative, de stânga şi de puternice: ,,Nu Mioriţa să fie scoasă din
dreapta, dar nu demolatoare, ci tot de şcoli, ci nălucirile vătămătoare ale
tatonare, de ce s-a întâmplat aşa: ,,Unii câtorva somităţi orbite de propria lor
dintre cei mai de seamă intelectuali ai strălucire, care şi-au pus frustrările
noştri au explicat Mioriţa după cum li s-a personale pe seama ciobanului şi a
potrivit lor mai bine. Alţii au demascat întregii ţări. Ne-au minţit încă de pe
părerile şi optica lor deformată, totuşi băncile şcolii, ba chiar l-au înşelat până şi
acestea încă mai bântuie şi fac ravagii.”. pe Nichita Stănescu, care a murit cu
După care, autorul dă o pertinentă, durerea în inimă că Mioriţa este şcoala
îngăduitoare explicaţie: ,,Cărturari de tristeţii noastre naţionale.”.
bună-credinţă nu admit că ţăranii au În finalul pârtiei de lumină pe care ne-o
putut gândi ceva mult mai abstract şi deschide, prin Uvertura la volumul său
luminos decât gândesc ei înşişi. Ei explică magnific MIORIŢA. Izvorul nemuririi,
totul pe dos şi înjosesc Mioriţa. Mulţi Victor Ravini afirmă răspicat, strălucitor şi
greşesc crezând că Mioriţa prezintă o rece, ca lama ghilotinei care a funcţionat la
întâmplare adevărată şi că ciobanul ar fi Paris, în Place de la Concorde, până în anul
victima unei crime murdare sau pedepse de graţie 1969, ca semn de avertisment
meritate. E vorba de cu totul altceva, pentru democraţia autentică şi normalitatea
nicidecum de fapte concrete.”. sănătoasă, dar şi ca instrument ultracivilizat
De aici, năduful istoric al cercetătorului de lichidare cvasi-instantanee a
Victor Ravini – care se apleacă asupra condamnaţilor la moarte: ,,Noi nu avem o
MIORIŢEI cu atenţie scormonitoare de tristeţe naţională. Nu Mioriţa, ci
Argus, întemeindu-se pe noi metode de răstălmăcirile câtorva erudiţi sunt o
cercetare, unele din zarea anilor 1995-2012, şcoală a tristeţii. N-au vrut să vadă sensul
pe definiţii lămuritoare din teoria literaturii figurat şi luminos al cuvintelor din
şi pe teorii din ştiinţa religiilor – răbufneşte: Mioriţa şi ne-au băgat pe gât propriul lor
,,Prea mulţi au încercat să ne convingă că pesimism. Eu nu polemizez cu cei ce ne-
ciobanul ar fi criminal, hoţ, pesimist, au explicat Mioriţa. Noi, românii, n-avem
resemnat, un fatalist ce înfrumuseţează nevoie să ne-o explice nimeni. O
poetic o realitate tragică, pentru a o înţelegem cu inima. Am scris cartea asta
suporta mai uşor. Ei zic că toate astea ar ca să le arăt prietenilor suedezi

67
Bogdania…………………………………………………………………………………………… An V, Nr. 33-34/2017

frumuseţea sublimă a conţinutului din Mioriţa este izvorul fermecat al


poemul nostru naţional, în care natura nemuririi noastre ca naţiune română. De
este divinizată, dumnezeirea umanizată, aceea unii o urăsc şi o denigrează. Când
iar omul îndumnezeit. Da, asta îi poate aceştia mai sunt şi români sunt trădători
deranja pe unii sau pe alţii.”. de ţară. Ura împotriva Mioriţei este
Pe parcursul lecturii consolidându-ni-se expresia făţişă a urii ascunse faţă de
opinia că, după acest monumental studiu, pe români. Abia aştept să văd cine iubeşte
cât de rafinat şi detaliat, pe atât de înălţător Mioriţa şi cine va mai cuteza să o
şi grandios, nu cred să se mai încumete pângărească, ca să ştim cu cine mergem
cineva, fie şi peste o sută de ani, să înainte…”.
realizeze o disecţie atât de minuţioasă, o Victor Ravini îşi încheie scrisoarea din
analiză şi o sinteză teribil de vastă, de-a postura Gânditorului de la Hamangia şi a
dreptul eroică – într-o viziune hermeneutică Cuminţeniei pământului, capodopera din
foarte bine cumpănită, cu sute, multe sute 1907 a lui BRÂNCUŞI, piatră de hotar în
de noi judecăţi de valoare, cu mii de sculptura mondială, exprimând starea de
conexiuni -, am fost extrem de surprinşi să comunicare, comuniune şi cuminecare,
constatăm că Victor Ravini crede, speră în smerenia în faţa Dumnezeirii, a Absolutului
cu totul altceva. care le rânduieşte pe toate şi stă permanent
Iată cum se exprimă într-una dintre cu ochii pe noi: ,,Cu toţii suntem paznici
epistolele adresate scriitorului Nicu Vintilă- la stâna ciobanului din Mioriţa şi o vom
Sigibida, pe care acesta o publică, la pag. apăra de lupi sau de alte lighioane. Vă
24-26, a revistei pe care a lansat-o ca mulţumesc tuturor caracalenilor pentru
director fondator: Domnul de Rouă, serie atenţia pe care o acordaţi Mioriţei şi
nouă, anul I, nr. 3-4/ 10 octombrie 2016, pentru bunăvoinţa acordată rândurilor
ediţie dedicată lui Victor Ravini: ,,Mioriţa mele, umil păzitor pe pajiştea Mioriţei.
este o binecuvântare cerească de unde ne Victor Ravini”.
vine unitatea limbii şi identitatea noastră ……. … Punem punct acestui comentariu,
naţională, iar acum, când noi toţi o arhisuficient pentru momentul lansării
spălăm de dogmele rău voitoare, poemul volumului de înaltă respiraţie enciclopedică
nostru naţional va pune scânteia la MIORIŢA. Izvorul nemuririi, scris de
renaşterea demnităţii şi mândriei binecuvântatul purtător de Duh Românesc
naţionale şi va face să iasă de sun frunze Victor Ravini, care ne lasă convingerea
căzute alte frunze verzi -, noua generaţie, fermă că este un erudit al spiritului
ce va prelua stafeta cercetării cu o european şi universal, bine rumenit/ aurit la
documentaţie mai bogată, cu o flăcările istoriei noastre unice.
bibliografie mai amplă, cu o metodologie El ne dăruieşte şi impresia că poate deveni –
de cercetare îmbunătăţită şi cu mijloacele dacă nu cumva este deja, dar evită să se dea
de informare ce evoluează de la o în vileag -, poate deveni prin osârdie asiduă,
generaţie la alta.”. dedicare şi manifestare, un Iniţiat în Focul
Sacru al Învăţăturii Zamolxiene.
După care continuă, cu admirabil optimism
şi cu încredere tare ca piatra, de monolit
bazaltic: ,,Cei mai tineri dintre noi vor
duce făclia mai departe, vor face o nouă
cercetare a Mioriţei şi vor spăla noroiul
cu care a fost împroşcată Mioriţa. Noi
toţi împreună o vom repune pe
piedestalul unde era la început când
Occidentul a fost uimit de frumuseţea
spirituală a ciobanului şi a văzut în el un
nobil reprezentant al naţiunii noastre.

68
Bogdania…………………………………………………………………………………………… An V, Nr. 33-34/2017

CORNELIU CRISTESCU despre gândire comună, cu revelarea unor


cartea: „MAJESTATEA SA, CLIPA. înţelesuri aflate, poate, în subconștientul
autorului, dar cu atât mai profund şi
POEME ÎNTR-UN VERS”, autor
comprehensiv. Este ca şi cum un arheolog
DAN FLORICĂ, Editura ORION,
care descoperă bucăţi/părţi dintr-un vas de
Bucureşti, 2000
lut ars, iar cu un efort bazat pe gândire,
inteligenţă şi cunoaştere, şi ,de ce nu, şi
talent, reconstituie un vas, o amforă
grecească, de exemplu, care apare la lumină
după mii de ani.

Lăsându-mă purtat de aceste înţelesuri


integratoare, posibile din partea autorului,
am încercat să construiesc un univers de
gândire rezultant, care s-a născut în mintea
mea în urma lecturilor repetate, dar pentru
exprimarea acestui am folosit drept
―cărămizi‖, chiar versurile poetului,
cuprinse în volum la paginile indicate în
paranteze. Pentru dirijarea exprimării
gândirii în sensul pe care l-am simţit, a
apărut şi necesitatea unor versuri de
legătură, pe care mi le asum şi le-am redat
Poetul DAN FLORICĂ este un poet cu litere italice/înclinate.
talentat, care a publicat, deja 12 cărţi de
poezie, la alte două lucrând în aceste zile, Deşi se bazează pe o analiză a înţelesurilor
gata şi ele să-şi ia zborul către cititori. Dacă profunde ale fiecărui vers-poem, ceea ce a
în ultimele cărţi poetul a revenit, cumva, la rezultat este, mai degrabă, o sinteză
forma clasică, unde se dovedeşte a fi un reflectată de gândirea mea. Este ca o
poet solid şi profund, în primele volume a construcţie arhitectonică, o casă, de
excelat în poezii într-un vers, în exemplu, ale cărei interioare poartă
micropoeme şi, mai ales în haiku, unde a identitatea unor elemente arhitecturale
demonstrat o putere deosebită de specifice, respectiv al adevărurilor din
concentrare de înţelesuri şi esenţializare, fiecare vers evidenţiat al poetului, iar forma
bucurându-se de aprecierea unor scriitori de generală, exterioară este dată de imaginaţia
certă valoare: Florin VASILIU, Florin arhitectului, respectiv a criticului.
GRIGORIU, Radu Cârneci etc.
La prima citire a cărţii, descoperim că ea Cu se poate numi acest mod sau metodă de
conţine, într-adevăr, o sumă de poeme într- a pune în evidenţă valoarea unei opere
un vers de o rară frumuseţe şi, mai ales, de poetice prin relevare de sensuri indirecte
profunzime lirică şi filozofică, cugetarea sau deductibile pe cale logică?
care se ascunde aceste poeme, fiecare cu un Eu cred că această metodă se poate numi
înţeles specific, care personalizează şi analiza şi sinteza operei poetice, metodă de
autonomizează existenţa în sine a fiecărui cunoaştere utilizată mult în filozofie, dar,
poem, iar gândul ne duce la o asemănare, mai ales, în ştiinţă, respectiv în inginerie,
întrucâtva, cu aforismul. domeniu familiar mie.
Ne aflăm din nou în faţa unor interferenţe
După lectura repetată a cărţii, descoperim şi şi complementarităţi între ştiinţă şi artă,
elemente de filon comun, care ne dirijează fapt care conduce la potenţarea ambelor
gândirea spre compactare, spre integrare de domenii ale cunoaşterii şi creației umane. În
înţelesuri, ca o consecinţă a unei sorginte de cele ce urmează, este prezentat rezultatul

69
Bogdania…………………………………………………………………………………………… An V, Nr. 33-34/2017

acestei analize şi sinteze efectuate asupra Neostoit se-aleargă perechea din tării (p.36)
volumului menţionat mai sus, exprimată în
manieră proprie.
Bărbatul şi femeia trăi-vor prin copii.
Când vremea ni se scurge, azi e, dar mâine
nu-i,
DAN FLORICĂ şi MAJESTATEA SA, Strămoş din HAMANGIA, ce poţi să ne
CLIPA mai spui ? (p.84)
(după volumul: Majestatea Sa, Clipa – Gândind, precum se ştie, eu mâna-mi
Poeme într-un vers, autor Dan Florică, trec prin barbă
Editura ORION, 2000) Descopăr veşnicia în firele de iarbă. (p.18)
Motto: Cu fiecare carte sporim în adevăr! Că viaţa se-ngustează, dar noi tot mai
(Dan Florida) sperăm
Când soarele din suflet păleşte, înserăm!!
La ceas de înserare ard merele din ie (p.56) (p.98)
În frunzele-i tot cerul coboară din câmpie
(p.62)
În BOLINTIN e toamnă cum vremea în Prof. Geo CĂLUGĂRU despre ”ARIPI
VLĂSIE. (p.60) SPRE ZBOR. Antologia literară
Bogdania, vol. II”, coordonator Ionel
Privesc la cerul vremii ca noi încărunţit! MARIN, Editura Emma, Cluj, 2016
(p.76)
Se stinge–o aureolă pe cerul uluit ( p.48)
Cu tiv de aur norii în prag de asfinţit (p.70)
Baloane, păpădia prin lume a pornit. (p.54)

Potop de fluturi–stele din nori au pogorât


(p.74)
Cobor din munţii vieţii visând un început.
(p.86)

Cu gândul flori răsfiră în calea tuturor


(p.86)
Lumina lunii–lavă pe creasta unui nor
(p.52)
În travesti pe boltă bobocul de bujor (p.38)
Tresaltă viitorul din mugurii de dor. (p.18) CĂLĂTORIE ÎN LUMEA CĂRȚILOR

puterea-ți de lumină, în noi s-a strămutat! Tinerii creatori cuprinși în volumul


(p.86) II al Antologiei literare „Aripi de zbor‖,
Ne-a înflorit iubirea şi-n cânt ne-am apărut sub îngrijirea Asociației cultural-
preschimbat (p.94) umanitare „Bogdania‖ din Municipiul
Spre buzele de floare surâsul călător (p.94) Focșani, sunt toți foști participanți la
Devine dorul cântec de dorul altui dor! Festivalul – concurs național de creație
(p.94) literară „Bogdania‖ din ultimii trei ani,
ediția a III-a, Focșani, 2014 și edițiile IV-V,
O flacără aprinsă în candela iubirii (p.96) București, anii 2015 și 2016.
Din vremuri vechi irumpe în leagănul Festivalul național de creație literară
rostirii (p.80) „Bogdania‖ – organizat de Asociația

70
Bogdania…………………………………………………………………………………………… An V, Nr. 33-34/2017

cultural-umanitară „Bogdania‖, înființată și și onest. Apreciindu-le răbdarea și efortul,


condusă de către scriitorul Ionel Marin din mă simt îndatorat și onorat, să le consemnez
Focșani, județul Vrancea, îi stimulează pe numele: acad. Cristian Petru Bălan, Vasile
creatorii tineri decernându-le premii și Groza, Geo Călugăru, Florian Laurențiu
diplome, publicându-le creațiile în paginile Stoica, Cornel Galben, Lucian Gruia, Maria
Revistei de cultură „Bogdania‖ dar și în Niculescu, Ilarion Boca și Victor Rotaru.
cele ale Antologiei „Aripi spre zbor‖, Pentru a vă forma, cât de cât, o idee
descoperind și susținând astfel, noi generații despre bogăția, diversitatea și actualitatea
care vor perpetua prestigiul literaturii subiectelor abordate de concurenți, voi
naționale. consemna câteva titluri de creații, fără a
După cum am constatat, în calitate intra în detalii, apreciind ca suficient acest
de membru al juriului, cu deosebită reper, bogat în semnificații și, prin acesta,
satisfacție, tinerii antologați privesc cu edificator pentru ceea ce mi-am propus.
maturitate și responsabilitate actul creației, Prin urmare: „Cât de mult îmi lipsești tu
concretizate în textele de poezie, proză ROMÂNIE!‖, „Stelele fântânii‖, „Scrisoare
scurtă ori eseu, în care descoperim către sora mai mică‖, „Amintire‖, „Dorul‖,
scânteieri ale sufletului lor, trăiri profunde „Jocul destinului‖, „Univers‖, „Omul‖,
pulsând în doruri, speranțe și vise înaripate. „Timpul uită?‖, „Dor astral‖, „Dimineți cu
Doar prin iubire, credință și cultură vom soare‖, „Strada fericirii‖, „Viață de poet‖,
schimba lumea și viața societății. În „Amprenta timpului‖, „În tristul stil
calitatea pe care am avut-o, am apreciat că bacovian‖, „Plânge Prutul și suspină‖,
aproape toți autorii au folosit un limbaj „Răzeșii lui Ștefan‖, „Fragment de
elevat, plăcut, alinător încercând să exprime veșnicie‖, „Copilăria-paradis pierdut‖,
inefabilul, partea de dumnezeire din sufletul „Meditație pe Aleea Genezei‖, „Recitindu-l
lor. Poveștile, eseurile sunt autentice, nasc pe Eminescu‖, „Penitența nevirării‖,
emoție și pace sufletească. „Grădina fermecată‖, „Blestemul
În anul 2016, la ediția a V-a căprioarei‖, „Dorul de paradisul pierdut în
(jubiliară) a Festivalului „Bogdania‖ s-au poezia contemporană‖, „Psalm‖,
înscris în competiție 57 de concurenți dintre „Insomnie‖, „Călător în lumea cărților‖,
care 3 sunt deja autori. Aceștia au „Ștefan cel Mare‖, „Urme de pași pierduți‖,
reprezentat 27 de județe ale țării, pe care le „Ce nu știa Luceafărul‖, „Acasă la Polul
numesc în ordinea primirii creațiilor spre Nord‖, „Limba românească‖, „Mi-a bătut în
jurizare: (Dâmbovița, Argeș, Brașov, geam aripa‖, „Către Nichita Stănescu‖,
Vâlcea, Prahova, Baia Mare, Mureș, Timiș, „Ascultă-ți dascălii, copile!‖, „Renaștere‖,
Iași, Olt, Neamț, Mehedinți, Caraș-Severin, etc.
Covasna, Tulcea, Constanța, Ilfov, Arad, În final vă mărturisesc faptul că am
Gorj, Brăila, Suceava, Bacău, Botoșani, avut un sentiment înviorător, de încredere
Vrancea, Buzău, Cluj și Călărași), din pentru viitorul sănătății morale, nu numai a
București, o tânără din Republica Moldova literaturii române ci și a poporului român,
și câte un concurent din Spania și Marea care mi-a inspirat acest „Cântec‖.
Britanie.
Față de edițiile anterioare, au Spun cântec și
participat mai mulți elevi de școală Roua crește din iarbă,
gimnazială și s-a apreciat ca firesc, să le fie Să bea ciocârlia
dedicată o secțiune aparte. În marea lor Ostenind către soare,
majoritate au dovedit talent literar și cei mai Când ne desprindem
buni dintre ei au fost răsplătiți cu premii, De vise
cărți și reviste. Și ne înconjurăm frunțile
Juriul, alcătuit din personalități ale Cu laurii încrederii
culturii și literaturii din județul Vrancea și Și roua
din țară, s-a dovedit de fiecare dată, exigent Devine privire.

71
Bogdania…………………………………………………………………………………………… An V, Nr. 33-34/2017

Tineri în dragoste de cuvânt românesc umbra ta


ce se pierde tot mai departe
în beznă....
DIN CREAŢIILE TINERILOR
CREATORI PREMIAŢI LA
FESTIVALUL NAŢIONAL DE FRONTIERA
CREAŢIE LITERARĂ BOGDANIA
Soarele stătea atârnat
de cerul mahalalei;
acolo unde timpul
stătea tras pe linie moartă.
Aerul de fum și parfum
era handicapat într-așa un hal
încât nu mai simțea nimic.
Și din tot balamucul,
n-a mai rămas
niciun martor,
doar un copil care,
sătul de a contempla
același decor repetitiv,
a sărit gardul
Ionescu Adrian-Marius
și-a fugit
spre altă dimensiune.

SERENADĂ

Nu mă-ntreba ce caut
pe aici
și nici nu-mi aminti
cât este ceasul!....
În timp ce tu dormeai
A obţinut la festivalul-concurs naţional cuminte ca un copil,
de creaţie literară „Bogdania”, ediţia a am avut grijă
IV-a, 2015 – Mențiune pentru Poezie să-i trag semnalul
de alarmă
și să-l opresc pentru noi:
O UMBRĂ Ora noastră fără de timp!...

Pașii mei se duc tot mai departe;


spre alte sfere și locuri, Nu-mi trânti ușa!
spre alte vise Mai stai puțin
cu gânduri așa-zis proscrise... și ascultă-mi cântecul;
Las umbra mea Nu ne-aude nimeni;
să bântuie parcul, vecinii-și dorm
orașul liniștiți veșnicia.
și ce-a mai rămas nebântuit, Am rămas numai noi
să-ntâlnească, în ceasul adevărului nostru
să cunoască cel mai adevărat:
și să sărute IUBIREA!....

72
Bogdania…………………………………………………………………………………………… An V, Nr. 33-34/2017

FLUIERĂ-STEA La apariția fetiței toate parcă s-au


trezit la viață și răspândeau o mireasmă
Ne ajunge o seară îmbietoare.Ioana deschide brațele ca și cum
cu greieri cântându-ne iubirea. ar fi vrut să strângă la piept toată mireasma
Ajunge o alee și o bancă și spune:
din parcul uitat - Parcă ar fi licoarea vieții!
cu nimeni pe drum, Dintr-un colțișor o zambilă se
nici țipenie de om care întreabă:
să ne deranjeze întâlnirea... - O fi oare o prințesă? Nu vrei s-o
Poate doar greierii întrebi tu, dragă gazanie?
cu concertele lor - Ești pripriprințesă? se fâstâci
și stelele aprinzând gazania.
la rândul lor alte stele -Dacă tu ești ,,regele de cupru al
ce ne luminează drumul toamnei‖ crezi că eu sunt prințesă? Nu sunt
spre fericire. decât o fetiță de zece ani și mă numesc
Și noi doi fluierând la ele IOANA.Dar să știți că îmi doresc ca
cântecul nostru nesfârșit... toate,toate să-mi fiți prietene......!
Atunci privește către garoafă și
spune:
-Garoafiţă iubită, ce frumoasă ești
cu tulpina ta lungă!Știi... în satul meu se
vorbește că voi v-ați născut din lacrimile
GHEORGHE MONICA Maicii Domnului.Când Iisus Hristos a fost
chinuit înainte să fie răstignit, Maica
A obţinut la FESTIVALUL-Concurs Domnului a plâns atat de mult iar din
naţional de creaţie literară „Bogdania”, lacrimile ei căzute pe pământ au răsărit
ediţia a V-a, 2016 – Mențiune pentru primele garoafe.
Poezie -Mulțumesc dragă fetiță! Da.....o
legendă creștină ne face această cinste...am
fost numite chiar flori divine!
- Ce știti voi ?! bolborosi
trandafirul....Noi reprezentăm simbolul
iubirii, dar și simbol al urcușului
duhovnicesc printre spini către frumusețea
Raiului.
-Tu trandafirule care exiști în mii de
specii de arbuști ..... ești cel mai frumos!
-Delicatețea și de frumusețea ta cred că
întrece toate speciile noastre....! Dar
ascultă-mă acela ce-ti va dărui un trandafir
te va iubii etern.
Apoi, Ioana își ridică privirea și spune....
GRĂDINA FERMECATĂ -Liliacule....! Ești floarea mea preferată
cu florile tale care miros așa frumos, cât de
Peste sat se lăsă întunericul. Ioana se mult te admir pe biroul meu întreaga
schimbă în pijama si se cufundă într-un vis primăvară!
adânc.Era într-o gradină cu mii de flori -Cred că-ți place mult culoarea florilor
fermecate. mele pentru că am observat că porți o
Cu umbreluța pe braț se plimba rochită mov!
printre minunatele floricele.Una mai Îndreptându-se către ghiocel îl întreabă
frumoasă decât alta. duios....

73
Bogdania…………………………………………………………………………………………… An V, Nr. 33-34/2017

-Ghiocelule...știi că al tău clopoțel vestește sângele său apărea câte o lalea roșie . E
primăvara iar bătrânii spun că te numești ,, adevărat neprețuită lalea?
fata frumoasă a lunii februarie‖ ? -Da..... este adevărat floarea mea semnifică
-Daaa? Și tu vestești frumusețea dragostea pură, simbolul iubirii perfecte iar
pretutindeni frumoasă copiliță! Feciorul ce- băiatul care îți va dărui o lalea să ști că te
ți va dărui un buchet de ghiocei te va iubește sincer!
considera ,, o fată frumoasă‖! -Tu narcisă frumușică duci un nume de
Simtea cum obrajii îi ard de sărbătoare!
emoții...mintea îi juca feste parcă nu-i venea -Dar draga mea tu duci un sfânt, sfântul
să creadă cum toate florile vorbesc....Alerga ION!
printre mulțimea de flori, respiră adânc și se -Bujorule am aflat de curând că ești regele
hotărî să le vorbească tuturor pentru a le gradini!Să nu-mi spui că toate aceste
auzi glasurile: frumuseți ți se supun?
-Panseluță floarea lunii Mai, ești tare - La noi în grădină toate florile sunt
micuță, melancolică si delicată precum libere....domnesc doar prin semeția mea.
prietenele mele de joacă- prințesele, nu Așa că nu trebuie să te temi de mine, ci să-
degeaba ești denumită ,, simbolul mi alinți florile.
amintirilor‖. Rotindu-și privirea printre flori exclamă...
-Păstrez în amintirea mea toate fetițele - Te căutam floare de aur....bunica mea
dulci ca tine, draga mea! Iar tânărul care îți imi vorbea adesea despre frumusețea ta
va dărui floarea mea te va purta veșnic în renumită crizantemă!
inima sa. - Da...!!!Aşa am fost răsfățată de
-Tu toporașule floarea Afroditei- zeița strămoșii mei , noi draga mea suntem florile
iubirii, să nu-mi spui că toți oamenii care te liniștei, a împăcării și a tristeței. Atunci
ating se și îndragostesc? când vei primi în dar o astfel de foare să știi
-Oooo, tu frumoasă prințesă emani că omul acela îti dorește fericirea și liniștea.
numai iubire și nu ai nevoie de floarea -Am să țin cont de sfaturile voastre
mea...toți prinții se vor îndrăgostii de tine! minunatele mele prietene!
-Tu hoya- floarea de ceară, atât de mult Ioana se așeză pe marginea potecii și lua în
te adoră mama mea...și te numește ,, lacrima palma o lăcrămioară care la atingerea fetiței
Maicii Domnului‖!Acasă, la fereastră îmi iși deschise petalele.Atunci o picătură de
zâmbești în fiecare dimineață și ziua mea apă îi umezi palma.
începe atât de frumos datorită umbreluțelor -Tu plângi...micuța mea?
tale. -Nu....sunt foarte fericită și aș vrea să
-Îți zâmbesc și îți urez ,,O zi bună‖ în mă iei cu tine în lumea ta!
fiecare dimineață și imi doresc să te Nu.... eu îmi doresc să rămân mereu,
însoțesc pretutindeni să mă bucur de mereu în lumea voastră!
gingășia ta! Vreau să rămân aici pentru totdeauna!
- Crinule alb- floarea Zeiței frumuseții atât -Unde vrei micuța mea să rămâi....ai
de mult imi place mireasma ta! uitat că astăzi ai ,,Serbarea de sfârșit de an
- Sunt foarte onorat,deși eu slujesc Zeița școlar‖....te rog grăbește-te ...în curând vei
frumuseții,frumusețea ta întrece orice zână! trece în clasa a cincea....o dojenește mama
Și obrăjorii fetiței se tot îmbujorau ...apoi se ei.
apropie de o tufă cu lalele... -Aaaa! Am uitat să-ți spun am
- Bunicul meu mi-a povestit despre o comandat un coșuleț cu toate florile din
legendă turcească ,, în care se spunea depre florărie.
un tânăr prinț care a aflat că tânăra pe care o -Chiar toate?....dar nu sunt
iubea a murit iar atunci el, se sinucide fermecate...ele nu-mi pot vorbi!
sărind cu calul său de pe marginea unei Dar nu le voi uita niciodată sfaturile....nici
stânci. Acolo unde cădeau picături din voi să nu le uitați dragii mei prieteni!

74
Bogdania…………………………………………………………………………………………… An V, Nr. 33-34/2017

TEATRU faptă că albinele paznic observându-i


intenţia, plecară imediat la regină.
LA PRISACĂ ALBINELE PAZNIC - (Regina stă pe tron
încadrată de doi sfetnici) –Majestate, în
- piesă de teatru pentru copii – împărăţia noastră, avem un intrus care vrea
să ne distrugă florile!
Autor: Vasile GROZA REGINA - Am zis! Cum vă organizaţi,
gospodăriţi şi păstraţi averea voastră şi a
vecinilor voştri, aşa o să aveţi la iarnă ce
mânca voi şi urmaşele voastre. Nu uitaţi
nimic nu vine fără trudă şi răspundere!
ALBINELE PAZNIC - Măria ta, dar e
frumoasă şi gingaşă şi ea, este ca o floare, şi
e păcat să o atacăm!...
REGINA - (Se ridică în picioare şi înalţă
sceptrul puterii) – Să meargă trupa de
Personajele intervenţii rapidă, să mi-o aducă aici!...
TRUPA DE INTERVENŢII - (Într-o
POVESTITORUL grădină simulată) – Regina noastră vrea să
ALBINELE PAZNIC vorbească cu tine, Elena, că aşa am auzit că
REGINA te strigă stăpânul nostru Nicolaie.
TRUPA DE INTERVENŢII ELENA - Doamne!... visez?... În primul
ELENA rând nu ştiam că şi albinele vorbesc!... Şi
BUFONUL apoi nu am văzut în viaţa mea o regină
VISTERNICUL STUPULUI adevărată!... Nu vă supăraţi albinuţelor
ŞEFUL PAZEI soldat, dar eu nu fac parte din aceeaşi lume
UNCHIUL NICOLAIE cu voi!...
SANITARUL STUPULUI TRUPA DE INTERVENŢII - Ba da fetiţo,
TROMPETIŞTII toţi trăim în aceeaşi lume, şi de aceea
trebuie să ne înţelegem şi să convieţuim. Să
comunicăm şi să ne ajutăm unii cu alţii,
spre binele tuturor. Hai nu mai zăbovi că la
noi totul decurge ca la calculator. Toată
suflarea munceşte, răspunde şi beneficiază
de rodul muncii sale!...

CORUL ALBINELOR
POVESTITORUL - Toată întâmplarea se
petrece în stupina unchiului Nicolaie, omul
(cântec)
care ar fi fost în stare să se culce cu albinele
Corul albinelor
în ştiubeie, atât de mult le iubea şi
La noi, la noi
bineînţeles le îngrijea.
La noi în știubei
În ziua cu pricina unchiul Nicolaie primi
Sunt multe nevoi
vizita Elenei, o nepoţică tare curioasă, care
La noi în știubei
de cum sosi şi plecă din grădina prisacei ce
era împresurată cu tot felul de flori de
Refren
toamnă, crizanteme, crini, crăiţe, zambile,
Fiecare albinuță
regina nopţii, în toate culorile, miresmele şi
Este foarte hărnicuță
gingăşia parfumurilor, nemaipomenită.
N-are noapte, n-are zi
Primul ei gând fu acela, să facă un bucheţel
Știe numai a munci.
pentru bunica. Dar nici nu apucă să treacă la

75
Bogdania…………………………………………………………………………………………… An V, Nr. 33-34/2017

Când vine un nepoftit Ce regină caraghioasă


Și vrea răul a mi-l face Mare grasă, cât o casă.
Acul este pregătit Nu ca mine-un băiat fin
Și în stup avem iar pace. Cu profil de balerin,
Nu tu burtă, nu tu gheb,
Refren Cin’ se crede mă întreb?
Fiecare albinuță
Este foarte hărnicuță Se crede Draga Olteanu
N-are noapte, n-are zi Sau Tamara Buciuceanu?
Știe numai a munci. Am ghicit unde e buba
O fi neam cu ,,prinţul’’ Duda?
Dacă-un țânțar
Trândăvește Se crede cea mai aleasă
Îi venim în ajutor În faţa noastră să iasă
Și să vedeți ce pățește Să spună la fiecare
În ceară îl astupăm. Despre muncă, comportare,
Despre creşe, grădiniţe.
Refren Fiţe sunt, da toate-s fiţe
Fiecare albinuță (se dă de-a tumba)
Este foarte hărnicuță
N-are noapte, n-are zi Corul albinelor
Știe numai a munci.
Refren
POVESTITORUL - Elena, cu o floare în Regina regina
mână, aflată sub escorta albinelor se Este mama noastră
prezintă în faţa stupului ,,palat’’ (trompetele Regina regina
sună). Dregătorii stupului ca nişte supuşi Știe să ne crească
soldaţi, îi aşează reginei drum de petale
multicolore în faţa urdinişului, (uşa Trântorii îi folosește
stupului, care lasă să se vadă interiorul Zi de zi ne-nmulțește
stupului) după care un aşa zis bufon de Țânțarii de trândăvesc
curte, îşi începe giumbuşlucurile naive şi O să vedeți ce pățesc
tendenţioase de parcă numai el ar munci în
această cetate. (Bufonul trebuie să fie Refren
caraghios. Burtă mare, haine lăbărţate, Regina regina
etc.) Este mama noastră
Regina regina
BUFONUL Știe să ne crească

(În timp ce regina pleacă de pe tron. Şi-ndeamnă lumea să creadă


Pe un fond muzical – de paradă) Că eu trag mâţa de coadă
E ,,pohta ce-am pohtit’’!... Şi motanul de urechi
Să m-apuce-un bâzâit Astea sunt doar bancuri vechi!
Bâz, bâz, bâz!... am obosit!
(Se şterge cu un prosop mare) Şi-acum vine la-ntâlnire
S-aude ce-am bâzâit? Cu-o fetiţă, fişte cine
Sau cumva voi aţi surzit?... Făr’ să mă-ntrebe pe mine
(către spectatori) În loc să-şi vadă de casă
(către regină) Să-şi pună puii la masă.
Ia uitaţi-vă cum calcă
Parcă are plumb în talpă. Eu vreau rege, nu bufon

76
Bogdania…………………………………………………………………………………………… An V, Nr. 33-34/2017

(se loveşte de o albină soldat) Să vină Moş Nicolaie


Mă scuzaţi, madam, pardon! Să ne scape de ,,potaie’’!
Dar se va lovi de mine Să-l ia pe uzurpator
Care nu-s un fişte cine!... Şi să-l dea găinilor
E bine?... Să-l pândească, să-l alerge
(se adresează la cineva din sală) Săturându-l de-a fi rege!
Ce te uiţi aşa la mine?...
BUFONUL
Sunt bufon cu grad regesc
Ce trăiesc făr’ să muncesc Eu ,,trudesc’’ din zi în noapte
De-mi pun creierii pe tavă Ca s-o duc pe ea în spate.
Pentru orişice ispravă. (către regină care zâmbeşte)
Fără contribuţia mea, Şi ce spate?
Voi nici nu aţi exista! Zău mi-i frică c-o să mor
(se adresează albinelor) Făr-un pic de ajutor
Este-aşa sau nu-i aşa?... În lipsuri şi în amar
De-atâta muncă-n zadar.
Corul albinelor Of, of, of... ce dor am de un scandal!...
(se repetă cântecul albinelor)
REGINA
ALBINELE PAZNIC
(Binevoitoare)
Ia te uită frăţioare Lăsaţi-l să se descarce
Capu-i mic, dar burta-i mare Altceva nu ştie-a face
Gândeşte din măruntaie Doar mănâncă ca lăstunul
De-a ajuns de-i cât o claie. Şi o face pe nebunul!...
Ce-i o claie?... (albinele aplaudă şi râd)
E ,,ceva’’ măreţ din paie!...
BUFONUL
De-atâta muncă săracul
Merge precum merge racul Mă apuc-un bâzâit,
Dându-se de-a berbeleacul Chiar cred c-am înnebunit
Şi-o s-ajungă într-o zi Bâz, bâz, bâz, şi iarăşi bâz,
Să nu-şi mai găsească, capul! Vai de mine ce-am ajuns?
Taci şi nu te mai jeli!... Cred că-s un autobuz!
Îmi vine să claxonez,
BUFONUL Dar mi-i frică c-obosesc!...

Chiar o poftă de-o să-mi vină POVESTITORUL - Este bine de ştiut că


Să-i iau locul la regină trântorul, bufonul de faţă, ajută regina la
Şi s-o transform în albină! procreere în stup, după care este dat afară ca
Cine nu crede-o să vadă nefolositor. El trăind din munca altora. Ceea
Că o s-o transform în sclavă ce în lumea albinelor nu se admite aşa ceva.
Iară eu aşa cum ,,voi’’
(se arată pe el) VISTERNICUL STUPULUI
O să mă fac trândăvoi!...
Aşa că iată-i vine-n ajutor
TRUPA DE INTERVENŢII Sobrul, domnul Majordom
În joben şi cu baston
Nu se poate, nu se poate Ce îl ia de-o aripioară
Protestăm în cor cu toate Pe încrezutul bufon

77
Bogdania…………………………………………………………………………………………… An V, Nr. 33-34/2017

Şi-l acoperă cu ceară (Albinele fac cerc în jurul Elenei și o


Fără pic de răfuială. mângâie)
Unde bârfa să-nceteze REGINA - Nu plânge fetiţo!... În regatul
Şi adânc să mediteze! meu nimeni nu are timp de sentimente şi
(albinele îl acoperă cu diverse materiale pe înduioşare la aşa ceva. Să vină sanitarul de
bufon, serviciu să-i stingă suferinţa oaspetei mele!
la modul caraghios). (apare o albină îmbrăcată în alb şi-i
tamponează fruntea)
MAJORDOMUL ELENA - (plângând) –Dar mă ustură tare!
De ce toate astea?
Acum domnule bufon REGINA - Ai încălcat regula şi teritoriul
Ce te crezi autobuz nostru cu intenţii rele, şi aceasta se
Sau mă rog un avion pedepseşte. Iar la noi pedeapsa se face prin
Bagă-te adânc în ceară sacrificiul total al unui membru din grup.
Şi fă-ţi visele în somn Cam în felul acesta ne apărăm munca şi
Până nu te dăm afară! existenţa!
VISTERNICUL CURŢII - (zdrăngănind
POVESTITORUL - În acest timp o albină cheile de la cămară) – Ca visternic al curţii,
rătăcită, o înţeapă pe Elena. Ea duce mâna propun ca Elena să fie judecată pentru că a
pe frunte şi începe a plânge de usturimea rupt floarea, şi apoi să fie acoperită cu
înţepăturii. Regina însoţită de alaiul ceară.
domnesc o întâmpină. BUFONUL - (abia putând vorbi) –Ba să o
dăm pe mâna trupei de sacrificiu, să-şi
ELENA înfingă acele în ea! S-o aud cum zbiară!
Auu, auu!... Să fiu liber iară vreau!...
cântec
O albină m-a-nțepat Să mă urc pe tron regesc
Am plâns că m-a usturat Să mănânc tot ce poftesc
Am fost vinovată Să văd cum alţii muncesc
Rog să fiu iertată Vreau ca să benchetuiesc!
Că am rupt o floare Nu să stau în nepăsare
Inima mă doare Să ajung vreo lumânare
Refren Pe-o colivă sau un tort
Pentru că Doamne feri’ chiar la un mort!...
O floare e o floare (Cântă albinele)
E un strop de soare Limba te-a mâncat
E un strop de miere În loc să taci
Ce îți dă putere Acum te-ai îmbrăcat
În ceară, ce-o să faci?
Albinele-s prin flori Te-apucă de aflat!
Cum îngerii pin cer Rege-mbălsămat
De dimineață-n zori
Câmpiile cutreier. Refren
La, la, la, la
Refren Ce bine ne pare
Că stai liniștit
Pentru că În trupu-ți ceruit
O floare e o floare
E un strop de soare ŞEFUL PAZEI - În trândăvia ta, nici nu
E un strop de miere poţi gândi altfel. Daţi-l afară din stup! Să-l
Ce îți dă putere ia furnicile în primire. (Bufonul este scos

78
Bogdania…………………………………………………………………………………………… An V, Nr. 33-34/2017

din scenă) (De faţă fiind toate albinele când tău şi nu te mai tângui atât. Dă fruntea
se adresează Elenei) încoace, să punem puţin pătrunjel pe
REGINA - Frumuseţea, bunătatea şi înţepătură şi să vezi cum îţi trece durerea ca
strălucirea minţii tale Elena, mă face să cred luată cu mâna. Iar voi dragele mele albinuţe
că eşti o mare iubitoare de frumos, ca şi noi şi dragi copii, să aveţi grijă unul de celălalt.
toate albinele. De aceea o să rog medicul Albinele vă dau vouă mierea, iar voi daţi
stupului să te trateze din rezerva mea albinelor flori şi bunătate!...
strategică cu lăptişor de matcă, pentru a nu (Se face o horă în jurul Reginei şi a
mai suferi!... unchiului Nicolaie, la care participă şi
bufonul. Elena cu o pungă de bomboane dă
ALBINELE la fiecare albină şi aruncă şi în sală câteva)

Ura, ura, și bâz, bâz, ELENA


Bufonul a fost învins!
(albinele trebăluiesc în stup, Să cântăm cu toţi în cor.
golesc cupele cu polen în faguri şi cântă).
Bâzâim şi muncim Cântecul albinelor
Zi şi noapte făurim (bufonul îşi începe repertoriul de
Faguri încărcaţi cu miere giumbuşlucuri
Dătătoare de putere – face figurație)
Din polenul florilor
Dăm mierea copiilor TOATE ALBINELE

La la la la la - Bâz, bâz, bâz


La la la la la la la Bis Bâz, bâz, bâz
(albinele distribuie în primele rânduri din Doar bufonul e confuz
sală cutiuţe Şi se dă mereu de-a tumba
sau borcănele cu miere, sau bomboane) Cred că la cap are buba
V-aşteptam copii la noi Ăsta-i cântec
Ca-n zile de sărbători Nu e dansul rumba, rumba.
Să vă punem aripioare
Să zburaţi cu noi spre soare. Bâz, bâz, bâz
Bâz, bâz, bâz
Bâzâim, bâzâim Dar regina este bună
Pentru voi copii, muncim!... Şi-l ia şi pe el de mână
La la la la la Veniţi şi voi la prisacă
La la la la la la la Şi pe scenă, cine-ncearcă?
Să vedeţi ce-o să vă placă.
ELENA - (către regină) –Mulţumesc
majestate, pentru înţelegerea şi bunăvoinţa Bâz, bâz, bâz
cu care m-ai primit în regatul tău. Am Bâz, bâz, bâz
învăţat multe lucruri aici, şi-ţi promit că la Doar bufonul e confuz
primăvară voi aduce şi voi sădi cele mai Şi se dă mereu de-a tumba
frumoase flroi în prisaca unchiului Nicolaie, Cred că la cap are buba.
unde an de an îmi petrec vacanţele.
REGINA - Mă bucur pentru tine. Şi să ştii Ăsta-i cântec...
că pentru noi albinele toţi copiii sunt la fel Nu e dansul rumba, rumba!
şi de aceea îi iubim cum iubim şi florile.
Aşa este copii? (către sală) Bâz, bâz, bâz
UNCHIUL NICOLAIE - (cu o legătură de Bâz, bâz, bâz
pătrunjel în mână) Elena, vino la unchiul

79
Bogdania…………………………………………………………………………………………… An V, Nr. 33-34/2017

Corul albinuțelor TRADUCERI

(cântec)
La noi, la noi
CHIFU ECATERINA
La noi în știubei
Sunt multe nevoi
La noi în știubei

Refren

Fiecare albinuță
Este foarte hărnicuță
N-are noapte, n-are zi
Știe numai a munci.
TOI/MOI, UNE ETERNITE-TU/EU, O
ETERNITATE
Când vine un nepoftit
Și vrea răul a mi-l face
Dedicace
Acul este pregătit
A tous les adolescents du monde entier, de
Și în stup avem iar pace.
tous les âges.
Tuturor adolescenţilor din lumea întreagă,
Refren
de toate vârstele.
Fiecare albinuță
Este foarte hărnicuță Scrisoare
N-are noapte, n-are zi
Știe numai a munci. Mi-ai spus că nu trebuie să ne iubim
niciodată
Dacă-un țânțar Astfel, suferinţa poate fi evitată.
Trândăvește Eu, din contră, mereu am considerat,
Îi venim în ajutor Că iubindu-te, de dureri am scăpat.
Și să vedeți ce pățește
În ceară îl astupăm. Ai deschis o poartă, este adevărat,
Dar de ce ai închis-o atât de repede?
Refren Oare toată iubirea mea ai uitat
Sau o alta acum ai sperat?
Fiecare albinuță
Este foarte hărnicuță
N-are noapte, n-are zi
Știe numai a munci. Lettre

Veniți la prisacă Tu m’as dit qu’il ne faut jamais nous aimer,


Veniți copii și voi car ainsi on peut la souffrance éviter.
Unde-o să vă placă Moi, au contraire, j’ai considéré
Mierea din știubei Qu-en t’aimant, on peut le bonheur
retrouver.
Bis
La la la la la la Tu as ouvert une porte, oui, c’est vrai.
La la la la la Pourquoi tu l’as si vite fermée?
La revedere Tu as si peur de m’aimer,
(se cântă în continuare instrumental) Ou une autre tu as préféré(e).

80
Bogdania…………………………………………………………………………………………… An V, Nr. 33-34/2017

Tu Să-ţi spun ce mult te-am iubit.

Tu, visul unei iubiri în floare, Dorinţa ce arde în noi,


Tu, suflet în sufletu-mi sărbătoare, Vine din spaţiu şi timp,
Tu, stea strălucind pe firmament, Când oare noi doi am trăit?
Tu eşti singurul ce-l iubesc şi aştept. În ce spaţiu, în ce timp?

Tu, prieten cu inima rănită, Poate prea mult noi ne-am iubit,
Tu, insulă a fericirii dorită, Poate prea mult am suferit,
Iubire pierdută, iubire regăsită Sau un destin nefericit ne-a rănit,
Vino să cucerim viaţa netrăită! Sau am avut deschis un paradis?

Tu, dragul meu Necunoscut, Eu vin din spaţiu şi din timp,


Tu, cel pe care abia l-am zărit, Unde poate cândva am trăit,
Tu, vino să-mi redai speranţa! Eu vin să-ţi aduc mângâierea,
Tu, tu mi-ai putea da altă viaţă! Să-ţi uiţi tristeţea, durerea.

Dar tu n-ai înţeles nimic, Eu vin cu sufletul curat,


Eu chem sufletul tău la infinit, Căci prea mult timp am aşteptat,
Căci simt în mine un ecou, Cu inima iubind, cu ochi strălucind,
Tu eşti oare un alter ego? Să te fac fericit, drag iubit.

Toi

Toi, rêve de l’amour parfait, Message de l’espace et du temps


Toi, âme dans mon âme fête,
Toi, étoile brillante au firmament, Je viens d’un temps infini,
Toi, tu es le seul que j’aime tant. Je viens des mers éloignées,
Je viens d’un espace indéfini,
Toi. cher ami au cœur souffrant, Pour te dire combien je t’aime.
Toi, île de bonheur chantant,
L’amour perdu, l’amour reçu, Le désir qui brûle en nous
Viens gagner le temps perdu! Viens de l’espace et de temps
Quand avons- nous vécu?
Toi, mon très cher Inconnu! En quel espace et quel temps?
Toi, que j’ai à peine aperçu,
Toi, viens me donner l’espérance! Peut-être nous nous sommes aimés.
Toi, tu peux changer encore ma chance! Peut-être nous nous avons souffert
Ou un destin malheureux nous a blessé,
Mais toi, tu n’as rien compris… Peut-être nous avons eu un paradis ouvert.
Même si je rêve aujourd’hui…
Je t’aime, car seulement en toi, Je viens de l’espace et du temps,
Je trouve toujours un autre moi. Oú mous avons vécu pourtant,
Je viens te donner mes caresses
Te faire oublier tes tristesses.
Mesaj din spaţiu şi din timp
Je viens à l’âme innocente
Eu vin dintr-un timp infinit, Car j’ai attendu longtemps
Eu vin din mări îndepărtate, Au cœur aimant, aux yeux brûlants
Eu vin din spaţiu neştiut, Te rendre heureux au-délà de temps.

81
Bogdania…………………………………………………………………………………………… An V, Nr. 33-34/2017

EVENIMENTE CULTURALE

Cenaclul Literar ing nr.46, februarie 2017

Chiar dacă temperaturile scăzute persistă încă în


Capitală, temerarii membri ai cenaclului nostru
s-au reunit luni 20 februarie a.c. în sala
AGIR din Piața Romană. Am avut astfel
ocazia s-o sărbătorim pe decana noastră de
vârstă, talentata poetă și prolifica eseistă,
Michaela Orescu, care a împlinit recent
venerabila vârstă de 90 de ani! După o
scurtă și emoționantă prezentare a
sărbătoritei, coordonatorul cenaclului-
scriitorul Nicolae Vasile oferă doamnei
Orescu o diplomă de onoare și un buchet de
flori. Poeta Doina Bârcă dedică nonagenarei
o poezie de suflet!. Apoi, conform
obiceiului românesc, Ovidiu Țuțuianu dă
tonul la pian pentru un Mulți ani trăiască! Intrăm în desfășurarea uzuală a întâlnirilor
și acompaniază corul colegilor care noastre lunare. Nicolae Vasile anunță în
intonează, cu simțire, urarea tradițională. În prealabil tematicile adunării noastre din
suplimentul momentului muzical, pianistul luna martie, axate pe primăvară, mărțișor,
închină sărbătoritei două compoziții proprii ziua femeii și ziua internațională a poeziei.
( Tristesse pe versurile scrise în limba Apoi făce anunțuri de interes general,
franceză de Michaela Orescu, traduse în marcând principalele evenimente la care au
română de compozitor și Dorul pe textul participat membri cenaclului (lansări de
colegei noastre Doina Bârcă) precum și cărți, ‖Serata Eminescu‖ organizată de
cunoscuta Sara pe deal pe versurile lui Uniunea Ziariștilor Profesioniști ș.a), fiind
Mihai Eminescu. După o poză de grup, d-na completat de Gheorghe Indre, Ovidiu
Orescu (foto mijloc), vădit marcată de Țuțuianu și Florin Grigoriu.
căldura sufletească a momentului,
mulțumește colegilor și ne asigură de Urmează „turul de masă‖ în cadrul căruia
continuitatea colaborării D-sale la Literar au citit din poeziile proprii: Gheorghe
ing. Indre (Dialog cu o umbră) Florin
Grigoriu (Sunt obsedat de bogății și Stup),
Min Drăghici (Schimbări climatice și
Iubiți), Ioana Stuparu (Sfeșnic târziu și
Dor de sus), Camelia Vasiliu (Înrourate
pleoape și Când muza e mondenă),

Corneliu Cristescu (Poezie de dragoste


târzie), Rodica Romicri (Romanță magică
și Echipa de tandrețe), Mircea Popescu

82
Bogdania…………………………………………………………………………………………… An V, Nr. 33-34/2017

(Poezie inutilă, Am vrut și Postume 1+2) , Fundația literar istorică ”STOIKA” a


Constantin Gavrilescu (Voi fi visarea organizat și desfășurat cu multă
dragostei eterne), Nicolae Doftoreanu măiestrie o manifestare culturală de
excepție, prin sărbătorirea a 5 ani de
(Tangou nou nostalgic și Tangou despre
activitate a Fundației, a doi ani de la
amintiri), Doina Bârcă (Cântul și Visam), apariția revistei ”Independența Română.
Maria Munteanu (Balada unui pește mic), Independența prin cultură” și lansarea
Nicolae Vasile (Ghiocei și Glossă). volumului ”Amurgul viselor” al
domnului Florian Laurențiu STOICA.
Ioan Ganea-Christu a comunicat stadiul la Triplul eveniment cultural a avut loc în
care se află prima ‖antologie a scriitorilor colaborare cu Centrul de zi ‖Clubul
ingineri‖ iar Ovidiu Țuțuianu a prezentat Seniorilor‖ și la ‖Clubul Seniorilor‖ din
concluziile eseului său Continuitatea Parcul Plumbuita, Sector 2, București.
dacilor în zona Câmpulung-Muscel. Președintele Fundației , redactorul șef al
Revistei ‖Independența Română -
Adunarea s-a încheiat printr-o inspirată Independența prin cultură‖, domnul Florian
intervenție vocală a Mariei Munteanu, cu Laurențiu Stoica, moderatorul
evenimentului aniversar a urat ‖Bun venit‖
titlul Ardeal, Ardeal!, o melodie (în stil
invitaților din București și din țară,
popular, pe versuri proprii), profund prezentând și motivele întâlnirii.
adecvată timpurilor tulburi pe care le trăim,
în care avem mare nevoie de unitate
națională și de redeșteptarea demnității
tuturor românilor! - Ovidiu Țuțuianu

Triplu eveniment cultural organizat de


Fundației Literar Istorică ”STOIKA” la
Clubul ”Seniorilor”, Sector 2 București,
23 februarie 2017
La eveniment au participat numeroase
personalități ale literaturii, culturii și artelor
din București dar și din țară. Au dat curs
invitației președinți de Fundații, Asociații,
directori, redactori șefi de reviste, de
edituri, conducători de cenacluri literare,
poeți, prozatori,publiciști, artiști,
muzicologi, membri ai Fundației și
numeroși colaboratori printre care: Nicolae
Vasile, Florin Grigoriu, Ioan Rațiu,
Viorel Martin, Geo Călugăru, Gheorghe
Răducanu, Rodica Subțirelu, Floarea
Necșoiu, Ovidiu Țuțuianu, Corneliu
Cristescu, Nicu Doftoreanu, Mihaela
Cazimirovici, Liliana Albu, Liliana Popa,
Ella Blue, Silvia Săracu, Ioana Stuparu,
Florin Vedeanu, Florian Dârz, Viorel
Speteanu, Gabriel Năstase, Mihai Costin,
col Matei, Doina Ghițescu, Magda

83
Bogdania…………………………………………………………………………………………… An V, Nr. 33-34/2017

Băcescu, Ștefan Apostol, etnomuzicolog susținere domnului Florian Stoica, în semn


Niculina Merceanu, Corina Diaconescu, de prețuire și bună colaborare.
Gheorghe Canache, general Gh. Văduva, Poetul Ionel Marin a evidențiat
membru al Academiei Oamenilor de activitatea Fundației Stoika, a colectivului
Știință, domnul Mihai Costin, colecționar redacțional al revistei ‖Independența
de medalii și efecte Eminesciene, Dr. Română - Independența prin cultură‖, și în
Erena Constantin, pictorul Valentin mod deosebit dăruirea și implicarea
Tănase, Preot Gheorghe Neagoe, sufletului acestor două importante și
Președintele Fundației ”Golescu”, necesare cetăți de cultură, valoroase și
domnul Condor Ion, presedintele absolut necesare națiunii române. În semn
Fundației Avram Iancu, filiala București, de prețuire a Fundației literar istorică
Poet Ionel Marin, președintele Asociației ‖Stoika‖ și a rezultatelor remarcabile în
Cultural-umanitare ”Bogdania” din dezvoltarea patrimoniului cultural
Focșani, scriitorul Gheorghe Răducanu românesc, a bunei colaborări, domnul Ionel
din Rm. Vâlcea și alții. Marin a oferit domnului Florian Laurențiu
Stoica, Președintelui Fundației, o frumoasă
Diplomă de excelență din partea Asociației
Cultural-umanitare ‖Bogdania‖ și a revistei
de creație și cultură ‖Bogdania‖.
Doamna Rodica Subțirelu, redactor-șef
adjunct a vorbit despre prestigioasa revistă
‖Independența Română- Independența prin
cultură‖ ce este fondată, editată în câteva
mii de exemplare și distribuită de către
Fundația Literar-istorică ‖STOIKA‖, în
București și în întreaga țară. La plecarea în
SUA a fost mândră și fericită, când pe
Auditoriului format din intelectuali de mare Aeroportul Otopeni printre numeroasele
clasă i s-au prezentat, de către domnul publicații a găsit și Revista ‖Independența
Florian Laurențiu Stoica, președintele Română. Independența prin cultură‖. Pe
fondator și executiv, date despre Fundația lângă calitate, conținut bogat prezintă teme
Literar istorică ‖Stoika‖ și despre revista de interes general, cultivă respectul și
‖Independența Română. Independența prin dragostea pentru limba română și România.
cultură‖, dublate de imagini convingătoare, Prof. Floarea Necșoiu a vorbit despre
derulate pe ecran. volumul ‖Amurgul viselor‖, editat de
curând la Editura Laurent din București,
Despre activitatea și rezultatele obținute director domnul Andrei Bondoș. Actrița
de Fundație și Revistă au vorbit elogiativ Doina Ghițescu a recitat cu mult talent din
domnii: Nicolae Vasile, Gheorghe Răducan, poeziile cuprinse în volumul ‖Amurgul
Condor Ion, Viorel Martin, Geo Călugăru, viselor‖, felicitându-l pe domnul Florian
Ionel Marin și alții. Prof. univ. Nicolae Stoica pentru excelentele realizări editoriale
VASILE, cercetător științific și scriitor și pentru demersurile culturale de mare
plurivalent, Președintele Cenaclului ‖Literar ținută, ale Fundației ‖Stoika‖.
Ing.‖ a scos în evidență rezultatele obținute Domnul Florian Laurențiu STOICA a
de Fundație, calitatea deosebită a revistei mulțumit pentru aprecierile și felicitările
‖Independența Română. Independența prin adresate și a oferit din partea Fundației
cultură‖, colaborarea fructuoasă, felici- literar istorică ‖STOIKA‖: Diplome de
tându-i pe sărbătoriți. merit domnilor: Nicolae Vasile, Ioan Rațiu,
Scriitorul Ioan Rațiu, coordonatorul Doina Ghițescu, Ionel Marin, Valentin
Cenaclului literar ‖Orpheon‖ a dat curs unui Tănase și alții. Colaboratorii de la revista
‖Rondel aniversar‖ și înmânat o Diplomă de ‖Independența Română - Independența prin

84
Bogdania…………………………………………………………………………………………… An V, Nr. 33-34/2017

cultură‖: Doina Bârcă, Rodica Subțirelu, Seara aniversară desfășurată într-un climat
Geo Călugăru, Viorel Martin, Viorel de prietenie culturală s-a încheiat printr-o
Speteanu, au primit Diplome de excelență și degustare de delicatese și un pahar de bună
Medalii aniversare. dispoziție.
A urmat apoi un frumos program artistic, LA MULȚI ȘI RODNICI ANI!
cu elevii Cosmina Simion, Maria Alexandru Ionel MARIN
și Ștefan Chelu. Adolescenta Cosmina
Simion a cântat excelent două melodii
populare, aplaudate îndelung de asistență.

Dragobetele sărbătorit cu aleasă simțire


la Școala ”Alexandru Vlahuţă” din
Focşani, 24 februarie 2017

La activitate au fost prezenţi doamna


deputat Prof. Rodica Boboc, Prof. Valy
Țigănuș, directoarea Școlii, prof. Lipan
Fănel, bibliotecar Bran Adriana și din
partea Asociaţiei culturale Bogdania, poetul
Ionel Marin, însoțit de fam. Bornaz și
Ovidiu Nicolau.
Doamna Doina Bârcă, secretara literară a
Fundației i-a oferit o frumoasă medalie.

Evenimentul s-a desfășurat în Biblioteca


Școlii, recent repusă în funcțiune și
amenajată cu mult gust de doamna
bibliotecară Bran Adriana. Elevii au
întâmpinat pe invitați oferindu-le inimiore
roșii pe care era scris ‖iubește românește‖ și
prins o bucățică de tricolor românesc.
Prof. Foarfecă Liliana a prezentat istoricul,
tradiții și obiceiuri de Dragobete.
Sărbătoarea iubirii la români este veche, de
câteva mii de ani, prețuită și sărbătorită cu
mult drag de strămoșii noștri geto- daci.
Dragobetele și nu mediatizatul Sf. Valentin
deschide sezonul primăverii şi al iubirii. În
Tinerii interpreți Nicușor Iordan și această zi trebuie să fim veseli, să râdem, să
Georgel Nucă au interpretat frumoase ne întâlnim cu persoana iubită, să oferim
cântece populare. Iar domnul Sava flori, să ne bucurăm împreună de
Regățean a interpretat câteva cântece de frumusețea vieții. Într-o ambianță caldă,
iubire. plăcută, prietenească două eleve au cântat

85
Bogdania…………………………………………………………………………………………… An V, Nr. 33-34/2017

cu multă dăruire și bucurie frumoase Doamna Bornaz a recitat poezia ‖Planeta


cântece românești. iubirii‖ scrisă de poetul Marin și aplaudată
de toți cei prezenți.

Elevii claselor a V-a C, a VI-a C si a VIII-


a B, coordonaţi de profesorii: Foarfecă
Liliana și Mariana Fudulu, au recitat poezii
de dragoste, de iubire, de primăvară. Unii
dintre ei au recitat poezii și din creația Un deliciu a fost și interpretarea de către
poetului Ionel Marin. Ovidiu Nicolau a câtorva melodii folk,
printre care: Dacă vine Primăvara de V.
Șeicaru, E timpul florilor și altele.

Este remarcabil faptul că la această


activitate au participat activ și membrii
Cenaclului literar Bogdania, recent înființat,
asigurând o colaborare fructuoasă între
Asociația Bogdania și Școala ‖Alexandru
Vlahuță‖, condusă cu competență și dăruire
de Prof. Valy Țigănuș.
Întreaga asistență, elevii au ascultat cu
bucurie şi încântare cântecele domnului În cuvântul său domnul Ionel Marin a
Răduță Bornaz. Dumnealui a interpretat cu evidențiat talentul elevilor, implicarea
talent: Azi e ziua ta, Mama și Cântec de corpului didactic în educarea elevilor și în
Primăvară. asigurarea unui climat propice afirmării
talentelor și pentru obținerea de rezultate
foarte bune la învățătură. Michelangelo a
spus: ‖Iubirea este aripa dăruită de
Dumnezeu sufletului pentru ca să urce până
la El‖. Dragobetele ar trebui sărbătorit în
fiecare zi, iubirea reprezintă sensul și rostul
vieții și că numai prin iubire, respect,
muncă, onestitate putem realiza o societate
demnă, o Românie prosperă, o lume a păcii,
armoniei, o planetă a iubirii.

86
Bogdania…………………………………………………………………………………………… An V, Nr. 33-34/2017

Noutăți editoriale

Ionel MARIN despre: Cuvintele-veșmânt


pentru marea trecere, autor Geo
CĂLUGĂRU, Editura Orizonturi,
București, 2016

Invitatul de onoare, doamna deputat Prof. Fiecare apariție editorială semnată de Prof.
Rodica Boboc a afirmat, cu emoție Geo CĂLUGĂRU devine o sărbătoare de
firească: ‖Această Școală este casa mea, a suflet, deopotrivă pentru scriitori, critici
doua familie și va rămâne Școala mea de literari dar și pentru publicul cititor doritor
suflet‖. Dragobetele este o sărbătoare cu de cultură autentică și de reală umanitate.
tradiţii vechi şi semnificaţii adânci în Am avut privilegiul să fiu invitat și să
cultura românească. A felicitat pe doamna particip la evenimentul de lansare a recentei
Bibliotecară pentru efortul și frumoasa cărți editată de inimosul slujitor al limbii
aranjare a bibliotecii, pe elevi și cadrele române, Geo CĂLUGĂRU. Despre carte au
didactice pentru talent și implicare, vorbit la superlativ numeroși invitați pe data
afirmând că va veni întotdeauna cu mare de 27 ianuarie 2017 la Centrul Cultural ‖J.
drag în această Școală. L. Calderon‖ din București. Cartea cuprinde
numeroase personalități ale literaturii, artei,
teatrului românesc, creatori de cultură vie
care dau acesteia o notă fascinantă, de
prețuire și răspândire a actului creator din
contemporaneitate. Autorul își amintește cu
emoție de bunul prieten, de omul și poetul
Dumitru Dumitrică care, ‖când vorbea cu
tine, te privea în lumina ochilor,
determinându-te să faci la fel‖ și care prin
opera sa lirică, va dăinui în nemurire. Sunt
Căldura sufletească, buna dispoziție, amintiți mari poeți ai neamului printre care:
cântecele, valoroasele poezii a făcut ca Eminescu, Nichita Stănescu, Adrian
fiecare participant să se simtă bine și să se Păunescu, Ion Rotaru, Mircea Eliade, Radu
bucure de clipe minunate. Și n-ai cum în Beligan, I. L. Caragiale, C. Brâncuși,
mijlocul unor elevi deosebiți, cum sunt cei Hamza Pelea, Ștefan Iordache, Florica
din Școala ‖Alexandru Vlahuță‖ să nu te Ceapoiu,
simți și să revii cu inima plină de bucurie. și alții. Pot afirma că este o carte document,
Felicitări tuturor și o primăvară frumoasă și o carte de colecție rară, utilă și de mare
rodnică. acuratețe spiritual. Prof. Geo Călugăru a
adus mărturii concludente despre viața și
Prof. Liliana Foarfecă și Ionel MARIN opera unor mari creatori români, dăruinu-ne

87
Bogdania…………………………………………………………………………………………… An V, Nr. 33-34/2017

o serie întreagă de modele în cultură, de critici literari de prestigiu: Ioan Dodu


viați și spiritualitate românească. Interviuri Bălan, Florentin Popescu, Aureliu Goci, Ion
savuroase, cronici literare, comentarii, Andreiţă, Lucian Gruia, dramaturgul Dinu
medalioane literare, aniversare, eseuri care Georgescu, sculptorul Vlad Ciobanu,
ne dau șansa regăsirii de sine și mai ales scriitorul şi editorul: Ioan Barbu, de la un
speranța într-u neuitare. Permanent atașat de renumit cotidian Vâlcean, scriitori mulţi,
scriitori și de artiștii de valoare, domnul dar mă voi opri doar la câteva nume: Vasile
Geo Călugăru ne-a oferit numeroase Szolga, Ioan Raţiu, Geo Călugăru, Eliza
portrete ale acestora, vii sau plecați la stele, Roha, Ana Maria Garaş. Poeta Emilia
fiind astfel un exemplu remarcabil pentru Dănescu prezentă şi ea în calitate de
urmași. Cartea descrie veridic, obiectiv tehnoredactor şi corectorul cărţii şi,
calitățile unui creator dar și unele slăbiciuni, totodată, PR-ul dlui Mihai Antonescu…
vise sau iluzii inerente omului.
Maestre Felicitări! Este anunţat ca şi participant activ
Mulți, rodnici și frumoși ani să trăiți! renumitul cantautor Eugen Stan cu chitara
sa. N-am ce face şi învit la
acest EVENIMENT CULTURAL mai
multă lume -oameni, se-nţelege!! Dar...cum
CULTURA nu e îngurgitabilă oricui, se
Antoaneta Rădoi -de la Vrancea vede treaba că mi-am aruncat orzul pe
GÂŞTE. Bine măcar că două dintre ele m-
au sunt să m-anunţe că: NU VOR PUTEA
VENI la EVENIMENT!! Fiindcă… merg
să-şi caute ceva de-mbrăcat! Azi?! Negreşit
azi?!! Mâine nu e zi?!!!, îmi zic în gând,
„blagoslovind‖ ―sărăcia‖ GÂŞTELOR. Tu
vrei să le dai HRANĂ pentru suflet şi ele
vor acoperământ pentru împuţiciunea lor de
TRUP!! Bine că măcar şi-o acoperă cu ţoale
din când în când şi şi-o mai îmbălsămează
Ce alegi, o Lansare de Carte sau o raită cu miresme…
prin Magazinele cu ţolăraie???
Am să mă ocup mai pe îndelete de voi altă
dat’, preţioselor! Mă seacă atitudinea
30 mai 2016. Filmez un EVENIMENT. voastră, dacă atitudine îi pot spune!! Îmi
O Lansare de Carte a scriitorului Mihai cereţi cărţi, vă dau de-a… pomana, că nu vă
Antonescu: „MEMORIA TRESTIEI”. O lasă inima voastră cea SĂRACĂ să daţi un
carte excepţională! Sunt anunţaţi la Casa de ban pe-o carte (Deh` tre` sa daţi pe ţoale!!!),
Cultura Calderon Bucureşti peste o duzină şi voi, neiprăvitelor, nici măcar nu le
de GREI ai LITERATURII! Şi Mihai deschideţi spre…citire!! Păi, la ce mai vrei
Antonescu este unul GREU. Şi la propriu şi carte, GÂSCO? Pentru autograf?? Sau ca să
la figurat!! Scrie excelent şi-n afar’ de asta te lauzi în TURMĂ că ai şi tu!! un amic
este unul dintre cei care în luările lui de SCRIITOR??? Uăhh, ce v-aş mai trage una
cuvânt se exprimă SCURT şi la neaoş românească, de să mă ţineţi minte!!!,
OBIECT! Fără „floricele‖, fără „broderii!!‖ dar…fiţi iertate, GÂSCULIŢELOR, fiindcă
Exact pe gustul meu!… nah’, de unde nu e, nici Dumnezeu nu cere!!
Cultura, ah cultura!! Ce greu digerabilă
Eveniment moderat de cunoscutul unora!!!...
dramaturg: Emil Lungeanu! Se-anunţară Vă salut „scumpe‖…GÂSCUŢE! Călătorie
invitaţi de marcă: Ana Maria Baros- sprâncenată… Mergeţi în LUMEA voastră!
preşedintele Filialei de Proză Bucureşti, Nimeni nu vă va deranja ..somnul raţiunii!!

88
Bogdania…………………………………………………………………………………………… An V, Nr. 33-34/2017

În atenţia tinerilor creatori profesia, adresa, telefonul, precum şi o


scurtă prezentare a activităţii literare).
Festivalul-Concurs naţional de creaţie Textele trimise după data de 15.05.2017
literară „BOGDANIA”, Ediţia a VI-a, (data poştei) nu vor fi luate în
iunie 2017 considerare, de asemenea cele care nu sunt
dactilografiate corespunzător (fără
Invitaţie şi criterii de participare diacritice).
Selectarea textelor se va face de către un
Organizator - Asociaţia Cultural- juriu format din 3-5 scriitori, critici
umanitară ”BOGDANIA” cu sediul în literari, consacraţi, pentru fiecare
Focşani, Str. Contemporanul nr. 28, cod secţiune de concurs. Se va întocmi o fişă
620065, judeţul Vrancea de participare pentru fiecare concurent. În
Scopuri: urma evaluării fiecărei creaţii se va stabili
* stimularea interesului pentru literatura în mod corect şi obiectiv, pe bază de note,
română contemporană şi a respectului concurenţii câştigători pe secţiuni.
pentru valorile moştenite. Câştigătorii vor fi anunţaţi în data de 30
* dezvoltarea spiritului competitiv, al mai 2017, prin intermediul site-lui:
dorinţei de afirmare al tinerilor şi pentru www.revistabogdania.ro şi personal pe
ieşirea din anonimat al celor care creează şi fiecare premiant.
care au talent deosebit. Se vor acorda câte trei Premii pentru
* promovarea în revistele de cultură şi în fiecare secţiune şi în funcție de calitatea
Antologii literare a premianților şi a textelor și diplome speciale.
creaţiilor valoroase din fiecare secţiune Persoanei care va întruni cel mai mare
literară. punctaj, indiferent de secţiunea la care a
Participanţi - Autori care nu au volume participat i se va acorda Marele premiu
tipărite şi care nu au depăşit vârsta de 35 (“TROFEUL „BOGDANIA”).
de ani.
Secţiunile concursului: poezie, proză Festivalul-Concurs naţional de creaţie
scurtă şi eseu. literară „Bogdania‖ se va încheia cu
Textele trebuie dactilografiate în Word, Festivitatea de premiere şi spectacolul de
Times New Roman 12 pct., spaţiere un gală ce va fi în data de 19 iunie 2017, în
rând, cu diacritice şi să nu depăşească 10 locaţia ce va fi făcută public şi cunoscută
pagini A4 pentru fiecare gen literar, într- dvs. cu cel puţin 10 zile înainte, prin telefon
un singur document în format .doc sau ori e-mail, pentru a fi prezenţi la decernarea
.docx la adresa de e-mail: premiilor.
Sper că în acest an vom avea și sprijin
ionelmarin55@gmail.com financiar. Persoanele care vor să contribuie
la promovarea tinerelor talente, pot depune
Trimiterea textelor (creaţiilor): 01 martie bani în Contul Asociației cultural-
– 15 mai 2017, la adresele: umanitare Bogdania;
- RO11BRMA0999100047750380,
a)-E-mail: ionelmarin55@gmail.com, Banca Românească, Focșani.
cu menţiunea ‖Pentru concurs‖. Cu mulțumiri din partea organizatorilor și a
b)-Poştă: Asociaţia Cultural-Umanitară concurenților!
‖BOGDANIA‖, FOCŞANI, Str.
Contemporanul nr. 28, Cod 620065, judeţul Relaţii suplimentare:
Vrancea, cu menţiunea „Pentru concurs‖ în e-mail:ionelmarin55@gmail.com;
câte 2 exemplare. Mobil: 0752862369; 0728217492
Textele vor purta un motto, care se va
regăsi şi pe un plic închis, cuprinzând date Director Festival, Ing. Ionel MARIN
despre autor (nume, prenume, data naşterii,

89
Bogdania…………………………………………………………………………………………… An V, Nr. 33-34/2017

90
Bogdania…………………………………………………………………………………………… An V, Nr. 33-34/2017

91
Bogdania…………………………………………………………………………………………… An V, Nr. 33-34/2017

Încep ÎNSCRIERILE pentru ANTOLOGIA “LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ" -


STARPRESS 2017 ”.

REVISTA INTERNAŢIONALĂ “STARPRESS” www.vâlcea-turism.ro REALIZEAZĂ în


limba română – ANTOLOGIA “LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ" - ANTOLOGIA de
POEZIE şi PROZĂ a scriitorilor români contemporani din întreaga lume, "STARPRESS 2017 ”.
ÎN ACEST SENS AŞTEPTĂM ÎNSCRIERILE DOMNIILOR VOASTRE la SECŢIUNILE
“POEZIE” şi “PROZĂ”.
Inscierile se fac în limita locurilor disponibile.

CONTRIBUŢIA fiecărui scriitor–pentru apariţia în Antologie este de 110 lei .

Prioritate în paginile ANTOLOGIEI - “ STARPRESS 2017 vor avea câştigătorii şi participanţii la


Concursurile Internaţionale de Poezie şi Proză Pentru Românii din Întreagă Lume
“STARPRESS”, colaboratorii revistei, cei care au fost publicaţi de Revista internaţională
STARPRESS – vâlcea-turism.ro şi în propriile ANTOLOGII – CARE VOR PARTICIPA FĂRĂ
SELECŢIE dar şi cei care sunt recomandaţi şi scriitorii care doresc să fie publicaţi. Nu excludem
pe cei talentaţi - care nu au apărut în paginile noastre.
Ne rezervăm însă dreptul de a nu publica scriitori controversaţi, de a nu publică lipsa talentului şi
pe cei care trimit intenţia lor prea târziu, după selectarea scriitorilor şi primirea creaţiilor literare.

Condiţii de participare:
1 - Se primesc doar materiale culese pe calculator, cu diacritice, corp litera 12, format word doc.,
cu diacritice, pentru POEZIE sau/şi PROZĂ.
2 - Materialele nu vor depăşi 3 (trei) pagini format A4. Acestea vor fi trimise după înscriere ( şi
după realizarea selecţiei / unde este cazul) începând cu dată de 8 martie 2017).
Se vor trimite cel puţin 1 (una) sau două poezii , fragment de proză să conţină – cuvinte despre
limba română, ţară, plai strămoşesc etc.
3 - Aşteptăm înscrierile pe adresele:
ligya33@gmail.com, star_andrada888@yahoo.ro, sau la telefon: + 40 0723 371626 ; 0752-787694
4- CREAŢIILE VOR FI ÎNSOŢITE de: - o fotografie în format jpg. , un scurt CV şi adresa la
care vor fi expediate volumele .
5 - Autorii confirmaţi vor participa financiar la cheltuielile tipografice cu suma de 110 de lei şi vor
primi gâtuit câte 2 exemplare.
6 - După înscriere,scriitorii sunt rugaţi să trimită o copie după factură poştală (sau chitanţă) /
extras cont pentru banii depuşi (după înscriere va vom trimite contul/ adresa pentru expediere).
7 - Serviciile de prepress, corectură, şi resursele necesare mediatizării vor fi suportate integral de
Revista Internaţională STARPRESS vâlcea-turism.ro
8 - ANTOLOGIA “LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ” va fi lansată şi mediatizată la
evenimentele de carte din ţară şi la cele din străinătate pe site-uri culturale din ţară şi din
diaspora, în diverse publicaţii din ţară şi din străinătate şi la întâlniri culturale, cenacluri, tabere
de creaţie, biblioteci, comunităţi româneşti din întreaga lume, ambasade, consulate etc.
şi la întâlnirea din 31 august 2017 – de ZIUA LIMBII ROMÂNE, la MONEASA / ARAD, la care
vor participa scriitori , editori, reviste culturale, personalităţi culturale din ţară şi diaspora (UŞA,
Anglia, Ungaria, Serbia, Ucraina, Canada etc. – şi-au anunţat intenţia de a participa şi d-na
consilier Letiţia Belivaca- Consulat Montreal, preşedintele comunităţii culturale” Româncă” din
Londra – Ionela Flood, preşedintele Ligii Scriitorilor Români – Al. Florin Ţene etc.
Avem alături de noi, pentru mediatizare, peste 86 de ziare şi reviste, posturi de radio şi TV. din
diaspora şi România - cu, care ne aflăm în parteneriat media.
9 - Contributtia poate fi expediată astfel: Prin mandat poştal –sau cont pentru scriitoriirii din ţară
sau prin Western Union – scriitorii din străinătate. Şi pentru contribuţiile interne şi cele externe -
prin Western Union anunţaţi imediat expedierea banilor – şi vom confirmă primirea lor.

Ligya DIACONESCU
Director general - Revista Internaţională STARPRESS http://www.vâlcea-turism.ro

92
Semnal editorial