Universitatea Babeș-Bolyai

Facultatea de Istorie și Filosofie

Istoria Universității din Cluj până la sfârșitul celui de-al

Doilea Război Mondial

Student:Ilovan Dănuț
Email:
danut.ilovan@gmail.com
Specializarea:Istorie

Cluj-Napoca

2020
 Istoria învățământului academic clujean este una cu un trecut lung și
bogat, fiind strâns legată de evoluția orașului de pe Someș. Începuturile
vieții universitare coboară până în secolul al XVI-lea.Aici,sub Ștefan
Bathory,se deschide la 12 Mai 1581,o universitate catolică,aceasta având
trei facultăți la acel moment,respectiv: teologică,filosofică, și juridică.Trebuie
spus că Ștefan Bathory,era la acel moment și rege al Poloniei,iar în această
calitate emite o diplomă la Vilna(azi Vilnius în Lituania),prin care declară
că ,,spre veșnica amintire a lucrurilor și a vremurilor” 1 , înfintează la Cluj o
Universitate,sub denumirea de ,,Colegiu”2.
Universitatea Iezuită,(Collegium Maius), era organizată după modelul
celor mai avansate instituții similare europene.Aceasta oferea absolvenților
toate cele trei grade consacrate( bacalaureat,magistru,doctor),avea o
impresionantă bibliotecă,organiza reprezentații teatrale,participa la discuții
teologice,oferea burse și internat tinerilor(de diferite confesiuni și origini
sociale), și preconizase chiar schimburi internaționale de studenți .. , Dorința
Principelui era ca acest Colegiu,să concureze de la egal la egal,dacă putem
să spunem astfel,cu marile universități europene ale epocii.
Conducerea Universității,Principele,a încredințat-o unor călugări
iezuiți(Ștefan Szanto, Jakob Wujek…care a fost și primul Decan al
Universității, Valentin Lado, și alți..), aduși din Polonia la aprobarea Papei
Grigore al XIII-lea.Pentru susținerea Universității,Bathory,înfintează pe banii
Principatului o fundație căreia îi oferă domeniul mănăstirii de la Cluj-
Mănăștur,precum și câteva moșii aflate pe raza comunelor, Baciu, Leghia 3 ,
și Chintău4 .,precizând că moșiile și domeniul mai sus menționate
aparțineau Colegiului,și nicidecum Ordinului Iezuiților.
În anul 1583,printr-o nouă diplomă,alături de Universitate,a început să
funcționeze și un Seminar,respectiv Cămin,pe seama fiilor de
nobili.Diplomatul și istoricul iezuit Antonio Possevino a fost trimis să
organizeze activitatea administrativă și pedagogică a seminarului.În
regulamentul elaborat de acesta se prevedea că în Seminar vor fi primiti și
studenți din Ungaria,,dar înainte de toate se vor primi tineri din cetățile
transilvănene și săsești ”5 Activitatea Universității iezuite din Cluj S-a derulat
neîntrerupt până în 1605,când datorită amestecului lor fanatic în viața
publică,Iezuiții au fost alungați din Transilvania,pentru aproape un
secol,Universitatea și mănăstirea în care locuiau Iezuiții,fiind dărâmate.
1
Onisifor Ghibu, LA A DOUAZECEA ANIVERSARE A UNIVERSITATII DACIEI SUPERIOARE , Cluj, Institutul de arte
caligrafice , 1939, p.8
2
Ibidem.,8
3
Sat în comuna Agrieșu din județul Cluj
4
Astăzi comuna Chinteni din județul Cluj
5
Ibidem.,10
 Din toamna anului 1698,în contextul integrării Transilvaniei în Imperiul
Habsburgic,activitatea didactică iezuită este reluată la Cluj,Colegiul fiind
cunoscut în documente sub mai multe denumiri,(Collegium
Claudiopolitanum, sau Academia Claudiopolitana, sau Universitas
Catholica).În același an a fost reîntemeiat și Seminarul Iezuit.Totuși o
diferență între Universitatea de la 1581 și cea de acum,este reprezentată de
faptul că Iezuiții nu mai erau în slujba Principelui și a Papei,ci erau pioni ai
politici austriece.
În 1753,împărăteasa Maria Terezia reorganizează
Universitatea,transformând-o într-una imperială,cu o influență mai mare a
statului și mai restrânsă a iezuiților.După desfințarea ordinului iezuit în
1773,de către Papa Clement al XIV-lea,din cauza situației imposibile pe care
și-o crease în lume, , Universitatea trece sub autoritatea Ordinului Piarist .În
urma desfințării Ordinului Iezuit,bunurile administrate de ei,revin coroanei
care le utilizează tot în scopuri educaționale,formând două fonduri: Unul
pentru studii și încă unul pentru burse.Aceste fonduri(inclusive
universitatea) vor fi atent gestionate de o comisie instituită special ,de Maria
Terezia ,în acest scop.
În locul iezuitilor,comisia instituită de impărăteasă,v-a numi imediat alte
persoane la conducerea Universității.De asemenea vor fi numiți si alți 14 noi
profesori.Dar ,,observând ei că publicul nu-I consideră ca pe niște profesori
adevărați,{…},au cerut dreptul de a purta toga doctorală”.Totuși,din
experiența făcută atât cu Iezuiții,cât și cu noi profesori,impărăteasa ajunge
la concluzia că în Transilvania nu se mai poate merge înainte cu o
universitate catolică și decide în acest scop transformarea Universității din
Cluj intr-o universitate interconfesională.Idee care nu se v-a mai pune în
practică.Cu toate acestea împărăteasa nu revine la forma catolică
de dinainte,ci preconizează transformarea Universității intr-un asezământ
pus sub serviciul direct al statului.În acest scop la 1776,îl numește la
conducerea Universității pe Dionisie Banfii,baron de Losoncz si cancelar
imperial.
După cum rezultă din actele vremii Universitatea era ,,lăcaș al artelor
liberale si al științelor”6 ,dar nici in această formă Universitatea nu a putut
merge mult înainte.Urmașul la tron al Mariei Terezia,Iosif al II-lea,care a
domnit între 1765-1790,i-a decizia să transforme Universitatea într-un Liceu
Academic regesc (lyceum regium),Însă conform istoricului maghiar Alex
Marki, caracterul universitar al istituției nu s-a desfințat .Universitatea
încetând numai ,,de facto”, nu și ,,de jure”.De altfel în cadrul liceului
regesc,împărații următori vor organiza din nou activități academice,și anume
6
Ioan-Aurel Pop, Istoria Universității Babeș-Bolyai,Editura MEGA, 2012, p.50
un institut de chirugie transformat mai târziu în Facultate de Medicină.După
reorganizarea liceului în 1850,acesta se separă în 2 instituții de invățământ:
Institutul Medico-Chirurgical și Academia de Drept (fondată în 1863),care vor
fi ulterior inglobate în noua universitate maghiară.
În ceea ce privește situația românilor din punct de vedere al toleranței
academice,trebuie să spunem că grație spiritului liberal al lui Iosif al II-lea
,continuat într-o oarecare măsură și de urmași acestuia…exclusivismul
catolic și cel austriac germanizat nu au mai fost așa proeminente.Ca
dovadă,și doi profesori români,Vasile Vaida (profesor la academia de drept),
si Ioan Molnar Piuariu,profesor de de oculistică la Institutul de chirurgie,au
reușit să ajungă la catedră în cadrul liceului regesc.Mai mult,chiar Românii
considerau acest liceu ca fiind într-o oarecare măsură și al lor.De aceea
printre întemeietorii unor fundații care au activat în scopul sprijinirii acestui
liceu,se numără: Ioan Bob(episcopul de Blaj), istoricul Petru Maior, Teodor
Bucescu….etc.
În ceea ce privește elevii,la mijlocul secolului al XIX-lea,pe parcursul mai
multor ani, Românii erau în majoritate absolută,considerând că, fiind
populația majoritară în Transilvania,Universitatea le revine pe drept.
În 1867 i-a naștere dualitatea Austro-Ungara,iar printre urmările ei,se
numără și înfințarea la 12 Octombrie 1872,de către împăratul Francisc Iosif
I,(prin legile XIX,si respectiv XX), a unei universități Regale Maghiare la
Cluj,instituție cu predare in limba magriară bineînțeles7.Insă,cu toate
acestea,abia la 4 ianuarie 1881 împăratul emite documentul oficial prin care
dispune de întemeierea universității,și acceptă ca aceasta să îi poarte
numele de asemenea.8.Totuși înfințarea noii universității v-a aduce cu sine și
nemulțumire din partea românilor,întrucât dacă la organele academice care
au precedat universitatea regală din 1881,din limbile de predare din cadrul
Universității făcea parte și româna,odată cu noua instituție,limba de predare
v-a fi exclusiv cea magiară.Profesorul de la acea vreme,a universității,
Ștefan(Iștvan) Apathy,precizează într-o lucrare a sa,datând din 1903,că
înfințarea universității s-a realizat numai din rațiuni politice,nicidecum
culturale sau educative.Cele din urmă reprezentând numai un
pretext,conform profesorului,cu care autoritățiile maghiare urmăreau unirea
Transilvaniei,cât mai curând,și cât mai organic, cu Ungaria națională
unitară.
Aceleași lucruri le-a repetat Apathy,un an mai târziu,în discursul susținut cu
ocazia deschiderii anului universitar:

7
Limba română se introduce abia în 1919
8
www.ubbcluj.ro
,,Am făcut-spunea el-experiența amară,ca la întemeierea Universității din
Cluj nu punctul de vedere cultural a fost conducător.Motivul întemeierii
acesteia ar fi fost o afirmativă necesitate politică...{….}”
În ceea ce privește corpul profesoral al noii universități,Onisifor
Ghibu,precizează că numai un mic procent din acesta erau profesori
maghiari,cei mai mulți erau sași,slovaci sau evrei, (în cadrul facultății de
Medicină și la cea de Științe),cu o pregătire academică practic
inexistentă.Chiar și numirea în cadrul catedrelor din universitate,conform
autorului,nu se realiza pe baza unei examinări riguroase academice,ci
politic,prin decrete ,,ca niște funcționari oarecare”,precizează profesorul
Alex Marky.
Astfel prin cele enumerate mai sus,dar și prin spusele rectorului Ștefan
Aparhy conform căruia universitatea devenii o simplă ,,fabrică de
diplome”,pentru întreaga Ungarie.Ne putem crea o imagine de ansamblu
asupra onestității și performanțelor academice ale acelor persoane9.
În ceea ce privește istoria din ultimul secol a universității,la sfârșItul
Primului Război Mondial,după unirea Transilvaniei cu România și crearea
României Mari,prin dectretul din 12 septembrie, nr 4090/ 1919 semnat de
regele Ferdinand,s-a consfințit ,,transformarea Universității Regale Maghiare
Francisc Iosif,din 12 Mai 1919,în universitate românească”.Noua instituție
academică avea în componență patru facultăți (Drept,Medicină,Științe,Litere
si Filosofie).Tot odată s-a ales și consiliul director al universității din acel an.
Acesta era format din:
Sextil Pușcariu-în funcția de rector, Nicolae Drăganu- prorector, Gheorghe
Bogdan-Duică- decan la Litere, Dimitrie Călugăreanu-decan la Științe, Iuliu
Hațieganu- decan la Medicină, si Vasile Dumitru-decan la Drept.În semestrul
întâi universitatea a avut 1870 de studenți,iar în cel de-al doilea 2180 de
studenți.
Între 31 ianuarie si 2 februarie 1920 s-au desfășurat ceremoniile oficiale de
inaugurare ale Universității românești din Cluj în prezența regelui
Ferdinand,a reginei Maria,precum și a numeroase personalități importante
atât din țară cât și din străinătate.Regele Ferdinand a donat o sumă de
bani,din propria sa avere,pentru infințarea Institutului de Istorie Națională.În
anul 1924 este adoptată și publicată în Monitorul Oficial legea prin care
Universității ii este recunoscut în mod oficial personalitatea juridică de drept
public.

9
Onisifor Ghibu, LA A DOUAZECEA ANIVERSARE A UNIVERSITATII DACIEI SUPERIOARE , Cluj, Institutul de arte
caligrafice , 1939, p.22
 Primi 10 ani din viața Universității românești au stat sub semnul
reformării,dezvoltării și structurării.Ani în care,practic,s-au elaborat corpul
administrativ cu îndatoririle aferente precum și corpul didactic și științific.S-a
consfințit că limba oficială atât a senatului universitar cât și a corpului
profesoral al facultățiilor să fie limba românească10.Până în 1932,principiile
de funcționare ale corpului academic și ale autoritățiilor universitare au fost
usor diferite de cele puse în practică la universitățile din București sau
Iași,Clujul având prilejul de a se bucura de o mai mare autonomie .
Pe plan didactic,perioada 1919-1932 se remarcă printr-o diversificare a
disciplinelor studiate,precun și crearea unui număr important de institute de
cercetare,laboratoare,catedre și seminarii care au contribuit în mod activ la
prestigiul universității.Acum au fost create institutul de Speologie,(condus de
Emil Racoviță), Grădina Botanică,Observatorul Astronomic,Institutul
de istorie Națională ,Seminarul de matematică….etc.
în octombrie 1927,În semn de omagiu,Universitatea din Cluj v-a adopta
oficial numele regelui Ferdinand,nume pe care Îl v-a păstra până în 1948,de
asemenea își v-a muta activitatea la Sibiu și la Timișoara,la Cluj,maghiarii
redeschizând universitatea cu predare în limba maghiară.Asta până în 1954
cănd Universitatea, Ferdinand I,și universitatea Franz Joseph se vor unii sub
numele de Universitatea Babeș-Bolyai.
Anii 1932-1940 se remarcă ca o perioadă de uniformizare a Universității
,și totodată de dezvoltare semnificativă.În această perioadă fiind finalizate
câteva edificii academice importante:
Colegiul Academic(inaugurat în 1937), parcul sportiv….etc11
Spre final concluzionez faptul că Universitatea Babeș-Bolyai,are în spate o
istorie bogată,dar tulbure,plină de evenimente. Evenimente ,care au ajutat
corpul administrativ al acestei instituții să creeze (cel puțin de la căderea
regimului comunist încoace),o imagine a ceea ce înseamnă educația în
esența ei.

10
Autorităţile universitare şi administraţia,Cluj, 1919, p.10
11
www.ubbcluj.ro
Bibliografie:

 Autorităţile universitare şi administraţia,Cluj, 1919

 Onisifor Ghibu, LA A DOUAZECEA ANIVERSARE A UNIVERSITĂȚII DACIEI
SUPERIOARE , Cluj, Institutul de arte caligrafice , 1939,
 Ioan-Aurel Pop, Istoria Universității Babeș-Bolyai,Editura MEGA, 2012
 www.ubbcluj.ro
 Ioan-Aurel Pop, Curs-Introducere în Istoria Medie a României, Anul
universitar 2012-2013

Surse primare:

 Autorităţile universitare şi administraţia,Cluj, 1919

 Onisifor Ghibu, LA A DOUAZECEA ANIVERSARE A UNIVERSITĂȚII DACIEI
SUPERIOARE , Cluj, Institutul de arte caligrafice , 1939

Surse secundare:

 Ioan-Aurel Pop, Istoria Universității Babeș-Bolyai,Editura MEGA, 2012

 www.ubbcluj.ro
  Ioan-Aurel Pop, Curs-Introducere în Istoria Medie a României, Anul
universitar 2012-2013

Anexe:

Clădirea unde a
funcționat gimnaziul Piarist
de la Bistrița în perioada
1717-1850.