Sunteți pe pagina 1din 9

SFANTUL IOAN SCARARUL

S CARA
$
Acum din nou t5.lmlcitl in romdnegte
gi tipdriti cu binecuvdntarea
lnaltpreasfintitului Pbrinte
IRINEU
Arhiepiscop al Alba-Iuliei
$
Edilia a II-arevdzvtl

IOA|I SCARARUL, sfant


Scara / Sffintul Ioan Scirarul;
ed. a2-a rev. - Alba Iulia: Reintregkea,20lS.
rsBN 978-606-509-377 -5
I. Maxim, monah (trad.)
II. Chryssavgis, John (introd.;
2
^
REINTREGIREA
Efu/,'CI

82r.14',02
Alba-Iulia, 2018
CUPRINS

Notd asupra edi1iei......... .............:...................:....................5


Introducere. ................9
Urcuqul Dumnezeiegtii Scdri....... ...................54
inainte-privire a Sfintei Scdri.........". ..............57
Viata in scurt a Fericitului loan............
Despre Cuviosul Ioan,Igumenul Muntelui Sinai.................................67
Epistolie a Awei loan, Igumenul Raithului.....,...................................70
Epistolia de rdspuns.. ...................71
Cuvdntul 1, Despre lepddarea de viafa cea degart[.. .........75
Cuv6ntul 2, Despre neimp[timire................. ....................88
Cuvdntul3, Despre instreinare ..............."......93
Cuvdntul 4, Despre fericita gi pururea-pomenita ascu1tare................102
deadinsul.... ........."..152
Cuvdntul 5, Despre pocdinia cea cu
Cuv6ntul6, Despre pomenirea morfii......... ....................170
Cuv0ntul 7, Despre pldnsul cel de bucurie frcitor.............................176
Cuvdntul8, Despre nemdniere qi bl6ndete.. ....................I92
Cuvdntul 9, Despre pomenirea de riu......... ....................201
Cuvdntul 10, Despre clevetire.....
t[cere
Cuvdntul 11, Despre multa-cuvdntare qi ...............208
Cuvdntul 12, Despre minciund.... .................211
Cuvdntul 13, Despre negrijanie... ................214
CuvAntul 14, Despre preavestitul qi vicleanul stdp6n pdntece...........218
CuvAntul 1 5, Despre nestricdcioasa curdlie gi intreagi-cugetar e.......227
Cuvdntul 16, Despre iubirea de arginti qi despre neagonisire............254
Cuv6ntul 17, Despre nesimtire.... ................259
bc Cuprinsbc
Cuvdntul 18, Despre somn, ruglciune gi cdntarea de psa1mi...........
Cuvdntul 19 Despre privegherea trupului
Cuvdntul20, Despre temerea cealard de birb[fie.
Cuvdntul2l, Despre slava degartl cea in multe chipuri.....................2
Cuvdntul 22, Despre mdndria cea ftrd de cap.........
Cuvdntul23, Despre negr[itele gOnduri ale hulei.....
Cuvdntul 24,Despre bldndele, simplime gi nerdutate.
Cuvdntul 25, Despre preainalta smeritii-cugetare.............................304,
Cuvdntul 26/l,Despre dreapta-socotin([ a gdndurilor . .lZfri,
Cuvdntul 26 I 2, D espre dreapta-socotinl[ bine-deslugitl.........
Cuvdntul 26/3, Cupnndere ln scurt............
Cuvdntul Z7ll,Despre sfinfita linigtire a trupului gi a sufletului.......3
Cuvdntul 27 I 2, Despre felurile linigtirilor...
Cuvdntul 28, Despre sfinfita gi fericita rug5ciune...
Cuvdntul2g, Despre nep[timire.. .................41
CuvAntul30, Despre Credin{5, Nidejde qi Dragoste..........................
Cuvdnt cbtre Pistor

^.1

-C€r- }
l
")r
54 John Chryssavgis URCU$UL
cautd experien{e sau vedenii de lumind, gi nici mdcar rugdciunea nein-
cetatd sau indumnezeirea, ci cu smerenie gi cu dragoste incearci doar
DUMNE Zf,.TE$TII SCANI
s[ trdiasci pentru gi in Dumnezeu. El scrie pe piatra propriului mor-
mdnt, nu pe buclti de hdrtie destinate s6 fie inmormAntate in biblioteci:
elor ce voiesc a li se scrie numele in Cartea Viefii,
a trdi pentru Dumnezeu inseamni a muri pentru Dumnezeu, iar Scd- cartea de faJi le aratd in chip limpede calea cea mai
rarul scrie tocmai in virtutea acestui act de viat[ gi de moarte. bund de urmat. Cd intru ddnsa citind, afla-o-vom ftrd
de rdtdcire pov[fuind pe cei ce o unneazd, de toatil
piatra cea de poticnire nevdtdma[i pdzinfil.i, 9i scard
de la cele pamdntegti la cele ceregti int5rita inainte puindu-le, gi in
varful ei pi Oumnezeu statornicit ardtdnduJ. $i socotesc cum cl
aceastd scar[ este tocmai aceea pe catea Iacov, ,impiedec[torul"
patimilor (Fac.27:36), o avdztrt atunci cdnd pe agternutul cel post-
,ri"".. se odihnea (Fac. 28: Il-12). ci s5 suim qi noi cu osardie 9i cu
credinfd, rogu-v[, aceastd duhovniceascd 9i la cer alergltoare_scar[,
al cereia inceputul este lepadarea de cele plm6nte9ti, iar sfarqitul,
Dumnezeul dragostei.
Tabli aminuntiti cir{ii
^
1. Despre lep[darea de viata cea deqart[
2. Despre neimpdtimire
3. Despre instreinare gi despre visurile noilor incep[tori
4. Despre fericita qi pururea-pomenita ascultare
5. Despre pocdinta cea cu deadinsul qi cu adevdrat atltatd, intru care
9i viafa sfinJilor osdndili, qi despre Temnild
6. Despre pomenirea morfii
7. Despre p10nsu1 cel de bucurie fbcdtor
8. Despre nem6niere qi bldndefe
9. Despre pomenirea de rdu
10. Despre clevetire
1 1. Despre multa-cuvdntare qi tdcere
12. Despre minciund
13. Despre negrijanie
56 bq& ,s" &"*
14. Despre preavestitul qi vicleanul stlpdn pdntece
15. Despre nestricdcioasa cur[fie qi intreagd-cugetare carea intru cei
stricdcioqi din osteneli gi din sudori se agoniseqte
16. Despre iubirea de arginfi,intru carele qi despre neagonisire
17. Despre nesim{irea, adic[ murirea sufletului, gi despre moartea
ixarNTE-PRrvrRE A
minfii mai nainte de moartea trupului SFINTEI SCARI
18. Despre sofirn, despre rugdciune gi despre cdntarea de psalmi cea
inffu adunare el ce suire intocmai la numlr cu vdrsta cea dupd trup a lui
19 Despre privegherea trupului qi cum se cade a o unelti Hristos ne-a tesldrit, bine cu adev[rat a socotit: cdci dup6
20. Despre temerea ceafard de bdrb6trie
chipul anilor Lui celor treizeci, scatd a desdvdrqirii ne-a
21. Despre slava deqartd cea in multe chipuri
alcdtuit. Prin carea gi noi la plinirea varstei Domnului ajungand,
22.Despre mdndria ceafrrd"de cap
23. Despre negrditele gdnduri ale hulei drepli cu adevdrat gi necdzu{i ne vom afla; dar cel ce la aceasta nu a
ajuns, prunc inc[ este, gi intru toat6 marturia inimii neprimit se va
24. Despre bldndefe, simplime gi nerdutate, cele din sdrguinfd cdg-
tigate, gi nu fireqti; qi despre viclenie afla. insd noi am socotit c[ trebuincios lucru este ca, dupd inqiruirea
. D e spre pr efinalta smerit6- cug etar e, pierudto are a p atimilor
celor treizeci de trepte ale acestei duhovniceqti qi dumnezeieqti
25

26. Despre dreapta-socotinfd a g6ndurilor, patimilor gi vdrtufilor


scdri, sd aSezdm aici viafa preain{eleptului ei fburitor, cavdzdndu-i
27 . Despre sfinfita liniqtire a trupului qi a sufletului qi despre felurile
linigtirilor ostenelile, sl credem celor scrise de dOnsul. Deci gi sfin{itele episto-
28. Despre sfinfita gi fericita rugiciune, rnaica vdrtutilor, qi despre lii - cea a sfdntului p[rinte ce a ponmcit, qi a celui ce a ascultat -
starea-inainte intru ddnsa cu mintea qi cu trupul
inaintea scrierii sale puindu-le, incepe-vom cuvintele ce intru ddnsa
29. Despre cerul cel pdmAntesc, adic[ nep5timirea cea de-Dum-
nezeu-urmdtoare, qi despre desdvdrqire, qi despre invierea sufletului se cuprind.
mai nainte de invierea cea de obgte
30. Despre legdtura cuvioasei treimi a vdrtutilor, adicd a Credin{ei,
Nddejdii qi Dragostei
vrATA iX SCURT A FERICTTULUI IOAN
cel numit Sholasticul, igumenul Sfdntului Munte al Sinaiului, cel intre
i'r-'&$d-:1
'q-4i'r,,..
r
"rll"
:' l sfin{i cu adev[rat, scrisd de monahul Daniil Raitheanul,
blrbat cinstit 9i imbunitlfit
u-mi este cu putin!6 a spune in chip neindoielnic qi cu
deamdruntul carea este cetatea ce pe acest dumnezeiesc
bdrbat l-a odr[slit qi l-a crescut, mai nainte de petre-
cerea lui intru lupt[ gi intru posfiriceasca nevoinld; dar
pe aceea carea acum il gdzduieqte, qi cu indulcirea
dumnezeiegtii hrane il ospateazd, marele Apostol Pavel mai nainte
de noi o a aflat, caci negregit este gi el intru acel ceresc Ierusalim
intru carele se afl6 biserica celor intai-ndsculi (Evr. 12:23), a cdrora
petrecerea tn ceruri este (Frl 3: 20), precum insuqi zice' Acolo, de
bun[ta{ile cele fbr5 de sa{iu prin nematerialnicl simlire saturdndu-
se,l qi nev[zutele frumusefi vdzdnd,vrednice rdsplltiri pentru sudori
prirneqte; gi plati a ostenelilor celor fdr6 de osteneala pe mogtenirea
iea de acolo dobandindu-o, ddnfuiegte in veci cu cei de acolo, al
c[rora picior a stdtut de-acum tntru dreptate (Ps. 25: l2). Zice-voi
dar acum in ce chip punrea-pomenitul a dobdndit aceastd fericire.
2. Acesta deci, de $asesprezece ani fiind cu varsta cea trupeascd,
adus-a pe sinegi lui Hristos jertfE binepldcuta 9i primitl (Filip. 4:
18), in Muntele Sinai jugul cllugdresc ludnd, qi, precum socotesc,
insaqi petrecerea in locul cel vdzut, cdtre nevdztLtul Dumnezeu l-a
cilIduzit qi povlfuit. $i imbrd{iqand instreinarea, ocrotitoarea tinere-
lelor celor 1n1 elegdtoarcz, lepddat-a printr'insa toat[ necuvioasa in-
drdzneald, gi dobdndind frumoasa smerenie, izgonit-a pentru totdea-
una, incb de la intrarea sa, dracul multramirii de sine qi intemeierii in
I Sholia 1. Sdturarea de cele nematerialnice este o sim{ire duhovniceascd ce are in-
suqirea de a primi puterea cea de-Dumnezeu-vdzdtoare (theoritikin), precum
pu-
piia ochilor cilor trupeqti are insugirea de a primi intru sine pe cele ce au lumina
cea simtitii.
2 Sholia 2. Tinerele inleleg[toare sdnt stdrile cele sufletegti, pe care instreinarea
Mdndstirea Sf. Ecaterina din Sinai (gravurd din sec. XIX) gtie a le pdzi ascunse gi de nimenea vdntte, ca pe nigte fecioare incuiate intru a lor
osebitd cas6. Deci bine a numit streinitatea ,,ocrotitoare", cdci ea este pflzitoarea
vdrtu{ilor.
60 bs Viata in scurt a fericitului Ioan re t+ Via{a in scurt a fericitului Ioan soq 6l
prin pulin[tate, indrdcitul
sine. Deci gruma Ll plec6ndu-qi, qi pirintelui ce il primise ca unui feiepciune prin aceasta surpAnd. CIci,
pe-
lui:
preabun povlfiitor intru Dornnul incredin{6ndu-se, talazul cel ad6nc stupa" fpAniece] in tot feluf il strdmtora, strigandu-i intru foamea
TaLi, aiuyeste (Mc. 4:39); iar prin aceea cb se impdrt['ea din
qi cumplit al vietii fdr[ de primejdie il strdbdtea. gi atdt de desivdr- toate
qit a murit lumii, ca gi cum sufletul sdu ar fi fost cu adevdrat necu- Ldngd acestea, prin pus-
cdte pulin, pe tirania slavei deqarte o robea's
vdnt[tor gi lipsit de a sa voie, qi de firegtile sale insupiri cu totul iz- tietate ji neint6lnirea cu alte fe{e a stins vdpaia cuptorului c_estuia, in
r - .,1 Iar de in-
bdvit', mdcar cd, mai nainte de a veni intru aoeastd cereascl prosti- cenu$[ pfefrcdndu-o pdnd in sfdrgit, qi cu totul potolindu-o.
me avusese parte de o deplin[ iscusire intru infelepciunea cea din chinarea la idoli cu vitejie viteazul a scdpat, prin mila lui Dumnezeu
afar6: lucru cu totul de mirare, cbci ingdmfarea filosofiei este de ce- ii pri" lipsa ceior de nevoie6; qi sufletul s6u cu boldul pomenirii
le mai multe ori streind de smerenia cea intru Hristos.a irortil impungdndu-I, din moartea qi sl[b[nogirea cea de fiecare
3. Deci petrecdnd astfel nou[sprezece ani intru fericitele nevoinfe ."u, t-u i*l"1l prin omordrea imp[timirii, ori poate q^i prin simfirea
ale supunerii, mutdndu-se dintru aceastd viafd sfdntul B5trdn ce ii fu- celor nematerialnice, Iegd1xamdhniciunii a dezlegats. 5i de vreme
pa1o9u1 as-
sese dascdl, iegit-a qi el in locul cel de lupt[ al linigtirii, av6nd in ce tirania maniei fusesehai nainte omor6t[ de ddnsul cu
cultdrii, omorAt-a qi lipitoarea slavei de9arte, cea ca o pdnzd de
p[-
mdini dumnezeieqtile rugdciuni ale aceluia drept putemice arme spre
iinlenn',prin neieqirea-trupului fdin chilie], qi mai vdrtos prin neie-
surparea intdriturilor vrdjmaqilor (2 Cor. 10: 3-4). Deci alegdndu-qi
pentru luptele sale un loc singuratic cu numele Thold, aflat ca la cinci turnate 9i drese,
5 sholia 5. A mdnca din toate cele puse inainte 9i a bea din cele
mile depdrtare de mdndstire, petrecu acolo fbrd de pregetare patruzeci nu tti.ide".t* ceva potrivnic dreptarului cunoaq-
mul1[mind lui Dumnezeu, este
de ani, intru infocatd dorire, de focul dragostei cltre Dumnezeu puru- terii. Ca toate sdnt bune foarte. Dar faptul cd cu pl6cere se depdrta de toate cele
rea arzdnd. Dar cine este destoinic a povesti pi a face ardtate prin cu- pl6cute qi imbelqugate este lucru pt.ui.t dreaptS-socotin{[ 9i dreapt[ cunoqtinJ6.
nu vom gusta din
vinte ostenelile sdvdrqite de ddnsul in acel loc? $i cum se va gr[i in inse ;" rro- p.ri"u a.frima cu pldcere plScerile cele de fa\d' de
lui Dumnezeu intru toat[ simJirea 9i deplin adeverirea'
chip ardtat osteneala ce in chip neardtat qi frr[ vreun martor se se- dulceala
u St otiu 6.
,,inchinarela idoli" numeqte iubirea de argin{i ori iubirea de_mdnciri
mdna? Cu toate acestea, ludnd prilej din pdrga roadelor sale, sb auzim
gustoase,dincaresena$teinvoireacupatimileqicuceledinsomn'Decarea
preacuvioasa petrecere a de-trei-ori-cuviosului.
numai mila lui Dumnezeu qi infrdnarea ne pot scbpa'
ea stb aproape de
4.Mdnca din toate cele ce fardpihand sdnt slobode rAnduielii c[- 7
Sholia 7. ,,Moarte de fiecare ceas" este negrijania (akedia)' cdci
numeqte de fiecare ceas", qi ,,slabdno-
luglreqti, ins[ foarte puJin, trufia qi cornul p[rerii de sine cu mu1t5 ?n- c6lug6r."u, d. ceas. Prea aceasta o ,,moarte
pe carea cu boldul pomenirii morlii omordndu-o, gi-a inviat
gire;, adicdparulizie.
3 Sholia 3. Fireasci insuqire numegte lucrarea suflefului, adicd a voi aceasta sau Jufletul, deqieptdndu-l cdtre s0rguinfa dumnezeieqtilor lucrdri'
8 sholia g. Adic6 pentru c5 a omorat impatimirea, ori 9i pentru simlirea celor
aceea.
cele materialnice
4 Sholia 4. Mdcar ci intru toatd inJelepciunea cea omeneascd era cu deamdrunful nematerialnice, a biruit mahniciunea carea din impdtimirea cdtre
prin deztegareaimp6timirii, ori gi
iscusit, precum cei progti vieluia, adicd precum {dranii qi neinv6ta(ii, smerind pe ;;;ffi;G.-in alte izvoadese scrie 9i ,,Iar aqa:
prin simlirea celor nematerialnice, legdtura mdhniciunii a dezlegat"'.
sineqi pentru Dumnezeu, bine gtiind cd pre cele nebune ale lumii le-a ales Dum-
nezeu, ca pre cei inlelepli sd-i ruqineze (1 Cor. l: 27). $i, zice, de mirare este cum
i Sholiu 9. ,,Lipitoareaslavei deqarte , cea ea o pdnzd de pdianjen" este ins69i slava
aqa qi aceasta pri-
acesta, care se impirtdgise de invi{dtura cea din afard, se supunea unui dascbl !5- A.qufia. Ctrprecum lipitoarea bea sdngele trupului ftrd de sa{iu'
vArtutea qi cunoaqterea' $i precum p[iajenul suge
ran gi neinvdlat, cdci ingdmfarea filosofiei celei din afard, departe fiind de sme- ;a;i. viala sufletuiui, adicd Parintele acesta omora gdndurile
renie, vrdjmagd este filosofiei dupd Dumnezeu, in vreme ce aceasta, cugetare la ,a"g.r" *rrqt"lo, celor ce par c6 zboar6, aga 9i
moarte gi hotdrnicire a ei fiind, este insdqi temelia smereniei. pdrerii de sine Prin linigtire.
62 bo" Viata in scurt a fericitului Ioan tu" t* Viala in scurt a fericitului Ioan tq 63

_gura sa]. Ce oare ii mai rdm6nea? Biruinfa ciunea cea necontenitd qi neasemuita dragoste c[tre Dumnezeu, cd
girea cuvdntului [din
asupra celei de-a oph10, adicd desivdrgita curd{ire de potrivnica lui pe acesta, noaptea qi ziua, intru limpedea oglindd a cur[fiei sale
Dumnezeu mdndrie, cdreia acest [nou] Veseleil (Ieg. 31: 2-3)11 prin inchipuindu-l, saliu nu voia a lua, iar mai pohivit a zice, nu putea.
ascultare i-a pus inceput, iar Domnul Ierusalimului Ceresc o a de- 6. De r6-rna acestui Pdrinte de-Dumnezeu-purtAtor imboldindu-
srvdrgit prin venirea sa de fatr si prin inblfarea smereniei lui impo- se un oarecarele Moisi cu numele, dintre cei ce luaserd asupra lor
triva aceleia; cdci fbrd de aceasth [vdrtute a smereniei] nu se poate viafa monahiceasc[, rugatu-l-a cu deadinsul, prin mijlocirile multo-
surpa diavolul qi adunarea lui.
ra dintre P6rinfi, s[ i se fac6 ucenic ai s[ invefe de la d6nsu1 ince-
5. Ci, intru impletirea acestei cununi, unde voi aqeza izvorul pdfr:ra adevlratei filosofiil2. $i silit fiind fericitul de rugaciunile
lacrdmilor sale, lucru ce nu la mulli se poate afla? Al cdrora ascuns iceloru,l-a luat pe ldngd sineqi. Deci intru una din zile poruncit-a
loc de lucrare qi p6nd acum se afld: o pegterd ingust6, pierdut[ un- sfantul Parinte acestui Moisi sd mute dintr'un loc in altul niqte p[-
deva la poalele muntelui, indeajuns de depdrtatd de chilia lui gi de mdnt roditor pentru gr6dinlrit. $i ajungand el la locul ardtat, fbr6 de
toate celelalte, cdt s[ poatl scdpa de urechile slavei degarte, dar preget ponmca s[vdrqea. Ci sosind miezul zilei, 9i locul dogorind ca
aproape de cer cu tdnguirile gi cu strigdrile, asemenea celor scoase .nt inptor de argitra cea cumplitd (c6 era de-acum luna cea mai din
de cei strdpunqi de s[bii gi arqi de fiare inroqite in foc, gi de cei urm[13), Moisi, stors de puteri gi ostenit de atdta c[rat, socoti cd se
cdrora li se scot ochii. De somn se-mp[rt[qea numai atdt cdt s6 nu-qi cade sd se odihneascb pu{in. Deci tolanindu-se la umbra unei stdnci
vat[me firea minJii cu privegherea. Dar mai nainte de a adormi, uriaqe, adormi, precum se obignuiegte. Dar iubitorul de oameni
preamult se ruga, gi cdrfi alcdtuia, cd acesta era singurul lucru cu Dumnezeu, cel ce nu voiegte s6 mahneasc[ intru nimic pe robii s5i
care punea frdu negrijaniei. Iar toatd alergarea viefii sale era rug6- cei credincioqi, sdrguit-a, dupb obicei, a-lizbdvipe Moisi de primej-
dia ce venea asupra lui, qi iati in ce chip.
Alta. P6ianjenul, mrejele sale cele supliri intinzdnd, prinde mugtele cele neputin-
cioase. rar dacd, oarecarea din cele mai mari va c6dea intr'insere, rupdndu-1e, se cd petrecand marele nostru parinte Ioan in chilia sa, adancit in-
duce. Aqa gi slava deqartd intinzandu-se, pe toli cei neputincioqi cu cugetul ii tru sineqi gi in Dumnezeu, precum obiqnuia, venit-a ?ntru o atdtare
biruieqte: iar pe cei tari cu cugetul qi s6n[toqi la minte nu poate s6-i biruiascd, ci de somn preasublire, qi avdnttpe cineva cu sfinlitd cuviin!6 deqtep-
mai vdrtos ei rupdndu-o pe ddnsa, zboardla cer, precum qi mugtele cele puternice
tdndu-I, gi pentru somn prihdnindul qi zicdnd: Ioane, cum dormi
ce rup pdnza de pdiajen. Iar ,,pAnz.d de pdianjen" a numit-o pentru cI este putredd,
neputincioasd qi degart6; iar,,lipitoare", pentru cd nu se saturd niciodatr a se sui pe fbr[ de grijd, iar Moisi in primejdie se afl6? Iar el, indata venindu-$i
cel biruit de d6nsa, precum nici lipitoarea de s6nge. in sine, cu rugaciunea pentfu ucenic s'a intrarmat. Apoi seafa, ve-
10
Sholia 10. ,,A opta" o numeqte pe m6ndrie, ci a opta patimi s,a pus de pirinfi nind acela, l-a intrebat: Nu cumva !i s'a intdmplat ceva rdu 9i ne-
infre cele opt gdnduri, adicd patimi. Iar,,biruinf6" nume$te curdlia cea desivdrgiti, aqteptat? Iar el a zis: O stancd uriagl eru cdt pe ce s5 mI striveascd
adicd nepltimirea, carea prin ascultare gi prin venirea sfintului Duh se isprdvegte. gi si md zdrobeasc[ cu totul pe la ceasul amiezii, cdnd dormeanLa
$i mai intdi a pus instreinarea, apoi infrdnarea, iar dup6 aceea depdrtareide teco- umbra ei, de nu m'aq fi sculat cu repede sdrituri qi foarte turburat
mia pdntecelui, de negrijanie, de pomenirea rdului, de impdtimire gi de slava de-
$afte.
din locul acela,pdr0ndu-mi-se cd aud glasul t[u; 9i indat[ amvdzttt
r1
sholia 11. Precum veseleil, fEcdnd cortul, prin ribdare l-a sdldgluit intru ddnsul
pe Dumnezeu ca sd dea rdspunsuri, aga gi acesta, sufletul impodobindu-qi gi trupul
12
Sholia 12. Adevbrata filosohe este indreptarea nlravurilor irnpreunatd cu cu-
lumindndu-gi, lScag preafrumos al Preasfiintului Duh s,a ardtat. noa$terea Celui Ce Este cu adevdrat,precum zice Nil Postnicul.
13
Sholia 13. Luna lui August, cu car:ea se sfdrqeqte anul bisericesc'
64 be" Viata in scurt a fericitului Ioan te te ViaJa in scurt a fericitului Ioan tq 65

stdnca desprinzdndu-se gi crzdnd la pdmdnt Iar el, smerit cu ade- car qi bdrfitor. Iar el, qtiind c[ toate le poate intru Hristos, cel ce il
vdrat fiind, nimic din cele vdntte nu i-a vestit, ci cu ascunse strigdri intirea (Fil. 4: 13), qi voind nu numai prin cuvdnt a-iinvdta pe cei ce
gi cu avdntate porniri de iubire lduddnd, mull[mea lui Dumnezeu. pentru folos cdtre dAnsul se apropiau, ci cu mult mai mult prin t[cere
7. Era incl qi doftor de rane ascunse acest om al lui Dumnezeu. qi prin filosofia cea din fapte, c6t sd taie prilejul celor ce cautd prilei,
Cd, odatd, oarecarele monah cu numele Isaac, de povara dracului precum este scris (2 Cor. II: l2), rdmase tdcut un r[stimp de weme,
celui iubitor de trupuri tare strdmtordndu-se, qi de mare mdhniciune oprind crrgerea cuv6ntului sdu invd{Storesc cel dulce ca mierea- C[
cuprinzdndu-se, la marele acesta cu sarguin{d a alergat qi rdzboiul socotea cd mai bine este s6-i p[gubeascS pu{in pe iubitorii binelui, c6
cel din lSuntrul sdu cu tdnguiri qi cu lacrdmi i l-a frcut ardtat. rar aceia poate gi de tdcerea lui s'ar fi folosit, decdt sa-i zdd1tascd 9i mai
vrednicul de minunare, de credin{a lui minun6ndu-se, a zis: Sd st6m mult pe judecatorii cei rdu-voitori qi mai mult s6 le stdrneasci. r5ju-
amdndoi la rug[ciune, frate, gi negreqit, bunul gi milostivul Dumne- tatea. Drept aceea) gi aceqtia din urm6, ruqindndu-se de purtarea cea
zel:nu va trece cu vederea cererea noastrd. Deci aceasta frcdndu-se, smeritd qi bine cumpdnitl a bdrbatului, qi pricepdnd ce izvor de mare
mai nainte de a se sfhrgi rugdciunea, inc[ cu falalaprmdnt z6cdnd, folos au astupat, gi cdt[ pagubb tuturor au pricinuit, incepurd a starui
bolnavul, fbcut-a Dumnezeu voia robului sbu, ca gi inku aceasta sd-l pe l6ngd ddnsul, cerdndu-i, impreund cu ceilal1i, cuvdnt de invS!6turd,
adevereascd pe David proroculla: c[ garpele trupului a f',git, de bi- gi rugdndu-l sd nu nedrept[feasc[ prin tdcetea sa pe cei ce prin
ciul rug[ciunii cdii curate impilat fiind. Iar cel bolnav, ftrb de boal6 cuvintele lui iqi clutau mdntuirea. Deci s'a plecat indatd cel nu qtia a
vlz6ndu-se qi slobozit de orice turburare, foarte s,a preauimit, $i lui grdi impotrivd, {indnd iar[qi intru totul agezarea sa cea dint6i.
Dumnezeu, celui ce l-a prosldvit pe robul sdu, c6t gi robului celui 9. Deci fiindcd pe toli ii covdrqea intru toate bun[tltrile, 9i toli de
prosldvit de ddnsul mulldmire aindl[at. ddnsul se minunau, cu sila la povdfuirea fralllot cu to{ii impreund l-
8. $i fiindcd punnea-pomenitul pdrinte diruia cu bogifie cuvdntul au ridicat, ca pe un alt Moisi de curdnd ardtat, in sfegnicul proes-
harului celor ce veneau la ddnsul, qi apa invdfdturii sale din belgug qi togiei pe fbclie inallandu-o (Mt. 5: 15) bunii cerc[tori.16 9i nu s'au
cu prisosinfd o revdrsa, oarccaii oameni vicleni, impungdndu-se de
zavistieis, crutdnd sd pund capdt acelui preamult folos, il iumeau fle- Alta, a Sf. Thalasie. Pe mintea ceapizmdtatefa o orbeqte Domnul, cdci cu nedrep-
tate se mdhnegte pentru bundtdjile aproapelui.
14
sholia 14. carele zice inPsalmul 144: 19: voia celor ce se tem de el vaface, Alta. Socoteala vicleand pe cele rele le pomeneqte, iar ispr[vile aproapelui nein-
si sermate le socotegte.
ruga lor va auzi, Si va mdntui pre ddnSii.
15
sholia 15, a Sf. Maxim. Supdrarea celui ce zavistuieqte cu ostenealE o vei potoli, c6 Alta. Adu-{i aminte de Iudei gi te pdzeqte, cd aceia de zavistie orbindu-se, pe
primejdie socoteqte a fi lucrul pe care il zavistuieqte intru tine. Domnul Dumnezeu Veelzevul l-au socotit.
$i nu este cu putinta
inf'alt fel sd o potolegti, fErd numai ascunzdnd acel lucru. rar dacdil supdrd numai pe Alta. L6ng6 toate vdrtulile s6nt infipte qi rautelile, qi pentru aceasta cei rai soco-
ddnsul, dar foloseqte pe mu$i, care parte o vei defdima? Deci trebuie s[ preJuiegti mai tesc vdrtulile drept riutd1i.
16 sholia 16. Acela se cuvine cu adev5rat sd st6p6neascd, Qare qi sufletului qi
vdrtos folosul celor mulfi, qi de acela pe c6t pofi sd nu te leneveqti, nici de rilratea
patimii si te biruiegti, cdci astfel nu patimii, ci celui ce pbtimeqte ?i faci izb6ndire. incd trupului le pune drept lege lucrurile vdrhr{ii. Cd se cuvine a alege doftor, 9i prie-
gi prin smerita cugetare s5-l socoteqti cd te cov6rgegt., gi tn touta wemea gi locul gi lu- ten, gi pdrinte duhovnicesc nu pe cel pl[cut, ci pe cel preafolositor.
crul sd-i dai intdietate. Iar zavistia ta pofi sd o potoleqti dac5 intru cele de care se bucurd .\lta. Lumindtorul trupului este ochiul. Deci dacd ochiul tdu nu va fi curat, tot
cel de tine zavistuit, impreunr cu ddnsul te bucuri, gi intru cele de care el se sc6rbegte, trupul tdu tntunecat vafi (Lc. 11: 34). Deci ia seama, dacd nu se va face mintea
gi tu impreund te scarbeqti, plinind cuv6nhrl Apostolului de a ne bucura cu cei ce se sdnbtoasd de r[utate, nu poate sd in{eleagi Lumina Dumnezeirii. Cd zid intunecat
bucrnd qi apl6nge cu cei ce pl6ng (Rom. 12: l5). se face min{ii r[utatea, gi pustiu face sufletul, precum este scris in Evanghelii: