ROMÂNIA, ȚARA MEA

(Scena este goală și intră copiii prezentatori)

PREZENTATOR 1
Bună ziua, bună ziua, dragii noștri invitați,
Dragi doamne educatoare ce cu copiii lucrați!
Mulțumim că ați venit astăzi să ne vizitați.
Un program vă prezentăm cât aici, pe la noi, stați.
Tema noastră-i „România” fiindcă toți suntem români,
Și cu toți ne iubim țara, limba pe care-o vorbim.
Ca mijloc de realizare folosim dramatizare
Să cunoaștem cât mai multe despre România mare.

PREZENTATOR 3
Hei, colega, ce ne spui?

PREZENTATOR 2
Mândra noastră Românie are-o formă cam ciudată,
Patruș’ unu de județe și o capitală lată.
Are-orașe o mulțime, fabrici multe, înterprinderi,
Instituții sociale, primării, parcuri și drumuri.
Își înalță fruntea-ntreagă pe semeții Munți Carpați
Încărcați de brazi și fagi sau chiar munții dezbrăcați.
Are dealuri cu coline pline de livezi și vii,
Unde ciobănașii noștri cântă doine purtând ii.
În câmpiile din vale bogăția iar rodește
Ca și-n holdele de grâne și-n grădini când se muncește.
PREZENTATOR1
Hei, colega, tu ce știi?

PREZENTATOR 3
Flutură în vânt drapelul, tricolorul cunoscut,
Roșu, galben și albastru, cum străbunii-au hotărât.
Stema e interesantă: taur, vultur, leu, delfin
Și-armele de altă dată ce le-au folosit din plin.
Când dușmani veneau în țară să distrugă și să fure,
Curajos, poporul nostru a-nvățat mereu să-ndure.
Imnul ei și-azi te trezește, ca un ceas deșteptător.
Vreți ca să pornim în marș, să-l cântăm astăzi cu dor?

(Prezentatorii răspund afirmativ și se pregătesc să înceapă. Intră România, o fată înfășurată în

drapelul țării, prefăcându-se că e foarte bătrână, sprijinindu-se de un toiag.)

ROMÂNIA
Stați puțin, dragi copii, și vă rog să mă iertați!
Eu sunt România de-azi, rogu-vă să m-ascultați!
Mă simt tare obosită, centenarul a sosit,
Am îmbătrânit de zile, suta de-ani am împlinit,
Dar povestea mea cea mare e frumoasă, interesantă
Toată lumea o cunoaște. Vreți s-o auziți îndată?
E povestea vieții mele: eram tânără, frumoasă
Și-am avut băieți și fete, nouă copilași în casă.
Dar mai bine-ar fi să vină ei aici să se prezinte
Și-n aplauzele noastre, haideți, hai, poftiți-nainte!
(Intră 18 copii, grupați câte doi, reprezentând regiunile țării. Primul ține harta în mână, ca pe o
diplomă, iar al doilea stema regiunii. Ei vor prezenta, pe rând, regiuna pe care o reprezintă)

TRANSILVANIA
Transilvania mă numesc, cea mai mare-n casă sunt.
Regiune-n țară-am fost și-am iubit acest pământ.
Munții falnici mă-nconjoară, ca-ntr-o vale eu am stat
Și popoare, rând pe rând, peste mine au umblat.

AJUTORUL TRANSILVANIEI
Am orașe importante: Alba Iulia și Sebeș,
Bistrița, Brașov și Cluj, Sighișoara, Târgu Mureș.
Am tradiții și-obiceiuri ce cu drag le-am practicat
Cu români, maghiari și sași ce aici s-au așezat.

MUNTENIA
Muntenia e numele meu, în România m-am născut
A doua sunt a mamei mele, ce m-a iubit nespus de mult
Am fost o mândră regiune între Dunăre-Carpați
Valahia mi se spunea când am crescut cu ai mei frați

AJUTOR MUNTENIA
Am orașe dezvoltate ca Brăila și Pitești,
Dețin zone importante: Buzău , Călărași, Ploiești.
București, chiar capitala, o dețin eu cu mîndrie,
Dunărea-n sud străjuiește și-o crescută-economie.
MOLDOVA
Moldova este-al meu nume, în România am crescut.
Ca a treia fată-n casă pe hartă am apărut.
Am priveliști naturale, fascinante la privit,
Am istorie aparte cu tradiții de-mplinit.

AJUTOR MOLDOVA
Am orașe cunoscute: Piatra Neamț, Bacău, Vaslui,
Capitala culturală este chiar a Iașului.
Mănăstiri mici, importante ce-s frumoase de-altă dat’
Cu surorile mai mari totdeauna m-am certat.

OLTENIA
Oltenia mi se spune, regiune-n țară-am fost
Și a patra m-am născut, fără rugi și fără post
Am o zonă de câmpie cu pământ mult de lucrat,
Obiecte-n piatră sculptate de Brâncuși, cel talentat.

AJUTOR OLTENIA
Am orașe principale, Craiova, Slatina cu Olt,
Drobeta Turnu Severin la Dunăre un mare port.
Am o „Masă a Tăcerii” și a „Sărutului Poartă”,
Am „Coloana Infinită” pe care Târgu Jiu o poartă.

DOBROGEA
Dobrogea mă strigă toți și acum și în trecut
Alintată nu am fost fiindcă-a cincea m-am născut
Dar am fost deosebită de-ale mele dragi surori
Că dețin doar apă multă și puțini locuitori.

AJUTOR DOBROGEA
Am orașe renumite, plaja de la Marea Neagră,
Delta Dunării-e vedetă, flora, fauna întreagă.
Porturile de la mare, ce spre patru zări sunt poartă,
Litoralul românesc cunoscut în lumea toată.

BANAT
Banat este numele meu și am venit să mă vedeți,
Chiar de sunt al șaselea, tot sunt primul din băieți.
Am istorie ș-un nume provenit din lider = ban;
Am câmpii ș-arhitectură, promovez totul pe bani.

AJUTOR BANAT
Am oraș martir în centru, cunoscut ca Timișoara
Și sunt situat cu totul între ape curgătoare:
Dunărea, Tisa și Mureș ocolesc al meu pământ,
Însă munții păzezsc zilnic, nerostind vreun cuvânt.

CRIȘANA
Crișana sunt de toți strigat, pe lume am aterizat
Ca al șaptelea copil după singurul băiat.
Am o zonă renumită, ridicat nivel de trai
Unde Crișul în jos curge: Repede, Negru și Alb.
AJUTOR CRIȘANA
Am orașe renumite – Oradea, Arad, Zalău,
Bogăție culturală peste tot în jurul meu;
Mureș, Someș ca și Tisa mă-ncojoară peste tot
Și mă bucur de tradiții cu gemani, maghiari și sârbi.

BUCOVINA
Bucovina azi mă cheamă sau chiar Țara Fagilor:
A opta am vemit pe lume și-s jucăria fraților.
Sunt regiune-n țata mea, dar mică sunt ș-am fost mereu,
Dar vremea rea și viața grea mă schimbă-n bine și la greu.

AJUTOR BUCOVINA
Am orașe-mprăștiate pe întreaga hart-a mea
Botoșani și chiar Suceava, Rădăuți și casa mea.
Am Carpați ce mă veghează, la fel ca și râul Prut,
Mănăstiri, datini frumoase, Voronețul ne-ntrecut.

MARAMUREȘ
Maramureș sunt chiar eu – cel mai mic în casa mea –
Din băieți al doilea și din cas-al nouălea.
Frumusețile naturii cunoscute peste țări
Cu vechi sate și tradiții cunoscute peste mări

AJUTOR MARAMUREȘ
Am orațe frumușele: Sighet și cu Baia Mare,
Am biserici mici din lemn, dar și porți artizanale
Eu dețin chiar locu-n care harta-n cui poți s-o agăți;
Cimitirul vesel care ne-amintește despre morți.

POVESTITIOR
Iată azi în fața noastrî nouă regiuni din țară
Peste care-a fost furtuna, dar și vânturi reci de iarnă
Au bătut în ele vremi ș-au venit și ploi șuvoaie
Și au năvălit dușmanii, începând pe rând războaie;
Au venit și turci și nemți să ne fure țărișoara
Și hapsânii de habsburgi să prădeze țara toată.
Să scăpăm de toți dișmanii, toți românii au luptat
Ș-am rămas stăpâni aici și-mpreună am cântat:

CÂNTEC (toți)
Noi suntem români – bis bis
Noi suntem aici pe veci stăpâni.
A sosit ziua dreptății, ziua sfânt-a libertății.
Tot românul veselește, România-ntinerește.

(Intră un copil cu o hartă a Moldovei doar contur)

PRINCIPATUL MOLDOVEI
Dar trecură vremuri multe peste neam moldovenesc,
Bucovina și Moldova în principat se unesc.
Al Moldovei principat a luat, astfel, ființă,
Un domn și o guvernare, cu speranță și credință.
(copii care țineau în mână Bucovina și Moldova le prind de harta cu conturul Moldovei)
(intră un copil cu harta Țării Românești doar contur)
PRINCIPATUL ȚĂRII ROMÂNEȘTI
Dar și-n sud a fost mișcare în întreg neam muntenesc,
Când Moldova ș-Oltenia cu Dobrogea se unesc.
Astfel, Țara Românească în sud a luat ființă;
Alt domnitor ș-alt-armată cu speranță și credință.
(copiii care aveau în mână harta Munteniei, Olteniei și Dobrogei le prind de conturul Țării
Românești)

(intră un copil cu harta Ardealului doar contur)

AREDALUL
Dar și-n vestul țării, iată, Transilvania-a pornit:
Maramureșul, Banatul cu Crișana s-au unit.
Acesta este Ardealul ce a luat astfel ființă.
Alt domnitor ș-alt-armată cu speranță și credință.
(copiii care aveau în mână harta Transilvaniei, Maramureșului, Banatului și Crișanei pun pe cea
cu conturul Ardealului)

POVESTITOR
Așadar, trei principate de români locuite
Domnitori, constituții și guverne diferite,
Însă-n anul ’48, vama Țării Românești încheie o unire cu a Țării Moldovenești.
Legătura fiind făcută 5 ianuarie ’59,
Cuza domn este ales al Moldovei celei nouă;
Iar pe douăzeci și patru în aceeași lună ș-an,
Pentru Țara Românească tot Cuza e ales domn.
(copiii care dețin harta Moldovei și a Țării Românești le lipesc pe harta întregii țări, cea doar
contuartă de la început)
POVESTITOR
Unire constituționala, o singură adunare,
Unire administrativă, o singură guvernare,
O singură capitală așezată-n București,
Primul domnitor român al celor două țări românești.
Aceasta e mica unire, iar România e de-acum
Un stat unitar modern, Statul Național Român.
Toți românii adunați, hora unirii au jucat,
Iar glasul l-au înălțat ș-mpreună au cântat.

CÂNTEC – Hora unirii (toți)

Hai să dăm mână cu mână
Cei cu inima româna
Să-nvârtim hora frăției
Pe pământul României.
Măi muntene, măi vecine,
Vino să te prinzi cu mine
Și la viață cu unire
Și la moarte cu-nfrățire.
Amândoi avem un nume,
Amândoi o soartă-n lume:
Eu ți-s frate, tu mi-ești frate,
În noi doi un suflet bate.

POVESTITOR 1877
Însă după câțiva ani, adică în șaptezeci și șapte
România a luptat pentru a ei libertate
În război a intrat să scape de vasalitate
Și și-a dobândit îndată independența de dușmani.
Astfel că „Mica Unire”, alături de independență
Ne-au apropiat mai mult și cu mai multă prudență.
De un alt moment istoric, ce-i destul de important,
Unirea noastră mare, care s-a facut instant.

POVESTITOR 1918
Era anul 1900 și încă optsprezece ani,
Când Ardealu-ntreg se-adună la un moment național
Era Marea Adunare Națională, de-astă dat’
Și de-acolo România întreagă-a ieșit ca stat.
Căci acolo-n adunare unanim s-a stabilit
A principatelor unire și poporul locuit.
După-această „Unire Mare”, harta țării s-a mărit
Și-a ajuns un stat puternic, de-ai săi dușmani mult dorit.
(Copilul care ține în mână harta Ardealului complet o adaugă la cea mare, întregind puzzle-ul.)

POVESTITOR 1990
Iar din anul ’90, după 1900, noi cu toți sărbătorim, dar în feluri diferite,
Ziua națională-a tării, declarat’ de președinte.
Întâi Decembrie cu parade și cu marșuri înainte
Asta e România de-azi, asta-i România mea!
Orișiunde-n lume sunt, mă mândresc acum cu ea.
Sunt român din România și îmi place să îi cânt
Imnul țării pretutindeni, orișicând, cu-oricine sunt.
CÂNTEC (toți)
Deșteaptă-te, române, din somnul cel de moarte
În care te-adânciră barbarii de tirani.
Acum ori niciodată croiește-ți altă soartă
La care să se-nchine și cruzii tăi dușmani.