Actualități 7

CZU: 53:06.068Nobel„2018”(092)

PREMIUL NOBEL PENTRU FIZICĂ 2018

Ștefan D. TIRON
Institutul de Chimie, str. Academiei 3, MD-2028 Chișinău, R. Moldova
Email: stefandtiron@gmail.com

Rezumat. În articol este dată o scurtă prezentare a invențiilor revoluționare în domeniul

fizicii laserelor și a autorilor acestora, care au fost distinși cu Premiul Nobel pentru Fizică 2018.
Cuvinte-cheie: Premiul Nobel, fizică, laser, presiunea luminii, pensetă laser, capcană laser,
impuls laser.

Abstract. The article gives a brief introduction to the revolutionary inventions in the field of
laser physics and their authors, which have been awarded the Nobel Prize in Physics 2018.
Keywords: Nobel Prize, physics, laser, light pressure, laser tweezers, laser trap, laser pulse.

La 2 octombrie 2018, Academia Regală de Științe a Suediei a anunțat decizia sa de a

acorda Premiul Nobel pentru Fizică 2018 „pentru invenții revoluționare în domeniul fizicii
laserelor” cu o jumătate pentru Arthur Ashkin (Bell Laboratories, Holmdel, SUA) „pentru
penseta optică și aplicarea ei la sistemele biologice” și cealaltă jumătate în comun pentru
Gérard Mourou (École Technique, Palaiseau, Franța; Universitatea din Michigan, Ann
Arbor, SUA) și Donna Strickland (Universitatea din Waterloo, Canada) „pentru metoda lor
de generare a impulsurilor optice de mare intensitate, ultra-scurte”.
Invențiile remarcabiile ale acestor cercetători au revoluționat fizica laserelor. Aceste
invenții au extins considerabil aplicațiile practice ale presiunii luminii și au devenit posibile
datorită progreselor realizate în dezvoltarea generatoarelor optice cuantice – laserelor.
Obiectele extrem de mici și procesele incredibil de rapide sunt acum văzute într-o nouă
lumină.
Arthur Ashkin a obținut premiul Nobel pentru invenția capcanelor de lumină
cunoscute ca pensete optice și utilizarea acestora în studiul sistemelor biologice. Până în 1992,
A. Ashkin a condus Departamentul de Optică Fizică și Electronică la Bell Laboratories
(BellLabs) din SUA. Numeroasele experimente ingenioase realizate de A. Ashkin la BellLabs
pe parcursul unui sfert de veac după invenția laserului au avut ca rezultat obținerea unor așa-
numite capcane de lumină, care rețin în ele obiecte minuscule de natură diferită. Schema unei
asemenea capcane este reprezentaă în fig.1.
Primul articol semnat de Ashkin și colaboratorii săi, în care este descrisă captarea
optică a unor particule dielectrice având dimensiuni de la zeci de nanometri până la zeci de
micrometri, a apărut în 1986 [1]. Capcanele de lumină ale lui Ashkin au fost denumite pensete
optice sau pensete laser. De-a lungul timpului, această tehnologie a fost mult perfecționată și
posibiliățile ei s-au extins considerabil. Pensetele laser sunt utilizate în prezent pe scară largă
în biologia moleculară, genomică, virusologie și alte domenii.

FIZICA ŞI TEHNOLOGIILE MODERNE, vol. 16, nr. 3-4 (63-64), 2018

8 Actualități
Formarea unei capcane laser este ilustrată în fig. 1 și fig.2.

Figura 1. La stânga — schema de reținere în capcana laser a unei particule sferice

dielectrice (raza sa depășind mult lungimea de undă), aflate în apă. Fasciculul de raze laser se
refractă astfel, încât forța rezultantă FA, ce apare datorită transmiterii de impuls de la raze către
particulă, este orientată în sus (spre raza laser). La dreapta — fotografia experimentului
real, în care o sferă cu diametrul de 10 μm este menținută în acest mod. Se poate vedea mersul
lazelor laser înainte și după împrăștierea pe sferă [1].

Fig. 2. Penseta optică creată de A. Ashkin. © Johan Jarnestad/The Royal Swedish

Academy of Sciences

FIZICA ŞI TEHNOLOGIILE MODERNE, vol. 16, nr. 3-4 (63-64), 2018

 Actualități 9
Gérard Mourou și Donna Strickland au primit premiul Nobel pentru elaborarea unei
metode de generare a impulsurilor optice ultrascurte cu intensitate extrem de mare. Ei au
elaborat un procedeu foarte eficient de a crește considerabil energia impulsurilor laser [2].
La începutul anilor 1960, puterea laserelor era de 1010 W/cm2, iar zece ani mai târziu a
crescut până la 1015 W/cm2 , după care nu s-au mai înregistrat creșteri ale acesteia. Situația s-a
schimbat radical în 1985, când D. Strickland și G. Mourou, pe atunci colaboratori ai
Laboratorului de Energetică Laser al Universității Rochester (SUA), au publicat un articol, în
care au descris o nouă metodă de amplificare a puterii impulsului laser [2]. Aplicarea acestei
metode a făcut ca puterea impulsurilor laser iar să crească atingând astăzi valori de până la
1023 W/cm2.
Esența metodei lor constă în următoarele. Un impuls laser ultrascurt este trecut printr-o
pereche de rețele de difracție, care îl extind în timp cu mai multe ordine de mărime. Ca
urmare, energia maximă a câmpului electric al impulsului laser scade brusc în așa măsură
încât impulsul trece printr-un amplificator optic (sapfir dopat cu ioni de titan) fără a-i modifica
structura cristalină. Impulsul amplificat este trecut printr-o altă pereche de rețele de difracție,
care îl comprimă până la lărgimea inițială. La ieșire avem un impuls foarte scurt de intensitate
extrem de mare (fig.3). Aplicarea acestei metode a condus la construirea unor sisteme laser de
mare putere în impulsuri de picosecunde.

Figura 3. Schema de amplificare a impulsurilor laser scurte. Impulsul laser inițial

scurt de mică intensitate (А) este dispersat și extins de o mie de ori cu ajutorul unui cuplu de
rețele de difracție (B); ca urmare, se obține un impuls extins de intensitate joasă (С) care este
apoi amplificat în dispozitivul (D). O a doua pereche de rețele de difracție (E) reversează
dispersia produsă de primele două rețele de difracție și recomprimă impulsul de înaltă energie
obținut după amplificare. Ca rezultat se obține un impuls laser ultrascurt de energie foarte
înaltă (F) [3].

FIZICA ŞI TEHNOLOGIILE MODERNE, vol. 16, nr. 3-4 (63-64), 2018

10 Actualități
Domeniile de aplicare a impulsurilor laser ultrascurte de energie extrem de înaltă sunt
foarte largi - de la experimente în domeniul fizicii fundamentale la tratamentul chirurgical al
miopiei și astigmatismului. Instrumentele de mare precizie construite deschid posibilități
neexplorate de cercetare și au o multitudine de aplicații industriale și medicale.

Referințe
1. Ashkin A., Dziedzic J.M., Bjorkholm J.E., and Chu Steven, Observation of a single-beam
gradient force optical trap for dielectric particles, Optics Letters, 1986, 11, pp.288-290.
2. Strickland, D. and Mourou, G., Compression of Amplified Chirped Optical Pulses. Optics
Communications, 1985, 56, pp.219-221.
3. https://en.wikipedia.org/wiki/chirped_pulse_amplification
Primit: 15 noiembrie 2018. Acceptat: 1 decembrie 2018
Articolul este depozitat în baza de date IBN:
https://ibn.idsi.md/ro/vizualizare_numar_revista/26/2138

FIZICA ŞI TEHNOLOGIILE MODERNE, vol. 16, nr. 3-4 (63-64), 2018