Globalizarea financiară

Coordonator științific: Lector universitar SUCIU TITUS

Student: LĂZĂRESCU MARIA CRISTINA
Specializare: Management financiar-bancar
An: I

1
 Competivitatea Greciei

Coordonator științific: Lector universitar SUCIU TITUS

Student: LĂZĂRESCU MARIA CRISTINA
Specializare: Management financiar-bancar
An: I

Cuprins

Introducere.........................................................................................................................................4
Capitolul 1. Aspecte teoretice privind evoluția și competivitatea Greciei...................5
1.1. Scurt istoric privind evoluția economiei în Grecia...................................................5
1.2. Demografia Greciei............................................................................................................8

2
 1.3. Cultura Greciei.....................................................................................................................9
Cap.2. Analiza privind evoluția și competivitatea Greciei...............................................12
2.1. Economia Greciei..............................................................................................................12
2.2. Agricultura Greciei............................................................................................................13
2.3. Turismul Greciei.................................................................................................................14
2.4. Industria transporturilor în Grecia..............................................................................18
2.5. Principalele bănci ale Greciei........................................................................................19
2.6. Bursa din Atena.................................................................................................................22
Webografie.......................................................................................................................................24

Introducere
Grecia are o economie capitalistă cu un sector public ce asigură
aproximativ 40% din PIB. PIB-ul pe cap de locuitor reprezintă monentan cel
puțin 75% din nivelul economiilor fruntașe din zona euro. Turismul asigură
15% din venitul intern brut. Imigranții reprezintă aproape o cincime din
forța de muncă, aceasta fiind repartizată în mare parte în agricultură și în
munca necalificată. Grecia este o beneficiară majoră de ajutor de la
Uniunea Europeană, acesta fiind egal cu 3,3 % din Venitul brut anual.
Economia grecească a crescut cu aproximativ 4% pe an în perioada 2003 –
2007, datorită în parte cheltuielilor cu infrastructura legate de Jocurile
Olimpice de la Atena din 2004 dar și datorită disponibilității creditului, care
a susținut niveluri record ale cheltuielilor consumatorilor. Dar creșterea a
scăzut cu 2,8% în 2008 ca rezultat al crizei financiare mondiale și a

3
înăspririi condițiilor de acordare a creditelor. Grecia a violat Pactul de
Creștere și Stabilitate al Uniunii Europene ce urmărea ca deficitul bugetar
sa fie sub 3%, dar a într-unit acest criteriu în perioada 2007-2008. Datoria
publică, inflația și șomajul sunt deasupra zonei euro, dar au o tendință
negativă. Datoria externă: este de 371.5 miliarde de dolari pentru anul
2008 conform CIA “The world Factbook” actualizat la 14 mai 2009.
În iulie 2010, în Grecia existau 4,4 milioane angajați, din care 768 de mii
lucrau la stat. Din punct de vedere al sectorului naval, flota navală
grecească este cea mai mare din lume și avea în 2013 aproape 3.670 de
vase. Armatorii greci contribuiau cu peste 7% la PIB în acel an și asigurau
192.000 de locuri de muncă. Flota greacă are o valoare de 106 miliarde de
dolari, iar cei mai bogați cinci armatori greci au o avere cumulată de 7,6
miliarde de dolari. Începând cu anul 2009, anul în care s-au resimțit
puternic pe plan mondial consecințele crizei financiare și economice
internaționale, economia Greciei a traversat o perioadă de recesiune
economică prelungită, fiind confruntată cu dezichilibre fiscal-bugetare
majore și aflându-se în epicentrul crizei datoriilor suverane din zona euro.
Beneficiară a unor ?pachete? succesive de ajutor economic, din partea ?
Trocăi? UE-BCE-FMI. Grecia s-a angajat să aplice măsuri de austeritate
economică dure, fiind confruntată, în prezent, cu nemulțumiri sociale, pe
fondul cărora s-a realizat ascensiunea fomațiunii politice de extremă
stângă Syriza, care a și câștigat alegerile parlamentare (din ianuarie 2015)
și a anunțat că va contesta măsurile de austeritate impuse de comunitate
europeană în tandem cu FMI.

Capitolul 1. Aspecte teoretice privind evoluția și

competivitatea Greciei
1.1. Scurt istoric privind evoluția economiei în Grecia
Deși reprezintă numai circa 3% din PIB-ul UE, Grecia a antrenat UE și
moneda ero într-o criză de anvergură, a cărei soluționare se întrevede cu
dificultate. Care au fost premizele ce au condus la situația în care o țară
cărei populație trăia la un nivel de bunăstare european, a putut să se
regăsească în țările UE, după al doilea război mondial?
Criza grecească, izbucnită la finalul lui 2009, continuă să deruteze și să
neliniștească. De altfel, în literatura de specialitate se apreciază ?puține
democrații actuale oferă un exemplu atât de elocvent al eșecului
instituțiilor statului, ca în cazul Greciei?. Cauzele crizei profunde, care
destabilizează și în prezent economia și societatea grecească, trebuie

4
căutate în evoluția climatului politic al acestui stat, pe parcursul căreia
principalele partide poliyice au concurat ?în cursa statului bunăstării?.
Concretizează intr-o ?sarabandă? a măsurilor populiste. Urmărirea unor
avantaje politice pe termen scurt a adus mari prejudicii dezvoltării
economice pe termen lung, favorizând proliferarea corupției, a excesului
birocratic și, în cele din urmă, colapsul politic în momentul în care stadiul
copleșitor îndatoririi punlice a fost dezvăluit cetățenilor și autorităților
comunitare.
Economia Greciei este a 34-a (în termeni nominali) și a 42-a (în
termenii parității puterii de cumpărare) din lume, cu 299 sau 304 miliarde
de dolari PIB, conform statisticilor Băncii Mondiale pe anul 2011. Grecia
este, în plus, a 15-a economie între cele 28 de state membre ale Uniunii
Europene. În termeni de venit pe cap de locuitor, Grecia se clasează pe
locul al 29-lea sau al 33-lea (în funcție de PIB nominal, respectiv în
termenii PPC) din lume la 27.875 de dolari, respectiv 27.624 de dolari.
Grecia este o țară dezvoltată cu standarde de viață ridicate. Economia
sa cuprinde sectorul servicii (85%) și industria (12%), în timp
ce agricultura formează 3% din produsul național brut. Printre cele mai
importante sectoare economice se numără turismul (cu 14,9 milioane de
turiști internaționali în 2009, este a șaptea cea mai vizitată țară a Uniunii
Europene și a 16-a din lume de către Organizația Mondială a Turismului);
și navigația comercială (cu 16,2% din capacitatea mondială totală, marina
comercială greacă fiind cea mai mare din lume), în timp ce țara este și un
considerabil producător agricol (incluzând culturile de pește) în cadrul
uniunii.
Cu o economie mai mare decât a tuturor celorlalte țări balcanice la un
loc, Grecia este cea mai mare economie a Peninsulei Balcanice și un
important investitor regional. Grecia este al doilea cel mai mare investitor
străin în Albania, al treilea în Bulgaria, în primii trei investitori străini în
România și Serbia și cel mai important partener comercial și cel mai mare
investitor străin în Macedonia. Băncile grecești deschid o nouă filială în
Balcani aproape săptămânal Compania greacă de telecomunicații OTE,
parte a portofoliului grupului german Deutsche Telekom a devenit un
investitor puternic în fosta Iugoslavie și în alte țări balcanice.
Economia greacă este clasificată ca avansată și cu venituri mari. Grecia
este membru fondator al Organizației pentru Cooperare Economică și
Dezvoltare (OECD) și al Organizației pentru Cooperarea Economică în
Marea Neagră (BSEC). În 1979 s-a semnat aderarea țării la Comunitățile
Europene și la piața unică europeană procesul fiind terminat în 1982. În

5
ianuarie 2001 Grecia a adoptat moneda unică Euro, înlocuind drahma
grecească la un curs de schimb de 340,75 drahme pentru un euro. Grecia
este membră a Fondului Monetar Internațional și al Organizației Mondiale
a Comerțului, și era în 2010 a 31-a țară din lume după Indicele Globalizării.
Până la sfârșitul lui 2009, ca urmare a unei combinații de factori locali
și internaționali, economia Greciei s-a confruntat cu cea mai severă criză a
ei de la restaurarea democrației în 1974, guvernul grec revizuindu-și
deficitul bugetar de la 6% la 12,7% din produsul intern brut (PIB).
La începutul lui 2010, s-a aflat că, prin asistența din partea Goldman
Sachs, JPMorgan Chase și a numeroase alte bănci, s-au dezvoltat produse
financiare care permiteau guvernelor Greciei, Italiei și ale altor țări
europene să-și ascundă datoriile. Zeci de acorduri similare s-au efectuat în
toată Europa, prin acestea băncile furnizând bani în avans în schimbul
unor plăți viitoare de către guvernele implicate; la rândul lor, riscurile
financiare ale țărilor implicate erau ținute în afara registrelor. Conform Der
Spiegel, creditele acordate guvernelor europene erau deghizate în
„schimburi” și astfel nu mai erau înregistrate ca datorii. Cum Eurostat
ignora la vremea aceea statisticile legate de produse financiare derivate,
un dealer german de astfel de produse comentase pentru Der Spiegel că
„regulile de la Maastricht pot fi ocolite pe căi relativ legale prin schimburi”
și că „în anii anteriori, Italia folosise un truc similar pentru a-și masca
datoria reală cu ajutorul unei alte bănci americane”. Aceste condiții
permiseseră guvernului grec să cheltuiască mult peste cât își permitea,
îndeplinind în același timp țintele de deficit bugetar ale Uniunii Europene.
În mai 2010, guvernul grec a revizuit din nou deficitul, estimându-l la
13,6%, al doilea din lume în raport cu PIB-ul, Islanda fiind pe primul loc cu
15,7% și Regatul Unit pe al treilea cu 12,6%. În ce privește datoria publică,
previziunile erau că ar putea ajunge la 120% din PIB în 2010.
Ca urmare, a avut loc o criză de încredere internațională în capacitatea
Greciei de a-și plăti datoria suverană. Pentru a evita încetarea de plăți, în
mai 2010 celelalte țări ale zonei Euro, împreună cu FMI, au oferit un
pachet de salvare ce implica acordarea Greciei a unui credit de 45 de
miliarde de euro imediat, împreună cu alte credite totalizând 110 miliarde
de euro. Pentru a asigura finanțarea, Grecia era obligată să adopte măsuri
dure de austeritate pentru a-și aduce deficitul sub control.
La 15 noiembrie 2010, Eurostat a revizuit cifrele pentru datoria publică
a Greciei, după o misiune metodologică la Atena în contextul procedurii de
deficit excesiv, și a estimat deficitul bugetar al Greciei pe 2009 la 15,4%

6
din PIB și datoria publică la 126,8% din PIB, cel mai mare din toate statele
membre ale UE.
În 2011, s-a constatat că pachetul de salvare nu era suficient și în 2012
s-a acceptat un nou pachet de 130 de miliarde de euro, acordat cu condiții
stricte, între care o reformă financiară și alte măsuri de austeritate. Ca
parte a înțelegerii, Grecia urma să reducă cu 53% povara taxelor asupra
creditorilor privați și toate profiturile realizate de băncile centrale din zona
euro pe datoria grecească urmau să fie repatriate în Grecia. O echipă de
monitorizare a fost instituită la Atena pentru a asigura că reformele
acceptate sunt puse în practică, iar valoarea ratelor de datorie pe trei luni
a fost blocată într-un cont special.

1.2. Demografia Greciei

Organismul oficial de statistică al Greciei este Serviciul Național de
Statistică din Grecia (NSSG). Potrivit NSSG, populația totală a Greciei în
2001 a fost 10,964,020.Această cifră este împărțita în 5,427,682 barbați si
5,536,338 femei. Așa cum arată statisticile din 1971, 1981, și 2001,
populația greacă a suferit un proces de imbătrânire in ultimele decenii.
Rata natalității în anul 2003 a fost de 9.5 la 1.000 de locuitori (14,5 la
1.000 în iunie 1981). În același timp, rata mortalității a crescut ușor de la
8,9 la 1.000 de locuitori în 1981 la 9.6 la 1.000 locuitori în 2003. În 2001,
16.71% din populație era de 65 de ani și peste, 68.12%, cu vârste cuprinse
între 15 și 64 de ani, iar 15.18% au fost de 14 ani și mai tineri. Societatea
greacă, de asemenea,s- a schimbat rapid cu trecerea timpului. Rata
căsătoriei a tot scăzut de la aproape 71 la 1.000 de locuitori în 1981 până
în 2002, doar pentru a crește ușor în 2003 la 61 la 1000 și apoi să cada din
nou până la 51 în 2004.Rata divorțului pe de altă parte, a înregistrat o
creștere de la 191.2 la 1.000 de căsătorii, în 1991 la 239.5 la 1.000 de
căsătorii, în 2004.Aproape două treimi din poporul grec locuiește în mediul
urban.Cele mai mari municipalitați din Grecia în anul 2001 au fost: Atena,
Salonic, Pireu, Patras, Iraklion, Larissa si Volos. De-a lungul secolului 20,
milioane de greci au migrat în Statele Unite, Australia, Canada, Marea
Britanie și Germania, creând o infloritoare diasporă grecească. Cu toate
acestea, tendința de migrare a fost acum inversată după îmbunătățirile
importante ale economiei elene începând cu anii 80.
Datorită complexității politicii de imigrare greacă, practici și de
colectare a datelor, cu adevărat de încredere asupra populațiilor de

7
imigranți în Grecia este dificil să se adune și prin urmare speculații. În
1986, imigranți legali și neautorizati au totalizat aproximativ 90.000. Un
studiu din Marea Mediterană Migrația Observatorul susține că
recensământul din 2001 de la NSSG înregistrase 762.191 de persoane
care au reședința în Grecia, fără cetățenie greacă, reprezentând
aproximativ 7% din populația totală și că, dintre acestea, 48.560 au fost
cetățeni ai UE sau AELS și 17.426 ciprioți cu statut privilegiat. Oamenii din
țările balcanice Albania, Bulgaria și România fac până aproape două treimi
din populația străină totală. Migranții din fosta Uniune Sovietică (Georgia,
Rusia, Ucraina, Moldova, etc) cuprind 10% din total.
Cel mai mare grup de non-UE populației imigrante este în municipiul
Atena- 132.000 imigranți, la 17% din populația locală. Salonic este al
doilea mare grup, cu 27.000, ajungând la 7% din populația locală. Dupa
aceasta, zonele predominante de localizare sunt împrejurimile orașelor
mari și zonele agricole. În același timp, albanezii au constituit aproximativ
56% din totalul imigranților, urmați de bulgari (5%), georgieni (3%) și
români (3%). Americanii, ciprioții, britanicii și germanii au apărut ca
importante comunități străine cu circa 2% fiecare din totalul populației
străine. Restul a fost de aproximativ 690.000 de persoane non-UE sau non-
homogeneis (a patrimoniului non-grec) statutul. Potrivit aceluiași studiu,
populația străină (documentată și nedocumentată)care locuiește în Grecia,
în realitate, este în crestere având 8,5% sau 10,3%, care este de
aproximativ 1.150.000 - în cazul în care imigranții cu carduri homogeneis
sunt contabilizate. Grecia este o poarta de intrare a imigranților ilegali în
Europa. Cabinetul a aprobat un proiect de lege care ar permite copiilor
născuți în Grecia pentru părinții care sunt imigranți, dintre care unul
trebuie să fi fost de viață în țara în mod legal de cel puțin 5 ani consecutivi
pentru a aplica pentru cetățenie greacă. Guvernul, în ciuda obiecțiilor
puternice din opoziții care este determinată să treacă proiectul de lege.
Obiectivul principal este de a facilita integrarea armonioasă a imigranților
legali și a copiilor lor în realitatea socială din Grecia. Criteriile de bază
rămân legalitatea de reședință și participarea copiilor în cultura greacă.
Pentru același motiv, în plus, rezidenții pe termen lung, refugiații politici și
expatriaților le va fi permis să participe la alegerile locale.

1.3. Cultura Greciei

Grecia este o țară cu mari interese și culturi diverse, influențată de

locația sa, la intersecția dintre Orient și Vest și de numeroasele ocupații
ale poporului grec de-a lungul istoriei. În general, grecii sunt deosebit de

8
mândri de cultura lor și vorbesc despre țara lor cu o pasiune intensă,
considerând că cultura din Grecia este o definiție a apartenenței lor
naționale și etnice. Tradițiile, religia, muzica, limba, mâncarea și vinurile
sunt principalele compozite ale culturii din Grecia și constituie baza pentru
cei care doresc să viziteze și să înțeleagă țara de azi.

Limba constituie unul dintre cele mai importante elemente ale culturii
grecești. Limba greacă modernă este descendentă a limbii grecești antice
și este afiliată la partea din ramura greacă sau elenă a indo-
europene. Prima greacă scrisă a fost găsită pe tăblițe de noroi coapte, în
rămășițele palatului Knossos din insula Creta. Linear A și Linear B sunt cele
mai vechi două tipuri de limbaj scris din Grecia. Este o țară cu o istorie
foarte bogată, din epoca bronzului, până la perioada clasică, perioada
romană, perioada otomană și altele. Este de asemenea faimos în toată
lumea pentru mulți oameni faimoși și acțiunile lor de-a lungul
secolelor. Această secțiune propune informații despre istoria Greciei, dar
oferă și informații despre semnificația steagurilor, o listă cu cele mai
cunoscute situri arheologice, monumente istorice și situri Unesco din
Grecia. Tradițiile din Grecia și Insulele Grecești au un caracter religios sau
provin din păgânism. Mai mult, cele mai multe tradiții și festivaluri încă
urmate și sărbătorite astăzi sunt religioase. De aceea, în țară sunt
organizate atât de multe panygiria, care sunt de fapt sărbători religioase
ale sfinților, urmate de muzică și dans tradițional în piața satului. Aceste
panigiria sunt un element puternic al culturii grecești și au loc tot timpul
anului, mai ales vara. Religia joacă un rol important în înțelegerea culturii
zilnice. 98% dintre greci sunt creștini ortodocși. Restul populației sunt
musulmani, romano-catolici și evrei. Grecia și Rusia sunt singurele țări
care au o proporție atât de mare de creștini ortodocși. Biserica Ortodoxă
formează a treia cea mai mare ramură a creștinismului, după romano-
catolici și protestanți. Muzica greacă este de o diversitate incredibilă
datorită asimilării grecești creative a diferitelor influențe ale culturii estice
și occidentale din Asia și Europa. Muzica din Grecia are o lungă istorie care
datează din cele mai vechi timpuri, timp în care poezia, dansul și muzica
erau inseparabile și au jucat un rol important în viața și cultura cotidiană
grecească antică. Bucătăria greacă este renumită pentru produsele sale
de bună calitate și gustul uimitor al mâncării și vinurilor sale. Unele feluri
de mâncare sunt identice peste tot în Grecia, în timp ce altele sunt
specialități culinare locale. Aceleași feluri de mâncare pot fi gătite diferit
sau cu ingrediente diferite în funcție de regiune. Mâncarea este o parte
importantă a culturii grecești. Multe produse sunt caracteristice Greciei,
incluzând diferite tipuri de brânză (feta, metsovone și formaella), ulei de
9
măsline virgin din Lesvos, Creta și Laconia, capper de la Santorini, cartofi
din Naxos, citrice din Peloponez și altele precum miere, vin, condimente,
nuci și multe altele. Aceste produse culinare proaspete sunt utilizate pe
scară largă în gătit și constituie elemente puternice ale culturii locale.
Există multe muzee din Grecia care găzduiesc în mare parte descoperiri
arheologice sau obiecte populare. Cel mai interesant este muzeele
arheologice, care găzduiește exponate din perioada preistorică până în
epoca romană. Muzeul Acropolei Noi, Muzeul Național Arheologic din
Atena, Muzeul Arheologic din Olympia și Muzeul Arheologic Heraklion
merită vizitate. Ocazional, există și câteva muzee tematice din întreaga
țară pentru a prezenta cultura și istoria locală. Arhitectura din Grecia a
trecut prin multe faze: de la stilul doric și ionic al templelor în timpurile
clasice, la stilul bizantin al bisericilor și stilul neoclasic din ultimii
ani. Fiecare stil arhitectural arată cultura și tradițiile acelei
epoci. Arhitectura din sate și insule este foarte diferită de cea din orașele
mari. Majoritatea festivalurilor din Grecia au loc vara. Pot fi festivaluri
religioase (panigiri) cu ocazia zilei numelui sfântului ocrotitor într-un sat
sau oraș sau pot fi și festivaluri culturale cu diverse evenimente. Aceste
festivaluri constituie o parte integrantă a culturii locale și atrag mulți
vizitatori. Multe evenimente culturale au loc tot timpul anului în
Grecia. Deosebit de celebru este Festivalul grecesc Epidaurus din Atena,
cu evenimente în Teatrul Antic al Epidaurului, Teatrul Herodeion din Atena
și alte locuri. Astfel de festivaluri cu concerte de muzică, spectacole de
teatru, prelegeri și revigorii personalizate au loc în toate insulele și orașele
grecești, de obicei vara, prezentând cultura locală și găzduind ocazional
participarea internațională. A merge la o cafea este un obicei special
pentru greci, o parte puternică a culturii lor. Întâlnirea medie a cafelei
pentru un grec este de aproximativ 1 oră și jumătate. Grecii se reunesc la
o cafea și vorbesc tare. În piețele satului, veți vedea tipul tradițional de
cafenea din Grecia, kafenion. În mare parte, bătrânii merg acolo pentru a
bea cafeaua lor grecească tradițională, pentru a discuta și a juca cărți.

10
Cap.2. Analiza privind evoluția și competivitatea Greciei
2.1. Economia Greciei
Economia Grecească este una cu orientarea spre piață și intervenție
minimă din partea statului. Începând cu jumătatea anilor ’90, scena
financiară este caracterizată de un nou dinamism. Convergența nominală
a economiei grecești cu economiile partenerilor săi din UE a fost decisivă
și pusă la punct; însă indicatorii macroeconomici continuă să crască.
Creșterea economică înregistrată în Grecia începând cu 1994 a manifestat
o accelerare de 3,2% anual și depășește rata medie realizată de UE,
înbunătățindu-se exponențial potențialul de creștere. În 2005, ritmul de
dezvoltare al PIB era de 3,8%. Șomajul era în cel de-al treilea trimestru de
9,7%.

Ani 2000 2001 2002 2003 2004

Forța de 4.617,2 4.581,6 4652,2 4,728,4 4.823,2
muncă
Angajați-% 4.097,9 4.103,2 4.190,2 4.286,6 4.330,5
din totalul 88,8 89,6 90,1 90,7 89,8
forței de
muncă
Șomeri-% 519,3 478,4 462,1 441,8 492,7
din totalul 11,2 10,4 9,9 9,3 10,2
forței de
muncă
Fig 2.1.1. Rata de angajare- Șomaj: în mii, în perioada 2000-2004

Grecia era o țară cu tradiție exclusiv în agricultură, dar în ultima vreme

importanța activităților din primul și din al doilea sector economic
(agricultură și, respectiv, industria) a intrat pe o pantă descendentă în
favoarea ascensiunii din sectorul serviciilor. Cele mai importante ramuri
economice sunt producția de manufactură, care ocupă 12% din PIB, 14,4%
din rata totală a forței de muncă, și construcțiile care ocupă 7,2% din PIB
și 7,3% din rata de angajare.

2.2. Agricultura Greciei

Grecii antici considerau că agricultura este cea mai sigură bază a
bogăției unui stat. Agricultorii greci au format clasa cea mai importantă a
cetăților. În epoca homerică, culturile obișnuite erau: grâul, orzul, grâul de
calitate proastă folosit la hrana vitelor, viței de vie, măslinul, părul, rodia,
11
mazărea, bobul și ceapa. Oamenii de rând s-au eliberat de sub aristocrația
latifundiarilor, ducând la apariția democrației.
În 2010, Grecia a fost cel mai mare producător de bumbac din Uniunea
Europeană (183.800 tone) și de fistic (8.000 tone) și s-a clasat pe locul al
doilea la producția de orez (229.500 tone) și de măsline (147.500 tone), pe
locul trei la producția de curmale (11.000 tone) și migdale (44.000 tone),
tomate (1.400.000 tone) și pepeni (578.400 tone) și pe locul al patrulea la
producția de tutun (22.000 tone).
 Agricultura contribuie cu 3,8% la PIB-ul țării și angajează 12,4% din
forța de muncă la nivel național. Grecia este un beneficiar major al Politicii
Agricole Comune a Uniunii Europene. Ca urmare a aderării țării la
Comunitatea Europeană, mare parte din infrastructura sa agricolă a fost
modernizată cu fonduri europene și producția agricolă a crescut. Între
2000 și 2007, fermele ecologice din Grecia au înregistrat o creștere de
885%, cel mai mare procentaj din UE.

Agricultura reprezintă în continuare o sursă importantă de venit.

Condițiile climatice ale greciei favorizează cultivarea legumelor, fructelor
(măslinele și uleiul de măsline, strugurii, pepenii galbeni, piersicile, roșiile
și portocalele sunt unele dintre cele mai importante culturi din Grecia),
tutunului, bumbacului, viilor, ca și crescutul oilor și caprelor. Activitățile
din sectorul primar au beneficiat vreme îndelungată de fondurile UE. În
monetul de față, agricultura se concentrează asupra creșterii
competivității prin mecanisme de producție, de procesare și de marketing,
dar și asupra modernizării infrastructurii și a zonelor rurale, prin protejarea
și îmbunătățirea resurselor naturale și a mediului. În domeniul pescuitului,
piscicultura s-a dovedit a fi industria cu cea mai mare și rapidă dezvoltare,
transformând Grecia în lider pe piața mondială a crescătorilor de pește.

Sectorul serviciilor din Grecia este cel mai bine reprezentat și are cea
rapidă dezvoltare din economie, contribuind cu aproximativ 70% la PIB și
ocupând 61% din rata totală de angajare. Cele mai importante domenii din
sectorul serviciilor sunt: turismul, navigația, finanțele și comerțul.

2.3. Turismul Greciei

Un procentaj important din venitul național grecesc provine din turism.
Turismul finanțează 16% din produsul intern brut. Conform
statisticilor Eurostat, Grecia a primit în 2009 peste 19,5 milioane de
turiști, în creștere față de cei 17,7 milioane care au venit în 2007.
Marea majoritate a vizitatorilor Greciei din 2007 provin de pe continentul
european, în număr de 12,7 milioane, Deși majoritatea vizitatorilor de o
singură naționalitate sunt cei din Regatul Unit, (2,6 milioane), urmați
12
îndeaproape de cei din Germania (2,3 milioane). În 2010, cea mai vizitată
regiune a Greciei a fost Macedonia Centrală, cu 18% din fluxul total
național de turiști (în total 3,6 milioane de turiști), urmată de Attica cu 2,6
milioane și de Pelopones cu 1,8 milioane. Grecia de Nord este cea mai
vizitată regiune geografică, cu 6,5 milioane de turiști, urmată de Grecia
Centrală cu 6,3 milioane.
În 2010, Lonely Planet a clasat al doilea oraș al Greciei, Salonic, pe locul al
cincilea în lista celor mai bune orașe pentru petreceri din lume, comparabil
cu alte orașe cum ar fi Dubai și Montreal. În 2011, Santorini a fost votată
„cea mai bună insulă din lume” în Travel + Leisure Insula
învecinată Mykonos s-a clasat a cincea în categoria europeană.
Clima mediteraneana, peisajul exotic, zonele costiere si insulare,
vestigiile istorice şi culturale vechi de peste 3000 de ani fac din Grecia o
destinatie turistica foarte importanta. Industria turismului a cunoscut o
revigorare însemnată ca urmare a strategiei guvernamentale de
implementare a unor noi forme de turism, alternative şi combinate.
Această strategie se concentrează pe construirea unor hoteluri de 4 şi 5
stele, centre de conferinţă, staţiuni balneoclimaterice şi pentru
talasoterapie, waterland şi alte parcuri cu teme specifice şi urmăreşte
combinarea lor cu diferite tipuri de turism (agro-turism, cultural,
arheologic, religios etc.).
Grecia este una dintre cele mai populare destinaţii turistice, locul 10
în lume din acest punct de vedere. In medie, viziteaza Grecia aproximativ
16 milioane de turisti anual; veniturile directe din turism sunt estimate la
13 miliarde de Euro si unul din cinci locuitori lucreaza in acest sector. In
afara de Atena, principalele destinatii turistice sunt insulele (Creta, Rodos,
Corfu, Cicladele) si peninsula Halkidiki (in nordul Greciei). Organizatia
Elena a Turismului a acreditat circa 8.900 de hoteluri cu aproximativ 352
000 de camere, in timp ce alte 100.000 de locuri de cazare sunt
disponibile in unitati secundare, la particulari sau in campinguri.
Desi ramane o ramura principala a economiei, veniturile din turism s-
au redus in primele 9 luni ale anului 2012 cu 11,2% fata de aceesi
perioada a anului trecut. Se observa de asemenea o schimbare in
structura pe nationalitati a turistilor, respectiv o crestere a numarului de
vizitatori din Rusia si tarile central si est europene, concomitent cu o
reducere a numarului de turisti din Germania, Marea Britanie si Olanda.
Oferta turistică este influenţată de patru componente: resursele
turistice, baza tehnico-materială, serviciile turistice şi forţa de muncă
implicate în activităţile turistice.
Resursele turistice se împart în resurse turistice naturale şi resurse
turistice antropice. În Grecia se reunesc toate contrastele ce coexista în

13
ansamblul bazinului mediteranean începând cu formaţiunile geologice ale
ţării şi clima acesteia. În Grecia contrastul între sat şi oraş, sărăcie şi
bogăţie luxuriantă a solului, măreţia omului asupra naturii sau invers sunt
mult mai accentuate ca în alte ţări.
Soarele şi apele limpezi conspiră pentru a face din Grecia un loc de
relaxare binecuvântat de zei.
Exportând chaos-ul, drama, tragedia şi democraţia înainte ca
majoritatea naţiunilor să se ridice suficient pentru a dori souvlaki, Grecia
se lăuda cu o moştenire fără rival. Din aglomerata Atena până în
strălucitoarele insule, se regăsesc mai multe sit-uri antice decât imaginaţia
ar putea concepe, precum buricul Universului de la Delphi, coloanele de pe
insula sacră Delos, frescele din palatele Monoice din Creta şi chiar, foarte
posibil, rămăşiţele Atlantidei din Santorini.
Resursele naturale ce se regăsesc pe teritoriul Greciei o împart în
treisprezece regiuni turstice, respectiv: Antigua, Peloponeze, Grecia
Centrală, Eubee, Tesshalia, Epirus, Insulele Ioniene, Thassos, Tracia,
Insulele Marii Egee, Dodecanesse, Cicladele si Creta.
Regiunea Antigua este regiunea Greciei unde în antichitate a înflorit
filosofia şi democraţia ateniana. Antigua este totodată regiunea cea mai
puternic industrializată a Greciei având un loc aparte în economia ţării.
Această regiune este dotată cu o bază turistică modernă, hoteluri de primă
clasă, bungalouri aproape de mare, terenuri de sport, itinerarii excelente,
plecând dinspre Atena şi permitând cu uşurinţa vizitarea siturilor istorice.
Atena, capitala Greciei moderne, este centrul cultural şi economic al
ţării. Aici se întâlneşte cea mai bogată viaţă de noapte, cele mai faimoase
şi numeroase muzee, cele mai largi oportunităţi de cumpărături şi este
deasemenea locul unde se pot descoperi ruine faimoase cum sunt
Acropolis, Templul lui Zeus, numeroase agora antice, chiar lângă birouri
moderne şi magazinele de souvenir-uri din Plaka.
Principalele destinaţii turistice ale regiunii Antigua sunt reprezentate
de muzeele din Acropole si Atena: Muzeul Bizantin, Muzeul Benaki,
Templul Zeiţei Nike (ridicat pentru a comemora victoria grecilor asupra
perşilor, fiind decorat cu scene din această luptă), Parthenonul (celebru în
lume pentru armonia sa, construit pentru a omagia pe fecioara Atena, a
fost ridicat pe ruinele a două temple pe durata a cinsprezece ani), Templul
Acropole (un templu irezistibil care atrage prin rocile sale masive de
calcar, ridicându-se la 156 metri deasupra oraşului prin coloanele delicate
de marmură albă, ce se disting în albastrul cerului, precum simboluri
imortale ale spiritului şi geniului uman), Teatrul lui Dionysos, Stadionul
Olimpic din Atena (reconstruit în totalitate în 1986 cu ocazia primelor

14
Jocuri Olimpice moderne), alături de multe alte monumente şi ruine
istorice.
În Antigua găsim deasemenea primul port al Greciei, unul din cele mai
importante, deschis la Marea Mediterană, respectiv Pireu, situat la 10 km
de Atena.
Un alt important stâlp al turismului elen îl reprezintă Salonic, separat
doar de 60 km de Katerini, oraşul capitală al Pieriei.
Plonjând în Marea Egee precum micul trident al lui Poseidon,
Peninsula Halkidiki poate satisface nevoile celui mai pretenţios vizitator
datorită peisajelor impunătoare şi plajelor fără de sfârşit (550 km). Doar la
mică distanţă de Salonic, cel mai mare centru urban al Greciei de Nord,
turistul se va regăsi într-un paradis încântător, care combină munţii
împăduriţi cu plajele aurii, trecutul cu prezentul, ascetismul Muntelui Athos
cu cosmopolitismul marilor complexe hoteliere. Se pot vizita site-urile
arheologice (Olynthos şi Stageira – locul de naştere a filosofului Aristotel,
monumente naturale (peştera Petralona).

In anul 2008 turismul contribuia cu aproape 18% la PIB-ul Greciei,

reprezentand 43 de miliarde de euro. 20% din numarul total de angajati,
adica aproximativ 900.000 persoane, lucreaza in turism.
Indicatori
2009 2010 2011 2012

PIB (mld €) 231,6 227,3 215,1 193,7

Creștere economică -2 -4,35 -6,9 -6,4
(% PIB)
Rata șomajuli 9,5 12,5 17,7 26
Tabelul 2.3.1: PIB, creșterea economică și rata șomajului în GRECIA
Sursa: Eurostat
Totalul sosirilor și încasărilor în turism pe anul 2011 comparativ
Grecia și România.
Grecia România

Total sosiri (mii) 20636 6073

Încasări turism (mil $) 14622,6 1418,3
Tabelul 2.3.2: Totalul sosirilor și încasărilor în turism pe anul 2011 comparativ
Grecia și România
Sursa: Eurostat
Date pentru calcularea indicatorilor: densitatea circulației turistice,
durata medie a sejurului, gradul de ocupare, încasarea medie pe zile turist
și încasarea medie pe turist conform formulelor de calcul pentru 2010.

15
Țara Înnoptări (mii) Sosiri Suprafață (km²) Populație
(2010) (mii) (mii)
Grecia 83744 20636 131940 11172
România 16052 6073 238391 21530
Tabelul 2.3.3: Date calculație indicatori
Sursa: Eurostat
Țară Încasări din turism (Mil $)
Grecia 14622,6
România 1418,3
Tabelul 2.3.4: Date calculație indicatori
Sursa: Eurostat

In raport cu populația În raport cu suprafața

(turiști/locuitor) (turiști/Km²)
Grecia 1,8 156,4
România 0,3 25,5
Tabelul 2.3.5: Densitatea circulației turstice

Grecia Romania
20 % 14 %
Tabelul 2.3.6.Gradul de ocupare

2.4. Industria transporturilor în Grecia

Începând cu anii 1980, rețelele rutieră și feroviară ale Greciei au fost
modernizate semnificativ. Între cele mai importante lucrări se
numără autostrada A2 (Egnatia Odos), care leagă Grecia de nord-vest
(Igoumenitsa) cu Grecia de nord și nord-est (Kipoi); și podul Rio–Antirrio,
cel mai lung pod suspendat cu cabluri din Europa (2.250 m lungime), ce
leagă Peloponesul de Rio (7 km de Patras) cu Antirrio în Grecia Centrală.
Alte proiecte importante aflate în derulare sunt conversia șoselei GR-
8A, care leagă Atena de Patras și mai departe de Pyrgos în Peloponesul de
vest, într-o autostradă modernizată pe toată lungimea (proiect ce trebuia
terminat în 2014); terminarea unor segmente de autostradă de pe A1, ce
leagă Atena de Salonic; și construirea metroului Salonic. În deosebi zona
metropolitană Atena este deservită de una dintre cele mai moderne și
eficiente infrastructuri de transport din Europa, cum ar fi Aeroportul
Internațional Atena, rețeaua de autostrăzi private Attiki Odos și sistemul

16
extins de metrou al Atenei. Majoritatea insulelor grecești și a orașelor
principale ale țării sunt legate prin căi aeriene deservite mai ales de cele
două principale companii aeriene grecești, Olympic Air și Aegean Airlines.
Legăturile maritime s-au îmbunătățit cu vase moderne și rapide,
inclusiv nave cu aripi portante și catamarane.
Legăturile feroviare joacă un rol relativ redus în Grecia față de alte țări
europene, dar și ele s-au extins, cu noi legături suburbane pentru
navetiști, deservite de Proastiakos în jurul Atenei, către
aeroporturi, Kiato și Chalkida; în jurul Salonicului, către
orașele Larissa și Edessa; și în jurul Patrasului. S-a stabilit și o legătură
feroviară modernă între Atena și Salonic, în timp ce se desfășoară și o
dublare a mai multor linii din rețeaua de 2.500 km. Legăturile feroviare
internaționale conectează orașele grecești cu restul Europei, cu Peninsula
Balcanică și cu Turcia, deși ele au fost suspendate în 2011 din cauza crizei
economice.

2.5. Principalele bănci ale Greciei

Piraeus Bank este una dintre cele mai mari bănci ale Greciei, este o
bancă înființată în anul 1916. Banca are o rețea de 902 sucursale în
Grecia, Albania, România, Bulgarua, Serbia, Egipt, New York, Londra și
Ucraina. Activele grupului erau de 52,3 miliarde în septembrie 2009.
Național Bank of Greece este banca națională a Greciei, aflată
în Atena pe strada Panepistimiou, având mai multe filiale în toată țara.
Banca a fost fondată în anul 1927 însă oficial, operațiunile sale au început
în 1928. Banca Greciei, membră a Sistemului European al Băncilor
Centrale (SEBC), are un personal de peste 3000 salariați. Obiectivul
principal al Băncii Greciei este de a asigura stabilitatea prețurilor în Grecia.
De asemenea această instituție supraveghează băncile private și
acționează ca un trezorier și agent fiscal pentru Guvernul Greciei. După
ce legea 3867/2010 a fost adoptată, Banca Greciei este de asemenea
responsabilă de supravegherea companiilor de asigurări private, care
fuzionează în cadrul Comitetului de Supraveghere a Companiilor de
Asigurare stabilite de legea 3229/2004.
Alpha Bank este a doua cea mai mare bancă din Grecia, având peste
450 de sucursale la nivel național. A fost înființată în anul 1879. De
asemenea, aceasta dispune de filiale într-o serie de țări europene,
predominant în zona balcanică. Instituția este prezidată de către Ioannis
Costopoulos, nepotul fondatorului băncii. Grupul Alpha Bank mai are
subsidiare în Albania, Bulgaria, Cipru, Macedonia de

17
Nord, România, Serbia, Ucraina, Marea Britanie și Statele Unite. Alpha
Bank este listată la bursa de valori de la Atena, și face parte din
indicele Eurofirst 300, iar în aprilie 2007 avea o capitalizare de piață de
aproximativ 9,5 miliarde euro.

An Active
2006 69,5 mld euro
2007 65,2 mld euro
2008 54 mld euro
2009 50 mld euro
Tabelul 2.5.1. Active Alpha Bank

An Profit net
2006 551,9 mil euro
2007 850 mil euro
Tabelul 2.5.2. Profit net Alpha Bank

Eurobank Ergasias SA este o bancă din Grecia. În februarie 2007,

Eurobank era a doua bancă din Grecia, cu active de circa 50,4 miliarde
euro. În iunie 2009, banca avea o rețea proprie de peste 1.700 de
sucursale și puncte de vânzare. Grupul deține banca bulgărească Post
Bank, care în 2015 a cumpărat Alpha Bank Bulgaria. Mai deține Eurobank
Cipru și Eurobank Serbia. În 2012 Eurobank a vândut pachetele majoritare
la Polbank din Polonia și Tekfenbank din Turcia, iar in 2016 a vândut
Universal Bank din Ucraina. Compania a deținut Bancpost din 2003. În
2016 Bancpost avea 147 de sucursale, 5 centre regionale și 7 centre de
afaceri. În martie 2009, activele totale gestionate de grup în România se
ridicau 6 miliarde euro, față de 4,4 miliarde de euro în martie 2008. În
aprilie 2018 Banca Transilvania a cumpărat 99% din pachetul de acțiuni al
Bancpost, ERB Retail IFN și ERB Leasing IFN pentru 226 milioane euro.

Cele patru bănci de importanță sistemică din Grecia şi-au redus până
la sfârşitul lunii septembrie stocul de credite neperformante (NPL) cu peste
15 miliarde de euro, comparativ cu perioada similară din 2018, informează
publicaţia Kathimerini, potrivit Agerpres. Astfel, nivelul împrumuturilor cu
probleme a scăzut la 74 de miliarde de euro, de la 89,6 miliarde de euro la
30 septembrie 2018, în cazul celor mai mari bănci elene, respectiv
Piraeus, NBG, Eurobank şi Alpha. Analiştii avertizează că în următoarele
trimestre băncile vor raporta pierderi în urma vânzării creditelor
neperformante, deşi bancherii au dat asigurări că nu va fi afectat indicele

18
de adecvare a capitalului. În scopul îmbunătățirii rezultatelor financiare,
creditorii eleni îşi vor reduce cheltuielile operaționale, pe fondul creşterii
graduale a activităților, care ar urma să majoreze veniturile din taxe şi
dobânzi.

Rezultatele financiare pentru trimestrul trei din 2019 arată că cele patru
bănci şi-au îmbunătățit câştigurile: Profitul NBG a urcat la 396,7 milioane
de euro, de la 63,7 milioane de euro anul trecut, câştigurile Alpha au
crescut de la 53,7 milioane de euro în 2018 la 91,5 milioane de euro,
profitul Eurobank s-a majorat uşor, la 82,1 milioane de euro, în timp ce
Piraeus, care anul trecut înregistra pierderi de 300 de milioane de euro, a
anunțat un profit de 87,1 milioane de euro. Comisia Europeană estimează
că Grecia va înregistra o creştere economică de 2,2% în acest an şi un
avans de 2,3% în 2020. Modul în care va evolua economia Greciei în lunile
următoare va fi crucial pentru sprijinirea sau împiedicarea planurilor
băncilor de a-şi reduce creditele neperformante. Stocul de credite
neperformante (NPL) în ţțările Uniunii Europene s-a înjumătățit în ultimii
patru ani, dar rămâne la un nivel ridicat la băncile din Grecia şi Cipru, se
arată într-un raport al Autorității Bancare Europene (EBA), publicat luna
aceasta. Nivelul ridicat al împrumuturilor cu probleme afectează
profitabilitatea şi capacitatea de creditare a băncilor, avertizează EBA.
Instituția informează că stocul de credite neperformante din bilanțurile
băncilor europene a scăzut de la 1.150 miliarde de euro în iunie 2015
(când se situau la 6% din totalul împrumuturilor), la 636 de miliarde de
euro (sau 3% din totalul împrumuturilor), în iunie 2019. Scăderea nivelului
creditelor neperformante vine ca urmare a intervenției autorităților de
reglementare, "a determinării politice" pentru rezolvarea problemei în mod
corespunzător şi în urma sprijinului provenit de pe urma creşterii
economice şi a ratelor scăzute ale dobânzilor, se arată în raportul EBA. În
Grecia, rata creditelor neperformante era de 39,2% în iunie 2019, iar în
Cipru de 21,5%. Alte cinci state membre UE au o rată de peste 5%.

19
2.6. Bursa din Atena
Bursa din Atena este bursa din Grecia, cu sediul în capitala Atenei.
Fondată în 1876, în prezent există cinci piețe care operează în ATHEX:
piața reglementată a valorilor mobiliare, piața instrumentelor derivate
reglementate, piața alternativă, piața carbonului și piața OTC. Bursa din
Atena a fost fondată ca organizație publică autorregulată în 1876. A
devenit o entitate publică în 1918. Primul sistem de tranzacționare
electronică (ASIS) a fost creat și pus în funcțiune în 1991. În 1999,
produsele derivate au început să fie oferite pe schimb și sistemul de
tranzacționare ASIS a fost înlocuit de sistemul OASIS. Schimburile elene
(HELEX) a fost fondată ca societate deținută în 2000, iar în același an a
fost listată la Bursa de valori din Atena. În 2002, Bursa din Atena și Bursa
de instrumente derivate din Atena s-au contopit pentru a forma ATHEX.
Bursa din Atena (ATHEX) sprijină piețele de capital din Grecia prin
operarea piețelor de acțiuni și instrumente derivate, precum și o piață
alternativă. De asemenea, execută compensarea și decontarea
tranzacțiilor. Piața ATHEX este guvernată de cadrul european de
reglementare uniform. Piața principală este piața principală pentru
tranzacționarea valorilor mobiliare. Se conformează standardelor UE și
este supravegheat de Comisia Elenă pentru Piețele de Capital (HCMC), o
entitate juridică care a fost înființată în 1991 pentru a asigura protecția și
eficiența piețelor de capital din Grecia Piața principală constă în principal
din companii cu capitalizare medie și mare care au perspective de
creștere. Organizarea și sprijinul pieței instrumentelor derivate este
realizat de ATHEX, iar Casa de compensare este ATHEX Clear, care
aparține și grupului Hellenic Exchange. Oferă
investitorilor futures și opțiuni pentru acțiuni și indici. Piața alternativă
(ENA) este operată de ATHEX și nu este cunoscută drept „piață
reglementată”. Se adresează companiilor care se află în sectoare în
creștere rapidă și au obiective realizabile. Produsele sale au un potențial
pe termen lung, dar prezintă un risc mai mare.

20
 Tranzacționarea ETF-urilor și operarea pieței alternative (ENA) a
început în 2008. Din 2010, Bursa de la Atena a fost o filială a Hellenic
Exchanges SA.

Capitalizarea 69 mld EURO

bursieră

Nr. de listări 217

Volum 158 mil EURO

Locație Athinon Avenue

110, Atena Grecia

Proprietar Hellenic Exchange

S.A.(100%)

21
 Webografie
https://ro.wikipedia.org/wiki/Grecia#Geografia_și_clima

https://ro.wikipedia.org/wiki/Agricultura_în_Grecia_antică

https://www.bursa.ro/industria-uleiului-de-masline-paralizata-
de-criza-din-grecia-65563728

https://ro.scribd.com/doc/143994659/TURISMUL-iN-GRECIA

http://www.ziare.com/articole/banci+grecia

https://www.bloomberg.com/markets/stocks

https://www.greeka.com/greece-culture/

https://en.wikipedia.org/wiki/Athens_Exchange

https://www.investopedia.com/terms/a/athex.asp

https://markets.businessinsider.com/stocks/hellenic_exchanges-
stock

22