IAS 20 Contabilitatea subvenţiilor guvernamentale şi prezentarea informaţiilor

legate de asistenţa guvernamentală

Acest Standard va fi aplicat în contabilitatea şi prezentarea subvenţiilor guvernamentale, precum

şi în prezentarea altor forme de asistenţă guvernamentală.

Definiţii:

Subvenţii guvernamentale
Subvenţii aferente activelor
Subvenţii aferente veniturilor
Împrumuturi nerambursabile
Asistenţa guvernamentală
reprezintă asistenţa acordată de guvern sub forma unor transferuri de resurse către o
entitate în schimbul respectării, în trecut sau în viitor, a anumitor condiţii referitoare la
activitatea de exploatare a acestei entităţi. Subvenţiile exclud acele forme de asistenţă
guvernamentală cărora nu li se poate atribui, în mod rezonabil, o anumită valoare,
precum şi acele tranzacţii cu guvernul care nu se pot distinge de operaţiunile
comerciale normale ale entităţii.
reprezintă subvenţii guvernamentale pentru acordarea cărora principala condiţie este ca
entitatea beneficiară să cumpere, să construiască sau să achiziţioneze în alt mod active
imobilizate. De asemenea, pot exista şi condiţii secundare care restricţionează tipul sau
amplasarea activelor sau perioadele în care acestea urmează a fi achiziţionate sau
deţinute.
cuprind toate subvenţiile guvernamentale diferite de cele pentru active.
sunt împrumuturi al căror creditor se angajează să dispenseze debitorul de rambursarea
acestora, dacă se îndeplinesc anumite con-diţii prestabilite.
reprezintă acţiunile întreprinse de guvern cu scopul de a acorda beneficii economice
specifice unei entităţi sau unei categorii de entităţi care îndeplinesc anumite criterii.
Asistenţa guvernamentală nu include doar beneficii oferite indirect, prin acţiunile
guvernului, care influenţează condiţiile economice generale, cum ar fi provizioane
pentru infrastructuri în zonele de dezvoltare sau impunerea unor constrângeri
comerciale entităţilor concurente.

1. Subvenţii guvernamentale

Subvenţiile guvernamentale, inclusiv subvenţiile nemonetare la valoarea justă, nu se recunosc

până când nu există suficientă siguranţă că:
- entitatea va respecta condiţiile ataşate acordării lor; şi că
- subvenţiile vor fi primite.
Subvenţiile guvernamentale vor fi recunoscute, pe o bază sistematică, drept venit pe perioadele
corespunzătoare cheltuielilor aferente pe care aceste subvenţii urmează a le compensa. Ele nu vor fi
creditate direct în conturile de capital şi rezerve.
O subvenţie guvernamentală care urmează a fi primită drept compensaţie pentru cheltuieli sau
pierderi deja suportate sau în scopul acordării unui ajutor financiar imediat entităţii, fără a exista costuri
viitoare aferente, se recunoaşte ca venit în perioada în care devine creanţă.

1.1. Subvenţii referitoare la active

Subvenţiile guvernamentale pentru active, inclusiv subvenţiile nemonetare la valoarea justă, se
prezintă în bilanţ fie prin:
- înregistrarea subvenţiei ca venit amânat;
- deducerea subvenţiei din valoarea contabilă a activului.
Prima metodă consideră subvenţia drept venit amânat care este recunoscut ca venit pe o bază
sistematică şi raţională pe parcursul perioadei de viaţă utilă a activului.
Cealaltă metodă presupune deducerea subvenţiei din valoarea contabilă a activului. Subvenţia
este recunoscută drept venit de-a lungul ciclului de viaţă al activului amortizabil prin reducerea
cheltuielii cu amortizarea.

În cele mai multe situaţii, perioadele de-a lungul cărora o entitate recunoaşte costurile sau
cheltuielile legate de o subvenţie guvernamentală sunt uşor identificabile şi astfel subvenţiile sunt
recunoscute la venituri în aceeaşi perioadă ca şi cheltuiala relevantă. În mod similar, subvenţiile legate
de activele amortizabile sunt recunoscute, de regulă, la venituri pe parcursul perioadelor şi în proporţia
în care amortizarea acelor active este trecută pe cheltuieli.

1
 Exemplu:
La data de 31.12.N-1, societatea ALFA a achiziţionat un utilaj în următoarele condiţii:
- preţ negociat cu furnizorul 80.000 lei;
- cheltuieli cu transportul şi instalarea facturată de furnizor 20.000 lei;
Pentru achiziţia utilajului s-a primit o subvenţie guvernamentală de 60.000 lei. Utilajul se
amortizează linear, pe o perioadă de 4 ani.
Ca urmare a nerespectării unor condiţii impuse de guvern, la data de 1.01.N+3, societatea
trebuie să ramburseze 70% din valoarea subvenţiei primite.
Care sunt tratamentele contabile legate de subvenţia guvernamentală?
Subvenţiile guvernamentale pentru active se prezintă în bilanţ fie prin înregistrarea subvenţiei ca
venit amânat, fie prin deducerea subvenţiei din valoarea contabilă a activului. Astfel, în cazul nostru,
cele două tratamente contabile se prezintă astfel:

Subvenţia este recunoscută ca venit amânat Subvenţia este dedusă din valoarea
activului
- achizitia utilajului: - achizitia utilajului:
213 = 404 100.000 lei 213 = 404 100.000 lei
- primirea subventiei: - primirea subventiei:
5121 = 475/472 60.000 lei 5121 = 213 60.000 lei
- inregistrarea amortizarii anuale: - inregistrarea amortizarii anuale:
6811 = 2813 25.000 lei 6811 = 2813 10.000 lei
- trecerea la venituri a subventiei:
475/472 = 7584 15.000 lei

În anul N+3:
A) Subvenţia este recunoscută ca venit amânat
D 213 C D 2813 C D 475/ 472 C
N 100.000 25.000 15.000 60.000
N+1 25.000 15.000
N+2 25.000 15.000
N+3 75.000 45.000 60.000

Societatea trebuie să restituie 70% din subvenţie (60.000 * 70% = 42.000).

La 01.01.N+3, subvenţia nevirată la venituri: 60.000 – 45.000 = 15.000.
Rambursarea subvenţiei:
% = 5121 42.000 lei
475 15.000 lei
6588 27.000 lei

B) Subvenţia este dedusă din valoarea activului

D 213 C D 2813 C
40.000 10.000
42.000 10.000
10.000

Rambursarea subvenţiei:
213 = 5121 42.000 lei
Înregistrarea amortizării după rambursarea subvenţiei la începutul exerciţiul N+3:
6813 = 2813 31.500 lei [(20.500-10.000)*3 ani]
Înregistrarea amortizării în exerciţiul N+3:
6813 = 2813 20.500 lei

2
 1.2. Subvenţii referitoare la venit
Subvenţiile legate de venit sunt uneori prezentate în creditul contului de profit şi pierdere, fie
distinct, fie cu un titlu general, cum ar fi „Alte venituri". O altă metodă constă în deducerea acestora din
cheltuielile aferente raportate.
Susţinătorii primei metode pretind că este inadecvată compensarea elementelor de venituri şi
cheltuieli şi că separarea subvenţiei de cheltuieli facilitează compararea cu alte cheltuieli ce nu sunt
afectate de subvenţie. Argumentele în favoarea celei de-a doua metode arată de ce cheltuielile ar putea
foarte bine să nu fie suportate de entitate, dacă subvenţia nu a fost disponibilă, iar prezentarea
cheltuielilor fără a fi compensate cu subvenţia ar putea fi, prin urmare, eronată.

Exemplu:
În anul N, societatea ALFA a primit o subvenţie la nivelul sumei de 133.000 lei pentru finanţarea
consumului de energie electrică din primul trimestru.
Care este tratamentul contabil aplicat la primirea subvenţiei?
Societatea ALFA poate alege între cele două tratamente contabile prezentate în conţinutul IAS
20. Prima metodă constă în prezentarea subvenţiei în categoria veniturilor :
5121 = 741 133.000 lei
Conturi la bănci Venituri din subvenţii de exploatare

A doua metodă constă în deducerea subvenţiei din cheltuielile aferente raportate:

5121 = 605 133.000 lei
Conturi la bănci Cheltuieli privind energia şi apa

Exemplu:
La data de 01.04.N, societatea ALFA a primit din partea statului o subvenţie de exploatare de
159.000 lei, destinată să acopere o parte din deficitul prevăzut pentru primii doi ani de funcţionare. Se
presupune că veniturile şi cheltuielile efectuate de către societate urmează o linie constantă.
Care este tratamentul contabil privind subvenţia primită?
La primirea subvenţiei, entitatea ALFA va înregistra:
5121 = 472 159.000 lei
Conturi la bănci Venituri înregistrate în avans
9
La 31.12.N, societatea va relua la venituri curente suma de 59.625 lei ( 159.000  ).
24
472 = 741 59.625 lei
Venituri înregistrate în avans Venituri din subvenţii de exploatare
12
La 31.12.N+1, societatea va relua la venituri curente suma de 79.500 lei (159.000  ).
24
472 = 741 79.500 lei
Venituri înregistrate în avans Venituri din subvenţii de exploatare
3
La data de 01.04.N+2, societatea va relua la venituri curente suma de 19.875 lei (159.000  ).
24
472 = 741 19.875 lei
Venituri înregistrate în avans Venituri din subvenţii de exploatare

1.3. Rambursarea subvenţiilor guvernamentale

O subvenţie guvernamentală care devine rambursabilă se înregistrează ca o ajustare a unei
estimări contabile.
Rambursarea unei subvenţii referitoare la venituri se va referi, în primul rând, la orice credit
amânat neamortizat, acordat ca urmare a subvenţiei. În măsura în care suma rambursată depăşeşte orice
astfel de credit amânat sau dacă nu există un asemenea credit, surplusul, respectiv valoarea integrală
rambursată se va recunoaşte imediat ca o cheltuială.
Rambursarea unei subvenţii referitoare la un activ se înregistrează prin creşterea valorii contabile
a activului sau prin reducerea soldului venitului amânat cu suma rambursabilă. Amortizarea
suplimentară acumulată, care ar fi fost recunoscută la zi ca o cheltuială în absenţa subvenţiei, se trece
imediat pe cheltuieli.
3
 2. Asistenţa guvernamentală

Excluderile din definiţia subvenţiilor guvernamentale reprezintă anumite forme de asistenţă

guvernamentală care, în mod rezonabil, nu pot fi evaluate, iar tranzacţiile cu guvernul nu pot fi separate
de tranzacţiile comerciale obişnuite ale entităţii.
Exemple de asistenţă care nu poate fi evaluată sunt asistenţa tehnică gratuită sau de marketing şi
provizioanele pentru garanţii. Un exemplu de asistenţă care nu poate fi separată de tranzacţiile
comerciale obişnuite ale entităţii este politica guvernamentală de achiziţie care este răspunzătoare pentru
o parte din vânzările entităţii. Existenţa beneficiului poate fi de necontestat, dar orice încercare de
separare a activităţilor comerciale de asistenţa guvernamentală poate fi arbitrară.
Asistenţa guvernamentală nu include provizioanele infrastructurii pentru dezvoltarea reţelei
generale de transport şi a celei de comunicaţii şi furnizarea de facilităţi îmbunătăţite, cum ar fi sistemele
de irigaţii sau canalizare care trebuie să fie disponibile în beneficiul întregii comunităţi locale.

3. Prezentarea informaţiilor

Este necesar să fie prezentate următoarele informaţii:

- politica de contabilitate adoptată pentru subvenţiile guvernamentale, inclusiv metodele de
prezentare adoptate în situaţiile financiare;
- natura subvenţiilor guvernamentale şi măsura în care acestea sunt reflectate în situaţiile
financiare, precum şi o specificare a celorlalte forme de asistenţă guvernamentală care au
adus entităţii beneficii directe; şi
- condiţii neîndeplinite şi alte situaţii neprevăzute legate de asistenţa guvernamentală care a
fost reflectată în situaţiile financiare.

IAS 11 Contracte de construcţii

IAS 11 „Contracte de construcţii” prezintă tratamentul contabil aferent veniturilor şi cheltuielilor
legate de contractele de construcţii care trebuie să fie aplicat la întocmirea situaţiilor financiare ale
antreprenorilor. De regulă, data la care începe activitatea unui contract de construcţii şi data la care este
definitivată fac parte din exerciţii financiare diferite. De aceea, se pune problema alocării venitului
contractual şi a costurilor contractuale în exerciţiile financiare în care munca a fost prestată.
Definiţii
Un contract de este un contract negociat în mod particular pentru construirea unui activ
construcţie sau a unui complex de active care se află într-o strânsă interrelaţie sau
interdependenţă în ceea ce priveşte proiectarea, tehnologia şi funcţionarea
sau scopul ori utilizarea lor finală.
Un contract cu preţ fix este un contract de construcţie în care antreprenorul convine asupra unui
preţ contractual fix sau cu o rată fixă pe unitatea de produs finit, contract
care, în unele cazuri, cuprinde clauze de creştere a preţului.
Un contract cost plus este un contract de construcţie în care antreprenorului i se rambursează
costurile autorizate sau costurile altfel definite, la care se adaugă un
procent din aceste costuri sau un onorariu fix.

Contractele de construcţii includ:

 contractele pentru prestările de servicii care sunt legate în mod direct de construirea activelor, de
exemplu, serviciile directorilor de proiect şi ale arhitecţilor;
 contractele pentru distrugerea sau restaurarea activelor, precum şi restaurarea mediului ulterior
demolării activelor.

Exemplul 1
Entitatea Alfa este unic participant la o licitaţie pentru construirea unei autostrăzi între Bucureşti
şi Ploieşti. Lungimea prevăzută a obiectivului de investiţii este de 60 de km. În prezent, pentru astfel de
4
lucrări, entitatea Alfa practică un preţ de aproximativ 500.000 euro/km de autostradă construită.
Care sunt posibilităţile în ceea ce priveşte tipul contractului de construcţie ce va fi semnat?
Contractul preţ fix:
Entitatea Alfa poate înainta o ofertă în care suma fixă stabilită să fie de 30.000.000 euro sau
poate opta pentru varianta în care să prezinte un preţ fix pe kilometru, respectiv 500.000 euro/km.
Contractul cost-plus:
În acest caz, se negociază o cotă procentuală de profit. Dacă, de exemplu, costurile contractuale
sunt de 24.000.000 euro, iar cota de profit a fost stabilită la 20%, rezultă că venitul contractual ce va fi
recunoscut pe perioada desfăşurării lucrărilor va fi de 28.800.000 euro.

Combinarea şi segmentarea contractelor de construcţie

Contractele de construcţii pot fi segmentate sau combinate. Dacă un singur contract se referă la
mai multe active, construirea fiecărui activ este tratată ca un contract separat de construcţii, atunci când:
- pentru fiecare activ, antreprenorul a înaintat oferte separate;
- antreprenorul poate identifica veniturile şi cheltuielile aferente fiecărui activ; şi
- s-au purtat negocieri separate pentru fiecare activ, iar antreprenorul şi beneficiarul lucrărilor de
construcţie pot accepta sau respinge o anumită parte a contractului aferentă unui activ.
Mai multe contracte de construcţie pot fi tratate ca un singur contract (indiferent de numărul
beneficiarilor), atunci când:
- grupul de contracte este negociat sub forma unui singur pachet;
- contractele se derulează într-o secvenţă continuă sau simultan; şi
- între contracte există o relaţie atât de strânsă, încât acestea pot fi considerate componente ale
acelaşi proiect.

Exemplul 2
Obiectul de activitate al entităţii Lucaway îl constituie proiectarea şi executarea de drumuri şi de
poduri. Ea negociază două contracte cu un singur beneficiar care are posibilitatea să accepte ambele
contracte sau să le respingă pe amândouă. Primul contract se referă la proiectarea a 50 de kilometri de
autostradă, iar al doilea contract se referă la execuţia propriu-zisă. Marja planificată a profitului pentru
contractul de proiectare este 35%, iar marja estimată a profitului pentru execuţia autostrăzii este 18%.
Ţinând cont că pentru cele două contracte există acelaşi beneficiar, putem să considerăm un
grup de contracte cu un singur beneficiar ca un contract individual sau ca fiind contracte separate?
Având în vedere faptul că primul contract se referă la proiectarea autostrăzii, iar al doilea
contract are în vedere execuţia acesteia, putem considera cele două contracte într-un singur contract.
Cele două contracte au fost negociate într-un singur pachet, iar clientul trebuie să accepte ambele
contracte sau să le respingă pe amândouă, deoarece ele sunt în strânsă legătură şi se desfăşoară într-o
secvenţă continuă. Astfel, trebuie să fie înregistrată o marjă globală a profitului.

Veniturile contractuale
Veniturile contractuale vor cuprinde:
(a) valoarea iniţială a veniturilor convenite în contract; şi
(b) modificările lucrărilor contractuale, plata despăgubirilor şi a stimulentelor:
(i) în măsura în care este probabil ca acestea să ducă la obţinerea unui venit; şi
(ii) care se pot evalua în mod fiabil.
Venitul contractual este evaluat la valoarea justă a contraprestaţiei primite sau de primit.
Evaluarea venitului contractual este afectată de multitudinea incertitudinilor care depind de rezultatul
evenimentelor ulterioare. Estimările trebuie adesea revizuite, pe măsură ce noi evenimente apar şi
incertitudinile sunt rezolvate. Prin urmare, valoarea veniturilor contractuale poate creşte sau descreşte de
la o perioadă la alta.
Pretenţiile sunt despăgubirile pe care antreprenorul va încerca să le obţină de la beneficiar sau
de la terţi, atunci când acesta suportă o serie de costuri care nu au fost avute în vedere atunci când a fost
stabilit preţul contractului. Valoarea aferentă pretenţiilor este incertă deoarece depinde foarte mult de
rezultatul negocierilor purtate între părţi. Pretenţiile pot apărea ca urmare a:
5
 - erorilor descoperite în designul sau în specificaţiile activului (de exemplu, traseul stabilit iniţial
pentru o autostadă trebuie deviat ca urmare a schimbării planurilor de către beneficiar);
- întârzierilor cauzate de beneficiar sau de terţi (de exemplu, lucrările la un anumit obiectiv au fost
blocate din cauză că procedurile de expropriere din zona respectivă nu au fost finalizate la timp).
Valoarea pretenţiilor este inclusă în venitul contractual în situaţia în care:
- negocierile dintre părţi sunt avansate şi există o mare probabilitate ca beneficiarul să accepte
sumele respective; şi
- suma care este probabil să fie acceptată de către beneficiar poate fi evaluată în mod fiabil.

Exemplul 3
Entitatea Beta a câştigat licitaţia pentru construirea unui pasaj subteran în Bucureşti, având rolul
de a fluidiza traficul în acea zonă. Antreprenorul general a primit ordinul de începere a lucrărilor pe data
de 20 septembrie N, iar pe data de 27 septembrie N i-a fost predat amplasamentul lucrării. Termenul de
finalizare a investiţiei este 10 martie N+2, iar preţul stabilit contractual este de 40.000.000 lei.
Pentru a putea demara lucrările, au fost dispuse exproprieri de terenuri în cazul a 25 de
proprietari. Pentru 23 dintre aceştia, procedurile de expropriere au fost finalizate, însă pentru ceilalţi doi,
procedurile întâmpină dificultăţi, datorită refuzului categoric al acestora de a negocia cu autorităţile.
La data de 20 martie N+1, lucrările la pasaj au fost executate în măsura a 60% din nivelul stabilit
contractual, însă, de aproximativ 90 de zile, lucrările nu pot continua din cauza nefinalizării procedurilor
de expropriere. Având în vedere că lucrările au fost sistate şi că utilajele de pe acel şantier nu pot fi
folosite în acest interval, antreprenorul solicită statului despăgubiri sub formă de pretenţii la nivelul
sumei de 2.000.000 lei.
Ca urmare a sentinţei definitive din instanţă, lucrările au putut fi reluate la data 18 iulie N+1, iar
termenul de predare a investiţiei a fost respectat. La data de 20 februarie N+2, antreprenorul consideră
că negocierile cu statul român sunt avansate şi există o mare probabilitate ca acesta să accepte
despăgubirile cerute.
Care este nivelul veniturilor contractuale recunoscute de către antreprenor?
Entitatea Beta va recunoaşte venituri contractuale la nivelul sumei de 42.000.000 lei. Pe lângă
venitul stabilit iniţial prin contract de 40.000.000 lei, s-au mai adăugat pretenţii de 2.000.000 lei,
deoarece au apărut întârzieri destul de semnificative cauzate atât de beneficiar, cât şi de refuzul celor doi
proprietari de a ceda terenul deţinut. Este foarte probabil ca şi costurile contractuale recunoscute până la
terminarea pasajului să fie mai mari decât cele estimate iniţial, ţinând cont de acea perioadă de sistare a
lucrărilor şi de întreţinere a echipamentelor.

Plata stimulentelor sunt sumele suplimentare încasate de către antreprenor, atunci când
standardele de performanţă specificate în contract au fost atinse sau chiar depăşite sau atunci când
lucrările au fost definitivate cu mult înaintea termenului stabilit contractual. Aceste sume sunt incluse în
venitul contractual atunci când:
- lucrările contractuale sunt atât de avansate încât este foarte probabil ca standardele de
performanţă stabilite contractual să fie atinse sau depăşite; şi
- valoarea primei – stimulent poate fi evaluată în mod fiabil.

Exemplul 4
Entitatea Podulconstruct s-a angajat să construiască un pod peste Dunăre, în zona judeţelor
Brăila şi Tulcea. Contractul semnat cu statul român prevede ca lucrarea să fie finalizată până la data de
31 octombrie N+2, iar preţul stabilit contractual este de 550.000.000 lei. Conform clauzelor
contractuale, în situaţia în care antreprenorul finalizează lucrările anterior datei de 31 iulie N+2, acesta
va beneficia de o plată suplimentară de 15.000.000 lei. Podul a fost finalizat la data de 5 iulie N+2.
Care este nivelul veniturilor contractuale recunoscute de către antreprenor?

Modificările apărute în lucrările contractuale reprezintă acele ordine de schimbare date de către
beneficiar, în baza contractului încheiat şi se pot concretiza în majorări sau diminuări ale venitului
contractual recunoscut. Iată câteva exemple de modificări:
- reducerea sau majorarea duratei contractului; şi
- diferenţele apărute în specificaţiile sau în proiectarea activului care face obiectul contractului.
6
 Modificările trebuie să fie incluse în venitul contractual recunoscut atunci când:
- venitul aferent modificării poate fi evaluat în mod fiabil; şi
- este probabil ca beneficiarul să aprobe diferenţele apărute şi venitul astfel rezultat.

Exemplul 5
Entitatea Lucaway a încheiat un contract cu un club de fotbal din capitală prin care s-a angajat să
construiască un stadion la standarde internaţionale. Iniţial, beneficiarul lucrărilor a dorit ca stadionul să
aibă o capacitate de 34.500 de locuri la gradene şi 450 de locuri în loje, iar parcarea să aibă o capacitate
de 3.000 de autovehicule. Lucrările au început la data de 24 august 2009 şi vor fi finalizate la 11 august
2011. Preţul stabilit contractual este de 80.000.000 lei.
La data de 18 septembrie 2009, moment în care se efectuau săpături izolate şi măsurători
topografice de verificare a cotelor, beneficiarul i-a înaintat executantului lucrărilor un alt proiect care
prevede ridicarea unui stadion cu 48.000 de locuri la gradene şi 840 de locuri în loje şi o parcare cu o
capacitate de 8.000 de autovehicule.
Ca urmare a acestor ordine de schimbare, antreprenorul Lucaway solicită modificarea preţului
stabilit contractual la suma de 135.000.000 lei. La data de 26 septembrie 2009, este foarte probabil ca
beneficiarul să aprobe diferenţa apărută la nivelul venitului contractual.
Care este nivelul veniturilor contractuale recunoscute de către antreprenor?
Entitatea Lucaway va recunoaşte venituri contractuale la nivelul sumei de 135.000.000 lei. Pe
lângă venitul stabilit iniţial prin contract de 80.000.000 lei, s-au mai adăugat modificări de 55.000.000
lei, deoarece beneficiarul a dorit schimbarea obiectivului stabilit iniţial.

Costurile contractuale
Costurile contractuale vor cuprinde:
(a) costurile directe aferente contractului respectiv;
(b) costurile atribuibile activităţii contractului, în general, şi care pot fi alocate
contractului;
(c) orice alte costuri care pot fi imputate în mod specific beneficiarului conform
termenilor respectivului contract.
Costurile direct aferente contractului specific includ:
 costurile forţei de muncă de pe şantier, inclusiv dirijarea de pe şantier;
 costurile materialelor folosite în construcţie;
 amortizarea instalaţiilor tehnice şi a echipamentelor folosite în contract;
 costurile transportării instalaţiei tehnice, a echipamentului şi a materialelor la şi de la şantierul
specificat în contract;
 costurile închirierii instalaţiei tehnice şi a echipamentului;
 costurile proiectării şi ale asistenţei tehnice direct aferente contractului;
 costurile estimate ale reparaţiilor şi ale lucrărilor de garanţie, inclusiv costurile de garanţie
prevăzute; şi
 pretenţiile unor terţe părţi.
Aceste costuri pot fi reduse de orice venit ocazional care nu este inclus în venitul contractual, de
exemplu, venitul rezultat din vânzarea surplusului de materiale şi a instalaţiilor tehnice şi
echipamentelor la terminarea contractului.
Costurile care sunt atribuibile activităţii contractului, în general, şi care pot fi alocate contractelor
specifice includ:
 asigurările;
 costurile proiectării şi asistenţei tehnice care nu sunt în mod direct aferente contractului specific;
şi
7
  costurile de regie ale construcţiei.
Astfel de costuri sunt alocate utilizând metode sistematice şi raţionale care sunt aplicate în mod
consecvent tuturor costurilor cu caracteristici similare. Alocarea se bazează pe nivelul normal al
activităţii de construcţie. Cheltuielile de regie ale construcţie includ costuri ca pregătirea şi procesarea
salariilor personalului direct productiv. Costurile care sunt atribuibile activităţii contractului în general şi
care pot fi alocate contractelor specifice includ, de asemenea, costurile îndatorării.
Costurile care pot fi în mod expres imputate beneficiarului conform temenilor contractului pot
include câteva costuri generale de administraţie şi costuri de dezvoltare, pentru care rambursarea este
specificată în termenii contractului.
Costurile care nu sunt atribuibile activităţii contractului sau care nu pot fi alocate acestuia sunt
excluse din costurile unui contract de construcţie. Astfel de costuri includ:
 costurile generale de administraţie pentru care rambursarea nu este specificată în contract;
 costurile de vânzare;
 costurile de cercetare şi dezvoltare pentru care rambursarea nu este specificată în contract; şi
 amortizarea instalaţiilor tehnice şi a echipamentelor inactive care nu sunt folosite în cadrul unui
anumit contract.

Recunoaşterea veniturilor şi a cheltuielilor contractuale

IAS 11 Contracte de construcţie precizează că atunci când rezultatul unui contract de construcţii
poate fi estimat în mod fiabil, veniturile şi cheltuielile contractuale se recunosc în funcţie de stadiul
de execuţie al contractului la finalul perioadei de raportare.
Estimarea rezultatului contractului în mod fiabil se nuanţează în funcţie de tipul de contract:
pentru contractul cu preţ fix trebuie îndeplinite următoarele condiţii:
1) venitul contractual total poate fi evaluat în mod fiabil;
2) este probabil ca beneficiile economice aferente contractului să se răsfrângă asupra
entităţii;
3) atât costurile contractuale necesare finalizării contractului, cât şi stadiul de
execuţie al acestuia, reflectate la finalul perioadei de raportare, pot fi evaluate în
mod fiabil; şi
4) costurile contractuale atribuibile contractului pot fi identificate în mod clar şi
evaluate în mod fiabil astfel încât costurile contractuale reale suportate să poată fi
comparate cu estimările precedente.

pentru un contract cost plus se formulează următoarele cerinţe:

1) este probabil ca beneficiile economice aferente contractului să se răsfrângă asupra
entităţii; şi
2) costurile contractuale atribuibile contractului, fie că sunt sau nu rambursabile, pot
fi identificate în mod clar şi evaluate în mod fiabil.
Stadiul de execuţie al contractului poate fi determinat în mai multe moduri. În raport de natura
contractului, metodele pot include:
 ponderea pe care costurile contractuale suportate pentru lucrările executate până la o anumită
dată o au în totalul costurilor contractuale estimate;
 studii privind lucrările executate; sau
 finalizarea, din punct de vedere fizic, a unei părţi din lucrările contractate.

Exemplul 6
Entitatea Plastidrum a încheiat un contract pentru construirea a 100 de kilometri de autostradă
cu un preţ fix de 2.000.000 euro/kilometru, durata de execuţie a contractului 4 ani.
La sfârşitul primului an costurile suportate sunt de 30.000.000 euro iar costurile contractuale
anticipate pentru următorii trei ani sunt în valoare de 120.000.000 euro.
La sfârşitul celui de-al doilea an costurile cumulate până la acea dată sunt de 75.000.000 euro iar
costurile contractuale estimate a fi suportate până la sfârşitul contractului sunt de 85.000.000 euro.
La sfârşitul celui de-al treilea an costurile cumulate până la acea dată sunt de 110.000.000 euro
iar costurile contractuale estimate a fi suportate până la sfârşitul contractului sunt de 65.000.000 euro iar
8
beneficiarul aprobă o creştere a preţului cu 10%.
La sfârşitul contractului, în al patrulea an costurile totale cumulate au fost de 180.000.000 euro.
Entitatea consideră că rezultatul contractului poate fi evaluat în mod fiabil pe parcursul
contractului astfel încât veniturile sunt recunoscute în funcţie de stadiul de execuţie al contractului
conform metodei procentului de finalizare.

Elemente An 1 An 2 An 3 An 4
Valoarea iniţială a veniturilor 200.000.000 200.000.000 200.000.000 -
Variaţia - - 20.000.000 -
Valoare totală venituri - - 220.000.000 220.000.000
contractuale
Costuri contractuale suportate 30.000.000 75.000.000 110.000.000 180.000.000
la zi
Costuri necesare finalizării 120.000.000 85.000.000 65.000.000 -
contractului
Costuri contractuale totale 150.000.000 160.000.000 175.000.000 180.000.000
estimate
Profit estimat (Valoare totală 50.000.000 40.000.000 45.000.000 40.000.000
venituri contractuale- Costuri
contractuale totale estimate)
Stadiu de finalizare a 30 75 110 100%
contractului  20%  47%  63%
150 160 175

Sume cumulate Sume recunoscute în Sume recunoscute

Elemente
la zi exerciţiile anterioare în exerciţiul curent
Anul 1:
Venituri 40.000.000 - 40.000.000
Cheltuieli 30.000.000 - 30.000.000
Profit 10.000.000 - 10.000.000
Anul 2:
Venituri 94.000.000 40.000.000 54.000.000
Cheltuieli 75.000.000 30.000.000 45.000.000
Profit 19.000.000 10.000.000 9.000.000
Anul 3:
Venituri 138.600.000 94.000.000 44.600.000
Cheltuieli 110.000.000 75.000.000 35.000.000
Profit 28.600.000 19.000.000 9.600.000
Anul 4:
Venituri 220.000.000 138.600.000 81.400.000
Cheltuieli 180.000.000 110.000.000 70.000.000
Profit 40.000.000 28.600.000 11.400.000

Exemplul 7
Entitatea Constructcorect s-a angajat să construiască un pod. Preţul convenit în contract este
costul plus 25% marjă de profit, durata contractului trei ani.
La sfârşitul primului an costurile suportate sunt de 75.000 lei, costurile estimate până la sfârşitul
contractului 175.000 lei.
La sfârşitul celui de-al doilea an costurile suportate sunt de 115.000 lei, costurile estimate până la
sfârşitul contractului 172.500 lei.
În cel de-al treilea an podul este finalizat, costurile contractuale totale suportate fiind de 300.000
lei.
Entitatea consideră că rezultatul contractului poate fi evaluat în mod fiabil pe parcursul
contractului astfel încât veniturile sunt recunoscute în funcţie de stadiul de execuţie al contractului
conform metodei procentului de finalizare.
9
 Elemente An 1 An 2 An 3
Valoare totală venituri contractuale 312.500 359.375 375.000
Costuri contractuale suportate la zi 75.000 115.000 300.000
Costuri necesare finalizării 175.000 172.500 -
contractului
Costuri contractuale totale estimate 250.000 287.500 300.000
Profit estimat (Valoare totală 62.500 71.875 75.000
venituri contractuale- Costuri
contractuale totale estimate)
Stadiu de finalizare a contractului 75.000 115.000 100%
 30%  40%
250.000 287.500

Sume
Sume recunoscute în Sume recunoscute
Elemente cumulate
exerciţiile anterioare în exerciţiul curent
la zi
Anul 1:
Venituri 93.750 - 93.750
Cheltuieli 75.000 - 75.000
Profit 18.750 - 18.750
Anul 2:
Venituri 143.750 93.750 50.000
Cheltuieli 115.000 75.000 40.000
Profit 28.750 18.750 10.000
Anul 3:
Venituri 375.000 143.750 231.250
Cheltuieli 300.000 115.000 185.000
Profit 75.000 28.750 46.250

Din considerente de prudenţă atunci când rezultatul unui contract nu poate fi evaluat în mod
fiabil, veniturile se recunosc în limita costurilor contractuale suportate care urmează a fi
recuperate.
Reluăm exemplele anterioare cu următoarea menţiune: pe toată durata executării contractului
antreprenorul nu a putut evalua în mod fiabil rezultatul contractului iar la finalul contractului
incertitudinile au dispărut. Astfel, entitatea va aplica metoda de recunoaştere a veniturilor contractuale la
nivelul cheltuielilor contractuale suportate recuperabile.

Exemplul 8
Entitatea Plastidrum a încheiat un contract pentru construirea a 100 de kilometri de autostradă
cu un preţ fix de 2.000.000 euro/kilometru, durata de execuţie a contractului 4 ani.
La sfârşitul primului an costurile suportate sunt de 30.000.000 euro, iar costurile contractuale
anticipate pentru următorii trei ani sunt în valoare de 120.000.000 euro.
La sfârşitul celui de-al doilea an costurile cumulate până la acea dată sunt de 75.000.000 euro, iar
costurile contractuale estimate a fi suportate până la sfârşitul contractului sunt de 85.000.000 euro.
La sfârşitul celui de-al treilea an costurile cumulate până la acea dată sunt de 110.000.000 euro
iar costurile contractuale estimate a fi suportate până la sfârşitul contractului sunt de 65.000.000 euro iar
beneficiarul aprobă o creştere a preţului cu 10%.
La sfârşitul contractului, în al patrulea an costurile totale cumulate au fost de 180.000.000 euro.
Entitatea consideră că rezultatul contractului nu poate fi evaluat în mod fiabil pe parcursul
contractului astfel încât veniturile sunt recunoscute doar la nivelul cheltuielilor suporatate.

Elemente An 1 An 2 An 3 An 4
Costuri contractuale suportate 30.000.000 75.000.000 110.000.000 180.000.000
10
 la zi
Costuri necesare finalizării 120.000.000 85.000.000 65.000.000 -
contractului
Costuri contractuale totale 150.000.000 160.000.000 175.000.000 180.000.000
estimate

Sume cumulate Sume recunoscute în Sume recunoscute

Elemente
la zi exerciţiile anterioare în exerciţiul curent
Anul 1:
Venituri 30.000.000 - 30.000.000
Cheltuieli 30.000.000 - 30.000.000
Profit - - -
Anul 2:
Venituri 75.000.000 30.000.000 45.000.000
Cheltuieli 75.000.000 30.000.000 45.000.000
Profit - - -
Anul 3:
Venituri 110.000.000 75.000.000 35.000.000
Cheltuieli 110.000.000 75.000.000 35.000.000
Profit - - -
Anul 4:
Venituri 220.000.000 110.000.000 110.000.000
Cheltuieli 180.000.000 110.000.000 70.000.000
Profit 40.000.000 - 40.000.000

Entitatea a recunoscut profit doar în anul finalizării lucrărilor fiind în imposibilitatea determinării
de o manieră fiabilă a rezultatului contractului pe durata desfăşurării contractului.

Exemplul 9
Entitatea Constructcorect s-a angajat să construiască un pod. Preţul convenit în contract este
costul plus 25% marjă de profit, durata contractului trei ani.
La sfârşitul primului an costurile suportate sunt de 75.000 lei, costurile estimate până la sfârşitul
contractului 175.000 lei.
La sfârşitul celui de-al doilea an costurile suportate sunt de 115.000 lei, costurile estimate până la
sfârşitul contractului 172.500 lei.
În cel de-al treilea an podul este finalizat, costurile contractuale totale suportate fiind de 300.000
lei.
Entitatea consideră că rezultatul contractului nu poate fi evaluat în mod fiabil pe parcursul
contractului astfel încât veniturile sunt recunoscute la nivelul cheltuielilor suportate recuperabile.

Elemente An 1 An 2 An 3
Costuri contractuale suportate la zi 75.000 115.000 300.000
Costuri necesare finalizării 175.000 172.500 -
contractului
Costuri contractuale totale estimate 250.000 287.500 300.000

Sume cumulate Sume recunoscute în Sume recunoscute

Elemente
la zi exerciţiile anterioare în exerciţiul curent
Anul 1:
Venituri 75.000 - 75.000
Cheltuieli 75.000 - 75.000
Profit - - -
Anul 2:
11
 Venituri 115.000 75.000 40.000
Cheltuieli 115.000 75.000 40.000
Profit - - -
Anul 3:
Venituri 375.000 115.000 260.000
Cheltuieli 300.000 115.000 185.000
Profit 75.000 - 75.000

După cum se observă entitatea a recunoscut tot profitul doar în ultimul an, în anul finalizării
lucrărilor când au dispărut incertitudinile.

Recunoaşterea pierderilor previzionate

Atunci când este posibil ca totalul costurilor contractuale să depăşească totalul venitului
contractual, pierderea prevăzută va fi recunoscută în mod automat drept cheltuială.
Valoarea unei asemenea pierderi este determinată indiferent:
(a) dacă lucrarea a început sau nu;
(b) de stadiul definitivării activităţii contractuale; sau
(c) de valoarea profiturilor prevăzute a rezulta în urma desfăşurării altor contracte ce nu sunt tratate
ca un singur contract de construcţie.

Modificări ale estimărilor

Metoda procentului de definitivare este aplicată pe o bază cumulativă, pentru fiecare perioadă
contabilă, estimărilor curente ale veniturilor şi costurilor contractuale. Prin urmare, efectul unei
modificări în estimarea veniturilor şi a costurilor contractuale sau efectul unei modificări în estimarea
rezultatului unui contract este înregistrat în contabilitate ca o modificare a estimării contabile (a se vedea
IAS 8 Politici contabile, modificări în estimările contabile şi erori). Estimările modificate sunt folosite
în determinarea valorii veniturilor şi a cheltuielilor recunoscute în contul de profit şi pierdere în perioada
în care modificarea este făcută, precum şi în perioadele următoare.

Prezentarea informaţiilor
O entitate va prezenta:
(a) valoarea venitului contractual recunoscut ca venit în cursul perioadei;
(a) metodele folosite pentru a determina venitul contractual recunoscut în cursul perioadei; şi
(b) metodele folosite pentru a determina stadiul de execuţie a contractelor în desfăşurare.
O entitate va furniza fiecare dintre următoarele informaţii pentru contractele în desfăşurare la
finalul perioadei de raportare:
(a) valoarea agregată, la zi, a costurilor suportate şi a profiturilor recunoscute (minus pierderile
recunoscute);
(b) valoarea avansurilor primite; şi
(c) valoarea reţinerilor.

IAS 33 - REZULTATUL PE ACŢIUNE

1. ARIA DE APLICABILITATE

IAS 33 stabileşte baza de calcul şi prezentare a câştigurilor şi a altor sume pe acţiune în situaţiile
financiare ale entităţilor ale căror acţiuni sunt, sau vor fi, tranzacţionate pe piaţă, cât şi ale altor entităţi care doresc
să prezinte informaţii despre castigurile pe acţiune.

12
 2. DE CE SUNT NECESARE INFORMAŢIILE DESPRE REZULTATUL PE ACŢIUNE (EPS1):

Acest indicator furnizează o metodă de a oferi utilizatorilor informaţii despre rentabilitatea investiţiilor lor
în societatea respectivă. Indicatorul analizează relaţia dintre profiturile unei întreprinderi pe parcursul unui an
şi numărul acţiunilor existente în acel an.
Profitul raportat al unei societăţi pentru exerciţiul financiar a crescut cu 200.000 USD, de la 500.000
USD la 700.000 USD. La prima vedere, fără nici un fel de alte informaţii, acest lucru indică o bună performanţă
a societăţii pe parcursul anului. Totuşi, dacă în prima zi a anului societatea şi-a dublat capitalul format din
acţiuni comune de la 1000 de acţiuni a 1 USD la 2000 de acţiuni a 1 USD, aceasta înseamnă că nivelul actual al
rezultatului pe acţiune (EPS) a scăzut.

EPS anterior = 500.000 USD/1.000 = 500 USD pe acţiune

Noul EPS = 700.000 USD/2.000 = 350 USD pe acţiune

3.REZULTATUL PE ACŢIUNE - DE BAZĂ:

Conform IAS 33 rezultatul pe acţiune - de bază să se calculeze împărţind profitul sau pierderea netă
aferentă exerciţiului, corespunzătoare acţionarilor comuni, la media ponderată a acţiunilor comune, în
circulaţie în exerciţiul respectiv. Profitul sau pierderea netă aferentă exerciţiului, se consideră a fi profitul sau
pierderea după deducerea impozitului şi a dividendelor preferenţiale.

Rezultatul pe acţiune – Profitul sau pierderea netã a exercitiul ui dupã deducerea dividendel or preferentiale
=
de bază Media ponderatã a actiunilor comune în circulatie în exercitiul respectiv

Media ponderată a acţiunilor comune în circulaţie în exerciţiul respectiv reflectă faptul că valoarea
capitalului acţionarilor poate varia pe parcursul perioadei, ca rezultat al unui număr mai mare sau mai mic de
acţiuni în circulaţie în orice moment. Este numărul de acţiuni comune în circulaţie la începutul perioadei, ajustat
cu numărul de acţiuni comune răscumpărate sau emise pe parcursul perioadei, multiplicat cu un factor de
ponderare-timp.
Exemplu:
Sa se calculeze numarul mediu de actiuni aflate in circulatie pe baza urmatoarelor informatii:

Data Actiuni emise Actiuni proprii Actiuni in circulatie

racumparate
1 ian N 3000 450 2550
31 mai N 1000 - 2550 + 1000 = 3550
1 dec N - 250 3300
31 dec N 4000 700 3300

Calculul mediei ponderate

(2550 x 5/12) + (3550 x 6/12) + (3300 x 1/12) = 3112,5 acţiuni

sau
(2550 x 12/12) + (1000 x 7/12) – (250 x 1/12) = 3112,5 actiuni

4.EMISIUNILE GRATUITE
În situaţia unei emisiuni de acţiuni gratuite, acţiunile comune se emit gratis acţionarilor existenţi. De
aceea, creşte numărul acţiunilor comune în circulaţie, fără ca acest lucru să determine o creştere o resurselor
existente, având în vedere că nu există nici un flux de fonduri ca rezultat al acestei emisiuni de acţiuni gratuite.
Astfel, acţiunile trebuie să fie tratate ca fiind în circulaţie, ca şi când operaţiunea ar fi avut loc la începutul
primului exerciţiu raportat. Aceasta va avea ca rezultat recalcularea EPS pentru anul anterior.

Exemplu:

1
Earning per share (engl)
13
 Următoarele informaţii se referă la rezultatele societăţii Color S.A pentru exerciţiile încheiate la 31
decembrie N şi N+1.

Profit net N 100.000

Profit net N+1 150.000
Acţiuni comune în circulaţie pana la 30 sept N+1 1.000 titluri
Emisiune gratuită la 1 octombrie N+1: 2 acţiuni comune pentru fiecare acţiune comună în circulaţie la 30
septembrie N+1

150000
Rezultat pe acţiune N+1 := =50 um
1000  2000

100000
Rezultatul pe acţiune ajustat N: = = 33,33 um
1000  2000

5.EMISIUNILE DE DREPTURI DE SUBSCRIERE

Uneori, societăţile atrag capital suplimentar pe parcursul anului, sub forma unei emisiuni de drepturi de
subscriere, prin emiterea de acţiuni către acţionarii existenţi pe o bază proporţională cu ceea ce ei deţin deja.
drepturile de subscriere pot fi oferite la preţul curent al pieţei sau la un preţ mai mic. Numărul de acţiuni comune
ce trebuie să fie utilizat la calcularea rezultatului pe acţiune de bază pentru toate perioadele anterioare emisiunii
de drepturi este numărul de acţiuni comune în circulaţie înainte de emisiune, multiplicate cu următorul factor:

Valoarea justă a unei acţiuni exact înaintea exercitării drepturilor

Valoarea justă teoretică pe acţiune după exercitarea drepturilor

Alpha S.A. raportează următoarele rezultate pentru anii încheiaţi la 31/12/02; 31/12/03 şi 31/12/04. Se presupune
că toate drepturile au fost exercitate la 1 martie 2000.

Anul 02 03 04
Profit net 90.000.000 lei 114.000.000 lei 135.000.000 lei

Numărul de acţiuni în circulaţie înainte de emisiunea de drepturi 500.000 acţiuni

Termenii emisiunii de acţiuni – O acţiune nouă pentru fiecare cinci acţiuni în circulaţie (100.000 acţiuni noi
emise)
Preţul de exercitare: 150.000 lei
Data limită de exercitare a drepturilor: 1 Martie 2003
Valoarea justă a unei acţiuni comune înainte de exercitare la data de 1 martie 2003 este 330.000 lei

Calculul valorii teoretice pe acţiune după exercitarea drepturilor este următorul:

Valoare Valoarea justã a tuturor actiunilor în circulatie  suma totalã primitã pentru exercitarea drepturilor
teoretic =
Numãrul actiunilor în circulatie înainte de exercitare  numãrul actiunilor emise
a

14
 330000  500000actiuni  150000  100000actiuni
  300000lei
500000actiuni  100000actiuni

Calcularea factorului de ajustare:

Valoarea justă pe acţiune înainte de exercitarea drepturilor

= 330.000/300000 = 1,1
Valoarea teoretică pe acţiune după exercitarea drepturilor

Calculul rezultatului pe acţiune (EPS)

2002:
Rezultat pe = 90 000 000 / 500 000 actiuni = 180 lei
actiune
2002:
Rezultat pe = 90 000 000 / (500 000 actiuni x 1,1) = 163,64 lei
actiune recalculat
2003:
Rezultat pe = 114 000 000 / (500 000 actiuni x 1,1 x 2/12) + (600 000 actiuni x 10/12) = 192,68 lei
actiune
2004:
Rezultat pe = 135 000 000 / 600 000 actiuni = 225 lei
actiune

6.REZULTATUL PE ACŢIUNE DILUAT:

Rezultatul pe acţiune diluat se calculează în concordanţă cu metoda de calcul al rezultatului pe acţiune -
de bază, în acelaşi timp luându-se în considerare influenţa tuturor acţiunilor comune potenţiale diluate, aflate în
circulaţie. Aceasta înseamnă pur şi simplu rezultatul pe acţiune de bază ajustat pentru efectul asupra câştigurilor şi
media ponderată a numărului acţiunilor comune în circulaţie în exerciţiul respectiv al tuturor acţiunilor comune
potenţiale diluante. Profitul net aferent exerciţiului, corespunzător acţiunilor comune, se măreşte cu valoarea
după impozitare a dividendelor şi dobânzii recunoscute în acel exerciţiu, aferentă acţiunilor comune potenţiale
diluante şi ajustată în funcţie de orice alte modificări ale veniturilor sau cheltuielilor exerciţiului. Necesitatea
calculării şi prezentării acestui indicator, pe lângă EPS de bază, este generată de faptul că societăţile intră deseori
în angajamente de emisiune de acţiuni în viitor, care va avea ca rezultat o modificare a EPS de bază, in sensul:
(i) numărul de acţiuni existente se va modifica
(ii) profiturile pot fi afectate, de exemplu, cheltuieli cu dobânda mai mici la conversia datoriei în capital
propriu.

Trebuie reţinut că nu toate acţiunile comune potenţiale în emisiune vor avea un efect diluant. Orice diluare

! potenţială este foarte interesantă pentru acţionarii existenţi, pentru că indică reducerea posibilă a
câştigurilor curente, ce le pot fi distribuite în viitor prin intermediul dividendelor şi posibila creştere a
numărului de acţiuni la care se împarte valoarea totală de piaţă a societăţii.

Exemplu:
Determinarea ordinii în care trebuie incluse titlurile diluante în calculul mediei ponderate a numărului de
acţiuni.
Rezultat – Profitul net atribuibil acţionarilor comuni 10.000.000
Acţiuni comune în circulaţie 2.000.000
Valoarea justă medie a unei acţiuni comune în cursul anului 75
Acţiuni comune potenţiale
Opţiuni 100.000 cu preţ de exercitare de 60
15
 Acţiuni preferenţiale convertibile 800.000 acţiuni care dau dreptul la dividende cumulative egale
cu 8 pe acţiune. Acestea se pot converti in actiuni comune in baza unui raport de paritate de 1 actiune
preferentiala pentru 2 actiuni comune.

Obligaţiuni convertibile cu dobândă de 5% valoare nominală de 100.000.000. Fiecare obligaţiune

în valoare de 1.000 este convertibilă în 20 de acţiuni
comune.

Cota de impozitare 40%

Creşterea rezultatului atribuibil acţionarilor comuni la conversia acţiunilor comune potenţiale.

Creşterea Rezultatul pe
Creşterea
Specificatie Calcul numărului de acţiune
rezultatului
acţiuni comune nou emisa
Opţiuni
Creşterea rezultatului Zero
Acţiuni emise aferente
100.000x(75-60)/75 20.000 Zero
optiunilor
Acţiuni preferenţiale convertibile
Creşterea profitului net 8x800.000 6.400.000
Acţiuni comune aferente (6,4 mil/1,6 mil)
2 x 800.000 1.600.000
act preferentiale 4,00
Obligaţiuni convertibile, dob. 5%
Creşterea profitului net 100.000.000x0,05x(1-0,4) 3.000.000
Acţiuni aferente
100.000 x 20 2.000.000 1,50
obligatiunilor

Calculul rezultatului pe acţiune–diluat

Profit net aferent Acţiuni Pe acţiune Efect

comune
Raportat 10.000.000 2.000.000 5,00
Opţiuni - 20.000
TOTAL 10.000.000 2.020.000 4,95 Diluante

Obligaţiuni
convertibile, dobânda 3.000.000 2.000.000
5%
TOTAL 13.000.000 4.020.000 3,23 Diluante

Acţiuni preferenţiale
convertibile 6.400.000 1.600.000
19.400.000 5.620.000 3,45 Anti–diluante

Dat fiind că rezultatul pe acţiune–diluat se majorează la luarea prin considerare a acţiunilor

! preferenţiale convertibile (de la 3,23 la 3,45), acţiunile preferenţiale convertibile sunt anti-diluante şi
nu intră în calculul rezultatului pe acţiune–diluat. Prin urmare, rezultatul pe acţiune – diluat este 3,23.

Conversia obligaţiunilor

Soc. Sigma S.A. îşi încheie exerciţiul financiar la 31 Decembrie 1999

Profit net 10.000
Acţiuni comune în circulaţie 100
16
Rezultat pe acţiune-de bază 100
Obligaţiuni convertibile 1.000
Fiecare pachet de obligaţiuni în valoare de 100 este convertit în 5 acţiuni
Cheltuiala cu dobânda pentru anul curent aferentă componentei de
îndatorare a obligaţiunii convertibile 1.000
Impozit amânat curent aferent cheltuielii cu dobânda de mai sus 400
Profit net ajustat 10.000 + 1000 – 400 = 10.600
Număr de acţiuni comune rezultat din conversia de obligaţiuni 50
Număr de acţiuni comune utilizate pentru a calcula
rezultatul pe acţiune diluat 100+50=150
EPS diluat 10.600/150
71
După cum se poate observa, efectul asupra EPS ar fi semnificativ dacă opţiunea ar fi exercitată.

8.RETRATATREA

Dacă numărul de acţiuni comune sau comune potenţiale în circulaţie creşte, ca urmare a unei capitalizări
sau a unei emisiuni de acţiuni gratuite sau a unei diminuări a valorii nominale a acţiunilor, sau dacă acest număr
se diminuează ca urmare a unei reveniri la valoarea nominală iniţială a acţiunilor după data bilanţului dar înainte
de emiterea situaţiilor financiare, atunci calculele făcute pentru determinarea EPS trebuie să reflecte aceste
modificări. Astfel de tranzacţii alterează numărul acţiunilor în circulaţie fără a produce o modificare
corespondentă a resurselor societăţii. În consecinţă, EPS – de bază şi diluat – aferente perioadelor anterioare
trebuie, de asemenea, retratate. În situaţia în care o societatea desfăşoară tranzacţii semnificative cu acţiuni
comune sau cu acţiuni comune potenţiale după data bilanţului, altele decât cele descrise mai sus, atunci asemenea
tranzacţii nu vor avea nici un efect asupra valorilor EPS prezentate, deoarece ele nu vor afecta valoarea capitalului
utilizat cu scopul de a produce profitul sau pierderea netă aferentă perioadei. Totuşi, întreprinderile sunt încurajate
să îşi exprime obiecţiile privitoare la detaliile acestor tranzacţii, în cazul în care acestea au o importanţă atât de
mare încât neprezentarea lor ar afecta abilitatea utilizatorilor situaţiilor financiare de a formula evaluări şi de a
exprima decizii adecvate.

Exemplu de retratare

BETA S.A. a raportat un profit de 50.000 $ pentru exerciţiul financiar încheiat la 31 decembrie 1999.
Numărul de acţiuni comune pe parcursul perioadei a fost de 5.000, la 2 $ acţiunea. Situaţiile financiare ale
exerciţiului au fost aprobate la 31 martie 2000. Pe 31 ianuarie 2000, societatea emite 1.000 de acţiuni la 2 $
acţiunea, emise ca primă. Efectul asupra EPS raportat pentru exerciţiul respectiv este următorul:

Profit net 50.000 $

Acţiuni comune în circulaţie la 31 decembrie 1999 5.000
Acţiuni emise gratuit 1.000
Dacă nu se ajustează pentru retratare 50.000/5.000 = 100 $ pe acţiune
Rezultatul pe acţiune ajustat, după retratare 50.000/6.000 = 83,33 $ pe acţiune

9.PREZENTAREA INFORMAŢIILOR ÎN SITUAŢIILE FINANCIARE:

Următoarele reprezintă o listă a principalelor prezentări cerute de standard pentru situaţiile financiare:

i. rezultatul pe acţiune, de bază şi diluat, în contul de profit şi pierdere, pentru fiecare clasă de acţiuni
comune care are asociat un drept diferit, ca procentaj, asupra profitului net aferent exerciţiului.
Sumele trebuie să fie prezentate chiar dacă sunt negative. (ambele trebuie prezentate cu importanţă
egală)

17
 ii. sumele utilizate ca numărător pentru calcularea rezultatului pe acţiune, de bază şi diluat, precum şi
o reconciliere a acestor sume cu profitul sau pierderea netă aferentă exerciţiului; şi
iii. media ponderată a acţiunilor comune utilizată ca numitor pentru calcularea rezultatului pe acţiune,
de bază şi diluat, precum şi o reconciliere a acestor numitori.

Termeni:
Acţiunea comună este un instrument de capital, subordonat tuturor celorlalte clase de instrumente de
capital.
Acţiunea comună potenţială este un instrument financiar sau un alt contract care poate să acorde
deţinătorului acestuia dreptul la acţiuni comune. Exemple de acţiuni comune potenţiale sunt (această
listă nu este completă):
(i) instrumente de datorie sau de capital, inclusiv acţiunile preferenţiale care sunt convertibile în
acţiuni comune;
(ii) warrant-uri şi opţiuni de cumpărare

Acţiunile comune potenţiale trebuie tratate ca diluante numai atunci când conversia lor în acţiuni
comune va duce la o scădere a profitului net pe acţiune rezultat din activităţile în curs de desfăşurare.

REZULTAT PE ACŢIUNE DE BAZA VS REZULTAT PE ACŢIUNE DILUAT

Rezultat pe acţiune de baza Rezultat pe acţiune diluat

Obiectiv Utilizat pentru a măsura performanţa unei
intreprinderi pentru o anumită perioadă având
la bază acţiunile comune aflate în circulaţie.
Mod de calcul Rezultat atribuit acţiunilor comune
Media ponderată a acţiunilor aflate în
circulaţie
Utilizat pentru a măsura performanţa unei
întreprinderi pentru perioada de raportare
având la bază acţiunile comune aflate în
circulaţie şi tinînd cont şi de efectul diluant al
acţiunilor comune care au fost in circulaţie pe
parcursul perioadei.
(Rezultat atribuit acţiunilor comune +
Ajustările rezultatului determinate de
acţiunile comune potentiale)
(Media ponderată a acţiunilor aflate în
circulaţie + Acţiuni comune potentiale
diluante)

Rezultat pe acţiune de bază Rezultat pe acţiune diluat

Acţiunile emise şi răscumpărate pe parcursul perioadei
sunt ponderate pentru perioada în care au fost în
circulaţie.
Rezultatul atribuit acţiunilor comune este ajustat cu
dividendele declarate aferente acţiunilor preferenţiale
(chiar daca nu sunt plătite)
Emisiunile de acţiuni eventuale (acţiunile nu indeplinesc
anumite condiţii) sunt tratate ca atare şi sunt include in
calculul rezultatului de bază din momentul în care
îndeplinesc toate condiţiile necesare.
Numitorul se calculează în mod asemănător ca în
cazul rezultatului de bază, doar ce se adună acţiunile
potenţiale.
Numărătorul este ajustat doar dacă acţiunile diluante
au fost luate în calculul numitorului.
Numitorul rezultatului pe acţiune diluat se bazează pe
cele mai avantajoase rate de conversie sau de
exercitare a preţului din punctul de vedere al
investitorului (numărul maxim de acţiuni care ar
putea fi emis).

DETERMINAREA MEDIEI PONDERATE A ACŢIUNILOR AFLATE ÎN CIRCULAŢIE SI A

REZULTATULUI PE ACŢIUNE DE BAZĂ

18
 Din situaţiile financiare ale SC ABC SA, s-au extras următoarele informaţii:

Rezultatul exerciţiului 750 000 um

Acţiuni aflate în circulatie la data de 1.01.N4 200.000 titluri
Acţiuni preferenţiale aflate în circulaţie la 1.01.N4 (raportul de conversie 1 50.000 titluri
acţiune preferenţială pentru 2 acţiuni comune)
Obligaţiuni convertibile (raport de conversie: 100 acţiuni pentru 1000 de 100.000 titluri
obligaţiuni)

Pe data de 31 martie intreprinderea răscumpără de pe piaţa financiară 5000 titluri – acţiuni

comune.
Pe data de 1 mai, 20.000 acţiuni preferenţiale au fost convertite în acţiuni comune.
Pe data de 1 iulie, 50.000 obligaţiuni au fost convertite în acţiuni comune.
Pe data de 30 septembrie se răscumpără 5000 de acţiuni comune.

Media ponderata a acţiunilor aflate în circulaţie:

Data Tranzaţie Calcul Nr de acţiuni

1.01.N4 Acţiuni comune 200.000
31.03.N4 Acţiuni comune răscumpărate 5000 * 9 / 12 (3750)
01.05.N4 Conversia acţiunilor preferenţiale 20.000 * 2 * 8 / 12 26.667
01.07.N4 Conversia obligaţiunilor 50.000 * 100 / 1000 * 6 / 2.500
12
30.09.N4 Acţiuni comune răscumpărate 5.000 * 3 / 12 (1.250)
Media ponderata a acţiunilor comune aflate în circulatie 224.167

1. Acţiuni comune aflate in circulaţie: pentru că cele 200 000 acţiuni au fost in circulaţie pe tot
parcursul anului, toate au fost luate în considerare la calculul mediei ponderate.
2. Acţiuni comune răscumpărate: pe data de 31 martie au fost răscumpărate 5 000 de acţiuni,
ceea ce înseamnă că 9 din 12 luni au fost în circulaţie. Pentru ca au fost incluse în cele 200 000 de
acţiuni de la începutul anului, perioada pentru care nu au fost în circulaţie trebuie dedusă, deci 3750 de
acţiuni sunt excluse din calcul, rezultând că doar 196 250 de acţiuni au fost în circulaţie.
3. Conversia acţiunilor preferenţiale: pe data de 1 mai, 20 000 de acţiuni preferenţiale au fost
convertite în acţiuni comune; pentru ca raportul de conversie este 2 acţiuni comune pentru 1 acţiune
preferenţială, inseamnă un total de 40 000 de acţiuni comune; periaode de timp cât au fost în circulaţie
este 8 luni din 12 luni, deci 40 000 * 8 / 12 = 26 667 acţiuni.
4. Conversia obligaţiunilor: pe data de 1 iulie au fost convertite 50 000 de obligaţiuni în acţiuni
comune. Potrivit raportulului de paritate de 100 de acţiuni comune pentru 1000 de obligaţiuni, rezultă
5000 de acţiuni; pentru că data conversiei este 1 iulie, acestea sunt incluse în calculul mediei ponderate a
acţiunilor aflate în circulatie doar pentru perioada de 6 luni: 5000 * 6 / 12 = 2 500 acţiuni.
5. Acţiuni comune răscumpărate: 5000 de acţiuni comune au fost răscumpărate pe data de 30
septembrie, din cele 200 000 existente la începutul anului, deci 5000 * 3 / 12 = 1250 de acţiuni vor fi
eliminate din calculul mediei ponderate.

19
 750000
Rezultatul pe acţiune = = 3, 345 um
224167

Divulgarea informaţiei care permite investitorilor să evalueze performanţa întreprinderilor

reprezintă scopul principal al situaţiilor financiare. Totodata, normalizarea contabilă internaţională nu îşi
va atinge scopul decât atunci când performanţa financiară va fi considerată pertinentă de către
investitorii bursieri şi utilă pentru analişti în stabilirea previziunilor lor.

20