“ A doua componentã a dinamicii demografice este

migraþia internaþionalã [...] Imigrãrile au aceeaºi

semnificaþie cu naºterile, emigrãrile reprezintã pierderi ..."
Vladimir TREBICI, 1991

soc - 01 -2014

Sursa datelor: Statisticile curente pe demografie ale

Institutului Naþional de Statisticã

Date de contact:
INSTITUTUL NAÞIONAL DE STATISTICÃ
B-dul Libertãþii Nr. 16, sector 5, Bucureºti
Telefon: 318 18 71; 317 77 70
Fax: 312 48 75
e-mail: romstat@insse.ro
http://www.insse.ro

Grafica: INS, Direcþia de Editare a Publicaþiilor Statistice

© INS, 2014
 CÂTEVA CONSIDERAÞII

Dupã 1989 România s-a confruntat cu fenomenul migraþiei internaþionale, care a

condus la diminuarea populaþiei rezidente (stabile).
Populaþia rezidentã a þãrii a fost la 1 ianuarie 2013 aproximativ egalã cu cea din
1969, situându-se în jurul valorii de 20,01 milioane locuitori.
Pe parcursul perioadei 1989–2012 populaþia stabilã a României s-a redus cu peste
3,1 milioane locuitori. Mai mult de 77% din sporul negativ al populaþiei rezidente
(stabile) din aceastã perioadã a fost determinat de emigraþie.
La 1 ianuarie 2013, numãrul femeilor îl depãºeºte pe cel al bãrbaþilor pentru fiecare
vârstã mai mare de 50 ani în condiþiile în care, la naºtere, bãieþii sunt mai numeroºi
decât fetele. Fenomenul se explicã prin rata mortalitãþii, care este mai accentuatã la
bãrbaþi decât la femei.
Scãderea populaþiei rezidente a României din perioada 1990 - 2012 are la bazã trei
cauze importante ºi anume:
 Migraþia internaþionalã, care a condus la o reducere medie anualã a populaþiei
României cu aproape 104,2 mii persoane
 Planning-ul familial, prin diversele lui forme, a determinat reducerea constantã a
numãrului anual de naºteri pe parcursul perioadei de tranziþie. Numãrul de
naºteri din anul 2012 a fost cu 51% mai mic decât cel din anul 1989
 Mortalitatea ridicatã în întreaga perioadã de dupã 1990.
Rezultatul transformãrilor demografice din ultimii 24 de ani a consemnat
accentuarea procesului de îmbãtrânire a populaþiei. În ultimii 11 ani s-a înregistrat o
creºtere a vârstei medii a populaþiei rezidente a þãrii de la 37,8 ani în 2002 la 40,9 ani în
anul 2013, marcând totodatã ºi modificãri în structura pe sexe ºi grupe de vârstã a
populaþiei stabile.
În anul 2002 numãrul de emigranþi la 1.000 locuitori din populaþia rezidentã a
României a fost de 48,6, iar în 2012 acest indicator a crescut la 116,5.
Ponderea cea mai importantã a emigraþiei este reprezentatã de persoanele din
grupa de vârstã 25–64 de ani. În 2012 aceastã grupã de vârstã reprezenta 74% din
totalul emigraþiei, în condiþiile în care în 2002 valoarea indicatorului a fost de 65%.
Anul 2012 a marcat o echilibrare a numãrului de imigranþi ºi emigranþi din
România, diferenþa dintre numãrul acestora fiind de numai 3 mii,
în condiþiile în care în 2007, considerat vârful plecãrilor în strãinãtate, aceasta a fost de
458 mii persoane.
Creºterea dimensiunii migraþiei internaþionale cu preponderenþã la nivelul
populaþiei din vârsta de muncã va determina într-un orizont mediu ºi lung probleme
majore la nivelul pieþei forþei de muncã în sistemul de pensii ºi, în general, în finanþa-
rea serviciilor sociale.
 Populaþia rezidentã a României
la 1 ianuarie 2002 ºi 2013, pe vârste ºi sexe

100 100
95 95
90 90
85 85
80 80
75 75
70 70
65 65

vârsta (ani)
vârsta (ani)

60 60
55 55
50 50
45 45
40 40
35 35
30 30
25 25
20 20
15 15
10 10
5 5
0 0

250 200 150 100 50 0 50 100 150 200 250

mii persoane 2002 2013 mii persoane

 Populaþia rezidentã a României
la 1 ianuarie, în perioada 2002-2013, pe sexe
numãr persoane

Anul Total Masculin Feminin

2002 21723710 10566277 11157433

2003 21627509 10515783 11111726
2004 21521142 10468871 11052271
2005 21382354 10401382 10980972
2006 21257016 10343704 10913312
2007 21130503 10284720 10845783
2008 20635460 10007552 10627908
2009 20440290 9910000 10530290
2010 20294683 9836634 10458049
2011 20199059 9791269 10407790
2012 20095996 9746592 10349404
2013 20020074 9761480 10258594

Vârsta medie a populaþiei rezidente a României

în 2002 ºi 2013, pe sexe

43 42,4
42
40,9
41
vârsta (ani)

40 39,3
39,1
39
37,8
38
37 36,4
36
35
2002 2013

masculin feminin total

 Ecartul pe vârste între numãrul de bãrbaþi (M)
ºi numãrul de femei (F) al populaþiei rezidente
la 1 ianuarie 2002 ºi 2013
20000

10000
numãr persoane

0
5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 95 90 95 100
ani
-10000

-20000

-30000

-40000
2002 2013 Ecart = M - F

Raportul de masculinitate al populaþiei rezidente

la 1 ianuarie 2002 ºi 2013, pe vârste
%
20

10

0
5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 95 90 95 100
-10 ani

-20

-30

-40

-50

-60

-70
Raport de M - F x 100
2002 2013 masculinitate =
F
 Numãrul de emigranþi la 1 ianuarie
în perioada 2002 - 2012

2500

2000
mii persoane

1500

1000

500

0
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
anul

Fluxul de emigranþi ºi imigranþi

în perioada 2003 - 2012

600
500
mii persoane

400
300
200
100
0
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

anul

emigranþi imigranþi
 Numãrul de emigranþi la 1 ianuarie 2002 ºi 2012,
pe vârste ºi sexe
vârstã vârstã
(ani) (ani)

100 100

95 95

90 90

85 85

80 80

75 75

70 70

65 65

60 60

55 55

50 50

45 45

40 40

35 35

30 30

25 25

20 20

15 15

10 10

5 5

0 0

mii persoane mii persoane

 Fluxul de emigranþi în anul 2012,
pe grupe de vârstã ºi sexe
masculin
feminin
100000
86528

80000
63638
persoane

56815
60000
39935
40000

20000 12493 11930

855 1565
0
0-14 ani 15-24 ani 25-64 ani 65 ani ºi peste
grupa de vârstã

Fluxul de imigranþi în anul 2012,

pe grupe de vârstã ºi sexe
masculin
100000 feminin
86020
80000
68814 68741

60000
persoane

49969

40000

20000 9751 9522

1046 1515
0
0-14 ani 15-24 ani 25-64 ani 65 ani ºi peste
grupa de vârstã
 Ecartul pe vârste între bãrbaþi (M) ºi femei (F)
al emigranþilor la 1 ianuarie 2002 ºi 2012
numãr persoane
50000
45000
40000
35000
30000
25000
20000
15000
10000
5000
ani
0
5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 95 90 95 100
-5000
-10000
-15000
2002 2013 Ecart = M - F

Raportul de masculinitate al emigranþilor

la 1 ianuarie 2002 ºi 2012, pe vârste
%
60

40

20

ani
0
5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 85+

-20

-40

-60
2002 2013 Raport de M - F x 100
masculinitate =
F
 Populaþia rezidentã a României ºi
numãrul de emigranþi la 1 ianuarie 2012,
pe vârste ºi sexe

100 100

95 95

90 90

85 85

80 80

75 75

70 70

65 65
vârstã (ani)

vârstã (ani)
60 60

55 55

50 50

45 45

40 40

35 35

30 30

25 25

20 20

15 15

10 10

5 5

0 0
250 200 150 100 50 0 50 100 150 200 250
mii persoane mii persoane

stocul de emigranþi populaþia rezidentã

 Vârsta medie a emigranþilor
la 1 ianuarie în 2002 ºi 2012, pe sexe

35
34 33,5 33,3
33,1
33
vârsta medie (ani)

32
31
30 29,4
28,8
29
28,1
28
27
26
25
2002 2012

masculin feminin total

 Structura populaþiei rezidente a României
la 1 ianuarie, pe grupe de vârstã

2002 2013
14% 16%
18% 16%

12%
16%

52%
56%

0 - 14 ani 15- 24 ani 25 - 64 ani 65 ani ºi peste

Structura emigranþilor
la 1 ianuarie, pe grupe de vârstã

2002 2012
10% 1% 8%

22% 15%

68% 76%

0 - 14 ani 15- 24 ani 25 - 64 ani 65 ani ºi peste

 Raportul pe vârste dintre
numãrul de emigranþi ºi populaþia rezidentã
la 1000 locuitori - 1 ianuarie 2002 ºi 2012
ani
100

95

90

85

80

75

70

65

60

55
vârstã (ani)

50

45

40

35

30

25

20

15

10

0
0 50 100 150 200 250 300 350
persoane

2002 2012
 Numãrul de emigranþi la 1000 persoane din
populaþia rezidentã, pe vârste ºi sexe,
la 1 ianuarie 2002 ºi 2012
vârstã
(ani)
100

95

90

85

80

75

70

65

60

55

50

45

40

35

30

25

20

15

10

0
350 300 250 200 150 100 50 0 0 50 100 150 200 250 300 350
persoane persoane

2002 2012
Distribuþia emigranþilor pe þãri de destinaþie
în anul 2008
Alte þãri
21%

Spania
38%
Ungaria
3%

Germania
5%

Italia
33%

Distribuþia emigranþilor pe þãri de destinaþie

în anul 2012

Alte þãri
Ungaria 6%
3%
Marea Britanie
4%
Italia
Germania 46%
7%

Spania
34%
 Emigranþi pe principalele þãri de destinaþie
în perioada 2008 - 2012

Alte þãri

Marea Britanie

Italia

Spania

Germania

0 20 40 60 80 100 120 140 160 180

mii persoane
2008 2009 2010 2011 2012
 INFORMAÞII PRIVIND MÃSURAREA
MIGRAÞIEI INTERNAÞIONALE A ROMÂNIEI

Datele referitoare la migraþia internaþionale a României prezentate

în aceastã publicaþie au fost determinate în conformitate cu cerinþele
Regulamentului (CE) nr. 862/2007 al Parlamentului European ºi
al Consiliului privind statisticile comunitare din domeniul migraþiei
ºi protecþiei internaþionale. Acesta prevede ca numãrul de emigranþi
dintr-un stat membru, respectiv de imigranþi, sã fie determinat în funcþie
de noþiunea de reºedinþã obiºnuitã ºi de pragul de 12 luni. Astfel,
 emigrantul este persoana care a avut anterior reºedinþa obiºnuitã
pe teritoriul unui stat membru ºi înceteazã sã mai aibã reºedinþa
obiºnuitã pe teritoriul statului membru în cauzã pentru
o perioadã care este sau se aºteaptã sã fie de cel puþin 12 luni;
 imigrant este o persoanã care îºi stabileºte reºedinþa obiºnuitã pe
teritoriul unui stat membru pentru o perioadã care este sau se
aºteaptã sã fie de cel puþin 12 luni, dupã ce, în prealabil, a avut
reºedinþa obiºnuitã într-un alt stat membru sau într-o þarã terþã.
Deoarece sursele administrative folosite pânã în prezent nu reflectã
decât o micã parte a migraþiei externe, pentru respectarea întocmai a
definiþiilor Regulamentului (CE) nr. 862/2007 privind statisticile
comunitare din domeniul migraþiei, INS a dezvoltat o metodã
econometricã de estimare a migraþiei internaþionale bazatã pe tehnici de
estimare pe domenii mici, care utilizeazã date din douã surse statistice:
- o cercetare statisticã selectivã - Ancheta asupra forþei de muncã în
gospodãrii – care colecteazã în mod curent informaþii despre
persoane care (imigreazã, respectiv) emigreazã din România pe
baza unui eºantion de locuinþe, respectiv
- o cercetare exhaustivã - Recensãmântul populaþiei ºi al locuinþelor -
care oferã informaþii la un anumit moment de timp (în acest caz
la 20 octombrie 2011) referitoare la structura populaþiei care
(imigreazã, respectiv) emigreazã din prisma unor variabile de
interes (sex, vârstã, nivel de instruire, mediu de rezidenþã etc.).
Metoda de estimare pe domenii mici implicã producerea unor estimatori
pentru domenii pentru care eºantionul cercetãrii statistice selective
cuprinde un numãr prea mic de unitãþi statistice sau - în unele cazuri -
acestea sunt inexistente. Estimarea pe domenii mici „împrumutã”
relevanþã ºi acurateþe prin combinarea datelor obþinute din cercetãri
selective cu informaþii complementare din alte surse de date
(surse statistice sau administrative exhaustive).