anu C., 9eFDe” © eT ~ Ale aidan in evul meditt, Bue erg pe cadell a usu, Adrian-Andreh, Zurgld 170). wowed an cel Mare de la N Sefan eo ain de art 2016. yistica.ro/ Pagini ARTA DIN TRA Arhitectura gotica din Transilvania Periodizarea $i limitele cronologice ale artei gotice in Transilvania Transilvania ¢i teritoriile alaturate ei, Banat, Crisana gi Maramures, s-au aflat pana in secolul al XIJI-lea in zona i interferenta a civilizatiei bizantine orto- de confluenta doxe cu cea catolica. Succesul Cruciadei a IV-a (1204) a sporit autoritatea catolicd in zona sud-estului european, context fructificat de regii arpadieni, care au incheiat in linii mari cucerirea Transilvaniei inceputa dupa anul 1000. oe ee Transilvania coincid cu fon- isterciene din Transilvania, NSILVANIA i ae N SECOLELE XIV-XV Carta, la 1202-1204, din initiativa Tegala, 5; sudul Transilvaniei, in Tara Fagarasului i Sia zona de colonizare saseasca de la data mata intr-o zona cu populatie romaneasca repent »exemptio de terra Blachorum’, intemeierea ma reprezinta un aspect local al cruciadei catolice, “ Dar in societatea agrara traditionali a Transihy, niei, goticul propriu-zis s-a afirmat mult mai tin odata cu instalarea dinastiei de Anjou pe tron me tului maghiar la 1324. Cronologia goticului trans 4 nean este concordanta cu cea a artei gotice din cent Europei, din Ungaria, Slovacia, Polonia sudica, Boers Austria si zona sud germana, din Suabia i Francomie asfarstal goticului in Transilvania sunt al $s nimente politice hotaratoare pen- foi maghiat: 1324 ~ urcarea pe tron a (1526 - dezastrul dela Mohdcs, cea ade regatul maghiar sia avut drept principatului transilvan autonom went, (roe AniO' i i rans de A h fOTATT asc sei ye turceasc 4 qe Mjodiarl tel _gotice din’ regatul ot cte Ge Ed Marosi gi de Entz Géza gi ght ee ania, Goticul matur @ evoluat intre fy Tansina a1 1360-1430, ce coincide cu dom- 130-8 oie de Anjou si Sigismund de Luxemburg, Jakcs, iar Cetatea Ciceului si Ungurasul wb Re, on etary nile voievozilor Transilvaniei. La granilt SY, Porunca regala, se construiesc castelele Br? Turnu Rogu (cca 1375) si Talmaciu (136), O mai mica importanti pentru sistemul ast ito castelele nobiliare din zona celor yi an vu edul si centrul Transilvaniei, cum ji de la Brancovenesti (jud. Mures), de Je 117 sgdod (jud- Salaj) din 1383, Beclean de Md) 1438, Oarda de Sus (jud. Alba) pA att aj) catre 1400, Bontida (jud. Cluj) i ( ‘ad, Mares) 1495, Gornesti (jud. Mures) B ie ‘documentar si publicate de Entz Géza, psinettonvaniel cercetarile arheologice recente nll Syn castel comparabil ca dimensiuni cu ind retrria giancadramentele descoperite de trecere de la gotic la Renastere spins ge a sec. XV, inceputul sec. XVI). Une- A as preaintd amenaiit interioare tipice lumii caste PI bee de la Racos (Dana Marcu). esr cum ale castele gotice de munte pastrate se mare es lal Bran (1378) construit de cAtre braso- ‘de Ludovic de Anjou, castel menit si wei pr sa pers Bran dela gana Tansva- a Romaneasc De form’ neregulata,adaptat 18 Tt cienttcastelul prezint& un turn de intrare leon atl eindricpe sud-vest,Pelatura nordic grt un masivdonjon in secolul XVI. Shai complex castel medieval al Transilvaniei este ldels Hunedoara, construit din inifiativa lui Tancu gj ihnedoara pe local unui vechi castru_ aparfinand tzuhi sv, Voica. Incinta noua, mai larg’, prevazuta fa neeree, patru turnuri cilindrice si aripa de sud cae suspendaté terminata cu turnul ,Ne boisia’ ‘nd inentia initial a Tui Tancu de Hunedoara de a sega castll in sistemul defensiv al aril. Ansam- bl, ridicat intre 1446-1452, a fost in cele din urma transormat intt-o impozanta resedinfé medieval, ce serenarc prin corpul de sud cu doud nivele: la parter sh caerilr, ir la etaj sala dietei, intregul edificiu a pss gis ote el suit Hunedoara, Planul castelului (dupa C. Moisescu) lista. ‘ eatin eee serie ma multe restaurari, iar parte din pietraria racter purist, a inlocuit ca inrudit stilistic apne Entz considera castetul Buda sicu cea din Strigonia. tae Simptomatic pentru Transilvania este faptul cd aici Du. & existat un centru politic, echivalentul unei capi- tale nicl repedingeregae temporare. Singura ref egal, cunoscuta din documente gi imagini de secol XVI, este castelul lui Carol Robert de Anjou de la Timisoara, locuit de acesta inainte de stabilirea sa la Buda si reficut de condotierul Filippo de Ozora, comite al Banatului, la inceputul secolului al XV-lea. Entz a remarcat faptul cd regalitatea a manifestat o preocupare redusa pentru arhitectura rezidenfiala in Transilvania, comparativ cu regiunile centrale si vestice ale regatului. La Turda se mai conserva cladirea fostului palat voie- vodal, actulamente muzeu. Construit pe doui nivele, edificiul prezinta bolti numai la pivnite, nivelele superi- are fiind tavanite. Singurele marturii gotice tarzii sunt portaturile in arc frant ale parterului. Statutul privilegiat al comunititilor libere implica responsabilitati clare privind realizarea si intretine- rea unei arhitecturii defensive proprii. Aceste obligatii sunt formulate explicit de Sigismund de Luxemburg la 1408, iar raidurile turcesti tot mai frecvente din 1421, 1423, 1436, 1438, 1442 au determinat consolidarea sau definitivarea sistemului defensiv urban. La randul lor, Tancu de Hunedoara i Matia Corvinul sunt preocupati de modernizarea sistemului defensiv al Transilvaniei si Banatului. In calitate de ban al Severinului si apoi de Iancu de Hunedoara a avut in proprietate principalele cetaji de la granita de sud-vest a regatului: ‘Mehadia, Orsova, Pescari, Lipova, Belgrad, Siria pre- cum gi cele din interior: Deva, Soimus, Hateg, pe hae Te modernizeazi. Tot el construieste din nou cetitile ud. Alba). In cazul cetitii Deva se Bistrita gi Stremt (j \dramente fe distinge 0 faz goticd ilustrata de anca é ata, databile, probabil la mijlocul seco guvernator, oat si pietrarie profil lului XV.jedermaiet) sib, Plant raul, (dupa P Neder ile oragelor 5 7 ror Ant erarifor la santiercle bisercilor pare Intreruperea "40 ai secolului XIV coincide Je din orage in ani a le din ee eras ptr Forces a vari ; sw otentialul economic al centrelor urbane a asigu or fortifcaii solide ce au transformat cert ct ee fost niciodati cucerit! La Sibiu primele dowd incinte ce inconjurau biserica sunt completate de zidurile ce deli- miteazi orasul de sus. Etapele de constructie a ziduri Jor si turnurilor sunt 1357-1366 si 1390-1415. La 1457, zidul oraguli se extinde spre nord, spre Cibin, constru- indu-se incinta Orasului de jos cu turnurile aferente ei. Conservate inca in secolul XIX, majoritatea zidurilor gi amenajirilor defensive au fost demolate. Se conserva foarte bine latura la est de poarta Cisnidiei, cu turnurile SAbierilor, Funarilor, Zincarilor, Dulgherilor §.. In secolul al X1V-lea Brasovul era apirat de ceti- tie Bartolomeu si Sprenghiu. Initial a existat numai @ incinté in jurul bisericii, ca gi in alte asezari Orasul s-a dezvoltat, in et it. Loa de fortificare debuteaza |a azi, modernizata partial, Poar, pisificarea se incheie dupa 1493, ortetificarea Clujului debutearg ta Rete, I un plan regulat patrulater, asezareg a5: 0, gomesului Mic. Incinta era tntar ‘ thin ansamblul fortificatiilor se conggyt® Nn 8 mente de turnut si 7idui, ealzate preys "img % Majoritatea constructiilor de aparare ay fon Di de sistematizarile urbanistice moderne. °% Sac Sighisoara conserva cel mai bine any . tiilor medievale, desi majoritatea turnutilo, cute sau modernizate in timp, iar pong” spre orag, au Hisat locul unor construc de incinti avand o lungime de peste 999 mera tt lt cu 14 turnuri. Se pastreaza Turnul cu cegg 72m fata, urmata de turnurile Pielarilor, Cositorarign’ gurul conservat in forma originala) Aur Tatura exterioara NV turnurile Barbierior ype! sa. precum i Poarta din spate, bastionul Targurile, orasele mai mici, ca Oristie $i Aing e avut niciodata fortificatii ce sa protejeze intra Day zare. In aceste locuri zidurile de apirare inet numai biserica comunitafii. La Sibiu, Bragoy, Mone Sebes, biserica era aparata de o incinti proprig, Manistirile cdlugirilor cersetori dominican franciscani, care se stabilesc de la sfarsitul Secoll Xill-lea in orasele Transilvaniei, se afla in mog bis. nuit in apropierea zidurilor de incint’, la marginesge zarii (Cluj, Brasov, Bistrita, Sibiu, Sebes), sau char afara acesteia (Sibiu) si mumai in mod exceptionalling Primarie, ca in cazul Sighigoarei. De regulé cele dng ordine se stabileau in extremitiile opuse ale aseziiae Zidurile manistirilor contribuiau la propria apiare § intr-o oarecare masur’, la cea a orasului, finind con de predominarea constructiilor de lemn in aseirie urbane ale vremii. 7 Croitoigg Cetatile taranesti In paralel cu procesul de fortificare al oraeloraeht © activitate constructiva sustinuta gi febrila in mei rural, mai ales in secolul al XV-lea, Arhitectura mia ruralé din zona scaunelor si districtelor se d3tor Comunititilor libere rurale: este vorba de cetifile Cll de refugiu din Tara Barsei: Bartolomets Prim Sanpetru (1432), Harman, Cristian din im Crul asezirilor, si Ragnov cetate construiti pe i Janga sat gi oferind prin dimensiuni si amenafiri : Probabil protectie cel pugin locuitorilor Rast" Cristianului, La Ragnoy, faza gotica este ilustral#sexgiopoati, Amenaarile miltare, cum sunt barba- ae emai conserva la Cristian si Prejmer. Cetatea toe. consirit in afara agezarii a fost, probabil, tot ne de refugin pentru populatia zonei. Distrusa la tol, ese apoi reficuta. Modificaté in secolele XV1- 1 cetea a fost recent restaurata destul de agresiv. Is caunul Sighisoara notabila este cetatea Saschiz, suai in afara agezarii. Fortificatia a fost abandonata ‘empoar, la 1493, dupa un atac turcesc, cénd se con- suse biserica fortficata din sat. Alte ansambluri de ‘wajonat sunt Slimnic, langa Sibiu gi cele din Secu: ‘ne leni(jud. Covasna), Racos (jud. Brasov), Boro- bet el erases Corund (ud. Harghita), bo cea ttthis), Tusnad (jud. Harghita), Malnag Than’, ansmbluri menfionate inci de Vie- feats nat pblcate relativ recent de Géza Entz ne aa sunt compuse din curtine cu turnuri pains sf mine amenafiriiterioare nece- inte ripe sii, similare celor intalnite la "ec mma me Base. In unele cazuri se con- La Sinpetra ae ‘elatv solide in jurul biserici- | Brasov), Codlea (jud. Brasov), a Sighisoara (desen de W. Rohbock) IV. Arta pe teritoriul Romaniei in secolele XIV-XV 21 ald Ilieni (jud. Covasna), Ozun (jud. Covasna), Moacsa (jud. Covasna), Turia (jud. Covasna), Carta (jud. Har- ghita) interventiile asupra bisericilor fiind minime. In Secuime se pastreaz 25 de biserici fortificate cu ziduri, fra turnuri. ‘Trebuie mentionate si vechile regedinte, turnuri ale greavilor cu incintele lor, care in acest interval sunt pre- luate de comunitatile libere, devenind astfel ansambluri ce puteau adaposti populatia agezarii. Astfel de cazuri intalnim la Calnic (jud. Alba), Garbova (jud. Alba) sau Viscri (jud. Brasov). Problema acestor cetafi fardnesti, ca gi cea a biseri- cilor fortificate din satele sisesti a facut obiectul unui atlas, ce confine informatii documentare gi relevee pri- vind aceste ansambluri datorat lui H. Fabini publicat in 1998 5i 1999. In zona secuiasci Géza Entz a identificat 16 tur- nuri, o parte din fortificatiile bisericilor sau donjoane din a doua jumatate a secolului al XV-lea avand ca model masivul turn al m&nastirii franciscane .grata in sistemul de aparare posibil din Targu Mures, intes al oragului.Gera. ‘ a ee ose 2 cri foarte puting zo imele curt nobiliare sunt arm) A to ota or aparin interval 1460- ambluri erau probabil MO sau chiar nel ‘ et it liars" partea construita de Pe PrOPH sont mc o Fite Pentru regedintelefrtfcae se utllizea a Pi de ,castellum” sau ,fortalicium'’. Aceste curti nol E fare apartineau unor nobili mari gi mijlocii ca Apal (Nugeni, Malancrav, Dumbraveni), Bethlen (Beclean, rig), Gereb (Gildu, Vistea), Jakes (Cogeiu, Hodod), Banfly (Cuzdrioara, Bonida), iar alte zeci de curti au fost reyedin{ele numeroaselor familii nobiliare mici, asa ‘numifii ,servientes”. La Cuhea a fost cercetata arheolo- fc de catre Radu Popa, resedinfa voievodului Bogdan de pe malul Izei, comparabilé cu resedintele nobiliare ‘mentionate, precum si capela curtii din sat. In majorita- tex cazurilor,arhitectura profand a acestor ansambluri ‘nu #4 mai pastrat sau au supraviefuit resedinfe mai fecente construte pe locul celor cnr pe medievale. Din aceste curt turn, la ln Tg ud Ba ne Big Nasaug), Set Semone Terme Cornet, (ud, Cluj ae ibiu), bazilicd tavinite ont PE Vest la Malan e cra een stincra Gua capelele din na ateBorie de le cnezilor ela Cuhea Gud. Maramures), cri,,, ara), Zlatna $i Lupsa (Alba) 6 Ttigy (jud- Fane decit lacagurile de cult ay Misa aim urale din scaunele sasesti si Secuieg it bere efor i se datoreazd arhitectura ciyg , Ora i, cea mai bine BASLELE i cea mg Pig 1g goticul transilvinean, Congr pre, tativa ae aie o exceptie in mediul rail a sours din Cepari din jud. Bistrita-Nasaud), Pa rh eologice ar putea completa in viitor imagines “iy artes acest capitol al arhitecturii gotice, jy. ° ‘ta, eset parole moderne Ar Putea fi desopt tn, Ga vechi, medievale, aga cum au doveditg gr fn ve teren din agezirile sisesti prilejuite de invent fmonufconstuit se5.(Birtan gag la casa parohiala Brasov, datorate Danei Marcu) de romani de Arhitectura civil a oraselor Centre militare si apoi administrative $i juridcg a, zarile preurbane devin la mijlocul secotului al xiv, centre economice oragenesti libere, dezvoltindy.«. intr-un secol sijumiatate la suprafata si densitateadeloot ite ce s-a menfinut secole de-a rindul aproape pina epoca moderna. Cercetarile documentare privind genen sievolutia oraselor, datorate lui Paul Niedermaier, indie cristalizarea, inca inainte de 1500, a structurii parcelarece s-a menfinut pana in epoca moderna, in interiorul zdu. rilor medievale. Cercetirile pe monumente, ca g sipitu- rile arheologice din ultimii 50 de ani de la Cluj-Napoca, Medias, Sibiu, Sighisoara si, mai recent, Brasov au con- firmat ritmul rapid, sustinut de dezvoltare al acestorcen- tre economice, ca si ponderea importanta a arhitecturi gotice de zid in aceste asezari, cum este Sibiul, cercetat de H, Fabini, Totugi, in tot acest interval ponderea athitec turii de lemn rémane important, conform cercetirilor documentare datorate lui Paul Niedermaier. Constructiile cele mai reprezentative sunt priméti ile: astfel la Sibiu primul sediu a fost in Turnul Sfatu- lui, acesta ingloband gangul de trecere dintre cele doui Piefe, la Brasov, in Piata Central se mai conservi tur nul primériei medievale, chiar daci modernizat si im 8rat intr-o constructie baroca, iar la Sighisoara prim ria a functionat in Turnul cu ceas, Poarta din fajé 18 Sibiu locuinfa turn a lui Thomas Altemberger devite Primarie, functionand ca atare pana in epoca modem eanteporie special a arhitecturii urbane 0 Se eee ke ceuingele turn apartinand patriciatului ‘ad ~ “n Sibiu se mai conserva, pe langa amintit® Altemberger, turnul locuinté Haller, din Piata Mareai fost identificate ca nodernd 1 UGenilor oragult: seen nga cash PATA in Piel E imagine complexds pitemberger. Cladirea 8 fost {1501-1514 Pri cu patru nivele, pric rol radramente gotice si de and Po qanghiulare prezinta i Ty decorative de calitate at ‘bi. eas din silva cele din ‘jedocumentare privitoare asi ea oo peisajul civlizatiei i at i audit cu celal Kum cet st iene ane. Astel Ja Regensburg, in ge eee 6 904 FE ali, ce Pastreaza parcelarea si i oat oe conser cateva locuinte ol aaa ESIC” vale, modernizate in interior x mee In Transilvania predomind ai imple in L, ce Se intalnesc gi in seco- sm el de exemplar este C488 par- mint. OF Seu sedi al capitlului). In acelasi ‘Shain Bait Oe sa lui Joan Zidarul, decorata cu exe camtesice gi de tranciie SPE Renastere, iar ssianett Sent de Patrl profilaté gotice, Pas; roe drie din centri! orasului (zona Sugilete) ata construc dupE 1480.8 anion ma reevent a pietei gi cArimiziy ca suture ansrotie in zonele centrale ale oragclOr. a tne su § casele parohiale din Sibiu, Cluj sory ahima consideraté a fi casa de mastere a tena Corina, ca gi-casa parohiala din Bistrifa, ‘Gane de epocd, mai ales din secolele XVI-XVIL, qin conventonale ale oragelor, vedute repre- ‘Gini gruri de cladiri cu frontoane triunghiulare. Fora unor astfel de solutii, foarte rispandite in lumea goticd europeand, a fost confirmata de cerceta- rie. Fabinila Sibiu, unde in podurile unora dintre dare din cele dowd piefe centrale au fost descope- tie rsturie frontoanelor gotice. Acest tip de fajada se piste la Sibiu, pe strada Centumvirilor nt. 12 si la ‘as Bobel, pe strada Avram Iancu nr. 16 cu un fronton 2 senna feevent in lumea goticd cen rain (Polonia, Germania), Cerceti sctkt 0 elgite de invenarierespatrimonialul cerebro lentificat foarte multe nucle ale ne So spate unor fade mai recente fed Pa nrc erezentate de galeriile acope- na Sugtete anne din Piafa Mare din Sibiu, ca gi istrifa, Hala din centrul Brasovului canose IV. Arta pe teritoriul Romaniei in secolele XIV-XV_ 213 cu arcade la parter sunt solutii raspandite in Europa central $i comune lumii gotice in general. Brasovul $i Sighisoara au suferit incendii distrugitoare in secolul al XVII-lea, ca urmare o parte din centrului Brasovului, ‘ca $i buna parte din zona invecinaté manastirii domini- cane, inclusiv strada §colii, In cazul Sighigoarei, au pier- dut parti din constructiile gotice. ‘Totusi la nivelul unor pivnite ca cea a cladirii cu aspect de turn, ce reprezinté corpul de nord al asa numitei Case venetiene, Piata Muzeului nr. 6, se pastreaza bolti masive de piatra de factura medieval, databile in a doua jumatate a secolu- lui XV gi inceputul celui urmator. Cea mai important casa a cetitii aflata la coltul dintre strada $colii si Piata Muzeului este Casa cu cerb, ce cuprinde nucleele a trei cladiri medievale, aparfinand secolelor XIII-XV, uni ficate intr-o cladire renascentista in secolul XVI. Din- tre cladirile cu funcjii economice speciale, comerciale mai ales, pentru intreg orasul, poate fi mentionata hala micelarilor din Sibiu, ca si spatiile cu functii de depo- zitare a marfurilor comerciantilor din afard, la Brasov, spatiile comerciale din piefele centrale ale Bragovului si Sibjului, fiind consemnate de documente $i sapaturi arheologice. Din descrieri, documente gi harfi sunt cunoscute $i localizabile spitalele din Brasov, Sighisoara si Bistrita. La Sibiu se mai pastreaza capela spitalului si o parte din cladirea veche. Aceste asezdminte aveau ca patroni Sf. Duh gi Sf. Elisabeta. La Sighisoara se mai conserva biserica leprozeriei, situatd in afara incintei oragulut medieval, actualmente dincolo de linia ferata. In intervalul 1350-1526, Clujul si orasele sisesti au depasit in importanta economica centrul episcopal de la Alba Iulia, care rimane un oras de rang secund, nedepasind perimetrul oragului antic, precum si orasele miniere, specializate ca: Dej, Rodna, Turda, care rman la rangul de ,oppidum”, Centrele urbane prezinta planuri_dreptunghiulare cu strizi dispuse ortogonal la: Cluj, Bistrifa si Sebes, $i planuri neregulate, adaptate terenului, la Sibiu, Sighi- soara, Brasov, Medias, avand cel pujin doua axe princi- pale, quasi paralele. Turda si targurile secuiesti prezinta o strada principala dreapta, care se largeste formand piata centrala in care ¢ plasata biserica parohiala. Structurile functionale ale acestor orage sunt foarte asemanitoare: asezarile sunt inconjurate de ziduri de incint& puternice din piatra (Cluj) de cariera gi de cAramida, la Sibiu, numit orasul rosu”, prevazute cu porti ce asigurau accesul in orase gi turnuri de aparare incredinfate diferitelor bresle. “AsezArile urbane prezinta o piafa centrala sau doua (Sibiu si Sighisoara), langa care se afla, intr-o incint& separata, tangenta la piafa centrala (Sibiu, Brasov, Sebes) sau inconjurata de aceasta (Cluj), biserica parohiala, capelaecolele XIV-X¥ au Arta din Transtvaia0 ‘aferente au fost inconjurate de: au gare ar og ec Seno st ee cespect trgurile secu oat un, dak a0 al ES doar de biserici # fortificatiile aces- ,odariile din aceste: asezari_ rurale yr XVII-XVIII-XIX, chiar dacd sarilor medievale s-@ fie fi chi sn acelasi timp constructiile got trat reprezentate tora. Locuintele s1g05P* apartin mai ales secoleo lama sstructura parcelar a 82 pistrat adesea intact. Arhitectura religioasé Chia mai molt decat in Europa occidental, unde sas constrait somptuoase resedinfe imperale, regal Episcopal si noblare,arhitectara religioeséreprezints te Transilvania expresia cea mai complex a morfolo- sieiarhitecturi gotice, Acesta este totodatd domeniul ce lustreazd cel mai bine legiturile artistce ale Transilva- niei cu centrul Europei si cu sudul Germanici. ‘in Europa catedralelor, Transilvania oferd un caz aparte, Catedralele de la Cenad gi Alba Iulia erau con- Struct romanice tdrzii gi n-au fost refécute in gotic. ‘Numaila Alba Iulia este inlocuit corul romanic de unul {otic in prima jumatate a secolului XIV. Primul santier gotic de anverguri a fost cel dela Oradea. Catedrala de la Oradea ce adapostea mormantul regelui Ladislau I, sanctificat la 1292, a functionat gi ca necropoll a Ange- vinilor, aici aflandu-se mormintele Beatricei de Luxem- burg, a doua sojie a Iui Carol Robert, celal Mariei de Anjou, iar regele imparat Sigismund de Luxemburg a decis la rindul lui, si fie inmormantat la Oradea. Loc de pelerinaj gi necropola regala, catedrala romanica a fost Sibiu, Biserca ev ica evanghelicd (dupa. M.S. Salontal) reficutd intre 1345-1407 in gi) tun amplu cor cu deambulator «2° cy corp naval hall. Fatada vestigg 1 Mele pn turnuri. Astfel biserica episcopal = pa fost singura catedralé de tip ears e Ordas Ce catedralele Sf. Vit din Praga egy cPe2sCong at Inlipsa unui centrupoliticey cyte ee trativ gi regedingdregala,sannieee tala ale din orage in primal rind ie’ Otcig constructile ordinelor cergevoare gig tre active ale arhitecturii gotice dia tetona important impact asupra arhitecnan lang Este frecvent consemnaté prezenta ye? luis structori $i pietrari chemati din grave” Pete) chiar ajutorul acordat de orage cone Pig” sasesti pentru construirea incinteloy lor nee pentru fortificarea bisercilor. Flom Alaturi de orase,regalitat rec un sport I edifeares cas a Entz Géza considera c& inceputurile aa it in Transilvania s-ar datora unui gantier ete construit mandstirea cisterciand de la Caen eh fiactivat in centrele miniere de la De}, Rode 2° din vecinatatea castrului regal de la Ungurag ho tile din Unguras, Sic gi Nima, Dac in ean flor miniere sia celor din vecinitate se poss preenfa unui gantier regal, intructt scene eat subordonate puteril centrale, cistercien mutate Cara, conform cercetarilor Ini Dan Buse tt tribuit la extinderea autoritifi catolie in nen populatie roméneasca i la continuarea colonia sagi. Contributia regilor angevini si apo hi lacaie Hunedoara 4 reel Matia Corvinal la consi nore gic exe n primal in pe regalititii cu oragele, specificd monarhie cx tralizate. Ludovic de Anjou contribuie la inaares und Suing oo 2 Xx)9 Fi

jarancadaer- thse aminteste de bse din Dips) st din as a monumente mldoreet tele ferestrelor de on continua 1520 confirm on i seeclele 00 ce decat cast ai numero" smal nuprerinta echivalente blurt repre nsablitayilor $4 Ta lor a esr ct yr set com 4g 1526, IM ATT rim Bale Bae 19a, In comdiile PAY gee opolului st ira derca Constantine? 3a wr vereolul turcese devine ar Stefan cel oe in fe i Tran- Mf sub Viad Tepes 4 ae Hunedoara $1 de aa silvania aparata 9e oon antiotoman. [n IPSS rie ea ‘de ansamblu al Transilvani gi 7 sistem defenstv a rasa rence part fr le dp 1490 a mrs jprinsa de lancu de Hune- rnizarea militara intre es a eer contribuit la cresterea potentialult: defensi fa een Se tor de cal Bisericile fortificate reprezint © categorie de ansambluri specifice Evului Mediu, repre- zentand mijloace de aparare Jocala, la nivelul si pentru ZSmunitati mai mici rurale indeosebi. In Transilvania, dupa raidurile repetate din anii ,30~'40 ai secolulut XV, deja in deceniile sapte si opt incepe construirea de ame- najiri defensive. Campania de constructii de aparare se intensifica si se generalizeaza dupa pustiitoarea invazie turceasca din 1493. ‘Ansamblurile fortificate difera de la 0 zona la alta in functie de condiiile de relief, podig in Tara Barsei, coline in sudul Transilvaniei, precum pe valea Oltului, zona Tarnavelor, valea Hartibaciului, regiunea Sibiului ca gi in zonele de nord, districtul Bistrita si regiunea secuiasc’. Amploarea si complexitatea fortificatiilor reflect totodata potentialul economic al comunitati- lor respective ca si statutul social al populatiei din ase- area respectiva. Satele aservite nobililor din regiunea Tarnavelor, nu au avut dreptul si nici posibilitatea si-gi fortifce bisericile (Darlos, Curciu, Seleus). Gradul de pe # proportil foruticailor exprima tot- eats pricey sterilor zidari, constructori, ca gi Provenienta din mediul urban. ; ecient a] ansambluilor este databil intre tginduce in ting, eased ape etic, la aceasta ada In final sceste ame tr modemizar, Teparatii. le complexe poarta moare $1 jiminent pent ara Romane a . 1a de lancu de Biserica ortodoxs (Fost evangheticay g, ing Steg co mek, Pm 1 dey) Racu (jud. Covasna). In judeful Coy, In zona de nord a Transilvanig; trifa, ca gi in zona secuiase’, igen este fortificata, dar este inconjurats 4 rare putin inalke ce prezinta cate un Jelna, Tarpiu, Dumitra (din jug tanga Ozun, Belin, Dalnic si Sanzien; eettnn jate de ziduri de incinta, in uncle cari st ~ defensive, drumuri de straja previo “aime gere. Uneori intrarile sunt strajuite de nq. dey, fie, la Carta Gud. Harghita) sau de bart Pig si Zabala (jud. Covasna) si de o hersi ip 2" ty, Bistrifa-Nasiud). In 2ona de contact oy oof, ta Darjiu Gud. Harghita), biserica a four ee ay, struindu-se un nivel defensiv pe intreags ily data aceasta a fost inconjurata de oie, sa ‘odinioara, $i metereze. moda in fara Barsei, potrivit relieful wc BP mg Cartinele inalte, cu drum de straja si turns © barbacani la cetatea térdneasca din Preime tt biserica din Cristian (jud. Brasov), Intervent "a rici sunt minime: la Harman s-au construit ae a de refugiu alipite bisericii. Solutii mai simple de ad sistem se intalnesc la Ghimbay, Vulcan si Roaie a Prejmer, ca si la Harman, zidul de incinta este anenst in interior cu spatii de refugiu gi locuri de deposits bunurilor sau alimentelor, ansambll find octet neasci menita sa apere intreaga comunitate. In bazinul Tarnavelor, pe vaile Oltului gi Hite: ciului, ca gi in regiunea Sibiului, sistemul de aime implica edificarea unor incinte ovale, mai rar poli nale, cu turnuri, mai rar bastioane, dar gi cinerea asupra bisericii. In unele cazuri au fost suprimatenate laterale romanice sau gotice ale bazliclor (Ung ghindeal, arog, Agnita, Hosman), iat nava ¢ Primit un nivel de aparare cu metereze $i 6% Pacura. Aceasta, de regula, este construiti in ont" sustinuta de arcade de zidarie din cirimidi #8 nesc de pe contraforturile corului. Astfel de amspoon pal anambulu up H-Fabin sagan dntre zona secuascd i cea locu- ae ei ‘Astfel bisericile devin un adevirat ies ce caracterizeaz’ indeosebi zona din- iS Mare. Exemplul cel mai important ot tipologice il reprezint& biserica din ie ie din Cloasterf si Boz, Ansamblul de sa Gosia de constructorul Stefan Ungar je Shara. La Saschi2, vechea constructie roma- a ox cum 0 indica fragmentele de capitele pas- 2 psinlcuita de o biserica reduit cu un turn pe ead, in forma actual’, pe cel de la intrarea seats Sghigoara. O formula insolita se intélneste la ‘auod unde elementul central al sistemnului defensiv ‘egeinté un turn masiv ca un donjon inaltat deasu- niu, bisericafiind inconjurata si de doua incinte sein cu turnuri, ‘nmulte cazuri fortificarea a vizat numai parti din ‘wid. stella Buzd, un mic sat ling’ Medias, a fost “ina corul adaugandu-i-se un nivel din ciré- dare imbraca corul, transformat astfel, in turn de JETEO suai similar apare la Sura Mica si Seica Sant ol indfat a devenit nivelul de apirare an nfortaile prelungite ce susfin deopo- aang, Plt Picurd i meterezee, In multe situ, erica nu este integral prevazuta cu nivelul "ees ste cor na, cu metereze gi gut Ped Bini ‘vial defensiv se asigurd prin dubla- \nmanen Sura Mare pe locul unei foste bazi- “Pe un spatiu sala, s-a amenajat nivelul de Jura de doud inci sti bse 3 cor, amen taj cu guri de trageredeasupra naw mi supra nave, tive find sustinute de are de adare mean aug turnl de vet sda inrareo her age isericd este inconjuraté de oincinté ovala previnuta. patra turnur oe Preah cn La Mosna, biserica hala construté la 1500 de ‘Andreas din Sibiu a avut de la inceputcorl fori cat prin nivelul inal pe arcde ce pornesc de pe contraforturi, acestuia adjugindu-ise doud tum laterale, la nava, turnul de ves, foarte iat, precumsiertan, Ansamblulfortificat (dups G. Entz) sun bastion pe latura de sud. In uri incite Sid ‘este un remarca~ Giuda acestui aparat defensiy, biserica a bilexemplar lurhitecturi gotie tari (bolti gotice in reaja) impodobit cu ancadramente, mobilier de pia- tra (tabernacol) de foarte bund calitate. Un caz simi- Jar ofera ansamblul de la Ighisu Nou, unde turnului masiv, dreptunghiular de vest, prevazut cu un drum de straja i se adauga corul inalfat cu nivelul defensiv, jar incinta neregulata masiva este completata de un bastion pe nord. Pevalea Hartibaciului trebuie menfionate ansamblu- rile fortificate de la Apold (jud. Mures), Dealu Frumos jud. Sibiu), Hosman (jud. Sibiu), Agnita (jud. Sibiu), foste bazilici romanice ale caror nave laterale au fost amputate sau reficute, devenind biserici hala. Un caz similar se intalneste la Curciu. Transformarea bazili lor crea un volum arhitectural unitar potrivit pentru 0 fortificare de ansamblu, Astfel la Apold bazilica roma- nicd cu turn a fost transformata intr-o hala scurta, iar la {inceputul secolului XVI, a fost fortificata: turnului i se adauga un nivel, iar la altar a fost amenajat un nivel de jplrare deasupra contraforturilor. Situata pe o inaltime, biserica este inconjurata de o incintd oval, prevazutt (i un drum de straji, completaté de a doua si di bastion, la inceputul secolului XVI, eee Ansamblul de la Dealu Fry tara, fortificarea bisericit fing n°? 8 o formarea bili inte hala eu py cote previrutd numa cu doua weltih cor at altul pe vest, ce se alatury ridului de incint®, previzut cu more 8 {in bastion pe sud. Construiren ge intalneste si la Viscri, ling ro bunurile $i populatia, chiar ansampe® sau depozitare. ” "Amploarea amenajirilor defensive in interiorul aceleiasi zone geogratce rminata de posibilittile materiale lc tive ca gi de rangul administraty sy chil, sediul unui decanat, ca Biers statut de appidur, ca centre adminisimen2™ de posiblitti materiale ce -au gist exe gura lucrrilor de fortificare. La Saschisg pa ang a 0 cetate firineasca pe o inaltime la sud ye ‘meniti probabil si serveasca si agerailo, a fost abandonata la 1493 temporar, cing biserica reduit din mijlocul asezarii, A ng La Biertan vechea bisericé romanicg reficuta integral, transformata intro come ee cu elemente de suport si boli decorative oe de aceeasicalitate cu cele ce se executau in ory soara ar putea fi locul de unde au fost chemay ce torii). Intreaga bisericd a fost previzuti cu un ann aparare, cu guri de tragere. Biserica plasati pet Inalfime domina centrul agezarit find incon dowa rinduri de ziduri de incintaprevizite cucase forturi si drum de straja.Intrarea la incinta sipeney se face prin patru turnuri. Curtine duble apar lag. rici mai putin importante, ca cele de la Apold (Veg) si Roadas (Brasov). Bisericile din aceste ansambluri fortifcat, cia atunci cand au aspectul unui reduit, riman de cele mi multe ori in egali masura reprezentative pentru sta gotica tarzie. Nu este vorba de o transformare ea exemplare de arhitectura militara propriv-zsi At biserica din Mogna, sub aparenta unui complex deer siv, populat de turnuri masive si numeroase, seascint interiorul bisericii. Acesta este creafia unui vest cot structor si artist, Andreas din Sibiu, care a realat Mosna unul dintre cele mai prefioase ansamblut & arhitectura si sculpturd monumentala gotict tite d8 Transilvania. Biserica din Biertan este de asemenet valoros ansamblu de arhitectura reprezentativ Pe arta gotica tarzie din Transilvania. a Diferenjele de potential economic si uman 8 buit foarte mult la diversificarea soluillor adoptug ma is sid ew dt th de exivate din tehnica de const truce gine nite ia sob Sut ase ae ori moderniar a ei ; ween ei a locale, east a ea sumicates mins, 8 ty a arent Ce “compan ansamblul st peisa- mies wean cece fe ca poutiek corrala a‘Transilvaniei seco- Duma ones x co net worzat orn none dean a apes SoMPONent defntone ° compet de iui intracarpaie * * POM Br BLIOGRAFIE SELECTIVA ° - sii sii Centro, Dea \ pool a se ret oS 1, Koln, 1989. tn en itera din Mei BAIXLILIS7S XL Kaan sendin eget ee me _ Mn 21 at du XV siecle de Parler@ Direr, Par apenas bck FA Pars at ne “none wo chet nt rat in TP oq, conierat rivind datarca mara citer. eh alo arn tn si in CIA, a - Bae pa vt 100-1470 ned Nara 1 late SO Lill, Bragov, 1928-1929. Pepe a pees pg ier ne pete 350-1400. Europaische Kunst pein res pede “uxemburger™ coord. A. Legner) vol I V, Koln, wosclaaea are ara ; Irate, Daniel, Sibi, Pia Huet a ‘scab Moree sn Dei Bl de ui ns pt free eo sa gotied tn Rom nunedorene, Bucuresti 1968. sie we i ge Re ht epee ‘ cei beet ings ‘jranciscanilot onventuali din Ora-— Matos. Rae Bad ae a i ed Fi Shar cn iGéra Dit ipfarkireher vO": lausenburg und Malbac i Mindrescu, Gheorghe, Arhtetu Con He des 14 "aunts Bangechete wm a. ean a Renan edt 198 BHC sonena isin ‘Cluj, 1996. esti, 2000, . te a ean ror abe Tass 4-16, szazadban, de Kertz (Citt®)> 1968, Niedermales, ‘Biacuresti 2016, iedermais, Pal Sieben St ures, 1979. ‘Niedermaie, Paul, Wesich ef “ebenburgiche Doi COD ‘sibeziehnge” “erly epineszte @ in AHA, a OZKD, XXX1, 1977- neschsischen Kircher ier Zeit, Lown 197. ‘Hermannstadt, 1998 ten aro rsa Jahon 1998. sey in scene FVL 1. rab Herman storia wnel DIST de manastire din Sits Popa C Macat Co 1 sang, Mail SE iematapgrpte Se 141, il, 2002, Popa Corns Bieri £01 ra din jor Ba in PVARL 34. 1970.7 3724 ag gic dn wo ‘ronal ‘RMI, LXE, 1991) 2 1+ bint, Hermann, Sibiu gotic Bucuresti, 1982 Turnuri de pa sbi la fart ev" | Corina Bieri sivas tricieni in + AR, IV, 1981 27% mcr ge TS in rite gear Veg! Feb, Herman, a mei, in RM, 197480 12 a ‘Dancy, Tuliana, Sachsische “kinchenburger Sidi 1500 io orghi, Octavian, Arhitectura ie ieval de aparare 3 Ro. Pops Coins Oe i Greceanu, Eugenia, Influenta goticit in arhitectare bpisericilor 08 pt e pasted G romdney de cid din raertavaniay 0 SCIA: 18 wri. ca tao nc TS receanu, Eugenia, Monumente ‘medievale din Media’ ‘Bucu- i : ve wpa mapa roms jy Lal tel More, Suzana, Varodi Kotérédek, Budapest® 1989. Pe acute 988.anil ven coe 1972 THMGIES KIM OMA gy nde anumente saree la Yin de es sane ce , / sw ncn ene ‘curesti, 1959. dale tn Tare aN w ar fien, 1991. hi “ ; " S| F ™ i i le XIV-XV aneasca din ‘Transilvania in secolel “Arhitectura rom: | xit[-Iea, dupa indelun- 1 istoria Maramareyats ne secolului al racarpa- Fondati de familia Dragosestiog neg Tg, 1a inceputal sritoriu inti ner far neal eto TT fa ‘rea regatului Unga’. tc ajunge in sp ilvaniei, este nevoit si acorde ae! ~ Voievodatul 4 AicemintsNe aati Pe i eee Gatolica duce 0 politica de acaparare a pamantiit Of ai Transilvaniei. In conditiile ameningarii invaziilor tatdresti, iar mai tirziu a pericolului otoman, ce aparea ce a aratn nesti creste considerabil, un insemnat numar de cneji i Voievozi romani fiind innobilati ca urmare a unor merite dobandite pe cimpul de lup ; Primele decenii ale veacului al XIV-lea, timp in care Ia sudul Carpatilor se constituie statul independent $i de sine statator Jara Roméneasca, marcheaza 0 etapa de insemnata afirmare a cnezatelor romanesti transil- vvinene in viafa politica si socialé. Din aceasta epoca sunt cunoscute un numar insemnat de ctitorii reigi- case, biserici de lemn gi de piatra, unele decorate cu picturd mural. Intre aceste monumente religioase, care dateaza din prima jumatate a secolului al XIV-lea men- fionam ctitoria cnezilor maramureseni de la Giulesti, sau biserica Bogdanestilor (cca 1330-1340) dela Cuhea (Bogdan Vodi, jud. Maramures), resedinja voievodala de pe cursul superior al réului Iza, vestigii arheologice scoase la lumina de Radu Popa (R. Popa, M. Zdroba, Santierul arheologic Cuhea). Din acelagi secol s-a con- servat partial biserica de piatra din Sarasiu. Mai multe stiri documentare mentioneaza existenfa unor minas- ae Ean in an! 139, iar in ultimii ani ai veacului indstirea Cuhea (loan Mihaly, Diplome ‘mararnuresene), Cel mai important centru religios si cultural a fost ceigue init Athanghelului Mihail din Peri, pemalul dreptal Tisei, cea avut un rol exceptional tate a secolului al XIV-lea, Manastt "Pi alltel a voiwonor Baten ha pol in capitala Imperiului Bizanin, go naa al 1V-lea, prin Gramata patriarhali an a . acorda protectie si autonomie depling m4, ly, muregene, iar egumenul Pahomie eran tting, turi cvasi episcopale asupra roménilor at “ty Sila, Ugocea, Satu Mare, Bereg, Cicen tty, de asemenea important a sublinia. patie al Constantinopolului, concomitent ex gun arhali, printr-un act acorda voievozilor sont? Bale si Drag dreptul de patronaj me dlone din jinutul Halic 9 ASP ise, La inceputul secolului al XIV-ea in an iyy amintité documentar biserica din Pestis, din Hafegului si Hunedoarei, regiune in cae sep tun mare numar de biserici de 2idromines, dn Ie amintim pe mai vechile lacaguri de cult dela Da” Santimarie-Orlea, Strei, Strei Sangeorgiu, Gj Legnic, Rau de Mori, La 1360 sant mesg din localitijile hunedorene Ostrov, Tustea, Peary Clopotiva, cea ce presupune gi existenfa uno besa In 1313 fost impodobita cu pictur mural maiveta biserica ortodox din Strei Sangeorgiu de ctr Tall Zugravul, artist ce pare sa fie un autohton, Monet este execeptional, fiind primul pictor cunoscat inant anja romaneasca, fresca realizati la Stei Singogt fcand parte dintr-o evolutie artisticd mai indeungtt semnificativa pentru mediul social al cneilor we din secolele XIN-XIV (Vasile Drigut, Strei ingot Intr-un document datat 29 august 1338 sunta= tite bisericile de lemn din Sintea si cea cu I SE. Teodor de pe mosia Chuba, doui edifci & 4 romanesti din Bihor. Acestea sunt dint cele menfiuni documentare privind bisericle de lent ‘Transilvania, sist Din acelagi veac este amintit documenta ©, din Rediu (jud, Cluj) zidita in 1398, precum a“> ridicate adesea pe domeniile ce omaneasca f jpanire, Sou Ee fondarea $i sustinerea ane C2" in sapiinere religioase si de cultura ort impor. cairorices© al muntenilor si moldovenilor, 0X4. Aportul ace biserici cu odoare $i carti de einzestrarea A 24 cont ri infei unitatii de Ii le limba Sineam de Wslea, ‘bie mt puit at Promanilo® | omi383 domnul Térii Roménest, Radi vigicd o biseric& pentru romani din tu 1 (1377. pe ama C2 fiul $i urmasul siu Dan I fa an pserica Sf Nicolae din Résnov Gud, 383-1388) ina absida altarulu poligonala, deren ‘sul avand bolti in cruce pe opive cuecontra fcturd | 1383) ; sinari, iar Ucenica cenicia in Hilandan friar nose avin or onservate si in prezent, Citiva an 1931. ul an i mai ta 1 cd pani ‘thon, fea cel Bitran (1386-1418), marele voie ai tein, fet oa an iis nest, stapan al Fagaragul vod al Tari ra ths minke adopt Romine ebrasul Amlagului, al Cetatii Vodita (6. anu eee centres pran sal Cetatt Bologa de Langé Cluj cu intregul su Cronica rea bc Pig) Bram niu inzestra cu mosit mandstirea romaneasc de ee Sf Mana Sie ay us din Prison, dant a it ark in tind din secoal al Xvtltiee a ecolul al XVILI-lea, atri- Sibiu), din sudul Transilvaniei. Ta Ostroy, din Jara Hajegului, avind ial cu absida altarului rectangulara iat clopotnita, la parterul caruia se can serva‘in luneta portalului o remarcabila imagine a Maicii Sede Prasicul ~ indramatoarea,pltuet murals Domzantin-paleolog. In 1360 biserica din Ostrov opopiat ortodox. smintita ca regedinga de pro! iditia arhitecturii secolului al XIU-lea, ‘din secolul al XIV-lea prezinta o cu altar dreptunghiular boltit ‘yuri gotice, iar Ia vest au turn qaScorei (jud. Biserica de bie cera a plan tip sald, ini minis favest cu un turn de catre Ncodim de a este a Continuand tra pisericile romanesti structuré. mononavata, semicilindric, sau cu net dlopotnita. In veacul romanesti edificate ir gului gi jinutul Hune pe cele de Ia Rau de Mori (Suseni), ve Manastirea Ramet din Muntii APUSS™ rile murale ilustrand comuniunea ambian' de la sudul Carpatilor, in care S© resimt luminil bizantine. Pentru evolutia artistica vania primei jumatagi a veaculul al politicii regalitafii ungare de persecutie @ lor ortodocsi, atunci cand interesele © Se tants colul otoman este iminent yume mP te mai vechile biserici « secolele anterioare in Tara Hale! oarei, dintre care le mentiondi” sanpetru, Lesnicy ansamblu- a artisticd Je arte Jal XIV-lea sunt pictal are 0 @!lui arhitectui memes i Nii dae Tr ROM ptr reridita in 1443 de tna art 70, este Minastira Sirac la Tismana in 1443 eu ee oe rita are un qlancuoabsids en wea aes side laterale de plan cata’ larasiritsiun aos va aeeinghaa, sormontat de our cu cupols aaa Pret ibera este similar celui descoperit arheologit hou primei biserici. La vest ‘ a a Cartea de Arges, apartinan a a ponacsdreptunghilar sun amply pridvoradaugat riot / oi documentare a nor biserici roménesti din ‘ranslvania la inceputul secolului al XV-ea sunt tot mai rumeroase, La 141] bserica Sf Nicolae din localitatea Riu Birtat din Tara Hafeului ra sedial protopului Dobroti (Dobrota presbtervalahorum et arhydiaconos). Din primal slertal secoluluial XV-Leasuntamintite docu- ‘mentar,in 1417 cttoria omaneascé (capella volahorum) de la Peres in apropiere de orasul Turda, iar in 1418 brserica din Almagu Mare (jud. Alba). Nu mult inainte de 1424 la Copalnic Ministur (jud. Maramures), loca tate in possi Dragosestilor maramureseni, se ridica ‘© manastire ortodoxa. Un document din 14 decembrie 1450 mengineazé eitena unorbisercirominesti pe vis Somesuluila Maieru, Singeorz si Nasiud, isrica isi ae iit eros din Coir (ud. Hunedoara) rectangular, cu absida altarului pol i tn turn clopo pone ~Potnita pe latura de vest it slr dn pe latu este ctitoria cne- in familia Biea, avind eleme 4 factrk gti find consis eg ee caus d constr la inceputulsecolul . » probabil in anul 1411. pl aa Uc arhitetura biserici de la Rita (rad nn SUlis- ita jud. Hunedoara), inci la pit, bsericaortodor, Plan. (p86 y, ite ruitd inainte e anul 1417, cdnd a fog te sired, face parte din categoria cttories Po onde plan rectangular, iar absida merce fara de form’ patrulater 4 turn clopotnitg Sn, seeped, La ambele bisericiintalnim element, peti de factrd goth, portlun geet fant. Bisericile din Crigcior si Ribita sunt gece "a rerurd murala, apropiatestilistic, ceeace pe Fomund paternitate art Pine Pe acecasi vale a Crigulu Alb, unde se a biserici amintite mai sus, la Halmagiu (jud, Ana) ou fia woievodui Moga sdiea fn jure anu gq) rica de piatré cu hramul Adormirea Maici Domy ctitoria avand o planimetrie similar’, respecty gi altarului rectangulara si decrosaté, acoperiti cy g a Semiclindric’, nasal rectangular tivinit iain prt devest turnul clopotnita. Accesul in bisericé se face, dou portaluri, unul la vest i al doilea pe latura sui ambele in arc frint, iar ancadramentele de pias ferestrelor sunt si ele in arc rant cu proflatura pote, Bfortul constructiv al cnezimii si al micii nobiing rominesti, dar sial obstilor fardnesti se datoreaziunoe condifii prielnice, cind se dureaza in piatra un insen nat numér de biserici ortodoxe. Este vremea in carein fruntea Voievodatului transilvan se afla lancu de Hune. doara, iar ,familiarii” sai, cnejii si voievozii romani din Transilvania sunt cei mai credinciosi sfetnici si coabo ratorii sii cei mai fideli in luptele cu turci. In aeasté epoca se ridica la Sandulesti (jud. Cluj), langé Turds,0 bisericd modesta, ce aminteste prin planimetrie gi ee vatie de ctitoriile hunedorene. $i tot acum este inlat sibiserica din Cincig (jud, Hunedoara), localitate gion zat, diruite in 1442 de lancu de Hunedoara lui Dan fil lui Iaroslay $i fratilor sii in semn de recompensé pent serviciile i virtutile lor militare in luptele cu turcii, Sunt de asemenea amintite documentar un mare suri lacasuri de cult ortodoxe, cea mai mare parte dintre ¢ dispirute: ministirile binitene de la Oryove, Seo Partos, Remetea, Gavojdea (claustrum schismatics chalis), Rohonja, Bocsa Montana si Sacul. const Pe tot parcusul secolulu al XV-lea nezi 700" 2ii romini din Transilvania, cu evlavie fata deTuteana la inl scuteye MME, tot vecie Fl eat oman me Bria ee serge valea Atieguuisia tag seul area 72"n. soare a uno ol Lupa fama cat Vea i py cath SE. Gheo eet HB nobilare ne Cindea, poet Tehe, constructe ee elatiy. i rectangular, iar ah a™Plain stil, iat absida aha nM gti, St. Conform une ingen Pol anti 1421, find cuindenr Mt eificil a a nd ast on ge anume Stanisiagn 1 2%) biserica de Pome avand un plan x nala este decroy fost inaljat La erica St. Nicolae, plan st {dupa c. Moisescu) goud rizboaie pentru apirarea g, intre JOU", Tau raga si fie pentru o 7 aseau Tagaz 8% on simone La mijlocul veaculul, Laycu cot > jmbrack in scoarte eect HCE mint in 8 Trae Ae moldoveanul Gavel ie seit Teirea Neamt de ™ nl Gavel at mia i ‘itori de arta on ms cei mai valoroyt Puri iol dn i nll omane* , regele Matia Corvinul acorda soooierbr ara dreptul de a-si Zidi o nous sai din Hanes eal celei vechi, distrusd in 1456 seed pit PE Metalic Joan de Capistrano. Bise- jel inchizitorulut [- Sexe % \in Hunedoara este ridicat asi Nicolae din Hur aie dat, si poate nu intamplitor pI | Tei regal acordat, 8 3 okamplitor plana seria aloptat de constructor poate la cereres tlie oarhitecturecleziasticd ce exprimd ‘fens spectich lumii bizantine ortodoxe, fami iranian! romanesti de la sudul Carpatitor Am srmarca de asemnenea cA sub proteguirea Jui Matia or vals desfigoaré activitatea in Transilvania episcopul eave, venit din mandstirea constantinopolitand & Gigrn, in favoarea caruia ilustrul rege de ream |, teltcacorda privlegi in anii 1466 si 1469 (Nicolae itp ntinpul domniei lui Matia Corvinul, in orayut ‘nds ina biserica ortodoxa Sf. Ioan Botezatorul iss documentar, Poate in memoria faimost [iil constient de descendenta sa, cunoscitor Stimojor,regele Matia intervine in favoarea aramuregeni intr-un conflict cu Episcopia t. Cele dowa portaluri in at rc frant treazAusiedelemn cu oampla feoneie Senne factura gotica, databile in secolul al XV-lea, Pe valea Ampoiului, la Zlatna, vechi centru minier, localitate cu nume de rezonanta slavo-romané atestata documentar prima oari in 1262, n anu 1363 este men- sionat cnezul Nicolae, fiul lui Candea, impreund cu alii seciune no, erca otogons, pan sse etna. Basin Moses) .dislav, Tatomir, Sto- sul 1424, bise- ului din Zlatna, este ctito~ jei sale jupanita Jocalnici rom jan gi Roman. Const "a Adormirca Maicit Donn } stanislav Hraboru $i 2 Sof i salt se compune dintr-o navi drePt~ peda patrata cu contrafort la cOluE, ‘tt in cruce pe ogive. Se pastreazd de jetrarie gotica. Interiorul bise- de frescé, cele mai n ria enezult ‘Anca, Lacasul tunghivlara si acoperita cu © asemenea elemente de Pi iii conserva numeroase fragment vechi databile in secolul XV. ub anfluenta arhitectuii de stil gotic au fost ridicate in secelul XV un grup de biserici roméneyti de piatra situate in localitati pe vaile din partea de rasarit a Mun- {ilor Apuseni. Mentionam bisericile din Cicau, Garbova ‘de Sus, Girbovita, Galda de Jos, Lopadea Veche, toate din judetul Alba, databile in secolul al XV-lea, acestea cu fo planimetrie asemanitoare cu cea a ctitorillor eneziale, avind si detalii de sculptura in piatra de factura gotica. In Tara Fagiragului la Voivodenii Mari (jud. Brasov), biserica Adormirea Maicii Domnului este o ctitorie de la sfarsitul secolului al XV-lea a ,boierilor” fagaraseni, edificiul ce are spre rstrit absida altarului semicircu- Lite reminiscena formald din epoca romanici, ce be espe ‘aos patrat cu bolta gotica pe nervuri ra Maramuresului bisericilor ¢ cccedent, deja amintite, i se aday “lhc, ret de lacasutt de cul atestate doce” eg, natin documentele vremil a Unor pre tay neg renga unor biserici parohiale, [yin ti ene amintiti preotit: Popa Nan din Yeacy Pit sujp-1451, urmat de popa Dan, Sle x pitoa este anintic 19 1445, Popa Tuga gin! Ne popa Costea din Feresti In 1459, popa py) ud). dy, paper 1498, iae popa Toan Vlad din gg" ay tie (Tit Bud, Date istorice). tea ey ‘Din numarul mare de bisetici roms, iy ate de documente, foarte multe nu ggy tm nat ele noastre, unele find inlocuite in vest in att mai spatioase. In aclayi timp yen cu fem importanga cercetatilor sstematie lent impelevat existenta a unor vechi biserici i teen Ghamul sfert al secolului al XVjeq ca’ importanta in istoria romanilor transitvas ° ey motive strategice, 1a 12 julie 1475 Stefan cal De mitMfoldovei, $i regele Matia Corvinul semneaas fat de alianga ofensiva si defensiva indreprat tts (ircilor. In urma acestui tratat domnul Molden deste doua importante domenii in Transilvania dobig, Cireului cu peste 60 de sate din valea Somes ne Lapusului si din Campia ‘Transilvaniei, iar pe Tim Tara gona central a voievadatului transilvan, Primesege” fea de Balta cu gapte sate, ambele domenii, fig ¢ numeroasi populafie romaneasca. O asemenea ric ° Therurilor a contribuit la dezvoltarea unei anbunt prielnice, in care romani din aceste finuturi si se ante eeolta mai liber si din punct de vedere spirinal ¢, urmare, pe domeniul Ciceului, aflat in stapanirea jy In Tal exist ) a Galda de Jos, Biserica ortodoxa, plan sisectiun®in imediata vecinatate a a i i Ne Fea. iat apot la Vad, doug Pron cestuia, 0 €Piscopij a ute material gi moral Prin aportul cy. of, sos Moldovei si a urmasilor sai, A 0 joni oragului Cluj-Napoca, pe drumyy tei aap pre Turd, Se aflavechea aye. cil Feleacs ce avea privilegii acordate in st dovic de Anjou. reconfirmate int}, ta de Luxemburg, iar in 1478 de Matia esate ditile deosebite in care se afla Feleg. rode prvieglle de care se bucura, post ‘portle 8 ebit de favorabilé, si, mu in ull ogra svea o puternicd si omogena comunit 2 ae contribuit la aparitia Mitropol oe caltural de importanta majors pen a ane “pit wan vite biserica arhiepiscopala din Feleac confor acu ajutorul material $i moral a lui Stefan sists mpul Athiepiscopului si Mitropolitului cf Mad anului 1488. O inscriptie publicata de ih Sra de pe un Tetraevangheliar ma; mote re Ia sfagitl secolului al XIX-lea la Feleae, sr Pi anv constructiei bisericii: eq saivarsit realenevangheliar din porunca Inalt Prea Sfingitu. sr athepiscop chir Danii in alle mar crai wie, Sascris pe numele Feleacului, aproape de orasul ean sibisericd a zidit in numele preasfintei noastre sna Paraschiva, In anul 6997 (=1488) luna octombrie ‘szie” (Timotei Cipariu). “Pete zee ani, in 1498, Feleacul este mentionat ca Miroolie de importanta inscripfie slavona ce apare pe cera deargint aa Tetraevangheliarului daruit de lice \isericul, cedincios curtean si demnitar al lu Stefan dare: Robul lui Dumnezew Isac Vistierni ss Tetraevanghel pentru Mitropolia Feleacy ‘W6(= 1497) decembrie”. Inscriptia este de exceptional insemndtate, fiind cea mai veche atestare documentara a ‘ssiutei mitropolie in Transilvania, care nu intaplitor ‘ea in vecindtatea Clujului, oras supranumit Transsil ‘anuze vitas primaria. Din aceeasi perioada dateaza si ‘document cercetat de regretatul prof. Avram Andes, Met © sctisoare in slavona a Mitropolitului Severi malsiAtdelului, Chir Danii, cétre judele Bragovului, ia Be C& are sigiliu cu inscriptia slavona , #Smereni ring ie: Mitzopolitul Chir Dani este desi amulet Fetident la Feleac, fiind menionat de Vea gine “ocumentare de la sfarsitul secolului al inceputal celui urmator, Papal et ° lind ce domina satul,biserica athie- Pine modufcar tS" Paraschiva din Feleac, a suferit id tesaurarin, 104 doar amplificata spre vest cu "lor din 1922, Planimetric, partea veche ial ate iei, tru inuscris, icul a ferecat ului in anul a £5 0 bisericd de tp sal ample travee, botite in g Sonal, specific bisericilor ce desparte absida altar Sco nav format Tuce pe - FD st gotic. Arcul de trum, ce despa lui de naos, in arc frint, din piatra té din doua ‘igi in cercuri, iar pe latura de risarita absidet ofrumoas feseastr circular, Cele dou por taluri sunt simple, dar elegant, cel de vest in arc fran ca Profil cu doud scotice cuprind un tor, ar portalalsudic de forma dreptunghivlara cu o profiltura mai bogata, ‘cu baghete incrucigate la colfur, Frecvent in spatiul transilvan la sfarsitul secolului XV, acest tip de portal {ntalnim la bisericile isesti din Cisnddie, Biertan, Atel sau Mogna, dar gi la biserica ortodoxi din Vad (jud. Cluj), iar exemplele continu’ la biseriricile ortodoxe din Moldova: Patrauti (1478), Voronet (1488), ae (1494), Raaboieni (1496), Neamt (1457). Blemende te sculptura in piatra de la Feleac deosebit: ne i ale zate, duc spre concluzia inurl sbi le : ,voievodul ctitor a recurs en ee fe consrecterl din Cluj, preocuparea pentpiscopals, plan si sectiUne ao, Bserca ef de calitate fund yustificat de calitatea de rege- sree earopolitand a biserici din Feleac’ ee anventele din primele decenii ale secoluli XVI Documentele din pri ficii in legaturd cu enionear la Feleac mai multe edificii in leg mranupolia de a Feleac, respectiv casa episcopald, casa rch tarinparteade isirita stuluiierarhiifelecani retmemeit Mindvea SC Trofa, amit ina dou jumattea scout XVI. Biserca de lemn a manéstii ra un edificiy de plan treat, prototip de larg utilizare in arhitectura manastireasca din Moldova. Pentru istoria romaneasca a Transilvaniei o insemna- tate remarcabila a avut, alaturi de Feleac, si un alt centru religios si de cultura, Episcopia gi Mandstirea Vadului, aserats pe domeniul cetaii Ciceulu, sub protectoarea bladuirea voievozlor moldoveni. Atuns in stépanirea lui Stefan cel Mare, domeniul cola va teprezenta un spatiu privilegiat pentru buetica orodox, ait deprigonté de biserica ocala imprimate in care urma si (jud. Cluj Mare ia gs) 2 fost zidita | fla sfirsitl secqine it ul secolului xy, in primi ani ai veacului urms sa devent regedinté episcopalg ay Suceava, eparhia find sufragans yc Probabil Stefan cel Mare a fost gig. ate, Vad # Starts Prec 3p Conscriptia Cetafil Ciceulul din 15, | conencopte wine din ‘vechime Ping Cag Prodan, Domeniul Ceti Cceuty) ; Domnutys Vadului,construité Ia intrarea pe yaa! # My, al Somesului, este de plan tricone, ae oe ‘i teristicd manistirilor de la risarity) Seri ciul are la esto absida a altarului pojg Pai are spre nord si sud abside semitingg Nan precedat de un pronaos $i un pridvor, «NiO epoci mai tarzie. Initial toate incaperile Pre! In, pe sstemul de nervuri gotic, dar in preg pistreaza decat in absida altarului, tn » sep, se conserva pornirile boltilor gotice, Exterior mentului este simplu, tencuit, cu piatra, fituitg iar un soclu de piatri profilati, bine con joari biserica. De foarte bund calitate gun de pietrire, respect ferestree biforein are latura de sud, ancadramentele dreptunghilgei cu baghete ale ferestrelor de la cele doua qh sul, sau fereastra circulara de pe latura esucg atau Portal pronasulutin are fin, capes pornesc de pe baze prismatice sau spiaice, Sau pone Iul naosului de forma dreptunghiulara, cg bagher console la colturile superioare, au o mare fap ambianta gotica din Transilvania, dar in athitecn Moldovel de la sférstul secolului al XV-la Ucn celor doua tipuri de portaluri este ocaracteiticsten ricilor moldovenesti. Am observa de asemeneaciday ta Feleac biserica athiepiscopala adopta un plan cn teristic bisericilor ortodoxe fondate de cneri ni Yorit romani transilvineni, la Vad, biserica epiopsh fiind 0 ctitorie voievodala, are un plan gio elenie.e exprima cu claritate optiunea fondatorilor. Stefan Bis Studiind cu atenjie detaliile planimetrice, profiaa clementelor de pietririe consider biserica episcopal dela Vad o ,ctitorie a lui Stefan cel Mare, exemplar arhitecturdé moldoveneasca” In ultimele deceaii titer Stefaniana de la Vad, monument istoric de importa deosebita pentru istoria romaneasca a ‘Transiaié fost restaurati de Directia Monumentelor Ino Prevent la Vad a reinviat viata monahali, iar — hram Adormirea Maicii Domnului al bisericii Oo Pale, identic cu cel al ministirii stefaniene de la a fost adaugat hramul Sf. Stefan cel Mare si fiat Mlacoyyo rego Romania, Bacuet 179, i enue mural din Tanslvania, cure 197 de graval Mit $ epoca sa, in SCIA, XIU, 1966 nih V et peig V8 eT Eugenia, Influenta goticd in arhi \agenia Influenfa goticd in arhitecura bseri Geet de cid din Transivania,in SCIA, ry a “er et Spread of Byzantine Traditions Medial seammetare of Romanian Masonry Churches in Tr a aaien Etudes byazntines et post-byzantines, acu, 7197-238. “ p Nicola,Istoria Biserciiromdnest ia viet eligi. Ne ean ones sly loan, Diplome maramurejene din secoele XIV-XY,S- het, 1900. . tai, G., Cele mai vechi inscriptii cunoscute ale romanilor din “ransitvaia,in RMM, 1978, nt. 1, p- 33-38. Mien LR, Cel mai vechi manuscris miniat din Tara Romd: was, Tetraevanghelul popei Nicodim, in RSL, XII, 1966, 203-231. eceam Sculptura goticd din Transilvania ee sculpturii gotice in Europa apuseani, catre fe cea eal al Xlf-lea, a insemnat, intre alte eae ndirea unui anumit grad de corporaitate, eee ‘tridimensionale fafé de suportul satitectural Statue, chiar detasata de context, poate intend, Haoedl fear avand o anumita coerenté eee eat irafionalitatea reliefurilor (mai ales) feta Inet fn rejeaua de entrelacs capita in a eeeetmalimblanait, ma ordonat de eforturile care oan goticului se asociaz in programe, peer coerenfi si sens mai clat lesate las locul unor reprezentari ma amonioas. ase, care uneori se avanta, dobandind aspect dy Mea rape BroutocRarip rong se 7 dit ardeleni si semnatarile Lee eng oa va oor) AMographa et gan S. Andes, yy TVA Mle ascend \ca- Gatineau, iaturae Tran. lea, 1 Oo Nol Tn BC te en aca biser (9 BOM, x, gy, Mv My sah Sa stag, Ate in 98 a lui $tefan cel Mare 6 : ey ws se eh és deta Vad tn Be, PORES Cg rol 3h vl 194 despre protopopiatel Rad, al May PH be, Re i ne Pees mana itt agg a ete contractor 2 een mi oe STL elon din nsec dno on motel Archiv pentru filologia i istoria, xxyqy, POPE Rady, 22, he Tat ong Ra Tay en ae 187, Magyarorszdg torténel at, 179, me m7, saa Magyarorsdg torténeflraiza a Hy iy cae DO adapt 190-191, 2 8 Hyatia "MA Mis roy "ab, sara, Vechilebiserci din Zarand i ctitori lori Porumb, i Yeicopaa din in ACMIT, 1929. ise, et Bi Ca Nay ri incon ry Iy-Napoca, tea, in. — netic rm Transilvania, sec xn Peat ik Porumb, Marius a Bw sn a Mts, Pte mdm aie en bn re rte mtn eh "le ic ml non mae Hest Prodan, David, Domeniul . VII, 1965 p.73-113, Tear i, alan Ce culturi medievale romaine, Bucur one Teodoro, Rin, Caps ee Bucureti 1987. ment to iu Dyno oe pan sn hak sana Vig rine le oi 3 crest, 1959, “ mine din ‘ett Cilla 153, i ANAC, gracil delicat, dansat chiar, Drapjl se cosine fntr-un limb propri, care conribule la exprsiitatea sculpturi Seuptra, cre ciptse un impes deo romanic, in goic devin mai prezent,dobindind tt rorrmite impari de manifest Fil cater Jor primesc tot mai multe reprezetith sie ronde-bosse,timpanurie # portalurile devin de memoria wateszh 11 aL rina arta fuera MMT fond se plastic mult de posiblitiie Pare ri pro (retablut, fn numa erescut Primes oo A Taurgce adesea sculpt IV Lateran (1215) relcarilé din jurul Conell