Sunteți pe pagina 1din 2

PRINCIPALELE ETAPE ALE DESFĂȘURĂRII

JOCULUI DIDACTIC MATEMATIC

Educatoare: Băltărețu Ana-Maria


Instituția: Grădinița PP Nr.3,
Structura PN nr.2, Petroșani

Principalele etape ale desfășurării jocului sunt:


a) introducerea în joc (discuții pregătitoare);
b) anunțarea titlului jocului și a scopului acestuia;
c) prezentarea materialului didactic necesar;
d) explicarea și demonstrarea regulilor jocului;
e) fixarea regulilor;
f) executarea jocului de către elevi;
g) complicarea jocului și introducerea de noi variante;
h) încheierea jocului (evaluarea conduitei de grupă sau individuale);
a)Introducerea în joc, ca etapă, este diferită de la un joc la altul.
Varietatea formelor pe care le îmbracă, această primă etapă a jocului, depinde de tema
jocului. Uneori introducerea în joc se face printr-o simplă descriere care să stârnească
interesul și atenția elevilor.
De exemplu, în jocul „Găsește-l pe al doilea!”, în primă etapă, se va explica că în
exercițiile scrise pe tablă lipsește un termen. Sarcina lor este de a găsi corect termenul
necunoscut din fiecare operație. Câți termeni vor găsi corect atâtea puncte acumulează. Vor fi
trei echipe, respectiv cele trei rânduri de bănci. Echipa câștigătoare va fi cea care are mai
multe puncte.
Alteori introducerea în joc se poate face prin prezentarea materialului necesar, mai ales
atunci când de logica materialului este legată întreaga activitate a elevilor.
b)Anunțarea titlului jocului și a scopului este cea de-a doua etapă a unui joc didactic
matematic, care trebuie făcută folosind termeni preciși și în mod sintetic.
Aceasta este cea mai scurtă etapă și trebuie parcursă fără cuvinte de prisos pentru a nu
lungi fără rost începutul jocului și a nu fura astfel din timpul necesar desfășurării lui.
De exemplu: „Vom organiza jocul Scara cu exerciții! pentru a vedea care dintre voi
știe să calculeze fără să greșească și într-un timp scurt”. La alte jocuri se poate utiliza o altă
formulare, de pildă: „Copii astăzi vom juca jocul Cine aranjează mai frumos?, pentru a vedea
dacă cunoașteți bine toate figurile geometrice, culorile și care sunt mai mari și care mai mici”.
Sau se mai poate începe formularea jocului printr-o propoziție interogativă de felul: „Vreți să
vă spun ce o să ne jucăm în ora aceasta? O sa ne jucăm de-a număratul. Jocul se numește Să
numărăm! și îl vom desfășura pentru a ști să numărați cât mai bine și cât mai repede.”
Utilizând această formulare interogativă, am testat în prealabil dispoziția copiilor
pentru joc: „Copii vreți să ne jucăm? Cu toții? Atunci o să ne jucăm Robotul calculează!
pentru a vedea dacă voi aveți aceaași precizie în calcul ca și un robot”.
Căutând formulări cât mai diverse de anunțare a titlului jocului și a scopului acestuia,
am observat că aceste formulări diferă de la o lecție la alta și depind de conținutul lecției,
diferă de la un moment al lecției la altul dar trebuie alese și în funcție de dispoziția pentru joc
a elevilor.
c)Prezentarea materialului didactic necesar este o etapă care în majoritatea
jocurilor se confundă cu etapa de introducere în joc. Această etapă rămâne totuși o etapă
distinctă atunci când se introduce un material nou, necunoscut elevilor și care necesită
anumite explicații în legătură cu utilizarea lui în joc, cu ceea ce reprezintă el.
d)Explicarea și demonstrarea regulilor jocului reprezintă in moment hotărâtor
pentru succesul jocului didactic matematic. În urma explicațiilor primite în această etapă
elevii trebuie să înțeleagă sarcinile ce le revin, să însușească regulile jocului și principalele lui
etape, în funcție de regulile stabilite, să știe să mânuiască materialul didactic pe care îl vor
folosi în joc și de asemenea să le fie clare cerințele pentru a deveni câștigători.
„Explicațiile profesorului să fie cât se poate de simple și scurte, cât mai adecvate
scopului urmărit prin joc, punându-se accent pe înțelegerea de către elevi a elementelor sale
esențiale. Uneori este preferabil să se renunțe la o descriere prea lungă și obositoare a modului
de desfășurare a jocului, precizările fiind făcute pe parcursul desfășurării lui.”
e)Fixarea regulilor jocului este o altă etapă care se poate desfășura în timpul
explicației sau după explicarea jocului. Când jocul are o acțiune mai complicată, se impune ca
această etapă să fie o etapă distinctă în desfășurarea sa.
f)Executarea jocului este etapa de desfășurare propriu-zisă a jocului. Această etapă
aparține în mare măsură elevilor, rolul educatoarei fiind acela decoordonator care intervine
când este cazul, reamintind regulile și dând unele indicații organizatorice.
g)Complicarea jocului și introducerea unor noi variante este o etapă care nu este
strict necesară în fiecare joc. Majoritatea jocurilor însă permit existența acestei etape.
h)Încheierea jocului- ultima etapă a desfășurării a unui joc didactic matematic-
coincide cu evaluarea conduitei elevilor în timpul jocului. Această etapă aparține în cea mai
mare măsură, educatoarelor, pentru a formula concluzii și aprecieri asupra modului în care s-
au respectat regulile de joc și s-au achitat de sarcinile primite, asupra comportării elevilor și a
stării de disciplină în general.
După prezentarea cerințelor de bază care asigură reușita unui joc didactic matematic și
mai ales după enumerarea principalelor etape ale desfășurării unei activități, este necesar a
prezenta câteva modele de redactare a planului de organizare a unor jocuri didactice
matematice pe care le-am putea desfășura cu preșcolarii.