Sunteți pe pagina 1din 2

Tema: Tipuri de date. Introducerea valorilor.

Introducerea formulelor

Tipuri de date frecvent utilizate


1. TIPUL NUMERIC. Poate fi folosit pentru manipularea valorilor numerice raţionale. Pentru
construirea lui se pot folosi cifrele, virgula, punctul, %, E, e. Asupra datelor de tip numeric se pot
aplica operatorii arimetici +, -, *, / şi ^;
2. TIPUL TEXT. Este format dintr-un şir de caractere care conţine cifre, litere şi semne
speciale. Dacă un text depăşeşte capacitatea unei celule, atunci el se va întinde în mod automat şi
în celulele vecine. Dacă se dorește ca un număr să fie tratat ca un şir de caractere, acesta trebuie
să fie precedat de apostrof;
3. TIPUL DATĂ ŞI TIMP. Există formate predefinite pentru afişarea datelor de tip dată
calendaristică. Ex: ll/zz/aa 03/14/06. Asupra tipului dată calendaristică şi timp se pot aplica
operatorii de adunare şi scădere;
4. TIPUL LOGIC. Tipul logic se obţine în urma operaţiei de comparare a două date (=, , <=,
>=, <> diferit). El poate lua doar două valori: TRUE, FALSE.

Introducerea datelor
Cu Microsoft Excel se pot introduce rapid şi eficient date într-o foaie de calcul. Se pot
introduce simultan date şi în mai multe foi de calcul dintr-un registru, dacă se folosesc selecţiile
de grup.

Se pot introduce două tipuri de date în foaia de calcul:


 valoarea constantă este data tastată direct într-o celulă; poate fi o valoare numerică-
inclusiv o dată calendaristică, oră, simbol monetar, procentaj, fracţie sau notaţie ştiinţifică
şi/sau poate un text. Valorile constante se modifică, doar dacă se selectează celula şi
utilizatorul editează valoarea;
 formula este o secvenţă de valori, adrese de celule, nume, funcţii sau operatori care
produc o nouă valoare din valori existente. Formulele încep întotdeauna cu semnul egal
(=). O valoare ce este produsă ca un rezultat al unei formule, poate fi modificată atunci
când, se schimbă alte valori în foaia de calcul.
Introducerea formulelor
Utilizarea unei formule poate ajuta la analiza datelor de pe o foaie de calcul. Cu o
formulă se pot executa operaţii cum ar fi adunarea, înmulţirea sau compararea valorilor de pe o
foaie de calcul. Se utilizează o formulă atunci când, se doreşte introducerea valorilor calculate pe
o foaie de calcul.
La utilizarea formulelor trebuie avute în vedere următoarele:
 o formulă Microsoft Excel începe întotdeauna cu semnul egal (=);
 o formulă este constituită din operanzi şi operatori;
 operanzii pot fi constante sau variabile; • operatorii sunt cei aritmetici;
 variabile pot fi adresele celulelor sau funcţii care furnizează valori;
 o constantă este o valoare numerică sau text, tastată direct într-o celulă.
O formulă simplă combină într-o celulă, valorile cu operatori, cum ar fi semnul plus sau
semnul minus pentru a produce o nouă valoare din cele existente. În Microsoft Excel formulele
pot avea diverse forme ce utilizează adrese, funcţii, texte şi nume pentru a executa operaţii
variate. O formulă poate fi interpretată ca o parte a unei ecuaţii, al cărei rezultat este afişat în
celulă.

Atunci când bara de formule este activă sau când se editează direct în celule, se poate
tasta o formulă, insera funcţii ale foii de calcul şi nume într-o formulă şi se pot insera în ea
adrese, prin selectarea celulelor. Se execută click cu mouse în zona de intrare sau se poate tasta
intrarea pentru a activa bara de formule.