Sunteți pe pagina 1din 6

Scolioza

Scolioza se defineste ca si curbura laterala patologica a coloanei vertebrale.

Coloana vertebrala reprezinta cel mai important segment al aparatului locomotor;


de ea sunt legate toate celelate segmente ce alcatuiesc trunchiul (torace si bazin) si pe ea
se insera membrele superioare si inferioare.

Curburile fiziologice ale coloanei vertebrale:

In plan sagital:

 lordoza cervicala cu convexitate anterioara

 cifoza toracica cu convexitate posterioara

 lordoza lombara cu convexitate anterior

 curbura sacro-coccigiana cu convexitate anterior

In plan frontal:

 scolioza toracica T4-T8 cu convexitate spre dr. la dreptaci si spre stg. la stangaci. Este
legata de utilizarea predominanta a unei singure maini 2

 curburile de compensatie se afla situate in regiunea cervicala si in regiunea lombara


si sunt orientate invers decat scolioza toracica

Prezenta curburilor fiziologice creste elasticitatea si rezistenta coloanei vertebrale. In


conditii patologice aceste curburi pot fi accentuate.

Scolioza este o boala evolutiva, caracterizata prin una sau mai multe curburi laterale
ale coloanei vertebrale, vizibile in plan frontal, insotita de rotatia vertebrelor, cu tendinta
la compensare superioara si inferioara a curburilor. Deformarea coloanei vertebrale este
reprezentata de curbura primara si curburi secundare. Curbura primara este segmentul de
coloana vertebrala care prezinta in plan frontal o rotatie a vertebrelor componente.
Curburile secundare, compensatorii, sunt curburi supra si subiacente celei primare, avand
orientarea in sens contrar acesteia.

Scolioza produce o serie de tulburari:

 tulburari generale: deficit ponderal

 tulburari respiratorii: scade volumul toracic, scade suprafata de schimb a gazelor


respiratorii; insuficienta respiratorie

 tulburari cardio-circulatorii: apare cordul pulmonar cronic

 tulburari digestive: esofagul este torsionat inferior, malpozitia cardio-tuberozitara cu


posibilitate de reflux gastro-esofagian, care poate genera hemoragii digestive
 tulburari hematologice: anemie

 tulburari neurologice: comprimare medulara progresiva cu reflexe vii, Babinski


adesea bilateral, uneori paraplegii cu tulburari sfincteriene

Clasificarea scoliozei

1.Scolioze nestructurale/functionale

Sunt reprezentate de o deviatie simpla laterala a CV, reductibila si fara rotati


vertebrelor; atitudine scoliotica

Cauze: inegalitatea membrelor. inferioare; asimetria articulatiei lombosacrale; torticolis;


atrofia unilaterala a membrului. superior

2.Scolioze structurale

Se clasifica la randul lor in:

 Scolioza idiopatica: infantila, juvenila, a adolescentului

 Scolioze congenitale: malformatii vertebrale multiple, vertebre cuneiforme, bloc


vertebral, spina bifida, agenezie de disc, sacralizare L5

 Scolioza neuropatica: paralitica, boala Friedreich, boala Charcot-Marie, siringomielie,


mielomeningocel, neurofibromatoza

 Scolioze miopatice

 Boala Friedreich:

o degenerescenta spinocerebeloasa

o ereditara

o debut la pubertate

o simptome musculare

o ataxie

 Boala Charcot Marie:

o ereditara

o lezarea nn periferici

o simptome motorii (mers dificil, miscari fine dificile)

 Siringomielie:

o afectarea MS (cavitati la nivelul MS)


o sindrom medular central (pierderea disociata a sensibilitatii, pareza
areflexica )

 Spina bifida este un defect congenital care implica dezvoltarea incompleta a tubului
neural sau a oaselor care il acopera

 Scolioza dismetabolica: rahitismul

 Scolioze de cauze infectioase:spondilita, morbul Pott, spondilartrita anchilozanta

 Scolioza din bolile de sistem

 Scolioza de cauze rare

Calsificarea scoliozei in functie de orientarea curburii:

 Dextroconvexa

 Dextroconcava

Diagnosticul se pune in general la adolescenti. O patre din ei au acuze, dureri toracice,


asimetria umerilor, la altii se descorera la examenul obiectiv cu ocazia screening-ului
scolar.

Clasificarea functionala si anatomica a scoliozelor

 In functie de reducerea scoliozei: reductibile si nereductibile

 In functie de numarul de curburi: scolioza unica (o singura curbura), scolioza dubla

 In functie de localizarea curburii: scolioza cervicala, dorsala, cervicodorsala, lombara,


dorsolombara

 In functie de simptomatologie : dureroasa, nedureroasa

 In functie de varsta de aparitie:

o Scolioza infantila(pana la 3 ani)

o Scolioza juvenila (3 ani-pubertate)

o Scolioza adolescentilor

o Scolioza adultului

Examenul radiologic extrem de important pentru diagnostic si tratament:

Constituie baza diagnosticului

Stabileste conduita terapeutica

Poate pune in evidenta anomalii congenitale (hemivertebrelor,bloc vertebral)


Scolioza idiopatica infantila

Este deviere a coloanei vertebrala, cu modificari structurale, cu instalare pana la 3


ani.

Frecvent sunt asociate si alte maladii:

 hemiplegie de partea convexa a curburii

 retard psihic

 boli congenitale de cord

Tratamentul este individualizat, oropedic(corsete) sau chirurgical, dupa varsta de 13-


14 ani.

Etape de tratament

 Pacienta cu unghi de rotatie < 7 grade: urmarire la 6 luni

 Pacient cu unghi de rotatie < 20 grade la prima prezentare: urmarire

 Pacient cu retard in crestere si unghi de rotatie 20-29 grade urmarire la 3


luni; daca unghiul creste peste 5 grade in 3-4 luni se recomanda corset

 Pacient cu retard in crestere si unghi de rotatie intre 30-40 grade se


recomanda corset

 Pacient cu retard in crestere si unghi de rotatie intre 40-50 grade: corset si


tratament chirurgical

 Pacient cu retard in crestere si unghi de rotatie intre peste 50 grade:


tratament chirurgical

Kinetoterapia are un rol extrem de important si foloseste metode de reeducare posturala:

 Metoda Klapp

 Metoda von Niederhoeffer

 Metoda Schroth

Metoda Klapp

 Foloseste metoda patrupeda (activare musculara in conditia unei coloane


orizontale, neincarcate)

 Relaxare in pozitia initiala(sprijin pe genunchi/patrupedie)

 Intindere axiala-mobilizare-realiniere

 Ritmul de executie al exercitiului se adapteaza obiectivului urmarit


 Deplasarea MS precede deplasarea genunchiului

 Capul este in extensie axiala, coloana vertebrala delordozata

 Pentru solicitarea optima, in pozitia finala se lucreaza la limita echilibrului

 Varful nu pierde contactul cu solul

 Centurie revin obligatoriu la orizontala

 Toate exercitiile se executa in linie dreapta

Metoda von Niederhoeffer

 foloseste contractia izometrica a musculaturii oblice-transversale a


trunchiului

 metoda se recomanda in paralel cu exercitii specifice si alte actiuni


terapeutice (masaje, educatie posturala, exercitii de corectare a respiratiei)

 punerea in tensiune este progresiva, iar contractia izometrica se imparte in 3


faze cu durate egale (3-4 sec fiecare)

 dupa faza activa urmeaza o faza de relaxare

 grupele musculare pe care dorim sa le tonifiem vor fi asezate in pozitie


alungita

 pozitiile initiale utilizate sunt: decubit ventral, decubit lateral, asezat pe


scaun latral fata de scara fixata; corectia vertebrala se poate obtine prin pozitionarea MI,
MS si a capului

 exercitiile specifice sunt putine: un exercitiu de tractiune si unul de


impingere pentru fiecare pozitie

Metoda Schroth

 este o gimnastica ortopedica care acorda prioritate respiratiei

 realizare unei inspiratii maximale, in trei sau patru timpi

 expiratia se produce “golind gibozitatea”

 inspirul realizeaza expansiunea toracelui concav in lateral, posterior si


cranial, iar a hemitoracelui convex inauntru, anterior si cranial

 expiratia se realizeaza cu gura deschisa, dar prelung si exploziv


Artrite septice

Artritele septice sunt infectii articulare, care la copii constituie o complicatie a


bacteriei sau sunt reactive, consecinta unei infectii cu alta localizatre.

Etiologie- urmatorii agenti sunt implicat:

 Haemophilus influenzae tip b (vacc. cu Hib – scazut incidenta)

 Streptococul pneumonie

 Borrelia burgdorferi

 Stafiloccocul aures

Manifestari clinice si paraclinice

 dureri articulare

 febra

 pot fi una sau mai multe articulatii afectate

 la examenul clinic: tumefactie, durere, durere limitare miscare

 hemograma, VSH, PCR - modificate

 radiografie

 punctie articulara este importanta pentru diagnostic; aspiratul articular si


examen bacteriologic al lichidului articular

 artroscopie

Tratament: consta in antibioterapie si tratament chirurgical: punctie, drenaj,


artrotomie