Sunteți pe pagina 1din 6

Incheiere laborator FAC

1.Care sunt parametrii regimului de lucru la prelucrarile prin


așchiere și unitățile de măsură. .

Regimul de aşchiere reprezintă factorul determinat în calculul


normei tehnice de timp. Parametrii regimului de aşchiere sunt:
- adâncimea de aşchiere ap [mm];
- avansul de aşchiere f [mm/rot]; [mm/cd]; [mm/dinte];
- viteza de aşchiere v [mm/min].
Stabilirea parametrilor regimului de aşchiere se face în ordinea
enumerată mai sus. Determinarea adâncimii de aşchiere se face în funcţie
de valoarea adaosului de prelucrare calculat şi de numărul de treceri.
La operaţiile de degroşare în condiţiile în care semifabricatul este
obţinut prin procedee cu un grad de precizie ridicat (precizie
dimensională) atunci adaosul de prelucrare poate fi chiar adâncimea de
aşchiere, dacă însă valoarea adaosului de prelucrare este mai mare atunci
acesta se împarte la un anumit număr de treceri. Acest număr de treceri
depinde de doi factori importanţi şi anume:
- condiţia de rezistenţă a materialului sculei;
- calitatea suprafeţei obţinute
Valoarea avansului de aşchiere este limitată de rezistenţa
mecanică a sculei, de rezistenţa mecanismului de avans, de rigiditatea
sistemului tehnologic M.U.D.S.P.şi de rugozitatea suprafeţei obţinute.
Viteza de aşchiere este ultimul parametru al regimului de
aşchiere care se determină în funcţie de ceilalţi doi: adâncimea şi avansul
dar şi de durabilitatea sculei.
Adâncimea de aşchiere are următoarea formulă:

2 A pinom
=
Ap i [mm] ;
i = numărul de treceri
În cazul operaţiilor de degroşare adaosul de prelucrare se
îndepărtează de regulă printr-o singură trecere deoarece în industria
modernă există procedee de semifabricare suficient de avansate care să
permită obţinerea unor adaosuri de prelucrare relativ mici.
În cazul strunjirii de finisare se poate aplica aceiaşi recomandare
cu condiţia ca suprafaţa obţinută să respecte rugozitatea impusă pe
desenul de execuţie. În general în cazul adaosurilor de prelucrare
simetrice se foloseşte următoarea relaţie:

2 A pinom
ap = 2 [mm] ;

Avansul de aşchiere se alege în funcţie de mai mulţi factori:


- rezistenţa corpului sculei aşchietoare;
- rezistenţa părţii active a sculei aşchietoare;
- condiţia de rigiditate;
- precizie dimensională.
În cazul nostru vom considera două condiţii:
- condiţia de rezistenţă a corpului sculei;
- condiţia de rigiditate.
2.Care sunt de obicei primele operații la strunjire și frezare și
rolul acestora.
Strunjirea – este operaţia tehnologică de aşchiere utilizată la realizarea
suprafeţelor cilindrice, conice sau profilate, interioare sau exerioare.
Frezarea: este un procedeu de prelucrare prin aschiere in care suprafata
piesei este generata progresiv, prin inlaturarea surplusului de material
sub forma de aschii. Freza este o sculă aşchietoare cu mai multe tăişuri,
pentru prelucrarea suprafeţelor plane şi profilate, a canalelor de diferite
forme etc. În cazul frezării, mişcarea principală de aşchiere este executată
de sculă, iar mişcarea de avans de piesa de prelucrat (mai rar de sculă).
Regimul de aşchiere la frezare este caracterizat de:
❖ adâncimea de aşchiere(t);
❖ avansul de aşchiere(s);
❖ viteza de aşchiere(v).
Definirea geometriei semifabricatului
Calcularea parametrilor regimului de aşchiere
Stabilirea punctelor de plecare şi încheiere a mişcării
Definirea geometrică şi parametrii regimului de aşchiere la găurire
Definirea condiţiilor de lucru la strunjirea cilindrică interioară
Stabilirea punctului final de deplasare al cuţitului
Parametrii regimului de aşchiere la strunjirea interioară
Definirea punctului final al traiectoriei cuţitului

3.Ce este alezarea și care sunt de obicei operațiile necesare


pentru obținerea unei suprafețe cilindrice interioare cu precizie
ridicată și rugozitate mica (Ra = 1.6).
Operatia de alezare este recomandata pentru prelucrarea alezajelor
obtinute anterior prin diferite metode:turnare,forjare,extrudare,decupare
cu flacara,oxigaz,burghiere etc.
Alezarea se execută in scopul obţinerii unei toleranţe precise a
diametrului alezajului precum si a unei suprafeţe cu o rugozitate in
conformitate cu rugozitatea precizată in desenul de execuţie al
produsului respectiv.
Este o operatie de lărgire și adancire prin așchiere a interiorului unui
cilindru de mașină (sau a unei găuri cilindrice sau conice făcute într-o
piesă de metal) la dimensiunile cerute.

4.Care sunt de obicei operațiile necesare obținerii unei găuri


filetate.
ALEGEREA MAŞINII-UNELTE ŞI A SCULEI.
Parametrii principali ai geometriei părţii aşchietoare a burghiului elicoidal
sunt:  unghiul la vârf 2x se stabileşte în funcţie de materialul de
prelucrat; pentru prelucrarea oţelului cu rezistenţa de rupere Rm ≥ 70
daN/mm2 şi a fontelor se recomandă să se folosească burghie cu ascuţire
dublă, întrucât solicitarea termică a acestora este mai favorabilă; 
unghiul de aşezare , se stabileşte în funcţie de diametrul burghiului; 
unghiul de degajare γ are valori ce depind de unghiul de înclinare al
canalului elicoidal ω;  uzarea burghiului este definită prin uzarea feţei de
aşezare la prelucrarea oţelului şi uzarea muchiilor aşchietoare la
prelucrarea fontei;  durabilitatea economică a burghielor T, în min, se
stabileşte în funcţie de natura materialului de prelucrat, precum şi de
diametrul, materialul şi costul burghiului. Găurile adânci se execută, de
obicei, cu burghie de construcţie specială, nestandardizate, pe maşini
speciale de găurit orizontale sau pe strunguri special echipate pentru
această operaţie. Burghiele elicoidale de construcţie normală nu dau
rezultate bune la burghierea găurilor adânci datorită dificultăţii evacuării
aşchiilor şi alimentării insuficiente cu lichid de răcire, precum şi din cauza
devierii sculei de la direcţia corectă de găurire.
REGIMUL DE AŞCHIERE LA GĂURIRE.
ParametriI regimului regimului de aşchiere , la găurire sunt:
1. Adâncimea de aşchiere;
2. Avansul axial;
3. Viteza de aşchiere(turaţia de lucru)

La găurire, forţele de aşchiere acţionează pe cele două tăişuri


principale ale sculei, fiind îndreptate oarecum în spaţiu. Raportând
burghiul la un sistem de referinţă triortogonal, forţele de aşchiere se pot
descompune în următoarele componente:
-componentele axiale - pe direcţia axei burghiului, care trebuie
învinse de mecanismul de avans al maşinii, pentru a se putea realiza
deplasarea axială a sculei.
Aceste componente îşi însumează efectul, solicitând burghiul la
compresiune cu forţa axială
- componentele tangenţiale - pe direcţia vitezei principale de
aşchiere, care dau naştere momentului de torsiune Mt, a cărui mărime
condiţionează valoarea puterii necesare operaţiei de burghiere;
-componentele radiale - care, în cazul unei ascuţiri identice a celor
două tăişuri, sunt egale şi de sens contrar şi, ca urmare, se anulează.
5.Ce coordonate trebuie date la prelucrarea unei suprafețe
cilindrice exterioare sau interioare.
Axa X si axa Z.

6.Ce tipuri de operații de prelucrare prin frezare din punct de


vedere al traiectoriei sculei sau a formei geometrice a
suprafețelor cunoașteți.
Tipuri de freze utilizate pe masini de frezat
In cazul analizarii unei freze pentru masini de frezat, la acesta se
deosebesc dintii aschiatori si corpul.

Din punct de vedere constructiv, frezele pot fi executate dintr-o bucata (in
avest caz sunt denumite freze monobloc) sau asamblate (acestea sunt
denumite freze cu dinti montati).

Dupa modul de executare a dintilor pe suprafata de asezare 1, frezele pot


fi cu dinti frezati sau cu dinti detalonati .

Constructia frezelor cu dinti frezati este mai simpla si mai usor de realizat.

Detalonarea se utilizeaza in cazul frezelor profilate, pentru care este


necesar sa se mentina profilul si dupa reascutirea ce se executa pe
suprafata de degajare 2.
Frezele cu dinti frezati se ascut pe suprafata de asezare 1.
Suprafata 3 este denumita spatele dintelui.
In general, frezele utilizate pe masini de frezat se clasifica in functie de
forma suprafetei pe care o prelucreaza si de masina-unealta pe care se
executa prelucrarea.

Frezele cilindrice (a si b) se folosesc pretru prelucrarea suprafetelor plane


pe masini de frezat orizontale.
Ele pot avea dinti drepti sau inclinati.

Cele cu dinti inclinati lucreaza in conditii mai bune, deoarece aschierea


decurge mai lin.

Pentru dimensiuni mari de freze, constructia acestora poate fi realizata cu


dinti asamblati.

Aceasta solutie permite construirea corpului din otel de constructie, iar


dintii aschiatori, din otel rapid sau palcute din carburi metalice, ceea ce
reduce simtitor costul sculei.

Frezele cilindro-frontale se folosesc pentru prelucrarea suprafetelor plane


pe masini de frezat verticale.
Ca si frezele cilindrice, frezele cilindro-frontale pot fi monobloc (c) sau cu
dinti asamblati (d).

Acestea freze aschiaza partea frontala si cu partea cilindrica.


Frezele-disc se folosesc pentru prelucrarea canalelor pe masini de frezat
orizontale.
Aceste freze sunt prevazute pe suprafata cilindrica exterioara si pe cele
doua suprafete frontale cu dinti aschiatori.

Frezele-deget se folosesc pentru prelucrarea canalelor pe masini de frezat


verticale.
Aceste freze au dinti aschiatori pe suprafata frontala si pe suprafata
cilindrica.

Frezele-unghiulare se folosesc pentru prelucrarea suprafetelor inclinate.

Frezele-profilate au suprafata activa cu un anumit profil pentru


prelucrarea unor suprafete complexe.

Din categoria frezelor profilate fac parte si frezele-modul (k si l), care se


folosesc pentru taierea dintilor rotilor dintate.

Pentru utilizarea corespunzatoare a modelelor de masini de frezat sa se


foloseasca tipurile de freze specifice aplicatiei si piesei de prelucrat.