Sunteți pe pagina 1din 322

ai un om educat şi stăpîn pe cele mai Înalte cunoştinţe

te domeniile poate Înţelege legile obiective, cerinţele


dezvoltării economico-sociale, poate sesiza la timp schimbă-
care au loc În societate, poate sesiza ceea ce este vechi şi
ai corespunde noii etape a progresului, poate sesiza noul
e va dezvolta şi care reprezintă viitorul",
NICOLAE CEAUŞESCU
UN OBIECTIV textul în care societatea socia-
listă trebuie să se realizeze pe
baza unei concepţii noi, avan-
DE MARE ACTUALITATE .sate despre lume şi viaţă, toc-
mai în domeniul ideologic şi poli-
PERFECŢIONAREA ACTIVIT ĂŢII tico-educativ se poate constata
o rămînere în urmă faţă de reali-
IDEOlOGICE ŞI POLITICa-EDUCATIVE zările economice-sociale. Pro-
blema constă în faptul că realită-
riaşele transformări poli- partidului, tovarăşul Nicolae ţile economice se pot modifica

U tice .şi economice-sociale


care au marcat evoluţia
ţării noastre În anii socia-
lismului, cu deosebire În pe-
Ceauşescu sublinia în cadrul
Expunerii cu privire la perfectie-
narea activităţii or.ganizatorice,
ideologice şi politice-educative,
mai rapid decît modul. de gîndire
al oamenilor, procesul de schim-
bare a mentalităţilor, a concep-
tiei despre lume şi societate fi-
rioada inaugurată de Congresul în vederea creşterii rolului con- ind deosebit de complex şi
al IX-lea al partidului, cu deplină ducător al partidului în întreaga avînd o uriaşă rezistenţă la tran-
mîndrie patriotică numită de În- viaţă economico-socială, la Con- sformare. Cheia soluţionării
tregul nostru popor "Epoca sfătuirea de lucru cu activul şi acestei probleme o reprezintă
Nicolae Ceauşescu", s-au răs- cadrele de bază din domeniul formarea omului nou, dezvolta-
frînt semnificativ şi într-un chip muncii organizatorice de partid rea conştiinţei revoluţionare la
specific şi în planul conştiinţei şi politicc-ideologice: "Marile toti cetăţenii patriei în aşa fel în-
maselor, al gîndirii şi practicii re- schimbări în dezvoltarea econo- cît prerogativele libertăţii să fie
volutionare. In contextul în care rnico-socială, în structura socială împlinite prin asumarea, potrivit
în întreaga lume se caută solutii şi în altele nu s-au reflectat în tezei socialismului ştiinţific, a în-
noi la profundele şi gravele pro- mod corespunzător în activita- ţelegerii necesităţii. "Numai un
bleme cu care se confruntă tea ideologică şi politice-educa- om educat şi stăpîn pe cele mai
omenirea, este de la sine înţeles tivă. Trăgînd învăţărnintele din înalte cunoştinţe din toate· do-
că şi la noi, într-o continuitate fi- întreaga activitate din trecut, nu meniile - arăta secretarul gene-
rească a procesului de perfecţio- trebuie să ne întoarcem şi să ral al partidului, tovarăşul
nare a tuturor laturiJor activită- căutăm răspunsul în trecut, ci Nicolae Ceauşescu - poate în-
ţii, proces ce a cunoscut o in- trebuie să privim înainte, spre ţetege legile, obiective, cerinţele
tensificare de proporţii după cea, viitor şi să găsim răspuns pro- dezvoltării economico-sociale,
de-a doua jumătate a deceniului blernelor noi, corespunzător noi- poate sesiza la timp schimbările
şapte, se depun eforturi pentru lor cerinţe ale ,dezvoltării so- care au loc în societate, poate
adoptarea unor măsuri menite cial-economice": In mod magis- sesiza ceea ce este vechi şi nu
să conducă societatea noastră tral secretarul general al parti- mai corespunde noii etape a
socialistă multilateral dezvoltată dului surprinde cu această oca- progresului, poate sesiza noul
spre noi realizări şi succese. In zie un aspect deosebit de im- care se va dezvolta şi care re-
acest sens secretarul general al portant şi semnificativ: în con- prezintă viitorul. Numai un ase-

~ ALMANAH
~ ANTICIPAŢIA
3
menea om, în Intelesul ştiinţific, arta sînt chemate, în .condiţiile rea că oamenii de creaţie din
poate fi un om cu adevărat li- actuale să abordeze cu mai mult toate sectoarele vor înţelege că
ber I"; precizînd totodată şi pre- curaj şi fermitate problemele ac- ne aflăm într-un asemenea mo-
misele şi bazele acestui salt cali- tuale ale omului, să reflecte în ment al dezvoltării societăţii ro-
tativ în domeniul ideologiei cînd mai mare măsură realităţile ce îl mâneşti încît trebuie să se anga-
sublinia: "Este necesară, cu ade- caracterizează. Sînt edificatoare jeze, cu mai multă hotărîre, de a
vărat, o nouă revolutie În gîn- şi totodată mobilizatoare îndem- lucra zi şi noapte pentru a con-
dire. Aceasta se poate realiza nurile secretarului general al tribui, prin creaţia lor, la ridica-
nu prin întoarcerea la concepţii partidului, tovarăşul Nicolae rea generală a nivelului de cul-
vechi, care şi-au trăit traiul, ci Ceauşescu la adresa oamenilor tură al poporului":
privind Înainte, făcînd loc cu ho- de litere şi artă: "Am convinge-
tărîre noilor cuceriri ale ştiinţei,
tehnicii, ale cunoaşterii umane
În general."·
Fără Îndoială momentul actual
o
MODALITATE
este deosebit de important toc- DE EXPRESIE. ESTETiCĂ
mai pentru că acest decalaj în-
tre realităţile economice şi acti- LITERATURA DE ANTICIPAŢIE
vitatea ideologică a fost sesizat
la timp de conducerea partidului TEHNICO-ŞTIINŢIFICĂ
nostru existînd toate premisele
şi condiţiile rezolvării acestei Este binecunoscut faptul că în faptul că Arthur Clarke,un bine-
probleme. In ansamblul măsuri- întreaga lume, dar şi la noi în cunoscut scriitor SF englez, fără
lor preconizate pentru imbună- ţară, tineretul apreciază în mod a avea o pregătire ştiinţifică în
tă tirea ac tivităţii ideologice şi special un gen relativ nou de li- acest sens, a anticipat incredibil
politice-educative o preocupare teratură şi artă, care, deşi în di- de exact existenţa şi rolul rete-
majoră este acreditată culturii şi verse ţări poartă diferite denu- lelor de sateliţi Într-o vreme în
în mod special literaturii şi artei. miri are, totuşi, o personalitate care nici nu se punea problema
Este momentul să subliniem o distinctă - este vorba de litera- lansării acestora în cosmos.
anumită mentalitate anacronică, tura pe care noi o numim de an- Dar ce este de fapt literatura
ce trebuie depăşită în condiţiile ticipaţie tehnico-ştiinţifică. A de- de anticipaţie tehnico-ştiinţifică?
actuale, după care cultura ar fi fini precis acest gen de litera- Toată lumea este de acord că
distinctă de ştiinţă şi tehnică. tură este tot atît de dificil ca şi trebuie să fie în primul rînd lite-
Devine din ce în ce mai evident a-i găsi un nume care să o ca- ratură, adică să se conlormeze
că ştiinţa şi tehnica fac parte in- racterizeze riguros. De altfel, criteriilor esteticii literare. In
tegrantă din cultură, că un om trebuie spus că aceste carente ceea ce priveşte specificul ei,
care poate fi numit cult trebuie de ordin teoretic şi cu deosebire ceea ce o detaşează de alte ge-
să posede' şi temeinice cunoş- semantic provin şi din lipsa de nuri, cu alte cuvinte ceea ce-i
tinţe generale ştiinţifice şi tehno- preocupare a criticii literare conferă o personalitate dis-
logice. De bună seamă, la ora pentru acest gen de literatură tinctă, aşa cum aminteam mai
actuală un om nu mai poate stă- considerat minor. Este greu de înainte, lucrurile sînt mai greu
pîni în amănunt, la nivel profe- înţeles cum poate fi neglijată o de precizat. Folosind principiul
sional, toate cunoştinţele acu- formă de educaţie estetică cu definirii prin eliminare să incer
mulate în diverse domenii spe- un impact atît de puternic pen- căm să delimităm specificul lite-
cializate ale ştiinţei şi tehnicii, tru cultura tinerei generaţii. inte- raturii de anticipaţie tehnice-şti-
dar el trebuie să facă efortul resant este faptul că spre acest inţifică. Deci aceasta nu este o
de-a fi permanent informat - la domeniu al literaturii de antici- formă de literatură de populari-
nivel general - asupra celor mai paţie tehnice-ştiinţifică -se În- zare a ştiinţei, de asemenea nu
rece.nte cuceriri ale ştiinţei şi dreaptă în marea lor majoritate este o formă de predicţia ştiinţi-
tehnicii. De altfel însăşi concep- creatori cu alte. specializări decît fică cu veleităţi literare şi nu
ţia materialist ştiinţifică despre filologia, precum ingineri, me- este nici o variantă a literaturii
lume şi societate care trebuie să dici, biologi, fizicieni etc. Este fantastice, avînd o doză mai
caracterizeze personalitatea suficient să amintim că unul din mare de verosimilitate sau de
unui om nou, cetăţeanul socie- marii autori de literatură SF, credibilitate.
tăţii socialiste şi comuniste, tre- Isaac Asimov este doctor în bio- Există, pe de altă parte, sufi-
buie să se bazeze pe cele mai. chimie şi că, Stanislav Lem, un ciente motive să credem că
noi cercetări ştiinţifice şi tehno- gigant al genului are o pregătire această literatură este un exce-
logice. In aceste condiţii este superioară în domeniul medici- lent mijloc de antrenare, de edu-
evident că, în ultima perioadă în nii. Dar indiferent ce pregătire care şi de stimulare a imagina-
care asistăm la o adevărată ex- ar avea, este limpede că cel ce ţiei, că acest gen literar uşu-
plozie a cunoştinţelor ştiinţifice, doreşte să scrie literatură de an- rează în mare măsură impactul
incultura şi ignoranţa sînt cel ticipaţie tehnicoştiinţifică tre- omului cu şocul viitorului. Deşi
mai adesea asociate şi lipsei buie să fie la curent şi să ,înţe- nu este o literatură de populari-
unui bagaj de cultură generală, leagă sensul cuceririlor ştiinţifice zare a ştiinţei, după cum am
ştiinţifică şi tehnologică. şi tehnice actuale. Este semnifi- mai spus, totuşi această litera-
Pe de altă parte literatura şi cativ dar nicidecum caracteristic tură se bazează în mare măsură

ALMANAH ~~.
ANTICIPAŢIA <:w
4
pe informaţia ştiinţifică, o vehi- ştiinţei. Să nu uităm de aseme- 1987 premiile revistei s-au acor
culează şi o modelează artistic. nea, îndemnul dat creatorilor de dat tovarăşilor: Constantin Coz-
Fără să-şi propună acest lucru literatură de către secretarul ge- miuc (cenaclul Helion, Timi
şi fără să o facă explicit, litera- neral al partidului, tovarăşul şoara) Viorel Pîrligras (cenaclu
tura de anticipaţie tehnico-ştiin- Nicolae Ceau~5cu la Constă- V. Anestin, Craiova) şi Cristian
ţifică pregăteşte terenul în vede- tuirea de lucru cu activul şi ca- Mihail Teodorescu (cenaclul
rea educaţiei ştiinţifice, este, drele de bază din domeniul Prospectart, Bucureşti).
într-un fel, o anticameră a ştiin- muncii organizatorice de partid Ca urmare a unei participări
ţei. (De altfel mulţi oameni de şi politico-ideologice: "Cu 23 de din ce în ce mai numeroase şi
ştiinţă au fost puternic marcaţi ani în urmă, cu puţin timp înain- mai active precum şi complexi-
în alegerea profesiunii de către tea Congresului al IX-lea, în în- tăţii problemelor dezbătute, în
acest gen literar). Intr-o epocă tîlnirea pe care am avut-o cu 1987 consfătuirea s-a desfăşurat
însă în care mulţi dintre scriitori unii lucrători din domeniul crea- în plen şi pe patru secţiuni dis-
(chiar şi dintre cei mai valoroşi) ţiei literar-artistice am pus pro- tincte: o secţiune de critică lite-
consideră o chestiune de no- blema că adevărata inspiraţie rară, o secţiune pentru dezbate-
bleţe spirituală să se izoleze de pentru toţi creatorii trebuie să rea problemelor organizatorice,
cuceririle ştiinţei şi tehnologiei, fie poporul, realizările societăţii alta fiind dedicată ştiinţei şi una
unii Iăudîndu-se chiar cu faptul noastre şi m-am referit Ia ceea vizînd problemele traducerilor.
că din şcoală au fost certaţi cu ce spunea cu mult în urmă Leo-
matematica şi fizica, este nardo da Vinei - că e mai bine A fost pentru prima oară cind
aproape firesc ca această litera- să bei apa din izvor, .decît din s-a experimentat o astfel de or-
tură, care este extrem de per- ulcior. Cu atît mai actual este ganizare - pe secţiuni - încer·
mea bilă la conceptele ştiinţifice, acum acest lucru, cu cît, din pă- . cindu-se o gospodări re mai judi-
să fie ignorată sau ocolită, dacă eate, mulţi caută ulciaorele cioasă a timpului, funcţie de in-
nu chiar blamată de către o foarte vechi, le dezgroapă pen- teresul şi preocupările fiecărui
bună parte a scriitorilor şi criti- tru a bea apa din ele, în loc să reprezentant. Nu se poate
cilor literari. Să nu uităm însă că meargă la izvoarele dătătoare de spune că totul a mers perfect; o
un mare ~niu al literaturii pre- viaţă - ale ştiinţei, ale progresu- nefericită coincidenţă a făcut ca,
cum a fost Eminescu nu s-a sfiit lui din toate domeniile de activi- spre exemplu, foarte mulţi oa-
să aibă preocupări în domeniul tate": meni de ştiinţă invitaţi la sectiu-
nea dedicată ştiinţei să nu poată
participa din motive mai mult
sau mai puţin obiective. In holul
CONSFĂTUIREA CENACLURILOR frumoasei Case de cultură a şti-
inţei şi tehnicii pentru tineret din
DE LITERATURĂ DE ANTICIPAŢIE Craiova s-a organizat expoziţia
de arte plastice care s-a dovedit
TEHNICO-ŞTIINŢIFICĂ neîncăpătoare pentru lucrările
realizate În diverse maniere şi
CADRU DE DEZBATERE formule artistice aduse aici din
toate colţurile ţării. Fără o apa-
A PROBLEMELOR MIŞCĂRII S.F. ratură adecvată, dar cu multă
bunăvoinţă şi competenţă, fraţii
in 1972, între 14 şi 15 mai, la nationale dobîndi te de reprezen- Cristian şi Florian Nanu au reu-
Casa de cultură a studenţilor tanţii literaturii române de acest şit o interesantă expunere du-
din Bucureşti se desfăşura gen, la ultimul Congres Euro- blată de audiţii muzicale despre
prima consfătuire a celor trei pean ce a avut loc anul trecut la muzica electronică a acestui
cenacluri existente pe vremea Mont pellier. Saltu 1 este ev ~ sfîrşit de secol.
aceea de literatură de anticipaţie dent. Avem într-adevăr o miş- Trebuie însă să -reţinern ca
tehnico-ştiinţifică din centrele care închegată de creatie lite- esenţial un fapt şi anume că se
universitare Bucureşti, Craiova rară de anticipaţie tehnico-ştiin- resimte un proces evident de
şi Timişoara (Cenaclurile "Sola- ţifică reunind în principal tineri maturizare a tinerilor creatori
ris", "H. Coandă" şi respectiv de talent, fapt pentru care în- de literatură de anticipaţie tehni-
"H. G. Wells"). In 1987 între treaga activitate în acest dome- ce-ştiinţifică, proces atestat de
20-22 noiembrie, la Casa tinere- niu este coordonată de C.c. al seriozitatea, competenta şi pro-
tului din Craiova, găzduită de U.T.c. În acest context de cî- funzimea dezbaterilor organi-
cenaclului "H_ Coandă" s-a des- ţiva ani se acordă un premiu al zate.
făşurat Consfătuirea anuală a Uniunii Tineretului Comunist S-au putut trage şi citeva con-
cenaclurilor de literatură de an- pentru creaţia literară de antici- cluzii utile pentru viitor. In pri-
ticipaţie tehnico-ştiintifică reu- paţie tehnico-ştiinţifică. Anual se mul rînd noua formulă de orga-
nind reprezentanţi a peste 50 de organizează un concurs de crea- nizare a consfătuirii pe sectiuni
cenacluri. Tot cu această ocazie ţie literară, cele mai bune lucrări a fost utilă urmînd să fie folosită
coordonatorul Societăţii Euro- fiind premiate şi publica te în al- şi în viitor cu unele mici modifi-
pene de literatură de Anticipa- manahul .Anticipaţia" _ Revista cări necesare pentru a preîntim-
ţie, secretar al Uniunii Scriitori- "Ştiinţă şi tehnică" acordă anual pina unele dezechilibrări terna-
lor tovarăşul Ion Hobana trei premii pentru activitate deo- tice. Numărul de participanţi în
anunţa o serie de premii inter- sebită în acest domeniu. Pentru viitor va fi mai redus pentru a

~ ALMANAH
~ =A:N=T=IC:I=PA=T=I=A============================================================= 5
putea imprima activităţilor orga- pentru a conferi o reprezentati- mai interesante şi reprezentative
nizate caracterul de dezbatere vitate mai substanţială celor mai cenacluri din diverse zone ale
şi nu de conferinţă. Şi în sfîrşit, merituoase cenacluri de litera- ţării,
s-a ajuns la concluzia că în tură de anticipatie tehnico-ştiin- Mai precis, spaţiul acordat
structura almanahului "Anticipa· ţifică. acestor cenacluri, constituind
tia" sînt necesare modificări un. fel de fascicule - fanzin
ne-am gîndit să cuprindă lucrări
literare şi traduceri realizate de
membrii cenaclului respectiv.
ALMANAHUL ANTICIPAŢIA Mai mult chiar, pentru a realiza
o imagine cît mai fidelă a perso-
O TRIBUNĂ DE AFIRMARE nalităţii literar-artistice a cena-
clului În cauză, am acceptat şi
A TINERILOR CREATORI ideea de a promova lucrări ale
unor autori care nu fac parte,
Fără îndoială, actuala editie a utilaj chimic) pe,rtru traduceri dar au legături strînse cu cena-
almanahului .Anticipatie" păs- din limba rusă. O menţiune spe- clul respectiv (au făcut parte din
trează în linii mari structura tra- cială se cuvine acordată meda- cenaclu, sau corespondează În
diţională care l-a impus în faţa lionului dedicat lui Bogdan Fi- mod permanent etc.). Pentru
cititorilor. Ca atare regăsim în ceac (biofizician) membru al ce· această ediţie am ales în acest
prima parte grupajul de articole naclului ,,Antarag"; nu numai sens cenacluri le .Prospectart"
"Ştiinţa la frontierele cunoaşte- pentru talentul literar de care ,din Bucureşti, "Helion'" din Ti-
rii",realizat cu sprijinul unor per- autorul dă dovadă ci, în special, mişoara, "Clepsidra'" din Bacău,
sonalităţi de prestigiu ale ştiinţei . pentru efortul şi abilitatea de a Quasar" din laşi şi "Antarg'" din
şi tehnicii româneşti. specula o temă cu certe valente Piteşti.
Ne-am făcut o datorie de educative, plasînd actiunea Cenaclul "Helion'" asurnlnd-şi
_onoare în a prezenta în cadrul într-un spaţiu cu profunde şi bo- dificila misune .de a patrona ru-
fiecărei ediţii tineri creatori de li- gate rezonante ale spiritualităţii brica "Galaxia S.F."· a probat
teratură de anticipatie tehni- româneşti. Încă o dată seriozitatea şi corn-
ce-ştiinţifică care bat la porţile In cadrul rubricilor "Galaxia petenţa cu care se cultiva În
afirmării. Nu avem pretenţia de SF'L am reunit lucrări de teorie, acest cenaclu preocuparea pen-
a oferi garantii asupra evoluţiei istorie şi critică literară din par- tru teoria şi critica literară,' răs-
lor ulterioare, deşi unii dintre cei tea unor reprezentative perso- plătite de altfel, de-a lungul ani-
prezentati sînt deja aproape nalităţi româneşti literare iar ru- lor, cu numeroase premii natie-
consacraţi sau dovedesc talente brica "Univers SF am dedicat-o nale şi internationale pentru fan-
autentice, indubitabile; dorim dezbaterii fenomenului SF de la zinele "Helion'" şi "Biblioteca
Însă să oferim o şansă de afir- noi din ţară şi din străinătate. Nova". Cenaclurile "Prospec·
mare nu numai unor tineri cu Ca şi în ediţiile precedente şi În tart" şi "Clepsidra'" şi-au onorat
talent, dar .şi unor stiluri literare acest almanah prezentăm citito- această misiune fără nici un fel
originale. In acest context pre- rilor noştri o lucrare de mai de probleme. Cenaclul .Antarq"
zentăm în actuala ediţie a alma- mare întindere. Este vorba de canalizîndu-şi, probabil eforturile
nahului un medalion dedicat lui romanul "Marea aşteptare" al spre pregătirea Consfătuirii anu-
Ioan Groşan (cu selectiuni din scriitorului american James E. ale a cenaclurilor de literatură
serialul "Odiseea spaţială 2084'" Gunn. Străvechea dorintă a de anticipaţie tehnico ştiinţifică
apărut în revista "Ştiintă şi teh- omului, născută din nesecata sa din acest an, nu a reuşit să
nică"), un tînăr scriitor de mare curiozitate de a întîlni sau mă- ofere decît un (foarte frumos)
talent. prieten apropiat al redac- car de a contacta alte civilizatii medalion şi cîteva schite de Mir-
ţiei. onorat· deja cu premiul de origine extraterestră este su- cea lvan. Altele au fost însă mo-
Uniunii Scriitonlor pentru "Ca· biectul acestei opere literare tivele pentru care cenaclul "Qu.
ravana cinematografică" apărută care, sîntem convinşi, va capta asar" nu a fructificat oferta re-
la Editura "Cartea Rornâ- atenţia prin modul de a pune pe dacţiei noastre. Cîteva conside-
nească": Pe Marian Tr uţ ă
plan moral problemele privind rente expuse cu ocazia prezen-
(foarte tînăr, tehnician la Direc- acest eveniment crucial pentru tării cenaclului "Prospectart"
ţia muncipală de poştă şi teleco- însăşi conturarea personalităţii pot fi revelatoare. Trebuie să
municatii, Bucureşti) ale cărui societăţii omeneşti. menţionăm că această iniţiativă,
scrieri literare S.F. au fost răs- O noutate' promovată de actuala chiar dacă la Început a surprins
plătite la ultimele ediţii ale con- ediţie a almanahului o constituie nepregătiţi pe unii, merită să fie
cursurilor anuale de literatură initiativa de a consacra anumite continuată, trecînd În revistă pe
de anticipaţie tebnico-ştiintifice spaţii lucrărilor reprezentative parcursul următoarelor editii ale
cu diverse premii, l-am prezen- ale unor cenacluri. Am pornit almanah ului toate cenaclurile de
tat în cadrul unui medalion ca şi de la ideea dezbătută la prece- literatură de anticipaţie tehni-
pe Andrei Scărlătescu (pictor denta consfătuire a cenaclurilor ce-ştiinţifică de la noi din ţara,
restaurator), pentru lucrări _de că almanahul ar fi mult mai re- conturînd mai precis amploarea
pictură şi grafică, pe Doru Pru- prezentativ pentru mişcarea ce- acestui fenomen literar atît de
teanu (profesor de limba ro- nacliştă de la noi din ţară dacă pretuit de către tineri.
mână) pentru critică literară, şi ar înfăţişa concret, prin lucrări
pe Valerian Stoicescu (inginer atent selectate, cîteva din cele Ioan ALBE seu
,ALMANAH ~

6 ==================================================================~A~N~T~I~C~IP~A;T~I;A ~
Ioniţă Olteanu

SCHIMBARE
ŞI SOCIETATE
e Îndreptăm oare spre un secol. de domi- dine de interdependenţe ce trebuie cunoscute tot

N nare a ştiinţei? Intrebarea nu este deloc lip- mai profund.


sită de temei, chiar dacă la prima vedere
cuvîntul "dominare" ar putea să şocheze.
Poate nu ar trebui să Înţelegem acest cuvînt în ac-
De la preziceri la "semnalele" prospectivei
Consecinţele imprevizibile ale unor schimbări
cepţiunea sa proprie, ci mai degrabă in sensul că ce au loc În jurul nostru nu trebuie să ne conducă
tot mai multe dintre problemele economice, so- nicidecum la ideea necesităţii de frinare a transfor-
ciale, ecologice şi pe un plan mai larg cele ale dez- mărilor pe care le implică, de altfel, larga cale a
voltării şi progresului social-uman !şi aşteaptă so- progresului. Ştiinţa şi tehnologia, noile cunoştinţe,
luţiile de la ştiinţă şi tehnologie. , schimbările cult urale din om, dezvoltarea conştiin-
Aşa se explică şi faptul că ne-am obişnuit să ţei umane reprezintă tocmai străpunge riie care ne
afirmăm şi totodată să constatăm - În cele mai di- ajută să depăşim "limitele progresului", constituin-
ferite ipostaze, inclusiv În. viaţa noastră de toate du-se În ceea ce am numit o dată "progrese ale li-
zilele - că ştiinţa şi tehnologia au ajuns să deţină mitelor". Pentru că, aşa cum arăta şi Goethe, cele
un rol hotărîtor În societatea contemporană. Ele mai emotionanta momente ale istoriei umanităţii le
constituie cele mai puternice forţe de schimbare .şi constituie nu victoriile În războaie glorioase, ci cli-
progres, mai ales În conditiile În care rezultatele pele În care omul Învinge În lupta pentru depăşirea
lor sînt aplica te în folosul omului şi ale dezvoltării, propriei sale limite, limită a naturii sale şi a naturii
în care sînt cunoscute În profunzime natura şi Înconjurătoare, limită a condiţiilor umane istori-
esenţa modificărilor pe care le produce in socie- ceşte constituite, cînd omul sparge plafonul limite-
tate. Pornind de la o asemenea aserţiune nu avem lor sale, care pot fi culmi atinse de generatiile an-
voie să uităm că folosirea forţei transformatoare a terioare, dar, odată depăşite, devin simple rnuşu-
ştiinţei, În slujba progresului, este condiţionată şi roaie.
de cunoaşterea şi stăpînirea eventualelor efecte Schimbarea nu trebuie să ne sperie. Dar pentru
negative ale unor schimbări care au loc prea rapid aceasta ea se cere cunoscută În intimitatea ei, În
sau sînt insuficient controlate, devenind dificil ca semnificatiile şi implicaţiile sale cele mai profunde,
acestea să poată fi prevăzute şi evita te. În complexitatea ei, detectlndu-i efectele colate-
Cu spiritul său pătrunzător şi permanent des- rale, din planuri diferite, ambivalenţele, ca şi para-
chis spre nou, tovarăşul Nicolae Ceauşescu defi- doxurile ce o însoţesc. Conştiinţe epocii moderne,
nea rolul ce revine ştiinţei şi tehnicii În progresul cum se exprima un cercetător român, este tortu-
multilateral al societăţii, arătînd că: "Epoca În care rată de ideea schimbării. Multitudinea de scenarii,
trăim este dominată de cea mai profundă revoluţie de modele globale, de previziuni, prin care se În-
tehnic o-ştiinţifică pe care a cunoscut-o istoria şi cearcă o descifrare a directiilor principale şi a con-
care marchează un uriaş salt În toate domeniile tinutului şi impactului schimbărilor la care asistăm,
cunoaşterii, În dezvoltarea forţelor de productie, stau mărturie pentru nevoia de a descifra şi Înţe-
În creşterea capacităţii creatoare a omului. In- lege cît mai deplin semnificaţiile ce se petrec În ju-
treaga evoluţie istorică a gindirii şi cercetării ştiin- rul nostru.
ţifice, şi cu deosebire marea explozie a ştiinţei şi De la Be.rtrand la Jouvenel şi Robert Jung, de la
tehnicii contemporane Învederează că progresul Daniel BeII şi Herman Kahn, de la A1fred Sauvy şi
ştiinţific exercită o puternică influenţă asupra tutu- Jean Fourastie, de la sotii Meadows şi Mesaro-
ror Iaturilor vieţii omeneşti, atît materiale cît şi spi- vic-Pestel, de la Alvin Toffler şi Naisbitt există o
riruale, impulsionînd viguros şi dezvoltarea ştiinţe- imensă literatură prin care se trcearcă - atît prin
lor sociale, În primul rînd a filozofiei, a" logicii, a forări În adîncime, cît şi prin străpungeri În viitor -
concepţiei despre lume şi societate. In acelaşi să se lnţeleaqă natura schimburilor actuale ce au
timp, este cunoscut că, la rîndul lor, ştiinţele so- loc În societăţile avansate din punct de vedere
ciale acţionează asupra vieţii materiale, asupra or- tehnologic şi incidentele lor În perspectivă. De
ganizării societăţii, asupra gradului de civilizaţie a asemenea, s-a acumulat o impresionantă cantitate
popoarelor" . de studii globale şi de prospectivă - elaborate fie
Nimic mai adevărat. Ştiinţele naturii şi cele teh- sub auspiciile Clubului de la Roma, Fundaţiei Beri-
nice au un -impact direct asupra societăţii şi a şti- loche, Futuribles, Federatiilor şi Asociaţiilor mon-
inţelor sociale, iar acestei) la rîrdul lor asupra vie- diale de cercetare a viitorului, fie de agenţiile şi ofi-
ţii materiale şi spirituale. Intre ele există o rnultitu- ciile specializate ale O_NoU, O.E_C.D_ sau ale gu-
'>
~ALMANAH
~ ANTICIPAŢIA
7
vernelor - care ne oferă un imens material de re- De mai m
flectie. Ele au adus importante contribuţii la sesi- trat în "era
zarea unor evoluţii, inclusiv a unor pericole, şi au plicaţiile sale
creat, implicit, un grad înalt de responsabilitate ploarea şi co
faţă de viitorul comun al umanităţii, ca şi pentru culegere, pr
făurirea unei conştiinţe planetare. formaţiei, fie
Multe dintre ele, privite la îrceput ca simple co- dat noi dim
ruri de Casandre, s-au "răzbunat" mai tîrziu prin rite planuri
şocurile produse de unele situatii de criză prevă- caţional, filo
zute anterior. Aşa a fost cazul crizei energetice, al rea realizeaz
poluării mediului înconjurător sau al semnalării pe. tipărit; caset
ricolelor grave pe care le aduc cu ele unele "teh- sonoră şi v
nologii dure"; "cursa înarmărilor", "energia nu- producerea,
cleară" şi multe altele. rinţelor, date
Cum spuneam şi cu un alt prilej, valoarea aces- formaţiile -
tor' studii prospective sau scenarii nu constă în în- transmise pr
deplinirea întocmai a previziunilor. Scopul lor este tipărire cvas
de a trage un semnal de alarmă asupra riscurilor grafică, iar p
pe care le aduce cu sine pentru societate, pentru diseminale p
dezvoltarea şi progresul social-uman, continuarea teliţii recepti
evoluţiilor pe vechile coordonate. Menirea lor. nu maţie în tim
este de a prezice cu precizie ce se va petrece În convertite în
realitate, ci de a atrage atenţia asupra a ceea ce cu o eficien
se va întîmpla dacă nu vor fi luate la timp o serie tronice de m
de măsuri de corectie, dacă nu vor fi înlăturate utilizate în p
posibilele efecte negative, în diferitele planuri ale larg accesibil
dezvoltării social-umane. Studiile prospective se şi roboţii i
dovedesc eficace în măsura în care reuşesc să "unde de d
convingă factorii responsabili să ia deciziile ce se Astăzi, ec
impun, pentru a evita să se realizeze ceea ce ele culator elect
au prevăzut. . mii de dolar
Cu toate acestea, studiile de tipul amintit - structură de
chiar şi atunci cînd sînt fundamentate pe o multi- să se desfăşo
tudine de date prelucrate, pe baza celor mai sofis- să ne mai d
ticate modele şi mijloace de calcul - nu sînt ire- toate consec
proşabile sau invulnerabile. Deseori ele conţin vi- Intr-adevăr
ziuni truncheate, unilaterale sau incomplete, por- cărcătură de
nesc de la premise metodologice nesatisfăcătoare, profundele m
se sprijină pe ideologii sau valori necorespunză- rană. Sîntem
toare sau conţin prea multe elemente speculative pe multiple
sau subiective. In unele cazuri, nici stadiul actual stingă trepta
al cunoaşterii nu permite să întelegem, pînă la ulti- lăsîndu-ne să
mele ratiuni şi implicaţii, procesele de schimbare mări tot ma
ce au loc sub ochii noştri, să le cuprindem toate schimbare de
dimensiunile, să le stăpînim întreaga complexitate. des în ultim
Alteori, nu dispunem nici de instrumentarul episte- Abordînd
mologic, de conceptele şi opticile care să ne ajute transformă
În asemenea demersuri. megatrenduri
se realizează
Noile "unde de dezvoltare" tatea inform
tehnologii în
Aş evoca doar două exemple, sprijinite pe mu- ţională la ec
taţiile pe care le aduc cu sine, mai ales în perspec- scurte la ter
tivă, "era informaticii" şi "era siliciului", ca să nu descentralizar
mai vorbim de cea "genetică"; ,,nucleară" sau vii- sprijinul prop
torul inteligentei artificiale. Se pare că astăzi ne tivă la demo
aflăm la confluenta acestor multiple "ere", a căror reţea", de la
sinergie amplifică imens viteza şi profunzimea pro- la opţiuni m
ceselor de schimbare, constituindu-se în adevăraţi Analiza ac
"curenti de adîncime"; ce împing societatea unele indicii:
umană spre noi tărîmuri, poate chiar spre o civili- din principale
zaţie mult diferită de cea actuală. Aceasta îi va pu- Important es
tea deschide omenirii noi şi uriaşe şanse şi oportu- canismele de
nităţi de progres. In acelaşi timp, ea aduce cu sine tătile prin ca
şi anumite tensiuni şi riscuri care, nestăpînite şi mutaţii.
necontrolate, pot să se transforme în adevărate Sigur că o
pericole. ţelegerea În i

8
mărilor declanşa te, ale impact Ului lor În diferite IUQ9.
planuri. Procesele noastre de cunoaştere nu le pu- In analize de dată mai recentă a legăturilor ce
tem identifica numai cu ceea ce există şi nu le pu- există Între ciclurile creşterii economice şi cele din
tem mărgini doar la ceea ce sesizăm prin studiile ştiinţă .şi tehnologie, unii autori încearcă să explice
noastre empirice. Adesea s-a afirmat, pe bună mecanismele care produc unele schimbări care
dreptate, că a fi este mai puţin important decît a duc şi la manifestarea unor crize. În acest fel, sînt
deveni. Cunoaşterea limitată la configuraţia lumii stabilite corelaţii de ordine şi cauzalitate Între
actuale ne face să credem că ştim totul pe deplin. simptomele crizei contemporane, punînd În evi-
Dar totul se află În continuă mişcare, viitorul adu- dentă legăturile dintre fenomenele ce Îmbraca
cîrd permanent noi realităţi, iar cunoaşterea va fi forma simptomelor. şi cele ce reprezintă efectele
satisfăcătoare numai În măsura În care vom per- acţiunii acestora. In mersul nostru pe această
cepe schimbarea, devenirea, "ceea ce este În curs lungă şi dificilă cale a cunoaşterii va trebui proba-
de a se ~aşte"; diferentele ce există Între "Natura bil să Încercăm să clarificăm aceste legături cau-
najurans ŞI "Natura naturata". zale, care au încetat să mai fie cele simple de tip
In aceste condiţii mi se pare important să perse- cauză-efect - dar şi să ataşăm mai multe sensuri
verăm În Încercarea de a pătrunde În intimitatea inclusiv valorice şi filozofice, noilor realităţi, pro:
mecanismelor ce provoacă aceste schimbări, a fe- cese ŞI fenomene.
nomenelor de criză pe care le declanşează, pentru
a Întelege mai bine lunga cale parcursă de progre- o provocare lansată actualei civilizaţii
sul uman, de la Începuturile civilizatiei agricole (În-
cepînd" cu anul 10000 î.e.n.), la marele salt realizat Urmărind logica unor analize prin care se În-
În secolele XVIll-XIX, la civilizaţia industrială şi la cearcă să se explice mecanismele care produc
ceea ce se Întîmplă În prezent. Este vorba În mo- aceste scimbări se observă că există mai mulţi fac-
mentul de faţă de o trecere la o altă civilizaţie? Ci- tori de cauzalitate, care acţionează intercorelat.
vilizaţia actuală industrială dă Într-adevăr semne Atunci cind efectele fenomenelor ce apar sînt de o
de epuizare? Putem vorbi de o criză a sa? In mare profunzime, provocînd schimbări radicale În
această criză Îşi găsesc sediul toate celelalte crize? aparatul productiv, În modul şi structurile de pro-
Cred că, din capul locului, putem admite cîteva ductie, În nevoile, confiquraţiile şi relaţiile sociale,
premise: a) actualul sistem industrial trece printr-o se poate ajunge chiar la o schimbare de sistem
criză care implică restructurări de fond; b) deşi economic o-social sau de civilizaţie. Marx a relevat
amploarea şi dimensiunile acestei crize sînt de o In repetate rînduri În operele sale, că fiecărei epoci
mare rezonanţă, efectele fiind resimţite În nume- II corespunde o unealtă .specifică, un tip specific
roase domenii, ea nu poate fi considerată ca se- de forţă motrice şi un mod caracteristic de
diul tuturor crizelor; c) În lume se manifestă o unire a acestora cu forta, agilitatea, experienta şi
multitudine de crize În planuri diferite (economic, jnteligenta omului. Epocile economice, spunea el,
financiar-valutar, social, cultural, valoric, politic se deosebesc nu prin ceea ce se produce, ci prin
etc.), care au surse, naturi, dimensiuni şi conse- modul cum se produce, cu ce mijloace de muncă.
cinte proprii, ceea ce nu exclude Însă existenta a De altfel, numeroşi autori Încearcă chiar să defi-
numeroase Întrepătrunderi şi interdependenţe; d) nească aceste puncte nodale cu ajutorul uneltei
În pofida numeroaselor cercetări asupra mecanis- caracteristice, revoluţionare, care a determinat
melor crizelor (şi Îndeosebi a celor economice) momentele de străpungere, schimbind cursul isto-
Încă nu se cunosc cu precizie natura şi modul l~ riei. Şi din acest punct de vedere ne aflăm fără În-
care acţionează nenumăratele interdependente ce doială, într-un moment specific al istoriei' umane
apar Între ele. '. caracterizat de aparitia uneltelor inteligente - cal:
Este evident că, de mai mult timp, au loc pro- c.ulatoare din generatia a V-a, roboţi inteligenţi,
funde reştructurări şi transformări În domeniul in- sistemele de automatizare complexe şi chiar in-
dustrial. In acelaşi timp, este greu să afirmăm că dustrii inteligente. Să nu ne mire dacă în viitorul
civilizaţia industrială dă semne de epuizare. Este foarte apropiat vom avea ocazia să vizităm uzine
adevărat că unele industrii, chiar ale anilor '50 şi complet automatizate, unde la capătul benzii de
'60, au devenit depăşite şi că altele, complet noi, montaj produsul il va constitui o "unealtă inteli-
le-au luat locul. Totodată, este foarte posibil ca in- gentă", un robot.
dustriile mecanice, dominante În trecut, să fie Îno- În pofida acestor mutaţii profunde provocate de
cuite În viitor tot mai mult cu industrii baza te pe unealta de muncă, nu cred că vom putea reduce
informatică, microelectronică, robotică, biotehno- principala sursă de schimbare doar la una dintre
logii etc. . componentele sistemului. Acestea se .află În inter-
Dar schimbările au loc În planuri mult mai largi. relaţii şi nu pot fi conceputa una fără cealaltă.
Afirmarea informaticii, a ingineriei genetice, a mi- Omenirea şi-a denumit diferitele epoci prin criterii
croelectronicii, a ciberneticii şi roboficii au inci- diferite, chiar dacă ele nu au fost Întotdeauna uni-
dente ce depăşesc cu mult granitele industriei, pă- tare: după materialul de bază care a constituit
trunzînd adînc În viata socială şi individuală, În principalul obiect al rnuncii (epoca Iitică, a bronzu-
procesele educationale şi culturale, în stilul de lui, a fierului, a otelului, a siliciului), după natura
viaţă şi în modul de gîndire al omului. Analizind energiei (civilizaţia aburul ui, a electricităţii, nu-
aceste schimbări, unii analişti consideră că princi- -cleară) , după sectorul principal de activitate
palele mutatii au Început În cadrul fortelor de pro- (agrară, industrială, postindustrială sau ciberne-
ducţie, sub impactul progresului tehnice-ştiinţific tică, informatică, tehnotronică etc.), după natura
contemporan, În deceniile 6 şi 7, ceea ce ar cores-
punde cu manifestarea fazei "descendente a ciclului (continuare in pag. 14)

~ ALMANAH

~ =A=N=TI=C=IP=A=T=IA========~;================================================= 9
Ionel 1. Puriea ŞtiilltaJa
frolltie1"ele
Cl1.JJ.oaş l"ii
TOPOLOGIA te
.UNIVERSULUI
niversul este imaginea noastră despre der posibilitatea amintirii trăirilor şi în sensul opus.
lume aşa cum ni-l descrie ştiinţa actu- Pentru evoluţia unui copil, senzatia succesiunii

U ală.
Istoria ştiinţei ne-a obişnuit să consi-
derăm evenimentele din univers ca
avînd loc în spaţiu şi timp şi că sînt supuse princi-
trăirilor lui este lumea lui primară, pe care o are
înainte de cea spaţială, ce ia naştere tot prin inter-
mediul memoriei, dar mai întîi prin memoria miş-
cărilor mecanice ale corpului său. Formarea
piului cauzalităţii. imaginilor coerente, care să fie date de senzaţii
Care este domeniul de valabilitate al acestor luminoase, apare mult mai tîrziu. Distanţa apare
concepte? simultan cu durata şi ele ne sînt impuse de miş-
Ce ne oferă ştiinţa de astăzi, chiar de ar fi care, de mişcarea corpului nostru mai întîi, apoi
vorba numai de ipoteze pline de imaginaţie din de observarea altor corpuri care se mişcă.
care mîine experienţa va alege pe cea "adevă- Există însă o diferenţă imediată între distanţă şi
rată"? durată. Duratele nu pot fi comparate între ele,
Dintre cele trei concepte, timp, spaţiu, cauzali- căci sînt ansambluri de trăiri pe care le regăsesc
tate, poate că cel fundamental este timpul. numai în memorie, distanţele însă sînt indepen-
Conceptul de timp a avut o istorie zbuciumată, dente de trăirile mele şi, prin structura corpului
începînd cu Heraclit, care a remarcat pregnant im- meu ca şi a lumii care mă înconjoară, pot să corn-
portanţa lui în lumea evenimentelor) în special prin par două distanţe, ba chiar pot să disting dis-
faptul că nu putem' sesiza scurgerea timpului decît tanţe între părţile aceluiaşi corp. Una dintre dis-
prin contraste. Heraclit afirma că nu te scalzi de tanţe poate fi' luată ca etalon şi pot să compar.
două ori în acelaşi rîu, deci timp şi schimbare SÎnt prin suprapunere, distanţe le dintre două corpuri
concepte similare sau, dacă am fi mai precişi, con- cu distanţa etalon, asociind un număr cu fie-
statarea schimbărilor este cea care ne dă senzaţia care distanţă În raport cu etalon", adoptat.
duratei. Primele transformări pe care le sesizăm Spun atunci că pot măsura distantele.
sînt trăirile noastre specifice corpului nostru. Dar în procesul de măsurare nu rn-au interesat
Aceste trăiri, înregistrate în memorie, ne dau duratele parcurgerii distanţelor sau ale operatiilor
senzaţia că există o succesiune, care opune trăi- de comparare, căci am constatat că aceeaşi dis-
rile actuale celor trecute, înregistrate în memo- tanţă poate fi parcursă în durate diferite, rapor-
rie. Omul are capacitatea de ci compara între ele tate în memorie la succesiuni diferite de alte eveni-
trăirile din memorie cu trăirile prezente. Aceasta mente. Cu parcurgerea unei distante pot asocia
dă un sens pe lanţul trăirilor. O trăire a fost înain- aşadar şio altă noţiune, aceea de .,apidi~te _a
tea alteia sau după ea. Apariţia conceptului de parcurgem sau, cum o numim nOI, de viteza.
succesiune crează posibilitatea imaginării trăiri- Pînă acum, totul este subiectiv, dwatele mele
lor viitoare căci, dacă în memorie am un lanţ de pot să nu coincidă cu duratele altora, căci succe-
trăiri succesive, de ce nu mi-aş putea imagina că siunile mele de trăiri sînt altele.
trăirea mea prezentă va fi urmată de o altă trăire Apare însă o permanenţă în trăiri ~- aceasta
pe care încă nu am trăit-o, o trăire viitoare, o este aceeaşi pentru toţi cei care trăiesc pe pămînt:
trăire potenţială. iată deci cum trăirile şi me- ZIUA ŞI NOAPTEA, care se succed în mod uni-
moria ne conduc la succesiune şi' la pre- form şi, dacă trăirile unui om pot înceta la un rno-
zent-trecut-viitor, graţie faptului că putem com- ment dat prin moartea lui, ziua şi noaptea se vor
para în memorie trăiri diferite, ceea ce induce şi succeda şi după aceea. Inţelegerea acestui fapt a
conceptul de Înainte şi de după. creat dorinţa de a continua trăirile, aşa cum ziua
Apoi, devenim conştienţi de faptul că trăirile şi noaptea se succed, adică permanent, veşnic, la
reale sînt diferite de trăirile din memorie, căci nesfîrşit, dorinţă manifestă în revolta unor eroi
trăirile reale nu pot avea loc decît de la trecuţ la din piesele lui Eschil împotriva naturii care conti-
viitor, în timp ce trăirile din memorie pot fi par- nuă să existe, nesimţitoare la întreruperea vietii
curse în ambele sensuri, deci şi de la viitor la tre- noastre. Conceptul de veşnicie împinge durate le
cut de la trecutul imemorial la viitorul îndepărtat, ini-
Aceasta diferenţiază lumea reală de lumea' maginabil. .
personală din memoria mea, căreia aş 'putea Succesiunea zilelor şi a nopţilor poate fi compa-
să-i atribui caracterizarea de imaginară. In lu- rată cu o altă schimbare, aceea a curgerii nisipu-
mea reală, succesiunea trăirilor are loc într-un lui dintr-un vas în altul. Durata curgerii depinde de
s.ingur sens; în timp ce în imaginaţie pot să. consi- cantitatea de nisip şi de dimensiunile orificiului

ALMANAH ~
ANTICIPATIA ~
10
c1epsidrei. Astfel, succesiunilor de trăiri le aso- rămîn invariante numai la deplasări cu viteze uni-
ciem scurgerea nisip ului, iar duratele devin du- forme, căci, dacă viteza este accelerată, aceasta
rata acestor scurgeri. înseamnă apariţia unei FORŢE care schimbă sta-
Poate că în această etapă' a apărut asocierea rea sistemului, FORŢA MĂSURINDU-SE PRIN
scurgerii nisipului în clepsidră sau a curgerii apei ACCELERAŢIE.
unui rîu cu un concept obiectiv de DURATĂ. , Kant a justificat timpul absolut şi spaţiul ab-
căci pot compara durata zilei şi durata nopţii dacă solut newtonian ca fiind rezultatul unui cadru
asociez cu răsăritul şi apusul soarelui numărul aprioric al sensibilităţii noastre, reducînd ab-
care indică de cîte ori am răsturnat o clepsidră. solutul la intersubiectiv. Mentalitatea creată de
Chiar mai mult, pot să iau şi o clepsidră etalon Newton şi Kant a dominat modul de gîndire în şti-
dacă pun în ea acea cantitate de nisip care să ne- inţă pînă la apariţia, în 1905, a teoriei relativităţii,
cesite ca, între două răsărit uri succesive, să răs- care a pornit de la problema punerii de acord a
torn clepsidra de 24 DE ORI. Voi spune că o-ast- teoriei newtoniene cu teoria cîmpului electromag-
fel de clepsidră Îmi măsoară durata unei ORE şi netic construită lungă vreme pe baza concepte-
că. ziua (noapte. şi zi) are 24 de ore. lor newtoniene de spaţiu-timp-forţă.
In acest procedeu, am utilizat implicit ideea că Această punere de acord nu a fost posibilă fără
durata scurgerii nisipului din clepsidră este aceeaşi Să apară o restructurare profundă a conceptelor
la fiecare întoarcere a c1epsidrei, idee justificată de de timp şi spaţiu căci, aşa cum o mărturisea Min-
simetria spaţială a c1epsidrei, şi putem asocia cu kowski: "Spaţiul şi timpul în sine nu mai sînt decît
această idee un concept nou, acela de scurgere două fantome şi ceea ce este real este unirea lor,
uniformă. Deci, trecem de la succesiune la du- adică spaţiul-timp.
rată subiectivă, apoi la succesiuni şi durate obiec- Acest spaţiu-timp se DESCOMPUNE în spa-
tive măsurate prin scurgerea uniformă a nisipu- tii tridimensionale şi timpuri diferite, după cum ob-
lui.. servatorii universului au viteze diferite. Fiecare ob-
In pasul următor al gîndirii, am putea asocia cu servator îşi are spatiul şi timpul său. Spaţiul ~
scurgerea uniformă a nisipului o entitate inde- timpul nu mai sînt invarianţi pentru observa-
pendentă de trăirile noastre, dar este o caracteris- torii care se deplasează cu viteze uniforme
tică a lumii, pe care să o numim: TIMP. rectilinii unii În raport cu alţii, dacă vrem ca
Timpul se scurge uniform, dar, spre deosebire pentru aceştia procesele electromagnetice să
de nisipul din clepsidră, el se scurge veşnic, de la fie descrise de aceleaşi legi, exprimate prin
un trecut imemorial la un viitor inimaginabil. aceleaşi ecuaţii".
Dacă ştiu să măsor duratele şi distante le, atunci Einstein şi Minkowski păstrează un nou inva-
pot asocia cu parcurgerea unei distante o anumită riant, legile electromagnetismului, în care viteza
durată şi pot vorbi despre viteza cu care am par- luminii devine o mărime de prim ordin. Ea rămîne
curs distanţa şi chiar să o măsor, aşa cum făcea aceeaşi pentru observatorii de tipul lui Galilei.
Galileo Galilei cînd lăsa să cadă corpuri diferite Dacă viteza luminii rămîne aceeaşi, atunci măsu-
din turnul înclinat de la Pisa. k:leea genială a lui rile atribuite timpului şi spaţiului variază de la
Galilei a fost aceea de a fi ştiut să încetinească observator la observator, dar sombinaţia lor în vi-
mişcarea de cădere a corpurilor utilizînd planul în- teza luminiirămîne aceeaşi, deci apare un nou in-
clinat. variant, INTERVALUL SPAŢIU-TIMP.
Deosebim două tipuri de viteze, acelea în care lumea noastră este un _complex cu patru
distante egale sînt parcurse în durate egale, vi-, dimensiuni: 3 spaţiale + 1 temporală şi pentru
teze uniforme şi acelea care sînt caracteristice fiecare observator ea se DESCOMPUNE În
căderii corpurilor, în care viteza de creştere a vite- mod diferit În spaţiu şi timp.
zei rămîne aceeaşi, adică mişcări uniform accele- Această idee nouă nu schimbă modul de a
rate. descrie procesele şi multi oameni nu sînt Încă
Descartes a fost acela care şi-a pus pentru familiarizaţi cu ea.
prima oară problema: cum apare lumea unor ob- Conceptul de spaţiu absolut a fost pus la
servatori care se mişcă unul în raport cu altul cu îndoială, pentru prima oară, de către Riemann, în
viteze diferite? Răspunsul lui este că lumea este secolul trecut, în 1854_ APariţia geometriilor
inditerentă la mişcările noastre, deci că mişcarea neeuclidiene l-a făcut pe Riemann să se întrebe
relativă, de orice tip ar fi ea, nu schimbă imagi- care dintre aceste geometrii neeuclidiene este cea
nea noastră despre lume, imagine concretizată pe care procesele din universul nostru o respectă.
in legile proceselor fizice, care ar trebui să ră- Deci, geometria universului nu există apriori,
mînă aceleaşi, să se CONSERVE. cum o vrea Kant, ci din geometriile posibile, numai
Newton reprezintă pentru conceptele de timp şi experienţa ne poate spune care este cea adevă-
spaţiu o etapă importantă, căci el ne impune rată în universul nostru ACTUAL.
mentalitatea că: timpul se scurge uniform şi Atunci cînd Einstein, urmînd o idee a lui Mach,
independent de corpuri. iar spaţiul este un fel reduce cîmpul gravitational la proprietăţile geome-
de recipient fix În care se petrec fenomenele lu- trice ale spaţiului-timp, el este obligat să aleagă un
mii noastre şi, dacă l-am lipsi de orice alte proprie- spatiu riemanian, neeuclidian, cu o curbură
tăţi, spaţiul ar rămîne ca o mulţime de puncte geo- pozitivă, asemănător unei sfere. Păstrînd pentru
metrice între care există relaţiile geometriei eu- timp o scurgere uniformă, curbura este preluată
c1idiene. Avem un timp absolut şi un spaţiu ab- de. spaţiul tridimensional.
solut. Ia care trebuie să raportăm toate fenome- In jurul anilor 1926, cînd se punea cu insistenţă
nele lumii noastre. Mai mult, Newton rezolvă pro- problema geometrizării fizicii şi, deci, a reducerii
blema relativităţii mişcării. Legile lumii noastre singurului cîmp de forte cunoscut în afara celui

~ALMANAH
/ <;;;Jr ANTICIPATIA
11
gravitaţional, cîmpul electromagnetic, tot la o Plank, deci de 1000 de ori mai mici, la lQ-ll cm,
proprietate geometrică a spaţiului, au apărut ideile atunci spaţiul ne va apărea casuprafata oceanului
lui Kaluza şi Klein de a extinde dimensiunile văzută de la 10 metri, deci plină de valuri care se
spaţiului-timp la peste patru, în speţă la introduce- formează şi se sparg continuu În mod HAOTIC.
rea unei a cincea dimensiuni. , Curbura şi topologia spaţiu- timpului se schimbă,
A cincea dimensiune a teoriilor lui Kaluza-K1ein fluctuînd continuu şi haotic.
nu mai seamănă nici cu cele spaţiale, nici cu Dacă vom considera că particolele elementa-
timpul. Ea este compactizată, are o topologie re nu sînt altceva decît structuri În topologia aces-
specială, este răsucită În jurul ei ca un cerc pe tui spaţiu violent contorsionat, ne apropiem de
care ar trebui să-I parcurgem În timp. o altă imagine a lumii noastre, aceea a vidului
Astăzi, avem nevoie de spaţii cu 11 dimensiuni, fluctuant, considerat ca o lume În care apar şi
În teoriile de supergravitaţie şi cu 10 dimensiuni, dispar particule putînd crea chiar lumi, dar a căror
În teoriile superstrunelor, din care 7, respectiv 6 durată este limitată de relaţiile de nedeterminare
dimensiuni sînt compactiza1:e pentru a explica ale lui Heisenberg, căci ele nu persistă decît daca
sarcinile electrice, de culoare şi slabe şi forţele vom consuma energia necesară pentru a le stabi-
suplimentara faţă de cele cunoscute În 1926 pe liza În raport cu noi. Cu cît aceste lumi au o ener-
care aceste sarcini le produc pe lîngă cele gie mai mare, cu atît durează mai puţin (..\8"4==
electrice. A trebuit, Însă, să apară mecanica h'6'10-07 ergi sec.). '
cuantică pentru ca ideea dimensiunilor suplimen- La nivelul dimensiunilor Plank, nu mai putem
tare să capete consistenţă logică. _ vorbi despre un spaţiu-timp ca un receptacul În
Constanta lui Plank de acţiune: 6'10-' ergi care se petrec fenomenele universului. Ci, sub di-
sec., ne fixează, Împreună cu viteza luminii: mensiunile Plank, Însăşi particolele universului
c=3'10 III om/sec. şi ~.?ns~rl1=" 9ravita~iei a lui nostru nu sînt altceva decît fluctuaţii ale topologiei
Newton: G=6,67x10 cm gr _sec -, un sistem de spaţiului-timp.
unitati; pentru spaţiu 1,61'10-<' cm, iar pentru timp Atenţie! Deşi păstrăm termenul de' spa-
5.3610·' sec. ţiu-timp prin inerţie, totuşi conceptul asociat cu
De cînd expansiunea universului a fost descope- el este altul, încă insuficient cristalizat.
ntă de Hubbles, În 1920, Friedmann a propus un Nici teoria relativităţii, nici mecanica cuanti-
model de spaţiu-timp care descrie evoluţia univer- că nu mai sînt valabile la acest .nivel.
sului de la Big-Bang, În care Însă orice curbă Că mecanica cuantică şi relativitatea nu mai sînt
închisă poate fi deformată pînă la un punct. suficiente o dovedesc şi experienţele făcute În
Aceasta este o proprietate topologică a spaţiu-tim- 1987 la Milanb, de către Giulio Casati şi la institu-
pului. Universul Friedmann descrie bine o regiune tul de fizică Novosibirsk, de către Chiricov şi She-
de spaţiu de mai multe miliarde de ani lumină, dar pelianski de la Moscova. .
nu putem. vedea Întregul univers. Un atom de hidrogen are un electron. Dacă
Astăzi. se consideră că universul nostru nu are este ciocnit de un foton cu energie mai mare de-
această proprietate de conexiune simplă. cît energia lui de legătură, este scos de pe orbită
Un univers muJtiplu conex ar putea fi un producînd un ion de hidrogen, un proton.
univers în care galaxiile se repetă, identic cu ele Experienţa la care mă refer (Sci, Am., martie
însele, la distanţe enorme. Am putea vorbi de 1987) arată că există cazuri cînd, cu energii mai
galaxii diferite sau pur şi simplu am considera că, mici ale fotonului decît cele prevă zute de meca-
făcînd o călătorie În spaţiu, ne rotim pe suprafaţa nica cuantică, se poate produce ionizare!
unui ciliridru şi, deci, 'Întîlnim mereu aceleaşi S-a încercat să se interpreteze rezultatul expe-
galaxii. Curba noastră de evolutie pe suprafaţa rienţei ca un fenomen produs de o VARIAŢIE
cilindrului nu mai poate fi deformată la un punct HAOTICA a energiei electronului, spre deosebire
deşi spaţiul este multiplu conex. de prescriptiile mecanicii cuantice privind o ener-
Un alt spaţiu multiplu conex a fost inventat de gie bine definită, pe o orbită staţionară.
J.A. Wheeler, în 1957_ EI rezultă, de exemplu, prin iată cum, astăzi, asistăm la necesitatea unei
scoaterea dintr-un plan a două discuri, urmată de reajustări a conceptelor noastre de timp şi spa-
lipirea marginilor lor astfel încît să obţinem un mî- ţiu. Sîntem obligaţi să concepem un UNIVERS
ner. Putem gîndi astfel un spaţiu care să aibă o HAOTIC, care se manifestă ca spaţiu-timp la re.-
structură cu o topologie foarte complicată, ce ne zoluţii slabe, 10-12 C!J1, dar care este altceva la
poate da chiar senzaţia unei dimensiuni supli- 10-33 cm. '
men_tare dacă aceste structuri sînt legate şi au Dacă ne-am lăsa imaginaţia să zboare, am putea
loc la distanţe foarte mici. . scrie o nuvelă în care actiunea se petrece Într-o
Spaţiul-timp ne apare, În acest caz, în funcţie lume a cărei durată este de ordinul de mărime a
de distantele pe care le putem sesiza, ca şi cum unei fluctuaţii a vidului, o nuvelă În care lumea ar
am privi suprafata oceanului. Dacă o privim din apă rea cu structurile topologice stranii din tablou-
avion, de la 1‫סס‬00 de metri, ea pare un plan fără rile lui Esher. Dar cel mai straniu ar putea să ne
nici o cută, netedă, netedă, aşa cum apare spa- apară structura psihologică a personajelor, căci
ţiul-timp la scala proceselor nucleare, care au loc gîndirea Îşi are tipologia ei logică.
la distanţe de ordinul 10 12 cm. Dacă am mări re- Sarcina mea, Însă, nu este să scriu nuvele ştiin-
zoluţia cu care privim spaţiul astfel Încît să obser- ţifico-fantastice şi nici nu mă simt tentat să o fac,
văm la 10-30 cm, apare aşa cum ne-am apropia la căci aş avea senzaţia că limitez efortul imaginatiei
1000 de metri de suprafaţa oceanului şi observăm numai la o mică parte din solicitarea pe care o
că aceasta nu mai este netedă, dar este plană. cere dezvoltarea ŞTIINŢEI.
Cînd însă ajungem la rezolutii de dimensiunea

ALMANAH
ANTICIPAŢIA

12
Dumitru Constantin
Horia Vasilescu .

MORFINELE
CREIERULUI
iindcă oamenii au căutat dintotdeauna să tive; rolul lor este de a scădea influxul electric În
,.
stabilească sorgintea lucrurilor, putem afla momentul În care terminaţiile nervoase periferice
că macul a crescut din pleoapele pe care sînt excitate în număr mare. Pe lîngă acest meca-
Buddha şi le-a tăiat pentru a nu adormi. nism electro-fiziologic de inhibiţie care se epui-
Leac şi desfătare, latexul obtinut de la macul alb, zează în timp, encefalinele secretate de neuroni
opiul, .a fost utilizat de oameni din vremuri imemo- intermediari asigură persistenta blocajului, cu va-
riale. In practica medicală europeană, opiul a fost riaţii individuale destul de mari. Se pare că unul
introdus de Paracelsus din 1521, sub formă de dintre rosturile tehnicilor de stimulare transcuta-
tinctură, vestitul laudanum, remediul colicilor şi nată de tipul acupuncturii este acela de a menţine
insomniei, al acceselor de nervi şi al diareei; la sfîr- o cantitate crescuta de encefaline pentru micşora-
şitul secolului trecut era Încă prescris cu succes, rea percepţiei durerii, cu aplicabilitate În durerile
bineînţeles din lipsă de alte mijloace. Din opium au cronice.
fost izolate trei principii active cu mare utilitate Ca şi alte peptide bioactive, opiaţii sînt sinteti-
practică: morfina, narcotic şi analgetic euforizant, zati ca păr ti ale unui precursor mai mare, de re-
codeina-calmant al tusei, papaverina-spasmolitic şi gulă inactiv, eliberat şi fragmentat atunci cînd este
vasodilatator. Prin sintetizarea acestor substante, necesar. Endorfinele pot decurge din două tipuri
planta a Început să fie mai putin cultivată pentru de precursori: proopiomelanocortina (POMC) şi
necesităţile industriilor farmaceutice şi din ce În ce prodinorfina. Studiile lui Nakanishi şi ale colabora-
mai mult pe terenuri ascunse, pentru nevoile pietii torilor săi au dezvăluit structura interesantei proo-
interlope de stupefiante. Fiindcă opiul, morfina şi pio-melanocortine, secretată de neuronii hipotala-
heroina alină şi suferintele morale, cu greul tribut mo-hipofizari, un adevărat "macrohormon de
al dependentei fată de aceste droguri. stres", Partea activă a POMC conţine secventele
Despre opiacee n-ar fi crezut nimeni că se va de aminoacizi ale hormon ului adenocotticotrop
mai vorbi şi În afara mult dezbătut ului subiect al (ACTH), ale hormonilor melanocitostimulanţi (alfa
toxicofiliei. Cu toate acestea, pe la Începutul anilor şi beta-MSH), ale beta-endorfinei şi metioninence-
'70 au fost descoperite substante cu rol de recep- falinei. Deci, POMC este o secvenţă de aminoacizi
tori ai morfinelor la suprafata celulelor, apoi sub- care declanşează un important şir de reacţii în or-
stante ce antagonizează efectele morfinelor, nalo- ganismul supus la factorii stresanti. ACTH-ul sti-
xonul şi naltrexonul, pentru ca În 1974, Hughes şi mulează sinteza şi eliberarea hormonilor cortico-
Kosterlitz sa reuşească izolarea şi identificarea pri- suprarenalieni şi creşte .starea de atentie a indivi-
milor compuşi cu efecte asemănătoare opiului, dului, metionin-encefalina şi beta-endorfina scad
mentionin-encefalina şi leucin-encefalina. Continu- pragul de percepţie dureroasă, induc o stare de
area cercetărilor a permis să se descopere În 1978 euforie şi cresc tonusul muscular.
o nouă clasă de opioide, endorfinele (Guillemin şi Prin microstresul provocat de introducerea unui
colab.). De fapt, încă din 1965 Chang Hsiangtung ac, acupunctura induce fragmentarea POMC şi
determinase existenta unui principiu analgezic hi- eliberarea secventelor active amintite. Este de re-
pofizar pe care Însă nu a reuşit să-I izoleze. marcat conţinutul inforrnational ridicat al unei sec-
Cele două tipuri de opioide au distributii diferite vente de numar 134 de aminoacizi. De mai bine de
În organism; encefilinele sînt prezente În nume- un deceniu, au Început să se strîngă date asupra
roase structuri cerebrale şi extracerebrale, iar en- efectelor unor lanturi scurte de aminoacizi, con-
drofinele sînt secretate În special în regiunea hipo- statindu-se faptul că unele secvente de 3-5 ami-
talamo-hipofizară şi la nivelul cortexului limbic res- noacizi induc modificări metabolice şi chiar com-
ponsabil de reglarea comportamentului insticti- portamentale. Cercetători sovietici, de pildă, au
ve-emoţional. Determinarea prezentei encefaline- comunicat în 1985 că injectarea anumitori tri şi te-
lor în coarnele posterioare ale măduvei - spinării trapeptide declanşează manifestări instinctuale,
(unde sînt receptionata şi transmise la creier im- cum ar fi foamea sau furia. Nu trebuie să ne mire
pulsurile venite de la receptorii periferici) a permis deci faptul că polipeptide mai mari, cum sînd en-
clarificarea unora dintre mecanismele ce stau la dorfinele influenţează un timp mai Îndelungat o se-
baza teoriei "porţii de control" ale durerii (Mel- rie de procese psihice. Primele efecte studiate în
zack şi Wall, 1965). Porţile de control sînt sisteme cazul acestor substante au fost legate de module
de reglare a intensită ţii percepţiei senza ţiei dure- rea comportamentului motor (Amir, 1979); fiindca
roase, existente la diferite etaie ale căilor senzi- endorfinele acţionează la nivelul creierului, interfe-

ALMANAH
ANTICIPAŢIA
13
rînd efectele neuromediatorilor de tipul acetilcoli- primă constatare. ar fi că existenţa unor concen-
nei, noradrenalinei sau dopaminei. Astfel, injecta- traţii crescute de adrenalină întreţin rezistenta la
rea de beta-endorfină provoacă rigiditate şi cata- infecţii. S-a dovedit că timusul, organ esenţial în
lepsie, simptome întîlnite În schizofrenie, pe lîngă dezvoltarea imunităţii este sensibil la opiacee. Ga-
starea de euforie şi halucinaţii asemănătoare in- chelin (1986) consideră că fiecare celulă imunitară
gestiei de opiacee. Bolnavii depresivi, În schimb, este capabilă să integreze un mare număr de in-
manifstă o reducere a cantităţii de endorfine, ceea formaţii moleculare diferite, dintre care unele sînt
ce ar explica mai mica lor rezistenţă la stimulii du- strict imunitare, altele sînt legate de funcţiile ner-
reroşi şi tonusul muscular scăzut. voase' în special de maniera de răspuns la durere
Endorfinele stimulează procesele de conditie- şi la emoţii. O observaţie interesantă este aceea
nare şi învăţare mediate de acordarea unei recom- că leziunile cortexului cerebral stîng reduc numă-
pense, prin efect euforizant şi scăderea pragului rul de limfocite din timus şi le diminuă capacitatea
percepţiei dureroase implicate În acele procese. de acţiune (Geshwind, 1985), ceea ce ar confirma
Dresajul animalelor, de pildă, implică existenta en- rolul creierului În apărarea faţă de agenţii infec-
dorfinelor; la fel, antrenamentul sportivilor nece- ţioşi. S-a determinat experimental că ACTH-ul,
sită acest factor pentru ajungerea la performanţă. beta-endorfina şi alfa-interferonul au o structură
Multiplele acţiuni pe care le au endorfinele În orga- p.ntigenică asemănătoare, deci, o origine comună.
nism ne Îndeamnă la o serie de reflectii. Surprin- Inseamnă că cele trei sisteme de integrare a orga-
zătoare este, de exemplu, prezenţa de compuşi nismului În mediu - nervos, endocrin şi imunitar -
endogeni care modulează o serie de manifestări se află Într-o profundă corelaţie; şi mai Înseamnă
comportamentale. Creierul se protejează faţă de că psihicul, cu latura sa subconştientă, acţionează
stres secretîndu-şi propria morfină, pură, ieftină, pentru menţinerea hemostaziei prin influenţarea
cu efect imediat şi fără reacţii secundare. Dar şi acestor sisteme. Este interesant faptul că o sub-
mai de mirare este că există o morfină veqetală si stanta poate exercita atîtea efecte la nivele consi-
una animală. Dacă la animal i se poate înţeleg~ derate de regulă diferite: psihic, nevos, endocrin
rostul, la plantă nu. Exemplul nu este singular. In sau imunitar. La locul de Întîlnire al lor se produce
natură felurite plante conţin substanţe similare ce- mult-discutatul efect placebo, prin intermediul că-
lor din organism. Neuromediatorul acetilcolina ruia psihicul mediază efecte asemănătoare cu ale
provoacă reacţii asemănătoare celor provocate de unui medicament; tot aici acţionează probabil me-
nicotină şi de muscarină (o toxină din ciuperca todele de sugestie şi autosugestie care determină
Amanita muscaria). Sînt destule plante somnifere reglarea perturbărilor funcţionale; confluenţa siste-
sau halucinogene pe pămînt. In afară de hrană, lu- melor de integrare justifică termenul de medicină
mea vegetală ne oferă leacuri pentru alinarea sufe- psihosomatică. Iată de ce celebrul dicton "mens
rinţelor fizice şi psihice, important exemplu de so- sana in corpore sano" Îşi con firmă utilitatea şi de
lidaritate În cadrul lumii vii. ce este necesar să ne deprindem să nu punem to-
In decursul timpului, nu puţine au fost ocaziile tul la inimă, fiindcă orice suferinţă morală prelun-
în care s-au putut constata relaţii Între psihic şi re- .gită poate avea drept urmare o afecţiune organică.
zistenta organismului la îmbolnăvire. Fără Îndoială In nu putine cazuri descoperim că bolnavii de can-
că un trup sănătos menţine un psihic sănătos, şi cer au prezentat anterior stări depresive prelun-
invers. S-a vorbit despre aparitia unor boli autoi- gite, cu o veşnică nemulţumire fată de viaţă şi faţa
mune în urma unor şocuri psihice sau despre mult de propria persoană. Pentru a se dezvolta normal,
controversate vindecări miraculoase ale unor ca- individul trebuie să trăiască În armonie cu propria
zuri de maladii considerate incurabile (cancer, persoana şi cu natura, care Îi oferă omului hrană,
psoriazis etc.). Aceste constatări de ordin clinic in- sălaş şi alinare. Cu condiţia de a nu-i face rău.
cep să fie confirmate de studiile experimenta le. O

(urmare din pag. 9) prime a semnat actul de naştere al unei anumite


unelte sau tehnologii. La rîndul său, apariţia unor
orînduirii (primitivă, sclavagistă, feudală, capita- noi unelte a determinat folosirea unor noi materii
lis(ă, socialistă l. prime sau noi forme de energie şi invers.
In realitate, există momente În care descoperi- Deci, analiza naturii şi interdependenţelor pro-
rea unei materii prime de bază Îşi pune amprenta ceselor de schimbare nu poate fi redusă doar la
puternic pe Întreaga civilizaţie. Aşa s-a întîmplat unul dintre elementele forţelor sau relaţiilor de
cu piatra, cu bronzul, cu fierul, cu lemnul, cu oţe- producţie şi nici numai ca oportunităţi de progres
lul, iar În prezent cu siliciul şi cu informatia. Ele au şi cooperare. Multe din aceste schimbări pot să se
devenit nu numai unele dintre cele mai Însemnate transforme În surse suplimentare şi periculoase de
obiecte ale muncii, ci au determinat configuratia conflict. Provocarea lansată actualei civilizaţii, ac-
uneltelor de producţie, a tehnologiilor de prelu- tualul tip de dezvoltare este de a recunoaşte
care. influenţînd si modul de trai (hrană, îmbrăcă- schimbările, a le înţelege semnificaţiile şi implicati-
minte, adăpost, cultură, artă, stil de Viaţă). Ade- ile şi a le transforma din generatoare potenţiale de
sea, obiectul muncii, pentru a putea fi prelucrat crize şi tensiuni În forte de adaptare. Aceasta im-
sau transformat, a impulsionat crearea uneltei şi plică Însă şi o adaptare şi rafinare a "uneltelor"
tehnologiei adecvate, a .energiei utilizate, a modu- noastre de cunoaştere, În general şi În special a-
lui de organizare etc. In numeroase cazuri de-a celor ce ne ajută să Înţelegem mai bine, mai În
lungul istoriei se poate. spune că ,:atura materiei profunzime natura Şi mecanismele schimbărilor.

ALMANAH ~
ANTICIPATIA ~
14
Constantin Maximilian

BIOETICA
IMPOSIBILULUI

CI
enetica a visat Întotdeauna, chiar atunci dreptul de a urma cursurile unei facultati? Va avea
cînd ea Însăşi era un vis. A vrut să o întreprindere libertatea să refuze angajarea cui-
transforme lumea, să-i dea noi sensuri mai va deoarece este purtătorul unei mutaţii specifice
apropiate de sperantele noastre perene. A care reduce capacitatea lui adaptativă? Sau o ul-
vrut să corecteze erorile evolutiei, a vrut să desci- timă întrebare: alegerea sotului va presupune
freze imposibilele aventuri ale devenirii umane. A aprobarea, oare, a unei comisii de intelepti geneti-
vrut imposibilul... ciqni?


În urmă cu ceva mai putin de două decenii era
Intrebarile-nu sînt inutile şi nici premature. in
S_U.A a fost instituit, acum cîţiva ani, un program
de detectare prenatală a anemiei cu celule falci-.
cartografiată prima genă umană. Cu o tehnologie forme, o anemie severă conditionata genetic ore-
rudimentară. Şi era cert că mai devreme sau mai zentă îndeosebi la populatia de culoare. Bunei in-
tîrziu vor fi identificate şi localizate cele cîteva zeci tentii erau evidente, heterozigotii erau avertizati
de mii de gene ale universului nostru genetic. asupra riscurilor pe care le implică uniunea cu art
După toate probabilităţile, genomul uman este heterozigot. Mai mult, heterozigotii urmau să be-
constituit din aproximativ 50 000 de gene, într-un neficieze de asistenţă prenatală. Şi totuşi populatia
set haploid, aceasta însemnînd 100 000 de gene_ O de culoare s-a simtit discriminată şi a cerut sus-
preocupare pentru Întreg secolul- următor, pendarea programului. Dacă cercetarea ar fi fost
susţineau cei mai pesimişti dintre geneticieni, dacă precedată de o largă campanie prealabilă, rezulta-
nu cumva hărţile cromozomiale vor rămîne pentru tele ar fi fost diferite. Dar initiatorii programului au
Încă mult timp o speranţă imposibilă. A apărut ignorat acest aspect. Am reamintit acest moment
Însă tehnologia ADN-u1ui recombinat-ingineria ge- deoarece el demonstrează că genetica este şi va fi
netică. Şi dincolo de toate aşteptările, În 1987 a obligată să anticipeze reactiile psihologice ale vii-
fost terminată prima hartă cromozomiaIă. De fapt, toarelor ei realizări.
au fost descoperite doar 450 de gene-markeri - Nu numai Show s-a aplecat asupra impact ului
prin intermediul cărora pot fi detectate restul ge- moral şi social al geneticii. Ea a privit numai viito-
nelor. Este aproape cert acum că pînă la sfîrşitul rul apropiat. L-a privit lucid. Dar de-a lungul anilor
secolului computerele din generatia a cincea vor au fost creionate nenumărate alte scenarii, proba-
înregistra toate genele umane. Apoi peste puţini bile sau improbabile. optimiste sau apocaliptice.
ani vor fi cunoscute infinitele variatii.. Şi atunci S-a presupus, de pildă, că peste decenii fiecare
vom şti de ce fiecare dintre noi este un eveniment nou-născut va fi supus unor ample investigatii ge-
biologic irepetabil. Probabil lumea secolului urmă- netice.la capătul cărora vor primi dreptul de.a trăi
tor va cunoaşte structura genetică a tuturor copii- numai cei ce au o constelaţie genică pozitivă. Se
lor. Fiecare va avea o fişă cu punctele lui de rezis- reaminteşte că oarecum similar procedau şi spar-
tentă şi de sensibilitate biologică. tanii; ei aruncau de pe stînca Taygetos copii mal-
Margaret Show se oprea descumpănită în faţa formaţi.
perspectivelor. Ce se va întîmpla atunci cînd vor Conform altui scenariu la fel de aberant, copiii
exista asemenea fişe. Fişe care să cuprindă desti- veacului următor nu vor mai avea nume ci nu-
nul potential, genele favorabile şi genele mere impuse de calculatoare. Maşinile electronice
detrimentale, rnutaţiile care diminuează adaptarea vor urmări evoluţia individuală şi vor decide mo-
generală, genele de susceptibilitate la infectii şi la mentul în care oamenii vor fi eliminaţi.
cancer, prezenţa sau absenţa genelor care condi- ...Scenarii de coşmar care ilustrează concluzia
ţionează cancerul sau diabetul zaharat, schizofre- că genetica se grăbeşte spre un viitor necunoscut.
nia sau infarctul miocardic .._ Şi de ce nu? natura Am vrea Să credem însă că ştiinţa se va opri în
constelaţiei de gene care controlează inteligenta. fata fiecărei mari realizări şi va analiza consecin-
Nimic nu ne împiedică să presupunem că geniile tele previzibile.
vor fi identificate în momentul naşterii sau chiar
mai înainte. Se conturează torente de întrebări, in- Reproducerea
formaţiile strînse în computer vor fi publice sau
confidentiala? Vor constitui oare un criteriu de se- Evolutia a experimentat numeroase solutii capa-
lectie profesională? Nu cumva ereditatea va de- bile să asigure reproducerea speciilor. S-a oprit
veni un criteriu de aleqere a elevilor care vor avea asupra multiplicării sexuate. Şi nu lntîmplător. Din

(~ ~ALMANAH
~ ANTICIPAŢIA
15
fuziunea a două experiente evolutive, fiecare ce- tidian. Dacă actualele informatii sînt corecte,
lulă germinală matură fiind un eveniment evolutiv, acum doi ani s-a născut primul copil cu sex stabilit
rezultă un organism unic. El va fi supus judecăţii Înainte de fecundaţie. Din nou ne Întrebăm: me-
selectiei naturale şi va supravieţui sau va dispare. toda este sau nu "inocentă" moral? Nu cumva ac-
Orice alt mod de reproducere este mai puţin favo- tualul raport dintre numărul de băieţi şi fete va fi
rabil transformării. Genetica se Întreabă Însă dacă perturbat? In cele mai multe părţi ale lumii părinţii
nu poate. Înlocui sistemul "obişnuit'" cu altul mai vor mai mulţi băieţi decît fete. Pentru a se elimina
.eficient. Intrebarea este firească, deoarece repro- orice risc, comisiile de bioetică vor interzice pre-
ducerea sexuată este plină de riscuri. Foarte mulţi determinarea sexului. Chiar În ciuda unor justifi-
embrioni sînt victimele erorilor de diviziune celu- cări solide. Pentru că prima excepţie va antrena
lară; iar dureros de multi copii sînt handicapaţi ge- valuri de excepţii. Fireşte va fi larg utilizată În zoo-
netic, un preţ necesar pentru a avea o majoritate tehnie. Nici fecundaţia in vitro, nici predetermina-
normală. In sfîrşit, cel puţin 10% dintre soţi sînt rea şexului nu vor periclita evoluţia speciei noas-
sterili sau infertili. tre. In faţa, unor potenţiale pericole, comunitatea
Genetica a Început cu sterilitatea, dar, foarte va adopta soluţii adecvate.
curînd, a Înţeles că intră În plin necunoscut. Aşa Dar... va fi posibilă manipularea gameţilor şi a
cum se Întîmplă deseori În ştiinţă a căutat soluţiiI embrionilor, este vorba despre manipularea gene-
chiar dacă nu avea nici o explicaţie plauzibilă a tică. Fecundaţia va avea loc cu gameţi selecţionaţi
proceselor pe care le cerceta. Şi a realizat fecun- sau transformaţi, cu un univers genetic prestabilit.
daţia in vitro. Totul pare simplu. Aşa cum Copiii vor avea particularităţi somatice şi psihice
sugerează şi numele, fecundaţia are loc În labora- cerute de părinţi. Ce ar putea fi mai firesc decît
tor. Embrionul format este transferat În mediul lui dorinta unei mame de a avea un copil 'cu un coefi-
natural unde Îşi continuă evoluţia. Proporţia eşe- cient de inteligenţă extrem de mare? Unde se va
curilor este Încă mare. Dar nu are prea multă im- opri Însă genetica? Nimeni nu are curajul să antici-
portanţă. Fecundaţia in vitro este o realitate emo- peze consecinţele acestei performante. Orice sce-
ţionantă. Dar... este oare şi o soluţie morală? Pen- nariu are toate şansele de a fi real, nu are impor-
tru cei mai mulţi medici este o simplă scurtcircui- tanţă cînd. Să ne imaginăm pentru o clipă că ge-
tare a proceselor naturale care nu violează nici netica va stabili speranţa de viaţă a fiecărui indi-
unul dintre principiile noastre morale. Oarecum vid. Nu este o utopie de vreme ce au fost desco-
neaşteptat, ea a generat discuţii violente. Şi iată perite genele longevităţii. Inainte de a manipula
de ce. Fecundaţia in vitro implică obţinerea mai aceste gene sîntem obligaţi să răspundem multor
multor ovocite. După fecundaţie) unul singur este Întrebări printre care şi celei cine va deveni nernu-
Însă transferat În uterul unei femei. Ceilalţi sînt ritor? Pe ce criterii vor fi selectionati cei ce vor
utilizaţi pentru cercetări ştiinţifice. Numai astfel putea trăi mult mai mult decît restul populaţiilor?
embriologia va putea elucida necunoscutele deve- Poate că ar fi mai Înţelept să nu ne grăbim. Dacă
nirii individuale. Dar este oare embrionul o fiinţă vrem să modificăm viaţa, să Începem cu lumea ve-
umană cu drepturi egale cu cele ale oricărei alte fi- getală. Avem nevoie de plante cu mare valoare
inţe, cu cele ale unui copil, sau acest statut este economică, rezistente la agresiunile mediului, la
atributul embrionilor evoluaţi? Dacă orice embrion secetă şi la infecţii... avem nevoie de cît mai multe
poate fi considerat fiinţă, atunci experimentele plante capabile să folosească azotul din atmosferă,
echivalează cu o crimă. Şi factorii de decizie aus- aşa cum fac leguminoasele... .
tralieni, de exemplu, au cerut suspendarea tuturor
cercetărilor. Este evidentă coloratura religioasă a Tulburările genetice
hotărîrii. Foarte probabil că sub presiunea comu- Se vorbeşte pretutindeni despre patologia gene·
nităţii cercetările vor fi reluate. Legiuitorii austra- tică. Şi este firesc. Deoarece 5% dintre toţi copii
lieni au uitat că viaţa unui copil este sacră, dar că au o tulburare genetică sau parţial genetică, cu
viaţa unui embrion poate fi Întreruptă dacă el este consecinţe detrimentale. 2-3% sînt expresia unei
handicapat genetic. Nu există alternativă. singure mutaţii genice, 1% sînt condiţionate-polige-
Este imorală Însă fecundaţia in vitro urmată de nic, fiind consecinţa mai multor mutaţii produse În
transferarea embrionului în cavitatea uterină a condiţii particulare de mediu, iar 0,60%de anoma-
unei mame de Împrumut, a unei mame care ac- lii cromozomiale. Dar acesta este doar vîrful ais-
ceptă' să poarte o sarcină ce nu este a ei. Metoda bergului. Pe măsură ce pătrundem mai adînc În
este imorală deoarece mamele purtătoare sînt "În- universul genetic Înţelegem că o mare parte din
chiriate": După' terminarea sarcinei, copilul este patologia umană este genetică. iată numai cîteva
redat mamei lui biologice. Dar dacă mama "de îrn- exemple cu totul concludente: cancerul, diabetul
prumut'inu mai vrea să cedeze copilul? Sau ce se zaharat, hiperlipemiile, hipertensiunea arteriaIă, in-
Întîmplă dacă rezultă un copil anormal şi mama farctul .miocardic... toate implică participarea ere-
biologică refuză să-I primească? Sau mama de Îm- dităţii. In asemenea circumstanţe, medicina nu are
prumut dispare În timpul sarcinei, eventual În tim- alternativă, trebuie să asigure un larg program de
pul naşterii? Dincolo de părerile noastre, mamele profilaxie, atît prenatală cît şi postnatală. Dar posi-
de Împrumut vor rămîne probabil o solutie ex- bilităţile medicinei sînt Încă limitate. Explicaţiil
tremă, în circumstanţe extreme. Jocul cu reprodu- sînt simple, nu pot fi identificate toate tulburările
cerea continuă şi fără nici o Îndoială va mai conti- genetice, costul investigaţiilor fiind prohibitiv. Sin-
nua. gura soluţie este identificarea mamelor cu risc ge·
Fină la sfîrşitul secolului, predeterminarea sexu- netic, urmată de detectarea postnatală. Este o
lui, alegerea sexului viitorului copil, va intra În co- premisă elementară pentru a reduce incidenta

ALMANAH ~
~NTICIPATIA ~
16
acestor tulburări. Beneficiile ar fi imense. Dacă constituită exclusiv din oameni fericiţi? Am .vrea
toate sarcinile ar fi monitoriza te ar dispare toate să credem că manipularea psihicului va Începe cu,
anomaliile cromozomiale şi foarte multe, deocam- eliminarea violenţei interumane. Vor fi transtor-
dată, erori metabolice. De asemenea utilizînd tot mate şi speciile animale şi speciile vegetale. Plante
ceea ce Înseamnă medicină contemporană ar di- pe care evolutia nu le-a experimentat niciodată
minua considerabil incidenta malformaţiilor conge- vor Încolţi În toate colţurile planetei, organisme ve-
nitale comune, grup ce include, printre altele, lu- ge.tale imaginate de computerele laboratoarelor de
xatia de şold şi malformaţiile congenitale de cord. mîine. Au apărut deja maşinile de sintetizat gene
Şi cîndva, În cea mai bună dintre lumile imaginaţiei din generaţia a treia. Va fi .suficient să li se fixeze
noastre, tulburările genetice vor rămîne o amin- programul şi ele vor căuta constelatie genică cea
tire. Pînă atunci trebuie să facem tot ceea ce .se mai favorabilă.
poate face. Vom Încerca să corectăm tulburările Aşteptînd, genetica se joacă: a reuşit să modi-
genetice, mai corect spus, vom tocerca să corec- fice compoziţia laptelui, a ameliorat calitatea lînei,
tăm mutaţiile specifice. Foarte-probabil În anul În a amplificat dimensiunile corporale ale oilor, iniec-
curs va avea loc prima tentativă de acest fel. Teh- tîndu-le hormon de creştere şi a aruncat în circu-
nologia este relativ simplă: o genă sintetizată artifi- laţie plante capabile să reziste gerurilor din primă-
cial va fi inclusă Într-un virus, iar virusul va fi ino- verile tîrzii. .
culat în celule. Dacă gena va fi captată de celulele Fiecare dintre aceste remarcabile performante
gazdă şi dacă va funcţiona, atunci vor fi corectate ridică numeroase Întrebări cu o profundă colora-
tulburările c1inice. tură etică. Cu totul firesc au fost create în toate
regiunile dezvoltate comitete de bioetică. Ele re-
Mai curînd sau mai tîrziu, genetica va reuşi să flectă interesul comunităţii ştiintifice faţă de propri-
manipuleze rezervorul genetic al speciei noastre. ile ei realizări. Dar la fel de interesată este şi lu-
Dar Înainte de a transforma ingineria genetică mea nemedicală. De aceea, Î(l aceste comitete au
Într-o metodă de rutină este obligată să anticipeze fost cooptaţi jurişti, prelaţi ... In afara comisiilor de
toate consecinţele posibile, În măsura În care pot bioetică nationale există şi comisii locale - În cli-
fi prevăzute. Vor fi corectate toate tulburările ere- nici, chemate să soluţioneze probleme urgente şi
ditare sau nuinai cele mai uşor accesibile interven- deseori chinuitoare. Exemplul care urmează este
ţiei? Vor beneficia de terapie genică toţi copiii lu- edificator. Viata multor bolnavi finali ar putea fi
mii sau numai o parte şi pe ce criterii vor fi selec- prelungită cu zile sau săptămîni dacă s-ar folosi tot
ţionaţi cei privilegiaţi? . ceea ce Înseamnă terapie intensivă modernă. Cos-
Dacă există soluţii alternative mai puţin eficiente tul este Însă prohibitiv. Cineva trebuie să decidă
vor fi folosite şi cînd? dacă tratamentul este sau nu suspendat. Decizia
După prima experienţă cercetările vor continua este dificilă. De aceea În multe spitale acest rol şi-l
şi chiar se vor extinde; unde se va opri ingineria asumă comisiile de bioetică. Pretutindeni se dis-
genetică? Va corecta numai tulburările ereditare cută raportul dintre cost şi beneficii. Oricît ar pă-
sau va Încerca să modifice şi genele norma le sau rea de dureros, medicina tiu are alternativă.
considerate normale? Nu cumva peste decenii ge- Poate şi mai complexă este situaţia copiilor han-
netica va Încerca să creeze o nouă specie? Intre- dicapati şi înapoiaţi mental. Deseori viaţa acestor
barea este deocamdată o simplă ipoteză, improba- copii depinde de momentul intervenţiei chirurgi-
bilă, dar ritmul performanţelor sfidează orice anti- -cale. Dar este justificată moral salvarea unui
cipaţie. Să rămînem Însă la posibil. Nu cumva În nou-născut care va rămîne un marginal social?
viitorul previzibil genetica va reuşi să amelioreze Răspunsul Întregii comunităţi medicale a fost una-
caracterele somatice administrînd de pildă hormon nim - nu se poate face nici o discriminare Între
de creştere sau transplantînd gene care contro- copiii normali şi cei handicapaţi - toţi au dreptul.
lează sinteza şi utilizarea acestui hormon modifi- să trăiască beneficiind de suportul generos al co-
cat, mai eficient decît cel natural? S-ar forma copii munităţii.
giganţi sau oricum copii cu o Înălţime superioară Comitetele de bioetică abordează uneori pro-
mediei actuale. Dar cum se vor integra Într-o lume bleme aparent bizare. O femeie face un tratament
construită pe alte standarde biologice? la Începutul sarcinei, deşi medicul i-a interzis; se
Nici o temă nu generează mai multe discutii de- naşte UQ copil handicapat. Este vinovată sau nu
cît inteligenţa. Despre originea ei se ştie destul de mama? Intrebarea este justificată doar în ipoteza
puţin. Se pare că ar fi condiţionată de sisteme de în care anomaliile copilului au fost cert induse de
gene. Aşa se explică de ce geniul nu este ereditar. medicamente. Cine poate să răspundă 'acestei di-
Este cert Însă că implică un puternic coeficient leme?
ambiental, dovadă observaţia curentă că cei mai Am reamintit doar cîteva momente din noua bi-
mulţi dintre copiii crescuţi Într-un mediu carentat oetică. O bioetică care va influenţa profund gîndi-
în proteine, În primele luni postnatale, vor avea un rea medicală şi atitudinea comunităţii faţă de me-
coefident de inteligentă mai mic decît cel al copii- dicină. In anii ce vin, genetic;a va aduce fapte şa-
lor privilegiati. cante cu urmări "ciudate"; care vor fi greu accep-
Este însă cert că biologia va controla alti para- \tate. Apoi vor deveni banale realităţi.
metri psihici: memoria, tristeţea ... pe care le-am Pentru secolul XXI se aşteaptă crearea primului
considerat mult timp componente fireşti ale isto- individ artificial - ~nele lui sintetizate în laborator
riei noastre. Dar din nou trebuie să -ne Întrebăm - vor fi incluse în cromozoni şi apoi În celule sinteti-
va continua să evolueze o specie care nu mai cu- zate şi ele... şi mai departe? Ne putem imagina
noaşte dilemele, care a uitat ce Înseamnă aminti- orice. Să nu uităm Însă, jocul cu viaţa este plin de
rile dureroase? Va exista oare vreodată o specie pericole ... !

ALMANAH
ANTICIPAŢIA
17
Solomon Marcus r-:
frolltie~le
CALCULATORUL %O<J.şt;elii
ŞI STUDIUL
LITERA TURII
n ultima vreme, problema utilizării calculatoa- Schmidt (Computers and literary criticism.

I relor în studiul operelor literare şi al istoriei li-


terare solicită atentia unui număr. tot mai mare
de cercetători. Reviste special dedicate folosirii
calculatoarelor În umanistică apar de cîteva dece-
Can the conceptual approach break the dead-
lock?, Sprache und Datencerarbeitunq 7, 1979,
p. 26-32), care a fost preocupat de o chestiune si
milară, cele mai multe cercetări literare efectuate
nii. Menţionăm, în această ordine de idei, revistele cu ajutorul calculatorului au în vedere, deocam-
Computers and the Humanities (S.U.A) şl Li- dată, probleme de o relevantă redusă, din punctul
terary and Linguistic Computing (Anglia). Insă de vedere al orientărilor dominante în critica şi is·
recent rolul inteligentei artificiale În analiza literară toria literară. Corelat cu acest fapt este şi un altul
şi eventual În creatia literară preocupă tot mai cele mai multe explorări computationale în dorne-
multi teoreticieni şi scriitori. Dacă o carte ca niul literar eludează achizitiile teoriei literare, fiind
aceea a lui B.H. Rudall şi ToN. Corns Compu.ters mai degrabă empirice decît teoretice. Colin Mar-
and Literature - a practical guide (Abacus tindale (Sit with statistidans and commit a 50-
Press, Cambridge, Mass ci! Tundbridge Wells, dai science: Interdisciplinary aspects of poe-
Kenr, 1987) se multumeste să electueze un tur de tics. Poetics, 7, 1978, p, 273-282) observa că în
orizont asupra aspectelor computationale În stu- tehnica literară cornputaţională sînt deseori numă-
diul literaturii, aşa cum s-au cristalizat ele În rate tot felul de lucruri fără o semnificatie literară
aproape 40 de ani de cercetări, alte publicatii, care clară, convingătoare. Aceste reproşuri sînt, fără
au În vedere fenomenul literar-artistic În Întreaga îndoială, justificate. Să ne amintim însă că şi în
sa complexitate, ca Poetics, Poetics Today, lingvistică s-a parcurs o evolutie de acest fel. Pen-
Style, SPIEL sau Empirical Studies of Art, se tru a se ajunge la o cercetare statistică de Înalt ni-
ocupă tot mai frecvent de perspectiva algoritmică vei teoretic în problemele de lingvistică istorică (de
În întelegerea literaturii şi artei. Numărul pe de- tipul celor despre care am relatat în Timpul, Edi-
cembrie 1987 al revistei internaţionale de teoria li- tura Albatros, 1985), a trebuit să se treacă mai în-
teraturii Ppetics este în întregime dedicat acestei tîi prin etapa statisticilor vulgare, care au atras
chestiuni. In mod deosebit ne-a reţinut atentia stu- contestatie multor cercetători, şi astăzi marcati de
diul - The Computer in Perspective, datorat lui această amintire (unii dintre ei, fără să' fi aflat că
RA Zwaan, specialist în literatură comparată, te- între timp situatia s-a schimbat). Tot aşa, teoria
orie literară şi lingvistică computaţională de la Uni- matematică a invăţării avea În vedere, intr-o primă
versitatea din Utrecht (Olanda). etapă, exclusiv aspectul empiric, de interactiune a
stimulilor şi răspunsurilor, pentru ca abia începînd
De la margine spre centru cu anii '70 să cuprindă şi aspectele reflexive, inclu-
De ce oare, în ciuda numeroaselor sale utilizări, siv interactiune a dintre ceea ce este Înnăscut şi
calculatorul a rămas, pînă azi, un simplu auxiliar al ceea ce este dobîndit din experienţă. Aşa au deve-
exegezei literare şi nu rareori contestat? Ce ar nit universaliile lingvistice o problemă nu numai
trebui să se întîmple pentru ca din pozitia sa mar- lingvistico-filozofică,ci şi una care priveşte noile
ginală calculatorul să se apropie de centrul, de discipline cognitive, dezvoltate în legătură cu inteli-
inima vie a' cercetărilor literar-artistica? Acest mod genta artificială.
de a întreba, al lui Zwaan, contine o presupozitie legătură slabă cu teoria
la rîndul ei discutabilă, deoarece pentru un istoric S. Wittig (The computer and the concept of
literar problemele de localizare şi datare sau de' text. Computers and the Humanities 11, 1978, p.
stabilire a paternităţii unor texte, a filiaţiei unor' 211-215) a observat că utilizarea calculatorului nu
manuscrise, nu sînt deloc marginale, după cum prea a depăşit cadrul Noii Critici (New Criticism).
nici pentru unii compozitori problema stăpînirii, a Zwaah adaugă şi pe cel al structuralismului, avînd
controlării analogului grafic, geometric·topologic, În vedere probabil şi tradiţia europeană. Cadrul
al structurilor sonore nu este una periferică. Or, acesta nu ar fi fost chiar atît de Îngust dacă ar fi
acestea sînt probleme care nu mai pot fi abordate fost utilizat în întreaga sa complexitate. Insă re-
azi În mod eficient fără mijloacele moderne ale in- flecţia teoretică asupra rolului calculatorului În cer-
teligentei artificiale. Desigur, Zwaan cunoaşte cetarea literară este, deocamdată, foarte săracă;
aceste lucruri, dar are în vedere o realitate statis- în aceste conditii, proliferează tot felul de idei vul-
tică. După o investigatie efectuată de K-M. ~are, privind competitia dintre om şi calculator.

ALMANAH ~

18 ~NTICIPATIA ~
Zwaan pretinde ci a 'întreprins o investigatie bi- Fourier, analiză componenţială etc.) complicate.
bliografică foarte amplă, la capătul căreia nu a pu- Punctul slab al acestui demers constă, după
tut identifica totuşi mai mult de vreo zece articole Zwaan, în faptul că acelaşi corpus, care a sugerat
care să poată fi considerate teoretice în domeniul ipotezele, este folosit pentru testarea ~cestor ipo-
cercetării literare asistate de calculator. Cerceta- teze, ceea ce creează un cerc vicios. Insă această
rea literară computaţională este aproape exclusiv circularitate este atenuată şi chiar anulată de fap-
confiscată de tot felul de programe de calculator, tul că ipotezele provin dintr-o abordare hermeneu-
in timp ce gradul lor de relevantă literară este pus tică, în timp ce testarea este de natură experimen-
între paranteze (sau cumva lăsat in seama altor ti- tală şi computaţională. De altfel, în ansamblu, ter-
puri de cercetători? Dar criticii, istoricii şi teoreti- menul de empiric ar trebui înlocuit cu cel de ex-
cienii literari de formatie exclusiv umanistă încă nu perimental în întreaga argumentare a lui Zwaan,
se grăbesc să preia această ştafetă). Aici ne pu- deoarece este vorba mereu de experiente provo-
tem angaja într-o discutie mai bogată privind difi- cate de către cercetător, în care observaţie empi-
cultăţile stabilirii unei colaborări mai serioase între rică se articulează organic cu investigaţia analitică
informaticienii umanişti şi cercetătorii literari de algoritmică; or, tocmai la interferenta empiricului
formatie tradiţională. Dificultatea este în primul cu secvenţialul emisferei cerebrale stîngi se află
rind una de limbaj. Jargonul informatic nu poate fi . abordarea experimentală. Pentru a respecta termi-
învăţat uşor de cineva care nu mai este foarte tî- nologia autorilor discutaţi aici, ne vom referi in
năr. R.A. Zwaan, pe care-I avem în vedere aici, continuare la studiul empiric al literaturii, dar con-
este născut în 1%2, dubla sa formatie fiind astfel siderăm că, în acest context, empiric trebuie citit
mai uşor de inteles. Cei mai în vîrstă îşi procură experimental.
argumente apriorice de respingere a calculatorului
(povestea cu dezumanizarea), punindu-l astfel pe Două variante ale orientarii empirice
interlocutorul informatician într-o pozitie de pat Orientarea empirică a cunoscut, începînd cu
(pentru a vorbi în termeni şahişti). mijlocul deceniului al optulea, două variante;
prima, reprezentată în primul rind de Norbert
o discrepanţă Între literar şi algoritmic? Groeben, este orientată spre metodă, incercînd să
Există totuşi unele orientări mai încurajatoare. rezolve probleme vechi (în primul rind interpreta-
Zwaan înscrie aici tendinta de fundare a unui stu- rea textelor literare) cu metode noi (cu precădere
diu empiric sistematic al literaturii, observată cu imprumutate din ştiinţele sociale). A doua va-
precădere la unii cercetători germani (S.J. riantă, reprezentată de aşa-numitul grup NIKOL
Schmidt, Grundriss de!: empirischen Literatur- organizat în jurul lui Siegfried J. Schmidt este
wissenschaft_ Braunschweig/Wiesbaden: Vieweg, orientată spre teorie (a se vedea P. Finke, Emipiri-
Band 1, 1980; Band 2, 1982, Foundations for the zităt allein genugt nicht:. Kritische Oberle-
empirical study of literature: Components of gungen zu Konzeptionen emririscher Wissen-
a basic theory. Hamburg: Buske, 1982; P. Finke, schaft. SPIEL 4, 1985, p. 71-97 şi nu se mai con-
Konstruktive Funktionalismus: Die wissen- centrează asupra interpretării textelor literare, ci
schaftstheoretische Basis einer empirischen "scufundă'" această problemă în alta, mai vastă, a
Theorie der Literatur. Braunschweig/ Wiesba- 'descrierii şi explicării "sistemului literar al actiunii
den: Vieweg, 1982). Aspectele empirice conduc în sociale" (interpretarea literară este un act în ca-
mod natural la ansambluri de date care trebuie drul acestui sistem, deci ea nu poate avea statut
prelucrate la calculator. Numai că unii cercetători de metodă ştiinţifică; interpretarea este unul dintre
care adoptă această orientare cantonează la nivele obiectele examinate. Din punctul de vedere al lui
mai abstracte. Se creează astfel o discrepanţă în- P. Finke, membru al grupului NIKOL, orice con-
tre o abordare literară care nu-şi actualizează po- cepţie literară care se defineşte în raport cu o
tentialul computaţional şi o orientare algoritmică clasă de texte (şi de fapt aici intră mai toate ma-
neasociată cu o conceptie literară clară . Tocmai rile direcţii de teorie literară) este conservatoare.
reducerea şi, eventual, eliminarea acestei discre- In concepţia neconservatoare a grupului NIKOL,
pante constituie obiectivul lui Zwaan, care, în cău- textul literar nu are un statut ontologic. Sensul şi
tare de aliati, în îndrăzneata sa tentativă, pune in structura nu sint proprietăţi textuale indepen-
discutie un articol al lui John B. Smith (Compu- dente, ci construcţii efectuate de către un cititor
ter c,riticism, in W.A. Sedelow Jr. and S. Yeates (H. Hauptmeier, Toward an empirical science
Sedelow [eds] , Computers in Language Re- of literature. Empirical Studies of Art 1, 1983, p.
search [voi. 2], p. 25-59, Berlin / New York, Am- 173-191).
sterdam: Mouton, 1983), în care se susţine că o Chiar din această prezentare sumară a celor
concepţie teoretică adecvată în ceea ce priveşte două orientări, este uşor de văzut că Groeben se
cercetarea literară cornputaţională este furnizată apropie mai mult de cerintele criticii cornputatio-
de formalismul rus şi de structuralismul francez. nale decit S. J. Schmidt, deoarece în critica corn-
Pentru a-şi argumenta ideea, Smith dezvoltă un putaţională problema centrală este interpretarea
exemplu practic de analiză critică asociată cu cal- textelor văzute ca obiecte prestructurate observa-
culatorul, în legătură cu romanul lui Joyce A Por- bile, deci cu statut ontologic precizat. Dar această
trait of the artist as a Young Man. Smith situatie nu este, pentru Zwaan, un argument in fa-
pleacă la drum cu anumite ipoteze născute dintr-o voarea orientării lui Groeben, ci unul in defavoa-
interpretare preliminară a romanului lui Joyce şi rea crticicii computaţionale preconizate de John
pe care vrea să le testeze cu ajutorul calculatoru- B. Smith şi de fapt practicate de mulţi exegeti. Lui
lui prin operatii matematice şi statistice (analiză J.B. Smith i se reproşează că în alegerea unităţilor

(~ALMANAH
~ A=N=T=I=C:IP=A:T=IA=========================================F=================== Jr~
a căror frecventă se studiază s-a folosit un criteriu este, În principiu, derivată din lectura textelor folo
intuitiv, hermeneutic: "au fost alese acele cuvinte site pentru testare. Calculatorul.nu este folosit În
despre care am simţit că au o valoare senzorială interpretarea textelor poetice, interpretare În care
şi tematică" (J.B. Smith, loc. cit, p. 11). Această de altfel, Martindale nici nu este interesat. Este Io
alegere, crede Zwaan, este grevată de o teorie losită analiza de continut ca mijloc de a măsura
prealabilă, deci rezultatul care se obţine pe baza ceea ce ar constitui indicatorii unor procese care
acestei alegeri' nupoate fi considerat drept o con- au loc În cadrul sistemului literar. Acest mod de
firmare a teoriei. Insă circularitatea este aici inevi- abordare i se pare lui Zwaan legitim şi lipsit de cir
tabilă. Ne aflăm într-o situaţie asemănătoare para- cularitate, În contrast cu cel considerat de J.B
doxului inducţiei, analizat de Cari Hempel şi Nel- Smith. Fiind de acord că tipologic cele două mo
son Goodman, paradox în virtutea căruia inductie duri de utilizare a calculatorului sînt diferite, măr
nu este o simplă trecere de la particular la gene- turisim că nu vedem cum le-am putea departaja
ral, de la observaţie la generalizare, ci o interac- din punctul de vedere al circularitătii, Este greu să
tiune între acestea. Am argumentat anterior (a se stabilim sursele unei teorii şi practic imposibil să
vedea Paradoxul, Editura Albatros, 1984, p, 142 credem că Martindale a fost mai puţin marcat de
şi mai ales capitolul "Lectura generativă" din Artă cît J.B. Smith de reprezentările şi concepţiile sale
şi Ştiinţă, Ed. Eminescu, 1986) că paradoxul in- anterioare În modul de alegere a textelor pe care
ducţiei se extinde la un paradox al lecturii, con- şi-a testat teoria şi, mai cu seamă, În modul de
stînd în interacţiunea dintre presupoziţiile şi con- alegere şi interpretare a parametrilor cu care a lu
secinţele lecturii, dintre ansamblul de idei şi impre- crat. Martindale se referă la unele dificultăţi cum
sii anterioare pe care le proiectăm asupra textului ar fi ambiguitatea lexicală; calculatorul n-ar fi în
şi prelungirile infinite pe care. lectura le generează. stare să distingă Între cuvinte grafic identice, cum
In mod analog, se poate vorbi şi de un paradox al ar fi Iike În context ca I like candy şi a table is
învăţării. like a chair. Insă programul de calculator ar pu
Iată de ce ni se pare excesivă, insuficient de tea include un minim de analiză contextuală care
convingătoare, critica dezvoltată de Zwaan. EI are să facă posibile distinctii ca cea de mai sus, care
dreptate afirmînd că simpla utilizare a calculatoru- intervin În analiza automată de continut (automa-
lui nu este suficientă pentru a conferi studiului lite- tic content analysis).
raturii atributul de ştiinţific. Dar greşeşte cînd
adaugă: "de fapt, metoda hermeneutică şi cea em- Punctul de vedere al inteligenţei artificiale
pirică (unde se inscrie şi analiza automată de con-
tinut) sînt mcompaubue, Iar o combinatie a lor nu O altă critică de amploare la adresa analizei lite-
poate duce dec it la o asociere hibridă (cu excepţia rare computationale - În forma ei dominantă azi -
cazului în care observaţie este independentă de a venit din partea inteligenţei artificiala. M. Gri-
teorie). Nu numai că articulări de tipul menţionat maud consideră drept o lacună gravă faptul ~ă se-
nu sînt dăunătoare, dar ele sînt, credem, inevita- mioticienii literari şi studentii În literatură nu sînt
bile. deoarece nici o abordare de o oarecare com- initiati şi antrenati să se prevaleze de calculator În
plexitate nu se poate dispensa total nici de com- perspectiva oferită de domeniul modern al inteli
ponenta hermeneutică, nici de cea empirică; iar gentei artificiala. Unele propuneri mai sistematice
excepţia menţionată de Zwaan, privind posibilita- În această privinţă au venit din partea lui N. Cer-
iea observatiei independente de teorie, apare, în cone şi C. Murchison, care preconizează o bază
lumina paradoxului inducţiei şi al lecturii, o pură' de date diferită de bazele de date conventionala,
utopie. prin faptul că incorporează şi aspectele semantice
şi pragmatice, de exemplu sub forma unor retele
o pledoarie pentru teoria lui S.J. Schmidt semantice. Zwaan reproşează acestui program
faptul că se limitează la o conceptie conserva-
Faţă de această stare precară în care s-ar afla toare, după care tehnicile inteligentei artificiale sîn
cercetarea cornputaţională actuală în domeniul li- metode noi in abordarea unor probleme vechi, ca
terar, Zwaan vede o ieşire în adoptarea punctului stabilirea autorului unor texte controversate, filia
de vedere al grupului NlKOL, condus de S.J. tia unor manuscrise, parametri stilistici etc. Insă
Schmidt; în conceptia acestuia, calculatorul nu atîta vreme cît multe probleme reale de acest tip
mai are un rol central, dar, în ciuda acestui fapt, rămîn încă nerezolvate (de exemplu, În probleme
rolul său devine mai fecund. De această dată, pro- de stabilire a autorului ne aflăm Încă Într-un stadiu
blemele literare nu mai sînt obligate să intre În pa- rudimentar, În ciuda acumulării unei bogate litera-
tul procustian al posibilităţilor calculatorului ci, turi), un atare conservatorism este pe deplin justi-
dimpotrivă, utilizarea calculatorului este adaptată fica!
la problemauca literară. • "UUI Ş' .}:aaisma (De mens als meta-
P~p~-_ concretizarea J~·.::.cuti€~?
I ~r' Ll.oI_ l, ·n fc or: Over >r9~ jKirgen v , mens e'l ma-
siderare teoria lui Colin Martindale pl .vind schim- chine in filosofie en psychologie. Baarn. Ambo,
barea literară şi modul în cere Martindale utili- 1985) disting două modalităti ale abordării literatu-
zează calculatorul pentru testarea teoriei sale. rii În cadrul inteligenţei artificiale: modalitatea de
Este vorba de o teorie psihologică despre siste- simulare şi cea de performanţă. Ca performanţă,
mele literare, in special despre gradul de autono- programele inteligenţei artificiale urmăresc obtine-
mie al culturii poetice care influenţează forma şi rea unui anumit rezultat care imită un rezultat a
continutul produsului creativ. Teoria este testata inteligentei umane; programul ca atare este irele-
pe două corpusuri de fragmente de texte poetice.
Zwaan accentuează faptul ca aceasta teorie nu (continuare iti pag-. 2X)

ALMANAH
ANTICIPAŢIA
~"r
20
c. Ionescu-Tîrgovişte

ECHILIBRUL
BIOELECTRIC AL
ORGANISMULUI UMAN
rima şi cea mai funda- Iare sta la baza potenţialului in- În fapt, fiecare celulă poate fi
mentală activitate a vie- tracelular electric de repaus, cu considerată ca un generator de
ţuitoarelor este cea bi- valoare negativă. Această dife- potenţial prin transformarea
oelectrică. Atomii fiind rentă de potenţial, prezentă În energiei chimice, În energie
structuri Încărcate electric, În toate celulele corpului, variază electrică. La ordinul lor de mă-
mod automat moleculele, ţesu- ca mărime, fiind totdeauna mai rime, puterea instalată a acestor
turile,
' organele şi deci organis- mică de 100 mV. microcentrale electrice este
mele În ansamblu prezintă o ac- . Prin stimulare, unele tipuri de foarte mare. Daca fiecare celulă
tivitate bioelectrică. Horneosta- celule răspund cu modificări de dezvoltă o diferenţă de potenţial
zia bioelectrică a organismelor potenţial de scurtă durată, care transmembranar de ·70 mv;
vii este fundamental necesară revin apoi la valoarea de repaus. suma diferenţelor de potenţial
----"',~-kq,pditiei ..de normalitate. Ea a Din această categorie fac parte dezvoltate de cele 100 000 de
fost studiată cu minuţiozitate la nervii (potential de acţiune), fi- milioane de celule din care este
nivel de celulă sau de organ, dar brele musculare Ji receptorii ce- alcătuit corpul uman, ar Insuma
mai puţin la nivel de organism. lulelor senzoriale .•Ac·esfe 'poteIJ- o putere electrică _extrem de
O mare parte din cheltuiala ţiale se numesc potenţiale de mare.
energetică a organismului' este acţiune. Totuşi, organizarea electricăa
destinată menţinerii qradientelor Weisenseel (1984) analizează corpului uman are altă semnifi-
ionice intra/extracelulare, lucru semnificatia curentului electric, catie decît cea care ar rezulta
Îndeplinit. de aşa-zisele "pompe a diferenţelor de potenţial, apă- din sumarea potenţialelor. Po-
ionice". In mod obişnuit, orice rute ia nivelul celulelor sau al te- tenţial ul electric intracelular este
diferenţă de concentra ţie Între suturilor, În raport cu creşterea produs pentru a fi utilizat pe loc
două sectoare ale organismului şi diferentierea celulară. Intreba- cre către fiecare celulă În parte.
are tendinţa (cu semnificaţie en- rea pe care ne-am pus-o şi noi Cu alte cuvinte, celulele corpu-
tropică) de egalizare, prin migra- de mai multă vreme (Ionescu - lui nu sînt conectate în paralel,
rea ionilor de-a lungul gradiente- Tîrgovişte, 1984) este dacă cu- pentru a Însuma potenţialul
lor de concentra tie. Menţinerea renţii electrici naturali reprezintă produs, aşa cum sînt organi-
unei diferenţe de concentraţie fenomene primare sau fenome- zate organele electrice ale unor
Înseamnă o acţiune antientro- ne secundare dezvoltării gra- peşti. La aceştia, formaţiuni ce-
pică, consumatoare de energie. dientelor ionice, pe care numai lulare speciale (numite electro-
In momentul În care se le semnalează. Cu alte cuvinte, cite) dispuse În serie şi În paralel
creează o diferenţă ionică Între biocurenţii sînt produşi În ve- (numărul lor poate varia Între ci-
două regiuni ale celulei, Între derea unei acţiuni anume sau, teva sute şi citeva milioane), pot
două celule, Între două ţesuturi pur şi simplu, apar inevitabil, În dezvolta o tensiune electrica de
etc. va apare, de asemenea, o cursul dinamicii ionice intra/ex- ,JÎnâ la 600 V.
diferenţă, de potenţial elec- tracelulare? Urmărind curenţii Aproape toată energia cheltu-
tric. Ea se menţine atîta vreme electrici naturali din ţesuturi, ită de organism este utilizată În
cît pompa ionică activă, consu- Weisenseel ·(1984) arată că ei scopul creării unor diferente de'
matoare de energie, menţine di- apar Înaintea diferenţierii celule- potential Între anumite zone din
ferenţa de concentraţie ionică. lor, indică precis direcţia de celula, Între interiorul şi exterio-
La nivelul membranelor celu- dezvoltare celulară sau tisulară, rul celulei, între interiosul şi ex-
lare, pompa ionică Na+/K-, iar suprimarea lor opreşte dez- . teriorul unui ţesut, între interio-
care funcţionează asimetric, voltarea şi diferenţierea. Aceste rul şi exteriorul organismului.
conform raportului 3 Na+/2K+, 'date vin În favoarea rolului pri- Intrucit activitatea bioelectrică
(adică, transportă mai mulţi ioni mar al biocurenţilor, idee pen- este un fenomen general, regasit
de Na+ din celulă În afară, decît tru care subscriem şi noi. În funcţia fiecărei celule, sîntem
ioni de K+, din afară În celulă), Dacă activitatea electrică indi- obligati să presupunem că la ni-
va realiza o concentraţie mai viduală a celulelor este mal bine velul Întregului organism trebuie
mare de ioni negativi in celulă şi cunoscută, activitatea electrica să existe o homeostazie bioe-
de ioni pozitivi În afara ei. a organismului În întregime pre- lectrică. Existenţa unor meca-
Această diferenţă ionică de cele zintă necunoscute, pe care nu- nisme de homeostazie
două părti ale membranei celu- mai viitorul le va elucida. bioelectrică este previzibila, da-

ALMANAH
ANTICIPAŢIA
21
torită mai multor motive: tiai sau de rezistenta electrică a crocurenţii endogeni migrează în
- activitatea electrică a celule- diferitelor structuri. ritmul de functionare a diferite
lor diferă de la ţesut la ţesut. Ea După cum arată Norden- lor organe sau ţesuturi. Evident,
este foarte intensă, de exemplu, strom, circuitele bioelectrice en- în conditiile alterării funcţionale
în ţesuturile muscular şi nervos; dogene pot reprezenta elemen· a acestor organe sau ţesuturi,
De aici şi importanta deosebită tul de legătură dintre mediul intensitatea acestor curenti, di-
a înregistrării electrocardiogra- electric intern al organismului şi rectia lor de migrare şi poate ş
mei, electromiogramei sau a mediul electric extern. influen- "calitatea lor" pot fi modificate.
electroencefalogramei, ca indica- tele cîmpurilor electromagnetice Aceste modificări se vor re-
tor al stării funcţionale a inimii, asupra vieţuitoarelor (plante şi flecta şi la nivelul punctelor de
muşchilor scheletici sau creieru- animale) sînt cunoscute de acupunctură.
lui. Totuşi, semnale' electrice multă vreme, Astfel, aparitia In conditiile fiziologice este de
mai pot fi culese şi de la nivelul unor tulburări (cefalee, dureri presupus că circuitele bioelec-
altor organe (retină, tiroidă, su- articulare, astm, accidente trorn- trice închise trebuie să aibă o
prarenale etc.); boembolice etc.) a putut fi pusă , configura ţie diferită de cea care
- activitatea electrică a unei în legătură cu variaţia cîmpurilor apare in condiţii patologice, în-
celule diferă de la o stare func- electromagnetice legate de mo- trucît proprietăţile electrice ale
ţională la alta, lucru care se dificările atmosferice, la rîndul punctelor de acupunctură pre-
oglindeşte In accidentele trasee- lor, în raport cu variatia intensi- zintă o dinamică vie, realizînd
lor electrice înregistrate pentru ficării fluxurilor energetice sa- un adevărat mozaic de valor
fiecare organ în parte; Iare. Se consideră că efectele care se modifică în timp, este lo-
- întrucît valorile potenţialelor biologice .roentlonate sint secun- gic a le considera ca expresie a
produse în fiecare celulă sînt dare influenţei pe care mediul fi- circuitelor bioelectrice profunde.
foarte mici, înregistrarea lor la zic extern o exercită asupra me- De aici, importanta diagnostică
distanţă nu este posibilă decît diului bioelectric endogen, capa- a studiului proprietăţilor elec-
atunci cînd un mare număr de bil să recepţioneze perturbatiile trice cutanate (Ionescu - Tîrgo-
celule actionează simultan, ema- electromagnetice exogene. vişte, 1984).
naţia lor bioelectrică însumîn- Conceptul potrivit căruia la Menţionăm că unele persoane
du-se; . nivelul organismului se reali- mai sensibile posedă proprieta-
- in afara potenţialelor elec zează un permanent echilibru tea de a recepţiona, cu vîrfurile
trice intracelulare există poten- dinamic între mediul intern şi degetelor, emisiiLe de potential
tiale electrice interstitiala, data- mediul . extern este prezent în (de fapt, diferenţele de poten-
rate diferentelor de concentraţie gîndirea medicinii traditionale ţial) înregistra te la nivelul pune-
ionică ce apar între diferite ţesu- exlrem-orientale cu cîteva se- teLor de acupunctură. Avantajul
turi sau regiuni ale corpului. cole" înaintea erei noastre. acestor senzori biologici constă
Aceste diferenţe de, potential Importanta primordială pe în posibilitatea receptării la o
stau la baza unor microcircuite care anticii au acordat-o bioe- distanţă de cîţiva centimetri de
electrice, măsura bile în mi-' nergeticii umane decurge din piele a punctelor cu o emisie bi-
croarnperi, pe care Norden- modul în care aceştia auinteles oelectrică mai puternică (Bad-
strom (1983) le-a numit "circuite procesul de îmbolnăvire. In con- gley, 1984).
biologice electrice închise". cepţia lor, dezechilibreLe energe- Printre proprietă ţile funcţie-
Aceste circuite pot să se stabi- tice ale organismului preced cu nale ale punctelor de acupunc-
lească nu numai în ţesutul inter- luni sau chiar ani de zile etapele tură, particularităţile electrice
stiţial, dar şi în interiorul vaselor lezionale (modificările anato- ocupă un loc important. Zonele
sanguine sau ale vaselor limfa- mice), promptitudinea tratamen- cutanate utilizate in acupunc-
tice, dinamica lor fiind dictată tului împiedicînd evoluţia spre o tură prezintă un prag mai mic
de circulaţia sanguină sau limfa- afecţiune definitivă. pentru sensibilitatea dureroasă
tică; .Paralel cu descrierea reţelei (apreciat prin aplicarea unui sti-
- în fine, rezistenta electrică energetice a corpului, cunoscută mul electric sau mecanic), tem-
a ţesuturilor fată de curenţii bio- sub numele de meridiane de peratură locală diferită, respira-
logici este variabilă. Unele tesu- acupunctură, medicii din ve- ţie cutanată crescută (captare
turi sînt bune conducătoare de chime au descris şi tipurile de mai mare de CO2 la nivelul
electricitate, ca de exemplu, li- energie care "circulă" de-a lun- punctelor), rezistenţă electrică
chidul interstiţial sau intravascu- gul acestei retele. Făcînd o ana- scăzută, capacitate electrică şi
Iar, lichidul cefalorahidian, conţi- logie cu sistemele moderne de valori ale potenţialelor electrice
nutul gastrointestina1 etc. Dim- telecomunicaţii, care nu nece- mai mari comparativ cu parame-
potrivă, alte structuri, ca ţesutul sita cabluri de transmisie, meri- trii zonelor cutanate indiferente.
adipos, peretii vasculari, teaca dianele ar putea fi comparate cu Studiul comportamentului
de mielină a nervilor, peretii circuitele posibile, în timp ce acu punctelor demonstrează o
glandelor etc. sînt rău conducă- energia "care circulă" prin ele, dinamică continuă, manifestată
toare de electricitate, adică buni cu informaţia care este trans- prin ceea ce s-a numit fenome-
izolatori. In această situatie este misă de-a lungul acestor circu- nul de "fenestratie - ocluzie".
previzibil ca migrarea curenţilor ite. Rezistenta electrică scade, pa-
în interiorul organismului să de- .În lumina celor arătate mai ralel cu o mărime a suprafetei
pindă atît de generatorii electrici înainte, meridianele de acupunc- cutanate de proiecţie a punctu-
(grupurile de celule), cît şi de tură pot fi considerate ca lui ("fenestraţie"), atunci cînd
mediul ionic al lichidului intersti- traiecte de-a lungul cărora, mi- organul de care depinde corela-

ALMANAH ~
AHTICIPATIA ~
22
tiv punctul prezintă un exces am putut constata că la mem- dient electric interior/exterior, a
energetic; dimpotrivă, revenirea brele superioare, valorile elec- cărui semnificaţie bioenergetica
catre normal a stării funcţionale tro-negative sînt mai mici, com- urmează a fi stabilită în viitor.
d organului de corelatie se ex- parativ cu valorile înregistrate In ultimii ani, împreună cu
primă prin creşterea rezistentei la membrele inferioare (fig. 1). ing. Prună S., am pus la punct
electrice a punctelor şi micşora- Aceasta corespunde cu concep- în laboratorul de Electrofiziolo-
rea suprafetei lor ("ocluzie"). In- tul tradiţional, conform căruia gie a Clinicii de Diabet, Nutriţie
reparea acestor puncte, prin mi- partea superioară a corpului şi Boli Metabolice din Bucureşti,
crocurenţii de leziune produşi, este Yang, comparativ cu par- tehnica de Înregistrare a poten-
poate influenţa reteaua bioelec- tea sa inferioară, care este Vin, ţialelor electrice profunde ale
trică endogenă, în sensul nor- interiorul este Vin faţă de exte- punctelor, folosind pentru cule-
malizării ei. riorul său, care este Yang. Cele gerea acestor ace-electrozi in-
troduşi la 0,5-1,5 crn, adică la
adîncimea la care se găsesc
..,.
..
'
'le
I1c.MWc.Jc "fc.rio.re
punctele de acupunctură. Tra-
seul înregistrat, pe care l-am nu-
mit electroacupunctogramă
(EAG), furnizează deopotrivă in-
formaţii diagnostice şi terapeu-
tice. I

Electroacupunctograma tre-
buie înţeleasă ca o informatie
fragmentară, obţinută prin ana-
liza "stării energetice"· a numai
două meridiane. O informaţie
completă cuprinde Înregistrarea
simultaiiă a potenţialelor elec-

"1 Fi "f....",~.I.'i,.,
, v" li
trice ale cîte unui punct energe-
tic sitit pe toate cele 12 meri-
diane. ntrucît meridianele prin-
1 .(.t.le.
cipale sînt bilaterale, numărul
canalelor de Înregistrare se ri-
Semnificatia funcţională a di- 6 niveluri energetice pot fi pri- dică la 24. Prelucrarea automată
ferentelor de potential Între dife- vite şi ca şase straturi energe- a datelor printr-o tehnică de cal-
rite regiuni ale corpului, precum tice, dintre care 3 Yang sînt mai cui relativ simplă, prevăzută
şi între structurile aflate la pro- superficiale, iar '.ele 3 Vin, mai pentru a fi cu plată la dispozitivul
funzimi diferite este Încă discu- rrofunde (fig. 2). Intr-adevăr. lnre- de Înregistrare, ar putea creşte
tabilă. într-o cercetare, În care gistră riie potentialului electric, în mod substantial potentialul
am studiat potentialele electrice profund făcute prin ace de acu- diagnostic al studiului proprietă-
cutanate ale punctelor Jing dis- punctură, introduse la diferite ţilor electrice al acu punctelor .
tale (Ionescu - lirgovişte, 1985), adîncimi, evidenţiază un gra-.

Jlt-IG
YING
SHU
VUAN
OISTAl

JINC PR():(tMAl
i
5
, ~===~_---1~E===~~-~~-
YANG
51

t
2
LI

-- --
2-------~

6 5 -----
--------10
-~-=-~~::
-----
--11
LI,!

8
9
VIN
P

6
H

a9 'JING
a YINGOISTAl
'1 SHU YUAN

4 JINGPROXIMAl

HE 3 ; tiE:

HE a 10 tiE

JING PRQ.l:tMAl
'UAH
SHU
Y,,,,6
:t~~J=====-=-
6038 41

664).""._______
S7L445
~~~~~~~~~~~~~

_
--=--------2
J
1
4
l
2
7JtNGPf:!OXlMAL
JSHUYUAN
2 lJNG
11JJNGOlSTAl
JING DtSTA.l
8,(;8 S SP li" 1(
2

\~~ ALMANAH
ANTICIPAŢIA
'~ 23
Dolphi Drimer

TEHNOLOGII
COSMICE
oamea de energie. Omul îşi poate realiza absentă este a' hidrogenului, aproximativ de 25 ori
misiunea de făuritor de bunuri numai dacă mai putin dens decît pe Pămînt. Subsuprafata Lu
are putere din ce în ce mai multă. Consu- nii este anhidră şi este alcătuită din oxizi - Si02 -
mul de energie a depăşit în unele ţări 45%; A1Pl - 15·20%; FeO - 6-14%; Cao - 16-12%
10 000 kg de carbon echivalent pentru fiecare lo- MgO - 7-9%; Ti02 - 1-4%; Nap - 0,6%;. Se re-
cuitor. Căutarea energiei impune proiecte ce par marcă continutul mare de Fe, Mg şi Ti ce poate f
la' prima vedere fantezii şi totuşi... Un asemenea extras din acest minereu. O altă sursă de materii
proiect îl' reprezintă utilizarea energiei solare cap- prime o constituie bazinul ejector constînd dintr-o
tată în spatiul cosmic şi retransmisă apoi pe pă- combinatie de stînci şi material meteoritic lichefia
mînt cu ajutorul a două antene prin microunde. O prin căldura degajată la impact. Materialul .este sti
astfel de insulă cosmică de dimensiuni de 5x20 km clos cu un continut bogat în potasiu (K), pămîn-
şi cu o grosime de aproximativ 0,4 km pe supra- turi rare (REE) şi fosfor (P) şi se numeşte
fata căreia sînt aşezate baterii solare poate KREEP.
transmite pe pămînt 10 000 MW. Insula cîntăreşte Rezultă că -pe Lună există materialele necesare
în jur de 100 000 tone din care aria solară 52 000 const:uctiei insulei cosmice astfel: Q., Si, ~, Fe î!
tone şi antenele 25 000 tone. Aproximativ 30 de cantitati man, Ca, Mg, Ti, Cr, Na, Mn, K m canti-
asemenea insule ar putea potoli, pentru un timp, tăţi suficiente şi urme de H2, C, N2, F, Zr, Ni, Zn
foamea omului de energie. Dar cum să constru- Pb, CI, S. Spre deosebire de Pămînt unde există
ieşti insulele cosmice? Dacă materialele ar trebui cărbune şi atmosferă pentru întreţinerea arderii,
transportate de pe pămînt în spatiul cosmic va fi procesele tehnologice metalurgice trebuie să se
necesară imprimarea unei viteze mai mari de 11,2 desfăşoare în condiţii în care: nu există apă, car-
krn/s şi trimiterea numai a 100 000 tone de mate- bon şi hidrogen, există vid înaintat, gravitaţie mică
riale ar însemna un consum imens de energie. O şi energie solară. Aceste condiţii specifice trebuie
solutie ar fi folosirea satelitului natural al pămîntu- să aibă în vedere tehnologii de separare magne-
lui ca bază de plecare pentru care viteza de pla- tice, electrostatice sau centrifugale În conditii us-
sare a încărcăturilor în spatiul cosmic este de nu- cate şi de control a gravitatiei; tehnologii _de ex-
mai 2,4 km/s, Intrucît energia este proporţională tractie a metalelor prin topire şi electroliză, prin
cu pătratul vitezei (11,2-2,4)2 rezultă aproximativ metalurgie în vid sau prin tehnici noi şi obtinerea
de 22 ori mai puţină energie pentru a lansa mate- formelor geometrice prin depunerea din vapori,
rialele de pe Lună în spatiul cosmic în comparaţie topire şi turnare sau metal urgia pulberilor.
cu baza de plecare pe Pămînt. Atunci ar trebui să Transportul materialelor lunare către uzinele de
construim pe Lună o uzină cosmică, care să asi- pe Lună se poate face cu excavatoare sau alte ve-
gure în cea mai mare măsură elaborarea materia- hicule la suprafaţă, deşi o problemă deosebită o
lelor necesare insulelor cosmice. Care sînt aceste constituie expunerea muncitorilor la radiaţii. Se
mqteriale? poate imagina un sistem automat cu conveior pen-
.-.In linii mari, insula cosmică se compune din tru transportul materiilor prime. O serie de mate-
36000 tone de sticlă de siliciu topită, 15000 tone riale trebuie Însă înlocuite, de exemplu: fibrele de
celule solare din siliciu, 12 000 tone fibre de grafit, grafit cu sticlă spongioasă, cuprul cu aluminiu ş
10 000 tone cupru, 6000 tone mase plastice ar- materialele plastice armate cu aliaje aluminiu-fier
mate, 6 000 tone aluminiu şi alte materiale. Ce se sau sticlă spongioasă,
poate găsi pe Lună? Ca urmare a bombardamen- Au fost evaluate numeroase tehnologii de prelu-
telor meteoritice de miliarde de ani, suprafata Lu- crare pe Lună. S-au apreciat pentru separarea mi
-nii este -acoperită cu un nisip fin între stînci coltu- nereului metodele electrostatice şi s-a imaginat un
roase. Adincimea nisipului este evaluată de la bloc de lucru ce cîntăreşte 20 tone şi prin folosi
cîţiva metri la sute de metri. Materialul are În pro- rea a numai /7 kW este capabil să prelucreze
portie. de 70% dimensiuni sub 1 mm. 30 000 tone de sol lunar pe an. Fierul in stare li
Sub nisip se găseşte crusta lunară. Compozitia beră în cantitate de 550 tone/an poate fi recuperat
crustei este apreciată în medie la: O2-42%; Si - magnetic din aproximativ 400 000 tone de material
21%; AI - 8-10%; Fe - 8%; Ca - 8-10%; Na - recirculat. Peste 35 000 tone de sticlă nativă pot f
0,2-0,3%; K - 0,1%; Mg - 5%; Ti - 3%; Ma - 0,1; obţinute prin sitare, măcinare şi mijloace electro-
Cr - 0,2%, remarcîndu-se continutul asemănător statice. Dar aceasta este foarte putin. Cantitatea
cu acel din scoarta pămîntului. Cea mai notabilă mare de material solicitată impune ln orimul rînd

ALM~AH
ANTICIPAŢIA
(~=
~

2~
orientarea pe cuptoarele solara. Radiaţia solară pe cerea cu H2 sau cu pulbere de Fe. Considerînd
lună este de 1,35 kW/m2• Absenta gravitatiei În carbonul ca fiind 50 ppm, se pot obţine prin prelu-
spatiu şi gravitatia redusă pe Lună permit desfăşu- crarea a 400 000 t de material lunar, aproximativ
rarea unor oglinzi solare foarte uşoare făcute din 19 t de C şi apreciind un conţinut de 0,3% C În
folii aluminizate. Un sistem cinematic de şenilă Jtel, necesarul de 14 t de C pentru insula cosmică
poate menţine constant focarul luminii solare pe o este posibil de satisfăcut.
arie fixată. Asemenea cuptoare solare au fost cu- Productia de tablă de aluminiu, necesară struc-
noscute în istoria omenirii - de exemplu de incaşi .urilor spatiale, se obţine prin depunerea din fază
- şi există azi în funcţiune În Franta, URSS, SUA, de vapori. Cu ajutorul unui tun cu fascicul de
Italia, Japonia. Sistemele mari dezvoltă nivele de electroni cu o putere de 1200 kMl şi o tensiune de
energie de peste 1000 kW cu densităţi de flux În accelerare de 50 kV, aluminiul este topit şi cules
focar de peste 1,7 kW/cm2. Furnalele solare de de o bandă din material refractar. Viteza de depu-
această capacitate topesc 2-3 t/zi de metale nere depăşeşte 50 prn/s, realizîndu-se benzi cu lă-
foarte refractare. Pe Lună conditiile de lucru sînt ţime de peste 0,5 m Înfăşurate În rulouri. Aliaiele
mai favorabi le. Un cuptor solar cu o densitate de se obţin prin codepunere din elementele individu-
flux de 900 kW/m2 poate topi rapid În focar solul ale Într-un sistem cu mai multe tunuri sau pe cale
lunar. Temperatura de topire a acestuia este clasică. Avantajul utilizării tunului cu fascicul de
12S0-13S0°C. Datorită conductibilitâţii termice electroni pe Lună este constituit de lipsa camerei
scăzute a solului lunar, deplasarea focarului per- de vid şi a pompelor pentru realizarea vidului. Me-
mite topirea rapidă şi pe o adîncime superficială. toda de vaporizare poate fi aplicată oricărui mate-
Topirea este Însă mai eficientă dacă prin planul fo- rial şi proprietăţile mecanice ale acestora sînt
carului cuptorului solar trece continuu material lu- comparabile cu acelea obţinute prin alte metode.
nar. Masa topită este apoi descompusă prin elec- Sîrmele de aluminiu se obţin din tablă prin Ierni-
troliză colectlnd O2 la anod şi un amestec de me- nare profilată şi apoi prin trefilare. Se obtine astfel
tale la catod. Energia electrică pentru electroliză întreaga gamă de diametre de fire necesar con-
poate fi furnizată cu ajutorul unui reactor nuclear. ductoarelor electrice.
Un experiment de extragere a O2 folosind roci sili- Materialele izolatoare vor fi obţinute din fire şi
cioase asemănătoare cu cele recoltate de echipajul pînze de sticlă după o tehnologie similară celei de
lui Apollo 11 (roci bazaltice) a fost realizat la tem- pe pămînt, iar manşoanele de ceramică se vor fa-
peraturi de 1100-1300"C În celule cu electrolit din brica prin metal urgia pulberilor din sol fin lunar.
nitrură de bar avînd catodul din SiC şi anodul din Obţinerea sticlei spongioase ca element de înlo-
Ir. Probabil că există metode şi mai eficiente pen- cuire a componentelor grafitice şi epoxidice în
tru extragerea prin electroliză il O2 şi' a metalelor structură şi pentru 'ghiduri de unde nu ridică pro-
din solul lunar. Individualizarea unui anumit metal bleme deosebite. Particule de sticlă cu diametrul
se face prin controlul tensiunii electrice asemănă- mai mare de 90 mm pot fi topite în cuptoare so-
tor cu electroliza soluţiilor apoase, Dar vor apărea Iare. Astfel de sticlă se obţine curent în URSS,
şi complicatii. Metalele cu punct scăzut de fier- SUA, Franta, Japonia, Cehoslovacia şi România,
bere: Na, K, Mg vor fi eliberate sub formă de va- iar adausurile de Na2 S04 şi C pot fi obţinute din
pori; de asemenea şi Ca şi Mn vor fierbe la un vid solul lunar.
de 10-500 rnrrr col Hg şi temperaturi de Aproximativ 15 000 t de grosime 50-75 pm din
ll00-12S00C; Al şi Si sînt lichide la această tem- Si02 topit este necesar pentru substratul celulelor
peratură şi se vor ridica la suprafata băii avînd solare. Materialul trebuie însă să fie de Înaltă puri- .
densităti mai mici decit a rocilor silicioase topite .• tate, cu proprietăţi optice excelente, rezistent la
Rezultă că distilarea În vid poate oferi o solutie re- ultraviolete şi cu proprietăţi electrice. Particulele ~~~~
zonabilă pentru separarea şi purificarea metalelor de sticlă existente pe solul lunar nu sînt utilizabile
individuale. Metodele de colectare a gazelor şi a pentru această aplicaţie întrucit contin impurităţi
vaporilor metalici generaţi în timpul electrolizei vor metalice şi ca atare au proprietăţi optice nesatisfă-
fi acelea utilizate curent pe Pămînt pentru distila- cătoare. Materialele de pornire trebuie să fie Si şi
rea substanţelor chimice organice. Metalele obţi- O2 recornbinate chimic. Ambele elemente se pot
nute prin electroliză sau prin distilare În vid avînd obţine prin electroliză din solul lunar. Materialul
o' puritate chimică foarte mare au caracteristici de Si02 astfel obtinut este realizat în fol~ prin depu-
rezistenţă mecanică şi în special tenacitate mică. nere din stare de vapori cu ajutorul unui tun cu,
Aliajele dure de aluminiu se pot produce prin alie- fascicul de electroni. Simulînd pe Pămînt o astfel
rea acestuia cu Si, Mn, Mg, Cr, iar aliajele de titan de tehnologie s-au obtinut filme din barosilicat de
cu magneziu şi aluminiu sînt printre cele mai inte- sticlă cu grosimi între 0,5-50 pm. Pentru topirea
resante şi pe Pămînt. Obţinerea aliajelor fierului - Si02 vor trebui folosite creuzete din MgO (punct
fonte şi oteluri - ridică probleme deosebite: În pri- de topire 2800"C). Stratul de acopenre - celulele
mul rînd prin lipsa carbonului pe Lună, iar în al solare propriu-zise - sînt din Si de Înaltă puritate
doilea, cu excepţia siliciului, celelalte elemente fi- monocristalin. Există numeroase solutii pe Pămînt,
ind În cantităti neÎnsemnate. dar nu toate se pot aplica pe Lună, mai ales că
Carbonul, hidrogenul şi alte gaze rezultate din numeroasele substante chimice din procesul teh-
vîntul solar sint concentrate În particule fine 'locali- nologic nu au bază de materii prime - acizi hidro-
zate pe suprafata Lunii. La incălzirea solului lunar cloric sau hidrofluoric, clorură de sodiu etc. Ideea
Între 200-9000C se poate obţine emisia acestora. este de a realiza o combinatie între purificarea sili-
Principial, gazele pot fi obţinute într-un cuptor so- ciului şi depunerea din stare de vapori a acestuia.
Iar etanş, separate apoi prin lichefiere fractionată,
iar carbonul recuperat din ca şi ca, prin redu- (continuare În pag, 32)

, ALMANAH
~
~
ANTICIPAŢIA
25
Mihai Stratulat r-:
»«:
UN MIT REALIZABIL: Cl1.Jloaşterii

ZBORUL SPRE STELE

A bisul care ne separă de stele nu ne permite Fireşte ar trec-e Încă multe decenii Înainte de a
să sperăm În reuşita unor zboruri spre se produce un astfel de eveniment epocal cum
aceşti aştri Într-un viitor foarte apropiat. este zborul interstelar. Dar, pe de altă parte, teh-
Diferitele proiecte de rachete fotonice, de nologia care îl poate asigura există deja parţial şi
supemave cu schimburi de cosmonauţi În genera- În bună parte va fi realizată către anul 2 000. De
ţii succesive ş.a. apar nerealizabile la o analiză mai exemplu, În S.U.A., se intreprind actualmente cer-
aprofundată. Şi totuşi, progresul tehnic actual, cetări orientate spre prelucrarea laserilor de mare
care a permis transpunerea În viaţă a celor mai În- putere. Este adevărat că acolo ei sînt priviţi ca o
drăzneţe gÎrx:luri,face acest lucru, principial, posi- componentă a initiativei de apărare strategică, aşa
bil. Este vorba În acest caz de nave interstelare numitul "război al stelelor": Dar laserii de mare
propulsate de energia unor puternice raze laser putere pot fi folosiţi Într-o direcţie cu totul deose-
emise de pe Pămînt. Fireşte,astfel de nave vor pu- bită: pentru lansarea unei sonde spre stele. Este
tea fi construite doar Într-o perspectivă mai mult deja cunoscut, În general, că navele interstelare se
sau mai puţin Îndepărtată. Cu toate acestea, se În- pot mişca pe seama presiunii fotonilor, care poate
treprind deja lucrări pentru crearea unor laseri fi creată de un curent de microunde maser sau de
foarte puternici. un curent optic-laser. .
Este posibil ca primele nave cosmice care vor Ideea folosirii maserului ca forţă de propulsie
conduce omul spre stele să nu fie puse În mişcare pentru navele interstelare. aparţine fizicianului
nici de uriaşele jerbe ale flacării produsă de arde- american Freeman Disson. In 1984 Robert For-
rea combustibilului, nici de licărirea remanentă a ward a combinat această idee ClI utilizarea celei
substanţelor antimaterie de anihilare a gravitaţiei. mai avansate tehnici de calcul. Rezultatul a fost
Cercetătorii noştri automaţi dirijati spre Proxima aparatul "Starwisp"; care seamana foarte puţin cu
Centauri vor putea călători la fel ca Crisfofor Co- actualele nave cosmice: este pur şi simplu o pînză
lumb către Lumea Nouă: cu pînze! confecţionată dintr-o ţesătură foarte fină de con-
Acum astfel de nave cosmice pot părea cu totul ductori. cu diametrul de un kilometru Si care CÎn-
fantastice. Dar la urma urmei, însuşi zborul inter- tăreşte numai 20 grame! In fiecare din cele zece
stejar este un eveniment neobişnuit. Omului îi este trilioane de noduri ale acestei retele se va găsi o
greu să-şi imagineze cît de mare este imensul vid schemă microelectronică, un circuit integrat.
care îl desparte pînă şi de cele mai apropiate stele, Acestea vor tuncţiona nu numai ca nişte maşini de
În comparaţie cu distanţele cu care este deprins calcul puternice, dar vor fi sensibile şi la lumină.
Între casă şi serviciu sau Între Bucureşti şi Ora- adică vor putea actiona ca nişte telecamere liliput.
dea, bunăoară. Sistemul care va pune În mişcare "Starwisp" nu
Universul este Într-adevăr grandios. Foarte s~ află la bordul său, ci... rămîne acasă! De pe un
mulţi pămînteni nu s-au deplasat niciodată mai satelit, care evoluează pe o orbită circumterestră
mult de cîteva zeci de kilometri de la locul În care şi foloseşte energia soarelui, spre navă se va ln-
s-au născut. Şi doar cîţiva, cosmonauţi, au efec- drepta o microundă cu o putere de 20 milioane de
tuat călătorii egale cu distanţa de la Pămînt la kW. Raza va fi focalizată pe pînză cu ajutorul unei
Lună. Staţia cosmică "Voyager 2"; care nu de lentile speciala, de tip Fresnell. Diametru! ei va fi
mult a trecut pe lîngă Uranus, va ajunge la Nep- de patru ori mai mare decît diametrul pămîntului,
tun, care se află la o depărtare de noi de 10 000 adică va avea 50 000 km! Totul va constitui un
ori mai mare decît Luna. Dar steaua cea mai complex reticular de formă inelară.
apropiată de Soare, Proxima Centauri, care face Raza focalizată va accelera ;,nava" pe seama fo-
parte din cele trei stele ale Centaurului se află la o tonilor, aproape tot aşa cum vîntul împinge pîn-
depărtare de Încă 10 000 ori mai mare! Ea se află zele unei corăbii. Deplasîndu-se cu o acceleraţie
la o distanţă de 49 de trilioane de kilometn sau 4,3 de 155 ori mai mare decît cea gravitaţională,
ani lumină. Staţia "Voyager 'Z' va părăsi sistemul "Starwisp" va atinge În numai o săptămînă o vi-
solar cu viteza de S8 000 de kilometri pe oră. Pen- teză egală cu o cincime din viteza luminii.
tru a acopen cei 4,3 ani lummă , ei Îi vor trebui După 17 ani aparatul va fi parcurs trei sferturi
mai mult de 80 de ani. Aparatul capabil să par- din distanta pînă la Proxima Centauri. Cînd cen-
curgă această distanţă Într-un interval de timp egal trul de dirijare al zborului, aflat pe Pămînt, va re-
cu durata vieţii active a omului ar trebui să se de- pune maserul în funcţiune şi va emite noi fasci-
plaseze de cîteva mii de ori mai repede. cule, va Începe următoarea etapă a expediţiei ste-

ALMANAH ~
ANTICIPAŢIA ~~
26
Iare. Fluxul purtător de energie va ajunge la "Star- care va functiona cu energie solară şi va avea o
wisp" .după patru ani. Deşi disipată într-o oarecare lungime de undă de 1,3/5 microni. O lentilă Fres-
măsură, raza va rămîne destul de puternică pen- neU cu diametrul de o mie de kilometri, dispusă
tru a pune În funcţie cele zece trilioane de circuite Într-un punct situat Între orbita lui Saturn şi cea a
integrate. Ele vor utiliza pînza de conductori ca o lui Uranus, va focaliza raza laser pe pînza navei
antenă de microunde pentru colectarea energiei "Starlight": Formidabila energie emisă de puterni-
radiaţiei, Fiecare circuit va elabora propriile sale cul laser va imprima navei o acceleraţie de
impulsuri interne sincronizate În fază cu radiaţie 0,36 mfs2.
de Înaltă frecvenţă. Apoi, acţionînd ca nişte fotore- După trei ani de accelerare neîntreruptă, viteza
ceptoare din reţeaua acestui "ochi" artificial, ele vehiculului spaţial va reprezenta 11% din viteza lu-
vor analiza lumina care va sosi de la obiectele din minii, Într-un moment în care el se va afla la dis-
sistemul Proxima Centauri. tanţa de 0,17 ani lumină de Soare. După un inter-
Nava va efectua un zbor rapid În jurul corpului val de timp de două ori mai mare decît cel nece-
ceresc cu o viteză de 60 000 krn/s. Lui "Voyager sar navei "Starwisp", adică după 40 de ani, apara-
',t" i-a trebuit o săptămînă pentru a traversa siste- tul va ajunge la Proxima Centauri. Durata mai
mul format din planetele principale şi inelele lui mare a parcursului, în ciuda puterii de emisie su-
Saturn, adică să parcurgă circa opt milioane de ki- perioare, trebuie pusă pe seama diferenţei de
lometri. "Starwisp'" va cont urna Proxima Centauri masă: 20 grame faţă de o tonă. Echipamentul su-
În numai 40 ore, parcurgînd pentru aceasta circa perior şi În cantitate mai mare va permite navei
nouă miliarde de kilometri, adică o distanţă egală "Starlight"'o cercetare mult mai amplă şi amănun-
cu diametrul orbitei lui Neptun. In acest timp vor ţită a planetelor pe care omul le va putea vizita În
fi luate imagini foarte dare cu viteza de 25 cadre viitor.
pe secundă, adică aproape cu rapiditatea schimbă-
rii imaginii În circuitele de televiziune. Folosind in- Cu jumătate din viteza luminii
formaţiile sincronizate de la radiatia de Înaltă frec- Să ne imaginăm cum se va desfăşura zborul
venţă, reţeaua va lua forma unei antene direcţie- spre una din cele mai apropiate stele active, aflată
nate şi va transmite prin unde de radio informatiile la o depărtare de 10,8 ani lumină de Pămînt, folo-
pe Pămînt. După patru ani, "Starwisp" se va afla sind un vehicul spaţial propulsat de fascicule laser, •
la aproximativ un an lumină de Proxima Centauri, Nava, cu un echipament total de 75800 tone,
iar informaţiile de la navă abia vor ajunge pe Pă- va trebui să fie dotată cu o pînză avînd o lărgime
mînt, unde MEC vor transforma cifrele în imagini de 1 000 kilometri. Dacă echipajul va dori să
pentru a Înmărmuri lumea nerăbdătoare cu foto- ajungă În preajma stelei rnenţionate şi să se În-
grafiile stelelor făcute de aproape. Aceasta se va toarcă Înapoi pe Pămînt pe parcursul duratei natu-
produce la numai un sfert de secol după lansarea rale de viaţă a omului, nava va trebui accelerată
navei "Starwisp"! pînă la o viteză comparabilă cu cea a luminii. Un
Următorul pas pe calea' zborului spre stele va' grup de laseri, cu o putere de emisie de 43 000 te-
putea filansarea unei nave cu sistem optic perfec- rawati (un terawatt = un miliard de kilowaţi), va
tionat şi cu un complex mai mare de aparate; imprima navei, pe care s-o denumim "Superstar·
acesta va impune şi un sistem mai puternic cu light", o acceleraţie egală cu o treime din accelera-
"pînze optica" actionate cu laser. tia gravitaţională. In această situatie, după nouă·
kleea unei sonde spatiala propulsate cu laser, sprezece luni de zbor, vehiculul va acoperi distanta
botezată de specialişti "Starlight", este mai veche de 0,4 ani lumină plutind În oceanul planetar cu vi-
decît concepţia "Starwisp": Renumitul savant so- teza de croazieră de 150 000 kilometri pe se-
vietic K.E. Ţiolkovski vorbea despre ceva asemă- cundă, adică jumătate din viteza luminii. Pentru a
nător Încă din anul 1921. Primele studii tehnice ajunge pînă la Epsilen Eridan, lui "Superstarlight"
Însă au fost întreprinse abia În anii '50 cîrn laserul Îi vor trebui 20 ani. O astfel de viteză va atinge
Încă nu exista, astfel Încît În cercetări s-a presupus după sine creşterea masei navei cu 13%, precum
că vor fi folosiţi fotonii produşi de soare. După şi un efect de "dilatare"'a timpului pentru echipaj.
crearea laserului s-au publicat numeroase lucrări Pentru a menţine acceleraţia constantă, la finele
şi ideea a fost perfecţionată. etapei de angajare În regim de croazieră, puterea
Asemănător ca formă dar de dimensiuni fantas- emisivă a laserilor va trebui să atingă uluitoarea ci-
tice, "Starlight'" va folosi pentru zborul spre Pro- fră de 75000 terawaţi. Călătoria spre stele nu va fi
xima Centauri o pînză cu un diametru de 3,6 kilo- nici uşoară, nici ieftină!
metri, confecţionată dintr-o folie de aluminiu cu Şi Încă ceva. Inainte cu aproximativ 10 ani şi 5
grosimea de 16 nanometri, adică şaisprezece mi- luni de atingerea tintei finale, grupul de laseri va
liardimi de metru! Foita de aluminiu va reflecta trebui din nou să fie activat şi să "împuşte'" un
82% din lumina care va cădea pe ea, va absorbi flux de energie În direcţia stelei Epsilon Eridan,
13 5% din aceasta şi va fi transparentă pentru pentru a realiza frînarea navei.
45%. Pînza, Împreună cu aparatura respectivă, va Pînza optică a aparatului spaţial va trebui să fie
t;ebui să aibă o masă de aproximativ o tonă. constituită din trei segmente de cerc concentrice,
Deplasarea se va efectua pe seama presiunii fo- cel exterior, cu diametrul de 1 000 km, va servi
tonice creată de un laser cu putere de 65 GW. O pentru frînare; intermediarul, larg de 320 kilometri,
astfel de instalatie va putea fi nlasată pe o orbită va fi folosit în stadiul de Întîlnire, iar cel interior,
circumterestra (ca şi sistemul enerqeru <lI IW cu un diametru de "numai'"100 kilometri, va mij-
Starwisp") sau pe o orbită circumsolară. Va fi loci Întoarcerea pe Pămînt. Cu 0,4 ani lumină mai
~orba fie de un laser cu oxid de carbon cu lungi- Înainte de a ajunge la Epsilon Eridan, segmentul
mea de undă de 10,6 microni, fie de unul cu iod exterior se va decupla, celelalte două formînd gru-

~ALMANAH
~ ANTICIPATIA
27
pul de pînze de întîlnire. Ele vor fi orientate ulte- tarea tehnologiilor de producere a peliculelor cu
rior, astfel încît să poată primi energia reflectată grosimi micronice, ca şi perfecţionarea şi creşte-
de pînza decuplată. Fasciculul laser proiectat pe rea puterii emisive a noilor generatii de instalati
pînza de frînare se va reflecta înapoi pe grupul de laser şi maser constituie premise încurajatoare.
pînzelor de întîlnire pe care, izbindu-l, va încetini Ideea este atrăgătoare în primul rînd pentru enor
mersul navei ca şi cînd razele laser ar porni de pe mul avantaj ca informaţiile despre corpurile cereşti
Epsilon Eridan. Frînarea lui "Superstarlight" va ne- aflate dincolo de sistemul nostru solar să parvina
cesita un interval de timp egal cu acela al realizării pe Pămînt încă în decursul aceloraşi generaţii. par
vitezei ele croazieră, adică aproximativ 19 luni. nu numai atît; "motorul'" astronavei rămîne
Aşadar, zborul pînă la obiectiv va dura 23,2 ani "acasă", în sistemul solar; astfel el este mult mai
"pămînteşti" şi 20,5 ani măsuraţi la bordul navei uşor de a fi menţinut în stare de funcţionare sau
stelare. de perfectionat la nevoie, iar masa navei se re-
Temerarii cosmonauti se vor angaja apoi într-o duce în mod corespunzător.
complexă activitate de cercetare a stelei Epsilon Fireşte vor trebui învinse uriaşe dificultăţi teh-
Eridan şi a spatiului ei înconjurător, studiu care va nice. Constructia unui ansamblu gigantic super
dura poate cîţiva ani. Pentru întoarcerea acasă, uşor, elaborarea unor sisteme adecvate de diri-
inelul intermediar va fi şi el decuplat, nava rămî- jare, dimensionarea cu o extraordinară precizie a
nînd echipată doar cu pînza cea mai mică, de 100 celor trei pînze circulare concentrice _şielaborarea
kilometri. Pînza intermediară va fi dispusă în spa- minuţioasă a procedeelor de folosire a lor, precum
ţiul cosmic, astfel încît ea să ofere o suprafaţă de şi crearea laserilor şi maserilor capabili să gene-
reflexie orientată spre sistemul nostru solar. In reze energii de ordinul zecilor de giga - sau tera-
această situaţiei la navă va sosi cel de al treilea waţi pe durata de timp măsurabile în 'luni sau
tren de radiaţii, emis de complexul energetic cu chiar ani - reprezintă chestiuni extrem de compli
10,8 ani mai înainte. Căzînd pe suprafaţa pînzei in- cate şi dificile.
termediare, razele vor fi reflectate şi proiectate pe Cu toate acestea, "pînzele optice" activate- de
pînza navei spaţiale, producînd dernarajul şi plasa- laseri constituie cea mal probabilă şansă care se
rea _e~ ~ tra~ecto.ria de. întoarcere pe ~P~~feră unui om, de a cerceta corpurile_cereşti înde·
Dupa Inca douăzeci de am,astronava va aJun~;~~ părtate ŞI a aduce rezultatul cercetănlor pe pa-
evolueze în interiorul sistemului solar cu viteza ~ ,_,mînt chiar în decursul vietii sale. Cîndva, asta
150 000 km/h. Pentru oprirea ei se va produce o aproape sigur, omul va realiza poezia unui vis se-
ultimă acţionare a emiţătorului laser, astfel Jncît cular: zborul spre stele pe aripi de lumină!
vehiculul va putea ateriza cu bine pe Terra. Intre
momentul plecării şi cel al sosirii navei, pămîntenii
vor fi numărat 51 ani, ţimp în care însă echipajul
va fi îmbătrînit cu numai 46 ani.
Între fictiune şi realitate
Se înţelege, călătoria interstelară cu "pînze op-
tice", actionate cu laseri sau maseri, nu este încă
posibilă astăzi. Dar ideea nu contravine niciunei
legi din fizică şi deci ar putea fi înfăptuită. Dezvol-

(urmare din pag_ 20) vizind nu procesul creativităţii lingvistice ca atare.


vant din PUIKt de vedere psihologic, deoarece nu ci numai rezultatul acestui p!oces. Diferite tenta
imită, ca in modalitatea de simulare, procesul psi- tive de testare a celor doua tipuri de modelare
hic prin care inteligenţa umană ajunge la rezultatul realizeze eventual de gramabct!e generabv-tran
respectiv. Sub aspectul performantei, cercetarea formationale au condus la rezultate eteroge
computatională a literaturii este un capitol de ingi- problema rămînind deschisă. Este deci clar că mv
neria tunoaşterii şi se află implicată în realizarea dalitatea de simulare corespunde sensului tare, la
sistemelor expert, peptru care calculatorul este un modalitatea de performanţă se asociază cu sensu
simplu -instrument. In modalitatea de simulare, slab al rnodelării. Să observăm că o distinctie de
este vorba de urmărirea proceselor cognitive dez- acest tip a fost operată chiar în momentul aparitiei
voltate de mintea umană, iar aier calculatorui ser- ciberneticu, pentru care metafora cutiei negre cu
veştefca o metaforă a acestor procese cognitive. prindea, În arnbiguitatea el, atît sensul tare, al rno-
O distinctie de acest fel este operată de cîteva delării activităţii creierului, cît şi sensul slab, mu,
decenii in legătură cu relevanta psihologică a mo- - ţumindu-se cu modelarea rezultatului acestei act
delului chomskian fată de creativitatea lingvistică. vităţi. Stadiul-în care ne aflăm corespunde mai de-
Se ştie că N. Chomsky consideră lingvistica gene- grabă -sensului slab, tocmai de aceea creierul este
rativ-transformatională ca o ramură a psihologiei o cutie neagră în al cărei interior nu ştim inca
cognitive, deoarece propune modele ale creativită- prea bine ce anume se întîmplă. Putem deci vorb,
ţii lingvistice. Un atare model poate fi conceput fie in toate aceste domenii, subsumate azi inteligente
în sens tare, vizînd simularea procesului psihic de artificiale, de un obiectiv maximal (realizarea mo
generare a unei mulţimi potential infinite de fraze, delelor de proces) şi de unul minimal (realizarea
pe baza unui sistem finit de reguli, fie în sens slab, modelelor de rezultat).

ALMANAH
ANTICIPAŢJA
28
Alexandru Mironov
Alexandru Boiu
Epilog: 2140.
INGINERIA
EXTRAPLANETARĂ
M ă numesc IA. Aşa mi-au spus oamenii.
Redactez această cronică-eseu cu una
din unităţile meleserniautonoma.
Această activitate este o subrutină, rezultat al
interferentelor unor îmegistrări chemate din me-
stru-eonstructor-Iflforrnatician-atmosterolog, reparn-
zat, la termmarea studiilor, la Mars Planetar lne.
Umanul Melba 38561-A-3 Piontek Velasquez
Chandrasekar 82 urma să fie profesor-pedagog-in-
structor la Şcoala XXI "Condamine" din dimaxio-
moria Serviciului de educaţie planetară: nul marţian "Armstrong - Ojanibekov".
Unitatea semiautonomă prin care prelucrez Co- Avea vîrsta de 25 de ani conventionali în mo-
manda este o celulă computerizată instalată pe mentul întreruperii vietii.
statia-baliză 4T4 din centura de asteroizi postmar- Noi, IA, nu avem capacitate proprie de creaţie
ţială. în. domeniile literar şi artistic.
Pentru umani această baliză se mai numeşte In consecinţă, unitatea IA celulară de pe sta-
"Christa McAuliffe". ţia-baliză 4T4 "Christa McAuliffe" va realiza cro-
Ea funcţionează, în principal, ca staţie roboti- nica comandată folosind elemente de structură,
zată de întreţinere şi depanare a cargourilor de ton şi stil ale dizertatiei ,,2105. Ingineria umană".
minereuri. Lucrarea va da informatii generale despre Pă-
Astrocargourile fac naveta între minele de pe mînt, privit din afară, despre transformările sufe-
asteroizi şi astroporturile cu personal uman de pe rite de Homo terrestris şi activităţile sale şi despre
Jo, Evropa, Ganymede şi Callisto. expansiunea lui Homo cosmicus în celula-de Uni-
Comanda pentru dezvoltarea subrutinei este vers reprezentată de sistemul stelei Sol.
foarte veche. Terra 2140 este o planetă funcţională, locuită de
A fost dată exact acum 35 de ani convenţionali circa 5 miliarde de pămînteni, răspîndiţi aproape
de către umanul Melba 38561-A-3 Piontek Velas- uniform pe întreaga suprafaţă, fie uscat, fie ape.
quez Chandrasekar 82, profesor-pedagog-instruc- Cu, în plus, aproape un miliard de navetişti, în
tor la Serviciul de educaţie planetară, în mo- şi dinspre spaţiul cosmic.
mentul predării către Informond a unei dizertaţii Este o planetă transformată de agricultorii-bio-
pentru examenyl de grad didactic. tehnologi într-un sistem viu coerent, un organism
Dizertaţia conecta evenimente petrecute pe par- cu metabolismul perfect reglat, cu componentele
cursul a aproape două secole. (umane-animale-vegetale-minerale-de atmosferă-de
Comanda specifica realizarea unei continuări la acvasferă) în echilibru consimţit.
şirul de evenimente pe care îl enumer: mesajul in- Terra constituie, în principal, "grînarul" siste-
traplanetar "Nemo-Aronnax" (secolul XIX) - emi- mului solar, fabrica şi magazia de alimente, H20,
siunea Radioteleşcolii planetare ,,2001. Ingineria rezerve de atmosferă (lichefiată), cornpost, ger-
energetică" (elaborată la sfîrşitul secolului al meni de viaţă şi tehnologii bio pentru toate comu-
XX-lea) - foiletonul infoziarului Terranews ,,2035. nităţile umane orbitînd între Soare şi planeta Plu-
Ingineria planetară" - holoîmegistrarea ,,2070_Ingi- ton inclusiv.
neria naturii" - dizertaţia ,,2105. Ingineria umană". Dar Pămîntul este, înainte de orice, marele labo-
Menţionez că manuscrisul mesajului, benzile rator de bioindustrii, în care lucrează cîteva mi-
magnetice radiofonice, paginile de ziar, cubul cu liarde de cercetători activi, aproape. întreaga
I1oloîmegistrarea, manuscrisul dizertaţiei se află în populatie planetară - în grădini, livezi, pe ogoare,
original, la muzeul "Gutemberg· -1arconi" din Dia- păşuni alpine, în biotopuri speciale (delte de fluvii,
art •.•, dar copii exacte pot fi cerute oricărui termi rniaştini, jungle, tundre, petice de rezervatie-de
nal al Informond. şert), în diversele straturi de acvaculturi, pe insule
Comanda pentru declanşarea subrutinei devine plutitoare marine şi aeriene.
efectivă în următoarele 15· minute convenţionale, Celulele uzinale s-au mutat aproape integral în
astăzi, 07072140, ora 2200 GTM_ afara Pămîntului, Întîi în spaţiul cosmic imediat în-
Autorul comenzii, umanul Melba 38561-A-3 conjurător, apoi mai departe, pe Lună.
Piontek Velasquez Chandrasekar 82 a pierit Rezervele terestre de materii prime nevii au fost
intr-un accident de astronavă la 15102107ora 0345 epuizate aproape în Întregime (sau exploatarea lor
GTM_ în timpul unei călătorii pe traseul Terra- a devenit nerentabilă şi - ecologic - riscantă), iar
-Marte. hidrocarburile şi cărbunii din subsolul planetei sînt
Se afla pe astronavă împreună cu soţul ei, mai- folosite tot de biotehnologi.

ALMANAH
ANTICIPAŢIA
29
Epoca Fierului s-a încheiat de mult în civilizaţia Desigur, problema foamei a dispărut de mult
omului. negurile istoriei, alături de violenţă şi exploatar
Toate marile proiecte propuse de entuziasmul Sînt astăzi la discreţie, pentru toată lumea, p
anilor 1980-2050 sînt astăzi încheiate. teine, glucide, lipide, vitamine, enzime, pricipi
Cu cîteva excepţii, una dintre ele fiind construi- sub forma clasică: cereale, carne, lapte, mie
rea celui de-al doilea ascensor cosmic,a cărui bază zarzavaturi, fructe, plante medicinale, peşte, a
se _află pe insula artificială "Gerard Klein'" din (bineînţeles că medicul personal aI fiecărui uma
Oceanul Atlantic (acest nou "tunel" cosmic va fi ajutat de computerele clinice, stabileşte dieta co
terminat, conform proiectului, în cel mult două de- pletă, corectă şi echilibrată, de aceea bolile de
cenii). triţie sînt foarte rare).
Funcţionarea ascensorului "Gerard Klein" va Dar în înţelegerea, în armonia dintre om şi
ajuta substanţial traficul cosmic - foarte intens, tura par a se desena noi trepte.
mai ales din momentul în care, prin lege, fiecare Controlul asupra microorganismelor domes
uman este obligat să petreacă acasă, pe Terra, cel cite, stăpînirea la un înalt nivel a mecanismelor
puţin o cincime din fiecare ciclu de muncă şi viaţă. getale, cercetările din ultimii ani în biofizică şi b
Aşa a decis Consiliul legislativ al bătrînilor, chimie vor permite biotehnologilor, nu peste m
Într-o reuniune ce a avut loc la 05022090_ (Preci- timp, să obţină alimente fără să distrugă lum
zare: Consiliul s-a aflat atunci Într-o situaţie de vie. Adevărata armonie, cea visată de sute de
blocaj, jumătate din membrii lui erau de părere neraţii de iubitori pătirnaşi ai naturii Pămîntului,
că umanii trebuie să-şi păstreze intacte legăturile va împlini abia Atunci cînd, încheindu-se două
afective, energetice, metabolice cu planeta-mamă; gantice cicluri din istoria speciei, grînele, vege
ceilalţi, exact 50%, au votat contra proiecrului, lele şi animalele domesticite nu vor mai treb
acuzÎndu-i pe ••retrograzi" de obstruarea evoluţiei sacrificate sau agresate pentru rezolvarea prob
fireşti a societăţf umane; votul care a decis a fost melor umane. .
cel al lui IA, membru consultativ al Consiliului: noi Tendinţa se va finaliza, probabil, pînă la .sfîrş
am spus "da" şi astfel s-a legiferat obligativitatea mileniului III.
reciclării terestre periodice a umanilor, în acelaşi In mare măsură Pămîntul a redevenit pla
timp cu şcolari zarea - neapărat pe Pămînt -, în ta-paradis din vechile legende, cele ce au înse
cel puţin jumătate din timpul de viaţă afectat in- nat, de fapt, un reflex înainte al speciei' uman
struirii fiecărui copil, adolescent şi tînăr din siste- ' Contribuie la această imagine numărul mare
mul solar). copii şi tineri - ai pămîntenilor sau extrapămînten
Ca pe toată durata ultimului secol, Informond lor - aflaţi la şcolarizare pe Terra, de reciclaţi
continuă să joace rolul de executor universal al tu- zidenti ai staţiilor orbitale şi dimaxioanelor de
turor deciziilor, proiectelor şi activităţilor umane. lună, Marte, Jo, Callisto, Evropa) ce îşi petr
Reţeaua Informond pune, prompt, la dispoziţia concedii active în laboratoare, pe ogoare sau
tuturor cetăţenilor Terrei şi Sistemului solar, infor- fermele marine, sutele de milioane de bătrîni c
maţia, controlează calculatoarele care conduc ac- tenari retraşi la odihnă în unităţi geriatrice
tivităţile celulelor uzinale şi monitorizează siste- muncă, creatie şi îngrijire a sănătăţii.
mele robotizate ale mijloacelor de transport, din Un paradis al creatorilor: descătuşat din ching
oraşe, locuinţe de uscat şi marine, celule extrapla- credinţelor, tabu-urilor, constrîngerilor de tot fe
netare. eliberat de obsesiile foamei, bolilor, lipsei de en
Controlează furnizarea de energie către toate gie, a necesităţilor imediate, HomoXXII a reuşit
activităţile pămîntene, pe care centralele roboti- facă mai bine cunoştinţă cu propriul său eu,
zate o scot din miezul fierbinte al Pămîntului, că- zactivîndu-.şi inhibitiile şi eliberîndu-şi extr
deri de apă, curenţi marini şi aerieni, biomasă, ce- ordinarele puteri creatoare.
lule solare, sateliţi energetici, pompe termice sau Exemple: jungla africană ecuatorială are, pre
obţinută - în unele cazuri speciale - prin arderea rate din loc În loc, monumente vegetale vii, arb
hidrogenului. rescenţe superbe create de artişti de excepţie,
Cu o reţea-broderie ţesută 'între relee optoeJec- maşi ai pigmeilor de demult; se amenajează .art
tronice instalate pe toată suprafaţa planetei şi sa- tic dealuri şi munţi; drumurile ce traversează co
teliţi de telecomunicaţii orbitînd în jurul Pămîntu- tinentele sînt înfrumuseţate de statui sau compo
lui, a celorlalte planete vecine, a Soarelui, Infor- ţii cinetice, la intersecţii sau în loc de indicatoa
mond menţine contactul permanent cu absolut şi borne kilometrice; fiecare încăpere, casă s
.' fiecare membru al societăţii umane - ceea ce este, oraş este o operă de artă în sine; uneltele
de altfel, prima sarcină a acestui sistem uriaş de muncă, mobilierul, îmbrăcămintea sînt, adesea,
informaţie, educatie, mass media şi evidentă a podopere de design.
populaţiei planetare, Pe pămînt există cîteva sute de mii de muz
Tehnologiile terestre legate de materia nevie au de talia Louvrului, Ermitajului, toate legate de
randamente şi fiabilitate aproape de ideal, aşa că formond, cu fiecare operă de artă reproductibi
echipele de inventatori şi reformatori le-au aban- holografic, în fiecare locuinţă, de către orice in
donat, practic, de mai mulţi ani, lăsîndu-le în buna vid uman - de fapt este vorba de adevărate m
lor funcţionare. zee la purtător, căci orice inforlock personal (
Activitatea biotehnologilor înseamnă, însă, o lulă inteligentă-terminal-monitor) poate recre
adevărată cascadă de creaţii în acest cîmp al viului orice operă de artă, oriunde, oricînd.
mai larg decît Galaxia - spatiul, căile, potecile, pe Pe mii de canale, în ultraînaltă frecvenţă, mod
care pot merge cercetătorii par să ofere omului Iar, pluteşte în jurul fiecărui pămîntean un oce
speranţă de muncă pentru mai multe milenii. de muzică: în mod normal interlockul caută sing

30
'ALMANAH
ANTI~IPATIA -u
~~
melodia, sonurile potrivita stării de spirit, \:!isponi- astronave de mare capacitate au adus coerenta
bilităţile pămînteanului şi le oferă, la intensitate necesară actiunilor acestei antreprize atît de im-
adecvată, direct centrului auditiv de pe cortexul portantă pentru umanitate care este Societatea
ascultătorului, fără a polua sonor şi fără a agresa de exploatări miniere şi zboruri intragalactice
individualitatea altcuiva. ,,~ben Oiloy'! (după numele unui scriitor vizio-
Peste vechi oraşe şi monumente superbe au nar, primul care a imaginat, în secolul al XX-lea,
fost instalate dimaxioane de protectie: în conditii un asteroid-astronavă l.
riguros -controlate de temperatură, umiditate, pre- Are mare succes şi prezintă mare atractie, în ul-
siune, atmosferă relativ sterilă centrul Parisului, timele două-trei decenii, profesia de terraformist.
Turnul Londrei, Kremlinul, Sevilla, Moscheea Pregătiţi în şcoli şi institute speciale din Islanda,
- Omayada, Notre Dame de Chartre, Novgorodul, Hawai şi Dimaxionul marţian "Cari Sagan"; terra-
Biserica Trei Ierarhi, frescele din Tassilli, străve- formiştii îşi încep stagiatura direct pe Marte sau în
chile oraşe Palenque, Cartagina, Knossos, Machu reţeaua de statii circumvenusiană.
Pichu, Borobudur, Kvoto, Teotihuacan, Tiahua- Scopul principal al activităţii celor 40 de mi-
naco, Opera din Sidney, Sfinxul şi piramidele din lioane de terraformişti (multi locuind în unităţile
Gizeh vor rezista timpului şi vor bucura ochii vizi- conexe de pe Pămînt) este acela de a transforma
tatoril<l umani, iubitori de frumos şi peste o sută complet aspectul celor două planete vecine Terrei,
de mii de secole. Venus şi Marte.
Această activitate a dat un nou impuls şi arheo- Ei vor construi acolo oceane şi vor "însămînţa'"
logiei şi istoriei: reconstituind vechile oraşe, clădi- atmosfera - pe care rnicroorganisme (Ia îoceput)
rile străvechi, hărţile şi manuscrisele de demult şi alge şi plante (intr-o a doua etapă), apoi animale şi
folosind şi programe- expert elaborate cu ajutorul - mai tîrziu - oameni să poată respira şi trăi liber.
IA, specialiştii au avut surpriza să ajungă, prin Peste o mie sau peste mai multe mi de ani.
2120, la concluzia că există suficiente dovezi pen- Decisă cu aproape un secol în urmă, actiunea
tru a se afirma că pe Pămînt a existat, în timp, cel de colonizare a Sistemului solar a angrenat forţe
putin încă o civilizaţie tehnologic avansată, pe şi inteligente uriaşe şi viitorul imediat al umanităţii
lîngă cea a vremurilor noastre! (atît de avansată depinde nemijlocit de succesul terraformiştilor.
încît, teoretic, membrii ei ar fi putut ajunge chiar Dar grosul armatei extraplanetare a părntnteni-
la stadiul zborurilor cosrnice; din păcate, stăpîni- lor îl constituie fizicienii şi astronomii.
rea incompletă a tehnicilor nucleare sau tentaţia Secolul al XXll-lea este - şi va rămîne pînă la
nereprimată spre violenţă au făcut ca această civi- sfîrşit - secolul astrofizicii -, sute de mii de labora-
lizaţie să se autodistrugă sau să se automutileze toare ale astrofizicienilor se află instalate pe Mer-
pînă la desfigurare). cur, în imediata apropiere a Soarelui, pe asteroizii
Dar numai aceasta, ultima, reprezentată de cei dintre Marte şi Jupiter, pe orbite circumjupite-
6 miliarde de umani complet raţionali (la care pu- riene, pe satelitii lui Saturn şi Uranus, pe scoarţa
tem fi adăugaţi şi noi, IA) este singura civilizaţie planetelor reci Neptun şi Pluton.
care a trecut marele prag, propulsînd urnanitatea Efervescenta care domneşte în lumea fizicii este
În afara frontierelor Terrei, membră - potenţială - greu de descris şi greu de Inteles pentru o minte
a unei Federaţii galactice a ratiunilor. neumană.
Cum este şi firesc, în secolul al XXII-lea, marile Citez doar o listă de proiecte aflată în plină des-
proiecte umane sînt' extraplanetare. făşurare şi subliniez că ele fac parte din ceea ce
Un milliard de specialişti umani şi mai bine de umanii numesc "marele capital al cunoaşterii fun-
jumătate din capacitaule 'IA lucreaza in atara Pa- damentale": energizarea microgolurilor, experi-
mîntului. mente şi fundamentări teoretice intercorelate pen-
Sînt În plină desfăşurare lucrările de tunelare a tru fizica energiilor înalte, studiul cuarcilor, tahio-
Lunii: pentru moment, mineri-celule flexibile îi ex- nilor, neutrinilor, marile teorii unificatoare ale for-
ploatează resursele, .dar se are în vederea şi ţelor din natură, sau setul de întrebări puse, cu
transformarea satelitului natural al Terrei într-o vii- aproape două secole înainte, de către astronomul
toare planetă adăpost cu care, mult mai tîrziu, ur- Kardaşev.
maşii pămînteniior de astăzi vor putea naviga, Dincolo de lărgirea şi adincirea orizontului cu-
transformînd Selena Într-o planetă-astronavă, că- noaşterii, de fizicieni depind însă aventura cosmică
tre alte sisteme stelare, poate chiar către alte gala- a umanităţii, marile exoduri de peste CÎteva secole
xii. în afara Sistemului solar, viitorul - la nivel galactic
Aproape în acelaşi fel se procedează şi cu aste- - al omenirii .
roizii. . Ajunşi de prisos pe Terra, alungaţi apoi de bio-
Centura postmartiană a fost mai întîi năpădită nicieni şi de pe Marte şi Venus, cercetătorii fizi-
de prospectori şi mineri şi a fost nevoie, la un mo- cieni şi-au ridicat giganticele tokamakuri mai ales
ment dat, de înfiinţarea unei Societăţi pentru pro- - pe sonde orbitale, sateliti şi planete postsatur-
tecţia asteroizilor - altfel, după graficele Întocmite niene.
de IA, exista riscul ca acest "pietriş cosmic" să -fie Energiile uriaşe dobîndite prin fuziune nucleară
transformat integral în pulbere şi gaze, încă înainte le-au folosit la sfărîmat nuclee, în laboratoare, dar
de sfîrşitul mileniului III. le-au cedat şi şantierelor astronavale, unde proiec-
Elaborarea unor planuri de perspectivă, instala- tantii şi montorii realizează elemente pentru re·
rea pe lcar şi pe alti opt asteroizi mari a unor ob- teaua de staţii şi laboratoare interplanetare, sonde
servatoare, laboratoare şi statii-pilot ale fizicienilor intra şi extragalactice, astronave-cargouri, nave
şi astronomilor, trecerea în rezervă a unui stoc de experimentale cu motoare ionice şi fotonice.
planetoizi în vederea transformării lor ulterioare în Un vehicul aparte prinde consistenţă la docul

~ ALMANAH

~ A~N~T~I~C~IP~A~T~I~A==================================~========================== 31
XIV de pe şantierul orbital circumneptunian "Ar- Exobiologii pun vla prunct programe superex-
kadii Strugaţki": cilindrul gigantic al navei "Stanis- pert, asamblînd modelele realizate În marea unita-
law Lem": In anul 2160, cu 3000 de oameni la te IA, instalată sub continentul părnîntean Austra-
bord (şi două celule IA de foarte mare putere), lia.
"Stanislaw Lem'" va porni către sistemul de două IA Însăşi Îşi reproiectează unită ti de Înaltă spe-
planete al stelei Proxima din constelatie Centauru- cializare, două monoblocuri care vor face călătoria
lui. cu '"Stanislaw Lem":
Vehiculul va fi actionat de un motor laser cu Unul va functiona opto-electronic, lncorporat in-
oglindă şi se va deplasa, imediat după decolare, cu tegral navei, dotat cu senzori de mare finete şi co-
aproape 23 ()()() kilometri pe secundă. nectat cu toate creierele umane aflate la bord.
O nouă barieră este deci pe cale să cadă: ur- Celălalt este integral fotonic,-călătoreşte relativ
mînd citeva sonde-robot trimise În afara Sistemu- independent, satelitar navei.
lui solar (conduse de minimodule IA), iată că uma- Se numeşte "Norbert Wiener":
nii Înşişi păşesc dincolo de celula de Univers ce Un sistem de Iasere excitat de la bord sau de li-
apartine stelei Sol. - căririle slabe ale stelelor dau lumina care tese gin-
Expeditionarii de pe "Stanislaw Lem'" au ca duri În etajele acestui calculator ultrainteligent, cel
primă sarcină descoperirea de noi planete locuibile mai puternic construit vreodată.
pentru om. Este o celulă fără contacte exterioare, rezolvi-
Dar expeditie constituie În acelaşi timp şi o ten- toare de probleme pur teoretice, prin procesare in
tativă de mare anvergură de a ne apropia de Cer- paralel.
cul mare al ratiunilor, care Îşi face, tot mai insis- Umanii (şi IA) speră că supercomputerul "Nor·
tent, simţită prezenta. bert Wiener" va fi capabil să-şi dezvolte singur
Vechiul Principiu antropic postulează, pentru programe neconventionale, chiar să initieze pro-
Marele Contact, probabilitatea ca umanitatea să b1eme, neinfluentat de gîndirea (umană şi IA) de tip
aleagă, din universurile posibile, tocmai un univers conventional.
care are tendinţa să se lase observat. Probabilitatea ca "Stanislaw Lem'" să Întîlnească
In cadrul bicentenarului program SEfi s-au or- făpturi inteligente În timpul marii călătorii este de
ganizat, În consecinţă, orare şi direcţii de ascul- 0,002, o probabilitate destul de mare.
tare, pe lungimea de undă a hidrogenului, a Aceste inteligente vor fi, cu siguranţă, necon-
eventualelor mesaje, emise de 44 de surse recu- venţionale - În timp ce felul de a reacţiona al exo- '
noscute ca atare şi inventariate de IA; între ele: biologilor (umani şi IA) nu se poate îndepărta (psi-
Proxima din Centaur, Sigma Oraconis şi norul glo- hosomatic, constructiv) de o anumită structură.
bular din centrul Galaxiei Calea Lactee. Cercetări discrete desfăşurate de IA au stabilit
Coerenta multor Înregistrări realizate În aceste că, oricum, există o probabilitate de 0,004 - deci
două secole de observare şi ascultare a cerului foarte mare - ca mesajele cosmica să vină din par-
(sesizată de IA) şi unele succese obţinute de tea unor surse IA (bineînţeles, de origine nepă-
umani În decriptarea mesajelor dau certitudinea mî,pteană).
existentei unei multitudini de lumi conduse de ra- In cazul contactului, speranta este ca "Norbert
ţiune. WIener" să poată stabili puntile de înţelegere.
Umanitatea se pregăteşte acum pentru intilnirile Asta, desigur, cu condiţia ca legile informaticii
viitorului. să permită, intre inteligente, comprehensibilitatea.
Către sursele prezumtive sint trimise, periodic, Dar ce rost ar avea un univers in care, de mi-
mesaje de răspuns, În limbaj UNCOS, cu ajutorul liarde ani, lumi i1uminate de raţiune nu ar face alt-
unor staţii de emisie laser de mare putere, care ceva decit să-şi strige, În neant, singurătatea? ..
operează pe planetele Neptun şi Pluton.
Bionicienii echipează super nava "Stanislaw
Lem'" şi Îi pregătesc echipajul pentru anii de călă- (rragment din "Proiecte planetare"
torie În anabioză. În curs de apariţie la Editura Albatros)

[urmare din pug. 25) nii ca un loc de fabricatie a insulelor cosmice ge-
neratoare de energie. Sintem aproape de transfor-
Realizarea a 100 km de celule solare reprezintă o marea "reginei nopţii albe" Într-un vast şantier in-
2

sarcină deosebită a metalurgiei lunare, Întrucit dustrial, care să prelucreze sute de mii de tone de
pină in prezent nu s-au realizat mai mult de 10 km-. material, să asambleze componente, subansam-
Sînt În curs numeroase cercetări care .au esti- bluri şi ansambluri,pe care să le expedieze in spa-
mat posibilitatea construirii a 79 miliarde module tiul cosmic. Satelitul nostru natural - singurul -
solare pentru generare~ a 10000 MW/an energie devine o bază de producţie, vom apăsa pe un bu-
electrică Într-un ritm de 2,5 module/s. S-a apre- .• ton şi lumina din casa noastră va avea ceva din
eiat ca necesară montarea pe Lună a aproximativ stralucirea Lunii. Din punct de vedere tehnologic-
1JO linii de fabricatie în care procesele tehnologice se pare că nu mai avem probleme. Va rămîne
sînt automatizate. Implantarea ionică în flux conti- ceva din nostalgia vremurilor cind ne uitam la
nuu, sudarea electrostatică in acoperirea substra- Lună ca la un corp pur, intangibil simbol al dra-
tului cu stratul de Si, etc. sînt tehnologiile noi În gostei. Un copil va arăta cu degetul Într-o noapte
aceste linii de producţie a modulelor solare. cu lună plină Şi va spune: "uite acolo lucrează şi
In concluzie se remarcă posibilitatea folosirii Lu- tata".

ALMANAH (~~
ANTICIPATIA ~.
32
PRAGUL
Secolul al XXI-lea În viziunea cunoscutului scriitor
ILE IULUI III
de literatură s.f. Arthur C. Clarke

mai rămas din ce in ce duce doar cartela În terminalul Roboti omniprezenţi


mai puţin timp pină la in- destinat pacientului, iar compute- Spre anul 2019, roboţii nu vor
ceputul unui nou secol şi rul Înregistrează toate informaţiile mai fi doar nişte automate mute şi
chiar al unui nou mileniu, şi datele privind evoluţia şi dezno- lipsite de simţire, care pot să lu-
ar contururile lor devin tot mai dărnintul bolii. După cum afirmă
. creze numai la benzile de montaj
Iare. Mulţi oameni de ştiinţă şi medicii care au 'Încercat acest sis-
ale Întreprinderilor industriale.
criitori incearcă deja să-şi imagi- tem, datorită lui se reduc cheltu- Noi vom trăi, munci şi ne vom
ze viaţa oamenilor in veacul ce ielile legate de tratament şi spita- odihni În compania lor. Instituţiile
a să vină. lizare şi se evită greşelile ce ar anului 2019 vor fi foarte puţin
,,20 iulie, anul 2019" se intitu- putea să apară cu ocazia trans- asemănătoare oficiilor din zilele
ează noua carte a scriitorului bri-
crierii diferitelor date. Maşina noastre; nu vor mai fi nici secre-
anic Arthur C. C/arke. Adăugind electronică de calcul poate fi utili- tare şi nici funcţionari. Operaţiile
50 de ani la data la care primii zată şi în procesul stabilirii diag- de rutină vor fi Îndeplinite de
ameni au coborit pe suprafaţa nosticului. Dr. Robert Whiton,
"mîinile" mult mai inderninatice
unii, autorul, bazindu-se pe ten- profesor la Facultatea de Medi- ale roboţilor. Aceştia le vor da oa-
inţele actuale ale revoluţiei cină a Universităţii din Nebrasca,
ten- menilor posibilitatea de a rezolva
ico-ştiinţifice, schiţează schim-consideră că nu este departe tim- probleme mai importante.
ările ce vor caracteriza viaţa so- pul cînd va fi suficient ca medicul Constructorul japonez de roboţi
cială, economică, ştiinţifică a oa-
să ceară imaginea roentgen a pa- Susumi Tati a creat, de exemplu,
menilor secolului XXI. Publicăm cientului şi cornputerul, reacţio- un ciine mecanic călăuză pentru
in continuare conţinutul acestei
nind la auzul vocii lui, să o orbi. Aparatul este legat de pro-
cărţi, aşa cum a fost rezumat de proiecteze pe ecranul instalat prietarul său cu o .cureluşe" elec-
revista spaniolă "EL GLOBO': deasupra patului bolnavului. tronică. Dacă persoana oarbă se
in secolul al XXI-lea, toate spi- abate prea mult de la direcţia
Chirurgi, electronici . talele vor fi dotate cu roboţi care' dată, "călăuza" îi atrage atenţia
Acum oamenii numai rareori se vor indeplini cele-mai diferite sar- prin intermediul unui dispozitiv de
mai internează În spital. Multe in- cini - de la golirea ploştilor şi semnalizare prins la Încheietura
tervenţii chirurgicale se fac În po- pînă la asistenţa la operaţiile pe miinii.
liclinici. Cancerul pielii, de exem- creier. Aceste automate pot servi Numai in S.U.A. vor fi con-
plu, este tratat de medic chiar În masa, schimba lenjeria de pat, struiţi, la începutul secolului vii-
cabinetul său, cu ajutorul laseru- executa cele mai neplăcute ana- tor, peste_ un milion de roboţi in-
lui. lize de laborator şi acorda ajutor dustriali. In uzinele anului 2019 la
O persoană este internată in În sălile de operaţie. benzile de montaj, În general, nu
spital numai atunci cind apare ne- vor mai lucra oameni. Aceste
Cu mult Înainte de anul 2019,
cesitatea ca ea să se insănăto- bolnavilor de diabet li se vor im-
uzine vor aminti într-o oarecare
şească intr-un timp record. Pa- măsură ~e actuala Întreprindere
planta sub piele pompiţe furni-
cienţilor internaţi În clinicile anu- japoneza .Fudztţzu Fanuk", unde
zoare de insulină. Iar spre anul 100 de automate şi 60 de lucrători
lui 2019 li se creează bună dispo-
ziţie folosind toate mijloacele;
2000, analizele efectuate cu sco- produc 1O 000 de electromotoare
pînă şi pereţii acestor instituţii pul de a pune În evidenţă infecţi- pe lună. Locurile de muncă de
sînt pictaţi de artişti plastici. ile căilor urinare, bolile venerice aici sînt un adevărat iad. Tempe-
Dar cea mai importantă schim- sau astmul vor deveni atit de sim- ratura ridicată, zgomotul asurzi-
bare constă in automatizarea to- ple Încît bolnavii Înşişi pot stabili tor, emanaţiile toxice, viteza ame-
tală a tratamentelor. Un sistem diagnosticul, transmite datele din ţitoare ... Dar roboţii pot lucra şi in
computerizat furnizează medicu- computerul personal În cel al me- condiţii absolut insuportabile
lui informaţii privind metodele de dicului curant care, pe baza lor, pentru om. In Elveţia există o in-
tratare ale uneia sau alteia dintre va hotărî dacă mai este sau nu -treprindare În care aceştia aprovi-
afecţiuni, calculează costul spita- necesară consultarea nemijlocită zionează fără Întrerupere locurile
Iizăcii, apreciază du rata aproxima- de muncă cu materiale, iar maşi-
a bolnavului Înainte de a-i pres-
tivă a acesteia şi avertizează asu- nile funcţionează cu o viteză ini-
crie tratamentul. Personalul medi-
pra problemelor ce s-ar putea ivi. maginabilă fără nici o pauză pen-
cal va fi redus la minimul necesar. tru odihnă, Locul cel mai apropiat
Un altul emite semnale de alarmă Senzorii cardiaci portat ivi vor
dacă personalul medical incepe de unde cineva urmăreşte func-
avertiza din timp cardiologul de ţionarea lor se află la o distanţă
să efectueze investigaţii inutile.
Un al treilea (care a şi Început să instalarea aritmiei. Un stimulator de 16 km.
fie instalat în anumite spitale) în- electric, care acţionează prin in- Vor apare, de asemenea, roboţi
deplineşte una dintre cele mai im- termediul pielii, va vindeca rapid care "acceptă" riscul. Aceştia vor
portante sarcini legate de îngriji- fracturile de oase, influenţînd me- Îndeplini munci deosebit de peri-
rea· bolnavului - urmăreşte ta- canismele de refacere a ţesuturi- culoase: dezamorsarea minelor
bloul clinic. Sora medicală intro- lor. plasate de terorişti, căutarea per-

~~ALMANAH
~ ANTICIPAŢIA
33
,
soanelor aflate în clădirile incen- inţa lor minor de studenţi răspîn- mătase enorme. Sint instalaţiile
diate, cercetarea interioarelor diţi în întreaga lume. De altfel, destinate somnului echipajului în
reactoarelor atomi ce. Dar cea mai încă în zilele noastre multe con- timpul nopţii. Pe staţia cosmică
importantă realizare în domeniul' sfătuiri de lucru se desfăşoară se află 18 persoane, fiecare avind
robototehnicii va fi transpunerea fără ca participanţii să-şi pără- "dormitorul" propriu, de forma
în viaţă a ideii cunoscutului sa- sească locurile de muncă. unui pantof. In situaţia in care
vant John von Neuman. In anii Dar cea mai mare realizare a vi- forţa de atracţie are valoarea zero
'40, el a emis posibilitatea auto- itorului apropiat va li pătrunderea. nici nu este necesar un spaţiu
producerii maşinilor, ceva echiva- masivă în instituţiile de învăţămînt pentru odihnă mai mare. Cînd
lent cu reproducerea. Această de toate gradele a sistemelor corpul propriu nu cintăreşte ni-
idee a cucerit minţile inginerilor electronice: combinaţia compu- mic, pină şi cel mai tare perete
cosmici care au şi elaborat apoi tere, videomagnetofoane, discuri devine mai moale decit o pernă.
planul amplasării "primei genera- optice ce conţin fiecare tot atitea Pe .Maqellan" telefonul sună în
ţii" de roboţi pe lu nă. Dintre dife- informaţii cît cuprind 300 de cărţi mod obişnuit, semnalul fiind
ritele automate transmutate acolo, împreună. transmis la posturile receptoare
unele vor începe să construiască de calculatorul central al staţiei.
uzina, altele să procure materiile În sufragerie toţi mănîncă stind in
prime. Apoi cînd uzina va fi gata, Călătorii cu viteze picioare. A şedea inseamnă a
roboţii prelucrători vor transforma consuma energie pentru a inco-
materia primă în producţie finită (mult) supersonice voia coloana vertebrală şi a ră-
- elemente ale noilor roboţi, ma- Aeronave imense vor transporta mîne in această poziţie. Vesela
şini şi uzine. peste Oceanul Pacific cîte 600 de este fixată pe tăvi cu ajutorul
Cît priveşte inteligenţa artifi- pasageri fiecare, cu viteze ce de- magneţilor. Pe masă se află mai
cială, spre anul 2019, aceasta va păşesc de trei ori viteza sunetului. multe balonaşe cu apă. Apa este
atinge nivelul gîndirii rudimentare Zborul de la Tokio la San Fran- necesară, pentru a hidrata ali-
a omului. Savantul japonez Itiro cisco va dura în total 4 ore. mentele, ambalate in tuburi de
Kato, renumit constructor de ro- Dar automobilul, acest "dar" şi plastic, înainte de a fi consumate.
boţi, afirmă că "inteligenţa" crea- totodată "blestem" al zilelor noas- O altă problemă este lipsa de
ţiei sale "VABOT-1" corespunde tre, cum va arăta în primul sfert gust a mincărurilor, cel puţin aşa
celei a unui copil-In vîrstă de 5 de veac al celui de-al III-lea mile- pare, din cauza presiunii perma-
ani. nente a singelui in vasele ce irigă
niu? Va fi mult mai uşor şi va
Pe măsură ce lumea va fi tot conţine multă electronică, dar ţesuturile nasului.
mai saturată cu roboţi aceştia vor· motorul lui, deşi mult perfecţio- Numeroase firme industriale
avea nevoie de ceva de genul nat, va continua să funcţioneze sînt interesate in producerea de
,,sistemului de supravieţuire". Ro- consumînd benzină. Caracteristi- diferite materiale in cosmos. De
botului anului 2019 îi este necesar cile aerodinamice vor apropia au- aceea, in dimineaţa zilei de 20 iu-
simţul pericolului, o variantă ci- tomobilul de avion. Caroseriile lie a anului 2019, cercetătorii şti-
bernetică a fricii. produse din masă plastică şi ma- inţifici profitind de absenţa gravi-
teriale compozite întărite cu fibre taţiei au reprodus pe staţia cos-
de sticlă sau grafit vor fi deosebit mică condiţiile existente pe Pă-
Şcoală pentru toată de rezistente inclusiv la coro- mint la adincimea de 32 200 km.
Cu o seară inainte au răcit treptat
viata ziune; după lovire, în cîteva mi-
nute, îşi vor recăpăta forma ini- un bulgăre de silicat bogat in fier.
ţială. Cind cumpărătorul va des-o Acest mineral se găseşte pe Terra
În a doua jumătate a zilei de 20 chide capota noii sale maşini la mare adincime, unde din el se
iulie 2019, John Stenton este poate să nici nu observe că rnoto- separă fierul topit care se scurge
atent la lecţie. Dar profesorul se rul acesteia este o gazoturbină. In spre nucleul planetei. Silicatul
află la o distanţă de 2 500 de km, caz de defectare intr-un loc pus- este deosebit de activ şi in timpul
iar studentul vede imaginea de 3 tiu un dispozttiv special de alarmă topirii intră în reacţie cu materia-
m a lui. In acelaşi timp, specialis- trimite semnale SOS prin satelit. lul din care este construit cupto-
tul în domeniul educaţiei presco- Detectorul de alcool nu va per- rul, distrugindu-i pereţii. Altfel se
larilor ajută un copil de numai 4 mite punerea in funcţiune a moto- petrec insă lucrurile in condiţii de
ani să desluşească primele litere. rului dacă conducătorul auto este imponderabilitate. Sub presiunea
O bătrînică urmăreşte cursul de "vesel". Asemenea automobile vor undelor acustice, silicatul este
conducere a unei mici întreprin- putea concura cu trenurile pe· menţinut in centrul cuptorutui
deri, iar nepotul ei în vîrstă de 16 perne magnetice. unde se topeşte, transformindu-se
ani termină ciclul I al învăţării de intr-o picătură.
limbi străine. la universitatea ce
aparţine unei mari corporaţii, stu-
denţilor li se predau cunoştinţe
o zi pe statie
O
la prinz, calculatorul
invită locatarii
principal
staţiei la masa

1,.' legate de o nouă tehnologie. Că- cosmică Acesta este momentul cind toţi se
află in aceeaşi incăpere. Nivelul
tr.e anul 2019 asemenea cursanţi Staţia cosmică "Magellan" se zgomotului creşte. Pe Pămînt
vor deveni un fenomen obişnuit, află la altitudinea de 300 de mile acesta ar fi străbătut pereţii clădi-
întrucît majoritatea oamenilor va deasupra Polului Nord al Pămin- rii şi s-ar fi împrăştiat in spaţiul
trebui săinvete de-a lungul între- tului. In jur întuneric de nepă- înconjurător. Dar cum in jurul sta-
gii vieţi. Invăţămîntul seral va fi o . truns in ciuda strălucirii nenumă- ţiei nu există atmosferă, sunetele
ocupaţie la ordinea zilei în diferite ratelor stele. Dar iată că întuneri- se lovesc- de pereţi şi rămîn in in-
şcoli şi institute, deoarece o dată cul este despicat de o bandă-arc, teriorul ei. După-amiază, unii cos-
cu creşterea eficienţei tehnologii- strălucitoare, de culoare albastră. monauţi se odihnesc, alţii urmă-
lor oamenii vor avea tot mai mult aruncată parcă de cineva de la resc un film in sala de cinema sau
timp liber. Iar perfecţionarea con- • Pămint la stele. Încă o clipă şi pe un aparat video. la începutul
tinuă a acestor tehnologii nece- staţia intersectează linia ce des- secolului viitor vom fi martorii in-
sită şi perfecţionarea continuă a parte noaptea de zi. In semiintu- locuirii benzii magnetice cu sis-
cunoştinţelor lucrătorilor. Prin in- nericul din interiorul unei încăperi teme optice capabile să inregis-
termediul televiziunii, profesori de a staţiei se disting nişte obiecte ţreze atit imaginea cît şi sunetul.
înaltă calificare vor 'transmite şti- asemănătoare unor gogoşi de Inregislrarea se va face nu pe

ALMANAH ~

34 ANTICIPATI!" <::;
bandă şi nici pe disc, ci pe o "tă- nate transplantelor şi nici la "hor- muzicale.
blită" de dimensiunile unei cărţi monii tinereţii" inaccesibili oame- Ei şi dacă totuşi moartea vine şi
de joc. Fiecare asemenea "tăbliţă" nilor de rind. Lupta cu bătrineţea aici se deschid posibilităţi neba-
va cuprinde atitea informatii cit 'să se va purta pe de o parte mai ales nuite inainte. Firma "Cel estic" din
ajungă pentru citeva ore de dis- prin infometare, alimentele satis- Melbourne va deţine pînă in anul
tractie. plus alte citeva ore de co- făcind numai necesarul de vita- 2000 monopolul asupra dreptului
municări audiocifrice. Şi toate mine, săruri minerale şi albumine, de inmormintare cosmică. Dar
acestea pot fi proiectate pe ecra- pe de altă parte se vor utiliza dite- cind cheltuielile de transport s-au
nul calculatorului personal. rite preparate farmaceutice pentru redus, firma n-a putut face faţă
Un pericol real pentru cinema- stimularea memoriei şi ridicarea tuturor solicitărilor; au inceput să
tograf va apare incă la inceputul coeficientului de inteligenţă, ceea apară nave cosmice-morgă aparti-
anilor '90 ai secolului nostru, cind ce va asigura o bătrineţe activă. nind altor companii. Urnele cu
va fi mult extinsă emiterea· de' Secolul al XXI-lea va fi epoca cenuşa celor decedaţi, de mări-
imagini TV deosebit de clare şi transplanturilor furibunde. Deşi va mea unur tub de ruj, vor fi menţi-
precise. Practic, diferenţele dintre exista la fiecare colţ de stradă nute pe orbită după toate proba-
calitatea proiecţiilor din sălile de cite o bancă de organe, acestea bilităţile 63 milioane de ani. Vor fi
cinema şi cele de pe ecranul de nu vor putea satisface nici pe de- şi unele aparţinind celor mai bo-
acasă vor dispare cu totul. Alte parte toate cererile. Organele arti- gaţi clienţi care vor fi lansate spre
noutăţi: un sistem de filmare ul- ficiale n-au ciştigat incă suficientă stele şi acestea vor exista cit va
trarapidă şi de proiectare cu ace- popularitate, in schimb producţia exista Universul. Acolo in inde-
eaşi viteză a imaginilor pe un aparatelor auditive implantabile a părtarea veşnică nu vor mai fi nicr
ecran mare. Filmul realizat este crescut enorm. Cu ajutorul lor pot speculanţi de terenqri şi nici pro-
uimitor de realist exercitind asu- fi percepute acum sunete de la fanatori de morminte ...
pra spectatorului o acţiune fizică cele de cea mai joasă frecvenţă
şi emoţională mai puternică decit pină la cele de foarte inaltă frec- Traducere şi adaptare
ori care alt gen de spectacol. Este venţă, emise de noile instrumente de .\URCEA POD/SA
foarte posibil ca show-skan-ul să
ducă la renaşterea gigantomaniei
in cinematografie.
Ecranul sistemului "Gabor" este
o hologramă gigantică, practic,
un film holografic ce se proiec-
tează pe două sau mai multe
ecrane curbate. Fiecare ecran
este orientat spre. spectator sub
un anumit unghi. In sala de spec-
tacol se utilizează un ecran se-
misferic sub care spectatorii se
instalează ca intr-un planetariu.
Singurul aspect legat de cinema-
tograf, care nu se va schimba,
este conţinutul filmelor, deşi noua
tehnică va permite şi un nou mod
de abordare a scenariilor. Posibi-
IităJlle masinilor electronice de
carcut., vor permite regizori lor să
.reinvie" pe cale electronică atit
vocea cit şi fizicul marilor actori
de cinema din trecut. Iar cind teh-
nica sintetizării se va perfecţiona
şi mai mult, cu ajutorul cornpute-
rului, vor putea fi create noi filme
cu "participarea" Gretei Garbo,
John Whine, Marlin Monroe.
Computerul va putea fi utilizat şi
pentru a crea "ultimul actor" al
Hollywood-ului, capabil să-şi
schimbe, de la un film la altul, in-
făţişarea exterioară, virsta, vocea,
adică un robot,

Umgevitatea şi
odihna veşnică
În anul 2019, "randevu"-ul cu
moartea nu poate fi incă anulat ci
numai aminat il la long. Datorită
progresului ştiinţei, mulţi oameni
bogaţi vor avea posibilitatea să
trăiască 120-130 de ani. Dar şi
cei cu bani mai puţini, care s-au
născut insă in a doua jumătate a
secolului 20, pot spera să trăiască
100 de ani chiar dacă nu vor avea
acces la banca de organe desti-

~~ ALMANAH
~ ANTICIPAŢIA
35
C'ENACLUL
..CLEPSIDRA"
BACĂU

ft aqinile ce urmează sint dedicate unui cenaclu relativ recent consti-


••••. tuit, dar deja cu o personalitate puternică, Fără intenţia de a jigni
orgoliile locale, şi fără a exacerba rolul unor personalităţi in naşterea şi vieţuirea acestui colectiv literar;tre-
buie să semnalăm faptul că apariţia lui se datorează implantării in Bacău a unor tineri absolvenţi de învăţă-
mint superior, pe care mecanismul atit de implacabil al repartiţiei i-a reunit in cimpul muncii, dar şi al creaţiei
literare. Este vorba in primul rind de Răzvan Haritonovici, viguros mesager al spiritului preponderent organi-
zatoric ieşean şi de Alexandru Ungureanu, exponent reprezentativ al cenaclului bucureştean "Solaris", care
s-au alăturat unei mai vechi şi prolifice cunoştinţe autohtone: Ovidiu Bufnilă.
Istoriceşte vorbind, cenaclul "Clepsidra" ia naştere in 1982, patronat incă de la inceput de Comitetul Jude-
ţean Bacău al U.T.C. 'Şedinţele săptăminale se desfăşoară la frumoasa Casă de Cultură a Sindicatelor "Vasile
Alecsandri" din localitate, in ambianta plăcută a bibliotecii.
Din 1984 se organizează anual ,,Zilele cenaclului «Ctepsidra-", care, prin seriozitatea organizatorică şi utlita-
tea tematică a dezbaterilor realizate, tind să devină repere solide ale mişcării SF romăneşti. Participarea invita-
ţilor din 1987 la aceste manifestări este semnificativă: Camelia Stănescu, .Baluca Bungărzan, Cristian T. Po
pescu şi Dan Pavelescu.
Triumviratul care a dat naştere şi a perpetuat stabilitatea cenactului - Alexandru Ungureanu (actualmente
preşedinte al cenaclului), Ovidiu Bufnilă (specialist al genului scurt, cu evidente tendinţe in ultima vreme spre
fantastic) şi Răzvan Haritonovici (in egală măsură fertil creator şi organizator ingenios) a fost completat, in
timp cu nume tinere ca Sorin Tamaş (laureat al concursului de literatură de anticipaţie tehnico-ştiinţifică, edi-
ţia 1986). Adrian Ionescu, Viorel Mihalcea. H. Vaisler, Paul Ciocan, Maftei Silviu, Mocanu Gabriela şi alţii. Ac-
tivitatea cenaclului nu se rezumă numai la dezbateri pe marginea unor creaţii proprii, aici se orqanizează
spectacole de planetariu cu participarea membrilor observatorului astronomic din Bacău, audiţii muzicale, ex-
poziţii de arte vizuale. -
Citeva cuvinte despre grupajul de lucrări propus de cenaclul "Clepsidra" in paginile ce urmează. O surpriză
teribilă ne-a produs-o Alexandru Ungureanu prin miniserialul satiric prezent in deschiderea grupajului. Şi nu
pentru că după o oarecare perioadă de relativă lipsă de prolificitate, prolificitate cu care ne-a obişnuit Pe cind
se pregătea să termine facultatea şi in primii ani de stagiatură (gurile rele spun că o explicaţie a lipsei de
formă din ultima perioadă ar fi datorată preocupărilor conjugale) a revenit in tortă cu un grupaj de povestiri,
ci pentru schimbarea netă, am putea spune spectaculoasă. a expresiei artistice. In lucrările publicate in acest
almanah cu greu mai putem recunoaşte tonul grav, tematica sobră, incărcată de responsabilitatea asumată
pentru destinele posibile ale omenirii ale scrierilor lui Alexandru Ungureanu de acum 2-3 ani. Dar aceasta nu
inseamnă că povestirile la care mă refer se complac in a trata teme facile, că se dispensează in ultimă instanţă
de o tematică majoră, permanent actuală. Dimpotrivă, credem că Alexandru Ungureanu face dovada cu acest
prilej a unui act de completă maturizare, atit in plan stilistic - abordind cu un talent comparabil cu al grupu-
lui .Ars Amatoria" o nouă formă de expresie artistică - dar mai cu seamă in plan tem-atic, asurnlndu-şi dificila
misiune de a realiza o introspecţie in sufletul omului simplu, al cetăţeanului-standard şi nu al omului ieşit din
comun, stratagemă ce asigură de regulă pentru o perioadă efemeră un succes facil.
"Imagini in oglindă", povestire de Răzvan Haritonovici, ne reaminteşte celor ce il cunoaştem mai indea-
proape de preocupările sale extraprofesionale prin maniera vizuală de expunere a unui serios avertisment la
adresa unui conflict mondial vag definit,dar cu urmări dezastruoase. Lucrarea lui Ovidiu Bufnilă se incadrează
in aceeaşi direcţie cu care ne-a obişnuit autorul de mai multă vreme, sensul de evoluţie urmat lndepârtîndu-l,
după unii, din ce in ce mai mult de SF, dar păstrîndu-l in graniţele literaturii.
O menţiune specială pentru Adrian Ionescu. In schiţa "Casa cu etaj din colţul străzii" sint intruchipate nos-
talgiile unor supravieţuitori ai unui război extrem de ciudat - ducind cu gindul spre acele incercări zise de
"război curat" - oameni care nu se pot impăca cu ideea unei schimbări ireversibile intr-o existenţă care sea-
mănă mai mult cu o-simulare, in sfirşit, deşi toate lucrările pubticate in grupajul propus de cenaclul "Clepsi-
dra" merită a fi menţionate intr-un fel sau altul, ne vom mai opri puţin numai asupra schitei .Jncident parţial
color" a lui Vior~1 Mihalcea, care propune o cale şocantă la prima vedere - relaţia directă şi univocă de la
ef~ct la cauză. In definitiv, doreşte să ne lămurească probabil autorul, totu! este relativ.
Incheiem această scurtă prezentare a cenaclului "Clepsidra" prin a mărturisi că nutrim speranţa că acest
drum ascendent parcurs in cei şase ani de existenţă a cenaclului să se prelungească şi in viitor.

IOAN "AlBESCU

- ALMANAH Gi
36
. ANTICIPATIA ~
ALEXANDRU UNGUREANU

BLESTEMUL
Ş putea să fac o culti atent, parcă se aud bătăile - Venim şi cu douăzecişipa-

"A crimă", gîndeşte Tu-'


dose. "Sigur, om ucide-
rea e ceva groazruc,
însă pentru delictul ăsta mi s-ar
decerna un premiu. L-aş merita
unor inimi deranjate din ritmul
lor normal.
- E trei fără treizecişicinci de
secunde, mă! De cîte ori să vă
mai repet că de la pupitrele de
tru de ore mai devreme, şefu"
Ăsta e tot Gavriloiu. Tudose ÎI
invidiază. Este singurul dintre ei
care Îşi permite să se ia în gurâ
cu şeful, fiindcă e muncitor ne·
cu prisosinţă": Examinează chi- comandă vă ridicati 'Ia fix? calificat. Toată ziua şterge de
pul ivit în uşa v~stiarului, o mul- - Pentru cîteva secunde, şefu' praf interiorul calculatoarelor,
ţime de zbîrcituri ce trădează ...încearcă Oncilă să protesteze. dă de mîncare memoriilor orga-
starea de veşnică nemultumire, - Cîteva secunde, da! la. să te notronice şi ce se mai nirne-
ochii întunecaţi, mici şi răi, (stîn- văd, de venit, vii tu, mă, Ia lucru reşte. "Aspiropraful din mînă
gul este o proteză bionică, dar cu cîteva secunde mai devreme? n-au cum să mi-I ia! Totuşi,
se potriveşte leit ca expresie cu Nu vii! Păi ştii ce înseamnă cî- dacă vor să mă dea afară, n-au
dreptul, care e al lui, original), teva secunde lipsă în fiecare zi? decît. Praf găsesc destul şi la
chelia lucind în lumina zilei ce-l "Şeful bagă mîna În buzunar/ cooperativă. Să vedem noi dacă
izbeşte în spate, "măcar de-ar fi Şi scoate minicalculatorul fatal"; un robot}r Înghiti atîtea cîte în-
fost din ceva tare, ca să-i spargă cum fusese ironizat şi în brigada ghit eu ....
capul". O clipă, chiar îşi imagi- artistică a întreprinderii. ,,Acum ar fi momentul", scrîş-
nează portretul tridimensional - Dacă în fiecare zi pleci cu neşte Tudose din dinti. "Ah,
contre jour intitulat "Monştri din zece secunde mai devreme, dacă am fi mai uniti şi mai hotă-
galaxie'" sau, şi mai potrivit, într-un an acumulezi 3 650 de rlţi...''. "Am sări cu totii pe el şi
"Personaje din basme în transfi- secunde, deci mai mult de o l-am lega burduf cu ce-am
gurare modernă - Lupul cel oră, deci În opt ani - o zi În- apuca. Aş face rost de două
Rău"; expus în holul Casei de treagă. sîrme şi le-a~ ~onecta la dulia
Cultură cu o etichetă lipită pe "Cît de timpit poate să fie", becului. Apol... .
soclu. reflectează Tudose. "Dar dumi- Şeful iese. Momentul potrivit
nicile, sereleurile şi sărbătorile a trecut. Tudose oftează, priviri-
PREMIUL 1 legale, plus concediile de du-i cu reproş pe ceilalti, parcă
Pentru desăvirşita plastici tate odihnă, concediile medicale ...", le-ar spune: "De ce n-aţi sărit,
a subiectului strigă revoltat, în adîncul său, măi, cît au fost condiţii?":
- REZERVAT - bineînţeles, căci din gîtlej se Oncilă vine cu o propunere:
aude doar un scîncet anemic. - Dă-I în incubatorul cui 1-0
- Mă Tudose, răcneşte chipul - Iar tu nu eşti singur aici! făcut. Hai, care mergi la o bere,
premiat fără să ştie, voi aveti Sînteţi cinci. Se ambalează şe- că azi muncirăm pe bani?
idee cît e ceasul? fui, păi dacă toti cei cinci mii de Ezită Tudose. Parcă ar bea
- E trei, şefu'? Vocea lui Tu- salariati ai Întreprinderii ar pleca ceva, dar nu bere şi nu cu cei-
dose tremură, dacă şeful în- mai devreme cu zece secunde, lalti. "Am' să beau singur", Î
treabă, înseamnă că, de fapt, nu ştii ce s-ar întîmpla? (pauză de duşmănie. Clampă mă fac,
e trei, însă curaj să-şi privească calcul). Este ca şi cum voi lipsiţi, mama ei de viaţă!"
ceasul electronic de la mînă, o iar restul pleacă la fix. Din nebăgare de seamă îşi
bijuterie ultramodernă cu televi- - Păi aşa să facem, tovarăşu' trînteşte uşa dulapului peste de-
zor, radio, telefon, calculator şi şef!, îi scapă lui Gavriloiu. getele mîinii drepte. Iniură cum-
sirenă, nu are. Mai degrabă se Exact o remarcă de acest gen plit. "N-ar scoate şeful un bec
uită la figurile speriate ale colegi- îi lipsea şefului ca să turbeze. de la magazie nici dacă ... E frică
lor. In vestiar e cam întuneric, - Faceti mişto de mine În zi să treacă pe la electrice, că
s-a ars becul În tura de noapte, de salariu! Ei iasă, că vă ard eu acolo e aia a lui Scurtu, pe care
iar robotul lor de întreţinere are cîte douăzeci la sută. Şi de mîi- a încercat el să o inghesuie".
dispozitie de la director să nu ne ... toti să veniţi la lucru cu un Zîmbeşte, aducîndu-şi aminte re-
pună altul pînă nu se găseşte un sfert de oră mai devreme ... plica femeii: "Şăzi ghinişor.
vinovat. Adevărul e că, în ob- Aveti timp să vă gînditi pînă . domnu' şăl, că io mi-s arde-
scuritatea în care abia reuşeşte atunci. Cui nu-i place munca să leancă născută În cosmos, n
să se îmbrace, mai mult pe ghi- ne spună! Aici nu avem nevoie prea am conştiintă şi poate-ti
cite, nu se poate vedea spaima de trîntori. Imediat oferim trans- dau cu ceva la cap".
pe chipul nimănui, însă dacă as- ferul sau lichidarea. Tudose iese În curte suqin

~ALMANAH
~ ANTICIPAŢIA
37
du-şi degetele. Firul gÎoourilor Întreprindere": cunde lungi În care elicopterul
sale se deşiră Înainte. Ar vrea să li recomandase tranchilizante, pierde din înălţime. Atinge solul
nu se mai gîndească la nimic, odihnă şi conflicte În aer liber. foarte aproape de locul unde şo-
măcar o jumătate de oră să facă Tudose reflectase ulterior dacă seaua Întreprinderii face un cot
pauză, dar nu poate. ..Parcă n-ar fi bine să-şi bată nevasta, spre oraş. Se dă peste cap. Pa-
n-aş fi nor;:mal,mă obsedează dar nu se putuse hotărî să ia Iele elicii se fring. Carlinga pare
prea mult. Injur, nu sînt atent la această iniţiativă, nu era de loc În Întregime cuprinsă de flăcări.
ce se Întîmplă În jurul meu, am sigur că ar fi ieşit Învingăţor. in aceste momente dramatice,
coşmaruri ... Ce naiba să fac, ce
naiba să rnai fac... Ia psihanalist
am fost...":

- Ce faci mă, dai peste mine?
inima lui Tudose aproape că a
uitat să mai bată. -
- Doamne, ce-am făcut? în-

Psihanalistul Întreprinderii, un
Cufundat În amintiri, Tudose
făcuse o nouă gafă, îl izbise pe
şeful său În umăr, pentru că nu
gaimă el terifiat. L-am ucis cu
blestemul meu! Continuă în
robot tînăr, Încă nerodat, se băgase de seamă că îl ajunsese gÎoo: ••0, Doamne, nu trebuia...
purtase foarte amabil. n invitase din urmă. Acesta se Îndrepta Poate că nu era chiar aşa de
să se lungească În patul ergono- către platforma de lansare, avîn- rău. Ce dacă ne mai sancţiona
mic şi apoi apăsase pe un bu- du-I lîngă el pe dispecerul de la din cînd În cînd... doar n-o făcea
ton, cornandlrd Întunecarea fe- schimbul 1, căruia, de altfel, i se În fiecare lună. Şi ce dacă n-a
restrelor. Cu un ton calm, odih- şi plînse prompt. pus bec în vestiar... Sectia noas-
nitor, l-a rugat să-i povestească - Uite aşa Îmi face toată ziua, tră este fruntaşă la economisi-
toate necazurile sale, fără să tovarăşe dispecer. Tot timpul rea energiei... Unii au luat şi
omită nimic, faptul că era un
mecanism îi pennitea să aibă
multă răbdare.

este distrat, neatent...
fi Îndrăgostit săracu', În-
cearcă dispecerul o explicaţie.
premiu. E drept că ăia erau pro-
tejaţii lui, dar ce, era mai bine
dacă nu lua nimeni?".
Lungit comod pe pat, în Întu- - Ce îndrăgostit, tovarăşu' Cineva strigă:
neric, Tudose resimţise putemic
efectele chefului tras în seara dispecer, că e însurat! Dacă s-a - Uite că a scăpat!
precedentă cu nişte prieteni, luat cu alta, eu nu-I mai ţin la • intr-adevăr, uşa carlingii se
trăgea a somn.. Făcuse un efort mine, familia e sfîntă... deschide. Deşi distanţa pînă la
cumplit să rămînă treaz. Mai pe Tudose a luat-o Înainte fără locul prăbuşirii este mare, se
urmă, povestind despre şef, se să-l mai asculte. Ajunse pe plat- distinge silueta şefului, care
înviorase. După ce a isprăvit să formă şi căută să-şi aducă agită un instinctor În mînă; două
îşi verse focul, robotul l-a luat la aminte unde şi-a parcat deltapla- elicoptere se îndreaptă într-a-
Întrebări. Trebuia să dea răs- nul său cu pedale. fluieră a pa- colo pentru a da ajutor. Tudose
punsuri rapide, clare şi scurte, gubă observînd că ploaia de di- izbucneşte disperat În plîns:
mai ales rapide, să nu se gîn- mineaţă i-a udat aripile şi aces- - A scăpat, a scăpat nenoro-
dească deloc. tea încă nu s-au uscat .••Va tre- citull, îngăimă printre sughiţuri.
- Nu, tata nu mă bătea pe
nedrept cînd eram mic.
- N-am avut fraţi mai mari.
trobuz, dacă l-oi mai prinde.
. să mă îniure lumea.".
°
bui să mă Înghesui cu el În elec- Dispecerul se apropie de el şi
îi cuprinde umerii cu mîna
dreaptă.
- Invăţam bine, n-am fost ne- lgnorîndu-l, şeful trece pe - Hai, linişteşte-te a scăpat,
dreptăţit de profesori.
- Mi-e frică de orice fel .de lîngă el şi se urcă grăbit în eli- n-are rost să te consumi, a scă-
reptile. copterul său portocaliu, deco- pat întreg.
- Am fost pe Lună, Într-o ex- lînd smucit. Dă un ocol pe dea- - intreg?, întreabă .Tudose şi
cursie a B.T.T.-ului, beneficiind supra lui Tudose, ocazie cu ca- plînge. .
de reducere 35%. re-i murdăreşte haina cu cîţiva - intreg, n-are nici măcar o
- Am relaţii sexuale nonnale . stropi de ulei picuraţi de sus, zgîrietură, iar elicopterul e asi-
cu soţia mea. apoi se îndreaptă spre oraş. gurat la ADAS!
- Vecinii mei respectă orele Este momentul culminant al Tudose plînge, plînge şi nu se
de odihnă. zilei. Lui Tudose i se pune un mai poate opri.
- De obicei nu Înjur, dar nod în gît, simte că nu are aer şi - Săracul băiatl, spune dispe-
mi-am pierdut obiceiul. ameţeşte, Blestemă, punînd În cerul cuiva de lîngă el. S-i1şocat
După aceea, robotul coman- cuvinte o ură teribilă: văzînd nenorocirea care era să
dase iluminarea ferestrelor şi ÎI - N-ai mai ajunge pînă la co- se Întîmple. Să vă mai aud spu-
rugase să se ridice, ceea ce el tul şoselei! nînd că oamenii lui nu-l iubesc,
făcuse cu părere de rău. I-a ţi- în acelaşi moment se aude nu sînt ataşaţi de el... Priveş-
nut o teorie despre nonnalitatea zgomotul produs de o explozie. te-!...!!!
excesivă a existentei sale.
- ••Duceti o viaţă mult prea Toţi cei de pe platformă ·Îşi În- Cu ochii înotînd În lacrimi,
normală În afara serviciului şi de dreaptă instinctiv privirile către Tudose vede ultimul electrobuz
aceea vă căutaţi conflicte la lo- oraş. Din coada elicopterului plecînd, iar clţiva oameni tot
cui de muncă. Dacă ati avea ne- portocaliu al şefului iese o mai Încearcă să-I liniştească:
cazuri acasă, cu nevasta, de trîmbă groasă de fum. flăcări - Haide mă, nu mai plînge, a
exemplu, v-ar fi mult mai uşor la gălbui mîngîie carlinga. trec se- scăpat!

ALMANAH ~~

38 ANnell'ATIA ~
un pic din şocul iniţial. "Daca
nu stau prea mult, poate scă-
păm. Sau, poate îl vede pe Ma-
rele Poet şi face un infarct. Sau

RENASTEREA POEWlUI· fac ~~ unul. Eh, ce-o fi, o fi.


tu-!...
- Mîndria noastră, cel mai
puternic reactor genetic din
această parte' a ţării. Informatia
genetică este stocată în memori-
ile organotronice din sala alătu-
eactorul genetic func- mai avu nimic de obiectat. b. rată. Putem sintetiza şi livra ori-

R tiona bine, ceea ce nu se


întimpla chiar totdeauna.
De multe ori, din cauza
parazitilor electrici din atelierul
de sudură, zgomotul de fond ge-
cărcaseră programul şi pe urmă
lecturaseră ziarul. După aceea
au tras pe rînd cîte un pui de
somn. Din cînd în cînd, Tudose
. se deştepta, se uita la monitorul
cînd, orice copie informaţională
după vreun porc- cunoscut, ba
chiar putem livra comenzi exe-
cutate după proiecte originale.
Desigur, copiile au o durată limi-
netic creştea peste nivelul ma- de control, vedea. afişat "SIN- tată de viaţă, douăzecişipatru
xim admisibil şi apăreau p.beratii TEZA NORMALA", mormăia pînă la· patruzecişiopt de ore,
cromozomiale nostime. In tura multumit şi adormea iar. Pe la dar este suficient pentru a se
lui Tudose fusese sintetizat douăsprezece s-au trezit şi au realiza inmultirea lor. ., felul
odată un porc cu masa crejgru- mîncat din nou. Au comentat acesta se asigură o continuă
lui de nouăzecişiopt de kilo- şansele echipelor cin etapa de ameiorare a raselor.
grame, adică avea mai multă duminică şi s-au pomenit că dis- umai tu n-ai fost stocat în
materie cenuşie decît toţi băieţii cutia cam rmcezea Oncilă tră- memorie, eşti soi rău", comenta
din sectie la un loc. Fusese bo- gea iar la somn. Căscă. Tudose în sinea lui.
tezat ,,gînditorul".Astăzi Însă, fi- - Tudose, io mă mai culc pu- - iată, continuă şeful apropi-
indcă şeful este În concediu, tin, că nu-ş' ce dracu' am, mi-e indu-se de hubloul reactorului şi
băieţii de la sudură au lăsat-o şi somn! chiorîndu-se Înăuntru, chiar în
ei mai moale. Tudose şi-a co- - Iti zic eu, bă, e prea linişte! acest moment un exemplar
rupt colegul Încă de la intrarea Oncilă dădu din cap, aşa e splendid se află în faza finală de
în schimb. Tudose, tu le ştii pe toate ca un sinteză.
- Oncilă, hai bă să facem şi om mare, şi Îşi rezemă creierul - Ce rasă este? vru să ştie
noi un ciubuc. de pupitru, Tocmai în clipa reporterul. .
Oncilă n-ar zice nu, dar expe- aceea, trose, universul se rupse - MP 19 - îl lămuri cu glas
rienta l-a invătat să fie prudent. în două, de parcă Oncilă ar fi cavernos Tudose.
~ Cîini nu mai sintetizez că apăsat din greşeală pe tastatură, - Asta Înseamnă Marele Porc
muşcă! Are Gavriloiu un pro- declanşînd o adevărată calami- 19, improviză şeful cu nonşa-
gram pentru curcani extra. tate. Se auzi vocea şefului. lanţă. O rasă neozeelandeză de
Dacă te inţelegi cu eL.. - Poftiti, tovarăşu' reporter, înaltă productivitate.
Tudose însă nu umblă cu flea- poftiti, după dumneavoastră. Oncilă nu se Iasă nici el.
cun. Dorinta lui este de a sinte- Atit mai apucă Tudose, să - Şi e foarte inteligent!
tiza o copie informaţională a dea alarma. - E mai inteligent ca tine, On-
Marelui Poet, pentru a o pre- - Şefu'! Eiectează, Oncilă! cilă, hă, hă - crezu şeful că e
zenta la simpozionul literar de la Oncilă sări În picioare buimă- momentul pentru a face un spi-
casa de cultură. cit. rit. •
- Te umflu de băutură - ape- - Ce, ce să ejectez, mă?! - In orice caz, are mai multă
lase el la argumentul forte. Să, "Prea tîrziu, Îşi spuse Tudose sensibilitate ca noi toti - scăpă
tu nu-ti dai seama, o să intri în strîngînd mîna moale şi grăsuţă şi Tudose o remarcă pe care nu
istoria omenirii, dacă merge, o a reporterului, aşa m-a făcut o înţelese nimeni.
să reconstituim pe altii şi mai mama pe mine, fără noroc". Şeful se grăbea. Privi la ceas.
celebri... Eminescu mă... - Da' de ce sînteţi aşa de pa- - Cred că e cam gata. De alt-
Şi Oncilă dăduse înţelegător lid, tovarăşe Tudose? nu are de fel, pe ăsta o să-I gătim pentru
din cap, Eminescu, da, da, o să lucru să întrebe reporterul. tovarăşul reporter, aşa că nu
le arătăm noi lor, mai ia d'aci un - Din cauza concentrării În prea are importanţă.
sanviş cu magiun, da' mai întîi muncă - se băgă pe fir Oncilă ,,Acum e acum"; suspină Tu-
Creangă, l-aş pune să le poves- pentru a evita un răspuns de ge- , dose şi îşi face cruce cu limba în
• tească la ăia mici capra cu trei nul "ca să se mire candela şi ar- cerul gurii. Şeful comandă ejec-
iezi în original, Eminescu le tre- hanghelii..." din partea colegului tarea produsului de sinteză.
buie mai tîrziu, cînd or merge la său. Ştiri, nu e uşor să urmă- Ventilatoarele îşi reduc treptat
şcoală... Auzi, da' cum îl scoa- reşti fiecare fază a sintezei. Noi, turatia, pînă se opresc de tol.
tem pe poartă? aici... Pîîîst-jurn,face o trapă şi Marele
Tudose îl Iămurise că Marele - lasă, Oncilă, că tovarăşul Poet este aruncat direct în
Poet fusese un geniu precoce, reporter vrea explicatii compe- cuşca pentru produse finite. E
umblase pe picioarele lui încă de tente, i-o reteză scurt şeful. As- complet gol şi tine ochii închişi,
la vîrsta de opt luni. Oncilă nu cultîndu-I, Tudose îşi mai reveni spre deosebire de toti cei de

C~~
~
AlMAr-IAH
ANTICIPAT IA
39
fată. urmă, din nou la fotografie. se discută!
- Mi-e rău, afirmă şeful, şi, - Fugi bă de aici, ăsta nu e - Aha, se bucură gîndacul, ce
într-adevăr, poate fi crezut, s-a Marele Poet, tu ţi-ai deghizat mult mi-au plăcut mie misiunile
albit la fată, îi tremură buzele .. vreun amic şi vrei să faci mişto de spionaj. Incă de mic trăgeam
Se apropie de gratii, îşi intro- de noi.; Umbli cu cioara vop- cu antenele şi raportam ...
duce mîna cu prudentă, nu . sită, Tudose! - Gura, fii atent, inamicul as-
cumva să fie muşcat, şi îl zgiltlie - Aşa mă ştii tu pe mine? Tu- cultă şi e iute de mînă. Dacă nu
uşor pe Marele Poet. dose dădea de înţeles că se sim- eşti atent te face afiş.
- Alo, băi nene, ce cauti în tea jicnit de neîncrederea celui- - Se poate, nene Tudose, la
reactor? lalj. Verifică-I, na! noi, la gÎndaci, am făcut armata
Marele Poet deschide din nou Indrumătorul se apropie de Într-o unitate de comando!
ochii după o sută cincizecişitrei Marele Poet, se strîmbă urît la Tudose urmări o vreme
de ani de la naşterea sa, cască, el şi apoi Îi testă autenticitatea gÎndacul, strecurîndu-se cu abili-
se întinde, apoi se ridică În şe- trăqindu-l de plete. Marele Poet tate printre degetele mesenilor,
zut. Se uită cîteva clipe la fiin- rămase impasibil, numai lacri- apoi îşi concentră atentia asupra
tele palide ce alcătuiesc un grup mile apărute În colturile ochilor discuţiilor.
statuar de coşmar dincolo de dovedeau că proba nu Îi făcuse - Are nici mai mult, nici mai
gratii, cască iar şi se culcă la o deosebită plăcere. puţin decît o sută cinsprezece
loc. Dintre toti, singurul care În- - Şi sigur nu vorbeşte, nici ani (rîsete admirative În sală).
telege este Tudose. Marele Poet dacă Îi trag o scatoalcă? mai vru Să-i dorim multi ani fericiti, in-
credea, probabil, că are un vis să ştie îndrumătorul. demnă instructorul publicul, şi
urît. Inchizînd ochii, voia, de - Nu vorbeşte nici aşa, dar să-/- rugăm să ne povesteasca
fapt, să se trezească. poate Îţi trage şi el una, am zis prima lui întîlnire cu Marele
- E un porc ciudat, o rasă că e mut nu şi paralizat! Ştii, s-a Poet.
neozeelandeză ..., bîiguie şeful şi băgat şeful pe fir tocmai În faza - Ce vreţi taică de la mine?
leşină În braţele lui Oncilă. finală a _sintezei, a fost scandal Întrebă nedumerit veteranul.


- Ce naiba, băi Tudose, la
mare ...
- Amănuntele tehnice nu mă
interesează. Nu-I poţi depana?
- Să ne povesteşti despre
Marele Poet, rnoşule!
- Aha.. eeee, prima mea în-
ora asta se vine? Bine că n-ai Tudose c1ătină din cap că nu. tîlnire cu el... apoi aveam vreo
ajuns mîine dimineaţă. Aşteaptă - Problema e serioasă, ştii, treisprezece... ba nu, aveam
tovarăşii de o jumătate de oră. tovarăşul... şi aici făcu un semn cam patru ani.. ce vremuri ...
Unde e Marele Poet? cu degetul mare îndreptat spre Marele Poet trebuie să fi avut şi
- Ăsta e! Şi Tudose făcu un tavanul biroului, şi-a exprimat el cam douăşopt... sau treişopt,
pas lateral pentru a-I scoate mai indicatiile cum că ar fi bine să iaca nu mai pot să-mi aduc
bine În evidentă pe tipul de lîreă spună şi el ceva... mobilizator. .. aminte ... Era Într-o primăvară şi
el. Privind la individul indicat, un Tudose ridică din umeri, asta el trecea beat pe strada noastră,
tînăr cu mustaţă şi plete, îmbră- e, ce să-i faci. c1ătinîndu-se_.. Copiii alergau în
cat dubios, cu un aer exaltat şi - Bine bă, asta-i marfa, cu urma lui şi strigau: .Poete, po-
paroxistic, de drogat, Îndrumă- asta defilăm! Lasă-1 aici, că-1 bag ete, eşti beat ca un sticlete".
torul casei de cultură abordase În cabina actorilor, să-l mai În- M-aş fi dus şi eu cu ei, dar tata
o mină dispretuitoare. frumuseţăm un pic, e cam jan- mi-a tras una după ceafă şi mi-a
- Tu eşti, bă, Marele Poet? ghinos, mÎnc-a-l-ar - tata. Tu spus: "Tu vezi-ţi de carte, că
Marele Poet nu răspunse. . du-te. altfel o să ajungi ca el"...
- Ce-ai mă de nu vorbeşti? Şi
întorc lndu-se către Tudoşe,
simti nevoia unei confirmări. In-

Tudose privi prudent În lungul
- Am o propunere, strigă Po-
etul Local, pentru a crea o di-
versiune. Avem În oraş un liceu
telege româneşte, nu? Parcă mesei festive, Întinsă pe toată unde a Învăţat Marele Poet şi
acum o sută şi de ani, tot cam lungimea scenei. La extremita- care ii poartă numele. Avem, de
aşa se vorbea? Nu? tea cealaltă, şeful şuşotea cu un asemenea, o stradă botezată cu
- Deosebirile sînt neimpor- personaj important. Tudose nu numele Marelui Poet, dar eu
tante, întelege, fireşte, ce-i spui, reţinuse exact cine şi de unde cred că tot nu e destul. Cred,
dar nu poate vorbi. E mut - îl era individul. Scoase din buzu- ar fi potrivit ca şi ştrandul nos-
lămuri Tudose. nar cutiuta cu medicamente, o tru, atît de drag tuturora, să ii
- Mut, mă? Păi parcă nu fu- deschise pe furiş sub masă, apoi poarte numele. Şi fie ca atunci
sese vorba de Blaga... luă gÎndacul dinăuntru pe vîrful cînd oamenii vor mînca mici,
- Nu e Blaga, e Marele Poet degetului şi Îi dădu instrucţiuni sau vor bea bere, să Îşi aducă
la vîrsta de douăzeci şi opt de cu voce scăzută. aminte măcar o clipă de nostal-
ani, uite, fii atent aici. - Gîndăcel, am o misiune giile Marelui Poet, care, în con-
Tudose extrase din buzunarul foarte importantă pentru tine. diţiile vitrege ale unei ierni deo
interior al pardesiului binecunos- - Ordonati, bădie, se adresă sebit de aspre, privea rîul atît de
cuta monografie a Marelui Poet, gîndacul, respectuos ca Întot- sensibil.
deschizînd-o la sfîrşit, unde se deauna. Murmure confuze în rîndurile
găseau cîteva poze. Indrumăto- - Ocupi o pozitie avantajoasă publicului din sală. Unii tineri as-
rul privi atent la fotografia indi- lîngă al doilea. tip din partea cultă muzică la casetofoane cu
cată, apoi la Marele Poet şi, pe opusă a mesei! Imi comuni ci ce căşti. Se leagănă în ritmul melo-

ALMANAH ~~

40 ANTICIPAŢIA ~
diilor de parcă ar fi de acord. . tru a multumi tuturor factorilor voştri cu tot, că mi-ati speriat
Femeia de serviciu exclamă din de răspundere care ne-au ajutat copila ...
culise, suficient de tare pentru a la confecţionarea Marelui Poet, - Să vă povestesc ceva
fi auzită de pe scenă: "Dracu' să În mod deosebit conducerii În- avant la tettre, începe istoricul
vă ia cu poetii voştri cu tot... treprinderii. Pentru noi este' o literar. Anul trecut, În vară, stră-
Alo, mai ţine mult, că io am realizare tehnică deosebită, iar băteam cîmpiile ţării împreună
treabă acasă ...": Unii cetăţeni reuşita ne stimulează ... Am sin- cu unul din marii noştri proza-
respectabili din sală insinuează tetizat porci pentru reproducere tori, pasionat culegător de fol-
că Poetul Local ar fi primit şperţ În greutate de pînă la cinci sute c1or, cînd, Într-o seară, ni s-a
(un cuvînt cam tare, poate, de kilograme, iată, azi dăm În stricat maşina în apropierea sa-
mită, ciubuc, mici atentii, În fine, folosinţă un obiectiv atît de tului Chitişani. Fiind tîrziu, am
să nu ne Încurcăm În cuvinte) complex ca Marele Poet şi, pro- abandonat-o şi ne-am gindit să
din partea conducerii ştrandului, babil În curînd, vom aborda şi apelăm la celebra ospitalitate ro-
cu care se are foarte bine. execuţia unor animale mult mai mânească, bătînd la poarta pri-
- Vă multumesc, exclamă en- productive ... mei case din sat. Aflînd cine sin-
tuziasmat Poetul Local, ştiam că Soţia unui director, aşezată În tem, gazda a căzut în extaz.
veţi- fi de acord cu propunerea ... primul rînd, se adresează dis- Nici n-a vrut să ne primească,
Sînt fericit să fiu contemporan cret vecinei din dreapta: motivînd că nu are conditii sufi-
cu voi pe lungimea de undă a - Cred că ar fi destul de -exci- cient de bune pentru noi, dar
sensibilitătii, sînteţi teribili, sîn- tant să avem şi noi un poet din am insistat. Noaptea, tirziu, mî-
teti publicul meu cel mai iubit... ăsta, l-am putea obişnui să facă naţi de o stare de efervescenţă
- Stai jos, îl Întrerupe brutal unele treburi prin casă. Sau spirituală care ne dădea pur şi
instructorul. Poetul Local se poate un cîine Dingo ar fi mai simplu mîncări mi, şi nu de pu-
simte oarecum jignit. _ nimerit... Dacă ai şti ce mult rici, cum au pretins unii rău voi-
- De ce mă intrerupeţi cînd mi-am dorit unul..; tori, am pornit să căutăm re-
comunic -atît de total cu pu- Intrebări strigate de sus, de la licve ale creaţiei populare auten-
blicul? galerie: tice prin podul casei. imagina-
- Eşti beat, de aia! - Poeţii Îi faceţi tot pentru re- ţi-vă bulversarea noastră cînd,
- Eu? Beat?! (strigînd tare că- producere? Gesturi obscene. într-un cufăr superb omamentat
tre sală). Nu-i aşa că e o brută? Tudose Îşi acoperă ochii cu cu motive florale specifice zonei
şi arată cu mîna către instruc- mîinile. Cineva îl consolează: respective, am găsit un caiet
tor. Trei membri ai cercurilor "Parcă ştiu ăştia din sală ce mo- scris de mîna Marelui Poet, şi
tehnico-aplicative din casa de ment emotionant este aniversa- nu de un oarecare elev cu mîna
cultură îl ajută prompt pe Poetul rea a o sută cincizeci şi ceva de dreaptă degerată, aşa cum au
Local să părăsească scena prin ani de la moartea Marelui pretins unii rău voitori. Nu mă
culise. Rîsete În sală. Urmează Poet..". Tudose Îi atrage atentia puteam înşela, deoarece mai vă-
momentul surpriză al simpozio- că nu aniversează moartea, ci zusem la British Museum un
nului literar. Este ridicată cor- naşterea, iar individul trece caiet autentificat al Marelui
tina din spatele mesei prezidiu- brusc in extrema cealaltă: "Ar Poet, un caiet de geografie da-
lui. Pe un soclu Înalt se poate trebui interzise experienţele as- tind din perioada de mari acu-
vedea o formă umanoidă, Înve- tea, invaţătineretul la prostii". mulări. Exemplarul descoperit
lită În catifea galbenă. După o Indrurnătorul trece uşor peste de mine este deosebit de valo-
scurtă prezentare, menită să acest moment psihologic dificil. ros, deoarece conţine unele gre-
sporească curiozitatea publicu- Cu voce scăzută: şeli de ortografie şi sintaxă care
lui, un personaj important trage - Lăsa ti, tovarăşul preşe- ulterior au devenit norme, ale
de un şnur. Uimire aproape to- dinte, că am trecut eu prin al- limbii literare. Avem astfel do-
tală. Sus, pe soclu, Marele Poet, tele, şi mai şi! Dacă ati şti ce-am vada unei geniale precocită ti de
Îmbrăcat În frac şi tuns Îngrijit, păţit cînd am umblat cu coope- la care mai tinerele generatii nu
un pic adus din umeri, clipeşte rativizarea pe Marte... (apoi pot decît să se inspire fertil. Alte
nedumerit din pleoape În timp tare, către sală). Are cuvîntul bi- amănunte nu vreau să vă mai
ce zîmbeşte stînjenit către sală. necunoscutul istoric literar al re- dau, Îl:! curînd va apărea cartea
Tudose ia initiativa de a-I ajuta vistei noastre locale. mea "In căutarea sublimului", ce
să se dea jos. Marele Poet este Acesta se ridică În picioare. contine relatarea pe larg a ceea
poftit la masa prezidiului. Un Tuşeşte, aşteptînd să se facă li- ce s-a Întîmplat. Nu uitati, să ce-
eminent om de cultură locală, nişte. O fetiţă de patru ani tipă reti În librării cartea "In căuta-
explică: din rîndul al zecelea: rea sublimului", o lectură foarte
- După aproape o sută cinci- - Urttule, ptiu ce urît eşti! interesantă şi instructivă, pentru
zeci de ani, Marele Poet revine Apoi, speriată de ceea ce a toate vîrstele!
printre noi, la fel de tînăr şi de făcut, Începe să plÎngă_ Indrumătorul cultural se ridica
viguros ca În tinerete, datorită - Vreau la mama, urlă în fi- în picioare, consultîndu-se din
irdrăzneţei realizări ale unui co- nal. priviri cu cei din jurul său.
lectiv strîns unit de oameni ai O femeie se ridică în picioare - Manifestarea culturală, de
muncii de la Întreprinderea ... şi trage de ea spre marginea rîn- dicată aniversării a o sută cinci
la cuvîntul şeful: dului. Fetiţa se împotriveşte. Fe- zecişitrei de ani de la naşterea
- Profit de ocazia de a mă meia blesteamă cu năduf: Marelui Poet, se încheie aici. In
afla În fata dumneavoastră pen- - 'Rati ai dracului cu poeţii .nurnele meu personal Şi al publi

~ALMANAH
~ ANTICIPATIA _
41
eului, doresc să multumesc dis- Ce să faci tu cu el? II voi folosi poţi scrie! Ţine creionul ăs
tinşilor oaspeţi care ne-au ono- pentru reproduce re! Ne vom uite şi o bucată de hîrtie. Num
rat cu prezenta lor şi Marelui plimba şi vom ameliora starea eu mi-am adus aminte de star
Poet, sintetizat cu această oca- primordială a poeziei! Tudose şi primordială a unui poet! Mare
zie. Vă multumesc pentru aten- instructorul plecaseră cu senti- Poet stătuse o vreme pe g
ţie, şi îmi exprim speranţa că . mentul cuiva care abandonează duri, ca şi cum n-ar fi ştiut ce
iniţiativele de acest gen nu se un căteluş într-o pădure. Ţi-e poate face cu uneltele ce i le
vor opri aici, poate vom avea în frig, îl întrebase Poeta pe cel ră- sese în fată, apoi, În sfîrşit;:op
mijlocul nostru şi alţi st:riitori mas, să-ti dau geaca mea? Ma- ruse că are o idee. După ce
dispăruţi. "Din aceste întîlniri în- rele Poet clătinase din cap a ne- sese o vreme capătul creionulu
tre prezent şi trecut, viitorul nu gaţie, Era evident că totuşi se scrisese ceva, îi întinsese !:.t
poate. fi decît îmbogăţit în sen- zgribulea. Sînt nişte răi, îi bîrfise .şi se ridicase în picioare. Ii
suri. Incă o dată vă multumesc ea pe toti cei absenţi, adică res- cuse semn cu mîna să rămî
peptru atenţie. tul omenirii. Apoi îl dorise un pe loc şi începuse coborîşul
In încheiere, un mic anunt: pic, numai un pic. Mă cheamă tre umbrele întunecate ale
Din motive obiective nu vă carnea trupului t.ău şi mierea goanelor din vale. La un m
mai putem da filmul artistic buzelor, şoptise. Pe urmă se ment dat, l-a pierdut din veder
de lung metraj promis, dar gîndise la sensul propriu al cu- Poeta şi-a aprins o ţigară. Li
puteţi urmări1ilmui "Unde vintelor şi îi venise să rîdă. Zirn- mina ei s-a chinuit şi a descifr
nu-i cap, vai de picioare", un bise şi el. • notaţia Marelui, Poet. IN V
impresionant avertisment pe n
strînse de brat. Ii zîmbise ei CA O APA, MA ŞCURG PRI
teme rutiere. Şi tncs ceva, sau nopţii? Se opriseră pe cul- TRE PIETR_E, MA AŞTEAPT
numai pentru responsabilii de mea dealului, deasupra triajului CHIPUL TAU LA UMAN.
grupuri, prezenţa se face de vagoane. I-a cîntat toate cîn- ce ţipase ea către vale. Jos,
obligatoriu şi la ieşire, iar tecele vechi pe care şi le-a putut. triai, şuierul unui mărfar i-a r
miine se predă la intreprin- aduce aminte, închipuindu-şi că puns ca o pasăre tulbure a no
deri. i-ar face lui plăcere. Pe urmă îi ţii. -


Eşti un Mare Poet rnicut
venise ideea. Tu nu poti, dar

j-

Desen de G. A·
spune poeta în întuneric. lşi
aduce aminte că Marele Poet nu
a putut fi cazat la hotel din
cauza lipsei buletinului de identi-
tate. Arăta şi dubios, era drept!
Aş putea să ţi-l bag în magazie,
explicase instructorul, dar am
acolo unele obiecte de inventar
pentru care răspund cu capul.
Dacă dispare ceva sau, doamne
fereşte, izbucneşte un incen-
diu?! Mai are doar cîteva ore de
trăit, insistase Tudose. Da, da'
el nu ştie asta! De fapt, ar tre-
bui să-i spună cineva! Bă, îl zgîl-
ţiise instructorul pe Marele
Poet, trăgîndu-1 de mînecă, ai să
mori, mai ai putin şi gata! Ma-
rele Poet zîmbise. Cam trist,
dar zîmbise. Zîmbise după apro-
ximativ o sută de ani de la dece-
sul său. Perspectiva mortii nu i
se părea veridică sau, dimpo-
trivă, îl ademenea foarte mult?
Greu de tras o concluzie. Mu-
tule, îl grafulase instructorul,
dracu' a mai văzut poet mut, Is-
toria literaturii ne învaţă că, în
general, ăştia vorbesc prea
mult. Eu mă spăl pe mîini. A
fost ideea ta, ia-l acasă la tine,
Tudose. Tudose ridicase din
umeri. Iar îmi aduci toţi beţivii
culeşi de pe drumuri, of, T u-
dose, cînd o să te faci şi tu om?
I-ar fi interogat nevastă-sa. Lăsa-
ţi-mi-I mie, solicitase Poeta. Ţie?

ALMANAH ~

42 ANTICIPATIA ~
oarecare.
Aurel-omul în stare să bea
ceea ce rămînea pe fundul paha-
relor altora, să chinuie şi să se

LI LlSRĂ
strîmbe, imitind vag artişti cu-

MOARTEA noscuti, să se îmbete clampă şi


să adoarmă În picioare, fără să
se ţină de nimic.
Aurel-soţul, iubitul, amantul,
atît de rîvnit, pentru că, deşi nu
era În stare să poată oferi
aproape nimic unei femei, era în
murit Lişită. Vestea Începe să circule ca

A Femeia cu privire de
şoarece coborîse din
aerobuzul de prînz În
faţa Întreprinderii, anume ca să
sîngele, prin venele tuturor. Se
strecoară prin birouri, prin ma-
gazii, pătrunde cu electrocarul
În cîteva sectii, căIătoreşte cu
'stare să nici nu ceară ceva.
Aurel D.Uşiţă-poetul, CÎntăre-
ţul, filozoful, care murmura tai-
nele acestei lumi Într-o limbă
doar de el cunoscută, pierdută
arunce vestea cea tristă prin fe- poşta magnetică, deşi e interzis, pentru totdeauna.
restruica de la ghişeul .Jnforma- se insinuează chiar şi În reţeaua
tii". Temindu-se că s-ar putea
naşte confuzii, adaugă: Bărba-
de transmisiuni de date, astfel
Încît computerul directorului co-

În ziua comunicării decesului
tu-miu. Apoi se uită la practi- mercial decise că e oportun să la întreprindere, Tudose zăbovi
canta care tine locul robotului strîngă preventiv informatii des- cam mult la restaurantul "Fami-
titular şi îşi face socoteala că ar pre Lişiţă.• lia Noastră", considerînd că ast-
fi bine să plîngă puţin, pentru a AFLA CA A MURIT; fel îşi Îndeplineşte Q importantă
face vestea mai convingătoare. "Uşiţă - muncitor poline- obligatie conjugală. lmpreună cu
- Ce-ai zis? ţipă fata din spa- calificat, angajat al intrepri~- nişte colegi, Îşi Înecă durerea
tele geamului, fiindcă Înăuntru derii de la înfiinţare, reparti- pricinuită de moartea lui Aurică
volumul difuzorului atinge maxi- zat la secţia Depanări opera- Într-o importantă cantitate de
mul posibil. • ti ve ale sistemelor de calcul", rachiu de mere.
- A murit Lişiţă, repetă fe- "Uşiţă D. Aurel -~Iigo- - Vedeti, băi, simti nevoia
meia docil. fren, absolvent al şcolii medii Oncilă să le dez ••ăluie, ce ti-e
- Da' zbiară mai tare, toanta pentru copii handicapaţi, că- viata omului, azi eşti, mîine iar
dracului, că nu se aude! sătorit, şapte copii, cerere de eşti, iar poimiine eşti mort şi nici
Practicanta răsuceşte butonul locuinţă nr. 214, pe lecul 815! măcar calculatorul de la tele-
difuzorului cu un gest nervos. rude in străinătate nu are ŞI foane nu-şi mai aduce aminte de
- A murit Lişiţăăăăăăl urlă fe- nici nu intreţine relaţii. tine. Ajuns aici, făcu o pauză
meia În faţa ghişeului. Lişiţă Dumitru Aurel - coefi- pentru a se reculege şi a sorbi
- Care Uşiţă?? cient de inteligenţă QI-1" .. din pahar, .apoi Începu să îngÎne
- Llşită.; bărbatu-miu. ,,Aurică Măturică" - bufonul cu jale, iar ceilalti fredonară cu
- Unde lucra? tuturor, omul dispus ca pentru el În surdină: Unde-i ata mai
- La depanare. o sumă derizorie de bani să se subtirel Se rupe În două fire./
- Ce profesie? ducă pînă la cantină să cumpere Unul să i-I dati măicuţii.,' Şi altul
- Necalificat. ţigări sau alte mărunţişuri, să să i-I daţi drăguţei/.
- Aha, depanator cu mătura. facă tumbe pe drumul de întoar- Şeful Îşi şterse o lacrimă din
Bine, du-te acasă. cere şi să Încaseze scatoalce În coada ochiului. "Ce e al lui, e al
- Acasă? Femeia priveşte de- loc de recompensa promisă. lui, Îşi spuse Tudose, cu mortii
zorientată În jur. Ce să fac Cine din întreprindere nu s-a se poartă Întotdeauna frumos,
acasă?! amuzat măcar o dată de rînjetul plin de simtire. Subordonatii lui
- Să joci cipi-sachi pe televi- său timpjoferit ca răspuns la in- pot fi siguri că dacă dau ortul
zor! discreţiile despre viata sa sexu- popii se vor bucura de toată
Acest Îndemn răutăcios o blo- ală sau aflînd că Lişită, înscris compasiunea şi sprijinul său ma-
chează pe văduva Lişită. Din din greşeală la faza municipală a terial. Cîteodată, Îşi continuă ~
cauza efortului de a se debloca unui concurs de şah, a trecut ideea, tare aş vrea să mor şi eu,
ochii i se fac mari ca pepenii. de prima Înfruntare, cîştigînd măcar un pic, vreo două-trei
Scoate un horcăit agonic şi abia prin neprezentarea adversaru- zile, şi să zică şeful despre
reuşeşte să mai ÎngÎne: lui? Cine nu s-a mirat de şirete- mine; ehei, Tudose, ce băiat
- Bine, dar. .. a ... nia lui primitivă, care îl făcea să bun era ...'"
Se Întoarce cu spatele şi fuge nu refuze din principiu orice - Ehei, oftă şeful, Aurică, ce
către statia aerobuzului. O con- sarcină i s-ar fi dat? Dacă Îi spu- băiat bun era; unde mai găsim
duce Cirpirică, javra aceea sim- neai .Lişiţă, a dat dispozitie şe- noi unul ca el? Cine Îmi aduce
patică, cu domiciliul stabil În ful să te duci şi să remediezi mie iaurtul la ora zece?
faţa portii Întreprinderii, care se avaria la generatorul de termo- La acest capitol, Tase, proas-
hrăneşte cu ce capătă de la oa- suflanţi fisionabili"; Lişiţă răs- păt angajat şi fin al şefului,
meni la intrarea în schimburi. pundea scurt: "Am înţeles, să obiectă plin de tact:
• trăiţi" şi pornea într-o directie - Ei, Iasă naşule, că unde sînt

:.w
~AL.ANAH_
.ANTICIPAŢIA
4
eu n-oi pieri mata de foame! Şi mîini, şuturi În fund ... Cînd mi- chiar acolo, lîngă uşă, dar vînt
observînd că paharul rudei sale mase că domnul burtos de la o celul tăios de noiembrie făce
se golise, îl împlu din nou cu un masă Învecinată îi oferise o ideea nepractică. Bătu cu pum
gest plin de slugărnicie. Tudose floare, la toţi le dădură lacrimile nul În geam .
incepu să scrie cu scobitoarea . de atîta rîs. E adevărat că la .: Dă-mi drumul, rnăi rîşniţă
pe şerveţel toate sinonimele urmă o scrÎntise puţin, ameste- sînt eu, Tudose, mă cunoaşte
pentru lingău pe care le cunoş- cind un charleston aproximativ tot blocul!!
tea. Ajuns la pozitia doispre- cu un french can-can, confunda - Enunţaţi parola de noapte
zece, se blocă. In colţul lui On- pe Charlot cu Chirita, dar asta - Dacă nu-mi dai drumul, s
dă, la celălalt capăt al mesei, fusese o remarcă de intelectual vezi ce Îţi fac eu mîine, pe .lu
cintecul cu ata se deşira În con- pe care nimeni nu voise să o ia mină!
tinuare, părea că are de gînd să În considerare. Tăcere .: Calculatorul nu fu
se stingă, cineva ofta sau îrce- Aurică sorbi se din picioare o sese programat să răspundă l
pea să-i zică altceva, vre- unul Îşi binemeritată cinzeacă. ameninţări. Tudose bătu iar Î
. mai aducea aminte o strofă şi - Măi Aurică, insista se Ranţu, uşă.
melodia reinvia: Păi nu e aţă, că cum face oaia? - Dacă mai tulburaţi liniştea
e viaţă! Mai bine aş vinde-o În - Oi, oi, oftase el tinîndu-se chem imediat militia.
piaţă! Să capăt pe ea trei lei.! de nas. Tudose se opri instantaneu.
Să ţi-i dau pe toţi să-i bei.../. - Fă ca trompeta, Aurică, so- "Asta mi-ar mai trebui - cugetă
Brusc, Tudose avusese o re- licitase cineva de la o altă masă. el - să dorm la secţie". Vag
velaţie. ,,Asta e, remarcase plin Şi Aurică Îşi umflase obrajii, parcă Îşi amintea că cineva bă
de extaz, cintecul' nu putuse dind deşteptarea la tot localul. gase În calculator un program
avea atîtea strofe Încît. să dureze In acel moment, un robot trimis pentru recunoaşterea animalelo
o jumătate de oră". In mod si- de şeful sălii pusese mîna lui ~ casă. lşi drese glasuL
gur, interpreţii de circumstanţă metalică pe umărul lui Aurică, În - Miau, miau, miau.
improvizau. Asista la un adevă- ideea de a-l zvîrli afară din res- Nici o reacţie din partea ca
rat jamesession de folclor orăşe- taurant. Urmase o fugăreală, culatorului.
nesc. Ajunse aici, reflecţiile lui desfăşurată tot În stilul vechilor - Miau, miau, miau.
Tudose fuseseră lntrerupte de o comedii burleşti. Robotul ieşise "Tot nimic, concluzionă Tu
amintire. Fusese acum vreo pînă la urmă pe locul doi, dar dose, probabil miaun prea
două luni. El, Oncilă şi Ranţu, pînă şi şeful de sală Îşi scrintise gros":
băuseră tot la masa aceasta, fălcile de atîta rîs. Fusese o - Mieeeuuuuu, făcu el În fa
cind intrase Lişită. lşi plimbase seară de pomină. sel.
ochii galbeni peste Întreaga sală
şi Îi recunoscuse. Venise lîngă ei
ca să capete ceva de băut,

Deoarece, după rachiul de
Continuă În acelaşi- fel tim
de aproximativ cinci minute
adică pînă Începu să răguşească.
- HaÎhÎ, searabu - le dăduse mere, la sfîrşit o dăduseră .pe "Oare n-o fi programat pentru
el salutul său oligofrenic, ln- coniac, Tudose incurcase putin cîini? Ia s-o Încerc şi pe asta"
cheiat cu o rigîitură, drumul spre casă. Ajunse În faţa - Ham, ham.
Rantu se bucurase, aveau cu intrării blocului XL-19, unde Minune, se auzi zăvorul tra
cine se distra. parcă îşi amintea că ar fi locuit, de electromagnet. Tudose Înge
- Bună seara, Aurică, ia zi, putin după ora unu noaptea şi nunchie .în patru labe, Împins
ti-e sete? găsi uşa de la intrare înzăvorttă uşa cu capul şi intră În holu
.- Seteee, tare, tare se- electronic de calculatorul şefului blocului.
teeeeee, declarase Aurică pe un de scară. Clătinîrdu-se şi oftind, - Ham, ham, făcu el recunos
crescendo de sirenă. apăsă pe butonul din dreapta cător, stîrnind ecouri canine p
- Păi ţi-o fi sete, rnăi Aurică, uşii. Se auzi vocea impersonală scară. .
da' băutura costă! a calculatorului: - Linişte, tovarăşe Tudose,
Aurică nu zisese nimic, cît era - Cine sînteţi? Vă rog, identi- se auzi vocea calculatorului. N
el de prost şi tot ştia că băutura ficati-vă. mă faceţi să-mi pară rău că am
costă, dar Îşi ţuguiase buzele a - Sînt Tudose, de la 215. avut milă de starea sănătăţi
tristete. - Cunoaşteţi parola de dumneavoastră mentale.
- lasă, băi Aurică, ştiu că
rî-ai bani, Îţi dăm noi să bei, da'
faci pe Charlot?
noapte?
Tudose scăpase o Înjurătură
printre. buzele tinute destul de

- Haide mamă, intră.
Aurică nu se lăsase mult ru- strîns. In spatele ideii cu parola Bătrtna soacră a lui Lişit
gat. Cu un deget plimbat pe sub de noapte vedea parcă figura şe- zîrnbea ademenitor, dezvelin
nas le atrăsese atenţia că poartă fului de scară, un pensionar du-şi gingiile negre şi trei-patru
mustaţă, apoi descrisese cu care se străduia să transforme dinţi gri·petroL Privind la cirpel
mîna un cerc deasupra capu- blocul intr-o cazarmă. negre..,.de praf, atîrna te În semn
lui, simbolizînd pălăria, după - Nu, n-o cunosc. _ de doliu deasupra intrării, Tu
care se sprijinise Într-un baston - Atunci nu sînteţi Tudose, dose ezita. Dinăuntru venea u
imaginar. Imitase grozav de bine de la 215! miros de usturoi prăjit, se auzea
mersul bine cunoscut al lui - Da' cine sînt? muzică şi larmă de petrecere.
Charlie Chaplin, ba chiar impro- - Altcineva. - E doar nişte vecini de-ai lu
vizase un gag cu piedici, mers în O clipă se gîndi să doarmă bietu ginere-miu!

ALMANAH ~~
ANTICIPAŢIA ~
44
ţinu aragazul, încadrat de două condoleanţele alea ..., şi arătă cu criul pe scara blocului. Uşi!ă
dormeze, oalele de mîncare aşe- capul spre sacoşa pe care Tu- arăta nemaipomenit de bine. In
zate pe jos şi un copil rătăcind dose o ţinea stingacj, neştiind calitate de cadavru, dus la o ce-
în patru labe printre ele; nora, o cum să scape de ea. Intr-o clipă remonie atît de pretenţioasă, fu-
pată închisă la culoare, roztrd soacra dispăru într-un vîrtej de sese îmbrăcat într-un superb
grăbită carnea de pe un ciolan oameni care se cătărau unul pe costum gri-albăstriu, cu pantofi
de porc sau de oaie. Soacra se altul, se muşcau, se sfîşiau pen- negri, cravată bleumarin, butoni
repezi să-i ia osul din custodie, tru a apuca ceva din pradă. Un aurii, fusese proaspăt bărbierit
în timp ce Tudose făcu impru- puradel, aruncat afară din gră· şi pieptănat, aşa că îşi inlocuise
denta să apesape clanta uşii de rnadă, începu să se smiorcăie, expresia de viclenie de pe [aţă
la sufragerie, murdărindu-se cu dar, după ce se mai gindi un cu una solemnă, mai potrivită
această ocazie de grăsime rin- pic, renunţă şi intră iar în vii- împrejurărilor, accentuată de
cedă şi urît mirositoare. Scîrba toare. Doar Tudose şi Lişiţă stă- fardul îngrijit aplicat pe obraji.
ce i se întipări pe figură ţinu teau calmi, părînd a se amuza. Singura notă discordantă o fă-
cam o săptămînă, dar cei pre- Lişită era atît de calm încît, deşi cea contrastul dintre albul orbi-
zenţi la priveghi, indureraţi de ceara de la luTll1narei se prelin- tor al gulerului cămăşii albe de
sticlele şi farfuriile aşezate pe gea pe mînă, nu zicea nici pîs. poplin şi gitul său vineţiu. Părea
masa cea mare, în jurul sicriului, . - Măi nea ornu', i se adresă că doarme după ce se reîntor-
nu băgară de seamă. individul cu cicatrice, ia sacosa sese de la o nuntă.
Mortul arăta ca de obicei, nu- înqpoi, că restul a fost primit. - Auriiiicăăăăă, cui ne laşi tu,
mai că era galben la obraz, pe Intr-adevăr, grămada începuse Auriiicăăă? incepuseră să urle la
mîini şi ţinea ochii închişi. Avea să se limpezească. Bătrîna soa- comandă bocitoarele cu fruntea
in colţul buzelor vineţii o urmă cră a lui Lişită se trase de-o rezemată de sicriu. Cui ţi-ai la-
de zimbet şiret, ca şi cum ar fi parte, nora dădu cu o sticlă în sat şapte copiiiiiiii?
spus: "Ehei, ce vă uitaţi bre la capul unui copil prea insistent, Aurică tăcea mîlc, problema
mine, v-am dus, ăhă, v-am dus . unchieşul tăie un salam în două nu părea să intre în sfera preo
M-am ajuns, stau ca boierii " şi îşi îndesă jumătăţile în panta- cupărilor sale de moment. Intii
Lăsa impresia că ar fi vrut să lon, În fine, împărţeala se fă- cobora preotul, apoi venea şe-
tragă pe furiş un gît de rachiu şi cuse. Tudose simţi că e momen- fui, cu spatele, deoarece dirija
să muşte din luminarea care ii tul să o şteargă şi incepu să se robot ii cu sicriul, iar la urmă, ru-
ardea pe piept. retragă cu spatele, căutînd să dele şi prietenii de familie. Veci-
- Măi nea ornu', i se adresă. nu atragă atenţia asupra lui. nii se rînduiseră de o parte şi
lui Tudose un individ de virstă 000 să iasă, observă pe mîneca cealaltă a scării, îngreunînd co-
medie cu o cicatrice fioroasă pe paltonului un gîndac negru de borîrea. Chiar la ieşirea din
obraz, ia şi matale o· gură de ra- bucătărie şi vru să-I scuture, dar bloc, inevitabilul se produse. Şe-
chiu! Zicînd acestea, îi întinse o acesta nu se dădu desprins. ful uită că mai erau trei trepte
sticloanţă. Fără să albă temeiuri - Bădie, i se adresă gîndacul de coborît, călcă greşit şi zbură
ştiinţifice, lui Tudose i se păru respectuos, ia-mă cu tine să văd cu capul prin geamul uşii. Nu
că buzele- crăpate de arşiţă ale şi eu lumea şi ţi-oi sluji cu cre- era însă timp de zăcut fiindcă
paharnicului lăsaseră pe gîtul re- dinţă. robotii veneau impetuos din '
cipientului o mulţime de microbi - Bine, băi pişpirică, fu de urmă, fanfara electropneumatică
mici şi perverşi, poate ·chiar. şi acord Tudose şi îl băgă într-o pornise automat la ora stabilită,
ceva viruşi. Işi făcu însă soco- cutiuţă goală de medicamente aşa că nici o comandă verbală
teala că alcoolul tare este dezin- din buzunar. nu mai putea fi recepţionată, ce
fectant, vărsă o cantitate pe jos,
să fie de sufletul decedatului şi
apoi sorbi prelung. "Aaah", se

- Aşa... aşa... dăi, mai dăi,
fusese programat răminea sfînt.
Şeful ieşi dintre cioburi ca Afro·
dita din valurile mării, cu puţin
strîmbă el atunci cînd îşi simti încă puţin... hai, mai dăi ... înainte de a fi lransformat în
gîtlejul ars. acuma ţine dreapta, mult propriul său afiş.._ Din cîte se
- Mai bea, maică, mai bea, îl dreapta, nu aşa, dobitocilor. .. putea lntelege, avea de împărţit
îndemnă soacra lui Lişită cu su- Sicriul nu prea avea loc să ceva GU bătrina mamă a lui Tu-
rîsul ei ştirb, apărută în spatele iasă din apartament, în orice dose, ceea ce il făcu pe acesta
lui cu ciolanul în mînă. Tudose caz, spaţiul redus impunea o să îşi iasă complet din sărite.
îşi luă masca cea pioasă. manevră deosebit de precisă. "Nici măcar în clipele astea de

(~~ALMANAH
~ ANTICIPAŢIA
45
mare tristeţe nu se poate abtine culca la loc pe catafalc, spunînd: deschide împărăţia cerurilor.
hipopotamul să nu înjure. Ce-ar "Acuma zînt Iiniztit. Putezi ză Tudose zîmbi unui gînd năs-
fi dacă mi s-ar întuneca mintile mă îngropaţi". Ceremonia mor- truşnic: ,,8, Aurică, se pare că .
şi aş sări să îl bat?": Şi ajuns la tuară se relua cam din locul dosarul tău corespunde, poate
obsesia preferată, subconştien- unde ajunsese în realitate, adică ajungi vreun barosan pe acolo,
tul lui Tudose plonjă în ea ca de la colţul străzii, în dreptul să-mi pui şi mie o pilă, că m-am
într-o oglindă fermecată. "Ce complexului alimentar. Preotul, purtat întotdeauna frumos cu
păcat, încă nu s-a dovedit că ca după depăşirea fiecărei inter- tine" .
există universuri paralele, ar tre- secţii, citea două-trei versete din - Acum şi pururea, şi-n vecii
bui ca acestea să fie.găsite, este evanghelie. Toate capetele eray vecilor, amin!
absolut necesar... Intr-un uni- însă întoarse către Cişa, fosta Incepură să cadă bulgării de
vers paralel aş sări la el şi I-aş amantă a lui Lişiţă, cu care avea pămînt peste sicriu şi să se ser-
zvînta din bătaie! Uite 'aşa i-aş şi doi copii. Ieşise să-I conducă vească păhărele de lichior, Tu-
da, buf, una în stomac, să se pe ultimul drum, dar nu avea dose bău cam cinci porţii. Işi pi-
aplece în faţă, apoi trosc, una în curaj să se apropie, îi era frică păi sticluţa de un sfert di!) buzu-
bărbie, ca să-I îndrept, şi iar, să nu fie păruită, ca în atîtea nar. Lumea tot pleca. In cele
buf, Încă una la plex, I-aş robo- alte dăţi, de rudele nevestii legi- din urmă, se pomeni singur. Cu
tiza din pumni!". Imaginaţia lui time. Incerca să se prefacă, să-şi ochii la crucea pe care se aprin-
se dezlănţuise, vedea toată su- ascundă lacrimile şi să pară o deau nişte beculete colorate,
flarea de oameni abandonînd în- trecătoare oarecare de pe mar- conturînd numele răposatului,
mormîntarea şi pasionîndu-se de ginea străzii, efort zadarnic fi- se aşeză cu fundul pe cimentul
lecţia binemeritată de şef. In indcă foarte mulţi cunoşteau po- rece al unui semi-cavou vecin.
timp ce-i căra pumni, cînd cu vestea iar cei care habar n-a- Trase afară cu dintii dopul de la
stînga, cînd cu dreapta, însuşi veau, o aflau acum, în pauzele sticlă. .
Lişită se ridica de pe catafalc şi versetelor din evanghelie. Pore- - Noroc, măi Aurică! Norocul
chiuia: cla ciudată i se trăgea de la infir- tău că ai scăpat!
- Ui, iui, ~a mai mergje, ză mitatea ei, era şchioapă, atît de Şi - vărsă cîteva picături pe
trăiejdi, măi Tudoze ... şchioapă încît ni,\:ivecinii de pa- mormînt.
Tudose, încălecat peste trupul lier nu-i mai tineau minte. nu- - Mi-ar fi plăcut să am sinteti-
căzut la pămînt al şefului, îi dă- mele adevărat. Tudose avusese zatorul la mine, să-ţi cînt un cîn-
dea una pentru Lişită, una din şansa să afle că o chema Ema- tec despre un om simplu care a
partea lui Oncilă, una din partea nuela, ceea ce după opinia lui se murit fericit fiindcă... fiindcă nu
lui Rantu, una de la Tudose, potrivea destul de bine cu trăsă- prea îl ajuta mintea. Pentru că
încă una, tot de la Tudose, fi- turile frumoase ale feţei. unde-i minte, sînt prea multe
indcă el ar fi trebuit să fie acum - Da' ce-o fi găsit dragă la întrebări, unde-s multe întrebări,
în concediu, dacă i l-ar fi apro- amărîtul ăsta de Lişiţă? se miră sînt puţine răspunsuri, unde-s
bat ştim noi cine şi încă una, tot o voce de femeie lîngă el, ur- puţine răspunsuri, e multă nefe-
de la Tudose, fiindcă ar fi tre- mară cîteva şuşoteli, apoi vocea ricire...
buit să aibă o categorie în plus, chicoti încîntată de intimităţile Mai mult o ghici pe aşa decît
dar n-avusese loc de întors din afIate despre defunct. o văzu. Se răsuci iar ea, spe-
cauza finului,ştim noi al cui. "Mai Convoiul mortuar se puse din riată, dădu să fugă.
na, de la Lişită, ce, ai crezut că nou în mişcare, iar Cîşa îl urmă - Stai! bubui vocea vocea lui
scapi cu atît, ia zi, mai faci pe al avînd grijă să păstreze distanţa. Tudose, înlemnind-o. O clipă
dracului, mai faci?". Şeful, cu Privirea lui Tudose rătăcea prin lungă de tensiune se scurse,
ochii învineţiţi, nasul sîngerînd, mulţime, căutînd chipuri pe care apoi el zîmbi, întinzîndu-i sticla.
dinţi lipsă o grămadă, se ruga să se fixeze. Şeful plîngea. la- Na, bea şi tu!
cu lacrimi: "Dă-mi drumul, Tu- crimi ferme se scurgeau pe Ea întinse mîna temătoare.
dose, că nu mai fac. Am să fiu obrajii săi plinuţi şi roşii de sănă- - Să nu mă baţi! Şi degetele
om de treabă, îţi promit că nu tate. Spectacolul i se părea lui ei apucară sticla.
te mai înjur, chiar mîine îţi dau Tudose insuportabil. "Plînge, - Uite, zise Tudose, ai aici
drumul în concediu, dacă vrei, măgarul, da' cînd îl punea să două baterii pentru beculeţele
iar cîrd te întorci dai examenul dea cu mătura pe jos şi îi trăgea astea, să vii peste o lună, să le
de categorie". Dar Tudose, do- şuturi în fund, de ce nu plîn- mai schimbi.
vedind înalte calităţi morale, nu gea?". Netulburat de nimic, Fără alt cuvînt, se ridică şi
accepta avantaje numai pentru mortul stătea liniştit, se părea plecă, dar nu pe cărarea bătută,
el, ci milita pentru drepturile ln- că renunţase .la orice pretenţii ci de-a dreptul peste morminte.
tregului colectiv de muncă. Şi de la cei vii. In orice caz, scă- Trecea peste doctori, ingineri,
trosc, zii aşa, vrei să mă separi pase de scatoalce şi asta era o bărbaţi sau femei, nu conta, i se
de ceilalţi, zbang, să mă cum- realizare importantă. părea că astfel calcă moartea în
peri, lecţia continuînd pînă cird
şeful se preda necondiţionat,
promiţind să întroneze deplina

A fost un om bun, începu
picioare. La un moment dat
privi în sus, la cerul înnorat de
noiembrie. lncepea să se întu-
principialitate la locul de muncă. preotul sfîrşitul necrologului. Se nece, iar moartea parcă l-ar fi
Atunci Tudose abandona trupul zice că ar fi fost cam sărac cu privit de acolo, batjocoritoare.
nevolnic al mişelului, se ridica şi duhul, ceea ce pe lumea asta i-a Prostii, îşi zise, şi se grăbi către
îşi aranja tinuta, iar Lişiţă se adus multe necazuri, dar îi va luminile oraşului.

ALMANAH ~
ANTICIPAŢIA ~
46
RĂZVAN HARITONOVICI

IMAGINI IN OGLINDĂ
A ntotdeauna Îmi plăcuse să dragoste' şi imagini frumoase - fără o explicaţie veridică. Aici,

I
măocup de lucruri ciudate, îmi spuse el. Acum e suficient contra unei sume exorbitante
aşa, Încît, atunci cînd Char- să le uzi o dată pe săptămînă". puteai bea un suc natural şi
lie Îmi aduse două răsaduri l-am rezervat această plăcere chiar dansa cu o femeie adevă-
de oglindă am tresărit de bucu- - automat ului meu casnic. "L-am rată, fără să fii un fertilizator.
rie. Putea să fie, la urma urmei, programat pe două luni şi am Apoi camera se Întuneca şi, în
şi o afacere foarte rentabilă. plecat. Din cînd în cînd fac turul mod .aleator, se deschidea o
Eram sătul de artificial şi pre- himii fără să mă folosesc de te- trapă, Un om, fericitul norocos
fabricat şi cred că nu eram sin- leportor. al întîmplării, dispărea pentru
gurul. Auzisem de un individ la ••Motanul Stelar", rămăşiţă totdeauna Nu se ştia unde.
care se apucase de plantat din Era Fericirii, oamenii sîn! Poate într-o lume mai bună, ase-
pomi, dar nici unul nu se prin- aşezaţi Într-o aliniere perfectă, menea celei despre care Îmi vor-
sese În solul sticlos. A trebuit să singuri la mesele de durolit, sor- bise omul viu, din Maleare.
se mulţumească În continuare bindu-şi tonicele artificiale. Şi eu sînt norocos. Am drep-
cu simulacrele de ~re şi ba- Barmanul îmi onorează co- tul la o oră de lucru pe zi. Şi
nane. manda. Trebuie să caute mult asta nu e deloc putin.
- Sînt un soi foarte bun - pînă găseşte tot. Aproape că-i Dimineata mi-am amintit de
mi-a spus Charlie cînd mi-a surprind o sclipire de. supărare oglinzi. Crescuseră foarte mari,
adus cele două lamele transpa- în ochii de Wolfram. In spatele cu mult mai mari decît mă aş-
rente. I se spunea pe vremuri meu uşile blindate se închid cu teptasem. M-am apropiat de
cristal veneţian. un zgomot sec. Afară e frig. Am una din ele şi am privit-o. Am
Charlie e un tip cult, citeşte vizitat Roscalul, Insula Dragonu- trecut la a doua şi am văzut
multe chestii, aşa că nu m-am lui, Maleare. Am văzut ruinele aceeaşi imagine ştearsă a unei
mirat că ştia povestea cristalului muzeului de artă şi ale Operei umbre .•• Acesta sînt eu?", m-am
veneţian, În schimb e foarte le- Mari din Roscal. Pe Insula Dra- Întrebat. N-am crezut şi mi-am
neş. N-ar face nimic practic ni- gonului am văzut chiar şi o igu- verificat chipul în mica oglindă
ciodată. lşi plasează ideile altor ană vie. Dar cea mai ciudată în- artificială din baie. Mă priveau
exprimentatori, aleşi În general tîmplare s-a desfăşurat în Ma- doi ochi obositi şi trişti.
dintre puţinii săi prieteni. EI se leare. Am întîlnit aici, pentru ,,Acesta sînt eu?", am gîndit
mulţumeşte să stea în eubul prima dată într-o călătorie, un iarăşi
său, să respire tot felul de halu- om, un necunoscut cu care am la urma urmei, poate că aşa
cinogene şi să videoviseze. stat de vorbă. Am fost atît de reflectă realitate a oglinzile natu-
Mi-a întins două seminţe de impresionat Încît am uitat să În- rale. Eu ştiam. Oricum, un lucru
oglindă. registrez convorbirea. era cert, nu puteam găsi cumpă-
- Sînt foărte preţioase - Mi-a amintit de Era Fericirii. rător pentru ele. Nu cunoaş-
adăugă. Chiar Sistemul Central Deţinea informatii care, mai tîr- team pe nimeni interesat de aşa
ar fi amator să ţi le cumpere. ziu, mi s-au părut simple născo- ceva şi dacă stau şi mă gîndesc,
Ştiu eu, din surse sigure, că sînt ciri. Vorbea despre copii cu un nu cunoşteam pe nimeni în
dispuşi să dea bani grei. Ce patos pe care nu l-am inteles, afară de Charlie. Iar Charlie dis-
vrei, naturalul tinde să fie la Sînt sigur că nu era fertilizator. păruse. ..Hrăneşte·le cu dra-
modă! De altfel şi asta e o meserie pe goste şi imagini frumoase" - îmi
• Charlie dispunea Întotdeauna cale de dispariţie. Mi-a povestit spusese el. A doua zi oglinzile
de informaţii secrete, aşa că despre prietenie, despre oameni au Început să se ofilească. Sticla
l-am crezut. După ce a plecat adevăraţi şi despre timpuri ade- a crăpat, iar poleiala subtire de
am luat plăcutele În mînă. Ştiam vărate, cînd treburile mergeau pe spate s-a scorojit. Am apelat
unde să le plantez. In spatele altfel. la ordinatorul central, dar n-a
cubului meu e cîmpia sticloasă. Cind m-am Întors am vrut să-i putut să-mi .ofere 'nici o solutie
Am făcut două găuri adînci povestesc lui Charlie totul. Dar pentru a le salva. După o săptă-
printre muchiile scînteietoare şi Charlie dispăruse. Am aflat de mînă erau doar un morman de
am introdus plăcutele. Apoi la ordinatorul central că intrase cioburi la poalele movilei de
le-am stropit cu un amestec de în unul din localurile interzise; o cristal.
mercur şi argint pe care mi-I lă- ••Discotecă a hazardului". Atunci m-arn hotărît să mă în-
sase Charlie. In ultima vreme astfel de loca- torc în Maleare. Trebuie să-I gă·
••Mai tirziu vor avea nevoie de luri se inmulţlseră extraordinar, .. sesc pe omul acela adevărat.

~ALMANAH
~ A.NTICIPATIA
47
OVIDIU BUFNILĂ

IMPuscA LUNA
a prima vedere ai zice că ninţările clienţilor. Un judecător în propriu. Şi apoi şirul de între-

L sînt un hîrb, da, da, un


obiect hîrbuit, mă mişc
totuşi cu destulă sprinte-
neală, alerg pe plajă în fiecare
şi-a aruncat ciocănelul pe fe-
reastră, a avut remuşcări, s-a
îmbolnăvii subit, a decedat
Într-un septembrie nebun În
bări. Neiertătoare. Eu Însumi,
existenta mea, e un semn de În-
trebare.
. Îmi amintesc de o Întîmplare.
dimineaţă şi sînt fericit că-mi pot car.e nu ştiu cine se lăuda că Pe o insulă. De un om, un nau-
bea În linişte oranjada. Seara În- trecuse În universul geamăn. fragiat, de doi naufragiati, al doi-
cerc să aflu o multime de întîm- Am trecut şi eu. O singură dată. lea fiind eu Însumi. Celălalt mă
plări dar sînt canale În care nu Mă sperie Însă următorul gînd: zgîlţîia cu putere, mă lovea
am acces, în altele pot intra dar, acestea sînt amintiri viitoare. In- peste fată, era hipnotizat, insula
recunosc, mă descurc destul de trînd pe canalul H aflu cu stu- nu exista decît în închipuire. A
greu. Sînt un biet mediator, un poare că s-au făcut ceva cerce- cui? Imi striga să iau legătura cu
fost garat pe o linie moartă, la tări, că e posibil. Rîd prosteşte cel mai apropiat vas, să le co-
marginea mării, aici unde pro- În timp ce mă bărbieresc. Intr-o munic pozitia noastră, să fim
centul de microbi e neînsemnat zi voi da peste un canal privat, îl salvati, nu asta e totul, mi-am
şi unde muzica valurilor imi voi. viola, În cel mai bun sens al spus. S-a auzit sirena vaporului,
aminteşte de 'ancestralitate. Am cuvîntului, şi-o să mă trezesc cu era un sunet artificial, produs în
astfel d,.e amintiri, nu mă în- o armată Întreagă pe capul meu. laborator, pe mare, treisprezece
doiesc. In timp ce stau întins pe Nu-mi amintesc cu exactitate marinari din echipajul unui car-
nisip imi pot aminti diverse pro- trecerea. Are vreo importantă gobot au afirmat că au avut ilu-
cese În care am mediat, Întîm- .cînd s-a petrecut ea? Cînd se va zii auditive, că un tip Încerca să
plări hazlii care-mi dovedesc petrece? Am avut arneteli, lumi- intre În contact cu ei, un naufra-
aplecarea mea către latura amu- niţe În fata ochilor, bătăile inimii giat. Doi dintre ei au auzit stri-
zantă a vietii pe care fiecare ră- s-au accelerat, am intrat În con- gătele celuilalt, au simtit zbate-
mîne s-o descopere. Un bărbat tact cu o mulţime de calcula- rea lui, teama lui de moarte. S-a
îşi ura sotia, un altul intrase În toare, de computere, cu un ra- comunicat prin radio căpitanului
conflict cu propria-i seră de dio. Am fost pe moarte. Nu ştiu că totul e un experiment, căpi-
flori, avea în ultima vreme un ce culori, ce mirosuri, ce fiinţe tanul a acceptat, a doua zi am
somn agitat, un altul bănuia că am Întîlnit! voi Întîlni În univer- fugit. Dimineata e linişte, dar
automobilul său cu motor solar sul geamăn. Dacă eram şi eu, seara se amplifică zgomotele, se
are tendinte criminale. Puteti celălalt eu, acolo? Nu-mi amin- aud voci, o mie de voci. Incep
oare Întelege aceste lucruri? Ei tesc. Sînt de-a dreptul dezamă- să cînt.
nu le Intelegeau. O chestiune de git. Să fie asta limita mea? Rar, Ieri marea a aruncat un' peşte
cîmpuri, strigau înverşunaţi, noi trec păsări. Aseară am Început pe mal. Peştele Începuse să
nu avem timp de astfel de tre- să dau ca un bezmetic din mîini moară. Cînd l-am-găsit murise.
buri, dumneata vii aici să ne şi să mă ridic de la pămînt. Ca- Mi-a fost rău. Am băut. Mi s-au
umileşti, un scaun nu gîndeşte, nalui era plin de paraziţi dar răcit picioarele, nu am avut vise.
nu simte, nu are aspiratii! Totuşi semnalul, celălalt semnal, atît de Nu sînt un atotştiutor, ci un
apefau la mine, se linişteau, pri- puternic. Am zăcut pe podeaua aflător. Cum sună aceasta? Mă
virea le rămînea suspendată În de bambus, fără cunoştinţă, Întind pe nisip şi imit şarpele.
gol, acceptau posibilitatea unei vreme de cîteva ceasuri. Nu se Şarpele rîde şi se îndepărtează.
buiversări energetice. Nu Încer- mai auzeau păsările. Dacă În- Nu mă atacă. Jmi spune doar că
cam să-i conving, ci să le comu- chid ochii şi încep să cînt, mă vine furtuna. lşi aminteşte şi el
nic. desprind cu uşurinţă de cîmpul acel miine? Cînt din ce În ce
Mai răcesc uneori, îmi fac inforrnational. Cîn] tot ce-mi mai' des. In vis sînt pe marginea
frectii puternice, beau ceai şi trece prin minte. Inchid feres- unei prăpastii. Privesc hăul şi
umblu, cu vreo zece batiste la trele, uşile şi lălăi cît mă ţine ghicesc un trup În adîncul lui.
mine. Imi scriu memoriile, sper gura. Nu am talent. Dar cînt Trupul acela .nu-mi comunică ni-
să iasă ceva bun din .asta. Cîte pentru propria mea igienă. Aş mic. Beau. Imi rotesc privirile
o bancă de date de la celălalt putea să rîd, dar rîsul nu-mi asi- prin casa mea de bambus. Nu
capăt al pămîntului deţine infor- gură o desprindere. Uneori imi am radio. Nu am televizor. Nu
maţii despre procesele la care amintesc. O lumină foarte pu- am antene. Eu Însumi sînt an-
am luat parte, succesele sau ra- ternică, tonuri de roz. Purpuriu. tena; Sînt prieten cu casa mea
teurile, dezamăgirile mele, ame- Un zgomot de fond. Şi căderea de bambus. Mă duc cu bicicleta

ALMANAH ~~

48 ANTICIPAŢIA ~
pina In satul de pescari, Imi Am început să cînt încetişor. Nu canalul acela vechi? Poate că
cumpăr piine, vin, struguri. Pes- - mă căutau. Nu mă auzeau. Nu mediatorul, dublul meu, se mai
carii îmi cer ţigări. Imi povestesc mă ştiau. Am privit cerul. Plu- află' Încă În viaţă. Ce-aş putea
despre o furtună. Eu zîmbesc team prin cer dînd cu putere afla de. la el? Dar eu de unde,
politicos şi le mulţumesc. Şarpe- din mîini. Luna căzuse În mare de cînd relatez? Şi cui? Simt iar
lui nu i-am multumit. N-ar Înţe- şi marea o purta încet către us- exteriorul. Nu e aerul din jurul
lege. Pedalez cu vîntul În faţă. ca! ca pe un fruct tropical. meu, nu e nisipul, nici strigătul
Poate că sint un sfîrşit. Sau un In canale e linişte. Prea multă casei mele de bambus, nici yo-
nimeni. linişte. O amintire a lui miine. cile maşinilor. E un exterior. Imi
Odată intrat pe canalul K dau Un proces. O femeie a ucis o cere o intrare, o mediere. Refuz
peste mai mulţi comunicatori, plantă. Suferă de mania perse- pentru că mi-e teamă, pentru că
au voci metalice, reci, ameninţă- cuţiei acum. Ii povestesc despre nu ştiu ce pret să cer, pentru că
toare. Maşinile! Nu întlrzii. Am cum iubeşti o floare. Cum acum s-a terminat cu oranjada,
slăbit cu trei kilograme. Asta mă trăieşti Împreună cu ea. Femeia cu băile de soare, qJ mersul pe
Îngrijorează. Beau ceai după mă pălrnuieşte, sînt patetic, ro- bicicletă, pentru că nu sînt dis-
ceai şi mă Întreb dacă rolul meu mantic, tîmpit. Femeia rîde în pus să-mi vînd pielea pe te miri
de mediator s-a sfîrşit cumva. hohote. Cer un ghiveci. La ce. Cînt, cînt cu Înverşunare Îm-
Mă 'silesc să cînt în plin canal şi naiba, pentru ce, pentru cine, potriva acelei chemări. Degetul
canalul dispare. Pot să mă des- pentru ce pledez, ce sistem de meu şi-a recăpătat culoarea.
prind. E un lucru sjmplu, mă legi folosesc, în ce lume mă Casa mea de bambus a murit.
amuză, mă bucură. Intr-un ca- aflu? Femeia intră 'în contact cu Mă simt slăbit, mi-e sete. Să
nal LQ am descoperit o voce. planta adusă. Ii călăuzesc gîn- descopăr oare la vîrsta asta acel
Oacerum speriată. M-am întins dul, Începe să plîngă, nu este o covîrşitor, acel dureros adevăr,
pe nisip, am închis ochii şi am criminală înăscută şi nu-şi va trăiesc numai comunicînd? Sună
încercat să ajung la capăt. Cu ucide soţul În următoarele două- artificial, neomenesc şi totuşi.
grijă. Un zgomot de fond foarte zeci şi patru de ore aşa cum Să fie oare o limitare impusă?
puternic. Să mai fie Încă unul? afirmă acesta. Avocatul lui mă De ce tac oare canalele? Şi cînd
Am simtit furnicături sub piele. cunoaşte, mă trage de-o parte, oare au Început toate aceste lu-
Apoi un puternic miros, de măr nu fac afaceri. Imi zîmbeşte, mă cruri terifiante? Mă apropii de
În nări. Să-I văd! lată-II Intins pe ameninţă uşurel cu degetul. O locul fumegînd. Nu mă aştept să
nisip. Răsuflind rar. Cu ochii În- să mă Înfunde Într-o zi. dau peste vreo minunăţie. Nu.
chişi, M-am privit cu oarecare Fumul se ridjcă- pînă-n cer. Cînt pentru că mi-e teamă de
tristeţe. Canalul LQ era o Acoperă luna. In canale e li- exterior. El Încearcă să mă con-
oglindă. nişte, mă mişc cu uşurinţă de-a vingă să medieze Unde vrea să
Am privit păsările. Băteau din lungul lor. .Nu găsesc informatii. ajungă? La cine? Şi oare acel ci-
aripi cu putere. Trei, zece, o E absurd. Incerc să intru în con- neva este dispus să comunice?
mie. Nu sînt singur, ar fi absurd. tact cu o bancă de date de pe Nu-mi pasă. Aştept vocile maşi-
Mi-am înfăşurat un fular la gît. continent. Nu e momentul să nilor, reci, tăioase. Un zgomot
Un fular alb. Am pornit-o pe aflu noi informatii despre istoria infernal, o avalanşă. Trebuie să
plajă. Cred că am străbătut antichităţii, dar Încerc un con- cînt. Exteriorul nu mă ajută, nu
vreo cinci kilometri. M-am pră- tact. Linişte. Mă ridic În ge- mă poate ajuta În această Încer-
buşit. Mi s-a făcut un gol în sto- nunchi. Baleiez zona. Zona e li- care. Din vechiul canal nu-mi
mac. Biata mea casă de bambus beră. Nu e momentul să CÎnt. mai soseşte nici un răspuns. E
ardea. Un deget îmi devenise si- M-au reperat din satelit? Aten- opac. ţ: Închis. Dublul meu a
defiu. Canalul privat era foarte tam la canalul privat? Eram un murit. Incerc un sentiment peni-
aproape. Cu băgare de seamă. aflător incomod?' Mi-a crescut bil: să fi fost gemeni? Ar fi prea,
Oarecum periferic. M-am întins barba, dar cu siguranţă nu voi simplu, prea urît, neaşteptat de
pe nisip În grabă şi am ascultat. mai găsi nici oglinda, nici apara- urît. Valurile au adus luna la
Un elicopter. Pare-mi-se un sa- tul, nici lamele prin cenuşa mal. Nu mai pîlpîie luna. Aş pu-
telit. Maşinării. Neiertătoare. caldă. Prin Întuneric. Ca şi cum tea s-o ating, să mă urc pe ea,
Din celălalt capăt al planetei, un m-aş afla În fundul unei prăpas- să mă fălesc, să mărşăluiesc îm-
strigăt. Un alt canal. Aproape tii. Este azi, ieri sau mîine? Un- potriva mea, împotriva lui, a ce-
distrus. Am intrat În el cu deva, departe, dau peste un cal- lorlalti. Să fiu deasupra, peste,
teamă. Avea un cod vechi, culator personal. L-au aruncat acolo. Sînt gînduri pătimaşe. Ba-
foarte vechi. Unul din cele pe la gunoi. Işi trăieşte ultimele leiez suprafata lunii. Pîlpîiri
care il lrwătasem În copilărie. clipe, caută disperat un comuni- slabe, Informaţii puţine. Un gol.
Celălalt. Celălalt murea sau era cator. Vocea lui pare uşor uma- Aştept să vină zorile. Dincolo
pe moarte şi lansa un apel. Să-I nizată. Imi cere o informaţie. Ce de dune aşteaptă un elicopter.
fi muncit gîndul că nu poate fi zi este astăzi? Vocea i se stinge. Un joc strategic. Taraba de tir.
un unicat? Era oare aceasta o Nu reuşesc să-I lămuresc. Un Şi tinta care încearcă să scape
amintire viitoare? şir de cifre alunecă pe canal. în propriul ei. Cînt şi alerg de
M-am tîrît prin nisip. Fumul Mi s-a făcut frig. Mă ridic în colo-colo să mă încălzesc. Nu
se zărea de departe. Liniştea picioare şi alerg Încoace am o voce frumoasă. Cum au
cuprinsese întinderile.-Am simtit şi-ncolo. Au ecranat zona, îmi reuşit să mă izoleze? Rîd amin-
atunci exteriorul. Dar eram spe- spun, rn-au izolat. Din punct de tindu-mi cum încercam să-mi
riat, prea speriat ca să accept. vedere tehnic. Mai pot găsi oare conving clienţii că există, că

\..~ ~ ALMANAH
,~ ANTICIPAŢIA
49
poate exista o bulversare ener- peste patruzeci de ani pe care îl cile. Au megafoane. Nu au n
getică. Dumneata eşti farsor, nu dor rinichii şi căruia îi place voie de gînduri. Au megafoa
om de ştiinţă. In faţa justiţiei! oranjada. De ce oare atîţia sate- şi voci metalice, puternice.
Dar cînd s-a Întîmplat asta? Dau liti, atîtea computere, atîtea este frică de mine. Au carabin
in amintirile mele peste felurite forte, ecranul? Nu sînt deloc im- Ghicesc o bulversare energ
personaje. Nu aparţin aceluiaşi portant. Mai degrabă o curiozi- tică. Imi vine sa rîd. Nu m-
spatiu, aceluiaşi timp. Atunci de tate. Şi dublul meu? Era oare ramolit Intr-atît, Să medie
ce sînt irnpreună. De ce mă În- într-adevăr un dublu? In lipsa in- Oare am dreptul? Urmăritorii
tîlnesc cu ele? De ce-mi vor- formaţiilor încep sa-mi Închipui. tră în contact cu propriile
besc? De ce le vorbesc? Sînt un Vin zorile. Nu se zăresc ambar- obiecte. Işi revin. Işi descar
mediator. Cunosc efectele de caţiuru in larg. Luna a dispărut. armele. Nu mai am unde sa fu
cîmp. Suna caraghios. De aceea Incerc un canal oarecare. Rid Luna este adusa de valuri la m
prefer sa spun: valurile aduc pentru a o mia oară prosteşte. ca un fruct tropical. Trebuie
luna la ţărm. lşi cunosc meseria. Mă bat cu fie ceva În toată metafora as
Z8omotul elicopterului inundă pumnii În piept. Incearcă sa ob- Intru pe canal şi strig din toa
văzduhul. Incep sa alerg. Tre- ţii legătura, strig. Altfel vom celulele mele: îrnpuşcă lun
/ buie sa alerg. E1icppterul Încă muri W insula asta! Eu, naufra- Pentru prima şi pentru ulti
nu m-a reperat. Imi vine În giatul. Imi Închipui. Trece o pa- oară folosesc acest canal. E
minte un gînd nebunesc. Să sare. Mă apucă un tremur ner- copterul se prăbuşeşte În mar
trec. E posibil? Da, da, strigă vos. Dau cu putere din miini. Mi Luna il striveşte, ÎI acoper
mai multe voci. Nu sint ale oa- se face greaţă_ Incep să cînt fără I-am strigat urmăritoruiui sa d
menilor. Nu sint ale maşinilor. convingere. trugă luna, s-o facă praf, îi s
Nu sînt ale plantelor. Nu sînt. Un semnal. Exteriorul îmi dă tea În putere? Sau a fost pes
Alerg. Un reflector luminează bătaie. de cap. M-ar putea re- puterile lui?
plaja metru cu metru. Mă împie- pera. In orice clipă. Nu, pot co- l-am ajutat sa iasa la mal, i-a
dic. Cad. Totul ca Într-o melo- munica. Mă feresc. Nu-mi plac Învăţat cum sa nu moară
dramă. La urmă- plînge toată lu- gloanţele care şuieră nebune frig, îmi zîmbeau prosteşte, fă
mea, deşi nimeni nu întelege ni- prin aer, nu-mi plac. Intru în armele lor teribile, cine eram e
mic. Alerg din nou. Privesc În apă, mă bălăcesc, asta poate fi m-au confundat, e o prostie,
urmă. Nu, nu pot face minuni. ultima baie. E ceva amuzant în la cartierul lor general, un exp
Nu mă aştept sa zbor prin aer, această apropiere, această imi- riment tirnpit, nu-mi pot of
nu mă aştept sa dispar din spa- nentă apropiere. Un val mă dă amănunte, sînt fericiţi că au sc
tiul cu 3+ 1 dimensiuni, nu mă peste cap. Inghit apă. Ies la su- pat, tînjeau după o mică v
aştept sa mă transform într-o prafaţă. Exteriorul irumpe. E un cantă. Am dat din umeri, m-a
broască sau într-o pasare. Aces- cod. Posibilitatea desprinderii. Întins la soare. A venit o barc
tea sînt gînduri. Un glonţ bine Sursa emite totuşi slab. Nu-mi cu motor. S-au urcat În e
.tras mă poate ucide cît ai clipi. este anterioară. Ce Înteleg prin mi-au făcut semne prieteneş
Canalele tac. Nu pot striga ni- asta? Nu-i din ieri! Gîndurile se s-au dus.
mănui. Nici jt-ar avea timp sa lnvălmăşesc. E un canal greu Am intrat pe canale fără di
reacţioneze. Imi amintesc de un accesibil în condiţii normale, ai cultate, vorbeau În mod eron
copil care reuşise să-mi !;omu- codul, încearcă_ Recunosc glaşul despre un cataclism, ce pros
nice. Locuia peste drum. n sim- acela. Gîndurile, forma lor. Imi le mai treceau prin cap, dăd
ţisem de cîteva zile. Incerca. A sînt familiare. E un mediator. sem În mod sigur peste o banc
deschis fereastra. Mi-a făcut Din miine. Să-mi fie frică? Nu e
semne cu mîna. Desenase un o substituire. E de fapt o amin- de date despre opere literar
triunghi albastru şi eu văzusem tire viitoare stocată în cîmp. Me- ficţiuni, Îmi plac fictiunile, sî
un triunghi albastru. Unde e co- diatorul are aceeaşi înălţime şi un Împătimit. Mi-am văzut d
pilul acela? Nu-I pot căuta. Nu aceleaşi mici temeri ca şi mine. drum de-a lungul plajei, covîrş
pot ieşi din zonă. A1erg_Elicop- Tulburător, îi pot vedea chipul. de artificialitatea -Întîmplăril
terul caută. Ajung printre stînci. Efectul oglindă e salvarea mea. mele. Nu se legau o mulţime d
Mă caţăr şi cînt. Aşa sînt obli- Dar există Întoarcere? Ce se as- lucruri, nu-mi răspunsesern î
gaţi sa mă vadă. .cunde oare în universul gea- trebărilor. M-am apropiat d
Nu găsesc trecerea. Să fi fost măn? Mă simt prostit ca un co- casa de bambus. Am scos d
un sentiment iluzoriu? IJn vis, la pil. Să-mi joc eu singur în frigider o sticlă de oranjadă
naiba, visele! Mă ascund după o renghi? Sau pur şi simplu sa mă m-am dus sa mă întind pe nisi
stîncă. Cei din elicopter re- salvez? De ce mesajul îmi este Mi-am destupat sticla şi am
nuntă. Se îndepărtează. Exterio- posterior? Cînd am ajuns în vii- băut Încet, multumit. Incepus
rul cere contactul. Eu cînt cu în- tor? Eu însumi sînt un semn de sa cadă noaptea. Eram un bi
verşunqre. Sînt nebun?! Ma vor Întrebare? Sînt un pericol? Sînt hîrb aruncat pe malul mării, u
ucide! Incetează! Elicopterul se un cobai? Nu. Sînt un bărbat cu hîrb care totuşi se putea mişc
face nevăzut. Dar mîine va veni o puternică durere de rinichi. sprinten, care alerga diminea
din nou! Aş putea sa înot pînă Cade noaptea. Marea e caldă. -pe plajă. Aşteptam sa răsar
pe continent? Hm. O sută de ki- Şi luna. Nu mai cînt. Mi-am luna. Să număr stelele, sa m
lometri? Portul J!- păzit. Patru- umezit buzele. Gîtul mi-e uscat. . strîmb la ele.
lează, patrulează. Pescarii? I-au Imi strîng pumnii. Conul de lu- Şi iată, îmi amintesc, cerul v
strămutat. Sint un bărbat de mină al re.flectorului bate stîn- rămîne gol.

ALMANAH ~~

50 , ANTICIPAŢIA ~
ADRIAN IONESCU

CASA CU ETAI ..
DIN COLTUL STRĂZII
i s-a părut că aud tro- Basil vrea să spună ceva dar Cuvintele străinului plutesc stin-

M păitul cizmelor lui,


amestecat cu scirţîitul
treptelor ruginite,flam-
bate sub apăsarea timpului. Cei-
renunţă, alunecă printre mese şi
se depărtează. Zumzetul discuti-
- ilor a reînceput, cuvintele se tî-
răsc sufocante de la o masă la
ghere prin încăperea prost lumi
nată şi se pierd purtate în ritmul
de vals.
Grav, Rudolf-măcelarulînvîrte
.
lalti n-au băgat de seamă sau alta, se răsucesc ca un şarpe încet maneta flaşnetei. Cîndva,
poate voiau să pară neatenti, di- strivit, se împletesc în valsul chi- acesta a fost un sintetizator de
simulau jucîndu-şi rolurile lor nuit al f1aşnetei electronice. mare capacitate. Cînta singur ca
mărunte dintotdeauna. Uşa Noul sosit se uită la sasii şi la orchestra. Memoriile lui au dis-
groasă de fier, agăţată de tocul Jacob, spălătorul de geamuri, se părut, însă amintirile despre ve-
înalt cu două balamale obosite, miră că prezenta sa nu mai inte- chile melodii au rămas. Torhens
a zdrăngănit izbindu-se de pere- resează pe nimeni, Privirea lui improvizase o memorie primi
tele de beton. rătăceşte peste crăpăturile lam- tivă, o SÎrmă cu noduri-nodul şi
Mai era puţin. Atît de putin briuriJor, prin care se iveşte bitul de informatie muzicală.
pînă cînd totul se va fi terminat. rece betonul, apoi se întunecă, Dacă învîrteai manivela, sîrma
Ar fi putut fi chiar el, cu fata probabil şi-a adus aminte de se înfăşura pe un tambur şi se
obosită, părul alb, slinos, cu o ceea ce noi toti încercăm să ui- putea auzi un vals interpretat de
şuviţă lipită deasupra frunţii, şi tăm. un singur instrument,
chiar arma aceea ciudată, atîr- lşi umezeşte cu limba buzele un-doi-trei, un-doi-trei, mai re-
nîndu-i de umăr ca o vietate ciu- crăpate şi palma miinii drepte pede sau mai încet;, după cum
dată, nu m-ar fi deranjat, dacă şterge fruntea ridată, vrînd să se rotea tamburul. lnsă visul lu
ne-ar fi spus: "Gata, băieţi, s-a alunge gîndul acela sîcîitor. Zdraiciov era să repare creierul
terminat, ia dati ceva de băut pe Arma, pe care o tine tot timpul blondei Merlyn.
chestia asta". atîmată de umăr, alunecă jos, Merlyn, blonda Merlvn, era
Mi-am privit vechiul ceas. pe covorul izolant, dar el nu se robotul animator al cîrciumii. Pe
Trebuia să tin minte foarte bine apleacă să o ridice. Pe mîneca vremuri ştia să cînte orice, chiar
momentul, Poate că lucrurile cenuşie se disting, prăfuite, rom- şi cîntece foarte deocheate,
vor fi fost rînduite astfel, încît să burile aurii, însemnul comanda- dansa nemaipomenit şi, spre de-
ne aducem mereu aminte de mentului. Basil lunecă pe lîngă osebire de femeile adevărate, nu
clipa aceea la modul: "...era toc- el şi se opreşte în fata lui Zdrai- te făcea mitocan, sau mai ştiu
mai atunci, cînd a intrat străinul ciov-lăcătuşul, a cărui haină pe:'" eu cum, atunci cînd o ciupeai.
acela în~cîrciurna-bunker a lui ticită, prea mare pentru el, este Dar se stricase, şi Basil renun-
Basil-Roşcovanul. Eu ridicasem veşnic plină de ulei.• Zdraiciov tase să o mai repare. Astăzi,
cana cu bere şi rn-am oprit, pri- venise cu nevasta. In fiecare Zdraiciov n-are de lucru şi î
vindu-l prin sticla groasă, ver- sîmbătă seara vine cu nevasta şi zgîndăre circuitele.
zuie ... "· stau pînă tîrziu. Ofiterul înfige ameninţător bo-
Chipul lui, sluţit de extenuare, Infuriat brusc, străinul bate cu tul armei în pieptul lui Basil
se vedea deformat, cearcănele pumnul în masă şi cere de băut. Acesta ezită o clipă, apoi oco-
întunecate se con topeau cu Pentru o clipă, liniştea pluteşte leşte neobişnuitul obstacol, în-
ochii cenuşii. Lumina galbenă a în încăpere. dreptîndu-se către unul din col-
singurului bec din încăpere de- - Vă impuşc pe toti, laşilor! turile mai îndepărtate ale sălii
venise obositoare, ţîriitul conto- strigă ofiterul, agitînd arma ce Daniel-zidarul se - ridică încet,
rului Geiger Miiller, ascuns sub descrie o curbă nesigură în aer. clătinîndu-se, şi pune în fata
tejghea, se insinua enervant. Pe toti, auziti, pe toti, mai' străinului o cană cu bere, după
- Să-ti laşi mantaua în ecluză, strigă, dar, în spatele cuvintelor, care se apleacă mult în fată, ris-
i-a şoptit iritat Basil, dar străinul sticleşte un început de panică. cînd să se prăbuşească. Duce
nu păruse să audă, se lăsase Zdraiciov spune ceva sotiei şi conspirativ degetul la buze.
greoi pe un scaun şi scuipase. o sărută uşor lîngă ureche. Ea - Ssst. O să-I sperii... In cu-
Privirile noastre s-au agăţat de chicoteşte, iar Torhens trage cu rînd 0_ .. o să vină... să ne spună
el şi aşteaptă. S-a lăsat tăcerea. zgomot trusa de scule mai că s-a terminat. Trebuie să ...
Cîteva cuvinte ar fi de ajuns: "e aproape şi caută ceva de negăsit Clatină din cap a renuntare, e
gata, s-a terminat.": în cutia neagră de plastic, apoi prea complicat ce vrea să
- De ce vă uitati aşa la mine? striveşte între dinti, abia auzit, o spună.
ne strigă, bătînd cu pumnul în înjurătură. Străinul a rămas cu ochii piro-
masă. - Războiul nu s-a terminat! niţi asupra mesei din fata lui

~ALMANAH
~ ANTICIPAŢIA
5
Fruntea îi coboară pe braţe. - STAAŢJ. OPRIŢI! E mori- strînge în jurul străinului - u
Valsul curge uşor, un-doi-trei, struosl, ţipă străinul trezit din cerc de lumini palide ....
un-doi-trei, se rostogoleşte pe . somn. - Să nu vă apropiaţi}, zbiar
mantaua cazonă, murdară şi - Da' de unde, ne distrăm isteric. Privirile i se opresc asu
zdrenţuită, pe cureaua uzată a foarte bine! încearcă să-I con- pra noastră, învăluindu-ne într-
armei, pe umerii ce se zguduie a vingă SasiI. întrebare al cărui răspuns nu
plîns sau a ce? - N-aveţi dreptul să vă dis- poate pricepe... Noi ne mirăm
- E obosit: ne explică Sasii traţi, e război. Vă interzic!! că el nu înţelege, ne 'doare nain
plin de înţelegere. Un-doi-trei, un-doi-trei.; Aud ţelegerea lui, ne ustură gîtleju
- Da, e obosit, lncuviinţează vibraţiile, mă gidilă în ureche.' său prăfuit. Dar el nu ştie, schi
Jacob, spălătorul de geamuri. Ştiu ce se va întîmpla. Ştiu şi ţează o mişcare de ameninţare
Apoi tac, privindu-I pe cel care ceilalti, dar sînt prea captiva ţi de ambiguă cu arma, apoi, ezitînd
doarme. Alături, pe estrada dans: a explodat una din drăciile păşeşte cu spatele spre uşa d
scundă de lemn, Merlyn doarme. alea.. o bombă S... undeva fier. Aceasta se închide cu zgo
şi ea, iar Zdraiciov se încăpăţî- foarte aproape. Un perete de- mot în urma lui. Geamătul trep
nează să o trezească. Pare vine incandescent şi adînc ... vio- telor ruginite se pierde intr-un
foarte sigur de el. 'lenta luminii sale contorsionează vaiet sugrumat. Ţîriitul contoru-
- O să danseze din nou. O spaţiul şi timpul, imaginile se lui scade în intensitate, iar Sasi
să vedeţi. umflă ca nişte baloane. Ce cara- . lunecă din nou printre mese.
Zdraiciov mişcă braţul robotu- ghios a încremenit străinul, cu - E tîrziu, remarcă plat Da
lui şi braţul scîrţîie ircetişor. li arma aţintită spre bătrînul Da· nieL Eu.. m-aş cam duce.
desface capacul din spate. Urn- niel.... Noi toţi sîntem groşi . Nevasta lui Rudolf cască, apo
blă la circuite. Blînd, ca trezită iradiem fosforescente crude . se jenează, chicoteşte. Fosfores
din somn, Merlyn dă din cap. Timpul s-a oprit, iar spatiul stă centuJ Rudolf se apleacă spre lo
Se stîrneşte gălăgie. Oare nu gata să se crape. cui unde zace sfărîmată flaş
cumva nebunul ăsta a reparat-o Brusc, efectul S îocetează. neta. Nu trebuie prea multă lu
în secret? E în stare. Rudolf în- Imaginile se dezumflă ca nişte mină ca să-ţi dai seama că nu
vîrte manivela şi valsul pe jurnă- baloane inţepate. Becul s-a mai e bună de nimic.
tate uitat porneşte din nou: stins, s-au descărcat acumulate- Torhens se ridică şi se ln
un-doi-trei... un-doi-trei., Zdrai- rii, dar nici nu mai este nevoie dreaptă către mine, atingind î
ciov cuprinde robotul de umeri de el. Cîteva zile vom fi noi. treacăt contorul, al cărui ţîrîit se
şi schiţează paşii de dans, se ln- Înşine fosforescent! E Întuneric, înteţeşte. Palmele-i aspre mi se
vîrte trăglnd-o după el, e dar Zdraiciov, o siluetă verzuie, aşează pe umeri prietenoase.
aproape vie. In fond, probabil se învîrte cu ceva Întunecat în - Tu ce zici? Trebuie să se
că-i lipseşte vreo piesă măruntă, braţe... un-doi-trei, un-doi-trei. termine odată.... Vreau să-m
un fleac. Rudolf învîrte manivela O sferă aurie ce trage după ea fac o' casă nouă, înţelegi? O
flaşnetei tot mai repede, o diră luminoasă ţîşneşte. Arma casă cu etaj pe terenul viran din
un-doi-trei, un-doi-trei.... Cînd străinului. F1aşneta amuţeşte ... colţul străzii.
Merlyn ajunge cu spatele la Zâraiciov nu realizează şi se mai O îndoială nelămurită mă cu
mine îi văd umerii dezgoliţi, cir- Învîrte de cîteva ori, un-doi-trei, prinde treptat. Ei, asta da, ar
cuitele se dezvăluie impudic din un .... S-a lăsat o tăcere grea, si- ceva O casă cu etaj în colţu
cauza plăcii lipsă. luetele fosforescente par a se străzii. .

UJ

'"a
o
2
UJ

~
-l!
e

gu

./

ALMANAH ~~

52 ANTICIPAŢIA <:
DANIELA PIEGAI

NAsCDCITDAHEA
intam din flaut, aşezată pe - imblinzitoareo de şerpi! imi instituţie pioasă pentru călăuzirea

C vine in praful cald din şuieră la ureche Spagliagrano. tinerelor fete pe drumul cel drept
Donjon. Aceiaşi sunet, bi- Unde s-a mai văzut aşa ceva? O şi Cigue in bestiarul vreunui al-
neinteles, altminteri micul vrăjitoare pradă propriilor vrăji. .chimist. .
eu prieten s-ar fi infuriat şi şi-ar Ei, trezeşte-te! spuse, scuturin- Tocmai asta mă neliniştea. Nu
fi scos gluga de borangic, ins păi- du-ne. atit eventualitafea că ar fi sfirşit la
minlindu-mi clientii. , L-am luat pe Cigue şi l-am stre- galere: nu ar fi fost pentru prima
Şi iată că un imbecil m-a im- curat in coşuleţul lui: era cind oară şi de fiecare dată se descur-
brincit, flautul scoase o notă dis- umed, cind uscat, secătuit de pu- case el intr-un fel sau altul. Dar
cordantă şi Cigue a ţîşnit ca un teri. Apoi, in timp ce gărzile se in- nici eu, nici Cigue nu am fi putut
arc auriu, şuierind ca un rege al dreptau spre gitanii cu ochii scă- trăi separat.
şerpilor, smuls din yisul lui pier- părători ca lamele de cuţit şi cu Spagltagrano imI povestea că
dut: Cique descoperise că ceea chitarele andaluze pe care le riv- ne născuserărn In aceeaşi zi.
ce-I legăna nu era vocea verde, niseră toată ziua. ne luarăm tălpă- - Şi poate chiar din acelaşi ou!
străveche, hipnotică a Pămintului, şiţa din Donjon, coborrnd Gibe- adăuga de fiecare dată, rizind.
ci un instrument stupid din lemn, lina pe verticală .pină la marginea Multă vreme, cit am fost mică,
grosolan şi nou ca şi bipedul bi- labirintului, iar acolo, bineinţeles, am avut ferma convingere că mă
nevoitor care sufla in el. ne oprirăm: labirintul era locul cel născusem dintr-un ou de şarpe.
Mi-a trebuit aproape o oră ca mai misterios şi cel mai ascuns - Plecasem la vinătoare de
să-I conving din nou că sint fă- din Montecchio, puţini erau cei mistreţi pe la carierele vechi, bă-
cută pentru a innoda visele risi- care ştiu unde se află şi se spune tea un vint ingheţat care te pă-
pite: incet, acelaşi sunet, inceti- că nimeni odată intrat nu izbutise trundea chiar dacă soarele era
şor, acelaşi, cel care se ridică din să povesteasca vreodată ce se as- deja un soare de martie, lncălzin-
huma intunecată o dată cu ceata, cunde inăuntru. du-ţi singele ca un foc de paie.
in clipa in care soarele işi intinde - Ce naiba s-a intimplat? il in- Cind deodată dau peste tine,
uşor degetele lungi şi aurii din trebai pe Spagliagrano. adormită-ntr-un morman de
inaltul violet al norilor, dincolo de - S-a intimplat că cineva a fă- vreascuri.
nopţi, către transparenţa tulbure a cut un lucru potrivit intr-un mo- in clipa aceea băteam din
lumii. Sunetul care se ridică o ment nepotrivit, mormăi el, şi că palme, incintată.
dată cu aburul apelor neclintite toate gărzile din Montecchio şi-au - Eu eram, aşa-i Spagliagrano,
ale iazului, cu puţin inainte de in- dat intilnire la noi acasă. eu eram!
ceperea ploii, sau care se inco- - Ce-ai mai făcut? il intrebai, - Tu erai, liniştită ca un pisoi
voaie o dată cu firele de iarbă, pe deplin lămurită. De obicei, roşcat şi cu o braţară la incheie-
sub mingiierea şerpuitoare şi stre- cind cineva făcea un lucru potri- tură.
curată a vintului. vit intr-un moment nepotrivit, pu- - Cigue era!
in jur, mulţimea continua să team fi sigură că Spagliagrano fu- - Aşa-i, Cigue era, infăşurat ca
meargă, să cumpere, să vor- sese cu ideea un şir de mărgele in jurul miinii,
bească, să 'vlndă, să se inghesuie, - iţi aminteşti de stema mare dormind la fel de liniştit ca şi tine,
ca intotdeauna in zilele de lirg; de piatră pe care a ridicat-o Gio- Mi-am spus că-i un semn al desti-
cei de la rrunte stăteau Iingă stin- vanni Acuto pe Poarta Florentină? nului şi v-am luat pe amindoi: o
ghiile cu şoimi dresaţi, iar gitanii, - Ce i-ai făcut? femeie şi un şarpe, cei mai veChi
in colţul in care se adunaseră, - Am sfărimat-o puţm, asa ca tovarăşi din lume, după cum se
priviti cu o. curiozitate neruşinată să-mi exprim părerea spune.
de către cei din' Areto si Sienna, Aveam treisprezece ani pe-a- Cigue şi cu mine ascultam vo-
işi curaţau găletile din care beau tunci. Era firasc să văd lucrurile cea lui Spagliagrano, care se su-
apă caii. Dar Cigue incepuse iar ca pe o sfidare. ca pe o aventură. prapun.ea peste cea a Părnlntulur.
să-şi legene capul galben, urmă- - Nu mai POţi tu de garzi, ii dind diverse nume marelui vis
rind doar sunetul flautulu.. fară ca spusei prieteneşte, pnvindu-i faţa confuz in care ne aruncaserăm
la urechile lui sa mai ajunga alt- ciupită de vărsat fără sa ŞtIU ca o Astfel, aurul praf os al luminii se
ceva şi cu privirea oarbă pentru vedeam pentru ulfma oara Parca numi .zi", iar catifeaua moale ŞI
toate celelalte, in afara visulur său ne-a păsat vreodată de e>le: albastra a intunericului se numi
de veacuri. _ - Idioato! Dacă r.ai sin.em in "noapte". Dar comunicarea dintre
Apoi a urmat explozia din tîrg, viaţă sintem doar pentru ca de mine şi Cigue nu se limita doar la
garzile prezente peste tot şi oa- obicei gărzile cauta ca şi noi să sunete. Ne unea ceva mai adinc:
menii care-ncercau să scape. Cit aibă cit mai puună bătaie de cap m; se intimpla citeodată să vad
despre mine, aş fI putut foarte şi se multumesc să perceapă taxe soarele ca pe un disc plat, de me-
"bine să dau ce dracu' dacă n-aş şi impozite; da, cind un căpitan tal Incandescent, tivit cu verde şi
fi rămas acolo unde ma anarn, le- cum e Acuto le trage un Ş'It in ştiam atunci că-l vedeam prin
ganindu-ml capul o oată C'J Cigue fund se mai mobilizează şi ele, Iar ochii nemişcaţi ai lui Cigue: mai
ca o nebună, tncatusată-n pro- daca ne prind, eu o să sfirşesc in ştiam că, in acelaşi moment, el il
pria-mi muzică, fara să dau nici. o fundul celei mai paduc+tioase ga- vedea ca pe o scinteiere orbit oare
atentie invălmăşelii din jur lere, tu la Florenţa poate, in vreo de .aur care trimitea torente de lu-

~ALMANAH
~ ANTICIPATIA
53
mină asupra tufelor de soc şi asu- unde eu nu puteam in nici un caz Dar ACUM cred că o venit clipa
pra macilor, aşa cum, de obicei, TI să ajung. . . . .
să plec.
vedeam eu. Şi amîndoi adoram Da, dar eram dOI Impotriva labl- - Dintre noi doi, grămadă de
soarele, fără măsură, fie că era un rintului şi a vrăjilor lui: pietre . care eşti, eu sînt gu-
disc de metal verde sau o fîntînă - Hai, mişcă Cique, spusei.
ră-multă, trăncănilă (şi mi se
vie de aur. scoţindu-t din coşuleţ şi ridicîn-
stringea inima de dorul lui Spa-
du-l în sus, către hrană, ta pe o gliagrano). eu sînt marea vrăji-
• suliţă. _ _ .
toare care dresează şerpi, sint
- Vin gărzilel strigă cineva. Iar Astfel, impreuna am ajuns la mai isteaţă ca tine! Ai să vezi ce-o
vocea, rostogolindu-se pe străzile vas şi am impărţit prada: eu pn- să te fentez şi n-o să-mi poţi face
în pantă, ajunse pînă în pragul la- nea, iar el sobolanul. nimici
birintului. 'Sus, acolo unde se aflase vasul, - Cique. am murmurat către
Cique se foi în coşuleţul lui: O mi s-a părut că zăresc un chip su-fratele meu şarpe, pe care, aceşti
mişcare nervoasă, asemănătoare rîzător, nefiresc. tulburător şi al-
ani fără de soare il ingălbeniseră
zgomotului îndepărtat al frttnzelor bastru ca şi lumina din .Iabirint.ca pe mătasea de aur vechi a re-
uscate. Semăoa cu una din rnanonetele gelui dragonilor, imprumută-mi
- Cigue, vor să ne desparta! . meşterului Lamberti, acelea pe
ochii tăi, Cique.
şoptii speriată şi, înainte ca Spa- care le face de carnaval ŞI care se Şi iată că pereţii imi apăreau
gliagrano să mă poată împiedica, mişcă in cadenţă ca şi minunile' coloraţi în diferite nuanţe, după
mă aruncai orbeşte în labirint. veneţiene. ,. căldura pe' care o răspindeau, dis-
- Gură multă' TrăncănilăI Vră- - Mi-e sete, spusei apoi. tingeam toate maşinăriile intepe-
jitoareol strigă Spagliagrano, iar Şi iată ce se ivi un ulcior Înnite de după zidurile de piatră, şi
vocea îi era sugrumată de frică. spatele unui grilaj de fier. Mi-amzidurile in spatele cărora- nu se
Intorsei capul, dar deja nu-I mai rupt o bucată de jupon şi-am afla nici o maşinărie. Acolo, după
puteam vedea, prizonieră a- un- strecurat-o printre sinistrele bare
zidurile acelea, tocmai acolo, se
ghiurilor şi pereţilor labirintului. de fier. Incepui apoi să sug cu în-deschidea o trecere plină de praf,
Pentru o clipă m-am simţit asal- dîrjire din bucăţica de .stotă:
pe unde, eu şi Cique am ieşit
tată de toate poveştile îngrozi- aşa-mi dădea Spagliagrano lapte afară intr-o noapte minunată,
toare pe care mi le povestise Spa- cînd încă mai eram un pisoi ros- plină de vînt şi de stele- (aştri noi
gliagrano despre locul cel mai cat. Şi din nou mi se păru că ză- şi nătîngi), o noapte ca cea in
misterios din Montecchio. Apoi resc un surîs albăstrui, aprobator.care niT' găsise Spagliagrano.
le-am alungat cu un hohot de ris: - Ei, nu-mi mai lipseşte decit Şi. triumfătoare şi atentă ca şi
- Vom rămîne împreuna, Ci- un loc călduţ unde .să dorm. Un Eva cî~ intorsese spatele grădi-
gue, şi intr-un fel sau altul tot sac de paie, murmurai. Mă aştep- nii ei de plictis, am luat-o pe dru-
vom reuşi să ieşim de-aici. tam să apară măcar un coteţ pră- murile intortocheate din Montec-
pădit - la treisprezece ani încă
chio, pe lîngă turnul de deasupra
• mai crezi in minuni - dar de data Donjonului, care domină valea,
Dar labirintul a avut si el un cu- aceasta labirintul nu avu bună-
indreptîndu-mă spre casa celui
vînt de spus. Toate străzile pustii voinţa să dea curs cererii mele. care-mi ţinuse loc de doică vreme.
pe care le străbăteam, copii fidele - Grămadă de pietre bleste- de treisprezece ani.
după cele de-afară, duceau doar mată, care eşti! M-auzi? Mi-e
Dar totul era schimbat; chiar şi
spre alte străzi, mereu alte străzi, somn! mirosul de praf pe care-l simţeam
niciuna nu eră cea care să ne că- cu limba bifurcată a lui Cique, în
Cind ii este frig, Cigue adoarme
lăuzească spre ieşire. pe dată, ameţit şi amorţit ca o aerul albastru al nopţii. O noapte
Casele de pe aceste străzi pă- coadă de urs in hibernare; eu însă care nu se mai sfîrşea, aidoma
reau a fi cele din Montecchio, nu- aveam alte pretenţii. bolţilor oarbe din labirint.
mai că aveau uşile şi terestrele zi- - Vreau un pat cald, incepui - Cique, fratele meu şarpe, ce
dite, nu erau mai inalte de doi să mă plîng. Vreau un pat bun, cu s-o fi intimplat?
metri şi jumătate, iar in locul ce- paie uscate şi foşnitoare. Apoi, EI stătea încolăcit în coşuleţul
rului se vedea o boltă de piatră. deznădăjduită, m-am lăsat la pi-
lui vechi şi rupt, şi trupul lui era
Mi-aduc aminte că la capătul ciorul unui zid, mi-am strins ge- uşor ca o aripă, neted şi subţire
primei zile imi era foame şi sete. nunchii la piept şi mi-am culcat ca şi hainele mele, nemişcat ca
Imi era şi frig in lumina albăstruie capul pe ei. Lumina se făcu mai un obiect mutat din loc ce vrea să
care scălda zidurile, lumina aceea mică şi mi se păru, în vreme ce treacă neobservat. Ferestrele ca-
care anunţă furtuna. de-jur-împrejur pereţii de piatră
selor erau mari, cu sticla dintr-o
Pe caldarîmul labirintului se in- se retrăgeau in ceata subţire a singură bucată, iar în spatele lor
tindea singuratică doar umbra somnului, că aerul era mai puţin străluceau o mulţime de sori mai
mea: umbra albastră şi subţire a îngheţat şi că fu rtuna nu mai era mici.
unei fete numai piele şi -os, care chiar atit de aproape.. Apoi am auzit paşii gărzilor de
ţinea in mină un flaut cît Incheie- • noapte: mi-era imposibil să nu-i
turile-i de gros. Un coşuleţ pus pe recunosc. M-am ascuns în spatele
umăr era singurul lucru care dă- Aşa s-a scurs prima noapte şi unui zid şi-am aşteptat: erau alt-
dea puţină consistenţă ansamblu- aşa a început bătălia dintre mine fel, cu altfel de veşminte pe ei.
Tui. şi EL. E drept, am sfîrşit prin a da Lumina lunii cădea pe turnul
- La dracu'! Dacă nu pun gura de gustul provocărilor sale şi-mi cel vech i şi mi-am dat seama că
pe ceva o să mă fac de-a dreptul amintesc că, atentă la miile de era doar o cochilie goală şi că va-
invizibilă. capcane pe care le născocea pen- . lea ce se deschidea în fata lui era
Parcă aş fi rostit o formulă ma- tru mine, de multe ori uitam să mai largă, semănată cu stele, ca
gică: o parte a boltii de piatră alu- mai merg. Mi-a fluturat pe sub şi cum s-ar fi răsturnat cerul ŞI
necă si, in deschiderea astfel for- nas tot felul de cărţi şi de bucate, toate luminile i-ar fi căzut pe pă-
mată, 'apăru un vas transparent in şi-a făcut EL ce-a făcut ca să mi mînt; fiecare lucru mi se părea
care se aflau o bucată mare de le doresc pe-amîndouă la fel de dintr-o dată străin, ca şi cum dis-
piine şi-un şobolan mort. mult. M-au hrănit astfel şi cu cărţi tanta care ne despărţea s-ar fi
Am aşteptat să coboare; dar şi şi cu bucate şi sint alta faţă de măsurat in secole. Şi-am lnţeles
pîinea şi sobolanul rămaseră la acea care eram in urmă cu pai ce festă mi-a jucat labirintul cu
vreo doi metri lnăltirne. acolo ani, cînd am intrat aici. capcanele şi cu zîmbetele lui al-

• ALMANAH ~~

54 ANTICIPAŢIA ~
bastre şi de nepătruns: înăuntrul mai există un prinţ albastru, Cît despre mine, eu nu mai sint
lui, o dată cu mine, se rătăcise si spune el, care-i' zimbeşte ca un nici gorămultâ, nici trăncănila
Timpul, rămînînd ferecat, ca toţi indrăgostit (ah! Spagliagrano!). Doar atunci
nesăbuiţii de care-mi vorbise Spa- Nu peste multă vreme, după ce cind n-am somn, cu fratele meu
gliagrano. vîntul işi va fi terminat hoinăreala, de aur şarpele, cîrcotasă, uş oara
Nu ştiu daca şi alte castele au nimeni nu va mai sti că numele şi Încurcă-lume ca o cioară, eu
meu nu e nici Albă-ca-Zapada, amestec cărţile şi i nsufleţesc vîn-
la capătul străzilor praful e cîte
un labirint Nu Ş!1u nici ce nea- nici Scufita Roşie SI că prinţul al- tul cu poveşti.
. muri uitate l-au construit. aşa de bastru nu este altceva decît amă- Traducere de
asemănător unui tîrg adevărat, cu girea unui suris in labirint HIHAEU Rl F.vJL.4
capcanele şi cu porţile lui bleste-
mate. Poate că t-au construit ca
pe un fel de şcoală, un SOI de
exerciţiu permanent, rezolvat cu
trudă şi încintare. Şi fir-ar să fie'
Mi-am amintit de mingîierile stin-
gace ale lui Spagliagrano, blinda
doică cu faţa ciupită de vărsat a
copilăriei mele pierdute, şi mi-am
dat seama că erau singurele lu-
cruri pe care le-am avut fără să
plătesc pentru ele.
Mi-am privit mina stingă, pe
care se infăşoară in jurul incheie-
turii, 'perfect circulară, linia vieţii.
Urma, spunea Spagliagrano, pe
care o lăsase Cigue atu nci cind
incetase să-mi mai fie brăţară.
Unul dintre gitanii de la tirgul
din Montecchio, cu ochii şi dinţii
sclipind de zîmbet, îmi spusese
vazind-o, că aveam să trăiesc
pentru totdeauna. Iar in privirea
lui am desluşit ceva despre care
mult mai tirziu am inţeles că era
mila.
M-am reintors pe dibuite in la-
birint; eram singura care-I cunoş-
team -şi care-i ştiam intrarea.
M-am reintors in această .scoală"
in care cel ce nu-şi rezolvă pro-
blemele rămine flămind, in care
un prinţ ciudat suride celui care
face cite-o mutare izbutită. Şi
mi-am spus că dincolo de tot
ceea ce-mi părea ciudat şi com-
plicat se intrevedea un principiu
firesc: plată şi răsplată. Sistemul
educativ al labirintului nu-mi mai
părea chiar atit de subtil. Inven-
tează mereu noi trucuri pe care
eu izbutesc mereu să le descopăr:
poate că Timpul este şi el prizo-
nier tocmai pentru a lăsa elevilor
răgazul să inveţe cit mai multe lu-
cruri.
Mai incerc citeodată să ies din
labirint, răstindu-mă la el, făcîn-
du-I "grămadă de pietre", dar lu-
mea din jur mă inspăimintă, aşa
că mă mulţumesc să-mi şoptesc
poveştile-n vint, cătărată ca o pa-
săre pe pietrele sfărimate, acolo
unde se deschide trecerea plină
de praf către afară.
- Regele Midas are urechi de
măgar, şopteşte vintul, purtătorul
vestilor şi-al poveştilor. Dar după
ce-i vorbesc începe: există o fată,
spune' el, care are pielea aibă ca
zăpada pentru că trăieşte intr-un
labirint unde soarele nu pătrunde
niciodată. Şi, in timp ce ea
doarme, afară cresc urzici, măceşi
şi mărăcini care înconjoară zidu-
rile cu un briu de spini ascuţiţi. ŞI

~ALMANAH
~ ..ANTICIPATIA
55
v.. MIHALCEA
INCIDENT
PARTIAL COLOR
A
. Circulatia nu era foarte In-

I
ntr-o miercuri dimineaţă, deschiseră În staţia din centru,
Alex nu auzi deşteptătorul. Alex ţîşni printre ceilalti pasa- tensă şi Alex fu ispitit să ia un
Totuşi, un mecanism al sub- geri şi o ţinu într-o fugă pînă la taxi, dar în acelaşi moment· la
conştientului îl trezi după birou. Pe masa lui aştepta un coltul străzii se ivi un alt tram-
zece minute. In lumina galbenă teanc de dosare cafenii. Era vai. Răsuflă uşurat. Tramvaiul
filtrată de ferestre, ceasul dezvă- .chiar joi! Ziarul de dimineaţă pe opri în statie şi uşile glisară si-
luia drama intirzierii. Renunţă la care îl citea Val era tipărit cu lentios. Alex simti că i se face
gimnastică, la bărbierit, şi după cerneală cafenie. Val abandonă rău. Albastru! Se urcă fără să-şi
un duş scurtat la minimum intră lectura: mai- pună întrebări; simţea ne-
în bucătărie unde, pe tava gal- - Te-aşteaptă şeful. voia să fie acasă. Taxatoarea îi
benă, aştepta micul dejun proas- Alex Îşi aranjă tinuta, strînse eliberă biletul, albastru, bineinţe-
păt eliberat de ospatarul casnic. nodul cravatei gaibene şi intră les.
Se concentră cu hărnicie asupra timorat în biroul şefului. Ridicîn- Plecase miercuri şi se ÎntOF-
omletei, a amestec ului gălbui de du-şi ochii din hîrtii, şeful tre- cea vineri!
lapte cu fulgi de porumb şi îşi sări: Mototolea nervos biletul cînd
bău ceaiul cu ochii pe ceas. Re- - Ai putea să-mi explici ce s-a ajunse în fata blocului; dîndu-şi
cuperaşe o bună parte din întîr- Întîmplat? seama ce face îl aruncă Într-o
ziere, dar trebuia să se gră- - Să vedeţi, azi. dimineaţă gură de canal. luă din cutie cele'
bească. Aruncă tava cu resturi n-arn auzit... trei ziare şi urcă fără chef În
în exhaustor şi ieşi trăgînd uşa - lasă azi dimineaţă, nu-i nici apartament. .Pe masa din bucă-
cu pasiune. Zgomotul uşii trîn- o crimă să-ntîrzii cîteva minute. tărie se-ngrămădeau tăvi de mai
tite fu un semnal de start. Alex Dar ieri nu ai venit de loc. Şeful multe culori. Radioul transmitea
coborî în fugă scările, ca la con- începea să se aprindă. N-ai muzică şi reclame. Dacă ar fi
curs, dar, in stradă, constată că anunţat pe nimeni, acasă nu ai avut puterea să se concentreze
pornise prea tîrziu. Finişul, oricît fost şi azi văd că n-ai păţit ar fi auzit şi anuntul societăţii de
de sustinut, nu i-ar mai fi ajutat aproape nimic, se indignă el pri- tramvaie, care: " ...îşi suspendă
la· nimic: Tramvaiul gqlben, dis- vindu-i cravata. Ţi-am tăiat ziua în această noapte experienţele
părînd din cadru, tocmai dădea de ieri şi, dacă pînă mîine dimi- cu noul tip de motor. Călătorii
colţul şi strada rămase. aproape neaţă nu-ţi recuperezi restante, care au avut neplăceri pe durata
pustie. Simti cum îl cuprinde POti să consideri această stare experimentului vor fi despăgu-
disperarea. Nu întîrziase nicio- de lucruri ca pe un preaviz. biti de societate pe baza bilete-
dată şi acum trebuia să aştepte Dacă se mai întîmplă, poti să nu lor de călătorie, restituindu-li-se
următorul tramvai, care cine mai vii de loc. integr~1 contravaloarea aces-
ştia cînd va veni?! Un zgomot îl Alex ieşi năucit, dar se apucă tore..
trezi din transă. Era salvat: imediat şi conştiincios de lucru. ...dar Alex dormea profund şi
tramvaiul lunecă uşor şi se opri Pînă la amiază nu ridică ochii visa alb-negru.
În staţie deschizînd toate uşile. din hîrtii. Reduse şi prînzul la
Alex urcă şi se îrdreptă spre ta- minimum. Doar la cafea îşi per-
xatoare, urmărit de senzatia că mise cîteva minute de relaxare.
ceva nu e în regulă. Cumpără Era unul din puţinele avantaje
un bilet, cafeniu, şi luă restul ale zilei de joi: cafeaua. Colegii
privind la bilet: asta era! Începuseră să -plece. EI termină
- Bine, dar azi nu e miercuri? lucrul abia pe Înserate. Portarul,
izbucni el. . În uniformă maro, îl privi bănui-
Taxatoarea ÎI privi cu un aer tor pe sub chipiu, dar ij des-
îngăduitor şi apoi bătu cu un- chise uşa fără comentarii. In sta-
ghia în tabla vehiculului. Vopsea ţie tramvaiul tocmai pornea.
cafenie! Joi! A1ex se resemnă obosit şi se re- ~
Oricum nu avea timp să ju- zemă de un stîlp. Tramvaiul ca-
dece toate implicaţiile. Tram- feniu se -pierdu la capătul stră zii,
vaiul Qprea la fiecare stop şi, fie trecînd alternativ pe sub -reflec-
miercuri sau joi, Întîrzierea se toare şi prin zonele Întunecate
produsese deja. Cînd uşile se dintre ele.

ALMANAH (~~

56 ANTICIPA ŢI A- ~
VALENTIN DABIJA

ORASUL INCERT
I
nsistîn a te căuta pe străzile Moebius. Dacă insist în a mă Anuntul decesului tău se
acestui oraş mult prea slab reîntoarce la punctul de unde schimbă În fiecare zi. Un cerşe-
conturat pentru simturile mi-am început plimbarea, inima tor mă imploră să-i dăruiesc so-
noastre. Cîteodată, umbra mea se află În par:tea dreaptă. luţia unei probleme de geome·
ta se zăreşte în spatele unei fe- Uneori mă întîlnesc cu simetri- trie oricît de simplă. Ii desenez
restre luminate. E noapte, tîrziu, cul meu fată de axa verticală de În palmă un dodecaedru folosind
se aude larmă de petrecere, mu- simetrie. Discutăm despre tine. stiloul acela pe care mi l-ai da-
zică. Intotdeauna CÎntă un clave- Şi el te caută. Nu va găsi dectt : ruit de mult şi care îmi scrie sin-
cin. Fruntea ti se lipeşte de gea- imaginea ta din oglindă, dar gur scrisori din partea ta.
mul rece, ochii tăi privesc în gol, pare să- ignore problema, afir- Aproape că nu e zi să nu trec
fără să mă vadă, deşi eu sînt mînd că acela sînt eu. O să întîl- şi pe maidanul, din marginea
jilcolo, atît de aproape de tine. neşti o fată foarte drăguţă, pe oraşului incert. In mijlocul CÎm-
In spatele tău se iveşte o um- care o cauţi de multă vreme, îmi pului gol se află o cabină telefo-
bră, Îti strigă ceva iri ureche, ghiceşte în palma stîngă o ti- nică. Aparatul nu pare a fi co-
ceva ce te face să rîzi şi dispari. gancă, dar eu ştiu că se înşeală, nectat la nimic, dar asta nu are
Nu deschid poarta şi nu bat la palma stîngă e, de fapt, cea importanţă. Formez numărul,
uşă. Cîndva am făcut-o, nu mi-a dreaptă. orice număr, şi răspunzi tu.
răspuns nimeni, am vrut să in- - A trecut pe aici, chiar acum - Iubito, îţi spun, am primit
tru, dar în spatele intrării am gă- cîteva minute, îmi spune vînză- vederea de la tine, aceea cu ora-
sit un zid de cărămizi, casa nu torul. A cumpărat o sticluţa cu şul incert unde îmi comunici că
are interior. Am verificat acest lavandă de bărbierit pe care o vei locui de acum înainte...
lucru dinamitînd locuinta, nu a folositi. Pretinde că dacă îşi în- - Iubitule, îmi spui, nu te mai
mai rămas În picioare dectt fa- tinde cîteva picături pe fată preface... Aseară, în timpul pe.
tada, În mijlocul ei fereastra - simte parcă atingerea obrazului trecerii, m-am uitat pe geam şi
unde apare CÎteodată chipul tău dumneavoastră. "te-am văzut Mi-a fost aşa de
îngîndurat. Dacă e vreme frumoasă, ci- dor de tine De ce n-ai intrat.
Mă plimb uneori pe strada tesc ziarul pe terasa cafenelei. ce te retine?

c..~ALMANAH
("~ ANTICIPAŢIA
57
PAUL CIOCAN

ADEVARUL"
DESPRE LABIRINT
m dubii. Dubii serioase, mi-a .replicat, sînt un intelectual rece scrisul se Învăţa doar la

A nu aşa, de circumstanţă.
Şi mai vreau să ştiţi că
nu-mi plac coincidentele,
chiar am oroare de ele. Dar mai
complexat". Mai tîrziu, În timp
ce eram transportaţi containeri-
zat, mi-a explicat că, În general,
evită să se bată cu mai putin de
cursurile post-universitare,
hîrtia era un obiect science-fic
tion. Ne-am făcut vînt de pe un
zid, ACIR se Înălţase binişor.
iar

ales, devin grozav de susceptibil cincizeci de -adversari, fiindcă Îşi dar În cele din urmă s·a prăbuşit
atunci cînd mi se acordă mai strică stilul. Urît mi-a fost de În mare datorită unei amfore cu
multă importantă decît consider munca nenormată şi prost retri- lichid euforizant pe care se îrca-
că merit. Am devenit celebru, buită. Totuşi, exact de aşa ceva păţirase a o lua cu el. Norocul
dar fără voia mea, jur. Eu, LE- am avut parte. Fiindcă aveam a fost că I.D.S.T-ul ne reperase
DAD. Şi o dată cu mine şi priviri inteligente ne-au- reparti- datorită distorsiunii istorice
ACIR. ACIR este coechipierul zat În domeniul constructiilor, create şi am fost recuperaţi in-
meu. Acum este putin zdrunci- dar nu la proiectare, nici nu se stantaneu.
nat, Îl lnteleg, căderea... Onda, lucra după proiect, se improviza Şeful ne-a felicitat, iar ACIR a
da, Onda, pentru că este un pur şi simplu, ci în domeniul fost trimis În reparaţie capitală.
veşnic Îndrăgostit." Misiunea şi transporturilor cu spinarea. Du- I-au înlocuit cam nouăzeci la
pac, femeia, altfel nu se poate, ceam dorul vre-unui şef cît de sută ain oase, dar ideea fixă că
are un altgoritm facil, ce să-i mic, dar nu existau decît supra- el a abuzat de Încrederea Ondei
faci, norocul lui este că formăm veghetori generoşi cu biciurile. nu-i iese din cap, cică şi-a dat
o echipă deşteaptă. Atunci cînd Salariul nu se inventase, toti cuvîntul de onoare. Am Încercat
o iei razna prin timp e foarte im- munceam cu drag la ridicarea să-i argumentez cu documente
portant să te poţi bizui pe cel unui fel de labirint, adică un loc că acesta a fost inventat În evul
de lîngă tine. De obicei, lucrurile unde ştii cîrd intri, dar nu ştii mediu timpuriu, de către primii
nu merg bine. În mod exceptio- cînd iesi. . cavaleri care se cam plictiseau,
nal, merg chiar catastrofal. ACIR persuadase o băştinaşă, dar el nu şi nu. Ca şi cum
.De exemplu, În ultima noastră una Onda, şi se Încinsese un toate astea n-ar fi iost destul,
misiune. Voiam să facem un film mare amor. Pe vremea aceea am mai dat şi peste o legendă
despre căderea Troiei cu Ahile mai tineau cu femeile unele tru- despre nişte aşa-zişi Icar şi De-
în rolul lui Ahile. Eram dispuşi curi, care în zilele noastre sînt daI.
să facem şi puţină regie. Ne-am considerate răsuflare. Dacă fă- Aşa că am dubii, dubii se-
pomenit Însă pe undeva prin ceai o promisiune în căsătorie; rioase. Şi nu-mi plac coinciden-
Creta, cu vreo mie de ani mai căpătai de băut pînă te ţineai de ţele. Vreau să fie clar că am fost
devreme. Dacă te culci cu o fe- cuvînt. Între timp ne pregăteam În interes de serviciu, deci nu e
meie şi te trezeşti cu alta nu să ne luăm zborul, nu că am fi cazul să ni se taie zilele din pon-
poţi fi luat mai pe nepregătite. fugit de muncă, ori că stai la un taj. Am adus informatii pre-
Tocmai ne materializasem pe o pupitru, ori că freci pietre cu ţioase despre lichidul Înveselitor
plajă şi blagosloveam pe dispe- cîrca, e tot aia, dar ne era tare pe care ÎI consumau cretanii.
cerul dela Întreprinderea pen- dor de mamele noastre. Prin ur- Amfora s-a pierdut, dar formula
tru Deplasări Spatiu-Timp, cînd mare, am incropit din batistele chimică mi-a rămas bine Înfiptă
ne-am pomenit înconjuraţi de admiratoarelor o pînză triun- În analizorul de buzunar.
nişte indivizi călare, că altfel nu ghiulară Întărită cu o ramă de Reteta este În curs de omolo-
pot să le spun, care voiau să ne lemn şi am deschis un club de gare, dar eu am ş~Început trata-
ia interviul cu nişte beţe ascutite deltaplanism. Ulterior, am mai mentul cu ACIR. Incerc să-l vin-
la vîrf. Am privit către coechi- confecţionat Încă un aparat şi, dec de malancolie şi dor, sper
pierul meu, Înalt, atletic, blond Într-o frumoasă zi de primăvară să reuşesc, deocamdată am ob ..
şi viril, bun cunoscător a şaize- a acelor timpuri de mult trecute, tinut unele rezultate provizorii.
cişişapte de arte martiale şi i-am ne-am prezentat demisiile unui Aşa că nu e de glumă, cred ca
spus: "Haide, supercălătorule supra veghe tOL Nu am reuşit s-a inteles. Hai noroc!
prin timp, fii _dur.": "Nu pot, să-l impresionăm deloc, deoa-

ALMANAH ~~

58 ANTICIPAŢIA ~
/

ALEXANDRU TOM
------------------------ ----.•... '

STEAUA DE VEGHE (anul 2122) I


----------~--------~--------I
e ascunseseră În spatele
plexe, constituiau promotorii
unor antice structuri culturale
diri, oraşe întregi. Puteau chiar
ucide, cum s-a dovedit mai tîr-

S Sunetului. Aşteptau. Lu-


crurile pe care-le Închi-
puiau existaseră .Toate
lucrurile despre care vorbiseră
deveneau. Ele îşi trăgeau ramuri .
revigorate. Ei militau împotriva
ambianţelor artificiale, împotriva
unui mediu tehnologic ce obligă
involuţia vieţii spiritului, reduce-
ziu, dar )1-0 făceau aproape ni-
ciodată. In schimb, Societatea a
iniţiat discret o serie de asasi-
nate împuţinînd într-o oarecare
rea acesteia la condiţia degra- măsură- numărul periculoşilor
noi către epoci care vor fi, mi- dantă de surogat. Ei opuneau agitatori nedoriţi. La început,
grau fiind, migrau pe parcursul analizei - sinteza, cărţii - cuvîn- pelerinii muriră în număr destul
evenimentului că sînt. Puterea tul spus, semantismului grafiei - de mare; apoi invătară să-şi
Sunetului ştia .de existenţa lor." mitograficul. Concepeau rosti- proiecteze in afara corpurilor
Era' copil. II chema cu un rea ca pe un habitat şi o inves- Stelele de Veghe. Nemaiputînd
nume ascuns. Numele lui se- teau cu puterea de persuasiune fi a inse, acestea continuau să
măna cu el. a oricărui mediu, a oricărui spa- întreţină viata în trupurile ciuru-
Apoi a Început războiul. Lu- ţiu locuibil. ite de gloanţe şi schije sau arse
mea ce l-a purtat avea şi ea un Aşa spuneau esteţii şi nu gre- cu fulminatoarele pină .la carbo-
nume, dar un nume ce se şeau. Dar şi civilizaţia avea ar- nizarea completă.
schimba aidoma norilor. Ea se mele ei, capacitatea sa de apă- In cele din urmă, Societatea
numea ca fiecare om În parte. rare împotriva ascensiunii unor Umană îşi organiză echipele de
Căci lumea în care s-a zămis- asemenea forte pe arena so- mituitori.
lit acest război semăna cu Inima cială. - Poti fi de-al nostru - i-au
Lui. Mai Întîi încercase să înveţe. spus. Iti putem oferi condiţii de

Erau vestiţi prin gingăşia rosti-
Fuseseră restudiate vietile mari-
lor creatori. Se constatase că
viaţă pe care nici măcar nu le
visezi,
rii. Veneau de nicăieri şi mer- majoritatea o constituiau cei ce In fond - Se constatase - re-
geau într-o direcţie oarecare. operaseră sintetic, pe baza unui volta pelerinilor impotriva struc-
Aveau cîteva simţuri în plus, do- complex de atavisme existente, turii sociale se putea rezuma la
bîndite după antrenamente inde- latent, În fiecare om şi functie- revolta esenţială a celor ce nu
lungate. Spuneau: nînd ca o memorie de specie. au Împotriva celor ce au. Socie-
- Fiecare lucru are o stea. Se mai constatase existenţa tatea în care se născuse Puterea
Un centru energetic. Un loc unui set fundamental de simbo- Sunetului favoriza, ca orice re-
care poate fi vizualizat şi cuce- luri operante doar la nivel pro- gim dictatorial, o anumită cate-
rit. Acel punct e numit de noi fund şi posedînd o incalculabilă gorie de indivizi în dauna celor-
"Steaua de Veghe": Atîta timp forţă de transfigurare şi ordo- lalte categorii.
cît el există, obiectul există. nare a spaţiului real. Şi nu în ul- - Poţi fi cu noi. Zece mi-
Dacă îl distrugi, obiectul devine timul rînd se aflase că resurecţia lioane, trecute imediat în cont şi
pulbere. unui mod de gîndire -sirnbolic de care te - vei putea folosi ori-
Şi el fusese unul dintre aceşti poartă, prin prisma omului civili- cînd. Accepţi?
pelerini. Şi el vorbise de ratiune zat, semnătura maladivului. Un Semnase formularul cu nu-
şi de existente perfecte. Cuvin- maladiv ce ademeneşte la eva- mele lui cel nou: David Bonny.
tele lui izvorau din Puterea Su- ziunea investirii personalităţii Ceilalţi Pelerini, evadaţi din jun-
netului, acea forţă uimitoare într-un crez lăuntric diferit de gla citadină şi din sordidul bi-
care se născuse pe Terra, nu se cel propus de direcţia funda- donville-urilor , se adunaseră
ştia prea bine cum, nu se ştia mentală de dezvoltare a civiliza- Într-o altă junglă lîngă ecuatorul
de ce. Cuvintele lui zguduiau şi ţiei. . planetei şi pregăteau Societăţii
transformau trupurile şi spiri- Apoi, Societatea Umană a lovituri crlncene. Tot acolo se
tele. Forţa cuvintelor - pretin- operat primele arestări. concentrase şi Puterea -Sunetu-
de au esteţii - pornea din însăşi Următoarea constatare a fost lui, aflată Într-o relatie imediata
caracteristica Pelerinilor sunetu- că nici un zid' nu se dovedea ca- cubiocîmpuri terestre.
lui de-a fi exponenţii unei civili- pabil să' oprească Pelerinii în David Bonny şi altii ca el de
zaţii caracterizată prin oralitate; faţa cuvintelor cărora obstaco- veniră un corp special de lupta
revenirea unui străvechi mod lele crăpau şi se prăbuşeau. Ei În armata Confederatiei. In acel
de-a fi, viu şi profund creator. descopereau imediat Steaua de moment, Confederaţia număra
Pelerinii Sunetului erau meşterii Veghe a oricărui obiect şi pu- cinci planete locuite şi dispunea
combustiei sentimentelor corn- teau distruge astfel pereţi, clă- de un arsenal impresionant pe
i

~ ALMANAH
~ ANTtCIPAŢIA
59
care următoarele două secole dintre Pelerinii integrati În ar- mai ciudat al fenomenului este
aveau să-I îmbogăţească şi să-I mata Confederatiei inventă avio- că toti aceşti oameni sînt încă
modernizeze continuu. Se conta nul monostructural, a cărui Stea vii şi conştienţi de situatia lor.
şi pe ajutorul corsarilor spaţiali de Veghe se afla dispersată În Probabil există un alt set de cu-
care, bineînţeles, nu au intîrziat Întreaga masă metalică. In urma vinte algoritmate care ar putea
să se arate, mirosind cîştiguri in bombardamentelor lansate cu anula efectele primului set, dar
sfîrşit legale şi, deci, cu atît mai ajutorul noii arme, Pelerinii, ca- secretul acestor combinaţii a
sigure. re-şi proiectaseră din vreme Ste- dispărut, dus În neant, o dată
Pelerinii Sunetului nu aveau lele de Veghe În afara corpuri- cu disparitia ultimului Pelerin.
arme. Aşa s-a crezut. Ei nu po- lor, n-au fost omorîţi; se trans- Cea de-a doua armă inventată
sedau fabrici şi experţi. Nu cu- formară .insă Într-un fel de mo- de Sunet a fost bomba florală.
noşteau tehnicile modeme de mii de carne carbonizată a cărei Au cunoscut-o cei ce se aflau În
luptă. In schimb, ştiau foarte putrefacţie Împrăştia peste jun- adăposturi, mult dincolo de linia
bine cîteva lucruri despre care glă o duhoare insuportabilă. frontului: ofiţerii comandamente-
Confederatia 'nu ştia nimic. Apoi; cei rnituiţi au fost trimişi lor şi personalul bazelor de lan-
Aşa s-a pregătit războiul care, să detecteze În spatiul aerian În- sare. In urma prăbuşirii unei
mult mai tîrziu, avea să poarte vecinat zonelor bombarda te Ste- asemenea bombe, din toate
numele de Războiul Sunetului. lele de Veghe ale învinşilor. Fu obiectele şi fiinţele aflate În raza
Pretextul declanşării ofensivei rîndui Puterii Sunetului să de actiune a exploziei începeau
a fost anuntarea capturării unui piardă astfel cîteva mii de corn- să răsară lujeri subtiri. Ramurile
copil mutant in jungla ecuato- batanţi şi să se retragă pe zeci scoteau Irunzuliţe şi flori mă-
rială. S-a căutat a se dovedi ast- de kilometri În interiorul pădurii runte şi albastre a căror creş-
fel lumii întregi că pelerinii exe- ecuatoriale. Spatiul rezultat a tere continuă nu putea fi sto-
cutau experienţe pe cobai fost literalmente sterilizat de tru- pată. Oamenii mureau tîrziu, iar I
umani şi că adevărata intenţie a pele corsarilor cosmici, remar- cadavrele lor.
semănau cu nişte II
Puterii Sunetului este extermi- cîndu-se de-a lungul acestei ac- coroane unaşe. I

narea speciei umane sau, poate, tiuni un oarecare căpitan Ho- Cea de-a treia armă actiona
l' restructurarea sa genetică ire- oke, zelos În numele ideii de a i selectiv doar Împotriva celor
i versibilă. Omul comun a fost se ierta greşelile trecutului şi al care urau Puterea Sunetului şi
convins. Cei cu capetele pe cărui vocabular se reducea la cî- doreau distrugerea ei. Aceştia
umeri s-au trezit reduşi la tă- teva fraze de genul "Pe' ei, erau destul de puţini; războiul se
cere. Pe data de 14 iunie, Con- băieti", "dă-i să crape" şi, mai născuse, ca rnejoruatea ră z-
federatia a lansat asupra zonei ales, "să nu scape niciunul". boaielor, din interese şi nu din
primele forte motorizate. Şi în vreme ce Confederatia pasiuni. Arma Sunetului le acce-
Reporterii de război au co- îşi sărbătorea, jubilînd, victoriile, lera decursul vietii psihice, deso-
mentat multă vreme luptele care Pelerinii Sunetului puneau la lidarizîndu-I de continuul suport
au avut loc, insistînd asupra .punct, printre liane şi arbori ale biologic. Cel atins îşi trăia, men-
'. stranietătii acestora. Doi-trei pe- căror rădăcini Înotau Într-o veş- tal, în cîteva minute reale în-
lerini se grupau in fata cîte unui nică mlaştină, cele patru tipuri treaga viaţă. Apoi murea, în
: blindat şi vorbeau; sub presiu- de arme ce aveau să stăvilească vreme ce corpul continua să
~I
~:
nea unor anumite combinaţii de
cuvinte metalul se topea, trans-
pentru multă vreme ofensiva
forţelor civilizatiei.
existe, conservîndu-şi ritmurile
fiziologice initiale. Omul mort
formîndu-se într-o băltoacă inca- Prima dintre ele, cea pe care imbătrînea firesc ...
descentă. Frontul întreg nu era forţele Confederaţei au cunos- Ultima lovitură dată armatei
decît un vuiet surd. Pelerinii re- cut-o la doar două zile după sfîr- Confederatiei a fost bomba cu
uşeau să abată majoritatea . şitul actiunii lntreprinse de cor- amintiri.
qloanţelor şi şrapnelelor sau sari, consta Într-o simplă tijă Pe-atunci, trupele Pelerinilor
chiar să le Întoarcă spre inamic. zburătoare ce vibra pronuntîrd rnituiti încă nu intraseră În luptă
Alţii se ocupau de bombardiere un set de cuvinte sub imperiul la Întreaga lor capacitate. Nici
şi de avioane de vînătoare, de- cărora o anumită categorie de li- David Bonny nu luptase altfel
tectîndu-Ie Stelele de Veghe şi chide se solidificau. Dintre decît detectînd şi distruqind Ste-
reducîndu-Ie masele la atomi în aceste Iichide asupra cărora al- lele de Veghe ale Pelerinilor ani-
virtutea unor alte combinatii so- goritmul rostirii îşi putea exer- hilaţi fizic de armele combatanţi-
nore. Confederatia pierdu o cita atribuţiile făcea parte şi sîn- lor Confederaţiei. Ştie însă
mare cantitate de material mili- gele. Baghetele, prea subtiri foarte bine ziua În care orăşelul
tar şi uman şi fu nevoită să se pentru a putea fi detectate cu militar în care se afla a fost lovit
retragă lăsînd În mîinile inamicu- ajutorul radarelor, semănată de una dintre primele bombe cu
lui un mare număr de prizonieri, groa?3 În rindurile Confederati- amintiri. Revede soldaţii urlind,
pe care acesta Îi neutraJiză re- lor. In junglă apărură cîteva mii tăvălindu-se pe coridoare. Unul
ducîndu-le la maximum functiile' de statui fără soclu: oameni sur- dintre ei rămăsese pironit lîngă
vitale şi stivuindu-i, pur şi sim- prinşi de cuvintele venite de sus fereastra anticamerei comanda-
plu, În cîteva luminişuri, În plina În cele mai diverse poziţii. Ei pot mentului. Plîngea şi repeta:
bătaie a bombelor următorului fi şi astăzi văzuţi acolo; ploile, "mamă, mămica mea, cît de rău
atac, pe care Pelerinii le Iăsară vintul şi soarele au Început să am fost, cum am putut să mă
În mod deliberat să-şi atingă tin- uniforrnizeze trăsăturile multora port aşa cu tine'?' Alţii rosteau,
tele. dintre ei şi să tocească excres- plinglnd, numele unor foste iu-
Dar În cele din urmă, unul €,!nţele membrelor. Aspectul cel biri. Işi aduceau aminte de toate

ALMANAH ~~

60 ANTICIPAŢIA ~
lucrurile pe care, cîndva, călca- Survolară cîteva ore zona ecua- atingerii lor. Atunci, de pe na
. seră nepăsători. Toate amintirile torială În care se aflau concen- proaspătul amiral ordonă cop
Îi ardeau, îî dureau organic; răul trate fortele Pelerinilor Sunetu- lui expui zarea corpului rache
făcut cîndva altora se Întorcea lui. Influenta acestora nu se pu- din spaţiul cuirasei. Brusc, na
spre ei readus În memorie şi tea extinde asupra spaţiului cos- deveni vizibilă. O fracţiune
amplificat de mii de ori de vocea mic, datorită inexistentei aeru- secundă informaţia existenţ
conştiinţei excitate. Pe străzi, lui, baza tuturor proceselor con-: acesteia, prioritară, deconcer
oamenii îşi cereau unii altora În trolate de Sunet. Pelerinii. Această fracţiune
genunchi iertare pentru orice Luă legătura cu forţele Confe- suficientă pentru ca femeia
gest răutăcios mărunt, executat deratiei. Primi confirmarea gra- repereze unul din fragment
altădată din nervozitate sau an- dului de amiral stelar, angaja- de timp lipsite de apărare şi
tipatie. Singurii rămaşi lucizi mentul noilor sale drepturi cetă- ocupe mental. Imediat, nevrop
erau Pelerinii integraţi În armata teneşti şi codul unui cont ban- tul, condiţionat de drăguţe,
societăţii. car personal cu credit nelimitat. energica soră de caritate,
Bomba cu amintiri, lansată La rîndui său anunţă Începerea proiectă de-a lungul canalu
asupra zecilor de oraşe de pe actiunii de anihilare. Blocă legă- proaspăt deschis şi induse
coastă şi de pe celălalt conti- tura cu fortele de la sol, care ur- realitatea trecutului o clau
nent, a făcut mai multe victime mau să ataca sincronizat împre- nouă, care cerea ca pentru n
decît un atac atomic: opt sute uop. cu el. terea Puterii Sunetului numă
de milioane de cetăţeni s-au si- Incepu prin a ordona femeii o necesar de initiati să fie cin
nucis, nemaiputîrd suporta pro- prospectare a zonei În care, În Clauza nu putea fi lrdeplini
priile amintiri retrezite sălbatic şi urmă cu peste treizeci de ani, Efortul mental al celor patru
devorindu-i. Şi alte trei sute de luase fiinţă Puterea Sunetului. veni steril. Forţa pe care o c
milioane, recăzuţi Într-un extaz' Prin breşele temporale Inseria e al,! nu avea să se nască.
mistic şi supunîndu-se la peni- putu observa naşterea aces ela In aceeaşi secundă, propriet
tente ce aminteau epocile inchi- datorată uniunii menta e a patru e deosebite ale ocupanţilor
zitoriale s-au organizat în secta iniţiau a căror probabilitate de a chetei dispărură. Peretii nav
religioasă autointitulată a "umili- se întîlni În unul şi acelaşi loc lipsiti de Stea de. Veghe şi
lor", renunţînd la orice activitate domina celelalte probabilităţi. O maifiind susţinuţi de capacitat
socială utilă. uitătură azvîrlită În prezentul substanţiativă a copilului, În
Multi gîndiră atunci ca Pute- imediat la mii de kilometri, către pură să se volatilizeze rap
rea Sunetului era de neirfrînt. ecuator, avu darul să-i averti- Sora de caritate Îşi pierdu stă
Şi tot atunci, lui David Bonny zeze că pelerinii simţiseră son- nirea de sine şi izbucni Într-
i se păru că sosise ceasul mult dajul temporal, fără să-i poată ţipăt violent. David Bonny pu
aşteptat. Merse În audienţă la detecta Însă şi directia şi intra- urmări cum ţipătul Îşi micşo
cartierul general al armatei Con- seră in alertă. O parte dintre ei intensitatea pe măsură ce
federatiei. Ceru garantia recu- se pregăteau să apere originea mosfera se rarefia, pierzîndu-
noaşterii meritelor sale În cazul Sunetului, proiectîndu-şi fortele prin fisurile metalului desco
că planul pe care-I cizelase de-a psihice În trecut. Dar în acelaşi pus. Mintea lui lucra febril, că
lungul ultimei luni se va dovedi momen Confederatia lansă un tînd o soluţie înainte de a se
viabil şi se va solda cu o reuşită. atac rioent asupra zonei, pu- sipi şi ultimul strop de aer.
Mai ceru reprezentantilor arnira- nînd in mişcare atît forte aeriene Soluţia nu veni, Dar, Într-
lităţii Confederaţiei să i se con- . cît şi de uscat. Metalul utilajului ultim efort al amintirii fostei s
struiasca o navă cosmică militar conţinea Stele de Veghe puteri, reuşi s-o găsescă Stea
dintr-un material nou, lipsit de dispersate şi nu putea fi distrus de Veghe.
Stea de Veghe. Acest material -cu ajutorul algoritmurilor so-
urma să-şi bizuie consistenta pe
Steaua de Veghe a unui copil de
nore. Nu rămîneau vulnerabili
decit oamenii. Puterea Sunetului

Acum -e- cald. E lichid. E b
treisprezece ani care poseda azvîrli În luptă toate cele patru Se mişcă încet printr-un spa
proprietatea de a substanţializa tipuri de arme de care dispunea, pe care şi-I aminteşte vag. La
În jurul său o cuirasă prin inter- micşorînd însă numărul Pelerini- de vag cum îşi aduce aminte
mediul căreia devenea invizibil. lor preocupaţi să-i asigure pro- de o luptă - sau toate nu
Echipajul rachetei urma să' mai tecţia temporală originară. Naş- nimic altceva decît vise ven
conţină o femeie oarbă ce reu- terea sa durase două ore; deoa- de nicăieri şi planta te anapo
şea să deschidă pentru cîteva rece un canal temporal nu putea De altfel, coerenta lor prinde
secunde breşe temporale şi un fi mentinut de către un singur se Împrăştie. Simte apropie
nevropat, asistat de o soră dră- pelerin decit pret de trei sau pa- unui obiect străin. Apoi c
gută de caritate, a cărei energie tru secunde, suma fragmentelor care seamănă durerii: sforţa
psihică era capabilă să declanşe- protejate scăzu la o oră şi cinci- uriaşă a peretelui cald înconju
ze modificări cauzale ce obligau zeci şi două de minute. Cele opt tor. O schimbare.
realitatea să urmeze o directie minute rămase la dispozitia unui Ostilă.
de dezvoltare aflată, probabilis- atacator, se divizară, modificin- lşi aduce aminte că poate
tic, În minoritate. du-şi mereu pozitia pe interval. pira. -
Nava a fost lansată. La cîteva Pelerinii ocupaţi cu apărarea - Aveti un copil normal
secunde după aprinderea mo- temporală le transformată astfel spune doctorul.
toarelor, copilul o incluse În cui- în ţinte mobile ce glisau aleato- Inţelege brusc, deschide,
"rasa proprie, făclrd-o' invizibilă, riu în ideea reducerii posibilităţii sfîrşit, ochii şi Începe să orăcă

':w
~ALMANAH
ANTICIPATIA
ICHRIS MORGAN l
INĂLTAHEA DE PE ALKAID I
1

imt că mor, îi spuse de Alkaid, vîrful Carului Mare, se

S
gau pe mări Încă neexplorate şi
Barren crabului. Crabul afla la marginea spaţiului' explo- treceau prin pericole greu de ima-
era înalt de patru pi- rat, la 210 ani-lumină de Pămînt. ginat. Diferenţa principală era că.
cioara şi stătea lîngă Nu era nici măcar la zona de din motive economice, cercetaş il
patul său. In limba galactică, frontieră, urmînd să fie luată în călătoreau singuri. O asemenea
aceste cuvinte sunau ca horcăitul stăpînire de colonişti îndrăzneţi; singurătate silită, departe de casa.
unui muribund. Kurkikle-43 era încă necunoscută, ţinută sub făcea dificilă recrutarea oamenilor
dădu antenelor sale expresia ritu- observaţie, în cercetare. - se zvonea că pentru aceasta
ală de surpriză şi aşteptare, În Planeta avea apă. Cea mai mare insărcinare era de preferat o oa-
timp ce mandibulele clănţăneau a parte a ei era acoperită de băl- recare instabilitate mentală, Cu
mirare, "Îţi aminteşti de promisiu- toace pline cu un lichid maroniu siguranţă că Hugo Barren era
nea pe care mi-ai făcut-o, Kur- murdar, în jurul cărora se dezvol- "altfel", un singuratic scund, vîn-
kikle - dacă am să mor, vei avea tau o faună şi o floră de dimen- jos, şi fără prieteni sau familie
grijă ca trupul să-mi fie pus În siuni relativ mici în comparaţie cu Niciodată nu părea mai fericit ca
navă, aşa cum o cer datinile reli- cele de pe Pămînt, însă încleştate inaintea plecării intr-o misiune, ŞI
giei mele?" într-o luptă feroce pentru supra- Alkaid era pentru el cel de-al şa-
- Da, prietene, spuse extrate- vieţuire. Pentru un observator selea sistem solar,
restrul. Imi amintesc prornisiunea. ocazional, totul ar fi putut părea o Pentru a sasea oară fusese 'no-
Asa voi face, zonă mlăştinoasă Într-o pădure rocos, Barren navigase la două zi-
'- Şi tot ce-mi-aparţine - toate virgină de pe Pămînt (cîndva de- le-lumină distanţă de centrul stra-
lucrurile acestea - le vei pune cu mult, cind Pămîntul mai avea încă lucitorului Alkaid fără nici o pro-
mine acolo înăuntru? mlaştini şi păduri virgine). Plan- blemă, şi apoi activase sistemul
- Şi asta făcea parte din pro- tele aveau, În mare, forme şi cu. de explorare al navei. Urmărirea
misiune. Aşa voi face. Există ceva lori cunoscute, deşi nimic nu pe ecran a datelor planetei era in-
ce te-ar putea ajuta în situaţia creştea mai înalt de doi metri, iar totdeauna un moment plin de ten-
aceasta? animalele aveau un aer oarecum siune şi emoţionant. Ca şi cum ai
- Nu, este prea tîrziu, Vocea familiar - dacă nu le priveai prea fi aşteptat rezultatul unei loterii la
lui Barren era mai slabă, atent. Cerul era verde, dar asta nu care aveai toate biletele, dar nu
- Atunci voi merge să duc şti- avea importanţă, pentru că era ştiai dacă merita osteneala să ciş-
rea şi celorlalţi. acoperit de nori În mai tot cursul tigi. Bineînţeles că lozul cel mare
Kurkikle-43 se întoarse, înve- zilei de nouă ore. La început: gra- era o planetă de tipul Pămîntului,
lindu-se în mantie şi se îndreptă vitaţia, cu zece procente mai potrivită pentru colonizare şi, pe
spre compartimenul vidat de la mare decît cea pămînteană, îi dă- lingă uriaşa gratificaţie, asta mai
intrarea cortului, mişcîndu-se În- duse lui Barren o stare de obo- însemna pentru cercetaş şi bucu-
cet, cu paşi mărunţi, pe cele patru seală şi slăbiciune, dar o jumătate ria de a fi primul om care păşea
picioare ale sale, de an standard de aclimatizare îi într-o lume nouă, neatinsă. Dar
Barren aşteptă pînă cînd reveni dezvoltase musculatura, făcîndu-1 acest sentiment paradisiac nu fu-
la poziţia iniţială, apoi zîmbi şi se mai viguros ca oricînd. Şi nici nu- sese trăit' de mulţi; şi nici Hugo
ridică în capul oaselor. "Uşurel, mai simţea mirosul intepător de Barren nu-l trăise; sau nu tocmai.
uşurel", murmură el. ,A mers descompunere ce-I înconjura de Lozul lui Barren era Alkaid VI.
strună". işi luă trusa medicală şi peste tot Putea chiar respira în. Nu era un alt Pămînt, dar nici de-
scoase un mic container pe care aer liber, şapte ore pe zi, fără să parte de el. Doamna Baftă a fost
scria .Inhibant metabolic". Luă leşine întotdeauna capricioasă chiar
două pastile în palmă şi puse
O Jumatate de an standarp: tim- perversă. Barren făcuse cunoş-
containerul la loc. Se mai uita o
pul prevazut pentru cercetarea in- tinţă cu ocupanţii planetei - era-
dată în jur: privirea i se plimbă re-
tregu~ui sistem Alkaid. Adăugînd bii - la mai puţin de jumătate de
pede peste stiva de instrumente
şi cele trei luni de călătorie cu oră după asolizare. Bineînţeles că
de testare şi înregistrare şi peste
nava în toate direcţiile, ar fi în- nu erau crabi din cei pe care-i ve-
grămezile de mostre ce umpleau
semnat, conform programului, să deai pe Pămint şi care erau ex-
în dezordine micul cort circular.
fi plecat de la baza de frontieră portaţi în multe alte lumi din mo-
Inghiţi capsulele şi se întinse pe
pentru ceva mai puţin de un an tive gastronomice; evoluţia pe AI-
patul de campanie cu un zîmbet
standard, cu un salariu triplu şi kaid VI nu urmase modelul teres-
fericit pe faţă. "Intr-o oră sau
cu un an întreg de salariu plătit tru. Totuşi, erau patrupede exo-
două", Îşi spuse el, "voi fi În drum
imediat după revenirea la bază. scheletice şi le plăcea apa; motive
spre casă",
suficiente pentru ca Barren să-I

Hugo Barren era singurul Pă-
"Conform programului", "imediat
după revenire": fraze de zi cu zi,
atît de amăgitor de simple ... Dar
considere crabi. Ii ajungeau pina
la piept" dar TI depăşeau cu mult
mîntean pe Ela Ursae Majoris VI de multe ori cercetaşii nu puteau în greutate. Carapace a lor era de
""? o planetă mică, densă, arun- urma întocmai programul şi puţini un verde uniform pe partea dor-
cată departe de sora ei primară se mal intorceau să-şi primească sală, iar cea ventrajă prezenta o
, fierbinte, alb-albăstruie. Eta Ursae plata şi concediul. Ca şi marinarii varietate uimitoare de pete albas-
Majoris, cunoscută sub numele de demult, de pe Pămînt, ei navi- tre şi galbene. Umblau pe patru

~
ALMANAH (~-~
ANTICIPAŢIA ~
62
picioare şi mai aveau patru mem- tun, fără sa I se precizeze care moarte.
bre pe care le toloseau numai la era acesta. Pină la moarte.
operaţii manuale. In ciuda intăţi- Barren descoperi că Shickur- Aici trebuia găsit ceva. Cr abii
şarii feroce, nu-l erau ostili lui ksiii erau mari teoreticieni. Înţele- aveau o anumită atitudine faţa de
Barren. În felul lor ciudat, erau geau fusiunea atomică. astrono- moarte, poate pentru că era un
chiar prietenoşi, recunoscindu-i mia şi genetica, dar nu păreau să fenomen atît de rar. Într-o dirnr-
inteligenţa la fel de repede cum o se folosească de ele. Aveau cîteva neaţa, la două luni după sosirea
recunoscuse şi el pe-a lor. Şi, ca unelte, dar nu păreau fabricate de lui pe planetă, pămînteanul ieşise
o ironie, Păminteanului ii era mai ei. Radiourile lor - şi orice apa- din iglu şi constatase că oraşul
uşor să fie sociabil faţă de crabi rate electrice pe care doreau să le era in intregime pustiu. Catre
decit ii fusese vreodată faţă de utilizeze - erau alimentate de la prînz, crabii se întorseseră şi-!
semenii săi. generatoare acţionate cu piciorul. spusesră că unul de-al lor,
Folosindu-se de aceste relaţii Puţinele haine pe care le aveau dintr-un sat apropiat, fusese pe
armonioase, Barren işi mutase, cu erau foarte decorative. Pretindeau moarte şi merseseră cu toţii să-I
ajutorul vehiculului său pe şenile, că trăiesc aproape un mileniu. ajute. Se sculaseă la mijlocul
toate instrumentele şi proviziile la Barren ajunsese la această con- nopţii şi-ş! petrecuseră o jumătate
trei kilometri de punctul efe ateri- cluzie surprinzătoare raportind de zi cu crabul mort sau muri-
zare, lîngă oraşul cel mai apropiat timpul petrecut de el pe planetă bund, uitîndu-şi de îndatoririle
al crabilor, şi-şi inălţase cortul in la durata vieţii lor şi a lui. După normale. Acest act era in contra-
suburbie ... Semănind cu un iglu, socoteala lui ieseau ceva mai mult dicţie cu obişnuitul lor comporta-
acesta era făcut dintr.-o pînză ca- de o sută de ani. Totuşi, in ciuda ment rigid - iar crabul in cauză
meleonică, adaptindu-se perfect dificultăţilor de traducere, atit a nu părea să fi fost nici foarte bă-
la vegetaţia inconjurătoare, dar limbii cit şi a cifrelor (crabii folo- trin şi nici prea venerat. Eveni-
forma il scotea in evidenţă. Ală- seau sistemut binar), era sigur că mentul era legat intr-un fel de re-
turi de construcţiile crabilor, ri- ei spuseseră o mie de ani. Nu era ligia lor, cam asta era tot ce pu-
gide, pătrate, din plăcute albastre chiar imposibil, hotări Barren. tuse Barren afla despre el. Religia
de ardezie, iglu-ul rotund al lui după ce reflectă la această pro- era un lucru căruia nu i se consa-
Barren sărea in ochi in ciuda, sau blemă, si asa se explica de ce nu crau nici discuţii, nici ritualuri.
tocmai din cauza culorii verzi-ma- murea şi nu se năştea nimeni in Kurkikle-43 nu vorbea niciodată
ronii, care o copia atit de bine pe oraş. Toţi crabii pe care-i văzuse despre ea şi nu puteau fi văzute
cea a mlaştinilor din jur. el păreau să aibă cam aceeaşi vir- nici temple, nici preoţi sau mani-
Stringerea datelor progresase stă şi aceeaşi dimensiune - şi cu festări religioase. Şezind în faţa
mai repede decit sperase el. Bar- siguranţă că nu erau tineri. Asta i!;!lu-ului, prizonier, Barren se gin-
ren învăţa acum limba Shickurksi- mai explica şi răbdarea lor şi amî- dise mult la această atitudine faţa
ilor (care se traducea prin "oame- nările nesfîrşite, "pînă la momen- de moarte. Dincolo de oraş se ve-
nii Pămintului": o denumire tul potrivit", pentru că ei puteau dea cîmpia întinsă şi atit de fami-
aproape inevitabilă, deşi Barren să .aştepte, deşi uneori se mişcau liară. pătată cu gropi mici ca de
continua să le spună crabi, iar mai repede - şi fizic şi mental - vărsat, puţ~n adînci, pline cu apa
decît Barren. Nu erau inceţi, dar ŞI acoperita de Ierburi şi tufe ma-
planetei lor, Alkaid, aşa cum se
numea şi soarele ei). Descoperi işi puteau permite să nu se gră- runte. Cunoştea direcţia în care
că-şi putea folosi gitul, limba şi bească, şi nu se grăbeau. • se afla nava, şi ar fi văzut-o si
dinţii in aşa fel incit să producă Cind, după patru luni standard, acum, fiind mai înaltă decit orice
plescăiturile şi gilgiiturile din care Barren a anunţat că a sosit timpul alt obiect din jur, dar intre timp se
se compunea limba lor. Dar nu să plece, crabii au obiectat. I-au lăsase o ceaţă verzuie. Nava era
avea echipamentul (o pereche de sugerat că ar fi bine să mai aş- aproape, i-ar fi luat mai puţin de
antene lungi cu multe articulaţii) tepte, şi cind Barren a vrut să in- o oră ca să meargă pînă acolo.
necesar exprimării sau accentuă- carce maşina, i s-au pus in drum. Dar crabii nu i-ar fi îngăduit-o,
rii diferitelor stări. Bmeinţeles .că De cite ori incerca să se furişeze probabil atîta timp cit mai trai a... :
miinile şi braţele îi erau insufi-
ciente: n-aveau destule articulaţii
şi din cauza aceasta bucuria se
de lingă oraşul lor, ziua sau noap-
tea, ei apăreau şi-I întorceau din
drum. Nu-I ameninţaseră nicio-
totuşi, dacă urma să moară, sau '
macar să spună că este pe
moarte, oare nu si-ar fi schimbat
I
confunda adeseori cu tristeţea, dată cu violenta fizică, pentru că ei gindurile şi ritualurile? Cu cît
gluma cu insulta. Kurkikle-43 ii nu le stătea in fire. In schimb, fo- se gîndea mai mult la acest lucru,
loseau persuasiunea, sau pur şi cu atît i se părea mai verosimil.
spusese: "Controlul vocii este
simplu ii barau trecerea, pină cind Nava era programată pentru de-
bun, dar aici, printre noi, nu ai
avea nici o şansă ca orator." Barren se sătură pină-n gît. Deşi colare automată de îndată ce el ar
Pe măsură ce le învăţa limba, i-ar fi plăcut să rămînă cu crabii, fi reuşit să ajungă in ecluză, unde
şi chiar se gindise foarte serios să . senzorii l-ar fi identificat. Era un
Barren inregistră cîteva conversa-
o facă, se simţea obligat să se in- procedeu de siguranţă, obiş nuit.
tii cu ei, in special cu Kurkik-
toarcă pentru a-şi anunţa superio- Insemna că un cercetaş putea pa-
le-43, care părea să fi primit sar-
rii de existenţa unei civilizaţii ex- răsi o planetă repede şi uşor,
cina de a avea grijă de el şi de a-i
traterestre atit de avansate. Pe chiar dacă s-ar fi întîmplat să fie
răspunde la întrebări. Aceste
lîngă asta, rezervele îi erau limi- rănit - sau drogat.
"Răspunsuri la intrebări" erau in-
tate şi nici aparatul de oxigen nu Barren ştia că fiinţele acelea nu
totdeauna o luptă. Păreau să
ţinea o Viaţă; dacă răminea pe erau proaste. Nu înţelegeau prea'
existe momente potrivite şi mo-
planeta Alkaid, se putea aştepta multe despre biologia umană, dar
mente nepotrivite pentru discuta-
să mai trăiască doi ani standard, nu erau proaste. Dacă el ar fi pre-
rea fiecărui subiect: făcea parte
sau chiar şi mai puţin. Intr-ade- tins doar că era pe moarte, poate
dintr-un protocol complicat pe
văr, nu avea de ales. Trebuia să că ei n-ar fi acţionat imediat. Dar
care erai dator să-I respecţi. Ase-
găsească un mod de a scăpa de dacă el ar fi părut că se stinge re-
menea lucruri nu puteau fi expli-
acolo. pede, pulsul şi respiraţia devenind
cate direct nici unui vizitator din
Le-a tntejes destul de repede mai slabe şi mai rare, ei ar fi fost
stele; ele trebuiau ghicite, intuite.
atitudinea. In timp ce el epuizase nevoiţi să-I creadă. Sigur că o sa-I
Astfel, deşi nici un crab nu era re-
timpul prevăzut pentru studiu, ei creadă! Şi nu era o simplă specu-
ticent şi nu-i refuza ajutorul, de-
nu erau supuşi nici unei constrin- laţie prostească, pentru că in
seori i se sugera că ar trebui să
geri şi aveau să-I studieze pină la trusa lui medicală avea inhibante
aştepte pînă la momentul opor-

(~~ ALMANAH
~ ANTICIPAŢIA
63
metabolice. oţ.,cestea îi vor incetini Va fi aşa cum a dorit străinul. cerca cu toţii să te ajutăm să reu-
dramatic pulsul şi ritmul respira- Cortul strimt al lui Barren cu şeşti să-I atingi ca şi cum ai f.
tiei, provocindu-i el stare de comă greu putea găzdui patru Shickur- u nul dintre ai noştri..
atit de profundă incit se apropia ksii in acelaşi timp. Priviră la tru- Spunind acestea, Ishke luă in-
de suspendarea funcţiilor vitale.pul lui Barren care zăcea absolut strumentul ritual şi cu multă grija
Scopul lor era acela de a-i per- nemişcat pe patul scund de cam- despică trupul lui Barren de la git
mite unui cercetaş să trăiască o . panie. Kurkikle-43 işi indoI pi- şi pină jos. Apoi inmină solemn
săptămină cu porţia de oxigen cioarele segmentate ca să atingă instrumentul lui Urkuk-19, care
. pentru citeva ore. Dar in cazul lui uşor pieptul lui Barren cu o parte adăugă o a doua incizie de-a cur-
ele ajuţau la simularea morţii. din orificiile auditive. Ascultă o mezişul primei, şi-I trecu lut
Două capsule il vor scoate din clipă, apoi spuse: Shrek-19 care făcu acelaşi lucru.
circulaţie pentru aproape trei zile - Pompa corporală funcţio- Singele ţîşni. Mădularele lui
standard (sau patru de-ale Shic- nează încă, dar foarte incet şi Barren se rnişcară spasmodic.
kurksiilor), ceea ce ar fi fost de slab. Pleoapele tresăriră incet, apoi
ajuns. Tot ce avea de făcut era Urkuk-19 vorbi: ochii se deschiseră.
să-i convingă pe crabi să-i in- - Dacă vrem să-I ajutăm, tre- "Trăieşte şi nu strigă", spuse ls-
carce corpul "muribund" in liftul buie să acţionăm imediat.' Este hk.e-l8. .Continuaţi! Continuaţi!"
de acces - poate invocind nece- evident că i se apropie timpul. , In ordinea virstei, de la
sităţi religioase - şi apoi.. spre - De acord, spuse Ishke-l8. Kerk-20 in jos spre Urkelsj-52,
casă. Vom avea grijă să fie transportat fiecare Shickurksii al orasului


Era prima perioada a zilei.
imediat la locul vehiculului stelar .
Acest lucru fu indeplinit intoc-
mai. Toţi locuitorii oraşului dă-
execută o incizie rituală in trupul
lui Barren.
Inhibantul era puternic.
.
Nici
Kurkikle-43 pătrunse vioi, cu dură ajutor ducind repede la locul cea mai violentă stimulare ner-
mersul său lateral, in clădirea ce- navei trupul lui Barren in care voasă nu l-a putut aduce pe de-
lor trei bătrini. Era prima perioadă viaţa abia mai pilpiia, şi transpor- plin in simţiri.
a zilei şi bineinţeles că erau seu- tindu-i lucrurile: camera video, Ishke-18 exalta, expresia ante-
fundaţi in adîncă meditaţie. Dacă / benzi, filme, 'jurnal, aparate dş nelor alternind intre recunoştinţă
ar fi avut orice alt mesaj, Kurki- analiză biochimică, microscopul, şi admiraţie.
kle-43 ar fi aşteptat pînă la sfirsi- instrumente de disecţie, contai- Victorie' strigă el. Şi-a ispăşit
tul perioadei şi ar fi vorbit bătrini- nere pline cu mostre, haine, pa- toate păcatele vieţii părnlntesti
lor numai după ce aceştia l-ar fi chete cu mincare, cuburi muzi- fără să se plingă. Barren a reuşit
recunoscut şi l-ar fi intrebat ce-I cale, aparatul de oxigen, suveni- să intre in viata veşnică pe un
aducea la ei. Dar n-avea alt me- ruri din lumi indepărtate, vehicu- plan mult mai inalt. A făcut Tre-
saj, treaba lui era foarte impor- lui pe şenile şi iglu-ul dezumflat: cerea. Închinaţi-vă noului zeu!
tantă, aşa că-i intrerupse. toate au fost transportate pe cei Se prosternă el insuşi in faţa
- Eminenţele Voastre, Pămin- trei kilometri de mlaştini shickur- trupului şi mulţimea de Shickur-
teanul Barren moare. ksiene Ş' au fost aranjate cu grijă ksii din jurul său/făcu la fel.
Shrek-19, primul dintre Bătrini linga ilftul de acces. După mult timp se ridicară din
pire se trezi, spuse supărat: Carcasa strălucitoare a navei de inchinăciunea respectuoasă. ls-
- Ai fi putut aştepta pină la cercetare a lUI Barren era de de- hke-18 făcu un semn ca totul să
Spunere ca să ne comunici parte cea mai inaltă şi mai spec- fie aşezat in liftul de acces. Bunu-
această ştire banală.
- Dar moare.
taculoasă formă de relief de pe
acele meleaguri. Conditiile atrnos-
rile lumeşti ale străinului umplură
locul şi liftul se puse incet ir:l miş-
I
- Este un străin. Moartea lui ferice nu-i puteau umbri străluci- care, transportind incărcătura
n-are nici o importanţă. Ai greşit , rea. Suporturile navei se scufun- sus, in ecluză. Apoi se întoarse
il'ltrerupindu-ne meditaţia. dasera adinc in solul mlăştinos, gol. Kurkikle-43 fu cel care de-
I
~.J - Nu sint de acord cu inter- dar "ftul de acces rămăsese la ni-
~j pretarea ta, Shrek, spuse ts- velul solului, pregătit să ridice to-
puse rămăşiţele imprăştiate
prietenului său zeificat pe po-
ale

_. hke-18. Baren este o fiinţă inteli- tul pina la ecluza principală, mult deaua liftului. Acesta se lnălţă din
gentă, raţională. şi un oaspete in deasupra 10L Naya aştepta, gata nou. Urmă o pauză. Nava bizii,
lumea noastră. Are prea puţină să-şi ia zborul in orice clipă. apoi se ridică pe un stilp de foc,
importanţă că e străin. Este de Barren, care fusese transportat tăclndu-i pe Shickurksii să se dea
datoria noastră să-I cinstim luind in patul său de campanie, fu in- inapoi departe de dogoarea jetu-
parte la moartea luI. nns. cu fata in sus, pe un loc ne- lui.
Urkuk-19, al treilea Bătrin, işi ted lingă navă. Kurkikle-43 de- în timp ce urmărea nava pier-
tnattă antenele in semn de apro- clară că era incă in viată, şi o pă- zindu-se printre norii de deasupra
bare. dure de antene se mişcară in capetelor lor, Ishke-18 spuse:
- Interpretarea ta este pe cit semn de satisfactie. - Toate urmele lui fizice s-au
de logică, pe atit de onorabilă, ts- - E bine, spuse Ishke-18. Mai dus, totuşi vreau să cred că spiri-
., hke. putem incă să-I ajutăm intru viata tul său divin rămine să-şi pe-
!. - Atunci declar, spuse ts- veşnică. Fiind cel mai bătrîn şi treacă o parte din eternitate prin-
;1 hke-18, că-1 vom trata pe Barren singurul reprezentant al celei de-a tre noi.
. ca p~ un Shickurksii. opta generaţii, voi conduce eu ce- Şi noi l-am ajutat să o atingă.
, - lncă ceva, Eminenţele Voas- remonia. lşi schimbă sumbra pe- Am avut privilegiul să-I ajutăm să
îl tre, interveni i<urki1<le-43, vă rO.g lerina cafenie cu una de un gal- moară, spuse Urkuk-19:
'1 să luaţi in seamă rugămintea lui
1 Barren de a i se aşeza trupul şi
ben strălucitor şi incepu; şi a fost
a doua perioadă a zilei.
E un sentiment plăcut, spuse
Shrek-19, deşi aproape că-i retu-
tot ce-i aparţine in vehiculul ste- - Vizitatorule din stele, Barren, zasem acest drept.
Iar, conform religiei lui. eşti străin şi ai fost cu noi pepla- - Sper să mai fim vizitaţi de
- Foarte bine, spuse t s- neta noastră pentru putin timp, semeni de-ai lui Barren, spuse ts-
hke-18. Presupunem .că vehicu- dar 'ne eşti drag şi iţi dorim bi- hke-18. Poate că fapta noastra
lui stelar poate fi programat să nele. Momentul Trecerii tale a ve- bună de asătzi va aduce prietenie
transporte trupul lui Barren inapoi nit in timp ce te aflai aici, şi nu veşnică intre rasele noastre.
in propria sa lume, astfel ca vom printre ai tăi, dar asta nu in- Şi a fost a treia parte a zilei
pierde ocazia de a-i studia funcţi- seamnă ca trebuie să te lipsim de
ile interne. Dar n-are importanţă. şansa teiului suprem. Vom ino. Traducere de IRINA HOREA.

ALMANAH (~~

64 ANTICIPAŢIA ~
•••••••••••••••• ---------------- •••••••• --
arele prozator s.w. - După cîte înţeleg casa de construia, În stilul său grandi

M (W-de la William) se
îndreptă spre aparatul
telefonic şi il deschise.
I Acesta începu imediat să tîrîie.
filme Z Îmi face o propunere se-
rioasă?
- Da, putem discuta despre
asta, o lăsă mai moale celălalt.
sute de personaje şi mii de s
atii imprevizibile, pe funda
unor bătălii uriaşe ca Austerl
zul, Jena, Friedland sau W
Mereu se Întîmplă aşa, gîrxli el, - Ei bine, banii nu mă intere- gram, Romanul era, într-adev
I de CÎte ori îmi apare un nou ro-
: man, sună ca la gară - precis că
sează deloc şi rn-arn lăsat de
filme acum zece ani.
un scenariu mascat, mai s
neau criticii, remarcînd că to
vor să-mi propună ecranizarea, - Cum, maestre, .. opera marelui William era pl
aşa, peste noapte. Scriitorul regreta că nu pu- de ample şi amănunţite d
- Alo, da, se răsti. tuse fi mai evaziv. I se Întîm- crieri, care ar fi putut foa
- Bună dimineata, maestre ... plase să constate că tocmai re- uşor să fie convertite În indic
Bună dimineata era o formulă fuzurile nete Îi fac pe producă- scenografice> şi regizorale.
cam forţată, avînd În vedere că tori insistenţi. altfel, romanul avea cam do
amînase ore Întregi ceremonia - Nu, nu pot, regret. Nici mii de pagini, fenomen de a
deschiderii telefonului, ştiind din cartea asta nu va fi ecranizată, menea specific autorului, c
experienţă ce-I aştepta. cum n-au fost nici celelalte ro- descria cu minuţiozitate fiec
- Mia. Presupun: sînteţi casa mane ale mele din ultimul timp. gest al eroilor săi. Ce-i drept,
de filme RTK, ati citit cu interes - Da, "Cucerirea Constanti- îşi bătuse propriul record.
utim!,ll meu roman şi... nopolulw.••· şi "Reconquista"· sînt considerat celebru un cap
- AiJă, nuu ... cărţi formidabile, am vrea să le dintr-o carte mai veche În ca
-- Nu? Atunci ati greşit numă- aducem şi pe ele pe ecran ... Am pe circa trei coli tipografice,
rul. putea discuta. senhower, personajul central
Marele S.W. era convins că - Nu. Întregii proze, Înghite o past
n-avea cum să-i telefoneze ci- - Dar toată lumea aşteaptă avind migrenă. Trebuie men
neva în această zi decît În legă- un film după o operă de-a dum- nat faptul că generalul era
tură cu vreun blestemat de sce- neavoastră! gur Într-o cameră cenuşie,
nariu. Şi nu se înşela: - Exagerati, desigur. un bec atirnînd din tavan ş
- Sint de la casa de filme Z - Nu exagerez, cum vă puteti masă metalică În mijloc, as
maestre şi, Într-adevăr, n-am lă- Închipui?! Ati adus mari servicii ÎnCÎt atenţia scriitorului
sat din mînă noua durnoeavoas- literaturii, dar să ştiţi că puteti fi opreşte exclusiv asupra gestu
tră carte ... acuzat de obstrucţionarea repe- In plus, capul îl durea atît
- Formidabilă, . nu-i aşa? ( tată a cinematografiei... tare pe comandantul suprem
Cel ce telefona păru o clipă _ Asta era bună, ca şi cum pro- forţelor a1iate, Încît era comp
descumpănit, fiindcă pînă acum pna lui operă nu ii aparţinea. golit .de gînduri.
scriitorul afişase o modestie de- - Ştiţi, romanele dumnea- S.W. era considerat drept
osebită, chiar exagerată. voastră au intrat în patrimoniul rintele unui nou tip de rom
- Ce subiect de film, nu-i omenirii şi... care era şi arhirealist şi fantas
aşa? continuă el. Era clar, o luase pe oratorie. în acelaşi timp.
- Da! Cartea e aproape un S_W. puse uşor receptorul lîngă Îşi Începuse seria cu "No
scenariu maestre, e atit de uşor telefon. Nu se Îndoia, ultima sa tea Sfintului Bartolomeu", p
de ecranizat! Va fi o productie carte va avea succes, mare suc- tru care luase ulterior num
formidabilă, o .superproductie. ces. Popularitatea sa, oricum roase premii. Această ope
Vă asigurăm cei mai buni ac- rnaxîmă, era alimentată şi de avea cam ·cinci sute de per
tori... · . continuul său refuz de a-şi ve- naje, mai mult sau mai pu
- Da? dea opera pe ecran panoramic principale, toate cu părul roşu
S.W. gîndea că ziua îrx:epe şi în culori. 1,95 m Înălţime. Lumea a f
conform sumbrelor lui previ- "Pacea de la Schonbrunn" era şocată de formidabila metaf
ziuni; o să se plictisească groaz- o minunată frescă, spuneau cri- pe care a bănuit -o aici, critic
nic. ticii În ziarele de dimineaţă, a în- aplaudat Îndelung, dar nim
- Acceptati? ceputului de veac XIX. Autorul nu s-a incumetat să. spună

~ALMANAH
~ ANTICIPATIA
naiba putea să însemne, în fond, Şi.... - E şi acesta un final, ce-i
asta. - Şi va începe o decădere a drept, dar e unul de rezervă.
" Scrisese şi romane S.F., oca-
zie cu care se remarcase gustul
întregii' civilizaţii,o degenerare a
speciei, o lentă distrugere ...
Sau, mai bine zis, va servi ade-
vărata cauză.
pentru insolit al marelui scriitor. S.W. zîmbi: B.J. vorbea cam - Adevărata cauză? Care?
El nu imaginase bătălii spatiala, schematic, dar judeca, îşi punea S.W. ridică din umeri:
prea uşor de trucat, cum decla- mintea la lucru. - 0, una foarte simplă. As-
rase într-un interviu, ci cohorte - Bun, cam aşa, dar de unde tăzi pare chiar ridicol de simplă,
întregi de mutanţi, cu o gestică va porni această decădere? dar ea asigură propagarea civili-
atît de complexă, încît a atras Cauzele ei nu pot fi asemănă- zaţiei.
protestele sindicatului actorilor, toare cu cele ale Imperiului ro- Tînărul se pocni cu palma pe
pe motivul că vor trebui să man sau ale celui mongol, nu-i frunte:
preia ei rolurile, automatele fiind aşa? E vorba totuşi de omenire - Arta! strigă el, ca şi cum ar
prea rudimentare. S.W. i-a liniş- în. întregul ei, nu? fi avut o revelaţie.
tit, anunţînd categoricul său re- lnvăţăcelul îşi ridicase ochii - Ce artă? îl dezamăgi din
fuz de ecranizare a lucrărilor pe şpre tavan, aşa gîndea mai bine. nou maestrul. Ce-i cu ea?
care le semnează. Incerca să fie la înălţime, dorea - Nu arta? Vreau să spun
Ridică în sfîrşit telefonul şt îl să clădească un raţionament arta dispare, nu ştiu cum, sufle-
auzi pe producător argumenttnd frumos, care să-I mulţumească' tul sensibil al omului nu suportă
în continuare. Souse un la reve- pe magistru. Nu se mai mira că şi...
dere cam răstit şi închise. Apa- discuţia pornise atît de ciudat şi Aici S.W. începu să zîm-
ratul zornăi din nou. Ar fi putut luase o turnură neaşteptată. bească profesoral. Deşi punea
să nu răspundă, dar se gîndi că - In vechime, continuă el, im- începătorului problema într-un
o fi un coleg de litere, care do- periile cădeau înIocuite de alte mod mai degrabă naiv, se întîm-
reşte să-I felicite călduros. De imperii, cu sînge proaspăt. Dar pla ca acesta să se apropie de
obicei foloseau telefonul, altfel fi-
ind dificil de ascuns figura mo-
horîtă pe care-o aveau în mo-
în viitor omenirea n-o să fie înlo-
cuită de nimic dacă se prăbu-
şeşte şi dispare total... Ce crezi?

răspuns din direcţia potrivită.
anumită ramură a artei,
spuse. Cea mai comună azi, sin-
mentul înşirării laudelor obliga- Tînărul J. îşi îndreptă privirea gura larg accesibilă în viitor.
torii. spre el: Acum oamenii în timpul lor liber
- Alo, maestrul S. William? - Poate vom fi înlocuiţi de o vor să gîndească cît mai puţin,
Vocea tremura puţin. Iată altă civilizatie? De roboti? De mai tîrziu nici n-or să mai poată
unul pe care nu-l cunoştea. rnarţieni? gîndi.
- Da. - Nu neapărat, spuse S.W. - Filmul!
- Mă numesc B.J. şi sînt un amuzat. .- Mda, evident, filmul va fi
scriitor debutant; aş fi fericit - Venusieni? Plutonieni? cauza. Arta asta rnură-n gură.
dacă mi-aţi putea da cîteva în- - Nu. Ce-i drept, expresia e un pic
drumări... Legate de viitorul lite- - Altă civilizaţie non-umană? exagerată şi se referă la o
raturii. - Nu. Sau poate da, dar nu anume categorie de producţii,
Marele W. se înduioşă. asta e problema. Vreau cauza, dar deja acestea reprezintă cea
- Bine, nu prin telefon însă, ridică el tonul. mai mare parte.
vino Ia domiciliul meu. Şi-i dădu Sărmanul B.J. privi iar lustra. - Pricep, zise B.J., încercînd
adresa. - Deci, vor dispărea şi locul să ~ facă pe marele scriitor să
Debutantul sosi într-un minut. va fi sau nu gol. Rationament: continue, filmul va monopoliza
Ţinea strîns în mînă un manu- cauze externe lipsă, rămîn cau- arta, fiind cea mai uşoară formă
scris subţirel. zele interne, Se avîntă: lupte în- de percepţie a ei. Ceea ce le va
Se aşezam, iar marele S.W. îi tre tendinţe contradictorii? lipsi oamenilor atunci nu va fi
spuse brusc: - Nu, omenirea se va unifor- ceva absolut necesar pentru re-
- Eşti un favorizat al soartei, miza. captarea peliculelor.
bucură-te. Aici debutantul nu-şi putu stă- - In principiu, azi lucrurile nu
Apoi se încruntă, împunse ae- !ini mirarea: stau aşa. Dar. .. Imaginează-ţi un
rul cu degetul şi întrebă: - De unde ştiţi? Va spus ci- ins mărginit privind o pictură
- Ascultă, care crezi că e vii- neva? abstractă. Nu va pricepe ce le-
torul omenirii? - Nu, ha, ha, ha, nu mi-a gătură e între liniileacelea para-
- Viitorul? J;:u ştiu... şoptit asta nici un călător tem- lele, bizar colorate şi titlul:
Micul scriitor nu prea. price- poral, dar aşa se va întîmpla. E "Transhumantă în peisaj mon-
pea unde vroia maestrul să logic. tan"; De ce? Ce-i lipseşte?
ajungă. Venise după cîteva in- - Bine, dar vor fi formidabil - Imaginaţia, probabil, în-
drumări legate de practica seri- echipati din punct de vedere drăzni tînărul.
sului, aşa că nu se aştepta la tehnologic. Vor putea supravie- - Exact. bravo!
dezvăluiri cosmice. tui măcar în mod artificial. - Cum?
- Poate colonizarea spaţiului? Sau... Ii se vor termina sursele S.J. nu pricepea:
- Vrei să spui o continuă de energie? - Vreti să spuneţi că lipsa
dezvoltare a realizărilor umane? Era convins că de data asta o imaginaţiei va putea distruge lu-
- Continuă?.. Da... Adică, nimerise. Atotştiutorul mare mea?
pînă la un punct. scriitor 1-3 dezamăgit însă re- - Da, într-un mod foarte sub--
- Pînă la un punct-bine spus. pede: tii. De altfel, întreaga mea operă

66
ALMANAH
ANTICI:ATIA -ur
~
e dedicată răzbunării acestei im- nologie au,' ce-i drept. Filme! manrea şi decăderea noastr
placabile desfăşurări. Sînt conştienţi 'că energia se Iar pămîntenii din viitor vor p
- Cărţile dumneavoastră?! consumă, că nu au multe re- timi în cel mai plăcut mod
., literatura - mult prea difi- surse, deci folosesc întîi cărţile putinţă. _
cilă pentru ei; cărţile nu vor fi mai uşor de dramatizat. Pînă la - De aceea, nu permite
accesibile decît unui număr mic urmă se termină şi romanele filme după cărţile dumneavoa
de indivizi, care se vor .srupa în simple şi fondurile studiourilor. tră ...
scenarişti şi regizori._. Ei se vor Mai sînt doar cîteva cărţi, ale - Mda, azi ar putea fi rela
strădui să tălmăcească romanele mele. Vor fi singurele rămase, uşor ecranizate. Mai tîrziu îns
altor epoci în filme uşor de înţe- cu siguranţă, pentru că se vor fi ele vor povoca agonia' a~est
les, care să ofere ceea ce oame- Speriat ,de numărul uriaş al per- -monstru care e cinematografi
nii de atunci vor dori: o actiune . sonajelor. Dar vor trebui ecrani- Şi ne vor asigura onoarea, nou
desenată gros, nu doar schitată, zate şi ele, n-au ce face. Şi . scriitorilor, răzbunînd incon
ca în filmele bune de azi. Expli- aceasta va fi lovitura de gratie: ştienţa celei de a şaptea art
citarea va tine loc de imaginatie. ultimele resurse ale cinemato- . Cînd .S.W_ rămase singu
Vor crede că ceea ce le-a dispă- grafiei vor fi înghitite de monta- scoase din bibliotecă o editie
rut, mai au încă. jele mele cu mii de actori şi zeci bliofilă a "Istoriei universale d
- Dar altceva - nu filmul,' nu de mii de figuranţi. Vor face to- H.G_ (G - de la Gibbson) şi
arta - nu le poate oferi iluzia tul absolut inconştient, ca în deschise la nimereală.
imaginaţiei? transă. Falimentul general va - Da, noua mea carte se
- In viata aceea computeri- veni cu "Timpul împăraţilor numi, să vedem. __ "Pizarro
zată? O mică idee anapoda şi Otto"; să zicem, a patra mea AtahuaIpa"; Ce măcel grandio
toată lumea lor e scurtcircui- carte, sau cu .Attila"; cea de a Ridică receptorul telefonului
tată. . noua, comandă la Biblioteca central
- Şi asta semnifică logic, nu-i - Şi care e consolarea? toate cărţile privind subiectul
a~. că, printre altele, nu se vor Marele scriitor se aştepta la Afară, lîngă o gură de cana
mai scrie cărţi! întrebare. un tînăr rupea cu migală fo
- Nici una. - Gîndeşte-te la celelalte. civi- unui manuscris subtirel. Cine-
- Şi o să se ecranizeze mult? lizatii ale universului care ne vor fi putut ghici că e atît de uşor s
- Foarte mult! urmări evoluţia; vor tnvăta din risipeşti srerantele literaturii?
- Foarte mult?
- Foarte, foarte mult.
- De ce?
- Tinere, ti-am mai spus. Ei
nu vor conştientiza fenomenul.
Simt că se duc de rîpă, imagina-
tie n-au, aşa că se îndoapă cu
cît mai mult - din Ceea ce am
convenit că putem numi iluzia
imaginatiei.
- Aha, dar spuneati ceva de
opera dumneavoastră, operă în-
chinată prevenirii acestui dezno-
dămînt. Salvării literaturii. Cum
putem face asta? Care sînt spe-
ranţele literaturii?
Discipolul se entuziasmase,
dar S.W_ îi tăie avîntul:
- Domnule, eu nu mi-am pro-
pus să salvez literatura .._
Linişte. Multă vreme.
- Cum adică?, bîiqui în cele
din urmă B.J.
- Da, eu nu salvez literatura,
ci onoarea ei.
- Asta are vreo legătură cu
mania". cu procedeul dumnea-
voastră al supradimensionării
romanului?
- Exact, ţi-ai dat seama? Nu-i
aşa că e teribil?! Inchipuieşte-ţi:
omenirea' intră în perioada
1 non-imaginaţiei.. Filme, filme!
Cărţi nu se mai- scriu. . Scenarii
~ originale, de unde? O singură
soluţie: ecranizarea vechilor ro-
mane. Tuturor romanelor. Teh-
1
~~ALMANAH
~ .ANTICIPATIA
DIFERENTE., .

SI CONFLUENTE
~ ~ .
Locul Iiteraturn de anticipaţie tehnico-şti-
inţifică În literatura română contemporană

MIHNEA COLUMBEANU

8
ălces~u"~ ,,J~pus ~~ Echilibrul s-a deplasat rapid spre cat iilor (binecunoscutele "fan-
soare: "Fratii Jden : o ponqere fără precedent a şti- zine"; "magazine ale fanilor"
"Procesul Horea": ,,A inţei şi tehnicii, inertia a cedat cum sînt numiti, cu deplină înţe
. tr';ja teapă"; ,,~lirul": locul dinamismului, trece riie de' legere, entuziaştii gehului) le re
"Prmcepele ~ "Rascoala:.. ŞI la o orînduire la alta, extinse, uneşte sub auspiciile unei activi
multe alte fapte literare româ- cîndva, pe parcursul a secole în- tăţi unitare, competent coordo-
neşti prin care trăieşte, devenit tregi, au ajuns să se înfăptuiască nate, dezvoltate pe tot cuprinsul
istorie, TRECUTUL în mod conştient, şi rapid, ade- ţării. Practic, SF-ul românesc se
"Vocile nopţii": "Marele singu- sea în numai cîteva luni ~,istoria prezintă sub înfăţişarea unei
r a t ic "; "Opinia pub lică "; se scrie sub ochii noştri"; cum uriaşe şi unice familii.
,,Matca": "Aceşti îngeri trişti": s-ar spune) - cu alte cuvinte, în E suficient să aruncăm o pri-
"Somnul vameşului": "Filosof de viaţa. materială şi spirituală a vire listei cenaclurilor de litera-
închiriat": De exemplu. Prelu- planetei şi-a făcut aparitia, sub- tură SF din România, publicată
înd, analizînd, restituind, trans- stantial, impetuos, organic, con- în numărul 16 al fanzinului "QU-
pus în artă PREZENTUL ceptul de "viitor": ARK": editat de cenaclul "QUA-
"Spiritele anului 3000": "Dintii Este firesc ca un fenomen spi- SAR".al Casei de Cultură a Ti-
lui Cronos": ,,Atacul Cesiumişti- ritual propriu prezentului, şi neretuh.:i şi Studentilor din laşi,
lor": "Anomia": .Planetarium": orientat către descifrarea viito- pentru a rămîne impresionati de
"Istorii insolite": ...Sau tot atîtea rului, să se manifeste cu precă- numărul acestora: nu mai putin
(şi nu numai atîtea) scrieri lite- dere în rîndurile tinerilor. Lupta de şaptezeci şi cinci de cena-
rare ce transformă în realitate, Cu necunoscutul, cu neliniştito- cluri SF, la data aparitiei perio-
în prezent, adesea chiar în tre- rul, cu imprevizibilul, strădania dicului.
cut, întotdeauna adevărat şi viu, de a-I transforma în artă, cu tot Departe de a "lăsa greul" pe
VIITORUL. ceea ce contine arta în materie umerii capitalei, aflată în mod fi-
Dacă literatura inspirată din... de optimism, profunzime anali- resc în primele rînduri ale şcolii
"viitorul istoric" social, uman, al tică şi rafinament al mijloacelor autohtone de literatură ştiinţfi-
patriei noastre sau al întregii de expresie, presupune o ce-fantastică, tineretul de pe tot
omeniri, mai este încă privită cu imensă energie, forţă şi cute- cuprinsul ţării a constituit neîn-
oarecare nedumerire, aceasta zanţă - trăsături specifice tinerei tîrziat noi piloni de rezistenţă ai
nu se datorează decît foarte ac- generatii. In acest sens, rezulta- SF·ului, Întru totul competitivi
centuatei sale noutăţi, Omul a tul concret îl reprezintă ampla cu nucleul bucureştean. Nu pu-
trăit, mii de ani de-a rîndul, constelatie a cenaclurilor de lite- tem vorbi despre literatura ro-
într-o societate presupunînd, ratură SF şi de anticipatie, orga- mânească de anticipatie fără a
prin natura conditiilor sale isto- nizate în cadrul institutiilor de ne gîndi imediat la SF-ul ieşean,
rice obiective, o psihologie co- cultură din întreaga ţară: şcoli cu cenaclurile sale "QUASAR";
lectivă dominată, în mod egal, generale, licee, facultăţi, case de "MINIQUASAR" şi "M. IO-
de conceptele de "prezent"· şi cultură ale Organizatiei Pionieri- NESCU" unite prin remarcabila
"trecut": Ritmul propriu istoriei lor şi Uniunii Tineretului Comu- exigenţă, acuitate critică şi inge-
omului, de o anumită lentoare rist şi altele. Apărute, în majori- niozitate creatoare, la Craiova,
pînă la un moment dat, a gene- tate, de-a lungul ultimului dece- oraşul _cenaclurilor "H.
rat prezenta acestor repere ale niu, cenaclurile s-au impus rapid COANDA"; "V. COLIN"; "SF -
conştiinţei sociale. (Ce altceva ca autentice celule ale organis- V. ANESllN"; "GAlAX 1" şi
sînt riturile religioase, de pildă, mului literar SF national, colecti- "TRANSFER"; cu binecunos-
dacă nu o "etelllă întoarcere=la vităţi distinse în primul rînd prin cuta sa capacitate de organi-
timpurile primordiale, ale eveni- efervescenta şi entuziasmul pro- zare, stimulare şi sinteză, la Ti-
mentelor mitice majore - vezi prii tinerilor, sub îndrumarea lu- mişoara, cu ambiţioasels şi fer-
Mircea Eliade, "Le Mythe de I'e- cidă şi matură a organizatorilor. mele sale "HELION"; "H.
ternel retour"; Edition Galli- Evident, sistemul complex, şi WElLS'" şi "TIMISIENSIS"; sau
mard, 1969). De peste o sută de dens de relaţii între cenacluri, la uluitorul fenomen Guranda,
ani însă, natura societăţii ome- colaborările, schimburile de ex- satul botoşenean a cărui şcoală
neşti s-a schimbat fundamental. perienţă, larga circulatie a publi- geflerală ne-a dăruit o sumă de

ALMANAH ~

68 . ANTICIPATIA <::;
.,
foarte tinere condeie reunite tribuind În mare măsură la afir- marcă echilibrul stabil şi eficie
sub sigla cenaclului "SELENA- marea promptă a tinerelor con- între cele două concepte ant
RIl": Nu lipsesc din competiţie deie, îl reprezintă sistemul de gonice vehiculate de prozele S
nici Braşovul, cu cenaclurile concursuri literare orgaruzate de ce dezbat tema viitorului omen
"ANTARES'" şi "DAEDALUS"; principalele cenacluri ale ţării, rii: pe de o parte, pericolu
P1oieştiul, cu "JULES VERNE"" încununate, evident, cu concur- avertismentul, holocaustul,
şi "ORION 2"", Sibiul, cu sul naţional anual de literatură şi transpus în imaginile grave a
"NOVA"; "BIT"" şi "FANTAS- artă de anticipaţie tehnico-ştiinţi- drasticelor proze-avertisment,
CIENZA"; Oradea, cu "ECHI- fică, a cărui etapă finală coin- ale "distopiilor"; şi pe de al
NOX"" şi "HORENII"; Galaţiyl, cide, de regulă, cu ConSFătui- parte, izbînda păcii, confirmare
cu "OLANDEZUL ZBURA- rea anuală a cenaclurilor din În- optimismului, a Încrederii În v
TOR"; "CRISTAL"şi ,,A S-a DI- treaga ţară, organizată În cîte tor, dezvoltată in "utopii": C
MENSIUNE"; Suceava, cu unul dintre principalele centre atît mai convingătoare, cu c
"COSMOS"" şi "MINICROM"; SF. Prin caracterul său absolut varianta pozitivă, benefică, s
Clujul, cu "V. PAPITJAN";Ara- deschis liberei participări a tutu- Întrezăreşte, Întotdeauna pre
dul, cu ,,ALPHAVIUE'; BacăuI, ror doritorilor, prin obiectivita- zentă, ca "alternativă"; îndărăt
cu "ClEPSIDRA"; sau Plteştiul, tea şi înalta competenţă critică decorurilor cutremurătoare a
cu "ANTARG"· - viitoare gazdă şi ideologică a juriului, prin larga celor mai lucid şi complex con
a Consfătuirii anuale ce va avea audienţă de care se bucură În struite "distopii": Sinteză a ace
loc în anul 1988. Cenacluri con- rîndurile iubitorilor de literatură, tor teze şi antiteze de bază, lit
curînd aproape În totalitate, ca concursul reprezintă una din ratura SF se instituie, invariab
entuziasm şi valoare a realizări- pîrghiile principale de sustinere intr-un ineluctabil manifest-pr
lor artistice, cu oricare dintre şi stimulare a SF-ului românesc. gram al păcii pe Pămînt, în Sp
cele nu mai puţin de 15 (cinci- Sintem, aşadar, 10 posesia ţiu, în Univers.
sprezece) cenacluri bucureş- unui gen literar pe cît de tînăr, Nu întîmplător, literatura d
tene: "ALBEDO 0,39"; "AL- pe atît de impresionant în nestă- anticipaţie tehnico-ştiinţfică î
COP·'; "E R. BURROUGHS"; viIita sa ascensiune, traducînd În
,,2001", "GALAX 'Z', "MODUL fapt, prin Însăşi natura sa intrin- plasează actiunea, În egală m
13", "PROSPECTART'; "SA- secă, cele mai importante direc- sură, atît În universul naţion
PIENS"; "SFera", •.SIGNUM"; tive ale conducerii de partid şi propriu, cît şi pe alte meleagur
"SO'=ARIS", "STEAUA PO- de stat În domeniul culturii şi ar- definite sau nu, sau, adesea
LARA";' "UNIVERSAL FAN- tei. Ce altă formă de rnanifes- într-o lume viitoare În care div
DOM"; "UNIVERS SF 2". şi, în tare artistică poate exprima mai ziunea statală a dispărut, imp
mod semnificativ, "MARnENII"; bine progresul tehnico-ştiinţfic cită realizare practică a marel
cenaclu al scriitorilor profesio- Înregistrat de patria noastră În ideal comunist de solidaritate
nişti dedicaţi literaturii SF - mai ultimii ani, dacă nu literatura
exact, cei care, acum mai bine SF? Ce altă expresie artistică unitate mondială. Scriitorul S
de un sfert de secol, aflaţi la vîr- pot căpăta perspectivele de bu- transcende, de cele mai mul
ste apropiate celor ale actualilor năstare şi progres ale naţiunii ori, limitele problematicii stric
activanţi pe tărîmurile SF-ului, noastre, dacă nu a anticipării? nationale, abordînd cu deplin
puneau bazele acestei tinere şi Cum altfel pot dezbate "scriitorii responsabilitate destinul Întreg
irezistibile literaturi a viitorului. români problema cursei înarmă- lumi. E nu apartine unui popo
Se relevă, aşadar, ca o conse- rilor, a pericolului nuclear, în ce unui stat anume, ci este, inevit
cinţă legitimă a impetuozităţii to- alt mod se poate prezenta În
plan literar manifestul de pace bil, artist angajat al Întregii om
rentului de fantezie, creativitate
şi personalitate a "Noului Ve]": lansat de către poporul nostru, niri. Şi dacă, în ţările capitalist
de SF românesc, modificarea dacă nu prin proze-avertisment, literatura SF mai manifestă Înc
sensibilă a panopticului publicis- sau anticipări ale unei lumi ră- unele excrescenţe de tip paraz
tic actual, În care literatura de masă doar cu numele "utopică"; tar, mărginaş, cultivînd come
anticipaţie Îşi"ocupă, progresiv, altfel pe deplin realizabilă.şi ale cialul, senzationalul sau bizare
locul cuvenit (...) cărei imagini vii le oferă litera- ria gratuită, putem constata c
Ţinird seama de dificultăţile tura de anticipaţie? Dacă pînă deplină satisfactie că SF-uI so
proprii sistemului editorial În pri- nu demult termenul de "utopie" cialist În general, şi cel româ
vinta debutanţilor, putem con- se traducea prin "frumos şi irea-
stata că periodicele şi almanahu- . lizabil"; iată că, în urma uriaşei nesc În special, reprezintă o at
riie, prin generozitatea rigorilor mutaţii, adevărată revoluţie spi- tudine înaintată şi lucidă fată d
lor de publicare, reprezintă o rituală, instituită de către proza om şi lume, o abordare matură
rampă ideală de lansare, graţie SF, "Utopia"; concept de bază profundă, complexă, a probl
căreia au ajuns cunoscute publi- al acestui gen artistic, se referă melor omenirii secolului XX
cului cititor nume de autori azi la viitorul nu "probabil"; ci aparţinînd unor autori identi

i aflaţi Încă pe băncile şcolii sau


În sălile de curs ale facultăţilor,
cum ar fi Mirela Paciugă, Lidia
Elcu, Cristian Teodorescu, Cris-
inevitabil, la lumea lipsită de
conflicte armate, unită sub idea-
lul unic al umanismului, pe care
nenumărate scrieri SF o descriu
caţi În totalitate modelului d
erou contemporan, revolutiona
cu toată energia sa vitală orien
tian Lăzărescu, cu o impresionantă bogăţie de tată către realizarea cit m

1 Un alt fenomen de prim ordin


al activităţii SF românesti, con-
amănunte realiste şi incontesta-
bilă profunzime analitică. Se re-
grabnică a unui viitor demn, l
minos, cu adevărat omenesc.

~ALMANAH
<::?Jr ANTICIPAŢIA
UNIVERSUR·I POSIBILE
SI
MULTILATERALITAT'E
ŞTEFAN BUZARNESCU

ntr-un moment în care pro- sofiei, a generat fenomenul SF, noi a spiritualităţii noastre in-

1 ducţia de informaţie; ajunsă


la cote fără precedent, diver-
sifică limbajele şi impune noi
canale de racordare a individului
confortabil instalat in peisajul
.culturii noastre şi polarizind pre-
ocupări creatoare in literatură,
critică, istorie literară, eseu şi o
confundabile. Nu optăm pentru
un specific naţional SF cu orice
pret, ci pentru creaţii În care
cu mijloacele specifice SF - să
la sistemul de cunoaştere al grafică de profil care s-au impus fie prezent mentalul nostru
epocii, imaginea tradiţională a ca valori certe de talie continen- colectiv. Formarea şi dezvolta-
sistemului educativ nu poate tală. Şi era firesc să se Întîmple rea unor trebuinţe de cunoaş-
fi salvată din ambuscada acestei acest fapt, deoarece acest feno- tere anticipativă, imperios ne-
realităţi insurgente Întrucît el a men este indisociabil de preocu- cesară gîndirii revoluţionare,
fost dintotdeauna o machetă pările anticipative, organic core- este posibilă şi prin exersarea
funcţională a sistemului de late cu căutările unor noi coor- pe c1aviatura din laboratorul de
cunoaştere al epocii. Şi aşa va donate de racordare la un viitor creaţie SF, În care chiar.., "ma-
rămîne şi pentru viitor. Împrevizibil de promovare a rea literatură'" poate identifica o
Această premisă clasică an- unui civism novator. şansă În plus pentru diversifica-
trenează, însă, consecinţe de Raportat, însă, la proiectul rea spaţiului metaforic clasic, (In
fundamental inedit în plan apis- dezvoltării multilaterale care trecăt fie spus, tendinţa de-a
temic şi deschide nebănuite căi contemporaneizează praxiologic transfera prin particularizare la
spre descoperirea unor noi relie- eforturile concetăţenilor noştri, SF a tehnicilor narative nu-i
furi praxiologice. Indeosebi în fencrnenul SF se poate constitui poate aduce mari servicii SF-u·
ceea ce priveşte cucerirea per- ca un aport constructiv, fie lui În demersul său de individua-
manentă a individului din cul- chiar şi-n datele orientărilor anti- lizare, mereu aminat de servitu-
tura vremii sale - Înţelegerea că cipate de documentele noastre tea cronicizării clişeelor de re-
scara de valori a epocii e sin- programatice? iată o problemă ceptare),
gura cale de acces către propria care depăşeşte spaţiul retoricii, In interpretarea cea mai largă
personalitate. Avem în vedere, De aceea îi şi acordăm impor- cu putinţă, fenomenul SF care a
deci, actul cultural-educativ în tanţă corespunzătoare plecînd proliferat la cote fără precedent
sens modem: ca proces de or- de la ipoteza că problema În - indiferent dacă e privit ca
ganizare şi conducere a tutu- sine nu este ostentativ adusă În rudă săracă de unii scriitori"şi
ror experienţelor de asimi- discuţie cum ar putea apare firi- critici, ori că e asumat cu bine-
lare creatoare a informaţiei. lor superficiale, şi legitimă şi de voitoare condescendenţă de că-
Din această perspectivă, cele tot rezonabilă. tre unii oameni de ştiinţă - rămî-
patru decenii scurse de la re- Universurjlor posibile intim ne o formă particulară de ex-
forma care a eliberat învăţămîn- asociate creaţiilor SF multilate- primare a libertăţii de ~îndi-
tul -şi cultura din prizonieratul ralitatea dezvoltării noastre le re compatibilă cu aspiratia ge-
concepţiilor 'nerealiste despre dă replica posibilităţii relevării al- nerală de libertate socială şi na-
lume şi viaţă au consolidat pre- tor feluri de a fi ale universului ţională ferm promovată de ţara
zentul moment renascentist în nostru axiologic, Exigenta unei noastră, Iar nervii de creare a
sare actul educativ a devenit noi calităţi a raportării la actul unei recuzite ştiintjfiee compari-
pentru prima dată coextensiv in- de cultură poate fi benefic slujită bile cu noutatea 'de fond a
tregii societăţi. Emanciparea şti- şi de literatura SF cu condiţia proiectului social uman, creaţi-
inţifică a trebuinţei fiecărui indi- ca aceasta să ambiţioneze mai ile SF îi pot aduce servicii im-
vid de a se informa şi de a acu- mult a aparţine culturii autentice portante in consolidarea au-
mula deprinderi pozitive certi- şi mai puţin divertismentului - În torităţii ~iinţifice in cadrele
fică învingerea ireversibilă,a tu- sensul larg al termenului. de percepţie culturale a tutu-
turor momentelor inertiala, ine- Abordarea mai profesio- ror mesajelor gnoseologice spe-
rente experimentului social şi nală a temelor fundamentale cifice epocii,
uman cu care se identifică na- ale existenţei poate aduce be- In acest context, identitafea
tura noii noastre societăţi. Acce- neficii de prestigiu 'atlt SF-ului, culturală a individului rezultă nu
sul neîngrădit - deopotrivă la cît şi mai deplinei sale concor- prin agregare aleatorie de infor
valorile ştiinţei, literaturii şi filo- dante cu reconstrucţia pe baze maţie, ci prin prelucrarea ei se-

ALMANAH ~~

70 ANTICIPAŢIA ~.
lectivă în raport cu un nivel mo- pentru caracter. În acest COI)- purtători de viaţă socială, adevă-
ral superior sintetizat într-un text problema fundamentală a raţi eroi anonimi ai cotidianulu
spaţiu de cultură istoric determi- generatiei păcii, cum a şi fost de unde începe, se face şi re
nat. • denumită generaţia noastră, ră- face permanent istoria. Şi unde
Ca faptă de cultură sui-gene- mîne aceea de a ne situa neechi- începe- dreptul nostru, al fiecă
ris, documentele noastre .pro- voc pe baricada luptei pentru ruia de participare la viata mari
movează consistente valori în victoria principiilor eticii noi în lor idei ce ne inspiră devenirea
care omul să se regăsească pe continuarea traditiilor inconfun-
sine ca valoare supremă şi prin- dabile ale ţării noastre. Deoa- Din intervenţia in cadrul mesei
cipiu ordona tor al universului rece noile componente ale mun- rotunde "Locul- literaturii de anti-
entropic al cunoaşterii contem- cii generate de complexitatea cipaţie tehnica-ştiinţifică in litera-
porane, sincronizînd ritmurile şi tura română contemporană", or-
fără precedent a producţiei mo- ganizată la Consfătuirea anuală a
proporţiile productiei tehni- deme de ştiinţă cer în mod cenaclurilor de anticipaţie tehni-
co-materiale în productia de noi obiectiv oameni noi: eminenti ca-ştiinţifică, Craiova 1987)
simboluri purtătoare de specific
socialist.
Din această perspectivă afir-
marea personalităţii exclude atît
mimetismul civic, rezultat al
adeziunilor conjuncturale la va-'
SINTETIZATORUL
lorile unui anume context exis-
tential, cît şi adaosul decorativ DE SUNETE
la o individualitate gregară. Ea tărîm al antieipaţiei in muzică
se constituie cumulativ, dar ca
emergenţă a sistemului social-u
man, prin urmare în identitate
funcţională cu universul valoric FLORIAN şi CRISTIAN NANU
global, ca structură socială con-
sensată. pre deosebire de once adaptînd sonorităţile noi la nece-
Fiind în perioada achiziţiilor alt fel de artă de antici- sităţile sale. Jazz-ul, pentru că
culturale şi comportamentale, ti- paţie - grafică, pictură, de el este vorba, a fost receptiv
nerii - nu majoritatea creatori fotografie etc. - muzica la mulţimea de instrumente care
de SF - nu arborează în totalita- electronică este copilul teribil şi au apărut aproape peste noapte,
tea lor şi în toate situaţiile de aceasta se datorează deopotrivă muzicienii din acest domeniu fo-
viaţă un civism compatibil cu faptului că este cea mai "tînără'" losind sintetizatorul, în principal,
concepţia noastră despre lume din domeniul anticipaţiei şi că la realizarea suportului armonie
şi viaţă. Adulţii, chiar unii edu- nu se pot pune încă toate pro- şi la crearea unor solo-uri.
catori foarte riguroşi din princi- blemele aşa-zis "teoretice"'pri- Dintre muzicienii de Jazz şi
piu, invocă pripit, dar cu severi- vind stilul, structurile armonice Jazz-rock renumiţi în lume reti-
tate, rnediocritatea... "Nu omul şi tipul de scriere folosit. nem pe Chick Corea, Keith Jav-
că e mediocru, ci scopul. Daţi-i A avea la îndemînă acest in- vett, Aldi Meola, Herbi Hon-
un scop înalt şi-l veţi smulge din strument muzical este din nou cock, BiIly Cobham, lan Ham-
mediccritatel": spunea cineva. un joc al hazardului, ca marea mer, Passport, Sun Ra, Spyro,
Programul partidului nostru ne majoritate a descoperirilor im- Gyra, Les McCann, Weather
dă un astfel de scop: edificarea portante. Totul a plecat de la În- Report.
unei lumi integral umanizate. cercările de a sintetiza vocea Un alt domeniu în care astăzi
Umanismul integral urnanizat umană, încercări pomite din ne- este imposibil de făcut un pas
cum a şi denumit Marx comu- voile industriei computerelor şi fără a face apel la instrumentele
nismul în Manifestul de la a că- a altor domenii diferite, de la 'l.lectronice este muzica de film.
rei aparitie se-mplinesc anul tehnică la medicină. In toate genurile de film muzica
acest 110 ani. are nevoie de aportul sintetiza-
Investirea culturii noastre cu Dar să aruncăm o privire. re- toarelor, fie că este necesară o
statutul de instrument al dezvol- trospectivă asupra tipurilor de sonoritate specială sau un efect
tării naţionale - ca orientare muzică în care sintetizatorul a sonor, fie că este nevoie de rea-
programatică recentă - nu vi- fost implicat. lizarea unei "îmbrăcăn~' armo-
zează aservirea ei complexului Bock-ul simfonie şi rock-ul nice, care la ora actuală se
tehnico-economic, ci o mai or- progresiv au beneficiat din plil) poate realiza cu un sampler în
ganică asimilare culturală a de aportul sintetizatoarelor şi locul orchestrei simfonice.
noilor componente ale mun- efectelore\ectrorice.Ca formali~ Compozitorii de muzică de
cii. Aceasta explică decalajele valcere recuroscută men\iorăm: film cu "vechime'" În domeniul
încă existente între nivelul de în- PInk ~, AIanParsson's Proect, sonoritătii electronice sînt:
ţelegere şi acţiune socială dintre Emerson, Lake and Palmer, Ge- Keith Emerson, Rick Wakeman,
unii adulţi şi unii tineri. Dacă nesis, Rush, Yes, Manfred Man, Vanghelis, lan Hammer.
primii au fost orientaţi în forma- Kansas. Am lăsat intenţionat la urmă
rea şi maturizarea lor cetăţe- Un alt gen muzical, cu ve- genul muzical cel mai nou, apă-
nească de deviza luptei de clasă, chime însă, a preluat aproape rut de fapt o dată cu realizarea
deviza tinerilor este alta: lupta de . Ia Început noul instrument, sintetizatoarelor electronice şi a

~ALMANAH
~ ANTICIPAŢIA
7
rul sintetizatoarelor, a lucrărilor
procesoarelor de sunet, fără de • KLAUS SCHULTZE, mu- muzicale clasice.
care am fi fost lipsiţi poate de zician german, care În diferite • KITARO, muzician japo-
multe clipe de trctntare auditivă, perioade a colaborat cu forma- nez ce se ocupă atît cu realiza-
Într-un cuvînt muzica electro- ţia Tangerine Drearn, a realizat rea de discuri cît .şi de muzică
nică. Denumirea este .aleasă mai multe discuri solo de o cali- de film. Stilul său este foarte
dintr-un noian de alte denumiri tate bună şi foarte bună. Muzica melodios, temele muzicaJe repe-
ce pornesc de la muzica spa- sa are un profund caracter de tîndu-se pe parcursul unui disc
ţială, siderală, cosmică şi se ter- monotonie, cu schimbări foarte de mai multe ori, schimbindu 'SE!
mină la muzica de avangardă. Iente În registrul armonie, punc- cînd tonul solisticii, cînd supor-
• RICK WAKEMAN, origi- tate de diferite efecte sonore tul armonic al discursului muzi-
nar din Marea Britanie, avînd fără Însă a abuza. Totuşi, mu- cal, Audierea muzicii lui Kitaro,
studii clasice de pian, a realizat zica sa este apreciată de marele în care se simt puternice influ-
ÎI) anii '70 mai multe discuri În public, poate tocmai datorită enţe nationale este plăcută şi li-
care se simţeau influentele rnu- acestei monotonii care, realizată niştitoare.
zicii vechi engleze, dar şi foarte bine, dă senzatia de li- • VANGHEUS (pAPATHA-
inovaţiile tehnice ale compozito- nişte şi calm. NASIOU), muzician originar din
rului. Memorabil a rămas con- • JEAN MICHEL JARRE, Grecia, apoi stabilit În Marea
certul dat la Londra, împreună muzician francez care, avînd Britanie are, datorită realizărilor
cu Royal Philarmonic Orchestra şansa unei situaţii materiale deo- sale, cel mai mare număr de ad-
în 1975_ Concertul, la care a sebite ce i-a permis să posede miratori, atît În rindul publicului
participat şi Corul Filarrnonicii un studio de înregistrări propriu, cît şi al criticilor. Aproape fie-
din Londra, a fost o transpu- a realizat cîteva discuri de o ca- care disc al său este o capodo-
nere muzicală a cărţii "Călătorie litate foarte bună. Un exemplu peră În miniatură. Este foarte
spre centrul pămîntului": de .Iu- este discul "EQU1NOXE": Pe greu să se dea o listă În ordinea
les Veme. nngă activitatea de studio, muzi- valorii, deoarece discurile au o
• KRAFT WERK, formaţie cianul s-a remarcat prin trei ac- mare varietate stilistică. Totuşi,
din Republica Federală Germa- ţiuni de amploare care au avut În toate se simte aportul compo-
nia, constînd din patru membri. un imens răsunet În lumea mu- nistic .şi tehnic inconfundabil al
Acesteia i s-a reproşat o prea zicală. Un concert la Paris în autorului. Instrumentist de ex-
mare robotizare a sonorităţii at- Place de la Concorde cu peste 1 cepţie, Vangelis trece de la in-
mosferei muzicale, dar În gene· milion de participanţi. O serie strumentele cu claviatură la in-
ral discurile realizate sînt de un de concerte În China, unde, fi- strumentele de percuţie, cu o
nivel calitativ bun. De referinţă ind prima formaţie străină de profesionaJitate demnă de invi-
este considerat discul .Auto- muzică ce concerta În ţară, suc- diat. Pe lîngă discurile solistic:e
bahn". cesul a fost cu atît mai mare. dintre care remarcăm "China" ,
• IAN HAMMER, muzician Au fost deplasate cu această "Spiral"; "Albedo 039"; Vangelis
cu o Înaltă pregătire muzicală, ocazie ultimele realizări tehniee a realizat.şi multe altele, în com-
participă cu mare succes atît la În domeniu, inclusiv "Fair- panii nu mai puţin celebre. Cu
realizările unor formatii de Jazz light"-ul şi un instrument nou Corul şi orchestra Filarmonicii
rock din studio cît şi la con- denumit "Laser Harp": Ultimul din Londra - discul "Heaven
certe, fiind considerat unul din- mare concert a avut loc În Sta- and Hell": Cu cîntăreaţa Irene
tre cei mai buni şi inspiraţi cola- tele Unite şi a fost denumit Papas - discul "Odes" cu influ-
boratori şi coproducători la in- "Rendevous", la concert luînd enţe din muzica greacă. Cu Ian
strumente electronice cu clavia- parte apreape toţi locuitorii ora- Anderson, fost vocalist al forma-
tură. A realizat În studio mai şului Dallas. O altă realizare no- tiei Yes, considerat printre cîn-
multe discuri de muzică electro- tabilă este discul intitulat ,,200- tăreţii cu voce de excepţie, a
nică sub propriul nume, de refe- LOOK" pentru imprimarea că- realizat mai multe discuri printre
rinţă fiind considerat discul ruia Jean Michel Jarre foloseşte care de r-emarcat "SHORT
"The first seven davs": o tehnică nouă de procesare a STORlES":
• TANGERlNE DREAM - vocilor umane. Astăzi muzica electronică a
EDGAR FROESE, formaţie din • ISAO TOMITA, inginer . intrat În cotidian, poate fi auzită
Republica Federală Germania, electronist în cadrul concernului la radio sau la televiziune, În
cu o componentă care s;a YAMAHA şi muzician de va- teatre sau în sălile de concerte,
schimbat de-a lungul anilor. In loare din-Japonia. Discurile sale la cinematografe şi În primul
perioada de Început, muzica for- sînt transpuneri cu ajutorul sin- rînd În căminele noastre, graţie
maţiei avea la bază o atmosferă tetizatoarelor, a unor opere de discurilor şi casetelor. Nu tre-
susţinută de efecte sonore. Cu compozitori valoroşi, precum buie să -i uităm pe tehnicienii şi
timpul Însă, muzicalitatea forma- Stravinsky, Ravel etc. Realizările inginerii care se luptă pentru a
tiei a atras atenţia publicului, as- sale sînt de o valoare excepţio- realiza noi instrumente electro-
tăzi fiind una dintre cele mai au- nală, atît tehnică cît şi muzicală. nice, pe compozitorii şi muzicie-
diate formaţii de muzică electro- Datorită exigenţei deosebite cu nii de pretutindeni, care Iu-
nică. Printre momentele impor- care Îşi ascultă Inreqistrările, crează atît la obţinerea de su-
tante de reţinut, concertele din Isao Tomita nu a publicat decît nete noi prin programare, cît şi
Statele Unite din 1975 cu ocazia puţine discuri, dar fiecare adu- la realizarea de lucrări noi. Toti
cărora s-a imprimat un dublu al- cîrdu-i, dacă mai era nevoie, re- aceştia păşesc pe tărîmul antici-
bum denumit "Encore", de o va- cunoaşterea de cel mai bun rea- paţiei În muzică, modelează as-
loare ridicată. lizator de transpuneri, cu ajuto- . tăzi muzica de miine.

ALMANAH ~~
ANTICIPA:rIA ~
72
PREMIILE CONCURSULUI ANUAL
.DE LITERATURĂ ŞI ARTĂ
DE ANTICIPAŢIE
TEHNICO-ŞTIINŢIFICĂ,
EDIŢIA 1987 .

entru schiţă - "La marginea noptii"; autor tomadei"; autoare Mihaela Muraru-Mânckea,

P Dragoş Vasilescu (Craiova), pentru po-


vestire - ,,Dosar 74"; autor Cristian M.
Teodorescu (Bucureşti), pentru nuvelă -
"Curcubeu pe cer"; autor Viorel Pirtigras
(Bucureşti). Premiul pentru cea mai bună publica-
tie de profil a fost acordat revistei "Helion"·[Timi-
şoara); premiul pentru cel mai bun animator i-a re-
venit lui Ion lie Iosif ,(Craiova), iar premiul de
popularitate pentru cea mai bună lucrare pwlicală
(Craiova) şi pentru eseu - "Avangarda repetitiei";
de Doru Pruteanu (Sîngeorz Băi). Premiul spe- i s-a atribuit lui Mihail Grămescu pentru lucrarea
cal aI juriului i-a fost decernat lui Constantin "Lmbra tigrulw~.
Cozmiuc (TImişoara) pentru lucrarea "Timpul La sectiurea arte vizuale, premiul I li s-a acor-
este umbra noastră": Cu premiul UniuniiScriitori- dat ex aequo autorilor Andi Scărlătescu (Tîrgo-
lor a fost distinsă'povestirea "Inceput de anotimp vişte) şi Abruda Traian (Timişoara). Premiul II:
ploios la Ezary": scrisă de Marian Truţă (Bucu- ex aequo Cornel Ionicelli (Galaţi) şi Călin Popo-
reşti).. viei (Bucureşti), Premiul IIIpentru arte plastice i-a
Au acordat, de asemenea, premii şi o serie de revenit lui Piriigras Viorel (Craiova).
reviste literare: premiul revistei "Amfiteatru"· - Mentiuni speciale pentru arte plastice: Per-
"Selima nu plînge niciodată" de. Alina Unşu- jovsehi Dan, Muraru - Mândrea Mihaela şi
reanu, (Bucureşti); premiul revistei ,,Ateneu' - Andrei Oişteanu.
"August e marţî'<de Alexandru Tom (Craiova); Au fost acordate, de asemenea, premiiîn cadrul
premiul revistei "Convorbiri literare": - "Vecinul concursului anual de traduceri, organizat de cena-
meu" de Sorin Francisc (Galati); premiul revistei c1u1"QJasar'" din Iaşi, cu sprijinul revistei "Ştiinţă
"Cronica'" - "Generalului nu are cine să-i vor- şi tehnică". Marele premiu i-a fost acordat lui Mi-
bească": de Victor Nănescu (Iaşi); premiul revis- hai Dan Pavelescu; premiul I lui Sorin Simion,
tei "Orizont" - "Haustori"·de Lucian ionică (Ti- premiul II - Bogdan Savu, iar premiul III ex ae-
mişoara); premiul revistei "Ramuri"·ciclului "Jocul quo - Ovidiu Nacu şi Nicolae Constantin. ~

MARILE PREMII INTERNAŢIONALE SF


ALE ANULUI 1987
PREMIILE HUGO 1987 PREMIUL COMEMORATIV
Roman: Speaker "for the Dead ION DORU BRANA JOHN W. CAMPBELL 1987
de Orson Scoti Card; nuvelă: {pentru cel mai bun roman al
"Gilgamesh in' the Outback" de anului precedent): A Door Into
Robert Silverberg; nuvelelă: PREMIILE NEBULA 1986 Ocean de Joan S1onczewski.
.Permafrost": de Roger Zelazny; Roman: Speaker for the Dead Locul II: This Is the Way the
povestire: "Tangents" de Greg de Orson Scoti Card; nuvelă: World Ends de James Morrow:
Bear; carte nebeletristică: Tril· ••R'R" de Lucius Shepard; nu- locul III:Speaker for the Dead
lion Year Spree de Brian W. velelă: ••The Girt Who FeU de Orson Scoti Gard,
Aldiss şi David Wingrove; film: Into the Sky" de Kate Wil·
Aliens; editor profesionist: helm; povestire: ••Tangents" de PREMIUL COMEMORATIV
Terry Carr (post-mortem); artist Greg Bear; Grand Master: Isaac PHILIP K. DICK 1987
plastic profesionist: Jim Burns; Asimov. (Pentru cea mai bună carte in
semiprozin: Locus, editat de editie de buzunar a anului pre-
Charles N. Brown; fanzin: Ansi- PREMIUL JOHN W. CAMP- cedent): Homunculus de Ja-
bie, editat de Dave Langford; BELL 1987 mes P. B1aylock.
scriitor-fan: Dave langford; ar- (pentru cel "mai promiţător ta- Locul II: The Hercules Text
tist plastic-fan: Brad Foster. lent): Karen Joy Fowler. de Jack McDeviti.

~ALMANAH
~ ANTICIPATIA
7
PREMIILE LOCUS 1987 (Acordate de Asociaţia Mon- mane): Roman: Die Wallfahrer
Roman SF: Speaker for the dială a Profesioniştilor SF): Pre- de Cari Amery; nuvelă: "Um-
Dead de Orson Scott Card; ro- miul Harry Harrison· pentru kreisungen" de Karl Michael
man F: Soldier of the Mist de promovarea literaturii SF pe Armer; povestire: "Play' Futu-
Gene Wolfe; roman de debut: plan internaţional: Carlo Pagetti re" de Rainer Erler; traducător:
The Hercules Text de Jack (Italia) şi Wolfgang Joschke Lore Strassl; artist plastic: Klaus
McDevitt; carte nebeletristică: (R.F.G.); premiile Karel (Capek) Holitzka; premiu special: revista
Trillion Year Spree de Brian pentru traduceri: Annarita Gu- Science Fiction Media; roman
W. Aldiss :şi David Wingrove; arnieri (Italia) şi Wiktor Bukato străin tradus în germană: EI-
nuvelă: "R • R" de Lucius She- (Polonia); premiile Preşedintelui leander Moming de Jerry Yul-
pard; nuveletă: ••Thor Meets World SF pentru independenţa sman.
Captain America" de David concepţiilor despre SF: Patrick
Brin; povestire: "Robot Parrinder (Anglia), Arkadii şi
Dreams" de Isaac Asimov; cu- Boris Strugaţki (U.R.S.5.); pre- PREMIILE SEIUNSHO 1987
legere de proză scurtă: Blue miile speciale pentru realizări în (premiile nationale japoneze):
Olampagne de John Varley; domeniul SF: Tom Olander Roman: (Prisma) de Chohei
antologie: The Year's Best (Finlanda), Elisabeth Gille, Kambayashi; proză scurtă:
Science Fiction, Third Annual Plerre Barbet şi Jacques Goi- ("Calea ferată marţiană nr,
Collection, editată de Gardner mard (Franta), Peter Kuczka 19") de Kosyu Tani; roman
Dozois; artist plastic: Michael (Ungaria), Lino- Aldani (Italia), străin tradus în japoneză: Neu-
Whelan; revistă: The Magazine Adam HoUanek (Polonia), Neil romancer de William Gibson;
of Fantasy and Scienee Fie- Barron, Charles N. Brown şi proză scurtă tradusă: "Press
tion; editură: Ballantine/ Del Marshall B. Tymn (S.U.A). Enter" de John Varley; film:
.Rey. În urma unui referendum, "Brazii" artist plastic: Michiaki
care are loc la fiecare douăzeci . PREMIILE BRITISH SF AS- Satoh; carte nebeletristică: -(la-
de ani, Locus a mai acordat SOCIATION (BSFA) 1987 boratorul SF al doctorului Is-
premii pentru: cel mai bun' ro- (Premiile nationale britanice): hihara) de Dr -Fujio Ishihara;
man SF al tuturor timpurilor: Roman: The Ragged Astro- premiul special Takumi Shi-
Pune de Frank Herbert; idem nauts de Bob _ Shaw; proză bano: Ken Yamaoka.
pentru roman F: The Lord of scurtă: "Kaeti and the
the Rings (trilogie) de J. R. R. Hangman" de Keith Roberts; PREMIILE WORLD FAN-
Tolkien; idem pentru autor de film: A1iens; actă plastică: Keith TASY (WFA) 1987
SF: Robert A Heinlein; idem Roberts. Roman: Perfume (Parfum) de
pentru autor de fantasy: J. R. R. GRAND PRIX DE LA Patrick Suskind; nuvelă: "Ha-
Tolkien. . SCIENCE-FICTION. FRAN- track River" de Orson Scott
CAISE 1987 Card; povestire: "Red Ught"
PREMIUL ARTHUR C. (premiile nationale franceze): de David J. Schow; culegere de
CLARKE 1987 Roman: Rituel du mepris de proză scurtă: Tales of the Qu-
(Pentru cel mai bun roman SF Antoine Volodine; proză scurtă: intana Roo de Jarnes Tiptree,
apărut în Anglia, în cursul anului "Memoire vive, mămolre Jr.; artist plastic: Robert Gould;
precedent - premieră): The morte" de Gârard Klein; pre- premiul special pentru întreaga
Handmaid's Tale de Margaret miul special (pentru eseu): Le creaţie: Jack Finney; premii spe-
Atwood. detroit de Behring de Emma- ciale: Jane Yolen şi Andre Nor-
nuel Carrere, ton.
PREMIUL THEODORE
STURGEON 1987 PREMIUL APOLLO 1987 PREMIILE BRITISH FAN-
(pentru cea mai bună proză Les voies d' Anubis (The Anu- TASY (BFA) f987
scurtă a anului precedent - pre- bis Gates) de TIm Powers. Roman: It de Stephen King;
mieră): "Surviving" de Judith proză scurtă: "The Olympk
Moffett. PREMIILE ROSNY-Ai..,E Runner" de Dennis Etchison;
Locul II (ex-aequo): "Elephant" 1987 ~evistă: Fantasy Tales, editată
ce Susan Palwick şi "l'he Roman: La viile au fond de de Stephen Jones şi David Sut-
Grave Angels" de Richard I'oeil de Francis Berthelot; ton; film: Aliens; artist plastic:
Keams; locul III (ex-aequo): proză scurtă: "Memoire vive, J.K. Potter; premiul special:
" Pretty 80y Crossover" de memoire morte" de Gerard Charles L. Grant.
Pat Cadigan şi "The Uons Are Klein.
Asleep This Night" de Ho-
ward Waldrop. PREMIILE KURD LASSWITZ
1987,
PREMIILE WORLD SF 1987 (Premiile nationale vest-ger-

ALMANAH ~

74 ANTICIPAŢIA <::;
ISAAC ASIMOV

CUM ÎMI SCRIU


CĂRTILE
,
In cadrul literaturii ştiinţifico-fantastice contemporane, Isaac Asimov, prolific şi binecunoscu
popularizator pe teme stiinţifice şi autorizat scriitor de science-fiction, ocupă un loc distinct. Pînă
În prezent el a scris şi coordonat nici mai mult, nici mai puţin decît .._ peste 305 cărţi. Dintre
acestea, aproximativ 188 abordează teme neliterare, În special $fiinţifice, scriind, În acelaşi timp
şi cărţi de istorie, geografie, mitologie, umor, chiar poezie, avînd preocupări În domeniul exegeze
şi criticii literare (de exemplu, publică :z volume, aprectabtle ca Întindere, asupra Bibliei şi ope
rei lui Shakespeare). A semnat, de asemenea, J 20 de opere de ficţiune dintre care circa 70 sînt
antologii de povestiri (aparţinînd diferiţilor autori În domeniu), iar restul aparţinîndu-i În ex-
cJusivitate, 2 sînt povestiri, peste 20 colecţii de povestiri science-fiction şi 21 nuvele originale
aparţinînd aceluiaşi gen. Printre ultimele sale creaţii se numără "The Robots of the Dawn"
(1983), .Asimov's New Guide to Science" şi "Opus 300".

resupun că întrebarea ce cu acest punct de vedere). "plutoniu 186'" mi-au apărut din

P i se pune cel mai frec-


vent unui scriitor prolific
este: de unde vă luaţi su-
biectele cărţilor? Şi dacă este
- Dacă motivatiile personaje-
lor sînt neverosimile, pe cine
poate să intereseze, să spunem,
plutoniu 186?
ce în ce mai multe idei, pînă
cînd am ajuns să scriu o nuvelă
intitulată "Th"e Gods Themsel:
ves''.; publicată în 1972. "
vorba de un autor de lucrări de Am rîs cînd am auzit pe unul . Odată mi s-a întîmplat să vi-
science-fiction, întrebarea va dintre autori, presupunînd că sez o carte. La 3 aprilie 1973
suna cam aşa: unde găsiţi icieile memoria îl trădase. Nu există şi m-am trezit după un vis straniu
extravagante? Răspunsul este, nu poate exista ceva care să se- şi imediat i-am povestit soţiei
de cele mai multe ori, simplu: mene cu putoniu 186. Mi-a venit mele Janet care, fiind psihiatru,
mă limitez la a mă gîndi, o dată În minte atunci că aş putea scrie manifestă un vădit interes profe-
şi încă o dată pînă îmi apare o povestire În care să existe sional pentru aceste activităţi
ceva demn de luat în seamă. Nu într-adevăr plutoniu 186. nocturne.
e un lucru uşor şi sotia mea, Ja- Desigur, trebuia să provină Acum cîţiva a--:;am visat su-
net, mă surprinde uneori, pier- dintr-un alt univers, unde legile biectul unei povestiri de fictiune.
dut în gînduri, iar prima sa im- naturii să fie diferite.' Pe Terra Mergeam spre un restaurant ur-
presie, cu toate că sîntem de această substanţă se putea mărind un bărbat care dispărea.
atîţia- ani Împreună, este că su- adapta gradual la legile noastre Aici se afla o canapea cu spa-
făr în acefe momente o durere naturale, ajungînd să fie din ce tele spre mine şi acolo l-am gă-
cumplită. în ce mai instabilă. Dacă am pu- sit întins pe cel care îl urmă-
- Ce ai?, mă Întreabă. tea obţine din celălalt Univers o ream şi' îl zăream din uşă.
- Nimic. Mă gîndesc, Îi răs- cantitate nelimitată de o astfel Mi-am spus în somn: "Ce idee
pund. de materie, am dispune de o magnifică pentru o povestire din
Totuşi, trebuie să spun că nouă şi infinită sursă de energie, seria «Văduva neagră» (la care
adeseori ideea îmi vine de la cei fără nici o cheltuială., Dar, în lucram de peste 10 ani). Cînd
din jur. Aşa, de exemplu, în ziua acelaşi timp, a fost necesar m-am trezit am scris o povestire
de 24 ianuarie 1971, participam să-mi imaginez şi situatii grave în jurul acestei idei de bază pe
la un seminar despre ştiinţă-fie- care ar crea pericolul pentru în- care am numit-o «The Redhead»
ţiune, în cadrul căruia doi autori treaga planetă şi chiar pentru şi am publicat-o în «Ellery Qu-
celebri de lucrări de acest gen tot universul, unei catastrofe de- een's Mystery Magazine»."
discutau probleme de tehnică li- zastruoase. Pentru că, într-un Ctteodată se întîmplă ca un
terară. Unul dintre aceştia susţi- asemenea context, ar fi dispusă editor să mă incite să scriu. De
nea că emotiile şi reactiile omenirea să se dispenseze de o pildă, la 17 martie 1941, John
umane sînt mai importante decît sursă de energie gratuită şi de W. Campbell, editorul revistei
detaliile tehnologice, inclusiv în asemenea importantă? "Astourding Science Fiction"
science-fiction (şi sînt de acord In acest mod, de la expresia mi-a oferit un citat dintr-un eseu

c.~ ~ ALMANAH
.~ .ANTICIPATIA
7
al lui Ralph Wald Emerson care numărul din februarie al revistei lui? Este un lucru putin prob
spunea: "Dacă stelele ar apărea , "II": După cum se vede, pentru bil. Cînd ştiu care va fi fina
doar o. noapte Într-un mileniu, mine, o povestire apare dintr-un indiferent că e vorba de o p
cită credinţă şi veneraţie ar um- cuvînt, o frază, o afirmaţie, o În- vestire sau de o nuvelă, am de
ple sufletul oamenilor!": tîmplare. Sînt ca o sămînţă din un punct de sosire. Nu pot de
AJşvrea să scrieţi o povestire care se naşte povestea Întreagă. să mă pierd de tot.
pe această temă - mi-a spus Dar mi se Întîmplă frecvent că De îndată ce ştiu spre ce ţin
Campbell, explicînd de ce ste- miezul care, într-un anumit fel mă îndrept, scrisul devine foar
lele ar apărea numai o singură constituie Începutul povestirii, uşor. Scriu la maşină atît de r
dată la un mare interval de se transformă mai bine În sfîrşi- pede pe cît pot şi niciodată n
timp, şi ce efect ar avea aparitia tul său. Majoritatea lucrărilor am de făcut decît putine core
lor la o formă de viaţă dotată cu mele sînt, într-o formă sau alta, turi şi acelea de mică impo
inteligenţă. povestiri de fictiune; multe din- tanţă. -
Pe această bază am elaborat tre ele sînt în realitate "nuvele Nu obişnuiesc să-mi reprezi
şi publicat povestirea poliţiste" de tip traditional. Cî- "vizual'" povestirile; nu sînt d
"Night-falr': . teva din nuvelele mele de scien- tat pentru aşa ceva.' Nu descr
Este şi azi povestirea mea cea ce-fiction sînt În întregime nu- personaje şi nici scene dec
mai cunoscută şi a fost creată vele de mister. Dacă doriti cî- j,\tunci cind este foarte necesa
cînd aveam doar 21 de ani. teva exemple, acestea ar fi ••The In schimb, trebuie să aud. I
Fără Îndoială, cazurile pe care Cavas of Steel"; .J954, "The Na- treaga povestire se deapănă
le-am relatat mai sus sînt excep- ked Sun"; 1957 şi mai recent mintea mea În timp ce stau
ţii. In sutele d2 povestiri pe care "The Robots of the Dawn"; 1983, fata maşinii de scris sau a cas
le-am scris, niciodată nu m-au Chiar acele povestiri de scien- tofonului şi atunci aud mai al
ajutat comentariul unui caz, un ce-fiction care nu sînt întotdea- dialogurile. Este ca şi cum
vis, sugestia unui editor sau alt- una fantastice contin totuşi ele- neva din interior mi-ar dicta te
ceva asemănător. Aşa cum spu- mente de această natură. Există tul, iar eu aş dactilografia rap
neam, la Început este vorba mai frecvent în cadrul acestora ceva ceea ce aud. Aceasta este exp
ales de o meditaţie continuă ce trebuie găsit sau descoperit, caţia faptului că lucrările rre
asupra unor probleme. De o persoană; un loc, un motiv tind spre conversatie mai mu
exemplu, pot să mă gîndesc la o special... Adică eu trebuie să decît spre actiune, spre dia
descoperire ştiinţifică şi mă În- imaginez sfîrşitul, artificiul, sur- guri decit spre fapte. De acee
treb: "Ce s-a întîmplat dacă? ..u . priza care să-I capteze pe citi- uneori am primit critici din pa
(What if?, este chiar titlul unei tor. tea unor persoane care (pres
cărţi a lui Asimov). De Îndată ce ştiu cum să ter- pun) ştiu să scrie mai bine dec
Prin 1956 se vorbea mult de min mă simt liniştit. Următorul mine şi care, în consecinţă,
calculatoare. Cele existente pas este să descopăr de unde simt autorizate să-mi reproşez
atunci erau încă rudimentare să încep. Cu privire la acest lu- lipsa de actiune, de descriere
comparate cu. cele de azi, dar cru îmi amnintesc Întotdeauna de caracterizare a personajel
puteam să ne Întrebăm pînă ce mi-a spus o dată editorul operelor mele.
unde o să ajungem în perfecţie- John W. Campbell: "Dacă după Dar ce pot să fac? Asta 'es
narea lor. Şi am început să mă ce îocepi o povestire te loveşti realitatea şi nu cer nimănui
gindesc. "Pînă unde? Vor ajunge de difcultăti este pentru că ac- mă urmeze.
să facă aşa sau .altfel? Vor În- tiunea Începe prea devreme; De aceea, fie spus, am an
trece oamenii? In sfîrşit, am este de preferat să Începi de mite retineri În a scrie artico
imaginat ceea ce pentru mine mai Încolo..."<Astfelcă eu derna- ca cel de fată. Niciodată nu a
era singura concluzie posibilă. rez actiunea din punctul cel mai asistat la cursuri şi nici nu a
Am scris atunci .•The last ques- avansat şi nu întîrzii mult pînă citit cărţi despre cum trebuie s
OOn";ce s-a publicat în numărul să-I găsesc. Doar, atunci cînd am scrii. M-am specializat În chim
din noiembrie 1956 al revistei În sfîrşit - finalul şi Începutul - şi nu în literatură engleză.
"Science Fiction Quartely": mă pun pe scris. De aici se înţelege că nu sî
Este povestirea mea preferată Pentru a fi sigur de rezultat o autoritate în această materi
dintre toate cele scrise şi publi- Încerc să nu am nimic Între Nu pretind că ştiu cum se scr
cate pînă acum. aceste două extreme, exceptînd şi nici nu mă propun - sub ni
Mă Întreb, de exemplu, ce poate citeva vagi fragmente de o formă - ca model pentru înc
s-ar Întîmpla dacă calculatorul conversatie în memorie. pători. Presupun că pot fi lu
ar ajunge să fie atît de comun şi' Obişnuiesc să elaborez tot ar- drept un model detestabil pe
să facă parte din viata oameni- gumentul - inclusiv cel al unei tru că oricine ar Încerca să fac
lor atît de mult, încît aceştia să nuvele atît de complexe ca "The ceea ce fac eu este condamna
uite a calcula mintal sau cu hîr- Robots of the Dawn": să provoace incurcături.
tia şi creionul şi chiar orice altă Gîndesc mal înainte doar Repet, deci, că fac ceea c
posibilitate de a face calcule fără scena următoare pînă ce, fac pentru că este singurul lucr
calculatoare. Nu mi-a trebuit aproape de sfîrşit, ultimele mo- pe care-l ştiu face.
prea mult timp să ajung la apre- mente ale cărţii se accentuează
cierea că o asemenea problemă singure şi este aşa cind ştiu că Prezentare
ar putea fi tratată sub un unchi mai am putin pînă cînd termin. traducere şi adaptare dup
satiric şi aşa am scris "The Fee- Ce se Întîmplă dacă mă îm- "Le Courrier de [,UNESCO'"
ling of Power"; ce a apărut în potrnolesc la jumătatea drumu- de GABRIELA DUŢU

ALMANAH ~

76 ANTICIPAŢIA ~
NOUA LITERATURĂ SF
DIN R.D. GERMANĂ
OLAF R. SPITfEL

ăzboiul ca temă de scien- poate pretinde să-şi rezolve verzi pentru făptaşi (1985) de

R ce-fiction? Ludwig Turek


i-a consacrat romanul
Glonţul de aur, apărut
tema corect din nunet de ve-
dere social. In al doilea rînd, i se
cere prea mult anticipaţiei, şi
Încă În 1949 şi plasat astfel la În- anume, să prefigureze solutii în
ceputul unei linii traditionale În cadrul unor alternative sociale,
Hannes Hiittner,
(1985) de Hainer Fuhermann,
Pentru Dumnezeu nici o cu-
Meduza

loare (1983) de Hans-Ulrich Lă-


demann sau ~iritul lui Nas-
anticipaţia din R.D.G., intere- respectiv să le intuiască atunci reddin Effendl (1984) de Ale-
sată de problemele progresului cînd aceste soluţii le scapă înşişi xander Krăger - dezvoltîndu-se
social şi de toate pericolele ce oamenilor de ştiinţă sau p4mifi- şi prin calităţi stilistice corespun-
ameninţau reconstrucţia paşnică catorilor activităţii sociale. In al zătoare e un fapt real. Să mai
a unei ţări puternic distruse de treilea rînd, chestiunea formală Înregistrăm totodată o tendinţă,
chiar războiul abia Încheiat. Plnă a locului şi timpului În SF este mai puternică, şi anume Că
şi În romanele de aventuri din absolut fără importantă pentru aventura (element important al
SF-ul anilor '50-'60 nu s-au pier- natura, calitatea şi relevanta te- genului) invadează temele rele-
dut din vedere Întrebările gene- melor alese (oare fabulele cu vante din punct de vedere so-
rale, privitoare la destinul ome- animale ale lui Lessing intere- cial, iar în unele lucrări aceste
nirii. Atunci cînd. pe la mijlocul sează doar pe zoologii de azi?). teme sînt aproape lnlăturate,
deceniului al şaptelea, genul s-a Să formulăm iarăşi acel reproş bunăoară În Solii infinitului
orientat cu prioritate spre rapor- nefericit? Fireşte că nu, şi În nici (1984) de Paul Ehrhardt, Ener-
turile interumane şi spre realita- un caz pentru un autor care s-a gie pentru Centaur (1983) de
tea socială, el n-a neglijat ches- străduit să dezvolte o altă temă. Alexander KrOger, Inspecţia sl-
tiunile esentiala. Karl-Heinz Tuschel, În roma- guranţei . spaţiale (1984) de
Nu cu ambitia unei ••prognoze nul său din 1974 Enigma Karl-Heinz Tuschel sau Eden
politice":s-au dedicat autorii din Sigma, pune Întrebarea: "De City. oraşul uit,irii (1985) de
R.D.G., În anii '70, viitorului unde această siguranţă că totul Reinhard Kriese. Intr-o serie de
paşnic, ci spre a răspunde unei se termină bine? Poate pentru aventuri spaţiale, categoria de
dorinte (detaşarea de griji) şi că sintem obişnuiţi ca majorita- progres nu apare decît sub
unei Încrederi Încetă tenite în tea problemelor să se rezolve'?' forma numărului crescînd al uni-
constiinta socială. Dar s-a putut Şi Eberhard Panitz în Perioada tatilor astronomice parcurse şi
observa şi tendinta anticipaţiei glaciaţiunii (1983), şi Fritz Ru- intereseaZă nu conflictele interu-
noastre de a "rezolva"· uşor o dolf Fries în Un imperiu me- mane, ci, la fel ca În anii '50,
asemenea problemă, prin simpla dieval strămutat (1984) au lupta eroică a omului cu natura
eludare, printr-un salt peste schitat În anii '80 variante posi- şi cu tehnica. rebelă. Vechea
timp care lăsa la o parte toate bile ale unei dezvoltări În care contradictie a SF -ului din
neplăcutele conflicte actuale, nu totul ••se desfăşura bine": R.D.G. între literatura de aven-
spre a se ajunge 'de-a dreptul Asemenea modele imaginare lo- tură pură şi literatura orientată
Într-un viitor fără războaie şi lip- vesc În indiferenta Îndelung cul- cu prioritate spre teme sociale
sit de contradictii. O dată cu re- tivată, şi o fac indiferent de va- actuale reînvie astfel şi se poate
proşul său În acest sens, critica loarea lor sau de probabilitatea observa iarăşi cu pregnantă.
noastră mai veche a formulat şi ori improbabilitatea respettivei Unele romane de anticipatie
recomandarea şcolărească privi- fantezii catastrofice. Totuşi, ma- aventuroasă din deceniul opt au
toare la o aşa-zisă nevoie de a joritatea autorilor SF din R.D.G. reuşit totuşi să facă dovada că
plasa actiunea scrierilor SF s-au îndepărtat În deceniu) nouă aventura şi angajamentul serios
într-un viitor nu prea îndepărtat, .de acele teme sociale mari prin nu sînt aprioric În contradictie,
pentru ca actualele probleme să care se făcuseră, de fapt, cunos- iar sinteza lor e o problemă a
fie mai bine prinse şi mai exact cuti. Că anticipaţie noastră des- calităţii artistice şi se leagă de
urmărite. coperă, totuşi, probemele de fie- talentul literar al autorului.
Recornandarea nu a dat rezul- care zi - de exemplu în Soarele
tate. In primul rînd, literatura nu cinci (1985) de Heiner HUfner, Traducere de
trebuie concepută ca o operatie Nemuritorii. (1984) de RADU ŢUCULESCU
comandată, iar autorului nu i se Ernst-Otto Luthardt, Picături

~ALMANAH
~ ANTICIPATIA
77
SCRIITORUL ŞI EPOCA SA
In vara anului trecut, la Moscova, a avut
CUM VĂD loc o conferinţă internaţională intitulată:
•.Anticipaţia tehnico-ştiinţifică şi viitorul
omenirii", care a reunit participanţi din 17
SCRI.ITORII ţări. Revista moscovită "Nedelia", supliment
al ziarului guvernamental .Jzvestia", a adre-
sat unora dintre ei invitaţia de a răspunde la
DE LITERATURĂ CÎteva întrebări privind acest gen de litera-
tură. A rezultat un gen de masă rotundă la
care au paticipat:
ŞTIINŢIFICO- Frederik Pohl (S.U.A.), vicepreşedinte al
Organizaţiei mondiale a scriitorilor de lite-
ratură de anticipaţie tebnico-şuinţiflcâ, autor
FANTASTICĂ a peste 30 de romane ŞI povestiri, printre
care "Vînzătorii de cosmos".
Alan Dean Foster (S. U.A.), scriitor şi sce-
LUMEA REALĂ narist, laureat al mai multor premii interna-
ţionale. A scris circa 40 de cărţi cu tematică
ştiinţifico-fantastică. După scenariile sale s-a
turnat, de exemplu, filmul "Războiul stele-
lor".
DE CE SCRIEŢI LITERA- Herbert Franke (R.F.G.), profesor de ma-
TuRĂ SF.? tematică, chimist, autor al unor lucrări de fi-
Frederik Pohl: Cîndva i s-a zică teoretică şi cibernetică aplicată, teoreti-
pus aceeaşi Întrebare şi lui Ar· cian în domeniul psihologiei organizării pro-
thur Clarke. EI a răspuns: .Pen- ducţiei. A scris, printre aj!ele, "Capcana de
tru că nici un alt gen de litera- sticlă" şi "Ygrek minus .
tură nu reflectă realitatea". Eu Harry Harrison (Irlanda), membru în Co-
sînt Întrutotul de acord cu el. mitetul Executiv al Organizaţiei mondiale a
Cea mai importantă realitate de scriitori/or de literatură s.f., laureat al unei
care ne izbim astăzi este faptul Întregi serii de premii naţionale şi internaţio-
că lumea se schimbă sub ochii nale. Una din cărţile sale poartă titlul "Zbor
noştri. Ori, literatura de antici- de antrenament".
paţie relatează tocmai despre Deana Ciaviano (Cuba), autoarea cărţi-
aceste schimbări. lor: "Planeta iubirii", "Istorisiri minunate
Harry Harrison: Da, acesta pentru adulţi", "Lumi pe care le iubesc".
este cel mai bun mijloc de a ex- Josef Nesvadba (Cehoslovacia) a scris nu-
plica lumea. meroase cărţi de literatură de anticipaţie
Patrice Duvic: Mie îmi place tehnica-ştiinţifică printre care: "Secretul sta-
pur şi simplu să mă joc cu irna- tuii de aur a lui Budha", "Creierul lui Ein-
ginaţia şi să născocesc ceea ce stein",
Încă nu există, dar care mie mi Patriee Duvic (Franţ/l), reprezentant al ti-
se pare totuşi real. nerei generaţii de scriitori francezi de litera-
Alan Dean Foster: Genul de tură de anticipaţie tehnico-ştiinţifică. Dintre
literatură s.f. îmi permite să cărţile lui cele mai cunoscute sînt: "Peştele
scriu ceea ce vreau, şi să gîn· pilot" şi "Staţie finală".
desc cum îmi place. John Brunner (Marea Britanie), autor a
Herbert Franke: Eu sînt om peste 20 de romane printre care "Patratele
de ştiinţă- şi consider că toţi cei din oraşul şahului" şi culegeri de povestiri.
care activează În domeniul cer-
cetării ştiintifice trebuie nu nu-
mai să muncească În specialita-
tea lor, dar să prevadă şi urmă- problemelor. le-a insuflat unor pacienţi aflaţi
riie acestei munci. Cu ajutorul li- Deana Ciaviano: Spre litera- în stare de hipnoză că ei ar
teraturii de anticipaţie tehni- tura s.t. mă atrage dorinta de a avea un singur corp comun.
co-ştiintmcă, în tara oamerutor explica acele întîmplări şi eveni- După ce i-a trezit l-a trimis pe
pot fi puse probleme şi explicată mente pe care oamenii le mai unul din ei în camera alăturată,
esenta şi cauzele 10L Spre deo- consideră şi astăzi supranatu- iar pe celălalt l-a retinut în încă-
sebire de ştiinţă, În literatură se rale, "vrăjite": Deşi ei deţin deja perea În care se afla el Însuşi.
vehiculează nu notiuni ab- explicaţii logîce, ştiinţifice pentru Cînd acesta a fost ciupit de me-
stracte, ci absolut reale. Şi acele evenimente. Ca exemplu, dic a simţit durere şi cel trimis
aceasta este calea cea mai vă voi relata despre un experi- în camera vecină şi pe corpul lui
dreaptă care duce la întelegerea ment interesant. Un psihiatru a apărut chiar semnul ciupiturii.

ALMANAH ~~
ANTICIPATIA ~
78
PROGRESUL ,ŞTIINŢI FI- devăr, aceasta este problema .ată în continuare informatica,
CO-TEHNIC A SCHIMBAT principală şi de rezolvarea ei de- ştiinţa despre calculatoare, ro-
ÎNTR-O MĂSURĂ NEBĂ- pinde viitorul nostru. Pe de o botizarea, crearea inteligentei
NUIT DE MARE CONDIŢI- parte, omul nu se poate deba- artificiale. Toate acestea vor
ILE DE VIAŢĂ ALE OMU- rasa de instinctele sale şi ca ur- schimba în mare măsură nu nu-
LUI. DAR REVOLUŢIA ŞTI- mare nu se poate adapta la rit- mai cultura, dar şi modul nostru
INŢIFICO-TEHNICĂ NU mul de dezvoltare al ştiinţei şi de a gîndi.•iată numai un singur
L-A GĂSIT OARE NEPRE- tehnicii. Pe de altă parte, există exemplu. In momentul de fată
GĂTIT? teoria stresului şi a adaptării la cultura noastră este bazată pe
stres, care susţine că omul se limbile vorbite. Calculatorul ne
Alan Dean Foster: Progresul poate conforma condiţiilor date va permite să transmitem infor-
ştiinţifico-tehnic depăşeşte cu şi, deci, schimba. . matia sub formă de imagini. Pe
mult realităţile noastre sociale. Deana Ciaviano: Nu încape scurt, noile descoperiri vor face
. In anumite cazuri, eu aş corn- . îndoială că omul s-a schimbat posibilă crearea unei noi armonii
para omul contemporan, care dar nu şi din punct de vedere între om şi lumea ce-I Încon-
se foloseşte de rezultatele revo- biologic, ci numai intelectual. joară
luţiei tehnico-ştiintifice, cu omul Dar e clar că el nu este pregătit Frederik Pohl: Calculatorul
epocii de piatră căruia i s-ar fi pentru dezvoltarea explozivă a va deveni un bun necesar fiecă-
dat o puşcă şi grenade şi l-ar fi tehnologiei- Şi natural, o dată cu rui om. EI se va afla în perma-
lăsat să se folosească de aces- declanşarea revolutiei tehni- nentă la purtător sau poate-i va
tea după bunul său plac. Este co-ştiintifice omul a fost supus fi chiar implantat în creier, pen-
clar că el ar fi vînat animale cu unui puternic şoc emoţional ale tru ca omul să deţină mai multă
aceste arme, dar s-ar fi rănit căror rezultate sînt stresul şi de- informatie şi să poată gîndi mai
destul de des şi pe sine. Cum să reglările sistemului nervos. Ra- repede. Cred că aceasta se va
I înlăturăm acest decalaj? Pro- ţional, noi sîntem pregătiţi pen- întîmpla încă în timpul vieţii ce-
;. blema este complicată. Poate tru progres dar sufleteşte nu, lor ce s-au născut în anii '80.
accelerind şi ridicînd nivelul de deoarece multe milioane de ani Viaţa omului va deveni mult mai
pregătire generală în întreaga am trăit in mediul natural, cel activă, mai creatoare şi ca ur- .
IUI}1e? tehnologic ne este străin. mare, cred eu, mai fericită.
In cele mai multe cazuri, Herbert Franke: Eu sînt de Alan Dean FOst:er:Acum se
omul, pur şi simplu, nu este pre- acord cu Deana. Se ştie că' anu- lucrează la crea,.rea calculatoare-
gătit pentru progres. El dă do- mite tipuri de comportament lor-traducători. Intr-o etapă ulte-
vadă de acest lucru la fiecare uman sînt orientate spre viaţa în rioară ele vor fi dotate cu dispo-
pas. Principalul exemplu ni-I mediul natural şi nu tehologic. zitive ce vor reproduce vocea
oferă războaiele. Dar nu avem Şi tocmai aici se ridică nume- umană. Pentru prima oară în is-
de ales. Nu există drum de în- roase probleme. Mie mi se pare toria civilizatiei, oamenn care nu
toarcere. Tot ce putem şi sîn- că omul nu poate fi schimbat şi cunosc limbi străine vor putea
tem obligaţi să facem este să ne nici nu trebuie schimbat. Tre- discuta unii cu ceilalti. O altă in-
ajungem din urmă pe noi înşine. buie adaptat nu omul la tehnolo- venţie în curs de elaborare este
Frederik Pohl: Nenorocirea gie ci tehnologia la om. legătura prin sateliti. Eu pot
constă în aceea că noi reactie- suna de la mine de acasă în
năm mult prea tîrziu fată de DUPĂ PĂREREA DUM-
orice colt al lumii fără nici un fel
schimbările mari: naturale, so- NEAVOASTRĂ, CE DESCO- de telefon. O dată cu aparitia
ciale, tehnologice, atunci cînd PERIRI FĂCUTE ÎN VIITO- unor sateliţi puternici, contac-
multq dintre ele devin ireversi-. RUL APROPIAT VOR IN- tele dintre oameni vor deveni
bile. In momentulde fată, ne iz- FLUENŢA RADICAL VIAŢA mai simple şi mai rapide. Şi
bim fată în fată cu urmările folo- NOASTRĂ? aceasta este minunat: cu cît oa-
sirii iraţionale a tehnologiei in- meiiii stabilesc mai multe relatii
dustriale: ploile acide, 'creşterea John Brunner: În primul rind între ei cu atît vor avea mai
periculoasă a temperat urii pe crearea inteligentei artificiale (bi- multe în comun. Toate acestea
suprafaţa Terr,ei, poluarea at- neînteles .deosebită de aceea a se vor petrece, după părerea
mosferei şi a mediului înconjură- omului). In al doilea rînd, dez- mea, în următorii 50-60 de ani.
tor în totalitatea lor. voltarea ingineriei genetice. Patrice Duvic:-Iar în următo-
Noi totdeauna aşteptăm întîi Josef Nesvadba: Cred însă rii 15 ani, cred eu, se vpr edita
catastrofele şi numai după să sînt puţini cei cărora aceasta cărţi scrise pe dischete. In cazul
aceea începem să acţionăm. să le convină şi numai pentru în care cartea va fi într-o limbă
John Brunner: Vreau să .ci- faptul că vor apare mutanţi. străină pe o altă dischetă se va
tez fraza devenită clasică, spusă ~rbert Franke: VIaţa oa- afla programul pentru traduce-
cîndva de Alvin Toffler: "VIitorul menilor se va schimba, fără în- rea ei. In momentul de fată în
se apropie mult prea repede şi doială, dacă noi vom rezolva toate ţările lumii trăiesc atîţia
nu aşa cum ne-am fi aşteptat problema energiei. Cu ajutorul scriitori de literatură de anticipa-
noi": Problema adaptării omului acesteia vom putea realiza ţie încît noi nu mai ştim cine şi
la dezvoltarea tehnologiei, după multe din proiectele la care în ce scrie. Noi niî'reuşim să ne ci-
mine, este cel mai important as- prezent visăm numai: călătorii tim reciproc cărţile. Poate calcu-
pect al anticipaţiei tehnico-ştifn- interstelare, cucerirea altor pla- latorul ne va uşura colaborarea?
ţifice. nete. Pe lîngă aceasta este deo-
Josef Nesvadba: Da, tntr-a- sebit de necesar să fie dezvol- ÎN CE MĂSURA, DUPĂ

~ALMANAH
<:::?J.I: ANTICIPAŢIA
7
pAREREA DUMNEAVOAS- am terminat de citit «Corabia fe- lui şi revoluţiei tehnico-ştiintjfic
TRA, ESTE EFICIENTA IN- recată». Tu ai dreptate, noi dis- Dacă într-o operă beletristic
FLUENTAANTIUTOPIEI, A trugem lumea. Trebuie făcut una din lucrările cotidianulu
R6MANULUI-AVERTlSMENT, ceva. Nu mai trebuie pierdut este ignorată, această operă
DE EXEMPLU ..451° FAH- nici un minut": poate fi considerată slabă.
RENHElt.. AL LUI R. Josef Nesvadba: Iar eu cred A1an Dean Foster: Intr-ade
BRADBURY? că antiutopiile sînt deja un gen văr, aceste noţiuni nu pot fi des
depăşit; se citesc din ce în ce părţite, tot aşa cum nu pot
Frederik Pohl: Că asemenea mai puţin. Cred că omenirea priviţi separat maşina electro
romane exercită o anumită influ- are nevoie de o nouă utopie. nică de calcul şi Omulcare o de
enţă nu încape nici o Îndoială.. serveşte. Computerul este im
Doar una dintre principalele sar- CE .TENDINTE REMAR- portant ca obiect al muncii ş
cini ale anticipaţiei tehnico-ştiin- CATI IN ANTICIPAJIA ŞTI- creaţiei, iar omul ca subiect a
ţifice este nu să prezică viitorul INTIFICO-TEHNICĂ CON- ei.
ci să avertizeze asupra pericole- TEMPORANA? Patrice Duvic: Important
lor ce ne pîndesc. Odată Brad- este următorul lucru: tehnologi
John Brunner: Există cîteva va fi folosită in scopuri bune sau
bury a fost Întrebat dacă roma-' direcţii care, după părerea mea,
nul său ,,451 Fahrenheit" nu promit să fie fructuoase. De
0 rele? .
este cumva o descriere a lumii exemplu, tînărul scriitor ameri- Herbert Franke: De acee
viitoare? EI a răspuns: "Nu, nu. can Wiliam Gibson işi constru- · tehnologia ne obligă să privim
Pe mine nu mă interesează pre- ieşte multe din cărţile sale pe · mult mai atent omuL.
zicerea viitorului, eu doresc subiecte de viitor, cind armonia, Deana Ciaviano: Din păcate
doar să Împiedic instalarea unui colaborarea internaţională se va standardele noastre morale ră
asemenea viitor"; min în urma timpului: progresu
dezvolta tot mai mult. • ştiinţifico-tehnic se dezvoltă ra
Alan Dean Foster: Mie mi A1an Dean Foster: In mo-
se pare imposibil ca o carte să mentul de,faţă in literatura de pid, noi - nu. Noi uităm adesea
exercite influenţă asupra mai anticipaţie, şi mai ales in cea so- de umanismul comportamentu
multor oameni. Sînt, desigur, şi vietică, se manifestă un mare in- lui .public. Şi aceasta priveşt
excepţii. De exemplu, "Şocul vi- teres pentru relaţiile dintre oa- toate ţările lumii. Să luăm, de
itorului" al lui Alvin Toffler sau meni- Sistemul "om-om'" preo- exemplu, familia - cea mai slab
cartea de sociologie a Tatianei cupă scriitorii mai mult decît sis- verigă a societăţii. A crescut. nu
Zaslavskaia. mărul divorţurilor, oamenilor l
temul "om-maşină". A devenit
Herbert Franke: Deşi litera- din nou populară ,,fantastica li- vine tot mai greu să, se iu
tura nu poate schimba lumea, mitei apropiate"; care priveşte bească. E nu doresc să aibă co
totuşi cu ajutorul ei lumea poate ziua de miine şi nu un viitor h pii, deoarece n-au timp să se
fi mai bine înţeleasă. De aceea, depărtat. ocupe de educaţia lor fiind im

influenta exercitată asupra min- plicati in rezolvarea altor nenu
Frederik Pohl: In prezent, în mărate probleme. Toate acestea
ţii omeneşti de asemenea antiu- lume există in jur de două mii
topii cum sînt "Minunata lume de scriitori de literatură de anti- le provoacă suferinţă soţilor ş
nouă" a lui Hakslee sau "Anul cipaţie şi după cum se pare, fie- produc suferinţă societăţii. Est
1984" a lui Orwell nu intră În care merge pe un drum şi Într-o necesar să se acorde mai mult
discuţie. atenţie relatiilor interumane, să
cirecţie proprie. · privim mai mult înăuntrul nos
Deana Ciaviano: Asemenea Harry Harrison: Aş dori să
romane îi obligă pe oameni să adaug că numai in S.U.A. apar tru, să ne analizăm ca personali
reflecteze la problemnele sociale zilnic trei romane de anticipaţie. tate, să ne străduim mai mul
şi politice existente atît în tara Acest gen de literatură repre- să -i intelegem pe altii.
lor cît şi peste hotare. Dacă an- zintă in S.U.A. 10 la sută din to- John Brunner: Un prejudici
tiutopii\e nu pot schimba istoria, talul lucrărilor literare publicate. cu nimic comparabil provoacă
în schimb pot influenta persona- Dar nivelul majorităţiicărţilor de aceia care ignoră normele mo
lităţile care ar putea să facă acest fel este extrem de scăzut. rale, cărora le este indiferent
aceasta. soarta omenirii. In urmă cu
E bine dacă într-un an se intll- multi ani am scris romanu
Harry Harrison: E1e-iaverti- nesc una-două cărţi care merită
zează pe oameni referitor la p0- să fie citite. . "Chemarea diavolului": Titlu
sibilele catastrofe şi cheamă la mi-a fost sugerat de replic
acţiune neintirziată. unuia din personajele piesei lu
CE IMPORTANTA PRE- Bemard Show "Candida": "Este
John Brunner: Pentru a con- ZINTA ASPECTUL MORAL
firma doresc să dau un exmplu chemarea diavolului să supună
~L ACTIVITAT" UMANE sufletul omului": Lucrînd la
din modesta mea experienţă. IN CONDIT"LE PROGRE-
Terminînd de scris. romanul SULUI ŞTIINTIFICO-TEH- această carte mă intrebam: în
..Corabia ferecată" despre ur- NIC? ce constă răul in zilele noastre?
mările poluării mediului îrx:onju- Şi am ajuns la concluzia care nu
rător am făcut o vizită la confe- Frederik Pohl: Ce este mai m-a înşelat niciodată: rău este
deraţia scriitorilor de anticipaţie important: să mănînci, să bei atunci cînd omul este tratat ase-
tehnic o-ştiinţifică din S.U.A. sau să respiri? O Întrebare stra- menea unui obiect.
Acolo am întîlnit doi oameni- nie nu-i aşa? Dar tot la fel de in-
Traducere şi adaptare d.
care îmi citiseră deja cartea. Şi disolubilă este şi legătura dintre
ei mi-au spus: "John, noi tocmai aspectul moral al activităţii ornu- MIRCEA" PODIN..,

.ALMANAH ~r-
ANTICIPAŢIA
80 - (',.
1"'-----MEDAlIO
BOGDAN FICEAC

t"ft e tinărul bine legat, cu .o figură adolescentină şi cu ochii iscodi-


tort - l-am descris etc: foarte sumar pe fizicianul şi prozatorul
SF, Bogdan Ficeac (născut in Piteşti la 31 1/1 1958) - mi-I amintesc din
anii săi de liceu, cind in calitate de profesor de fizică, intuindu-i cstit«:
ţile intelectuale deosebite şi receptivitatea pentru nou l-am orientat
.vectoriel" spre Facultatea de Fizică din Bucureşti la care a pătruns, de
altfel, in fruntea listei. După absolvirea facultăţii (secţiile Biofizică, La-
seri) .a lucrat timp de doi ani la Institutul de Reactori Energetici Piteşti.
Iar din 1985 s-a transferat la I.PA Bucuresti. Cind in mai 1983 a luat fi-
inţă la Piteşti Biblioteca Anticipaţia (a revistei ARGES), alături de re-
dactorul-şef Sergiu 1. Nicolaescu am fost unul dintre cei care i-au susţi-
nut "a!ipile" debututu! cu povestirea ,.Păsările". Speranţele investite nu
s-au lasat aşteptate. In acelaşi an.1 se acordă premiul revistei "Magazin"
(cu prilejul Concursului anual de literatură de anticipaţie, urmat de alte
premii la ediţiile din anii 1984, 1985.
Facilitatea şi bucuria cu care a scris şi publicat ulterior proză, eseuri,
enigmistică şi umor SF, caricaturi, reportaje şi interviuri in "Argeş",
"Magazin", SLAST, almanahurile "Anticipaţia", "Magazin", "Romănia li-
terară" şi alte publicaţii au făcut ca numele său să devină tot mai cu-
noscut printre cititori. Volumul depus la editura .Atbetros" işi aşteaptă
- cuminte - rindul, in vederea apariţiei.
Ca un produs al "noului val" al SF-ului românesc, Bogdan Ficeac
Ct?nstituie in acelaşi timp' un exponent,exemplar al celor "două culturi
(In sccepţte terminotoqiei lui Ch. Snow) prin (in)formaţia pe care o po-
sedă şi o valorifică in povestirile sete: Talentul şi tenacitatea de care
dispune ii dau dreptul să aspire la noi creaţii literare, in măsură să pro-
beze că pe autostrăzile SF-ului posedă un veritabil "carnet de
conducere".

ALEXANDRU BOIU

STEAUA DIN
POIANA GORUNULUI
u ştiu dacă Întîmplarea prin care am desco- pe mine însumi, să-mi reprim acel atavism psihic

N perit Însemnările acelui necunoscut a fost ce refuză cu încrîncenare demnitatea singurătăţii.


un eveniment fast în viata mea. De multe
rile se multiplică la nesfîrşit, starea de surescitare,
Redau În cele ce urmează Însemnările necunos-
ori, cînd rămîn cu mine Însumi şi Întrebă- cutului, atît cît am putut descifra, notesul fiind în
cea mai mare parte deteriorat de ploi şi de şobo-
obsesiile febrile ce mă cuprind degenerează În lani. Primele pagini lipsesc, dar nu cred Că ar fi
spaimă şi În acele momente Îmi doresc să nu fi gă. avut prea mare importantă pentru cele petrecute
sit niciodată notesul pe jumătate distrus de şobo- în satul de lîngă Poiana Gorunumului. Erau proba-
lani. Deznădejdea şi resemnarea apar de obicei În bil impresii ale drumului de pînă acolo şi ar fi ofe-
noptile cînd stau pe Întuneric, cu ochii deschişi, rit cel mult unele date privind identitatea individu-
fură să pot adormi ore În şir. Du primele semne lui, sau, ceea ce ar fi fost Oarecum interesant ar fi
ale zorilor îmi alungă teama şi un entuziasm inex- dezvăluit mobilul venirii lui În sat. Din citirea şi re-
plicabil mă inundă, mă simt iarăşi capabil (Sămi În- citirea întregului manuscris înclin să cred că nu a
frîng neputinta, să privesc adevărul În fată chiar ajuns acolo Întîmplător. Este chiar posibil să fi fost
dacă, deocamdată, nu-l pot inţelege În Întregime. trimis de autorităţi pentru a confirma sau infirma
Ştiu însă că va veni clipa cînd mă voi elibera de anumite zvonuri ce se răspîndiseră În regiune.
spaimă. Sînt sigur de asta, Atunci poate nu voj lată Însemnările:
mai vrea nici măcar să aflu cine a fost individul ale
cărui însemnări le-am găsit în podul casei părăsite " ...s-a aplecat far,) !><l incerce măcar să-şi ascundă
din Poiana Gorunului, ce a devenit el, sau în ce fel zîmbetul şiret. Am inteles că nu puteam afla mai
l-au marcat Întîmplările povestite în jurnal. Atunci multe de la el. Cotrobăi cîteva clipe prin desagă ŞI
voi fi cu adevărat liber, voi fi reuşit să 'mă Înving scoase o bucată de pîine, slană şi o ceapă. Le

~~AlMANAH
,~ ANTICIPATIA
81
I MEDALION
puse pe masuta de lîngă geam şi zdrobi ceapa cu Fila următoare este ruptă. Din frînturile de cu-
pumnul făcîndu-mi semn să mă servesc. L-am re- vinte păstrate pe resturile de la cotor nu se poate
fuzat. Trenul Începuse deja să Încetinească şi o lu- deduce nimic inteligibil, aşa că am renunţat să le
minită palidă, mai mult o părere, apăruse din mai transcriu. In ceea ce priveşte fragmentul, ţin
bezna nopţii undeva în fală. M-am ridicat să-mi iau să adaug cîteva observaţii:
geamantanul sprijinindu-mă de spătarui banchetei 1. Modul în care s-a comportat autorul jurnalu-
- vagonul se zgilţîia Îngrozitor - şi În timp ce-mi lui, am În vedere aici mai ales faptul că ştia de Si-
Încheiam nasturii pardesiului am încercat o ultimă hastru, îmi Întăreşte presupunerea că nu coborîse
Întrebare: întîmplător în haltă. Pe de altă parte, siguranta de
- Chiar nu vrei să-mi spui de ce ar fimai bine sine, momentele de enervare, dar niciodată, aten-
să ocolesc satul ăsta? . ţiei, niciodată de uimire sau de curiozitate spon-
Zîmbetul i-a dispărut de pe fată. tană, exclud de la sine posibilitatea de a fi auzit în-
- Dragă domnule, tot ai să cobori. Ai numa' tîmplător, în tren, anumite zvonuri care să-I deter-
grijă, ăstora de-aci nu le plac străinii ... mine să renunte la scopul initial al călătoriei •
A Încercat să mai spună Ceva,'dar nu l-am Inţe- 2. Referitor la presupunerea că ar fi fost un
les. Locomotiva şuierase şi eu eram prea enerva1 agent al autorităţilor, care de altfel mi se pare- sin-
ca să insist cu întrebările. Am înşfăcat geamanta- gura plauzibilă, am totuşi unele îndoieli. Ele pro-
nul şi m-am grăbit să cobor. vin, aici s-ar putea să fiu subiectiv, de la modul In
Halta era mizerabiIă. O coşmelie cu o singure care a fost scris jurnalul. Este posibil să fi existat
Încăpere la geamul căreia pîlpîia flacăra unei lămpi şi un raport către superiorii săi, redactat În alti
cu gaz. Cîteva tufe uscate de trandafiri demon- termeni, dar nu am reuşit să dau de urma lui. Ori-
strau o oarecare preocupare pentru salvarea apa- cum, singurul lucru cu adevărat important pentru
rentelor. Singurul lucru ce distona cu sărăcia din desfăşurarea ulterioară a evenimentelor este că
jur era felinarul. Din fier forjat, proaspăt vopsit, autorul Însemnărilor pare să fi avut: a) un nivel
părea un uriaş fulg de păpădie cu puful din lumina cultural deasupra mediei şi b) o anumită doză de
rece. Sub el, impiegatul, un individ scund, rotofei, sensibilitate.
Încremenise cu fanionul ridicat, privindu-mă de Cele două caracteristici sînt extrem de revela-
parcă nu şi-ar fi crezut ochilor. Am sărit în mo- toare pentru modul cum a acţionat În Poiana Go-
cirla de lîngă linii şi m-am apropiat. A coborît Incet runului In acea sinistră noapte. -
fanionul şi uimirea i-a dispărut de pe fată Înlocuită 3. Moş Nicodim. Din informaţiile pe care le-am
de un zîmbet slinos. L-am abordat scurt, încercînd cules în urmă cu un an la Şipotu, am Inteles că la
să-mi domin antipatia. cîţiva zeci de kilometri de sat exista În anii aceia o
;: Bună seara, cum ajung la Şipotu? exploata re forestieră. Zilnic, un căruţaş transporta
In ochi i-a sclipit o luminiţă de interes în timp ce acolo alimente, întorcîndu-se mult după asfinţitul
rînjetul se lăţea. soarelui. Sătenii cu care am vorbit nu-şi mai amin-
- Ce surpriză? Bună seara, bine aţi venit! E un tesc numele acelui om. Este posibil să fi fost
adevărat .eveniment pentru mine să văd o figură tocmai acest moş Nicodim.
nouă coborînd în fundătura asta. Ştiţi, m-am sătu- Redau cel de-aI doilea fragment.
rat de ţăranii ăştia... :- făcu un gest vag, de dis-
pret, cu mîna. " ...In beznă doar scîrţîitul rotilor şi zgomotul În-
L-am Întrerupt iritat. fundat al copitelor. Hurducăiala risipise demult
- Poti să-mi spui cum ajung la Şipotu? printre scînduri mîna de paie pe care mă aşeza-
- Vern supărat q.l ceva?, s-a arătat el ofensat sem. De aţipit nici nu putea fi vorba. O burniţă
de interventia mea. Imi cer iertare. Voiam doar să măruntă Începuse pe nesimţite şi întunericul deve-
schimb şi eu cîteva cuvinte cu o persoană de cali- nise lipicios şi rece. Mi-am ridicat gulerul pardesiu-
tate - o undă de slugărnicie îi apăru în glas. Ştiţi, lui şi m-arn ghemuit cu braţele încrucişate într-o
pe aici nu prea găseşti oameni fini 'ca dumnea- poziţie cît de cît suportabilă. Pe marginile drumea-
voastră. gului, siluete amorfe se înălţau către cerul smolit.
Nu l-am mai ascultat. Am privit în jur încercînd La urma urmelorimi plăcea întunericul ăsta, poate
să-mi alung enervarea. Trenul dispăruse de mult şi chiar pentru fiorul de nelinişte ce îmi excita imagi-
lumina .telinarului smulgea din beznă doar halta şi natia. Moş Nicodim moţăia pe capră Invelit în du-
o mică porţiune a terasamentului. Părea decorul lamă şi uneori aveam senzatia că spinarea lui ÎJl-
unei piese de teatru absurd În care eu jucam rolul cepe să crească, să se Inalte asupra mea mută şi
personajului care nu pricepe nimic. Impiegatul vor- ameninţătoare, voind să mă strivească.
bea mereu, cred că Incerca să mă flateze şi atunci - Mai avem mult de mers, moşule?, m-am trezit
m-am hotărît să-I iau prin surprindere. întrebînd . pentru a risipi nălucile.
- Ai auzit de Sihastru? - [ncă yn ceas ..., răspunse moş Nicodim ursuz.
S-a oprit brusc şi trăsăturile fetei i-a~ căzut - Imi poţi găsi o gazdă In sat?
într-o grimasă_ de teamă nelămurită. - - Om vedea ...
- Sihastru? .. Nu ... nu ştiu despre ce vorbiti... I-am simtit duşmănia în glas. Probabil acum re-
- Atunci spune-mi măcar cum pot ajunge la Şi- greta că mă luase cu el. M-am cufundat în tăcere
potu. gîndindu-mă cum aş putea să-I atrag de partea
Şi-a pus fanionul în buzunar şi s-a întors către mea.
haltă. L-am urmat. Inainte de a intra. vorbi fără să Din nou Întunericul, burnita, frigul. Durerea din
mă privească . muşchi dispăruse .. Eram amorţit şi simteam cum
. - f?acă aveţi noroc îl mai prindeţi pe moş Nico- mă. cuprinde o toropeală febrilă. Cred că am ador-
dim .... mit o bună bucată de timp,

. ALMANAH ~
ANTIGIPAŢIA ~
82
EDAllO
M-a trezit o smucitură violentă şi nechezatul ca- - E-adevărat că a dobîndit puterea de la Steaua
lului. Am simţit că-mi pierd echilibrul, că mă răs- Vie?
torn, am încercat să mă agăt de ceva, zdrelin - Ţi-am spus, degeaba mă iscodeşti. Şi aşa' am
du-mi degetele. Dar mai ales nu întelegeam lumina trăncănit prea mult.
aceea orbitoare ce îmi ardea ochii. Pentru o clipă
am zărit silueta lui moş Nicodim cum se prăvale Urmează iarăşi cîteva file rupte. În ceea ce pri-
de pe capră în noroiul drumului. Mi-am recăpătat veşte acest al doilea fragment, voi face numai
cu greu echilibrul, căruţa se oprise în şanţ pe ju- două observaţii, de fapt reluări.
mătate răsturnată, şi am. privit cu teamă în jur. 1. Este clar că autorul Însemnărilor se pregătise
Nechezatul înnebunit al calului mi-a străpuns tim- cu minuţia pentru incursiunea la Şipotu. Nu numai
panele şi l-am văzut cum se ridică în două picioare că deţinea unele informatii referitoare la Sihastru
scăldat În lumină. M-am Întors pe spate ferindu-mi şi la ceea ce localnicii denumeau "Steaua Vie",
ochii cu mîna. La cîţiva zeci de metri deasupra dar sînt aproape sigur că încercase chiar şi o mo-
noastră, un glob de foc oscila cu rapiditate. Ince- tivare logică a evenimentelor din sat. Altfel nu s-ar
peam să înţeleg ce se petrecuse. Am coborît din explica lecturilelui privitoare la fulgerele g10bulare
căruţă, dar n-am mai avut timp să-I studiez. Cu un chiar Înaintea plecării.
zvicnet scurt a ţîşnit deasupra brazilor şi s-a pier- 2. Evidenţiez încă o dată cele două elemente ce
dut aproape instantaneu, Intunericul ne-a învăluit îl caracterizează pe autorul jurnalului, elemente pe
din nou, rece şi umed. La picioarele mele, moş Ni- care eu le regăsesc şi în acest al doilea fragment:
codim, îngenuncheat, îşi făcea cruce şi bîiguia me- doza de sensibilitate şi nivelul cultural destul de ri-
reu, cu spaimă, un «Doamne păzeşte-mă» inutil. dicat. In fond, ceea ce vreau să demonstrez, şi în-
Mă intriga spaima lui şi chiar mă neliniştea. Sfera cerc de atita timp să mă conving pe mine Insumi,
de foc nu putea fi decît un fulger g1obular, e-ade- este faptul că el a fost un individ lucid, poate mai
vărat, cu o traiectorie cam bizară, însă din ceea bun decIt ceilalţi, În orice caz un exemplar repre-
ce citisem înainte de plecare, în general fulgerele zentativ al rasei umane si că modul în care a ac-
g10bulare au comportări extern de ciudate. Şi, to- ţionat la contactul direct cu Sihastrul, dar mai ales
tuşi, de 'ce teama asta exagerată? cu "Steaua Vie" a fost singurul deocamdată posi-
M-am aplecat şi l-am prins de brat pe bătrîn aiu- bil.
tindu-I să se ridice. S-a uitat la mine cu neîncre- Din filele următoare, de fapt partea cea mai
dere făcîndu-şi încă o dată cruce şi s-a urnit către consistentă a jurnalului, nu am reuşit să extrag de-
cal. L-a bătut cu palma pe grumaz pînă ce s-a do- cît cîteva fragmente inteligibile, restul fiind
molit şi a scos căruta din şanţ. Nu s-a mai urcat aproape complet distrus. Voi completa însă
pe Capră, a pornit să meargă pe jos, şchiopătind, transcrierea cu informaţiile pe care le-am cules la
cu calul de dîrlogi. Am deschis repede geamanta- Şipotu.
nul, am luat un pachet de tigări şi m-arn apropiat Redau însemnările.
de el. " ...de la geam aproape întreaga vale. În curte,
- Uite moş Nicodim, ia nişte ţigări... lîngă şopron, bătrina dădea mîmare la găini. Ziua
- Nu-mi trebuie!, m-a refuzat tăios, dar faptul era mohorîtă, începuse iarăşi Să burniţeze şi pe
că îmi vorbea, chiar şi pe tonul ăsta, era un semn dealurile din depărtare aburi de ceată se ridicau
bun. spre cerul închis. Am scos ceasul din buzunar în-
- Te rog, nu mă refuza ..., am insistat vîrîn- cercînd să uit durerea din timple. Trecuse de un-
du-i-le în palmă. A făcut un gest vag de împotri- sprezece. N-aş fi crezut că dormisem atit după
vire, însă le-a acceptat. amorteala din corp. Am aranjat cuvertura pe pat
Citeva minute am mers În tăcere. Siluetele ne- şi rn-am îmbrăcat repede, zgribulit de frig. Voiam
gre ale brazilor începeau să se rărească şi undeva să fac un tur prin sat şi eventual să mănînc ceva
departe se auzi lătratul unui cîine. la birt. Pentru prima zi era indicat să nu pun între-
- Moş Nicodim, l-am abordat încercînd să fiu bări. Am luat umbrela şi am ieşit În cerdac. Satul
cît mai calm, simt că te-am supărat cu ceva. Mă- nu era prea Întins. Oteva case risipite de-a lungul
car spune-mi ce am greşit. văii, unele ajungînd pînă în marginea pădurii de
S-a hotărît cu greu să vorbească. brazi. De la gospodăria bătrînei, u1icioara cobora
- Domnule, întoarce-te de unde ai venit. Ne o pantă uşoară unindu-se ceva mai departe cu
ajung necazurile noastre ... drumeagul pe care venisem cu moş Nicodim. Am
- Ce necazuri? Din pricina stelei? renuntat să mai vorbesc cu gazda, era aproape
- Degeaba mă iscodeşti. Ascultă-mă şi pleacă. surdă, şi de fapt persoana mea părea săi fie com-
- Nu pot, moş Nicodim, vreau mai întîi să-l văd plet indiferentă. Nu-mi dau seama cum a reuşit
pe Sihastru. moş Nicodim să se Inţeleagă cu ea şi s-o convingă
S-a oprit speriat. să mă primească. Pe u1icioară, noroiul îmi ajungea
- De unde ştii de el? . pînă la glezne. Am aprins o ţigară ca să-mi alung
- Am auzit nişte zvonuri. Lumea vorbeşte ... foamea şi am pornit către drum. Aerul rece, În
- Nu te pune la ambiţie cu el. Au Încercat şi al- ciuda umezelii, mă înviorase şi ziua nu mi se mai
tii să facă pe grozavii. I-au mîncat şobolanii ... părea chiar atît de urîtă. Am mers mai mult de un
- Eu nu vreau să-I înfrunt. Vreau doar săi vor- kilometru fără să întîlnesc pe nimeni. Ici-colo, prin
besc. . curti, mai vedeam pe cîte cineva, trebăluind. Cei
- Domnule, nu ştiu cu ce gînd ai venit aicea, care mă observau se opreau din lucru şi mă urmă-
dar n-a fost gîndul ăI bun. Fereşte-te să nu-l mînii reau lung pînă le dispăream din vedere. Probabil şi
pe Sihastru că atuncea nimeni nu te mai poate În vremuri normale un individ cu pardesiu şi um-
scăpa. brelă n-ar fi fost ceva obişnuit. Gîndul m-a făcut

~~ALMANAH
~ .ANTICIPATIA
83
I j MEDAllO - Ziua bună, am salutat fără să primesc nici un
să zîmbesc inoculinau-mi un optimism firav. Bur-
nita se înteţise şi noroiullutos aproape Îmi smul- răspuns.
gea cizmele din picioare. Incepeam să regret plim- Am trecut lîngă tejghea, frecîndu-mi palmele
barea. Deodată mi s-a părut că aud un strigăt in- - A dracului vreme. Am înghetat ca un cîine.
cert, mai degrabă un hohot de rîs. Mă aflam În Naveţi un ceai fierbinte cu puţin rom?
dreptul unei gospodării sărăcăcioase, o casă de - Nu servim ceai, a mormăit grăsanul şi s-a În
lemn înnegrită de ploi şi de timp şi un grajd dără- tors să aranjeze nişte sticle.
pănat în spatele ei. Mern oprit şi am ascultat - Atunci o tărie.
atent. Rîsul s-a auzit din nou, era o femeie, dar Nu mi-a răspuns imediat. A luat sticla de ţuic
ceva nu părea În regulă cu glasul acela. Am privit de pe tejghea, a pus-o în raft şi s-a răsucit spre
către grajd şi am văzut uşa deschizîndu-se. O fată mine cu mîinile În şold.
cu părul încncit, într-o cămaşă murdară şi ruptă, a - N-avem tărie.
ieşit şi s-a oprit în ploaie uitîndu-se la mine cu - Bănuiesc că nici mîncare nu serviţi.
ochii tulburi. Am înţeles atunci şi rîsul ei anormal. - Nu, nu servim.
Imediat, din casă a apărut un bărbat În vîrstă care Mi-a susţinut privirea impasibil şi a Început s
s-a repezit la ea şi a prins-o de mînă trăgînd-o frece iarăşi paharele.
după el Înăuntru. Nu ştiu ce m-a făcut să-I strig. Am Înţeles că sînt nedorit acolo, mă obişnuisem
- Hei, cetăţene, o întrebare doar! de fapt cu gîndul ăsta, dar nu mă înduram să plec
S-a oprit surprins - nu mă văzuse - şi a Împins Marn uitat în jur căutînd o urmă cît de vagă d
fata În casă. simpatie sau cel puţin de acceptare a persoane
Am insistat. mele, însă cei de la mese mă urmăreau cu aceeaş
- Vreau doar să-ţi pun o întrebare. încruntare, fără să facă vreun gest.
M-a privit încruntat, a şovăit cîteva clipe, apoi Am renuntat plictisit şi m-am îndreptat spre ie
s-a apropiat. Mam cutremurat observîndu-i mulţi- şire. Pe neaşteptate, o voce de bas m-a opri
mea de cicatrici de pe faţă şi gît. Părul alb com- - Ascultă, domnule!...
plet îl făcea să pară mult mai bătrîn. De la masa din colţ s-a ridicat un vlăjgan cu fat
- Ce cauţi aici?, în ochi i-a apărut o scînteie de ciupită de vărsat şi am văzut cum în ochii celo
mînie. din jur apar luciri de nelinişte. Numai cei trei tova
- Am înţeles că pe undeva prin apropiere e o răşi ai săi, unul ţigănos şi ceilalţi doi blonzi îl ur
cîrciumă. Cum pot să ajung... măreau cu rînjete de satisfacţie cum îşi ia biciuşc
- Te-am Întrebat ce cauţi În sat. de pe masă şi se apropie de mine cu paşi rari. Er
Pentru o clipă am rămas descumpănit. H:>tărî- îngrijit îmbrăcat, cizmele îi străluceau fără pic d
sem ca în prima zi să nu-mi arăt interesul pentru noroi şi întreaga lui înfăţişare degaja o aroganţă
povestea de aici. Şi totuşi mi se oferea o şansă. nestăpînită.
- Am auzit cîte ceva de Steaua Vie, cred că am - Serafime, lasă-I, mă, în pace, interveni cu ju
şi văzut-o azi noapte. Cineva mi-a spus că Sihas- mătate de gură un ţăran spătos cu o mustaţă c
tru ... musca.
Mam oprit văzînd cum i se înroşesc nervurile - Da' ce i-arn făcut, nea Trifane?, se prefăc
cicatricilor. Şi-a privit palmele mari, bătătorite şi a mirat vlăjganul întorcîndu-se către el.
strînş pumnii. . , Ţăranul nu îndrăzni să răspundă. Învîrtea păhă
- Intr-o zi tot am să pun mîna pe el... relul de ţuică fără să-şi mai ridice privirile.
- Fata?, am întrebat cu jumătate de glas. Doar cîrciumarul vorbi pe un ton plîngăreţ:
Şi-a cercetat din nou mîinile şi a dat din cap. - Domnu' Serafim, vă rog, nu aici...
- Numai pe ea o am ... A nenorocit-o nemer- - Ce v-a găsit, mă, pe toti?' Nu i-am făcut nic
nicu'... un rău! Cind eram schilod şi orb parcă nu v
- iartă-mă, n-am avut de unde să ştiu. apuca mila! Paştele mamii voasţret...
A făcut un gest de inutilitate cu mîna şi s-a În- Se întărîta pe măsură ce vorbea, glasul îi deve
tors către casă. După cîţiva paşi s-a oprit. nise isteric, în~ nimeni nu încerca săi potolească
- Circiuma e putin mai la vale. O găseşti uşor. Era incredibil! lşi plecaseră frunţile şi ascultau in
- Vocea lui îşi recăpătase duritatea şi chiar un În- vectivele lui cu o teamă pe care nu o puteam pr
ceput de iritare apăruse În ea. cepe"!
Mi-am continuat îngîndurat drumul. După cîteva
sute de metri ulita se Iărgea într-un platou mocir- "...am curăţat cizmele cu o bucăţică de lemn ş
los brăzdat pe mijloc de albia pîrîuui. Un podet le-am aşezat la uşă. Pe lavita de lîngă cuptor, bă
din buşteni, fără balustrade, traversa apa tulbure, trîna sforăia cu gura deschisă şi cu o mînă atîrnîn
Înţesată de resturi şi de plante pe jumălate putre- pe podea. Am intrat în camera mea, căldura d
zite. Chiar În faţă, o baracă scundă, cu acoperişul năuntru era o adevărată binecuvîntare şi mi-am
din tablă şi geamurile aburite .. Sub un şopron, o dezbrăcat pardesiul. MîinileÎncă îmi tremurau. in
căruţă şi doi cai cu săculeţii de ovăz legaţi la bot. cercam să uit Întîmplarea din birt şi să mă gîndes
Mam apropiat, am strîns=umbrela şi am intrat. O numai la cele două conserve din geamantan
tăcere grea s-a lăsat înăuntru, făcînd şi mai puter- Mam aplecat să-I deschid, însă în acel momen
nic mirosul acru şi fumul de ţigară. Bărbaţii de, la am observat că ceva era în neregulă. Geamanta
mese, încotoşmănaţi în dulame, Încremeniseră. îmi nul nu ~ mai afla În poziţia În care îl lăsasem l
urmăreau fiecare gest, pe sub sprîncene, fără să plecare. Imi aminteam perfect că n sprijinisem d
scoată un cuvînt. Nu se auzea decît scîrtîitul cîrpei marginea patului, iar acum stătea oblic, rezema
cu care cîrciumarul ştergea cîteva pahare făcîn- într-un colţ. L-am deschis febril simţind cum mi s
du-se că nu mă observă. accentuează tremurul din corp. Cutele pijamale

ALMANAH ~

84 ANTICIPAŢIA ~
w------MEDAlIO
puloverul împăturit neglijent, coltul îndoit al cămă- cat era. N-am nici o îndoială că-i al meu. Se În-
şii, dovedeau că cineva cotrobăise prin el. M-am toarse către băiat. Cosmine, mai trage o sticlă de
gîndit imediat la bătrînă. Dar cînd am cercetat mai vin din butoiu' ăl vechi şi ad-o aci.
atent incăperea, am descoperit pe preşul de lîngă Băiatul dispăru/imediat lăsîndu-ne singuri. Trifan
uşă cîteva urme de noroi, Nu puteau fi ale ei, pă- umplu din nou paharele, şi reînnodă firul vorbelor.
rea a fi o femeie curată "· - Aşa-i, domnule, cum l-ai auzit. Era schilod şi
orb. Avea un picior nevolnic, abia ÎI tîra şi ochii
".__
mai mult de două ore de cînd mă chinuiam să acoperiti de albeaţă. Mamă-sa Îşi blestema zilele
adorm. Aveam convingerea că sătenii erau totuşi cu el. Da' nu-i adevărat ce spune, totdeauna se
oameni cumsecade, le-am surprins atunci privirile găsea cîte cineva să-i dea o strachină de mîncare.
schimbate pe furiş, însă ceva Îi Înspăimînta. Nu se - Sihastru! l-a vindecat?
Încumetau să-i Înfrunte făţiş pe Serafim şi pe oa- - Da, a fost o minune adevărată, cum găseşti
menii lui. Ce putere detineau indiviziiăştia nu. înte- numai în Evanghelie. Degeaba mă priveşti aşa,
legeam deocamdată, dar într-un sat ca Şipotu nu domnule, am văzut cu ochii mei. Numai că nu ştiu
se puteau baza numai pe forta fizică. O bănuială dacă Sihastru' e În puterea lu' Dumnezeu sau a
nelămurită îmi spunea că trebuie să fie ceva În le- Satanei.
gătură cu afirmaţia aceea a lui Serafim, .«cînd - Cind s-a petrecut minunea?
eram schilod şi orb...». Lătratul ciinelui mi-a Între- - Păi să fie vreo trei sau patru luni.
rupt şirul gîndurilor. Trebuia să adorm,"dimineata - Povesteşte-mi, nea Trifane.
voiam să fiu în formă. M-am întors pe o parte şi - Era seara tîrziu, -închisesem vitele În grajd şi
am tras cuvertura pînă sub bărbie. Cîinele parcă mă pregăteam să intru În casă cînd am văzut
innebunise. Lătra sufocat de furie, aproape sub Steaua Vie lunecînd pe deasupra pădurii. Venea
geam_ Incepea să mă intrige. După un timp scurt, chiar spre inima satului. Zici că ai văzut Steaua
am auzit zgomotul lanţului pe sîrmă şi Iătrăturile Vie, aşa frumusete nu poate să fie decît un semn
îndepărtîndu-se rapid către poartă. Am sărit din ceresc, un dar pe care Dumnezeu ni l-a trimis ca
pat şi m-am repezit la fereastră _ O umbră abia să ne bucurăm sufletele şi să ne uşurăm inimile.
conturată dispărea pe după.,": -Sau poate ca să ne Încerce. Dumneata eşti om cu
carte şi poate ai să rîzi de mine, da' eu aşa cred.
".__
eram Îngrozitor de obosit, capul mă durea, Era prima dată GÎnd venea deasupra satului. O
dar printre genele Încă lipite de somn simteam că mai văzusem de cîteva ori pînă atunci, da' era de-
se făcuse ziuă. Am deschis ochii cu greu şi nu parte, deasupra Poienii Gorunului, acolo unde stă
mi-a venit să cred. Era o dimineaţă splendidă, cum Sihastru' ... Mi-am făcut cruce şi am ieşit în uliţă.
nici nu visasem după mizeria din aiun. M-am ridi- Cred că toată suflarea satului se adunase pe
cat din pat, lumina mă ÎnvăIuia strălucitoare alun- drum. Abia atunci l-am zărit pe Sihastru' cum ve-
gîndu-mi oboseala şi doar lătratul cîinelui mă irita nea către noi pe cărarea dinspre pădure. L-am vă-
Întrucîtva. M-am dus la fereastră ca să mă conving zut pentru că steaua era chiar deasupra lui şi lu-
că dimineata aceea atît de frumoasă nu era doar o neca o dată cu el. Cînd a ajuns în mijlocul nostru,
iluzie şi atunci am văzut-o pe bătrînă îngenun- Sihastru' a Început să ne tină o predică, Ne-a spus
cheată În fata casei. Se Închina pînă la pămînt şi că steaua este În puterea lui, că puterea lui e ne-
bodogănea ceva cuprinsă de spaimă_ Am avut o mărginită acum şi că trebuie să ne supunem şi să-I
presimtire sumbră. Mi-am îmbrăcat repede hainele ascultăm fără cricnire. Noi am crezut că vorbeşte
şi am fugit spre uşă. Cînd am deschis-o, priveliş- în dodii, da' el a zis că rău facem dacă ne Îndoim
tea m-a ţintuit în prag. De grinda pridvorului, agă- de spusele lui, fiindcă el ne va arăta puterea chiar
ţat cu o sîrmă, se legăna cadavrul unei pisici ne- acolo, pe loc, săvîrşind o minune. Serafim venise
gre..": şi el, atras de lumină ca un fluture orb şi Sihastru'
l-a pus să ingenuncheze În faţa lui. I-a pus mîna pe
Întrerup transcrierea Însemnărilor pentru a face creştet, steaua a Început să joace deasupra şi cît
o singură precizare. Urmează un număr mare de ai clipi l-am văzut pe Serafim cum se ridică în pi-
pagini distruse sau imposibil de descifrat care mă cioare şi incepe să alerge de parcă niciodată n-ar
determină să presupun că Între Întîmplările redate fi fost schilod. Părea chiar mai înalt, mai vînjos şi
pînă acum şi cele povestite În fragmentele urmă- albeata de pe ochi îi dispăruse. Fugea printre noi,
toare există un interval de cel putin două, trei zile, îmbrăţişîndu-ne, apoi s-a aruncat la picioarele Si-
despre care nu se poate afla nimic. hastru!ui şi i le-a sărutat plîngînd de fericire.
Continui transcrierea. Ne-am apropiat şi noi, buimăciţi, ne-am Închinat
. lui şi l-am rugat să ne ierte pentru necredinţa
"..Jn prag apăruse un tînăr înalt, deşirat, cu pă- noastră. E ne-a privit aspru şi a zis că poate o să
rul roşu ca focul şi fata plină de pistrui, Ochii al- ne ierte cîndva, da' pentru asta va trebui să plă-
baştri vădeau o tristete reţinută ce îl maturiza tim _
Înainte de vreme. - Şi de atunci tot plătiţi,
- Feciorul meu, Cosmin, mi-I prezentă Înseninat - Ţi-am mai spus dumitale, poate că Dumnezeu
Trifan_ vrea să ne încerce prin suferinţă. E prea frumoasă
- Ne cunoaştem, dar nu ştiam că e băiatul du- steaua ca să nu fie trimisă de el.
mitale. - Nea Trifane, dumneata eşti om în toată firea,
Probabil că n-am reuşit să-mi ascund mirarea nu o babă care stă cît e ziua de lungă În uşa bise-
cum se cuvine. Am văzut mustata cît musca lăr- riciL.:, l-am dojenit, deşi simteam cum şi pe mine
gindu-se Într-un zîmbet vesel. mă cuprinde nesiguranţa. .
- Seamănă cu bunică-su, tată-meu, Tot aşa roş- - Dar minunea? Am văzut-o cu ochii mei.

~ALMANAH
~ ANTICIPATIA
85
EDALIO
- Nu mă îndoiesc. Mai ales că am auzit şi de la Am vrut să mai întreb ceva, dar m-a întrerupt
altii povestea asta. Trebuie să existe o explicaţie venirea lui Cosmin. O dată cu el a pătruns în
chiar dacă nu o cunoaştem încă... odaie un miros proaspăt de fin şi de aer rece. Ta-
- Şi crezi că o s-o cunoaştem vreodată? tăl său i-a umplut şi lui paharul şi am ciocnit toti
Era chiar întrebarea de care mă temeam, lntre- trei. Uitasem întrebarea, dar mai aveam totuşi o
barea pe care mi-o pusesem şi eu de atîtea ori nelămurire.
pînă acum. Adevărul era că nu ştiam încă ce să - Nea Trifane, ai spus mai înainte că Sihastru!
răspund. Pe măsură ce adunam informatii, taina v-a pus să plătiţi pentru necredinţa voastră. In ce
Sihastrului, în loc să se clarifice, devenea tot mai fel? Bani?
ascunsă. M-a salvat aparitia tînărului care aducea - Da...
clondirul cu vin din pivniţă. - Şi dacă n-aveţi?
Trifan trase încă un taburet lîngă masă. - Vine Serafim cu ai lui în fiecare sîmbătă şi
- Cosmine, adă-ţi şi tu un pahar. umple căruţele cu tot ce găseşte prin curti, Dumi-
- Viu îndată, să bag numa' căruţa sub şopru. nica merge la tîrg, vinde şi seara ii duce obolu' ...
Taică-su il urmări cu privirea pînă la uşă, apoi în poiană.
se aplecă spre mine. - Pînă cînd o să tot plătiţi? Neţi incercat nicio-
- Să nu-spui nimic de fata lu' Pricop cind o fi el dată să-l alungaţi din sat?
aci. - Ce ştii dumneata ... încă n-ai cunoscut puterea
- Nici nu ştiu cine-i fata lui Pricop. Sihastrului...
- Cum nu? O ştii cu siguranţă. Nebuna... (gla· - Resemnarea lui sau tristeţea din ochi m-au făcut
sul i se întristă). Era drăguţa lu' Cosrnin. O mai iu- să iau hotărîrea pe loc.
beşte şi acu, săracu'... . - Miîne am să merg în Poiana Gorunului.
- Iartă-mă că te întreb, dar ce s-a întîmplat cu L-am văzut pe Cosrnin cum tresare şi în privi-
ea? rea lui am desluşit o luminiţă ciudată. Nea Trifan,
- Serafim. El a ademenit-o pînă în Poiana Goru- speriat, îşi făcea cruce.
nului şi acolo a necinstit-o Sihastru'. - Domnule, ce ţi-a venit aşa deodată, vrei să te
- Nea Trifane, dumneata vorbeşti serios?!... Şi mănînce şobolanii? Nu·1 mîria pe Dumnezeu.
n-a Încercat nimeni să le ceară socoteală? - Nu te supăra, nea Trifane, dar eu nu cred ·în
- Ba da ... Pricop turba de furie. S-a dus chiar Dumnezeu şi în minuni. Sihastrul ascunde o taină
în noaptea aia să-l caute pe Sihastru. A vrut să poate mai stranie decit mi-aş fi închipuit vreodată,
meargă şi Cosmin, m-am luptat cu el şi abia am dar taina asta trebuie să aibă o cheie. La început
reuşit să-I închid în casă. Da' el a spart geamu' şi am crezut că e un şarlatan care profită de izolarea
tot a plecat. L-a găsit pe Pricop într-o baltă de satului şi de nestiinta celor mai mulţi de aici ca
singe, mai mult mort decit viu. Şobolanii coicăiau să-şi facă mendrele şi mă miram cum de nu l-aţi
pe el. Abia a putut să-I care înapoi în sat. alungat. Acum ştiu că bănuiala mea nu e bună de·
- Poate dacă nu l-ai fi tinut pe Cosmin... cit în parte. Sihastrul are într-adevăr o putere ciu-
- Vorbeşti şi dumneata fără să ştii... Se vede că dată care îi vine de la Steaua Vie şi puterea asta îl
n-ai auzit de toate cite s-au întîmplat. Diealu' Pă- face cu atit mai periculos. Trebuie să aflu dezlega-
tru făcea cit trei d-alde Cosmin. Tot aşa, s-a dus rea tainei şi numai el îmi poate oferi cheia.
şi el în Poiana Gorunului să-l înfrunte pe Sihastru. M;.amoprit văzindu-i cum mă privesc înmărmu-
L-au găsit după două zile mîncat de şobolani. riţi. Ii luasem prea repede, mă înfierbîntasem ridi-
- Cine L-a omorît? cind glasul fără să-mi dau seama şi vorbisem mai
- Nu ştiu. În seara aia Serafim era cu oamenii mult pentru a-rni clarifica mie gîndurile. Probabil
lui la cîrciumă. Au chefuit pînă la ziuă. nici nu m-au înţeles în întregime şi acum se Intre-
- Atunci Sihastrul? bau ce caut de fapt în satul lor. Am sesizat in
- Nu, nu cred. După ce s-a vindecat, Pricop zi- ochii lui nea Trifan o oarecare distanţare şi chiar o
cea că el nici nu l-a văzut pe Sihastru. A făcut umbră de neîncredere pe care nu mi-aş fi dorit-o.
numa' cîţiva paşi că au sărit pe el o puzderie de Numai pe Cosmin îl simteam de partea mea.
şobolani şi l-au doborît. Doar steaua juca deasu- Am ridicat paharul încercînd să risipesc stînie-
pra poienii. neala.
- ...Ştii cumva dacă steaua era acolo şi în seara - Să fie într-un ceas bun.
cînd a plecat Bie a lui Pătru? Am ciocnit şi am sorbit vinul pînă la fund. Privi-
- Era, că frati-su îl ruga cu ceru' şi cu pămintu' rea lui nea Trifan începea să se încălzească. De-
să nu se ducă. Sihastru ne-a zis doar că de la ea veni iarăşi omul sfătos şi primitor.
îşi trage puterea. - Mergi, Cosmine, şi spune maică-ti să aştearnă
- Nea Trifane, de cînd a apărut steaua asta pe masa.
aici? M-am ridicat şi mi-am scos ceasul din buzunar.
- Păi sa tot fie un an... Se ~cuse tîrziu.
- Şi Sihastrul? _ - Iti multumesc, nea Trifane, pentru seara asta
- Nu mai ştiu... el se aciuise mai de mult în şi mai ales pentru vin. Să poţi face aşa o licoare, e
poiană. Casa de acolo e a lui. într-adevăr, un... dar ceresc.
- Pînă acum un an steaua n-a mai apărut nicio- Mustăcioara se lărgi într-un zîmbet de satisfac-
dată? ţie.
- Ba da. Cîteodată, primăvara, zbura ca un ful- - Bob cu bob am ales strugurii, Se înnegură de-
ger peste pădure, da' treceau ani întregi pînă s-o odată. Domnule, doar nu vrei să pleci? Trebuie să
vedem din nou. Acu' parcă s-a priponit deasupra rămîi la masă.
poienii. Rar dacă lipseşte vreo zi. ~ - Imi pare qu, pe cuvînt îmi pare rău. Dar de

ALMANAH \..~ ~

86 ANTIC1PAŢIA ~
EDALIO
cînd povestea cu pisica aia, bătrîna dă drumui la uscată şi ochii mă dureau de încordare ... Deodată,
dulău în fiecare noapte. Nam să mai pot intra în Sihastrul a tresărit, şi-a întrerupt experientele şi a
curte. privit cu atenţie exact în directia noastră. Era im-
A mai insistat de cîteva ori, părea chiar supărat posibil să ne vadă! Poiana era inundată de lumină,
de-a binelea, dar am rămas pe pozitie. Inainte să iar noi ne aflam destul de departe, protejati de
plec a tinut să-mi dea "măcar o sticlă de vin pen- umbra molidului. Şi totuşi el privea către noi, cu
tru acasă"; atenţie.
Eram deja departe, pe uliţă, cînd am auzit zgo- - Domnule, ne-a văzut!, şopti Cosmin cu vocea
motul unor pasi alergînd în urma mea. Am întors întretăiată de spaimă.
capul şi l-am recunoscut pe Cosmin. M-a privit în - Fugi!, l-am îndemnat ridicîndu-mă şi am înce-
ochi cu o seriozitate nepotrivită cu tinereţea lui. put să' alerg în urma lui.
- Domnule, mîine merg şi eu în Poiana Goru- Crengile brazilor mă loveau peste faţă, nici nu
nului. mai ştiam unde este cărarea' şi singurul gînd era
- Nu se poate, Cosmin. Tatăl tău ...'" să ne depărtăm cît mai mult de Poiana Gorunului.
Undeva în spate am auzit un hohot de rîs nestăvi-
"...în sfîrşit, printre brazi, poiana. Era un luminiş lit, devenind tot mai slab pe măsură ce alergam ...."·
destul de întins, inundat de strălucirea orbitoare a
stelei care oscila deasupra, la cîteva zeci de metri. " ...Ne-am întîlnit cu Serafim chiar în poarta ca-
Ne-am oprit şi am părăsit cărarea ascunzîndu-ne sei lui nea Trifan. Stătea cu picioarele uşor depăr-
la adăpostul unui molid bătrîn, cu crengile grele şi tate, frămîntîndu-şi biciuşca în mîini şi ne aştepta
stufoase atîmînd pînă aproape de pămînt. Nu era rînjind. Oamenii lui se aflau mai în spate. Cel înde-
prudent să înaintăm mai mult atîta timp cît fulge- sat şi negricios se rezemase de gard şi mesteca
rul se afla acolo. Locul mi se părea destul de ferit nepăsător, iar ceilalţi doi, blonzi, cu fetele pătrate,
şi ne dădea poşibilitatea să observăm aproape in- greoaie, probabil frati gemeni, ne priveau apatici,
treaga poiană. In marginea opusă cărării pe care sprijiniti în bîte.
venisem se înălţa casa Sihastrului. O hardughie de Eram lac de transpiraţie şi fetele încă ne ardeau
lemn cu două etaje, părea de mult timp lăsată în de fierbinteala a1ergăturii. Nu întelegeam ce vrea
părăsire. Treptele de la intrare erau rupte, din ba- de la noi Serafim. Cosmin a privit o clipă peste
lustrada pridvorului lipseau o multime de şipci şi gard, însă prin curte nu se vedea nimeni.
geamurile erau' aproape toate sparte. Pretutindeni Serafim s-a apropiat la cîţiva paşi de noi.
se depusese un strat gros de cetină uscată 'şi res- - Stăpînul s-a îndurat de voi şi nu v-a pedepsit
turi de lemnărie putredă. Deşi scăldată in lumina pentru îndrăzneală. Dar, ţineţi minte, e pentru ul-
argintie a stelei, îmi dădea senzaţia unui monstru tima oară.
imens din lemn, sumbru şi ascunzător de primej- lşi plesnea cizmele cu biciuşca şi a trecut pe
dii. Nu sesizasem încă nici o urmă de mişcare, dar lîngă noi lăsîndu-ne lnmărmuriţi. De unde ştia ce
Cosmin s-a tîrît lîngă mine şi mi-a arătat cu dege- se petrecuse în Poiana Gorunului? Am fugit
tul fereastra din colt a ultimului etaj. Se deschidea aproape tot timpul fără să vedem pe nimeni şi o
încet şi o lumină puternică apăru in cadrul ei. Nu altă cărare spre locul acela nu ştiam să existe. Iar
ştiu de ce, în momentul acela am simţit un fior de din felul în care ne vorbise nu puteam crede că o
nelinişte şi în minte mi-au revenit cuvintele lui nea făcuse din proprie iniţiativă. Mai mult ca sigur îi
Trifan despre Pricop şi llie al lui Pătru. Am privit ordonase Sihastrul. Dar în ce fel?
încordat încercînd să-mi recapăt calmul. Cosmin Serafim s-a oprit de parcă ne-ar fi ghicit gîndu-
încremenise lîngă mine. La fereastră se ivi o figură rile. A văzut u1uirea pe fetele noastre şi rînjetul i
întunecată, cu părul negru şi lucios pînă la umeri s-a lăţit. A adăugat poruncitor.
. şi barba încîlcită. Era Sihastrul! L-am recunoscut
imediat cu toate că nu-l văzusem niciodată. Purta
- Deseară toţi oamenii să se adune în fata cîr-
ciumii. O să vină Stăpînul să le vorbească.
un anteriu negru cu mînecile largi şi ceva îi strălu- L-am urmărit fără să facem vreo mişcare pînă a
cea la piept. Privea în sus, către globul de foc şi în dispărut după coltul drumului...'"
mîna dreaptă ţinea un felinar. O lampă cu carbid,
altceva nu putea produce o lumină atît de puter- "...stăteam întins în pat încercînd să mă relaxez.
nică. A scos-o mult.în afara ferestrei şi a început Lumina zilei se. micşora şi de pe uliţă auzeam frîn-
s-O mişte lent, iri sus şi în jos. Nu întelegeam ce turi de. vorbe nedesluşite. Oamenii se îndreptau
urmăreşte. Părea concentrat asupra stelei. După deja către locul de întîlnire. Singura certitudine pe
cîteva clipe am văzut ceva de necrezut! Globul de care o aveam era că Sihastrul îşi dobîndise pute-
foc a început şi el să oscileze uşor pe verticală în rile neobişnuite de la Steaua Vie. Era de fapt ceea
ritmul felinarului. A urmat o mişcare laterală a ce aflasem de la săteni încă din primele zile, dar
lămpii şi steaua p imitat-o întocmai. Părea o fiinţă refuzgsem să cred. Incă nu pricepeam ce poate să
vie! Steaua Vie! Intelegeam acum de ce o denumi- fie fulgerul acela şi uneori mă îndoiam că voi pu- .-
seră astfel localnicii.Şi totuşi ce putea fi? .. Nu re- tea inţelege vreodată. Sihastrul găsise o cale de
uşeam să-mi adun gîndurile. Sihastru! a Întrerupt comunicare cu el şi îl dirija cum voia. Mă îngro-
mişcarea felinarului şi în cealaltă mîna i-a apărut zeam gîndindu-mă cît rău putea face un nebun cu
un ciob de sticlă verzuie, probabil o rămăşiţă de o asemenea forţă. Ceea ce se petrecea în sat vă-
vitraliu. L-a aşezat în fata lămpii şi un fascicul de dea doar nesiguranta începutului. Mem ridicat din
lumină verde s-a indreptat către globul de foc. pat şi am început să mă îmbrac. Trebuia oprit
Steaua a început să tremure abia perceptibil şi a înainte de a-I cuprinde betia puterii, dar cum? Ni-
căpătat o nuanţă verzuie, Era uiuitor! Nu ştiam ce meni n-a reuşit să se apropie de el. Deodată mi-a
să mai cred! Amortisern acolo, afundat în cetina venit o idee. Am ridicat geamantanul pe masă 'şi

~~ALMANAH
~ ANTICIPAPA
87
· MEDALIO sfinte pentru voi. Eu voi fi Dumnezeul vostru! S2
l-am deschis. Lampa cu baterii era neatinsă în cu-
tia ei. Am scos-a, i-am verificat funcţionarea şi am nu vă îndoiţi de lucrul ăsta. Pe cei care vor cuteza
aşezat-a lîngă cuţitul de vînătoare cu plăsele de să se împotrivească îi v.oi nimici fără cruţare. Ş
os. Era o soluţie, nu ştiu cît de bună, dar deocam- acum iată ce vă ordon. Incepind cu ziua de mîine
dată trebuia să mai aştept pentru a o pune în apli- toţi bărbaţii în putere se vor aduna în Poiana Go-
care. runului pentru a primi învăţătura mea. fi vor f
Am ascuns geamantanul sub pat şi m-am grăbit oastea mea! fi vor duce în lume poruncile mele ş
spre uşă. Nu voiam să întîrzii..."· nimeni nu va îndrăzni să-i înfrunte, căci deasupra
lor va străluci mereu Steaua Vie. Depinde numai
••...mergeam grăbit, aproape alergînd. Uliţa era de voi să fiţi stăpînitori sau sclavi! Eu vă voi ară ta
pustie, ici-colo cîte o luminiţă pîlpîia stingheră la drumul pentru a fi stăpînitorii Puterea mea e ne
geamul unor case abia conturate în întuneric şi în mărginită şi lumea va trebpi s-a cunoască!...
liniştea profundă nu se auzea decît rar lătratul re- Nu l-am mai ascultat. Imi simţeam palmele
pede curmat al cîinilor. Era o tăcere neobişnuită umede şi abia reuşeam să-mi stăpînesc tremurul
pentru ora aceea, semn că tot satul se adunase corpului. N-aş fi crezut ca presupunerile mele să
deja pe platoul din faţa cîrciumii. Simţeam cum îmi se adeverească atît de curînd. Acum cine îl va ma
sporeşte încordarea. Am început să alerg poticnin- putea opri din proiectele lui nebuneşti? Am privi
du-mă aproape la tot pasul în hîrtoapele ascunse în jur. Oamenii încremeniseră cu spaima lntipărită
de întuneric -.Cerul se acoperise cu nori denşi, tu- pe feţe. Păreau în transă, copleşiţi de cuvintele lui
multuoşi, prevestind un nou şir de zile .reci şi Deodată am sesizat o mişcare la cîţiva metri de
.ploioase. Singura lumină era cea a stelei. Incă de mine şi l-am văzut pe Pricop. !şi croia drum către
cînd ieşisem din casă o zărisem alunecînd lent primele rînduri şi chipul lui brăzdat de cicatrici că-
peste sat, insopnd probabil venirea Sihastrului. De pătase o paloare cadaverică. Ceva mai în spate,
cîteva minute se oprise deasupra locului în care Cosrnin încerca zadarnic să se strecoare printre
apreciam că trebuie să se afle circiuma. Lumina ei oameni pentru a-I ajunge. Am privit către Serafim
devenea tot mai puternică pe măsură ce mă apro- aflat chiar în faţa mea. V1ăjganul observase şi e
piam. Treptat am început să aud un murmur de mişcarea şi îl urmărea încordat pe Pricep.
voci şi cînd am ajuns la ultimul cot al drumului am Am înţeles că se va întîmpla ceva crunt, dar
văzut mulţimea. O febrilitate subită m-a cuprins. n-am mai avut timp să reacţionez. Pricop ajunsese
Platoul din faţa cîrciumii era plin de oameni, nici în faţă, ochii-i scăpărînd de ură îl fixau pe Sihastru
nu crezusem că pot fi atîţia locuitori în Şipotu. şi în clipa următoare strigătul lui făcu mulţimea să
Am trecut podeţul şi rn-am strecurat printre ei. tresară. .
Nu mi-a dat nimeni nici o atenţie. Am citit pe fe- - TtcăIosule! Nu-ţi ajunge că ţi-ai bătut joc de
ţele lor îngrijorarea şi uneori chiar spaima. Cu- noi! Acum ne vrei şi sufletele! Ţine!
vinte răzleţe, întrebările puse în şoaptă şi răspun- Mi-e foarte greu să descriu ce s-a petrecut în
surile bolborosite vădeau toate presirnţirea unei acele cîteva secunde. Oamenii, îngroziţi, se uitau
noi năpaste. M-am înghesuit spre locul deasupra cînd la Pricop, cînd la Sihastrul, care se întrerup-
căruia încremenise globul de foc. sese din predică şi se răsucise către ţăran, privin
O căruţă cu doi cai se afla în cercul din mijlocul du-l de sus CU fata schimonosită de furie. Serafim
mulţimii. Cu spatele la cele patru colturi ale ei ve- a ţişnit 'cu bîta deasupra capului, dar Sihastru l-
gheau Serafim, individul negricios şi gemenii izbit cu piciorul în umăr împiedicîndu-I să 10
blonzi. Ţineau în mîini bîtele pregătite şi şcrutau fi- vească. Am înţeles că se pregătea el însuşi de
gurile celor din jur cu priviri bănuit oare. In căruţă, atac. In mîna lui Pricop a lucit pe neaşteptate un
era Sihastrul! Se preaătea să urce cu picioarele pe cuţit pe care în clipa Cînd a strigat ultimul cuvînt,
capră pentru a putea cuprinde mai bine adunarea. l-a aruncat cu un icnet crîncen. S-a petrecut ceva
Pozitia în care se afla şi anteriul pînă la glezne îi uluitor! Sihastrul i-a observat mişcarea, dar nic
sporeau înălţimea şi aşa apreciabilă. Părul îi căpă- n-a încercat să se ferească. Am privit cu toţii în
tase reflexe de antracit şi pe piept îi strălucea o crerneniţi cum fulgerarea lamei se întrerupe la
stea masivă prinsă cu un lant, amîndouă din aur. cîţiva centimetri de pieptul lui şi am văzut cuţitul
Văzîndu-l atît de aproape înţelegeam frica instinc- căzînd cu un zgomot sec pe capra căruţei. Pricop
tivă pe care o resirnţeau sătenii faţă de el. Cel mai a gemut înnebunit şi cîţiva ţărani s-au prăbuşit în
greu de îndurat era aşteptarea aceea înfrigurată şi genunchi. "lepră! Vrei să ma ucizi?"; a răcnit Si
Sihastrul o Ştia căci nu se grăbea să vorbească. hastrul şi dintr-un zvicnet a întins bratele spre el
Nasul îngust, coroiat, pomeţii ieşiţi ai obrajilor, dar Pricop s-a clătinat parcă lovit de o forta nevăzută
mai ales ochii negri şi r~ci ca de şarpe păreau că/ şi a căzut la Pămînt horcăind. Eram incapabil să
hipnotizează mulţimea. In momentul în care a pus mai judec. O transpiratie rece îmi înfiora şira spi
şi cel de-al doilea picior pe capră, caii au început nării şi simteam cum deznădejdea se infiltrează tot
să fornăie şi să 'se zbată în hamuri, EI nu s-a tulbu- mai mult în mine. Ce puteam face eu singur irnpo
rat. A întins Încet mîna dreaptă şi animalele s-au triva nebunului ăsta turbat? Cum să-I înving atîta
potolit ca prin farmec. Orice îndoială cu privire la timp cit el avea o putere pe care nici nu mi-a în
puterea lUi, dacă mai aveam vreuna, mi-a dispărut chipuisern vreodată? Am privit în jur căutînd să-m
in clipa aceea. In ochii oamenilor lucea frica şi o recapăt calmul. Sihastrul încă răsufla greu, cu ml
tăcere adîncă s-a lăsat pe platou. nie, dar Pricep, care horcăia la-pămînt, nu-l ma
Sihastru! şi-a ridicat braţele - mînecile largi ale interesa. Cerceta crunt feţele oamenilor şi un rln
anteriului păreau aripile unei uriaşe păsări de jet dispretuitor începu săi întindă buzele groase.
pradă - şi a început să vorbească. . M-am uitat şi eu la chipurile încrernenite pe care
- De azi înainte vreau ca poruncile mele să fie spaima se învecina cu suferinţa şi fără să ştiu de

.ALMANAH ~~
ANTICIPAŢIA ~

88
EDALIO
ce am avut deodată un sentiment puternic de milă Din informatiileculese de mine În sat, figura lui
şi in acelaşi timp de nebănuită simpatie pentu oa- apare destul de lămurită. Mă voi limitala trei măr-
menii aceia care de ani de zile trăiau liniştiţicu bu- turii pe care le redau conform Înregistrăriide pe
curiile şi tristeţile-obişraiiteşi care acum Îşi vedeau banda magnetică_
tihna tulburată brusc fără măcar să poată pricepe Pătru Veniamin (67 de ani, fratele tînărului mori
de ce se abătuse o asemenea năpastă pe capul În Poiana Gorunului): "SihastruIL Ehe, domnule,
lor. Trebuia să-i ajut înainte ca Sihastru! şă le În- e o poveste tare urîtă, din vremile acelea tulburi__ .
frir@ vointa şi să-i supună nebuniei Iui_M-am in- De mult nu mai vrea nimeni să-şi mai amintească
dreptat Încet către locul În care zăcea Pricep. de ea __Era un ticălos şi un ucigaş_.EIl-a omorit
Qţiva săteni erau aplecaţi deasupra lui neştiind pe fratele meu, orice-ar zice lumea n chema Ale-
cum să-I ajute. Cosmin ajunsese şi el acolo şi stă.: xandru Boroda şi era feciorul boierului din Băileni.
tea cu fruntea plecată ferindu-şi ura de privirileSi- Tată-su, tot aşa, a pierdut toată averea la cărţi şi
hestrului. Pricop abia mai respira. Un fir de sînge i s-a Împuşcat Pe atunci fecioru' era În Franta, la
se prelingea din nas pe cicatricile obrazului, L-am şcoli înalte, vai de îrwăţătura lui, că a venit de
ridicat ajutat de ceilalţi şi mulţimea ne-a făcut loc, acolo ca un cîine turbat şi a Început urgia. lar-
Serafim a vrut la un moment dat să vină spre noi, tă-mă, domnule, că mă iriierbînt, vezi dumneata,
dar cum SihastruI nu avea intentia să ne împiedice nici dup-atît amar de ani nu mi-a trecut durerea
- voia probabil să-şi continue predica şi aştepta să din ·suflet.. de pe urma lu' tată-su nu i-a rămas de-
dispărern cît mai repede - s-a multumit şi el să ne cît conacu' din Poiana Gorunului, S-a aciuat acolo
urmărească Încruntat rrişcăriIe. M-am uitat atent, ca să ne năpăstuiască, A dobindit puterea stelei şi
cu teamă, /P fetele oamenilor in timp de treceam nimeni n-a putut să-i mai stea În cale, Doar
printre ei. Le-am văzut În ochi sc6pirilede ură şi străinu' acela care a dispărut o dată cu el fără mă-
teama m-a dispărut, Nu puteam fi singur " car să-i putem multumi "·
»"_.amprins-o În palmă cîntărind-o. Cureluşa pă- Goantă Iarion (71 de ani, văr primar cu Cosmin
rea destul de rezistentă. Am petrecut-o pe după Trifan): »Sihastru'? Un smintit, asta era. I s-au su-
gît, iar pe cealaltă am legat-o la spate. Puteam ast- cit mintile de tot cît a stat în străinătăţuri. Nu era
fel să port lampa cu baterii la piept, bine fixată, şi el prea zdravăn nici trainte. Unii spun că I-au vă-
să am mîinile libere. Era un lucru minor, însă nu zut nu o dată cum spinteca ogarii de vînătoare,
aveam voie să neglijez nici un amănunt, oricît de care zăboveau să-i aducă prada. Iar cu femeile, ce
lipsit de importantă ar fi păruL_ Nu ştiam ce sur- să mai vorbirn.; La fel ca taică-su, numa' că ăla
prize îmi vor fi rezervate În Poiana Gorunului şi o s-a Împuşcat după ce-a tocat averea. l-a lăsat doar
neglijentă.cît de mică m-ar putea costa viaţa. Şi casa din poiană. De la Paris nebunu' a venit ta-
aşa uneori solutia Îmi părea fără nici o şansă de man aci ca să-şi verse fierea pe noi, că pe tac-su
reuşită Am stins lumina şi am verificat din nou n-avea cum să-I mai scoale din mormînt. Nu ştiu
functionarea lămpii. Fasciculul de raze cădea la cum a izbutit să capete puterea stelei şi să facă
clţiva paşi in fata mea. Am coborit filtrul şi strălu- minunile. Avea pe diavolu'n eL.. Cosmin ştie mai
cirea a devenit oerzuie. Din nou m-a cuprins În- multe, da' din noaptea cînd străinu' acela s-a dus
doiaIa şi pornirea aceea de a lăsa totul baltă era În poiană să-I Înfrunte pe nebun şi a dispărut o
mai puternică decît oricînd. Mi-amamintit de llie dată cu el, văru-meu parcă şi~apus lacăt la gură.
al lui Pătru, de Pricop şi de avertismentul pe care Eu cred că a fost şi el acolo. In noaptea aia bietu'
Sihastrul mi-I trimisese prin Serafim, Ştiam că nu taică-su, fie-i ţărîna uşoasră, l-a căutat plîngînd
glumeşte şi că mă va ucide fără cruţare dacă voi prin tot satu' fără să-i dea de urmă. Cosmin zicea
cădea sub puterea lui, Şi totuşi nu-i puteam părăsi că a fost la o femeie din Priboieni, da' nimeni nu
pe oamenii aceia..; Mi-am desfăcut lampa şi am l-a crezut. Dumnezeu ştie ce-a văzut el În Poaiana
aşezat-o cu grijă În geamantan_ Am ieşit apoi În Goru~~ui de nu vrea să spuie nici acu' la bătrî-
neţe _
pridvor să scrutez inserarea_spre locul de deasu-
pra pădurii. Am simtit că mi se taie respiratia, (Într-adevăr, cu toate insistentele mele, de la
Globul de foc nu mai sclipea peste Poiana Goru- Cosmin Trifan nu am reuşit să aflu nimic privitor
nului! Nam avut nici măcar puterea să mă bucur. la evenimentele de atunci).
Sperasem tot timpul În venirea uneia din acele Teişanu Vasile (72 de ani, Învăţător pensionar):
rare nopti cînd steaua lipseşte deasupra poienii, "Cine era Sihastrul? Mă bucur că cineva se preo-
iar acum, cînd sosise momentul, eram parcă tin- cupă după atîţia ani de'cazul ăsta. Ar fi fost păcat
tuit locului. O umbră furişîrdu-se pe uliţă mi-a să rămînă În uitare. Pe vremea aceea eu funcţie-
atras atenţia, Am ghicit Îngrijorat silueta lui Cos- nam la şcoala primară din Băileni, aşa că n-am
min. Băiatul ăsta mă urmărea cu îndîrjirede cînd participat efectiv la evenimente, dar am auzit de
refuzasem să-I mai iau cu mine În poiană şi În ele şi m-au fascinat multă vreme, chiar şi după ce
noaptea asta trebuia să mă feresc de el. N-aveam povestea s-a stins. Am vrut la un moment dat să
dreptul să-i risc viata, mai ales că nici nu ştiam scriu şi o carte dar au apărut alte griji,familia,co-
prea bine ce trebuie să fac " piii, şi am tot amînat. Da, l-am văzut pe Sihastru
şi chiar una dintre «minunile»lui: vindecarea lui
Următoarele două file sînt complet ilizibiledin Seratim. Mărturisesc că nia pînă acum n-arn reusit
cauza apei de ploaie. Profit de această Întrerupere să-mi explic legătura aceea stranie dintre el şi glo-
pentru a răspunde la una din întrebările cu o im- bul de foc pe care sătenii ÎI denumeau "Steaua
portantă deosebită, cred eu, În contextul celor în- Vie": Chiar şi eu ajunsesem la un moment dat să
tîmplate atunci la Şipotu, dar mai ales pentru ul- cred În puteri supranaturale, aşa că nu-i de mirare
tima noapte din Poiana Gorunului. spaima sătenilor În mare parte neştiutori de carte.
Deci: cine era Sihastrul? . L-am văzut şi pe străinul acela despre care oame-

~~ALIIANAH
~ ANTICIPAŢIA
89
EDALIO
nii ziceau că a venit să-l înfrunte pe Sihastru. Era Gorunului trebuia să fie pe-aproape, undeva în
un bărbat nu prea înalt, subţirel, dar cu umeri pu- faţa mea. M-am oprit şi am stins lampa. Treptat,
ternici. Nu-i mai reţin figura, îmi amintesc Însă că ochii Începeau să mi se deprindă cu întunericul
avea un fel de a fi care te mobiliza, te făcea să ai Tăcerea profundă făcea mai puternic mirosul de
încredere în tine. Asta poate pentru că reuşea ce tină şi pe cerul smolit siluetele brazilor se contu
să-şi ascundă foarte bine momentele de slăbiciune. rau ca decupate în indigo. Deodată, chiar deasu
Nu cred că nu avea Îndoieli, era totuşi om. Dum- pra mea, pîsla tulbure a norilor a Început să se
neavoastră trebuie să ştiţi mai bine dacă spuneţi destrame şi prin golul rămas s-a ivit secera subţire
că i-aţi găsit însemnările... Da, da, acum imi aduc a lunii argintînd crengile brazilor. Era o privelişt
aminte de dumneavoastră, eraţi în echipa aceea de vis... un dar minunat înaintea mortii. Mi-am co
de prospecţiuni geologice care a poposit acum borît ochii încercînd să uit gîndurile sumbre. Am
cîţiva ani în casa Sihastrului... Vedeţi, mai am încă vrut să pornesc din nou, însă un foşnet m-a ţintui
memoria bună ... iertaţi-mă, am tot vorbit pînă locului. Eram sigur că fusese zgomotul unor paşi
acum, dar nu v-am răspuns la întrebare. Sihastrul Mi-am încordat auzul, dar foşnetul nu s-a mai re
se numea Alexandru Boroda şi era fiul moşierului 'petat. A fost probabil un animal speriat. Oameni
- din Băileni. Era un individ bizar. Incă înainte de a lui Serafim n-ar fi pregetat să mă atace. Am încer
pleca în Franţa, la studii, dăduse de cîteva oripri- cat să desluşesc printre trunchiurile brazilor um
lejul să se vorbească de isprăvile lui. Am înţeles că bra vreunui om, însă n-am reuşit să văd nimic ase
ştiţi poveştile cu cîinii de vînătoare. Trebuie să re- mănător. Mi-am pipăit din nou cuţitul şi am pornit
cunosc însă că era un tip inteligent. A urmat filo- Naveam timp de pierdut, nu ştiam cît va lipsi din
sofia la Sorbona şi din cîte am auzit a fost unul poiană globul de foc. La fiecare pas desluşeam un
dintre cei mai buni studenţi. S-a întors în ţară în zăngănit uşor şi mi-am dat seama că se slăbise fi
urma morţii tatălui său şi s-a stabilit în conacul din trul lămpii. Am potrivit rama zîmbind trist în întu
Poiana Gorunului. V-am spus, nu ştiu cum a reu- neric. Speram să nu fiu nevoit să apelez la această
şit să pună stăpînire pe Steaua Vie şi să capete ultimă alternativă ...
forţa aceea extraordinară, dar cred că se gîndise Am ajuns în marginea luminişului destul de re
de mult timp la lucrul ăsta. Mi-e teamă să-mi închi- pede. Silueta conacului părea că umple poiana ş
pui unde ar fi putut ajunge dacă n-ar fi venit în sat doar la fereastra ultimului etaj se zărea slab pîlp
străinul acela. In ceea ce priveşte dispariţia lui şi a rea unei flăcări de lumînare. Erau ultimele clipe Î
străinului, să ştiţi că nu este chiar atît de miste- care mai puteam renunţa şi dorinţa de a fugi m
rioasă. V-am mai spus, voiam să scriu cîndva o invada mai puternică decît oricînd. Am traversa
carte şi am făcut şi eu o mică, hai să-i zic aşa, an- luminişul înainte ele a mă copleşi slăbiciunea
chetă. Amănuntul l-am aflat de la un pădurar, An- Treptele putrede ale intrării au trosnit sec, şi î
ghel Urim, un om închis, pe care cu greu l-am fă- faţă mi s-a deschis golul întunecat al uşii. Am
cut să vorbească. A murit de mult..." aprins din nou lampa. Un hol imens, inundat d
Această ultimă informaţie primită de la Teişanu praf şi de crengi rupte, cîteva canapele cu husel
Vasile o voi îngloba în observaţiile mele finale. sfîşiate, resturi de mobilier aruncate în dezordine
Transcriu, în continuare, ultimul fragment din Prin colţurile scufundate în întuneric sclipea
însemnările necunoscutului: . pînze de păianjen. Capete hidoase de mistreţi
urşi cu gurile căscate şi blana pe jumătate roas
••...liniştea era de-a dreptul sinistră. Mergeam re- de molii atîrnau pe pereţi în medalioane vînăto
pede, străduindu-mă să calc cît mai uşor pe cetina reşti. In jocul umbrelor, aveam senzaţia că le vă
uscată. In întuneric, umbrele brazilor îşi schimbau mişcîndu-se abia perceptibil, pregătite de atac. L
continuu formele, năluci tăcute şi ameninţătoare, extremitatea opusă uşii, o scară largă din lemn s
sporindu-mi încordarea. Nu îndrăznearn să mă bifurca în două ramuri laterale, mai Î~ste, ce du
opresc. Mersul îmi dădea o oarecare siguranţă, ceau către coridoarele primului etaj. Am înainta
deşi simţeam mereu imboldul de a fugi. Cerul era cu simţurile încordate la maxim, aşteptînd în fi
tot acoperit cu nori denşi printre care doar ara- care moment o lovitură neprevăzută. Ond am
reori scăpa cîte o rază de lună. Era imposibil să ajuns în mijlocul încăperii, un zgomot de ghear
renunţ la lumina lămpii cu baterii pentru a desluşi m-a făcut să tresar. Şobolanii! M-am răsucit
drumul şi teama mi se amplifica gîndindu-mă că i-am văzut ţîşnind de sub canapele. N-aş fi crezu
puteam fi observat de la zeci de metri depărtare. că pot ajunge la o asemenea mărime! Un nod du
Aproape la fiecare pas duceam mîna la şold pen- reros mi-a strîns coşul pieptului şi mîna a fugit in
tru a pipăi mînerul cuţitului de vînătoare. Nu ştiam stinctiv către cuţitul de la şold. Şi totuşi animalel
cît de folositor mi-ar fi dacă Serafim şi oamenii lui nu rn-au atacat. S-au oprit mişunînd la cîţiva paş
s-ar ivi pe neaşteptate în faţa mea, dar prezenţa ele mine, păreau dezorientate de lumină, apoi s-a
lui îmi aducea o undă firavă de linişte. Aerul răco- Întors şi au dispărut în cîteva secunde prin găuril
ros al nopţii îmi potolise fierbinteala tîmplelor, dar din podea. Nu ştiam ce i-a determinat să renunţ
fiecare spărtură din nori prin care apărea luna mă la atac, dar fuga lor mi-a atenuat tremurul di
făcea să tresar. Aveam mereu impresia că e lu- corp. Voiam să cred că e un semn bun. Mern
mina globului de foc şi gîndul ăsta mă îngrozea. apropiat de scară, am urcat cîteva trepte ca s
Toate planurile mele se bazau pe ipoteza să Sihas- pot vedea măcar capetele culoarelor şi am striga
-trul dispunea de forţa aceea neobişnuită numai în - Hei, cetăţene!. .. Coboară!. .. Vreau să-ţi vo
timpul cît steaua se afla deasupra lui. In rest, el besc!...
devenea un simplu nebun pe care puteam să-l în- Zgomotul glasului meu, aproape de nerecunos
frunt. Era singura mea şansă. Mi-am ÎOCetinitmer- cut, s-a pierdut în cotloanele întortocheate ale co
sul, observînd că brazii devin tot mai rari. Poiana nacului fără să-mi aduca nici un răspuns. Tăcere

ALMANAH ~
ANTICIPAŢIA ~

90 \ .
..
EDALIO
a devenit şi mai grea acum cînd îmi deconspira- ca un săculeţ de nisip, am primit-o în spate. Am
sem prezenţa. Aşteptarea mă înăbuşea, îmi sim- simţit muşcătura în umăr şi m-arn răsucit icnind
ţeam buzele ca de cauciuc şi bătăile. inimii îmi de durere. L-am spintecat în cădere şi am parat
zvîcneau tot mai puternic în tîmple. Din cîteva sal- săritura altei jivine ce ţişnise de pe tocul unei uşi.
turi am urcat ramura dreaptă a scării şi am ajuns hnediat, două muşcături mi-au sfîrtecat carnea de
în capătul coridorului de la etaj. Aceeaşi mizerie, pe şold şi de pe antebraţ. Am urIat de spaimă sau
două sau trei scaune rupte, prin tot locul pînze de poate ca să-i sperii, nici eu nu mai ştiam, şi m-am
păianjen. Niciuna dintre camere nu J1laiavea uşile repezit spre scară, împiedicîndu-mă de trupurile
întregi. N-am zăbovit să le cercetez. In celălalt ca- moi. Nu mai pridideam să-i scutur de pe mine, să-
păt al coridorului zăream, în lumina albăstruie a reau din toate ungherele, îmi sfîşiau hain'lJe şi cor-
unei ferestre murdare, o altă scară de lemn. O pul mi se umpluse de răni sîngerinde. Invîrteam
singură dată rn-am oprit din mers, încordat. Avu- cuţitul fără rost şi singurul gînd era să nu-i las să
sesem impresia că aud pe culoarul de deasupra mă muşte de gît. Mern aruncat în jos pe trepte, şi
mea trosnetul înfundat al unor paşi. Am ascultat m-am rostogolit copleşit de teroare simţind cum
cu respiraţia tăiată, dar zgomotul nu s-a mai auzit. mi se Înfig în coaste muchiile dure de lemn. Am
Putea fi o simplă halucinaţie, deşi eram sigur că căzut la baza scării, genunchiul teafăr s-a lovit
Sihastrul îmi urmărea mişcările. Am ajuns la scara crunt de podea, şi mîna cu care protejam lampa
din capăt şi am cercetat-o în lumina lămpii. O mul- mi-a foşt aproape strivită de piciorul rupt al unui
ţime de trepte lipseau, iar celelalte erau pe jumă- scaun. In hol, şobolanii alergau spre mine parcă
tate putrezite. Balustrada se legăna prinsă numai mai mulţi decît Ia etaj. M-am ridicat cu ultimele
în cîteva cuie ruginite. Greşisem probabil drumul, puteri, covirşit de povara trupurilor ce mă izbeau
dar nu mai aveam timp să mă întorc şi să caut necontenit şi rămîneau atîrnate de mine, grele ca
altă variantă. Grinda de la perete a scării era des: plumbul. Ochii trcepeau să mi se împăienjenească,
tul de iată şi părea să reziste. Am Început să urc pierdusem demult cuţitul şi o durere insuportabilă
simţind-o cum se iasă sub greutatea mea. Priveam îmi paraliza creierul. Ultimii metri pînă la ieşire
din cînd În cînd spre gaura Întunecată a culoarului i-am făcut în genunchi, tîrindu-mă, încercînd za-
superior, însă abia pe la jumătatea urcuşului m-a darnic să mă apăr de jivinele tot mai furioase. O
invadat sentimentul acut al unei prezente osiile. lumină orbitoare mi-a săgetat ochii, am văzut un-
M-am uitat înfrigurat spre culoar şi în acel mo- deva sus globul de foc oscilînd. cu rapiditate şi
ment l-am zărit! Dezastrul n-a durat decît o frac- m-am prăbuşit pe treptele pridvorului. Deznădej-
ţiune de secundă. Umbra s-a aplecat fulgerător şi dea m-a invadat, eram conştient că nu mai exista
a izbit cu un drug de fier capătul de sus al grindei. nici o salvare şi în mine devenea tot mai puternică
Am auzit un zgomot violent, de lerrinărie putredă dorinţa de a renunţa Ia orice apărare. Nu ştiu cum
şi am simţit ca prin vis şocul dur al căderii. Numai am reuşit să mă ridic din colcăiala de trupuri. Cu
o zvicnird a instinctului m-a ferit din calea drugului ultima zvîcnire de luciditate am mai făcut cîţiva
de fier care s-a înfipt în podea, la cîţiva centimetri paşi, apoi am căzut Ia pămînt în mijlocul poienii.
de pieptul meu. Nu ştiu de unde am avut puterea Miinilearnorţite nu mai opuneau nici o rezistenţă.
să mă tîrăsc spre peretele coridor ului. Ca prin Printre gene am zărit în pridvor silueta Sihastrului.
minune, lampa Încă mai funcţiona. Am stins-o re- Rîdea iarăşi, satisfăcut de spectacol. Deodată risul
pede lăsînd culoarul În obscuritatea albăstruie a i s-a curmat. Am auzit un urlet de mînie undeva
ferestrei. Undeva, deasupra mea, auzeam abia spre pădure, apoi zgomotul unor paşi apropiin-
desluşit răsuflarea Întretăiată a Sihastrului. Pe- du-se în fugă de mine. Marn săltat ameţit, smul-
semne Îşi calcula înciudat următorul atac. Jar eu, gînd şobolanii ce îmi sfirtecau carnea pieptului şi
abia acum, după ce şocul trecuse, începeam să l-am văzut pe Cosmin năpustindu-se asupra jivine-
simt durerile. La cea mai mică mişcare, un cuţit lor. Lovea cu furie, strivindu-le şi ochii Îi scăpărau
de foc Jmi săgeta gamba stîngă, pornind de la de ură. "Fugi, dornnulel"; striga la mine Între două
gleznă. Incepea să mă cuprindă disperarea. Mam icnituri, "fugi, altfel ne omoară pe amîndoir" Dar
ridicat anevoie spriiinindu-mă de perete, fără să eu nu îmi mai simţeam picioarele. Vedeam cu dis-
calc pe piciorul luxat. Am rămas aşa încercînd perare cum şobolanii se aruncă asupra lui şi îl co-
să-mi recapăt respiraţia normală. Deodată am ob- pleşesc. "lasă-mă, Cosmine!... pleacă!...'" Insă
servat cum se risipeşte Întunericul şi o lumină ar- băiatul nu mă asculta. Jar eu ştiam că nu pot să-I
gintie, puternică, pătrunde prin fereastră. Am în- conving! Loviturile îi deveneau din ce În ce mai
cremenit de groază. De undeva de sus a izbucnit rare şi cînd am auzit iarăşi hohotul de rîs al Sihas-
hohotul de rîs dispreţuitor şi rău al Sihastrului. trului am Înţeles că nu mai aveam nici o speranţă.
Globul cit! foc revenise În poiană. Eram distrus! Steaua asta blestemată! Dacă n-ar fi apărut!. .. Du-
Am Început să alerg şchiopătînd, înăbuşindu-mi rerea şi furia neputinţei mă sufocau. Am încercat
durerile, Înapoi spre holul cel mare. Rîsul strident să mă ridic şi În acel moment am auzit zăngănitul
m-a însoţit un timp, apoi a dispărut. Ştiam ce mă filtrului de la lampă. kleea mi-a ţîşnit din haosul
aşteaptă! Eram pe la jumătatea culoarului cînd am minţii. Era absurdă, niciodată n-am crezut cu ade-
inceput să aud tot mai puternică foşgăiala şobola- vărat în ea, dar nu puteam să accept moartea fără
nilor! Nu ştiu precis cum şi în ce moment mi-am măcar s-o încerc. Cosmin gîfîia şi l-am văzut cum
depăşit spaima, dar furia neputintei a reuşit să-mi se prăbuşeşte cu un răcnet îngrozitor la cîţiva paşi
redea luciditatea. Am desfăcut cureluşa şi am scos de mine. Mam Încordat şi am smuls curelele lărn-
cuţitul. Asprimea plăselelor de os mi-a dat o efe- pii. ~m Îndreptat razele către globul de foc, apă-
meră senzaţie de siguranţă ..De pretutindeni, şobo- rindu-mă înverşunat de salturile şobolanilor şi am
lani mari cît pisicile au inceput să iasă agresivi, fi- început s-o mişc uşor În sus şi În jos, apoi lateral.
xîndu-mă cu ochi u1eioşi. Lovitura primului corp, Priveam sfera de foc şi ochii îmi ardeau. Nici o

C~·
~ .ANTICIPATIA
ALMANAH
~
91
· MEDALION
mişcare. Nervii îmi erau întinşi la maximum, nici poiana se umpluse de cadavre. "Atunci mi-am
nu mai percepeam muşcăturile şi întreaga atenţie amintit de Sihastru, de el şi de ceea ce le făcuse e
îmi era îndreptată asupra stelei. Iar ea nici măcar lui llie al lui Pătru, lui Pricop şi chiar mie şi lu
nu se clintea. Mă concentram cu furia deznădejdii, Cosmin. Trebuia să-I găsesc şi să-I pedepsesc făr
nu puteam să renunţ şi creierul îmi pulsa de du- cruţare. Steaua Vie îl părăsise şi mă ajuta pe min
rere. Am întrerupt mişcările şi am coborît filtrul poate tocmai pentru lucrul ăsta. L-am descoperi
provocînd lumina verzuie. Ochii mi se umpluseră fără să fac nici un pas. A fost suficient să mă con
de lacrimi, dar nu puteam să-i închid, nu voiam să centrez asupra lui ca să-i simt prezenta în hol
pierd nici o clipă din vedere globul de foc. Ungă Pentru o clipă am avut chiar senzaţia că pereţi
mine, Cosmin se zbătea cu gemete surde lncer- devin străvezii şi ca îl văd ghemuit în spatele cana
cînd să se ridice în picioare. Am schimbat cu Ie- pelelor tremurînd de groază. Era dezgustător. N
brilitate, de cîteva ori culoarea luminii, simţind rn-am abţinut să nu rîd şi rn-am întors spre Cos
groaza cum mă inundă iarăşi. Deodată, am sesizat min ca să-I iau cu mine. Dar Cosmin era de nere
că nu se mai aude rîsul Sihastrului! Am privit irne- cunoscut! Mă privea cu fixitate, înspăimîntat, şi s
diat către el şi l-am văzut cercetînd nedumerit tîra îndepărtîndu-se de mine spre adăpostul brazi
sfera de foc. Mi-am .intensificat mişcările cu o lor. Nu-i înţe1egeam frica. Mam oprit înfiorat cău
neaşteptată speranţă. Intr-adevăr, steaua în;;epuse tînd o explicaţie şi în acel moment am realizat c
să oscileze şi să capete o nuanţă verzuie! In acel eu îl îngrozeam! Eu şi puterea pe care o dobind
moment am sesizat că şobolanii şi-au încetat ata- sem de la Steaua Vie!
curile. .Brusc, steaua a făcut un salt şi s-a oprit - Cosmin! De ce fugi?.. Opreşte-te! Sînt tor
deasupra mea, inundîndu-mă cu lumina ei de ar- eul. .. Cosmin!...
gint. Am auzit răcnetul Sihastrului şi l-am văzut Dar el se pierduse deja printre brazi fără să mă
cum se retrage ca o fiară hăituită în adăpostul în- mai asculte. Am căzut în genunchi, cu inima
tunecat al conacului. O fericire imensă m-a cu- strînsă şi mi-am înţeles întreaga slăbiciune. Nu re
prins.. Absorbeam prin toţi porii lumina aceea zistasem betiei. Puterea mă acaparase şi eu am
caldă şi durerea îrx:epea să mă părăsească de primit-o fără să mă împotrivesc. Am folosit-oca să
parcă totul n-ar fi fost decît un coşmar fără sens. ucid, mă fascinase jocul şi Cosmin m-a urmărit tot
Imi simţeam trupul uşor, amorteala dispăruse şi o timpul îngrozit, avîndu-l poate în fata ochilor pe Si
vigoare stranie îmi reda tonusul muşchilor. Doar hastru. Pînă şi rîsul meu fusese la fel de batjocori
forfota dezorientată a şobolanilor mai stătea măr- tor cu al celuilalt. Cum puteam să-i mai explic că
turie celor întîmplate. Cosrnin reuşise să se ridice niciodată n-aş fi folosit forta împotriva altor oa
în genunchi şi mă privea cu ochii holbaţi fără să meni. Oare mie însumi puteam să-mi explic lucru
priceapă, oblojindu-şi rănile cu gesturi .îrx:etinite. ăsta? La urma urmei Sihastru! era şi el un om, iar
Am lăsat lampa şi steaua nu s-a mişcat. !şi revărsa eu voisem să-l pedepsesc folosindu-mă de. puterea
în continuare lumina asupra mea, amplificîndu-mi Stelei Vii.
starea de beatitudine. Nu ştiu de ce, în momentul Mern ghemuit la pîmînt şi mi-am prins tîmplel
acela, am simţit că e o fiinţă vie şi că vrea să mă în palme. Trebuia să mă liniştesc. Mă revoltam în
ajute. Mern ridicat în picioare incredibil de re- zadar căutînd motivări, încercînd să mă conving
pede, nici măcar glezna luxată nu mă mai deranja, că acţionasem în felul acela numai din cauza dis
şi mi-am privit braţele. O crustă de sînge îrx:hegat perării în fata morţii. Eu eram singurul vinovat ş
se formase pe răni închizîndu-Ie şi trupu\ meu pă- trebuia să privesc adevărul în faţă. Steaua Vie era
rea că pluteşte. Am vrut să-l ajut pe Comsin şi o fiinţă minunată, simteam lucrul ăsta fără să pot
atunci am observat doi sau trei şobolani care îrcă pricepe din ce lume vine sau cum poate fi a!cătu
se mai ţineau agăţaţi de el. Un clocot de mînie ită, şi ea ne dăruise puterea. însă darul acesta era
mi-a zvicnit în piept şi am avut o dorinţă irezisti- atît de uluitor îrx:ît ne covîrşise sub apăsarea lui
bilă de a-i ucide. Atunci am văzut ceva incredibil! Cu voie sau fără voie ne-am îmbi\tat pierzîndu-n
Jivinele au început să se zvÎrcolească furibund şi judecata şi ne-am bătut joc de el. Insă acum păre
s-au prăbuşit la pămînt. După cîteva spasme, tru- rile de rău erau tardive şi inutile. Trebuia să iau o
purile s-au destins inerte .. Mi-am concentrat .uluit hotărîre aici, pe loc, cu toată luciditatea de care
atenţia asupra altui şobolan, ce fugea către găurile eram capabil. Am privit steaua care oscila deasu-
de sub scara conacului. Mi-am dorit să moară. pra mea şi ochii m-au durut umezi. Aş fi vrut din
Imediat s-a întrerupt din alergare şi s-a rostogolit toată fiinta să-i pot vorbi, s-o fac să înţel~gă că
rămînînd nemişcat. Mem apropiat de el şi l-am în- darul ei ne depăşeşte deocamdată şi că nu-I pu
tors pe o parte şi pe cealaltă cu vîrfulcizmei. Era team accepta. Marn gîndit din nou la tot răul pe
mort, fără nici o îndoială. Puteam să ucid cu pute. care I-arface un alt nebun ca Sihastru! şi am Inţe
rea gîndului! Şi forta aceea inexpicabilă îmi venea les că soluţia nu era decăt una singură.
de la Steaua Vie. Mi-am ridicat ochii şi am văzut-o Mern ridicat iarăşi în putere şi am cules lampa
cum se mişcă lent venind deasupra mea. Razele ei de jos. Fără nici o ezitare am azvîrlit-o către glo
mă pătrundeau ca un fluid incandescent Şi în acele bul de foc. tn ultimul moment, steaua a făcut un
momente am simţit că puterea mea e nemărginită. salt ferindu-se din calea ei, însă a rămas pe loc ju
In poiană, şobolanii fugeau care îrx:otro încercînd . cînd parcă nehotărîtă. M-am uitat înărrjit spre pă
să scape cît mai repede în găurile lor. Probabil mînt şi am luat bîta uitată de Cosmin Am arun
pentru a-mi verifica forta am îrx:eput să-i ucid. Cu- cat-o în aceeaşi direcţie. Steaua a zvîcnit din nou
rînd am ajuns ca dintr-o singură privire să-i secer ferindu-se, apoi a început să se mişte dezordonat
la orice distanţă. Devenise un joc înspăimîntător şi am perceput cum fluxul acela de căldură inte
din care nu puteam să mă mai opresc.-Numai că rioară mă părăseşte cu încetul. Am înţeles că în
a trebuit să renunţ după cîteva minute, cînd cercările mele, cu toată absurditatea .lor, reuşi

ALMANAH ~

92 ANnCIPATIA <
".~ri~ ~ ~ ~ ~ --. _
EDALIO
seră, însă victoria nu-mi aducea decît .o nesfîrşită de fier. Cemat a început să aşeze piesele într-o
tristeţe. Sfera de foc a zvicnit şi s-a pierdut deasu- ordine aproximativă şi după cîteva minute am re-
pra pădurii cufundînd poiana în beznă. Mi-am sim- cunoscut profilul unei maşini Van der Graaf, de
tit trupul greu şi m-a copleşit singurătatea. Totul dimensiuni neobişnuit de mari. Eram uluiţi şi ne în-
se sfîrşise... Nu voiam să mai gîndesc, incercam trebam cine putea fi cel care o instalase acolo şi
numai să mă agăţ de speranţa aceea firavă că ce interes avusese să obţină cîmpuri electrostatice
într-o bună zi steaua va apare din nou şi poate atît de intense. Ne intriga"mai ales ţeava cu măciu-
atunci ... lie de fier la care mai mult ca sigur fusese conec-
M-am urnit cu greu încercînd să -mi obişnuiesc tată maşina. După cîteva zile am găsit într-un un-
ochii cu întunericul. Am început să desluşesc tru- gher al podului notesul distrus şi aproape ilizibil,
purile şobolanilor împrăştiate în jurul meu şi o însă nimeni n-a avut atunci răbdarea să-I desci-
mişcare uşoară mi-a atras atenţia. Nu erau morti freze.
aşa cum îi crezusem. Se tîrau ameţiţi căutînd să De cinci ani studiez însemnările şi acum cred că
dispară în găurile din temelia conacului. Nu i-am pot răspunde la acele întrebări. Sihastrul bănuise
mai privit, îmi ajungea apăsarea din piept, însă probabil că sfera de foc era o fiinţă energetică şi
imaginea lor mi-a amintit de Sihastru şi de toată imaginase un mod de a intra în legătură cu ea ba-
durerea pe care o provocase el. M-am îndreptat zat pe apariţia unor cîmpuri electrostatice extrem
gîrbovit spre treptele pridvorului să -1 caut..."· de puternice şi cu o anumită periodicitate. Cît pri-
veşte semnalele luminoase cu lampa de carbid şi
apoi cu filtrul verde, sînt sigur că ele reprezentau
Aici se întrerupe jurnalul necunoscutului, ultima o fază ulterioară contactării, în care Sihastrul voia
filă fiind complet indescifrabilă. Trebuie să mărturi- să găsească o modalitate de comunicare cu
sesc că ori de cîte ori citesc acest fragment final Steaua Vie. Cu toate că ea reactionase la aceste
simt cum tristeţea necunoscutului se revarsă asu- semnale, se pare că limbajul încă nu fusese găsit,
pra mea, dîndu-mi uneori senzaţia că eu însumi dovadă că Sihastru! nu reuşise să împiedice sfera
am trăit întîmplările acelea. Cu toate că au trecut de foc de a veni deasupra necunoscutului.
atîţia Zeci de ani de atunci şi încercările mele de Şi totusi ce sau cine era Steaua Vie?, iată cea
a-i da de urmă au fost zadarnice, vreau totuşi să mal incitantă întrebare. Eu personal pot acum să
cred că el se mai află în viaţă şi, cîndva, voi reuşi afirm fără nici o I:zitare că Steaua Vie era leste o
să~ întilnesc. fiinţă energetică. In ultimii ani am citit numeroase
Imi e foarte greu să mă smulg de sub influenţa materiale referitoare la fulgerele globulare şi într-a-
faptelor povestite în jurnal şi să redevin obiectiv devăr, în majoritatea cazurilor, manifestările lor
pentru a putea expune rezultatele investigaţiilor sînt extrem de stranii. Dar nimeni nu le-a conside-
făcute de mine. rat pînă acum decît nişte fenomene atmosferice
Referitor la dispariţia necunoscutului, lucrurile (poate şi pentru ele noi sîntem condensări ale ma-
se pot lămuri întrucîtva. învăţătorul Teişanu Vasile teriei lipsite de importanţă). Am cerut cu diverse
afirmă că acel pădurar, Anghel Hrim, văzuse către ocazii părerea specialiştilor despre posibilitatea
dimineaţă pe cărarea dinspre ieşirea pădurii o că- existenţei unor forme de viaţă energetice. Au exis-
ruţă cu doi cai alergînd nebuneşte. Cel care o tat ezitări, în special din cauza dificultăţiide a ima-
mîna avea hainele zdrenţuite şi nu părea a fi de gina structura intimă a unor astfel de fiinţe, dar ni-
prin partea locului. In căruţă se mai vedea o mo- ciodată n-am primit un răspuns negativ categoric.
gîldeaţă zvîrcolindu-se. Pădurarui ar fi putut jura Nu ştiu dacă sînt fiinţe raţionale, dacă au o civili-
că era un om care se zbătea în legături. Explicatia zaţie suprapusă cu a noastră şi inobservabilă pen-
mi se pare plauzibilă, ea putînd fi corelată şi cu tru noi ori sînt indivizi singulari. O simplă imitare
ipoteza că necunoscutul fusese trimis în sat de că- a unor semnale nu constituie o dovadă a existen-
tre autorităţi. ţei raţiunii. Şi totuşi îmi doresc să cred că ele o
În ceea ce priveşte împrejurările în care am gă- posedă. Cît priveşte puterea pe care o dobîndise
sit jurnalul, se cuvin cîteva precizări legate de o Sihastru! şi apoi necunoscutul, cred că nu era de-
altă descoperire; extrem de importantă, făcută tot cît un efect al contactului, nicidecum o acţiune
în podul conacului. Expediţie geologică la care am voită din partea stelei.
participat Îtl urmă cu cinci ani şi-a instalat tempo- TIn să mai adaug o singură observaţie în legă-
rar tabăra în Poiana Gorunului. Chiar în prima du- tură cu însemnările. Am găsit notesul în podul co-
pă-amiază, geofizicianul nostru, Andrei Cernat, nacului. Sînt sigur că necunoscutul a revenit acolo
ne-a strigat de la o lucarnă a conacului să urcăm dorindu-şi să vadă din nou Steaua Vie. Nu ştiu
repede în pod pentru a ne arăta "ceva extraordi- dacă a reuşit, dar obsesiile şi speranţele lui au tre-
nar": La început n-am înţeles nimic din resturile cut asupra mea şi mă tulbură necontenit, parcă
acoperite de pînze de păianjen şi de cetina căzută din zi în zi mai puternice. Mă surprind uneori cu-
prin găurile acoperişului. El însă a scos la iveală prins de disperare la gîndul că o civilizaţie ului-
dintre rămăşiţe cîteva lucruri cel puţin ciudate: un toare ne însoţeşte, însă contactul cu ea încă nu
tambur greu cu manivelă, nişte roţi dinţate, o poate exclude apariţia unui alt Sihastru, poate şi
sferă de metal cu luciul mîncat de rugină, cîteva mai înspăimîntător, în cine ştie ce parte a globului.
cabluri, o curea lată cu capetele cîndva îmbinate şi Şi totuşi reuşesc de fiecare dată să-mi înving
o mulţime de alte piese mai mici, greu de indentifi- teama. Cred în puterea benefică a raţiunii umane
cat. Alături, de sub stratul de praf, a apărut un şi am convingerea că va veni o zi în care astfel de
postament gros de cauciuc şi, lîngă el, pe un su- gînduri îmi vor părea absurde.
port ceramic, o ţeavă îndoită ce ieşea printr-o Sper ca ziua aceea să fie mai aproape decît mi
spărtură a acoperişului şi se termina cu o măciulie închipui...

~~ALMANAH
~ ANTICIPAŢIA,
9
MIRCEA
IOAN
.Antarg"> Piteşti

RĂBDARE
ÎNŢELEGERE
N
cheta.
icuşor, ia vezi tu pe-afară ce face Robo-
ţel al nostru: iar a uitat să aspire ma-
f Usese poreclit Făt-Frumos şi, drept este,
nu pe degeaba! Azi aşa, mîine-aşa şi iată-l
eroul nostru intrînd de-a binelea în rol; deve-
nind nici mai mult nici mai puţin decît unul dintre
cei mai renumiţi şi mai de temut detectivi astraJi.
- Eefară, mamă,' tocmai îl mănîncă pisica... Nici el nu putea spune de ce s-a făcut detectiv şi
- Cum adică-l mănîncă?!... deseori răspundea: ;,Am simţit aşa, o chemare, ve-
- Uite-aşa: îi roade o articulaţie... nind de demult şi de departe ..."
- Şi el ce face? .. Stă?! Deoarece distantele erau mari, ca să devină şi
- Cred că-i şi place fiindcă o scarpină duios pe mai eficient, îşi comandă la firma Super-Light-Roll
spate. o navă concepută după ideile sale şi iată-l călăto-
- Atunci lasă-i în pace şi treci te rog la aspira- rind prin spaţiu cu viteza fulgerului.
tor! Plictisit de raritatea delictelor mai deosebite, îşi
petrecea aproape tot timpul imaginîndu-şifel de fel
de monştri, crime şi jafuri la scară planetară sau
PRECOCITATE cosmică, pe care le rezolva cît ai clipi din ochi, iar
pe borfaşi îi punea la respect în cele mai spectacu-
~ obi, oare cu ce ţi-am mai greşit?! Nu eşti loase moduri dar, din grijă pentru imaginaţia sa,
~ tu creaţia noastră? nu-i ucidea ci îi făcea scăpaţi.
- Nu, la şcoală am Învăţat că sint creaţia Uni- - Stăpîne Făt-Frumos, îi întrerupse visarea ro-
versului! botul-pilot-şef, am captat un semnal 5.0.5. din
- Bine, dar atunci ce sîntem noi? apropiere. Poartă indicativul ILEANA. Făt-Frumos
- Voi?!... Nişte fiare ruginite sinteţi! Şi cu asta tresări, apoi îşi pieptănă gînditor cu ghearele sale
am terminat! Vă rog să vă faceţi datoria şi atît! In 'Iungi şi ascuţite coama veşnic zburlită din jurul
caz contrar, s-ar putea s-o pătitil.; imenşilor săi ochi bulbucaţi, cu mii de faţete fie-
Cei doi îşi apropiară tulburaţi antenele şi cu o care. De fapt, nimeni nu putea spune cîţi ochi
tristeţe neţărmurită hotărîră în ultrascurle să cre- avea Făt-Frumos şi din cauza aceasta era şi mai
eze un nou Robi, care să fie numai al lor... mîndru!... .
Ca niciodată, inima i se cam zbătu la auzirea
straniului indicativ pe care se pomeni repetirdu-l
la nesfîrşit. Apoi, un suflu cald de aventură şi... de
ÎNCĂPĂŢÎNARE ceva cu totul de nedesluşit îi invadă întreaga fiinţă.

I
- Mda. mormăi detectivul, sper că nu sînt bol-
cnăciere îşi.sparse probabil capul, dar nu putu nav, dar orice-ar h, aşa ceva nu am mai simtit.
preciza în primul moment dacă materia cere- Se recuJese repede şi o zbughi cu sutele de mi
rală se disperşase sau nu. Constată apoi că de de cai putere de care dispunea spre sursa
gîndit gîndea bine. Se mai contempIă un timp şi ..ILEANA" care era în stare gravă de S.O.S .
hotărî să se adune: uriaşele sale mîini îndepărtară Ajunse în zonă şi rînji de satisfacţie, arătîrdu-şi
blocurile de granit între care se înţepenise, apoi îşi frumoşii lui colţi de diamant, cînd, în sfîrşit, văzu
înşurubă la loc o unghie smulsă în cădere, se ri- pe ecran o uriaşă HIDRA care fugea î~rozită·, de-
dică în picioare şi-făcu cîteva mişcări de acomo- sigur, cu prada-n braţe ... Era mai frumos ca-n vi-
dare. Totul era perfect, aşa că urcă zidul abrupt al surile sale!... O urmări un timp, dar Hidra, văzînd
prăpastiei şi îşi zări din nou inamicii: mici şi prăpă- că urrnăritorul ei era mai iute, ateriză printre stîn-
diţi, dar mulţi. Tocmai se veseleau de izbînda asu- cile ascuţite ale primei planete ieşită în cale. Spe-
pra lui. Porni fără veste la atac. Doborî cît doborî, ranţă deşartă: Făt-Frumos se şi înfipsese zdravăn
distruse cît distruse, dar în final se trezi tot în pră- pe copitele-i păroase la doar cîţiva kilometri de
pastie' ba cu şi mai multe surprize ca înainte: rupt uriaşa Hidră.. Se studiau reciproc ... După un timp,
în două, fără o mînă şi cu plexul principal găurit Hidra îşi eliberă prada, pe frumoasa Deana, care
de gloanţe. De astă dată, conform programului de însă, reuşind şi ea să-şi elibereze ochii de smaragd
Extremă Urgenţă se hotărî să abandoneze şi ra- de sub povara pietelor de aur, îl văzu pe Făt-Fru-
portă: "Colonizare imposibilă. Băştinaşii se încăpă- mos' şi, cuprinsă de groază, se refugie sub braţele
ţînează să aibă o istorie]": protectoare ale Hidrei. Făt-Frumos înregistră ime-

ALMANAH ~
ANTICIPAŢIA ~
94
diat reacţia fetei şi îşi zise, lovindu-se cu .purnnii în unde are semnificaţii mult mai adînci decît pricep
cap: eu, sau amîndouă aceste aspecte la un loc m-a
- Ptiul, iar am uitat să sondez psihicul clientu- hotărit. iată cum a fos!.
lui... Se dădu apoi de trei ori peste ... coadă şi se A sosit la două zile după noi: cabana era arhi
transformă Într-un băiat chipeş ca nimeni altul. plină. Na protestat cînd i s-a spus că numai p
lleana se holbă cu ochişorii ei ne-mai-po-me-niţi la jos mai poate să doarmă _ Avea cu el prea mult
noua apariţie şi cînd realiză diferenta dintre cei doi bagaje: două valize ciudate şi un rucsac la fel de
nvan, muşcă GU poftă dintr-unul din braţele Hidrei. neobişnuit care-I îmbrăca precum o paraşută du
Degeabaa, dar oricum, Hdra Îi dădu. drumul. fi- blă. Am rîs pe socoteala neobişnuitului excursio
indcă Făt-Frumos se înerepta ameninţător spre nist dar l-am uitat repede În hărmălaia de nedes
ea, agitindu-şi frenetic sabia nevăzută deasupra crip a grupului nostru veseL
capului. lleana o zbughi în aerodina ei proprietate In prima seară de la sosirea sa a meşterit ceva
personală, aflată ca din întîmplare pe-aproape şi se la nişte aparate care semănau cu un amplificato
făcu nevăzută peste crestele ascuţite ale stincilor. insotit de difuzoarele sale şi deoarece În jurul lu
Curiozitatea ei feminină învinse, ca de obicei, şi se foiau destui curioşi, le răspundea invariabil că
frumosul căpşor blond se iţi din nou prin apro- . este vorba de o staţie de amplificare de tip nou
piere, urmărind cu nesaţ lupta dintre cei doi. De de o mare fidelitate. Disc-jokey-ul.nostru Începu
pariat, desigur că a pariat pe Făt-Frumos. Acesta să-I privească pe furiş, nu prea binevoitor şi pen
din urmă tocmai se îndeletnicea cu cioplrţirea tru ca să-şi cîştige definitiv auditoriul, aproape du
unuia din ultimele braţe ale Hidrei şi de fiecare blă timpul de funcţionare a staţiei sale, spre marea
dată constata că în loc de sînge sau alte Iichide, bucurie a dansatorilor.
din tăieturi se iveau tot felul de mecanisme şi sîr- A doua zi, dis-de-dimineaţă, l-am văzut' cum toc
muliţe. Era clar: Hidra era de fapt un robot tip Hi- mai termina instalarea aparatelor pe pereţii sălii de
dră!... Lui Făt-Frumos îi cam scăzu entuziasmul. mese. Nu ne-a dat explicaţii rnulţumitoare, aşa că
Cînd. într-un tîrziu. din hidră nu mai rămase decît ne-am resemnat în aşteptarea serii. Am inspecta
o sferă cu suprafata qotrată, imitînd o piele soIzoasă Însă pe furiş cutiile care atîrnau pe pereţi: unele
şi respingătoare, din burta sferei, pe o trapă, aduceau cu nişte difuzoare, avînd tot felul de
apăru un omuleţ prăpădit cu o năfrarnă aIbă în membrane dar altele, mai mici, Închise ermetic
vîrful unui emitătorl.; În cursul explicaţiilor, nu-şi dezvălwau secretul. Am mai observat că nic
Făt-Frumos pricepu că Hidra nu era altceva decît amplasarea lor pe pereţi n.llera obişnuită: cutiile ş
produsul super-tehnicizat al unei minţi complexate firele descriaa o spirală. In plus, cu permisiunea
care bîntuia prin Univers în căutare de satisfacţii cabanierului, desfiinţase lustra grea, construită pe
compensatoare. Făt-Frumos avea însă o minte pă- o roată din lemn de stejar cu şină de cupru, ghin
trunzătoare, aşa că înţelese cum nu se poate mp.i tuită şi În locul ei atîrnase un glob pe care erau
bine şi propria sa situatie: era la fel de breazl. .. In sute de faţete colorate, şlefuite. Fetele priveau en
consecinţă, după o matură chibzuinţă, hotărî to- tuziasmate la glob şi şuşoteau Între ele că În acea
tuşi luptă egală. Ileana, ca pradă de război, trebuia seară vor îmbrăca toaletele cele mai bune, Curio
împărţită, dar aşa ceva era de neconceput şi, desi- zitatea noastră creştea şi, În fine, cînd ne-am adu
gur, inutil. Prin urmare, îi Iăsară ei dreptul să nat iarăşi cu toţii de prin munţi, nu mică ne-a fos
aleagă partea spre care se va dărui. Ea pricepu mirarea găsind sala de mese aerisită, cu geamurile
drama celor doi şi făcu tot posibilul ca să le mai complet deschise, o curăţenie de-a dreptul neobiş
prelungească agonia: nu se lăsă pînă nu se con- nuită, flori frumos aranjate pretutindeni şi un afi
vinse că amîndoi erau de-a binelea îndrăgostiţi de atîrnînd la bar prin care eram rugaţi ca măcar În
ea!... . acea seară să nu furnăm În cabană. Citiva şi-au
Cind treaba asta îi reuşi, începu a-i convinge pe manifestat nemulţumirea, fetele Însă au bătut din
fiecare că celălalt este de nedorit, situaţie care nu palme, nu fără a se uita jenate la florile proaspete
se putea, fireşte, rezolva decît printr-o altă luptă care parcă li se adresau, dojenindu-Ie, că nu le ve
dreaptă. Acest eveniment are loc în Univers sub nise lor această idee,
forma unei Super-nove şi deci cei doi rivali se răs- S-a mîncat mai repede decît de obicei. În sfîrşit
pîndiră în noapte ca nişte imense şi efemere limbi necunoscutul ne anunţă că este gata să Înceapă
de foc. programul cu ceea ce vrem noi. Fetele au avut
După ce ultimele artificii cosmice se stinseră, prioritate la alegerea melodiilor de dans şi... din
lleana se aşeză oftînd pe un baldachin şi creă din pereţi şi din tavan au început să curgă vibraţii ş
inepuizabilele sale resurse un nou gînd despre un lumini. Da, lumini, fiindcă faţetele globului emiteau
alt Făt-Frumos şi un alt Zmeu, gînd pe care îl raze colorate care ne mÎ'llÎiau ochii În timp ce
lansă în spaţiu cu programarea de a se materializa muzica, ritmul, ne pătrundea trupun1e din toate
peste cîteva milenii. Plnă atunci, se culcă răbdă- părţile. Acusticaera 'perfectă, iar jocurile de lumin
toare. . atît de reuşite încît cu toţii exclamam la nesfîrşit
încîntaţi, mai bine spus, vrăjiţi,
Am dansat cum n-am mai dansat niciodată, iar
fetele parcă deveniseră zîne din poveşti. Au fost
NECUNOSCUTUL patru ore de muzică non-stop, de dans şi rîsete,
de optimism şi voioşie de nedescris, Mult mai tîr-

P eva mă îndeamnă de mai mult timp, impe-


rios, să scriu totul aşa cum s-a petrecut în
realitate. Poate unde întîmplarea la care am fost
' ziu, reîntîlnindu-ne, am fost cu toţii de acord că
nu ni s-a mai întîmplat să ne simţim atît de liberi
fericiţi, uniţi... Cu toate acestea, îl vedeam pe tînă-
martor nu-i de fel din cele obişnuite sau poate

~ALMANAH
- "- . ...• - -
-_.
rul necunoscut cu faţa concentrată, exprimînd ma
-
~ ANT1CIPAŢIA
9
ales nemultumire. creştea În mine, mă simţeam uşor, din ce În c
La sfîrşitul programului de dans, tirziu după mai uşor şi parcă şi ochii vedeau tot mai clar pri
miezul noptii, ne-a rugat să ne aşezăm şi să ascul- beznă. Am stins lanterna şi, într-adevăr, am con
tăm ceva special. După cîteva momente de linişte statat că nu mai aveam nevoie de ea.
. absolută (da, acesta este cuvîtul potrivit), camera Am auzit muzica de departe şi am îrx:eput s
se umplu de un virtej de sunete care fugeau prin 31erg.L-am văzut îngenuncheat lîngă aparatele lu
noi În ritmuri stranii. Mie unul mi s-a zblrlit părul care emiteau o slabă lumină alb-verzuie. Deasupr
şi unde reci şi calde Îmi urcau pe şira spinării. Nu, capului, cerul Înstelat mă îmbrăţişa protector. N
nu de groază, ci de o emotie plăcută şi nelinişti- l-am tulburat şi m-am ghemuit la cîţiva metri Î
toare În acelaşi timp. Din cînd În cînd Însă şi din spatele lui. Sunetele ţîşneau ca şi cu o sear
ce În ce mai des, stridente evidente brăzdau at- Înainte, de pretutindeni, dar de astă dată însoţit
mosfera vrăjită ca nişte securi gri-fer însîngerate. numai de lumina pîlpîitoare a stelelor. Ştiam îns
Alteori se auzeau scirtiituri sinistre şi aerul căpăta că sunetele vin din pădure, altele dinspre vîrf
literalmente consistenta unei ceţi negricioase şi su- muntelui şi de mai sus, dinspre stele...
focante. In loc să mai fim emoţionaţi de frumuse- Auzeam tremurul ierbii şi fior.u1brazilor, neseu
ţea muzicii de-a dreptul divine, acum aşteptam în- . turaţi totuşi de nici o adiere, şi toate aceste su
friguraţi acelei scurte momente distonante care nete se Îrx:hegau într-un uriaş cor cu mii de voc
parcă veneau dintr-o altă lume. Probabil că necu- care cîntau ca UNA singură!... Inima mi se zbăte
noscutul îşi dădu repede seama de aceasta, deoa- dureros în gît şi simţii din nou undele reci şi cald
rece Întrerupse spectacolul şi ne ceru scuze pen- prin şira spinării. Viori şi f1auterăspîndeau contra
tru momentele penibile care tăiaseră firul muzicii. başilor şi tobelor, trompete din tării vesteau no
Abia atunci am inteles cu toţii că ceea ce noi con- fiori prin trupul şi fiinta mea, şi, într-un tirziu, bea
sideraserăm drept parte integrantă din spectacol şi ameţit de atîta măreţie, probabi am adormit.
erau de fapt nişte paraziti pe care necunoscutul L-am visat pe necunoscut apropiindu-se d
nu-i dorea. I-am multumit pentru acea seară de mine, ridicîndu-miuşor bărbia şi spunîndu-mi, ţin
neuitat şi ne-am urcat în camerele noastre. Cred tuindu-mă În ochi: •
că nu numai eu am aţipit abia în zori. - Rămîneti cu bine. Imi pare nespus de rău: fio
Ond am coborit în sala de mese, mult înaintea rul nu poate, deocamdată, urca în voi... Mai avet
celorlalţi, l-am zărit într-un colt, cu fruntea lui de suferit!... Zicînd acestea, se depărtă, dar p
înaltă sprijinităÎn palma mîiniidrepte, gînditor. Pe măsură ce se depărta devenea tot. mai lumino
masă erau o sumedenie de foi mîzgălite În fel şi pînă ce se contopi cu lumina stelelor.
chip, cu schiţe şi caJcule. Am crezut atunci că În- M-au găsit dimineata tîrziu, aproape leşina
teleg ce era necunoscutul: un talentat electronist ghemuit şi ud pînă la piele, toropit de un somn de
care-şi experimenta un nou şi reuşit sistem de re- ( plumb şi vise zbuciumate. Nimeni nu m-a Întreba
dare sonoră. Mă simţeam bine, odihnit şi cu toate nimic, nici chiar prietena mea: probabil mă cre
acestea parcă-mi lipsea ceva, eram nemuIttmit de deau nebun. Nu le-am spus nimic.
ceva, dar nu ştiam de ce. Simţindu-miprivirea, mă Am revenit de atunci În fiecare an În poiana lu
fixă cu ochii săi de un albastru adirx: şi rosti: Pătru şi de fiecare dată mă ghemuiam noaptea
- Peretii sînt de vină, prea Încărcati de rezo- sub stele, in locul în care m-au găsit prieteni
nanţe vechi şi irnpure. Aici nu se poate!... aproape mort. De fiecare dată mă simteam imo
: După cîteva momente de linişte pricepu că de rat de măreţia naturii şi tînjeam după muzica di
I fapt n-am înţeles mare lucru şi se multimi să ri- vină, evocam corul pădurii şi răspunsul stelelo
I dice din umeri şi să-mi mai spună: dar, cînd credeam că sînt pe PUTICtui de a reuşi
- Dacă vreţi, veniţi diseară în pdana lui Pătru, totul revenea în noapte şi mă simteam stingher, ri
la cîţiva kilometri mai la deal, acolo unde pădurea Clico!...Deseori izbucneam în plîns, de neputinţă
se hotărăşte să nu mai urce spre cer. Va fi Regăsindu·mă dimineata zbrobit şi încercănat, fără
frumos, cald şi senin... Mai îrcerc o dată. răspuns...
Ond m-am întors în sala de mese pentru micul Nu mi-am pierdut însă trcrederea: eram tot ma
dejun, necunoscutul şi aparatele sale dispăruseră. hotărît să desluşesc misterul fioruluişi, acasă, sau
Cabanierul mi-a spus că a plecat fără nici o expli- în toate bibliotecileşi 6brăriile,nu mai ieşeam din
caţie, încărcat ca un catir cu calabalkul său atit cărţi. Incă n-am găsit ceva concludent, dar simt că
de nepotrivit pentru munte. mă aflu pe drumul cel bun: simt de fapt că in cu
Ziua s-a scurs greu, cerul plumburiu abia rezis- . rind voi şti ce Înseamnă muzica stelelor. La vară
tind să nu se deşerte într-un potop şi mai trist - voi urca din nou pe munte şi poete-I voi Întîmpin
Încă. De curiozitate am urmărit buletinul meteo şi pe necunoscut cum se cuvine!...
se anuntau ploi abundente, mai ales la munte.
Le-am comunicat totuşi şi celorlalţi invitaţia necu-
noscutului. Au rîs cu poftă făcînd glume pe seama
lui şi a credulităţii mele.- PLĂCERE
M-am hotărît cu greu să plec: prietena mea În-
sista să nu mă fac de rîs, iar ploaia se putea pomi ~
dintr-un moment în altul... Am ţîşnit totuşi ca mî- r ăşea ţanţoş pe trotuarul curat ca lacrima şi
scuipa lung şi cu nespusă plăcere cojile se.
nat de o forţă -ocultă, am lnhătat mantaua de rninţelor de floarea-soarelui, proaspăt prăjite şi
ploaie şi lanterna cufundîndu-mă În întuneric, pe- date cu sare. Nu-i era teamă de riici o amendă, fi-
trecut de glumele răutăcioase ale prietenilor. Paşii indcă În urma lui tropăia SIrguinciosRobotti Care
parcă-mi erau conduşi, iar pe măsură ce urcam pe Adună Cojile Scuipate, ultimul răcnet al nndei.
poteca strîmtă, uneori pe buze de prăpăstii, ceva Costase o avere, dar merita!

ALMANAH ~~

96 ANTICIPAri A ~
CENACLUL
HE~ION
e la bun Început trebuie să fac o preci- rea ora 18,00) la Casa Universitarilor din oraşul de
zare: paginile ce urmează sint concepute pe malurile Begăi. Cred că principala caracteristică a
cu aportul cenaclului timişorean "Helion" activitatu cenaclului "Helion" rezidă În seriozitatea cu
care a contribuit la cea mai dificilă şi care abordează atît problemele de creaţie şi critică li-
importantă parte a almanahului - "Galaxia SF'. De terara cît şi cele orqanizatorice. Colectivul de condu-
ce "Galaxia SF" este capitolul cel mai important şi cere (Cornel Secu - preşedinte, Tudor Beşuan, 10-
mai delicat al almanahului? In primul rind pentru că, nica Lucian - vicepreşedinţi, Lucian Vasile Szabo -
prin semnalările de critică şi istorie literară are o in- secretar) a reuşit sa cmarmzeze activitatea cenaclulUI
fluenţă esenţială in promovarea unei literaturi şi a reatizind multiple manifestări de prestigiu pe plan
unui gust literar de bună calitate. Devine limpede naţional şi chiar internaţional. Zilele "Hei ion" (desfă-
I că, atita vreme cit Almanahul .Anticipaţia'' este sin- şurate anual, la finete lunii mai), În cadrul cărora se
gura publicaţie specializată in acest gen literar, ru- organizează concursul de presă scurtă şi de tradu-
brica "Galaxia SF" este unica rubrică complexă de ceri din limba română in principalele limbi de circu-
critică literară de profil, avind in consecinţă o res- laţie internaţională, Consfătuirea cenaclurilor de lite-
ponsabilitate şi o misiune deosebit de importante. in ratură şi artă de anticipaţie tehnico-ştiinţifică ediţia-
al doilea rind, pentru că se incadrează intr-o fază de 1980 (organizată În colaborare cu cenaclul "H.G.
pionierat in acest domeniu, deschizind, deci, o nouă Wells"), fanzinul "Helion" (1980, 1981, 1982, 1983,
etapă - aceea a insuşirii in masă a criteriilor este- ,1987 şi 1988), precum şi "Biblioteca Nava" (1984.
tice de receptare a creaţiei literare din domeniul SF. 1986, 1987) sînt cîteva realizări remarcabile ale aces-
S-au tipărit, desigur, şi pină acum, articole in diferite tui cenaclu care, chiar dacă este relativ tinăr, este te-
publicaţii de profil, s-au editat chiar şi cărţi de critică ribil de matur.
in acest sens, insă nu a existat niciodată la noi o ru- Succesele nu s-au lăsat nici ele aşteptare. Palma-
brică permanentă - chiar dacă e cu o periodicilate resul cenaclului "Helion" numără premiul III (1981)
anuală - in nici o altă publicaţie de mare tiraj. in al premiul II (1982), premiul I (1983/1987) şi Premiul in-
treilea rind,avem de-a face cu un domeniu relativ tî- ternaţional al Eurocon (1984) Brighton, Anglia) pen-
năr - mă reter la cel al criticii, şi istoriei literare SF tru fanzinul "Helion" şi premiul I (1986) pentru "Biblic>
- care nu şi-a limpezit pe deplin conceptele şi de- teca Nova") precum şi premii individuale pentru Lu-
monstraţiile,fiind deci extrem de dificil şi riscant să cian Ionică (care deţine pe lîngă Premiul Uniunii Ti-
alegi şi să promovezi, din noianul de opinii, cea pe neretului Comunist, de literatură de anticipaţie tehni-
care istoria o va valida, Spuneam că, În acelaşi timp, ce-ştiinţifică in anul 1983, pentru volumul de poves-
problema realizării rubricii "Galaxia SF" este o pro- tiri ,,Ziua confuză" apărută la Editura ,,Albatros", pre-
blemă delicată şi am sa mă explic de ce, in mod pa- miul Uniunii Scriitorilor şi alte premii la concursurile

I radoxal, deşi genul este extrem de gustat de public,


critica literară nu este dispusă să se aplece asupra
lui. Explicaţii ar fi destule. In mulţimea imensă de
anuale de literatură de anticipaţie tehnico-ştiinţifică),
Augustin-Corneliu Giagim, Silviu Genescu, Marcel
Luca, Constantin Cozmiuc, George Terziu şi Cornel
producţii -tlterare SF publicate pe plan mondial, din
nefericire,lucrările realmente valoroase sînt destul ST~ceea ce priveşte materialele de teorie şi critica
de puţine, Iar această colosală muncă de selecţie a literară grupate in cadrul rubricii "Galaxia SF' consi-
depăşit puterea multor critici literari care, abando- der că ar fi redundant să le mai prezint, atîta vreme
nînd-o, s-au justificat etichetînq literatura SF drept clt ele insele se prezintă mult mai bine. Aş vrea să
sub literatură, paraliteratură etc. In altă ordine de idei. remarc echilibrul dintre elementele de analiză teore-
literatura SF are o predilectă dispoziţie spre Înnoirile tică reprezentate de articolele ..intre sublim şi fantas-

I de limbaj, spre inovaţie, spre experiment. Or, este


extrem de dificil şi obositor să discerni elementele
de valoare, mai ales că acestea, pentru moment, nu
tic" de C. Robu şi "Din nou despre utopie" de S. An-
tahi şi cele de critică aplicativă - reprezentate de ,,0
utopie a ambiguităţii morale" de I Hobana ŞI "Tan-

I au nici un termen de comparaţie. Pentru aceste mo- goul de demult" de Mircea Oprita. Conforf!1 traditier.
tive, şi pentru multe altele in plus, cel ce doreşte să srnt prezentate IUCI,IIII,' de .ut ••.. 0 IIleratura prerruate
alcătuiască o rubrică de critică şi istorie literară in la concursul orqaruzat in anul 1987 ("Cuminţenia ŞI
acest domeniu este pus În ipostaza delicată de a somnul naraţiunii" de Radu G. Teposu şi "Expoziţii
duce o imensă muncă de lămurire, uneori din start de artă plastică SF" de Gabriet Bratu, membrii ai ju-
fără nici un succes, pentru a reuni in spaţiul destinat
acestei nobile acţiuni personalităţi de valoare. Am
plecat de la premisa că autorii unei extrem de reusite
toriale cele mai recente in acest domeniu.
ţiune specială aş acorda-o - chiar dacă nu sint in
°
riului) precum şi o trecere in revistă a apariţiilor edi-
men-

publicaţii de profil, am numit "Buletinul de teorie, Indiferent insă de aprecierile formulate (mai mult
critică şi istorie a literaturii SF «Biblioteca Nova-" sau mai puţin subiectiv) intreaga rubrică - repet, al-
prezintă cele mai serioase garanţii pentru o misiune cătuită cu aportul hotărîtor al cenaclului ••Hei ion" -
atit de dificilă. se constituie ca o contribuţie valoroasă, la un nivel
Şi acum, cîteva cuvinte despre cenaclul "Hei ion". realmente academic pentru limpezirea problemelor
Infiintat la 18 martie 1980 (observaţi precizia infor- de principiu ale literaturii de anticipaţie tehnico-ştiin-
maţiilor Duse la dispoziţia noastră de conducerea ce- ţifice.
nactului) la Casa Tineretului din Timişoara, cenaclul
.Helion'' Işi desfăşoară activitatea (săptămînal, vine- 1. ALBESCU

&
~~ ALMANAH
ANTICIPATIA
97
·.

mai această prudentă păşire a


CUMINŢENIA teraturii SE pe tărîmul tolera
şi imprevizibilal epicii, în sen
că toate eforturile autorilor
îndreaptă mai mult înspre inv
ŞI SOMNUL ţia pozitivă, spre fabulaţia ştii
fică, lucru firesc, întrucît aces
e actul de identitate al genu

NARAŢIUNII împingînd Însă prea mult în p


nul al doilea preocuparea pent
ingeniozitatea structurilor li
rare, pentru emanciparea art
tică. Altfel, majoritatea lucrări
prezentate în cadrul concursu
RADU G. ŢEPOSU au arătat că autorii lor ştiu
scrie, că au un simţ foarte ap

u
ltima ediţie a concursului de anticipaţie continuă să -ŞI sat al artisticităţii stilului, că s
de literatură şi artă de conserve stereotipiile, structurile preocupaţi pentru expresivita
anticipaţie tehnice-ştiinţi- ei fundamentale? Acesta poate fi relatării, că ştiu să imagineze
fică n-a arătat mal mult un semn de consecvenţă, de tuaţii creditabile ştiinţificşi ve
decît o evidenţă presimţită, însă bonă seamă, de constantă, însă simile epic. Descrierea teh
nici n-a regresat faţă de ediţiile un comentator educat la şcoala ca-ştiinţifică e bine ţinută în fr
anterioare, Întrucît participanţii impudică a esteticii ludice vg lua pentru a feri prozele de imp
şi, deci, autorii de literatură şi aceste reticenţe drept îndărătni- sia fastidiosului, a prezumţiei
artă S.F. par a dovedi un elan al cie. Chiar dacă literatura de an- intifice.
inovaţiei mult superior altor do- ticipaţie trăieşte mai abitir decît . Obsesia comună tuturor ace
menii. Poate fi acesta un semn altele din nişte convenţii bine tor proze pare a fi una a situă
al creaţiei tinere în genere, cu stabilite, e probabi' că emanci- fiinţei în lume, a raporturilor
supravegheri controlate ale ge- parea ei totală şi eliberarea de lurriea, ideea existenţialistă
nului şi ale structurilor lui in- complexul rneza\ianţei, faţă cu origine, tratată pe larg de H
time, cu o conştiinţă teoretică beletristica, nu vor fi itnplinite degger, complicată la aceşti a
emancipată, răsfrintă benefic in decit o dată cu expurgarea ori- tori cu teme morale, ecolog
chiar felul de a scrie. Cu toate căror crispări, cu eliberarea de şi psihologice. lntegrarea.ornul
acestea, dacă raportăm creaţia prejudecăţi. Relativa îndărătnicie în cosmos e subtextul tutur
S.F. la celelalte forme de litera- a literaturii de anticipaţie vine, povestirilor şi nuvelelor,
tură, pe care critica le consideră cel puţin aşa pare, dinafara ei, spaima recluziunii, a Înstrăină
ca aparţinînd postmodernismu- tocmai dintr-un exces de orgq- e lamentoul lor. Din această p
lui, dacă privim, aşadar, aceste tiu, dintr-un instinct ele castă. Ii cină, multe proze au un su
producţii literare prin ocheanul repugnă eteronomia, amestecul strat liric, irizări poetice a
ludic şi tolerant-ironic al poeticii genurilor, fuziunea formelor. unor spaime evanescente, s
mai noi, nu vom afla mari şi Pare a agoniza, în subtile supli- intruziuni fanfastice, proiecţii a
spectaculoase înnoiri in litera- cii, tocmai din pricina purităţii unor spaţii euthanasice, b
tura de anticipaţie. Preeminenţa ei, precum invitaţii lui Helioga- nigne, ocrotitoare. Sub aspec
fabulaţiei pozitive, a inventivităţii baJus, sufocati cu crinii impe- de moderaţie a esteticii acest
tehnico-ştiintifice continuă să fie riali. Aceasta nu vrea să spună creaţii, se simte, indiscutabil,
copleşitoare în raport cu aceea că literatura de anticipatie foarte puternic angajament ex
retorică şi poetică. Conţinutul trăieşte fără excepţie din acest tenţial, un freamăt afectiv ca
continuă să trăiască, trufaş, su- exclusivism cam simptomatic, ci irigă naraţiunea precum un c
premaţia, ignorind senin marile doar că unele Încercări de a ieşi rent.
achiziţii estetice ale postmoder- din canon nu sînt urmate de ex- Totuşi, unele îocercări de
nismului. Naraţiunea e, cel mai perienţe asemănătoare. Cazul sparge linearitatea povestir
adesea, clasică. Perspectiva e lui Alexandru Ungureanu mi se clasicitatea ei monotonă au fo
omniscientă, totalizatoare, întru- pare cu totul sugestiv pentru ce limpezi în chiar lucrările p
cit autorul de literatură S.F. se înseamnă instinct adevărat de miate. .Povestirea lui Cristi
excită cu voluptăţile orgolioase prozator, chiar cantonat în rigo- Mihail Teodorescu, Dosar 7
ale unui mic demiurg; îi face plă- rile genului pe care le respectă procedează prin Încrucişare
cere să-şi exhibe forţa Iabulato- doar atît cit să păstreze colora- mai multor depoziţii (sub form
rie, capacitatea de a da camaţie tura; în rest, tînărul autor tu- amintirii, a reconstituirii, a d
unor lumi ipotetice. Lipsesc din crează cu procedee1e epicii ade- claraţiei), ceea ce Înseamnă
literatura (Jg anticipaţie, cel pu- oărate, fiind, în acest sens, un spor de autenticitate în ordi
ţin deocamdată, pactul aucto- rafinat satiric şi un admirabil ob- epică, după modelul profesat
rial, punerea În abis. Procedeele servator al realului gogolian, cu romanul-reportaj american
metaprozastice, sugestiile auto- irizări fantaste ale parabolei. Tema e specifică genului (înc
referentiale, În ,genere acele O primă. şi importantă obser- carea de a permanentiza mem
semne de emancipare sub _ra- vaţie pe care trebuie s-o facem, ria calculatorului, o moarte en
portul retoricii_şi al- poeticii lite- aşadar, ·în urma ultimului con- matică, anihilarea instinctului
rare. E rău, e bine că literatura curs de anticipatie priveşte toc- conservare), însă ancheta desf

ALMANAH ~
ANTICIPATIA ~
98
şurată prin cele mai dibace rno- milor În registrul haotic şi ÎncÎI-
dalităţi face povestirea antre- cit.
nantă, vie, deloc posomorîtă. Eliberate de inhibitii şi de ticu-
Un sondaj al fondului psihologic, riie pedante ale criticii didactice
în care pune multă vibratie şi o mi s-au părut eseurile $i comen-
mare percepţie a interiorită ţii tariile pe marginea fenomenului
amenintate cu dizolvarea, li! po- S.F., prezentate În concurs.
vestirea lui Marian Trută, Ince- Exegeţii literaturii de anticipatie
put de anotimp ploi os . Ia sînt, Întîi de toate, foarte buni
Ezary, scrisă admirabil, fluent, cunoscători ai fenomenului de la
cu. virtuţi clare de. prozator, cu noi şi de aiurea, preocupaţi să-I
o bună stăpînire a dialogului, a urmărească pe viu, în mişcarea
situaţiei emblematice, cu exce- de fiecare zi, dar şi nişte maturi
lente intuiţii ale rezoIvărilor fi- analişti, cu foarte serioase cu-
nale. Tot În această direcţie noştinţe de teorie literară, de es-
bate şi nuvela lui Viorel Pîrli- tetică, de sociologia culturii. E de izbîndă. in' acest eseu avem
gras-, Curcubeu pe cer, cu mai pot reprezenta, cu adevărat, şi alte semne de emancipare pe
apăsat subtext moral şi etic, conştiinţe teoretică a anticipaţiei care nu le-am descoperit În
Însă şi cu înclinatii irepresibile româneşti şi, dacă autorii de creatia propriu-zisă: autorefe-
pentru digresiune, şi schiţa lui proză vor avea răbdarea să-şi rinţa ironică, limbajul spumos,
Dragoş Vasilescu, La marginea aplece urechea la sugestiile con- expresiv, exerciţiul ludic, pastişa I
nopţii, o exteriorizare a fondu- fraţilor lor exegeţi, efectele vor ironică (vezi Dicţionarul de
lui abisal În proiectii fabuloase, fi, cu sigUranţă, demne de luat idei primite), Doru Pruteanu
inhibante, În care sentimentul În seamă. O sinteză ca aceea a arată că pactizarea cu genul
spaimei, al înstrăinării e admira- lui Ooru Pruţeanu, Avangarda S.F., departe de a Însemna În-
bil insinuat, fără ostentatie şi repetiţiei, departe de a fi o crîncenare şi obstinatie, poate •
fără impulsuri teziste. O recupe- analiză scortoasă şi gomoasă a ,lua foarte bine forma, elegantei
rare a fondului mitic şi ritualic În genului, e un spumos 'şi instruc- ironice şi detaşa te, care nu e
literatura S.F. aflăm în nuvela lui tiv eseu despre psihologia crea- mai puţin un mod al admiratiei.
Constantin Cozmiuc, Timpul torului şi receptorului de S.F., Au fost, de altfel, multe astfel de
est-e umbra noastră, cu bune persiflind ticurile şi suficienta, semne, la ultima ediţie a concur-
adaptări ale tonului umoristic la prejudecăţile şi închistarea, sului, care indică o schimbare
materia epică şi, mai ales, cu o Doru Pruteanu pune În prim de mentalitate. O modificare
percepţie verosimilă a grotescu- plan judecata de valoare, act care, pentru a fi Împlinită, mai
lui, în care putem ghici o stare critic fundamental, fără de care are Încă nevoie de un pas. Nu
de interferenţă, o fuziune a lu- evaluarea COlectă' ar fi fără sorti mai mult. Dar nici mai puţin.

tină?, numai că azi nu Rha sau i


Osiris, sau raiul şi iadul sînt te-
EXPOZITIE DE mele, ci galaxiile cu lumile lor,
imaginea vieţii ce va fi peste o

ARTA PL.ASTICA SF mie de ani, omul vede azi cu


mult înainte şi imaginatia e mult
mai bogată şi în continuă îmbo-
găţire - şi este normal să fie
aşa, dat fiind faptul că În munca
GABRIEL BRATU de toate zilele discutăm azi.
deja, ce vom face În anul 2000.
Creaţia plastică SF a fost ca
rei zile - vechea cetate a Nu este prima de acest fel pe. o explozie, n-a avut începuturi
banilor - Craiova a fost la care o văd, dar susţinerea corn- timide, ci s-a impus Încă de. la
sfîrşitul anului ce trecu ponistică şi cromatică a acestei apariţie, afirmînd Însă că n-a
capitla SF-ului româ- ediţii face ca lucrările expuse să fost băgată în seamă, nedîn-
nesc. aibă vigoare, să fie capabile să du-iose locul cuvenit, că oare-
Nu mă tac cronicarul eveni- te trimită În lumea fantasticului, cum a fost stopată - amintiţi-vă
mentului, las aceasta pe seama a irealului. de benzile desenate de Radu
celor care se ocupă cu astfel de "Creaţie plastică fantastică Ouldurescu, de regretatul Mihai
trebi, ci vreau să dau În cîteva există de cînd lumea, că ce alt- Rusu, de Puiu Manu şi mai tîr-
cuvinte imaginea bucuriei avute ceva sînt creaţiile Egiptului antic ziu de Sandu Florea - rămase
la surpriza oferită de această sau ale Voronejului şi Moldovi- undeva departe, editurile şi re-
manifestare: expoziţia de creaţie ţei, sau ce altceva este fresca vistele nemailuînd de ani de zile
plastică SF. michelangeliană din Capela Six- În seamă astfel de productii.

W
~~ALMANAH
ANTICIPATIA
99
N-am văzut n1~iÎn expozitiile pări cotidiene, alte calificări şi, ideii să deformezi, să irwoşi, să
- fie ele de amatori sau ale artiş- iată că, în timpul lor liber citesc aluneci în acest univers, depăr-
tilor profesionişti - creaţii SF, şi lucrează, lucrează fie cu tuş, tîndu-te, totuşi, de "realitatea
iar în expozitiile ocazionale - fie cu culori de apă sau uleiuri, suprarealistă"; dacă sînt înţeles,
speciale pot spune - fiind făcute fie· în lemn sau metal, lucrează adică de a nu desena oricum şi
numai cu ocazia consfătuirilor şi asta înseamnă ore şi zile şi orice că "aci merge"; ci de a
sau a altor manifestări SF - nu nopti de trudă (oare de ce nu se menţine o unitate, de a crea un
li ~ acordă importanta cuve- găseşte o editură, sau o revistă univers al tău care să convingă.
nită: sală adecvată, ţinută expo- măcar, să le valorifice căutarea În afară de aceasta, am obser-
ziţională, catalog, afiş, populari- şi truda şi să le dea satisfacţia vat, şi faptul este îmbucurător,
zarea cuvenită, vemisaj oficial împlinirii?). o atenţie deosebită dată desenu-
etc. La Craiova, expoziţia a fost Expoziţia de la Craiova a în- lui, construirii personajelor şi a
organizată Într-un hol al Casei trunit 28 de expozanţi, repre- tot ce este în jurul lor, a mişcă-
ştiinţei şi Tehnicii, părînd că a zentînd cenaclurile SF din toată rilor fireşti, a proportiei şi a am-
surprins -organizatorii.. N-au ţara (În afara oraşelor cu o mai biantei cromatica, Fără exâge-
existat panouri, lumina prove- mare arie de exprimare - Bucu- rări, fără stridente, din contră,
nită de la imensele geamuri ale reşti, Timişoara, Ploieşti, parcă, o linişte ireală care
clădirii împiedecau vizibilitatea Craiova, Bacău, iată că apa!' şi atrage, încîntă şi odihneşte se
lucrărilor aşezate În "contre Cernavodă, Slatina, Tirgoviste degajă din lucrările lor. Fuga de
jour"; lucrările au fost "agăţate" etc., cu o serioară participare), efecte ieftine, obţinute la întîm-
pur şi simplu, cum s-a putut, Cele peste 120 de lucrări de plare, pare că a fost preocupa-
prinse cu bandă de lipit, reze- pictură, grafică şi sculptură, rea de căpătii la mai toţi expo-
mate de zid, o parte din ele, executate în ulei, tuşuri, acua- zanţii,
care n-au mai avut loc, fiind aşe- relă, tempera şi creioane colo- Păcat - revin la cele spuse
zate pe podea. O parte a lucră- rate au cuprins şi lucrări de g~- mai înainte -, păcat că expozitia
rilor n-a avut tinuta expoziţie- fică de calculator, tehnici mixte, nu a avut tinuta artistică pe
nală (organizatorii ar trebui să colai sau combinaţii foto, Au care o merita. Vai, cît ar fi cîşti-
confecţioneze 2-3 dimensiuni de ~ obiectele executate din gat exponatele într-o sală de ex-
rame uşoare, cerîndu-le autori- rădăcini şi crengi, obiecte exe- pozitie, vai cît ar fi cîştigat dacă
lor să respecte dimensiunile de cutate din aluminiu, aramă, piele toate 'lucrările ar fi fost lnră-
Încadrare). şi alte materiale. O expoziţie mate, etichetate uniform, selec-
Mărturisesc că, dînd la o complexă, o expozitie completă, ţionate înainte. Ar fi fost o ex-
parte aceste neajunsuri, care pot spune. De la grafica de şe- poziţie ce putea fi deschisă în
sînt sigur că pe viitor vor fi înlă- valet la ilustratia de carte, de la orice sală "cu pretenţii": din Bu-
turate, pentru binele acestei ma- banda desenată (povestiri întregi cureşti, de exemplu, ar fi fost o
nifestări, creatiile îndrăgostiţilor cu zeci de desene - Viorel PMi- expoziţie (şi pe viitor aşa tre-
de domeniul SF fiind ajunse la gras) la afiş, de la realizarea cla- buie să fie), care putea fi itine-
maturirate, dînd dovadă de pro- sică a unei lucrări de pictură la rată în marile oraşe ale ţării, ar
fundă gîndire, căutare şi cunoaş- o tehnică specială (Cornel Ioni- fi fost binevenită, sînt sigur, tre-
tere, de - stăpînire a unor ele- celi), de la grafica (hai să-i spu- zind interesul publicului iubitor
mente ce depăşesc oarecum nem bibilită) meticulos execu- de frumos şi, de ce nu, invitînd,
gîndirea unei compozitii de tată cu acuratetă şi fineţuri sem- făcînd favorabil propagandă
toată ziua. Aici decorul este al- nată de Traian Abruda la grafica creaţiei SF.
tul, aici .personajul are alt cos' de calculator a lui Marius Ungu- Putem afirma că avem o
tum, ba chiar este şi un alt per- reanu, de la colajele lui Aurel şcoală de creatie SF, că există
sonaj (altă galaxie, altă lume), Cărăşel şi G. Repanovici la creatori care oricînd pot intra în
vehiculele nu mai sînt cele de combinaţiile foto ale lui Bogdan grupul .creatorilor SF de peste
toată ziua, iar întîmplările sînt Octavian Hrib, Iată' dar cîtă di- hotare, cu mult talent, cu pu-
altele cu alte elemente. Şi toate versificare, cîte moduri de expri- tere de muncă, cu imaginatie
.astea cer ţinută artistică, trebuie mare - şi-mi pare rău că spaţiul bogată şi, mai ales, cu dragoste
să mtereseze, să fascineze. să nu-mi permite să pot prezenta faţă de acest gen de reprezen-
pătrundă, să te convingă. Şi iată fiecare expozant în parte, meri- tare. Trebuie însă ca efortul şi
că reuşesc. Lucrările de azi nu tînd-o cu prisosinţă, aceştia fiind strădania să dea satisfacţie şi
mai sînt nişte începuturi, nişte pe bună dreptate reprezentanţii bucurie, să fie materializate în-
căutări, calitatea lor recoman- şcolii româneşti de plastică SF. tre copertile unei cărţi în
dîndu-le pentru o expozitie "de Am observat grija expozanţi- rafturile bibliotecilor sau în pagi-
nivel": Meritul este cu atît mai lor de a evita ridicolul, de a nile colecţiilor de reviste, or
mare cu cît ştiu 'că majoritatea evita grotescul, la creaţia SF fi- pentru aceasta pînă acum nu
celor ce expun au alte preocu- ind tentat- în scopul sustinerii s-a făcut nimic.
k

ALMANAH
ANTICIPAŢIA
(4ii
~
100
ÎNTRE FANTASTIC
ŞI SUBLIM
CORNEL ROBU
ONCEP1UL DE FAN- bra "fisură În real'" a lui Caillois: ştiinţificţiune"; Însuşi "blindaju

C TASllC NU ESTE PRO-


PRIU ŞI OPERANT IN
SCIENCE FICTION.
Afirmatia, îmi dau seama, nu
este de natură a întruni.adeaiuni
"Fantasticul vădeşte o amenin-
tare [un scandal], o ruptură, o
irumpere insolită, aproape insp-
portabilă, În lumea reală. [...] In
fantastic, supranaturalul apare
ştiinţific" al ipotezei SF şi strin-
genta logică a extrapolării ei,
aşadar rigoarea ştiintifică şi lo-
gică, constituie un moyens ce
ne conduce implacabil spre un
unanime, dimpotrivă. In ciuda' ca o ruptură a coerenţei univer- punct-cheie În care esenta
evidenţelor, conceptul de fantas- sale [ca o spărtură În coerenta non-fantastică a SF-u1ui devine
tic continuă să fie considerat de universului]. Miracolul devine evidentă. Căci impresia de vero-
cei mai multi o "cheie"·teoretică aici o agresiune interzisă, ame- similitate, de consistenţă con-
prioritară În science fiction. Şi ninţătoare, care sfarmă [sparge] cretă a "lumiJ"'imaginare create;
aceasta nu numai În zona est-e- stabilitatea unei lumi ale cărei este necesară În seience fiction
uropeană, unde, În diverse ver- legi erau considerate pînă atunci nu doar ca fond de contrast pe
siuri 'lingvistice, denumirea ru- riguroase şi imuabila.J care .fisura În real"; definitorie
sească naucinofantastika este, Dar .fisura" sau "ruptura În În fantasticul propriu-zis, să de-
încă, mai Înrădăcinată, oficial cel real'" este o condiţie pe care nu vină cît mai frapantă: am văzut
putin, decît aceea de science o regăsim în mod necesar în doar că această "fisură În real"
fiction.' Paradoxal, chiar şi În science fiction - acesta e un nu este În seience fiction o
Occident a ajuns, am impresia, fapt de observaţie curentă, em- conditie necesară, nu poate
o axiomă de uz curent afirmaţia pirică. O carte sau un film SF, servi aşadar drept criteriu. Aici
că Între -seienee fiction şi proza ca orice carte sau film, propune premisa este alta şi criteriul este
propriu-zis fantastică ar exista o percepţiei, receptării - lectură altul.
congeneritate categorială. O "În- ori vizionare - o .Jume'tproprie, Premisa necesară în seience
rudire'" mai strînsă decît cea un univers propriu, un univers fiction este o specifică "sufe-
care decurge firesc din conditia care este, bineînţeles, ficţional, rinţă"'sau "~urere"'(pain) gene:
lor comună de "fiction", din imaginar (aşa cum şi .Jumea" rată de mănme sau de forţă ŞI
apartenenta lor comună la lite- unui roman realist este inexcep- care, la rîndul ei, generează su-
ratură În general. Ba, mai mult, tabu imaginară: vero-simil în- blimul: făcute perceptibila pen-
ar exista chiar o ,succesiune şi o seamnă "asemenea adevăru- tru intuitie, pentru perceperea
filiatie istorică: "In felul acesta, lui"; nu propriu-zis "adevărat"; prin simturi, şi simtita astfel ca
cred eu, fantasticul a Înlocuit fe- chiar şi cazul romanului non-tic- fiind copleşitoare, covîrşitoare
eria, iar ştiinţiâco-fantasticul (la tiv, al teatrului documentar sau pentru finitudinea fiintei umane
sciencefiction, în original) Înlo- al filmului cine-verite confirrnă, În atingere cu infinitul, mărimea
cuieşte trcetul cu încetul fantas-c. contrar aparentelor, acest statut şi/sau forţa devin. sursă a unei
ticul din secolul trecut'" - spune de ficţionalitate, dar explicaţia plăceri estetice specifice, "o plă-
Roger Caillois într-un text cele- ne-ar îndepărta prea mult, cere posibilă doar prin interme-
bru, mereu citat şi invocat, şi nu acum, de la obiect). Acum, să diul unei neplăceri";" acea
mai putin atunci cînd vine vorba ne limităm a ne interoga sumar, "pleasure in pain" ("plăcere
despre literatura S.F. decît fiecare, experienta de lectură provenită din suferinţă") pe
atunci ctnd e vorba de literatura (sau "de vizionare") SF, pentru care, În afara tragicului, numai
fantastică propriu-zisă? Cu ce a vedea dacă .Jumea" sau "uni- sublimul o mai poate da.>
anume îl înlocuieşte Însă, sub versul" unei cărţi SF aCI) unui Aceasta este şi plăcerea estetică
raport categorial, estetic, nu mai film SF, nu poate exista foarte majoră pe care o putem găsi În
este la fel de clar şi de stringent bine, În planul propriei sale sta- seience fiction, cel putin în
demonstrat ca În cazul tranzitiei bilităţi fictionale, În planul pro- ceea ce acesta are suprem.
de la miraculosul feeric al bas- priei sale coerenţe (care poate fi In science fiction, ca peste
melor la fantasticul propriu-zis. mimetică sau non-mimetică), tot În sublim, efectul specific şi
Prin simpla ei enunţare, cea fără să fie ,;Spart" ~ .fisurat"; definitoriu, ,,sublimarea'" estetică
mai des vehiculată definitie a "sfărîmat'" de "intruziunea"' sau se produce numai dacă şi numai
fantasticului la ora actuală îşi vă- de "agresiunea'" unei alte ordini, atunci cînd ratiunea umană ia
deşte inadecvarea la science a unei alte "lumi"; supranaturaJe act de propria sa libertate şi de
fidion, lipsa de acoperire În ori ba, a unui alt sistem de refe- propria sa superioritate calita-
acest "gen'" distinct al literaturii: ril\tă? tivă În faţa naturii, 'reale sau
este vorba, bineînteles, de cele- In schimb, Însăşi ,.ştiinta din imaginare. care-o covlrşeste

~ALMANAH ,
~ ANTICIPAŢIA
10
---,:
cantitativ. Covîrşit de imensita- kantiană între sublimul "mate- ceptată nici premisa că "ştiintifi-
tea universului fizic, omul se matic"; al mărimii, şi sublimul ce-fantasticul înlocuieşte îrx:etul
FI vede constrins Să recurgă la o
ripostă ne-fizică, la ideea libertă-
"dinamic"; al forţei'? (Schiller va cu îrx:etul fantasticul din secolul
trecut"; aşa cum, la vremea lui;-
prefera să le numească "subli-
ţii raţiunii sale - facultate supra- mul teoretic" şi, respectiv, "su- "fantasticul a Înlocuit feeria"
sensibilă, ireductibilă la natură şi blimul practic"!') prin două cele- (Roger CaiUois, v. supra). Admi-
mai presus de aceasta: căci - bre piese ale "genului scurt" SF, tind această premisă, admitem,
tel spune Kant - ,,pentru a putea semnate amîndouă de acelaşi implicit, o jurisdicţie estetică ina-
măcar gindi fără contradicţie autor - Cele nouă miliarde de decvată şi defavorizantă pentru
infinitul dat este necesar ca nume ale lui Dumnezeu12 şi science fietion, subordonîndu-I
sufletul uman să conţină o Steauall de Arthur C. Clarke fie fantasticului, fie miraculosului
facultate care să fie ea însăşl -, să ne Întoarcem, pentru mo- feeric.
suprasensibilă" _6 Or, ceea ce ment, la plăcerea estetică oferită Acest din urmă concept (mi-
ne constrînge să gindim infini- de fantastic, pentu il examina raculosul feeric), pe lîngă faptul
tul, în science fiction, este toc- suportul psihologic primar al că este impropriu, operează
~i ştiinţa. acestei plăceri - frica - prin ra- asupra SF-ului o reductie infir-
In science fiction, ştiinţa portare la suportul psihologic mizantă, o amputare care-I pla-
constringe la sublim. primar al plăcerii estetice oferite fonează la nivelul literaturii
. Acest fior ontologic al fiintei de sublim - suferinţa, durerea aşa-numite "pentru copii şi tine-
finite în atingere cu infinitul, (acel pain care, În englezeşte, ret"; la nivelul "literaturii de
această "plăcere izvorîtă din su- acoperă semantic "durerea!<'ori aventuri", lăsîndu-l expus acuza-
ferinţă" (pleasure in pain), "suferinţa"'În sens atît fizic, cor- ţiilor, mai mult sau mai puţin
specifică sublimului, se declan- poral, cît şi psihic, mental, "mo- inocente, de "infantilism"; de
şează atunci cînd - spune Kant- ral"). După cum spune, În ace- "puerilitate"; de "simplism", de
~ "neputinţa proprie trezeşte Iaşi ilustru text, Roger CaiUois, retardare şi de subdezvoltare in-
conştiinta unei facultăţi nelimi- fantasticul este "un joc cu telectuală şi estetică (opinii ca
tate a subiectului?": dar - frica"; aici "frica este o plăcere, acelea exprimate, cu decenii În
adaugă Schiller - "trebuie să fie un joc plăcut"!". Frica, În sine, urmă, de un Michll-::Butor17 ori
ceva serios, măcar în percepţia este Însă improprie În sublim: de un R.-M. Alberes'8 - sau,
prin simţuri (wenigstens in deşi prezentă şi aici, ca o pre- mai recent, la noi, de un
der Empfindung), pentru ca misă pre-estetică necesară, frica Nicolae Manolescu'" - Îşi mai
raţiunea să recurgă la ideea li- nu este şi suficientă, În acest găsesc încă şi azi, din păcate,
bertăţii ei"8. Or, tocmai acest caz; aceasta pentru că frica, re- destui adepţi).
suport ori alibi "serios'" îl furni- dusă la trăirea strict psihologică, La rîndul lui, conceptul fan-
zează emoţiei estetice "ştiinţa blochează trăirea estetică a su- tasticului propriu-zis implică exi-
din ştiintificţiune", acel "efort blimului: "Cel care se teme nu gente estetice foarte severe, sin-
către verosimilitate în aplica- poate judeca sublimul naturii, tetizate de Roger Caillois în for- 1
rea principiilor ştiinţifice" despre aşa cum cel care este îrx:linat • mula acelui "insolit clandestin.
care vorbea, programatic, Edgar spre dominatie şi dorintă nu fantastic insidios sau insinuant"2o.
AlIan Poe.9 - . poate judeca frumosul" (Irnma- Unor astfel de' exigente, de
Aceasta, cît priveşte "ştiinţa nuel Kant)." .Libertatea inte-
rioară este neapărat necesară
cele mai multe ori SF-ul nu le i
din ştiintifictiune": In privinţa poate face fată, şi nici nu e
"fictiunii din ştiinţificţiune"; să pentru a descoperi Înfricoşătorul drept să i se pretindă, nu e re- '
observăm doar faptul că însuşi ca sublim şi a-i savura plăcerea; zonabil să se ambiţioneze a le
resortul extrapolării, deflnito- căci el nu poate fi sublim decît, face fata, Întrucît aceste exi-
riu in science fiction, conduce făcîndu-ne să simţim indepen- gente nu sînt ale sale, nu-i sînt
în mod necesar la escalade şi denţa şi libertatea noastră lăun- proprii şi nici legitime.
acumulări copleşitoare în raport trică. Dar frica autentică şi se- Aici, În această confuzie de
cu finitudinea şi fragilitatea fiin- noasă suspendă orice libertate identitate, rezidă, cred eu, una
tei umane. Prin extrapolare, sufletească" (Friedrich Schillerj'" dintre rădăcinile cele mai greu
SF-uI realizează În mod specific frica este, în schimb, la ea de extirpat ale obstinatei rezis-
"masa critică" necesară declari- acasă în fantasticul propriu-zis. tente "este te" la science. fie-
şării "reacţiei În lanţ" a combus- Dacă, aşa cum s-a spus, tan- tion, ale desconsiderării şi mar-
tiei sublimului. Şi nu sînt aces- tasticul este o "esteti zare a fri- ginalizării literaturii SF în con-
tea singurele observatii care cii", atunci, fără Îndoială, subli- textul "literaturii generale", al
converg spre aceeaşi consta- o
mul - inclusiv SF-ul - este es- "marii literaturi": literatura fan-
tare: avem de-a face, în science tetizare a "suferintei", a "dure- tastică propriu-zisă are doar ac-
fiction, cu o literatură care, rii"; a acelui "pain" generat de ces la statutul de "mare litera-
prin Însăşi natura sa specifică şi mărime ori de forţă, de contac- tură", e fapt dovedit, cine I-ar
definitorie, duce la instalarea su- tul fiintei finite cu infinitul. Dacă contesta?, iar din moment ce,
blimului. SF-uI ne conduce de la fantasticul oferă o "pleasure in raportat la coordonatele şi exi-
sine spre o necesară confluenţă fear", sublimul oferă o "plea- gentele fantasticului, SF-w iese
categorială cu sublimul, fie că sure in pain". Dacă în fantastic de cele mai multe ori în deficit.
pornim de la versantul science, este la locul el, frica nu are ce care-al putea fi cauza, dacă nu
fie că pornim de la versantul fie- căuta în science fictior. ca pretinsele "limite", "insuficiente"
tion. peste tot în sublim. ori chiar "infirmităţi" estetice,
Ilustrînd, În treacăt, disocierea Mai departe, nu po-re {j ac- congenitale - chipurile - În

ALMANAH .~~
A'NTlCt?":rIA ~
02
science fiction? Ne-am obiş- meritele reale afectează încă li-
nuit, poate, de prea multă teratura SF, şi nu doar la nivelul
vreme, să luăm de bună denu- productiilor medii, curente, dar
mirea de literaură "ştiinţifico-fan- chiar şi la nivelul "vîrfurilor"
tactică"; general acceptată într-o sale, al reuşitelor şi performan-
vreme şi la noi, nepunînd nici o telor ieşite din comun, Două
clipă la îndoială concordanta exemple, doar, dintre multele
presupus deplină dintre lucruri oosibile: .
şi numele lor, dintre pragma şi Cele nouă miliarde de
onoma, dintre denumire şi ceea nume ale lui Dumnezeu, po-
ce ea denumeşte. "Pactul vestirea lui Arthur C. Clarke
lingvistic" instituit de la sine în- amintită mai sus, nu este cu ni-
tre vorbitorii aceleiaşi limbi îi mic inferioară literar faimoaselor
poate face pe aceştia să nu-şi povestiri similare ale lui Jorge
dea seama, pînă la un punct, de WIS Borges Biblioteca Babef21 scurtă": românească a ultimelor
relativitatea, de accidentalul, de şi Cartea de nisipll, care au decenii, şi nu doar în seience
arbitrariul chiar, care - aici ca în parte pretutindeni În lume de re- fiction? Rareori s-au spus atît
atitea alte privinte - decid con- cunoaşterea unanimă şi de sta- de multe şi de profunde lucruri
sensul general acceptat, con- tutul de capodopere, pe care-I şi în atit de putine şi de simple cu-
sens care, odată instaurat, ac- merită, de altfel, pe deplin. Sim- vinte, şi cu o atit de perfectă
tionează apoi cu forta inerţiei, a pla alăturare de titluri de mai tehnică narativă, rareori ideea
faptului împlinit, a establis- sus va părea însă multora cel s-a văzut atit de organic absor-
hment-ului. Atîta doar că - din putin extravagantă. (Pe aceştia bită în concretul substanţei
nefericire ori, poate, mai de- nu-i invit decît să (re)citească, în epice (cum ar fi, să zicem, ideea
grabă, din fericire - esenta paralel, cele trei pooestiri.) Dife- - naivă şi vulgară, nu-i aşa?,
intrinsecă a lucrului nu se gră- renta de valorizare Între Cele ,,aici, la portile Orientului" - că
beşte nicidecum să se schimbe nouă miliarde de nume ale ~ata nu merită să fie trăită ori-
doar pentru a se conforma de- lui Dumnezeu, pe de o parte, cum, că supravietuirea nu me-
numirii pe care noi i-o dăm, şi Biblioteca Babel şi Cartea rită să fie plătită cu orice pret şi
atunci cînd din capul locului nu de nisip, pe de altă parte, Îşi că există supravietuire mai rea
i-arn dat-o bine, chiar dacă află sursa şi explicaţie nicide- şi decît moartea). Afirmatii ce
această denumire se bucură la cum În valoarea intrinsecă a nu pretind a fi crezute pe cu-
un moment dat de un consens textelor, ci în apartenenta auto- vînt, afirmatii ce pot fi verificate
unanim acceptat. Astfel, În ca- rilor la "genun"'·diferite: în timp de oricine îşi poate găsi liber
zul nosfru, "cheia'" fantasticului, ce Borges e cunoscut şi recu- sfertul de oră necesar lecturii
cu care atitia continuă şi azi să noscut drept un "mare-maestru"· celor 12 pagini, cîte-i ajung lui
spere a putea deschide accesul al literaturii fantastice, Clarke Cristian Tudor Popescu pentru
conceptual spre tezaurul SF, se este şi el un "grandmaster"; dar a atinge ,,masa critică" a unei
Învîrte iremediabil În gol, ,,nu "numai" un "SF grandrnaster": escaladante plăceri intelectuale
prinde"; ori rămîne blocată în Mutatis mutandis, nu mai şi estetice, răsplătind cu priso-
"broască": Concluzia elemen- bine stau lucrurile nici la noi sinţă osteneala lecturii. Povesti-
tară, ce se impune logic de la (poate, dimpotrivă, mai rău). rea se numeşte Omohom şi fi-
sine: "cheia"· nu se potriveşte, Personal, am scris despre Pla- gurează la paginile 156-167 ale
trebuie să căutăm alta, pe mă- netarium, cartea de debut în volumului citat.
sură, respectiv un alt concept seience fiction a lui Cristian Conceptul de fantastic con-
estetic, din moment ce concep- Tudor Popescu, imediat după feră literaturii SF un statut lite-
tul de fantastic se dovedeşte apariţie, în septembrie 1987; de rar "vitreg"· şi ingrat, tocmai
inoperant, sau prea putin ope- atunci, recenzia aşteaptă să-şi ia pentru că e impropriu, pentru
rant, În science fiction. Şi to- locul prevăzut în cuprinsul nu- că e inadecvat tocmai În ceea
tuşi, din inertie mentală, din mărului special SF al revistei ce are această literatură mai
apatie, din cauza unei educatii Echinox, număr ce urma (şi bun, mai specific, mai definito-
estetice adecvate altor obiecte mai urmează încă şi. acum) să riu. Atîta timp cît va fi conside-
dar nu şi acestuia, ori cine ştie apară. Intre timp, Cr. T. Po- rat - fie şi cu cele mai bune in-
din ce alte cauze, această con- pescu şi-a adjudecat un premiu tentii - o simplă ,,sucursală a
cluzie pare a fi ultima pe care EUROCON (Montpellier, 29 fantasticul ui"23, atîta timp cît
am fi dispuşi s-o acceptăm şi oct.-1 nov, 1987);în ciuda aces- ,,revenirea la fantastic"> va fi
să-i dăm curs, preferînd să tui prestigios premiu internaţio- singura cale de. absolutiune ge-
acceptăm şi să suportăm vo- nal, cîti dintre criticii noştri ce neros oferită SF-ului, aşa cum
lens-nolens consecintele aces- dispun, săptămînal sau lunar, de odinioară inchiziţia oferea cle-
tei apatii: desconsiderarea şi un spatiu tipografic asigurat, au ment ereticilor, înainte de a-i
marginalizarea literaturii SF, ta- scris ceva despre această carte lichida, "saIvarea sufletului'"prin
xarea ei drept "paraiiteratură'" care afirmă un scriitor? Cine s-a revenirea În sînul bisericii cato-
ori "subliteratură"; ,,ghettoiza- sesizat, sesizîndu-şi şi cititorii, lice şi apostolice, - SF-ul nu va
rea": literară pe care cu toţii o că În paginile acestui volum a avea acces la statutul estetic
cunoaştem, dar, de fapt, impli- văzut lumina tiparului o poves- propriu şi major pe care-I me-
cit, o şi recunoaştem. Depune- tire ce poate sta alături de tot rită, la care este pe deplin În-
tarea valorică. valorizarea sub ce s-a scris mai bun în "proza dreptăţit prin operele şi capodo-

~M
~ALMANAH
ANTICIPAŢIA
103
perele pe care, etectiv nu ipote- SF-uI sînt predestinate unul al- continuă să mai reziste încă şi
tic, le poate invoca la activul tuia. Totuşi ele s-au ignorat reci- astăzi, în esenta lor.
său. Fantasticul nu poate da proc cu desăvîrşire pînă acum. Conceptul estetic al sublimu-
seamă de filonul central, vital şi Celebre propozitii estetice, lui stă - cred eu - pe primul loc
definitoriu, al ştiintificţiunii. vechi de aproape două secole, între acele concepte, teze şi ge·
(Ceea ce nu exclude, să fim îşi găsesc astăzi o acoperire de- neralizări estetice induse, de-a
bine intelesi, interferentele par- plină în science fiction, care a lungul secolelor, din alte mani-
ţiale de frontieră ori zonele de ajuns la această joncţiune igno- festări şi forme de artă, dar
condominiu.) rîndu-Ie cu desăvîrşire, urmîn- adecvate cu anticipaţie şi eluci-
Dar inadecvarea şi improprie- du-şi doar propria sa lege inte- dări teoretice a statului şi pro-
tatea statutului literar derivat rioară, propriul său eidos, pro- blemelor actuale ale SF-ului,
din jurisdicţia fantasticului se re- priul său "cod genetic" de con- apărut şi dezvoltat ulterior
zolvă de la sine dacă vom ac- stituire şi de evoluţie. Inutil să anunţării acelor concepte şi
cepta, pur şi simplu, că litera- mai spunem că şi pentru este- principii. Eventuala suspiciune a
tura SF este prin definitie altce- tica filosofică, SF-uI pur şi sim- "confiscării" ilegitime sau a con-
va decît literatura fantatică, plu nu există, deşi, cum am vă- trabandei ilicite este neutralizată
dacă vom plasa SF-uI sub sem- zut, este ipostaza privilegiată şi contrabalansată din plin prin
nul şi sub jurisdicţia unui alt sub care i,se reîncarnează"· su- omagiul implicit adus astfel for-
concept estetic, in definitiv mai blimul în arta secolului XX. Un tei de gîndire din care aceste
vechi şi mai esential, mai totali- impediment care ~obturează ve- concepte estetice s-au născut şi
zator sub raport categorial, de- derea noastră analogică îl con- pentru care depune mărturie în-
cît fantasticul: sublimul. Pentru stituie poate şi diferenta de VÎr- săşi aplicabilitatea lor în cazuri
că SF-uI are, realmente, vocatia stă a celor două entităţii ana- neprevăzute şi imprevizibile, în
sublimului. Esenta eternă a su- loge, vechimea lor sensibil dife- împrejurări inedite pe care gîndi-
blimului se regăseşte pură şi rită. Cunoscut şi dezbătut încă torii respectivi n-aveau cum să
nealterată în science fiction, iar de vechii greci (chiar dacă le prevadă.
"orbirea"· noastră în fata acestei într -un sens întrucîtva diferit de Cine nu va recunoaşte, de
congenerităţi de esenţă, faptul cel modern),25 conceptul de su- exemplu, plăcerea surprizei de
că la această nouă şi genuină blim a însoţit inalienabil, cel pu- a-I descoperi, azi, pe Edmund
reîntîlnire cu sublimul noi nu-l tin din secolul XVllI încoace, is- Burke comentînd extrem de pă-
I recunoaştem din primul mo- toria esteticii europene. Subli- trunzător, extrem de "Ia
ment şi-I putem confunda cu alt- mul a făcut mereu pereche anti- obiect"; încă de la mijlocul seco-
ceva, cu alte esente, cu fantasti- nomică cu frumosul - conceptul lul XX? iată, să deschidem, de
cul cel mai adsea, - acest fapt fundamental al esteticii, în anti- exemplu, primul volum din The
este, ipso facto, Într-o viziune teză cu care a fost mereu defi- Science Fiction Hali of Fame,
dialectică, proba supremă, in- nit, pe care l-a secondat uneori, editat în 1970 de Robert Silver-
confundabilă, a autenticităţii cu care şi-a împărţit alteori ex berg şi reunind între copertele
esentei sale, a resurselor inepui- aequo rolul de protagonist. sale - după cum glăsuieşte sub-
zabile de organicitate şi genuin Aşadar, o carieră ilustră, ce titlul înscris pe pagina de titlu -
pe care această esenţă mai mult poate impune respect chiar Şi ,;Cele mai mari povestiri· de
decît estetică - spirituală - şi le ~Ior mai conservatoare capete. science fiction din toate timpu-
păstrează neatinse în acest se- In schimb, SF-uI este ceva mai rile. Selectate de membrii Uniu-
col al nostru, ca şi în cele multe "tînăr". lăsînd acum la o parte nii Scriitorilor de Science Fie-
care l-au precedat. extremele- neunindu-ne, aşa- tion din America": "Povestirile
Dar, în definitiv, n-a venit dar, nici cu cei ce cred a putea puse la vot au fost initial publi-
oare timpul să punem capăt descifra începuturile SF-ului în- cate între 1929 şi 1964" - aflăm
acestei "orbiri"? De ce n-am in- crusta te în scriere cuneiformă din Introducerea lui Robert Sil-
drăzni, în definitiv, să deschi- pe tăbliţele babiloniene de lut, verberg la amintitul volum - şi,
dem ochii, să vedem şi să spu- nici cu cei ce vor să ne înveţe a "în ordinea numărului de voturi
nem ce vedem: că fenomenul pe le citi abia pe hîrtie americană pe care le-au primit",26 prima
care-I cunoaştem sub denumirea de împachetat (pulps) - dintre aceste renurnite povestiri
de science fiction este, în ce apare, oricum, mai plauzibil şi nuvele a fost Căderea nopţii
are el suprem, o artă a sublimu a susţine că ceea ce se Înţe- a lui Isaac Asimov, publicată ini-
lui, iar nu o artă a frumosului, le~e azi, În mod propriu, prin tial în 1941.27 Prin ce ne mai
nici a fantasticului, nici exclusiv scsence fiction nu poate fi con- atinge sensibilitatea această
a mimesis-ului; că această des- ceput ca existînd inainte de re- story, încă şi astăzi, la atîţia ani
considerată şi marginalizată "pa- voluţiile industriale şi ştiinţifice de la prima ei publicare? Oare
raliteratură" este, de fapt, ipo- ale secolelor al XIX-lea şi al nu tocmai pentru că "măreţia
teza inedită şi particulară sub XX-lea. Estetica sistematică, pur trebuie să fie întunecată şi sum-
care sublimul se arată - ori se speculativă îşi depăşise, la cum- bră'?", pentru că "bezna pro-·
ascunde - în arta secolului XXI păna celor două socole, punctul duce mai multe idei sublime de-
Atît sublimul cît şi science său culminant şi o apucase deja cît lumina" şi "o trecere rapidă
fiction-u1 sînt expresii ale unei pe panta declinului epigonic, dar de la lumină la întuneric sau de
. sensibilităţi de tip "nordic" (îr reperele de bază ale conceptului la întuneric la lumină are un
sensul categorial al morfologie. modern al sublimului, stabilite efect Încă şi mai puternic""
culturii, dar şi ca fapt consumat încă în secolul al XVIII-lea, au (Burke)? '
istoriceşte ca atare}. Sublimul şi rezistat şi în secolul următor şi "Şi splendoarea constînd În
- - ---
ALMANAH

104
ANTICIPAŢIA C~
~
abundentă sau somptuos consti- asemenea accident fatal. citi oa-
tuie un izvor al sublimului" - meni din toate părţile lumii nu
scrie, la o altă pagină, acelaşi s-ar Înghesui să privească rui-
Burke, cu o nescontată dar per- nele, dintre care foarte mulţi ar
fect plauzibilă adresă, peste fi fost extrem de mulţumiţi să
timp, nu numai la Căderea cunoască doar din auzite gloria
nopţii de Isaac Asimov, dar şi Londrei!" (Burke}"
la Cele nouă miliarde de Incredibil, dar Edmund Burke
nume ale lui Dumnezeu de a prevăzut la mijlocul secolului
Arthur C. Clarke, povestire pe XVIII chiar şi aparitia a două
care o găsim inclusă în acelaşi dintre cele mai renumite reviste
Science Fiction Hali of Fame: SF americane din secolul XX:
,,0 cantitate imensă de lucruri Amazing Stories .şi Astonis-
care sînt splendide sau valo- hing Stories: "Intr-adevăr, teoretica, nicidecum de U11<'
roase este magnifică în sine. Ce- groaza constituie, fie În mod evi- critică. Aceasta pentru că -
rul înstelat, deşi se prezintă atît dent, fie În mod latent, principiul mai e nevoie s-o spun? - nimeni
de des privirii noastre, nu înce- conducător al sublimului. Mai nu poate dori să transforme un
tează niciodată să stîrnească multe limbi oferă mărturii puter- principiu teoretic într-un "pat al
ideea de măreţie. Aceasta nu se nice asupra afinităţii dintre lui Procust" critic, fie acest prin-
poate datora vreunui lucru im- aceste noţiuni. Adeseori ele fo- cipiu însuşi sublimul!
plicit În stelele înseşi, conside- losesc acelaşi cuvînt pentru a in' Dar, pentru a putea omologa
rate separat. Cu siguranţă că dica la întîmplare fie modalitătile şi impune unei recunoaşteri
singur numărul poate constitui uimirii ori admiraţiei, fie pe cele unanime statutul estetic propriu
cauza acestui fenomen." (Bur- ale spaimei sau groazei.[ .._] Iar şi major pe care-I merită, litera-
ke)l° cuvîntul francez etonnement, tura SF are nevoie acum de o
Şi nu ar putea fi pe deplin cuvintele englezeşti şi amaze- astfel de operaţiune de totali-
convingător pus în evidenţă su- ment, nu indică oare la fel de zare categorială, de integrare te-
blimul din romanul lui Frank limpede emoţiile înrudite care oretică, sub egida unei categorii
Herbert, Dune, pornind de la însoţesc spaima şi uimirea?": într-adevăr totalizatoare. Iar
premisa enunţată de Burke, în (Burke)J3 această categorie, factorul inte-
sensul că "Toate privaţiunile ge- Din păcate însă, Burke a ratat grator al acestei totalizări, nu
nerale sînt măreţe, pentru că tocmai întîlnirea trans-temporală poate fi decît sublimul. Aceasta
toate sînt teribile"J!? cea mal importantă, aceea cu pentru că ştiinţitictiunea este o
Dar multe alte "c1asice" opere Astounding Stories! ipostază contemporană a subli-
şi capodopere SF au fost co- Lăsînd însă gluma la o parte mului, poate cea mai privilegiată
mentate de Burke, cu o antici- şi revenind la fondul problemei, şi mai caracteristică pentru se-
paţie de unul sau două secole, să recunoaştem că, privit prin colul nostru. Iar "orbirea", igno-
surprinzător de adecvat şi pă- prisma copceptului estetic al su- rarea reciprocă de pînă acum
trunză tor, precum acest posibil blimului, Intregul domeniu SF, este ea însăşi o garanţie de au-
şi sensibil comentariu la Răz-. dar mai ales zona sa centrală, tenticitate, o garanţie de solidi-
boiul Lumilor de H.G. Wells: vitală, se reaşează şi se ordo- tate a acestui punct de jonc-
"Nu există nici un spectacol pe nează surprinzător de coerent, ţiune, în care cei doi "aliatr' au
care să-I urmărim cu mai mare Într-o imagine de ansamblu ajuns· nu deliberat, nu progra-
interes decît cel al unei calami- adecvată pînă la evidenţă, peri- matic, nu urrnărindu-şi reciproc
tăţi neobişnuite şi cumplite; aşa feriile rămase neacoperite fiind mişcările pentru a şi le sincro-
că - indiferent dacă nenorocirea minime şi nedefinitorii. Nu cred, niza, ci croindu-şi drum "or-
se află dinaintea ochilor noştri bineinţeles, că literatura SF ar beşte", cu forţa necesită ţii (inte-
sau ochii noştri se întorc spre avea cumva nevoie de un "brici rioare), urmindu-şi fiecare doar
ea În decursul istoriei - ea întot- al lui Occam". Pv:.ea "ambigui- propriile-i impulsuri şi propria-i
deauna ne oferă încîntare. Nu e tate" sau ."plurisemnificanţă"; . lege lăuntrică, imposibil de con-
vorba de o încîntare nealterată, definitorie şi inalienabilă În litera- trafăcut.
ci de· una împletită cu o senzaţie tură, "toceşte" inevitabil "tăişul" Şi nu pot pune punct acestor
destul de neplăcută. [...] Ne în- unui astfel de "brici", atenuînd rînduri înainte de a fi făcut şi
CÎntă priveliştea unor lucruri pe şi temperînd În mod specific acel ultim pas ce desparte subli-
care nu numai că n-arn fi în acel principiu al economicităţii mul de ridicol. E dreptul meu.
stare să le facem, dar şi dorim conform căruia "Ceea cecpoate Asemenea copilului cu sînge
din tot sufletul să le vedem în- fi realizat pornind de la mai pu- regesc din basme, alungat de
dreptate. Eu cred că nici un om ţine presupozitii este inutil a fi servitori de pe scările palatului
-nu poate fi atît de ticălos încît realizat pornind de la mai propriului său părinte, SF-ul nu
să dorească să vadă această no- multe". Totuşi, este rezonabil să este conştient Încă de nobleţea
bilă capitală a noastră, mîndria observăm că "cheia" sublimului propriului său "sînge". Şi
Angliei şi a Europei, distrusă de introdusă În încuietoarea tezau- aceasta, În ciuda faptului că
o conflagraţie sau de un cutre- rului SF ne permite să explicăm această nobleţe de stîrpe poate
mur, chiar dacă el personal s-ar printr-un număr minim de pre- fi recunoscută după semne care
afla la cea mai mare distanţă de supoziţii un număr maxim de nu Înşeală şi care poate reduce la
această primejdie. Dar presupu- fapte (id este opere). liste tăcere orice eventuală contes-
nînd că s-a întîmplat deja un vorba deci de o functionalitate tare a legitimităţii, orice eventu-

..••
~ ~ ALMANAH
~ ANTICIPAŢIA
105
ală acuzaţie de uzurpare. ansamblu, Însă, traducerea reu- tică; textul propriu-zis nefiindu-mi
A venit timpul să vedem şeşte să păstreze efectul original al accesibil, nu cunosc poziţia autoru
textului. lui in problema enunţată in titlu
aceste semne, să le recunoaş- Am intilnit acest titlu in bibliografia
tem şi să le vestim. Le roi est 13. Arthur C. Clarke, The Star (1955). lucrarii lui Jacques van Herp, P
mort! Vive le roi! Premiul Hugo la cea de-a 14-a norama de la sâenc:e flctlon. Ve
Convenţie SF (New York, 1956). viers (Belgique). Marabout Univer
Trei traduceri româneşti, dintre site, 1975, p. 394.
care două fac deservicii autorului şi
NOTE ŞI TRIMITERI textului tradus, nereuşind să sal- 24. Sergiu Pavel Dan, Proza fant •• tlc
BIBLlOG RAFICE veze nu numai efectul artistic, dar românească,Editura Minerva, Bucu
nici măcar elementara coerenţă lo- reşti, 1975, p. 60: mai citez, de
gică a sensului denotativ. Astfel, aceeaşi pagină, un alt pasaj simp
1. v. Ion Hobana, Numele genului, in versiunea inclusă "În culegerea Nici tomatic: "o • .ficţiunea ştiinţifică es
voI. Llter"'ura de antlclpalle. Au- un zeu in Co.mos (1985) a putut fi consiliată, cum vedem, să-şi reme
tori, căt1~ Idei, II, Editura Emi- comentată, in Almanah Antlcipalia dieze maladia revenind la cuprinză
nescu, Bucureşti, 1986, pp. 1987 (p. 100). precum urmează: toarea matcă a fantasticului. Pentr
163-170. Steaua, care, În ciuda faimei auto- un gen, care nu şi-a ascuns ambiţi
rului ei, englezul Arthur C. Clarke, de a se substitui antecesorului să
2. Roger Caillois, De la feerie il la nu e decit o declamaţie anticreş- (considerat terminat), altfel spu
Iclenceflcllon, prefaţă la Antholo- tină" - ceea ce e curată aberaţie. de a răspunde singur gustului omu
gle du fantastlque, Editions Galli- Anterior, revista Vatra (nr. 99/1979) lui modern pentru supra-firesc
mard, Paris, 1966; trad, rom. sub ti- publicase o traducere Încă şi mai (R.-M. Alberes teoretizează chia
tlul De la basm la povestirea ştllnli- execrabilă, făcută, du pă certe urme ideea), o asemenea poziţie -conci
fico-fanta.tlcă. Prefală la Antologia rămase in text, prin intermediul liantă •• echivalează, se pare, cu u
nuvelei fantastice, Editura Univers, unei versiuni franţuzeşti. O ver- drum la Canossa."
Bucureşti, 1970, p. 23; trad. rom. siune românească mai aproape de
sub titlul De la feerie la sclence fic- inălţimea originalului poate fi găsită 25. v. Tratatul despre sublim al un
tlon, in voI. Roger Caillois, Eseuri in Almanahul Condlnl '8(1 (Cluj-Na- autor necunoscut ("Pseudo-Longi-
despre lmaglnalie, in româneşte de poca, 1980, pp. 111-113). nus"), din greceşte cu un stduiu i
Viarel Grecu, Editura Univers. Bu- 14. Aoger Caillois, op. cit., pp. 19, 26, troductiv de C. Balmuş, Atelierele
cureşti, 1975, p. 158. . respectiv op. 153, 163. "Adevărul" S.A.. Bucureşti, 1935;
D.M. Pippidi, Formarea Ideilor lite
3. Roger Caillois, op. cit., pp. 14- i5, 15. Immanuel Kant, op. cit., p. 155. rare in Antichitate, Editura Enciclo
respectiv pp. 145-146. pedică Romănă, Bucureşti, 197
16. Friedrich Schiller, op. cit .. p. 82 pp. 182-199; v. Ion lanoşi, Subl
4. Imma