Almanah Anticipatia PDF

ai un om educat şi stăpîn pe cele mai Înalte cunoştinţe
te domeniile poate Înţelege legile obiective, cerinţele

dezvoltării economico-sociale, poate sesiza la timp schimbă-
care au loc În societate, poate sesiza ceea ce este vechi şi
ai corespunde noii etape a progresului, poate sesiza noul
e va dezvolta şi care reprezintă viitorul",
NICOLAE CEAUŞESCU
UN OBIECTIV textul în care societatea socia-
listă trebuie să se realizeze pe
baza unei concepţii noi, avan-
DE MARE ACTUALITATE .sate despre lume şi viaţă, toc-
mai în domeniul ideologic şi poli-
PERFECŢIONAREA ACTIVIT ĂŢII tico-educativ se poate constata
o rămînere în urmă faţă de reali-
IDEOlOGICE ŞI POLITICa-EDUCATIVE zările economice-sociale. Pro-
blema constă în faptul că realită-
riaşele transformări poli- partidului, tovarăşul Nicolae ţile economice se pot modifica
U tice .şi economice-sociale

care au marcat evoluţia
ţării noastre În anii socia-
lismului, cu deosebire În pe-
Ceauşescu sublinia în cadrul
Expunerii cu privire la perfectie-
narea activităţii or.ganizatorice,
ideologice şi politice-educative,
mai rapid decît modul. de gîndire
al oamenilor, procesul de schim-
bare a mentalităţilor, a concep-
tiei despre lume şi societate fi-
rioada inaugurată de Congresul în vederea creşterii rolului con- ind deosebit de complex şi
al IX-lea al partidului, cu deplină ducător al partidului în întreaga avînd o uriaşă rezistenţă la tran-
mîndrie patriotică numită de În- viaţă economico-socială, la Con- sformare. Cheia soluţionării
tregul nostru popor "Epoca sfătuirea de lucru cu activul şi acestei probleme o reprezintă
Nicolae Ceauşescu", s-au răs- cadrele de bază din domeniul formarea omului nou, dezvolta-
frînt semnificativ şi într-un chip muncii organizatorice de partid rea conştiinţei revoluţionare la
specific şi în planul conştiinţei şi politicc-ideologice: "Marile toti cetăţenii patriei în aşa fel în-
maselor, al gîndirii şi practicii re- schimbări în dezvoltarea econo- cît prerogativele libertăţii să fie
volutionare. In contextul în care rnico-socială, în structura socială împlinite prin asumarea, potrivit
în întreaga lume se caută solutii şi în altele nu s-au reflectat în tezei socialismului ştiinţific, a în-
noi la profundele şi gravele pro- mod corespunzător în activita- ţelegerii necesităţii. "Numai un
bleme cu care se confruntă tea ideologică şi politice-educa- om educat şi stăpîn pe cele mai
omenirea, este de la sine înţeles tivă. Trăgînd învăţărnintele din înalte cunoştinţe din toate· do-
că şi la noi, într-o continuitate fi- întreaga activitate din trecut, nu meniile - arăta secretarul gene-
rească a procesului de perfecţio- trebuie să ne întoarcem şi să ral al partidului, tovarăşul
nare a tuturor laturiJor activită- căutăm răspunsul în trecut, ci Nicolae Ceauşescu - poate în-
ţii, proces ce a cunoscut o in- trebuie să privim înainte, spre ţetege legile, obiective, cerinţele
tensificare de proporţii după cea, viitor şi să găsim răspuns pro- dezvoltării economico-sociale,
de-a doua jumătate a deceniului blernelor noi, corespunzător noi- poate sesiza la timp schimbările
şapte, se depun eforturi pentru lor cerinţe ale ,dezvoltării so- care au loc în societate, poate
adoptarea unor măsuri menite cial-economice": In mod magis- sesiza ceea ce este vechi şi nu
să conducă societatea noastră tral secretarul general al parti- mai corespunde noii etape a
socialistă multilateral dezvoltată dului surprinde cu această oca- progresului, poate sesiza noul
spre noi realizări şi succese. In zie un aspect deosebit de im- care se va dezvolta şi care re-
acest sens secretarul general al portant şi semnificativ: în con- prezintă viitorul. Numai un ase-
~ ALMANAH
~ ANTICIPAŢIA
3
menea om, în Intelesul ştiinţific, arta sînt chemate, în .condiţiile rea că oamenii de creaţie din
poate fi un om cu adevărat li- actuale să abordeze cu mai mult toate sectoarele vor înţelege că
ber I"; precizînd totodată şi pre- curaj şi fermitate problemele ac- ne aflăm într-un asemenea mo-
misele şi bazele acestui salt cali- tuale ale omului, să reflecte în ment al dezvoltării societăţii ro-
tativ în domeniul ideologiei cînd mai mare măsură realităţile ce îl mâneşti încît trebuie să se anga-
sublinia: "Este necesară, cu ade- caracterizează. Sînt edificatoare jeze, cu mai multă hotărîre, de a
vărat, o nouă revolutie În gîn- şi totodată mobilizatoare îndem- lucra zi şi noapte pentru a con-
dire. Aceasta se poate realiza nurile secretarului general al tribui, prin creaţia lor, la ridica-
nu prin întoarcerea la concepţii partidului, tovarăşul Nicolae rea generală a nivelului de cul-
vechi, care şi-au trăit traiul, ci Ceauşescu la adresa oamenilor tură al poporului":
privind Înainte, făcînd loc cu ho- de litere şi artă: "Am convinge-
tărîre noilor cuceriri ale ştiinţei,
tehnicii, ale cunoaşterii umane
În general."·
Fără Îndoială momentul actual
o
MODALITATE
este deosebit de important toc- DE EXPRESIE. ESTETiCĂ
mai pentru că acest decalaj în-
tre realităţile economice şi acti- LITERATURA DE ANTICIPAŢIE
vitatea ideologică a fost sesizat
la timp de conducerea partidului TEHNICO-ŞTIINŢIFICĂ
nostru existînd toate premisele
şi condiţiile rezolvării acestei Este binecunoscut faptul că în faptul că Arthur Clarke,un bine-
probleme. In ansamblul măsuri- întreaga lume, dar şi la noi în cunoscut scriitor SF englez, fără
lor preconizate pentru imbună- ţară, tineretul apreciază în mod a avea o pregătire ştiinţifică în
tă tirea ac tivităţii ideologice şi special un gen relativ nou de li- acest sens, a anticipat incredibil
politice-educative o preocupare teratură şi artă, care, deşi în di- de exact existenţa şi rolul rete-
majoră este acreditată culturii şi verse ţări poartă diferite denu- lelor de sateliţi Într-o vreme în
în mod special literaturii şi artei. miri are, totuşi, o personalitate care nici nu se punea problema
Este momentul să subliniem o distinctă - este vorba de litera- lansării acestora în cosmos.
anumită mentalitate anacronică, tura pe care noi o numim de an- Dar ce este de fapt literatura
ce trebuie depăşită în condiţiile ticipaţie tehnico-ştiinţifică. A de- de anticipaţie tehnico-ştiinţifică?
actuale, după care cultura ar fi fini precis acest gen de litera- Toată lumea este de acord că
distinctă de ştiinţă şi tehnică. tură este tot atît de dificil ca şi trebuie să fie în primul rînd lite-
Devine din ce în ce mai evident a-i găsi un nume care să o ca- ratură, adică să se conlormeze
că ştiinţa şi tehnica fac parte in- racterizeze riguros. De altfel, criteriilor esteticii literare. In
tegrantă din cultură, că un om trebuie spus că aceste carente ceea ce priveşte specificul ei,
care poate fi numit cult trebuie de ordin teoretic şi cu deosebire ceea ce o detaşează de alte ge-
să posede' şi temeinice cunoş- semantic provin şi din lipsa de nuri, cu alte cuvinte ceea ce-i
tinţe generale ştiinţifice şi tehno- preocupare a criticii literare conferă o personalitate dis-
logice. De bună seamă, la ora pentru acest gen de literatură tinctă, aşa cum aminteam mai
actuală un om nu mai poate stă- considerat minor. Este greu de înainte, lucrurile sînt mai greu
pîni în amănunt, la nivel profe- înţeles cum poate fi neglijată o de precizat. Folosind principiul
sional, toate cunoştinţele acu- formă de educaţie estetică cu definirii prin eliminare să incer
mulate în diverse domenii spe- un impact atît de puternic pen- căm să delimităm specificul lite-
cializate ale ştiinţei şi tehnicii, tru cultura tinerei generaţii. inte- raturii de anticipaţie tehnice-şti-
dar el trebuie să facă efortul resant este faptul că spre acest inţifică. Deci aceasta nu este o
de-a fi permanent informat - la domeniu al literaturii de antici- formă de literatură de populari-
nivel general - asupra celor mai paţie tehnice-ştiinţifică -se În- zare a ştiinţei, de asemenea nu
rece.nte cuceriri ale ştiinţei şi dreaptă în marea lor majoritate este o formă de predicţia ştiinţi-
tehnicii. De altfel însăşi concep- creatori cu alte. specializări decît fică cu veleităţi literare şi nu
ţia materialist ştiinţifică despre filologia, precum ingineri, me- este nici o variantă a literaturii
lume şi societate care trebuie să dici, biologi, fizicieni etc. Este fantastice, avînd o doză mai
caracterizeze personalitatea suficient să amintim că unul din mare de verosimilitate sau de
unui om nou, cetăţeanul socie- marii autori de literatură SF, credibilitate.
tăţii socialiste şi comuniste, tre- Isaac Asimov este doctor în bio- Există, pe de altă parte, sufi-
buie să se bazeze pe cele mai. chimie şi că, Stanislav Lem, un ciente motive să credem că
noi cercetări ştiinţifice şi tehno- gigant al genului are o pregătire această literatură este un exce-
logice. In aceste condiţii este superioară în domeniul medici- lent mijloc de antrenare, de edu-
evident că, în ultima perioadă în nii. Dar indiferent ce pregătire care şi de stimulare a imagina-
care asistăm la o adevărată ex- ar avea, este limpede că cel ce ţiei, că acest gen literar uşu-
plozie a cunoştinţelor ştiinţifice, doreşte să scrie literatură de an- rează în mare măsură impactul
incultura şi ignoranţa sînt cel ticipaţie tehnicoştiinţifică tre- omului cu şocul viitorului. Deşi
mai adesea asociate şi lipsei buie să fie la curent şi să ,înţe- nu este o literatură de populari-
unui bagaj de cultură generală, leagă sensul cuceririlor ştiinţifice zare a ştiinţei, după cum am
ştiinţifică şi tehnologică. şi tehnice actuale. Este semnifi- mai spus, totuşi această litera-
Pe de altă parte literatura şi cativ dar nicidecum caracteristic tură se bazează în mare măsură
ALMANAH ~~.
ANTICIPAŢIA <:w
4
pe informaţia ştiinţifică, o vehi- ştiinţei. Să nu uităm de aseme- 1987 premiile revistei s-au acor
culează şi o modelează artistic. nea, îndemnul dat creatorilor de dat tovarăşilor: Constantin Coz-
Fără să-şi propună acest lucru literatură de către secretarul ge- miuc (cenaclul Helion, Timi
şi fără să o facă explicit, litera- neral al partidului, tovarăşul şoara) Viorel Pîrligras (cenaclu
tura de anticipaţie tehnico-ştiin- Nicolae Ceau~5cu la Constă- V. Anestin, Craiova) şi Cristian
ţifică pregăteşte terenul în vede- tuirea de lucru cu activul şi ca- Mihail Teodorescu (cenaclul
rea educaţiei ştiinţifice, este, drele de bază din domeniul Prospectart, Bucureşti).
într-un fel, o anticameră a ştiin- muncii organizatorice de partid Ca urmare a unei participări
ţei. (De altfel mulţi oameni de şi politico-ideologice: "Cu 23 de din ce în ce mai numeroase şi
ştiinţă au fost puternic marcaţi ani în urmă, cu puţin timp înain- mai active precum şi complexi-
în alegerea profesiunii de către tea Congresului al IX-lea, în în- tăţii problemelor dezbătute, în
acest gen literar). Intr-o epocă tîlnirea pe care am avut-o cu 1987 consfătuirea s-a desfăşurat
însă în care mulţi dintre scriitori unii lucrători din domeniul crea- în plen şi pe patru secţiuni dis-
(chiar şi dintre cei mai valoroşi) ţiei literar-artistice am pus pro- tincte: o secţiune de critică lite-
consideră o chestiune de no- blema că adevărata inspiraţie rară, o secţiune pentru dezbate-
bleţe spirituală să se izoleze de pentru toţi creatorii trebuie să rea problemelor organizatorice,
cuceririle ştiinţei şi tehnologiei, fie poporul, realizările societăţii alta fiind dedicată ştiinţei şi una
unii Iăudîndu-se chiar cu faptul noastre şi m-am referit Ia ceea vizînd problemele traducerilor.
că din şcoală au fost certaţi cu ce spunea cu mult în urmă Leo-
matematica şi fizica, este nardo da Vinei - că e mai bine A fost pentru prima oară cind
aproape firesc ca această litera- să bei apa din izvor, .decît din s-a experimentat o astfel de or-
tură, care este extrem de per- ulcior. Cu atît mai actual este ganizare - pe secţiuni - încer·
mea bilă la conceptele ştiinţifice, acum acest lucru, cu cît, din pă- . cindu-se o gospodări re mai judi-
să fie ignorată sau ocolită, dacă eate, mulţi caută ulciaorele cioasă a timpului, funcţie de in-
nu chiar blamată de către o foarte vechi, le dezgroapă pen- teresul şi preocupările fiecărui
bună parte a scriitorilor şi criti- tru a bea apa din ele, în loc să reprezentant. Nu se poate
cilor literari. Să nu uităm însă că meargă la izvoarele dătătoare de spune că totul a mers perfect; o
un mare ~niu al literaturii pre- viaţă - ale ştiinţei, ale progresu- nefericită coincidenţă a făcut ca,
cum a fost Eminescu nu s-a sfiit lui din toate domeniile de activi- spre exemplu, foarte mulţi oa-
să aibă preocupări în domeniul tate": meni de ştiinţă invitaţi la sectiu-
nea dedicată ştiinţei să nu poată
participa din motive mai mult
sau mai puţin obiective. In holul
CONSFĂTUIREA CENACLURILOR frumoasei Case de cultură a şti-
inţei şi tehnicii pentru tineret din
DE LITERATURĂ DE ANTICIPAŢIE Craiova s-a organizat expoziţia
de arte plastice care s-a dovedit
TEHNICO-ŞTIINŢIFICĂ neîncăpătoare pentru lucrările
realizate În diverse maniere şi
CADRU DE DEZBATERE formule artistice aduse aici din
toate colţurile ţării. Fără o apa-
A PROBLEMELOR MIŞCĂRII S.F. ratură adecvată, dar cu multă
bunăvoinţă şi competenţă, fraţii
in 1972, între 14 şi 15 mai, la nationale dobîndi te de reprezen- Cristian şi Florian Nanu au reu-
Casa de cultură a studenţilor tanţii literaturii române de acest şit o interesantă expunere du-
din Bucureşti se desfăşura gen, la ultimul Congres Euro- blată de audiţii muzicale despre
prima consfătuire a celor trei pean ce a avut loc anul trecut la muzica electronică a acestui
cenacluri existente pe vremea Mont pellier. Saltu 1 este ev ~ sfîrşit de secol.
aceea de literatură de anticipaţie dent. Avem într-adevăr o miş- Trebuie însă să -reţinern ca
tehnico-ştiinţifică din centrele care închegată de creatie lite- esenţial un fapt şi anume că se
universitare Bucureşti, Craiova rară de anticipaţie tehnico-ştiin- resimte un proces evident de
şi Timişoara (Cenaclurile "Sola- ţifică reunind în principal tineri maturizare a tinerilor creatori
ris", "H. Coandă" şi respectiv de talent, fapt pentru care în- de literatură de anticipaţie tehni-
"H. G. Wells"). In 1987 între treaga activitate în acest dome- ce-ştiinţifică, proces atestat de
20-22 noiembrie, la Casa tinere- niu este coordonată de C.c. al seriozitatea, competenta şi pro-
tului din Craiova, găzduită de U.T.c. În acest context de cî- funzimea dezbaterilor organi-
cenaclului "H_ Coandă" s-a des- ţiva ani se acordă un premiu al zate.
făşurat Consfătuirea anuală a Uniunii Tineretului Comunist S-au putut trage şi citeva con-
cenaclurilor de literatură de an- pentru creaţia literară de antici- cluzii utile pentru viitor. In pri-
ticipaţie tehnico-ştiintifică reu- paţie tehnico-ştiinţifică. Anual se mul rînd noua formulă de orga-
nind reprezentanţi a peste 50 de organizează un concurs de crea- nizare a consfătuirii pe sectiuni
cenacluri. Tot cu această ocazie ţie literară, cele mai bune lucrări a fost utilă urmînd să fie folosită
coordonatorul Societăţii Euro- fiind premiate şi publica te în al- şi în viitor cu unele mici modifi-
pene de literatură de Anticipa- manahul .Anticipaţia" _ Revista cări necesare pentru a preîntim-
ţie, secretar al Uniunii Scriitori- "Ştiinţă şi tehnică" acordă anual pina unele dezechilibrări terna-
lor tovarăşul Ion Hobana trei premii pentru activitate deo- tice. Numărul de participanţi în
anunţa o serie de premii inter- sebită în acest domeniu. Pentru viitor va fi mai redus pentru a
~ ALMANAH
~ =A:N=T=IC:I=PA=T=I=A============================================================= 5
putea imprima activităţilor orga- pentru a conferi o reprezentati- mai interesante şi reprezentative
nizate caracterul de dezbatere vitate mai substanţială celor mai cenacluri din diverse zone ale
şi nu de conferinţă. Şi în sfîrşit, merituoase cenacluri de litera- ţării,
s-a ajuns la concluzia că în tură de anticipatie tehnico-ştiin- Mai precis, spaţiul acordat
structura almanahului "Anticipa· ţifică. acestor cenacluri, constituind
tia" sînt necesare modificări un. fel de fascicule - fanzin
ne-am gîndit să cuprindă lucrări
literare şi traduceri realizate de
membrii cenaclului respectiv.
ALMANAHUL ANTICIPAŢIA Mai mult chiar, pentru a realiza
o imagine cît mai fidelă a perso-
O TRIBUNĂ DE AFIRMARE nalităţii literar-artistice a cena-
clului În cauză, am acceptat şi
A TINERILOR CREATORI ideea de a promova lucrări ale
unor autori care nu fac parte,
Fără îndoială, actuala editie a utilaj chimic) pe,rtru traduceri dar au legături strînse cu cena-
almanahului .Anticipatie" păs- din limba rusă. O menţiune spe- clul respectiv (au făcut parte din
trează în linii mari structura tra- cială se cuvine acordată meda- cenaclu, sau corespondează În
diţională care l-a impus în faţa lionului dedicat lui Bogdan Fi- mod permanent etc.). Pentru
cititorilor. Ca atare regăsim în ceac (biofizician) membru al ce· această ediţie am ales în acest
prima parte grupajul de articole naclului ,,Antarag"; nu numai sens cenacluri le .Prospectart"
"Ştiinţa la frontierele cunoaşte- pentru talentul literar de care ,din Bucureşti, "Helion'" din Ti-
rii",realizat cu sprijinul unor per- autorul dă dovadă ci, în special, mişoara, "Clepsidra'" din Bacău,
sonalităţi de prestigiu ale ştiinţei . pentru efortul şi abilitatea de a Quasar" din laşi şi "Antarg'" din
şi tehnicii româneşti. specula o temă cu certe valente Piteşti.
Ne-am făcut o datorie de educative, plasînd actiunea Cenaclul "Helion'" asurnlnd-şi
_onoare în a prezenta în cadrul într-un spaţiu cu profunde şi bo- dificila misune .de a patrona ru-
fiecărei ediţii tineri creatori de li- gate rezonante ale spiritualităţii brica "Galaxia S.F."· a probat
teratură de anticipatie tehni- româneşti. Încă o dată seriozitatea şi corn-
ce-ştiinţifică care bat la porţile In cadrul rubricilor "Galaxia petenţa cu care se cultiva În
afirmării. Nu avem pretenţia de SF'L am reunit lucrări de teorie, acest cenaclu preocuparea pen-
a oferi garantii asupra evoluţiei istorie şi critică literară din par- tru teoria şi critica literară,' răs-
lor ulterioare, deşi unii dintre cei tea unor reprezentative perso- plătite de altfel, de-a lungul ani-
prezentati sînt deja aproape nalităţi româneşti literare iar ru- lor, cu numeroase premii natie-
consacraţi sau dovedesc talente brica "Univers SF am dedicat-o nale şi internationale pentru fan-
autentice, indubitabile; dorim dezbaterii fenomenului SF de la zinele "Helion'" şi "Biblioteca
Însă să oferim o şansă de afir- noi din ţară şi din străinătate. Nova". Cenaclurile "Prospec·
mare nu numai unor tineri cu Ca şi în ediţiile precedente şi În tart" şi "Clepsidra'" şi-au onorat
talent, dar .şi unor stiluri literare acest almanah prezentăm citito- această misiune fără nici un fel
originale. In acest context pre- rilor noştri o lucrare de mai de probleme. Cenaclul .Antarq"
zentăm în actuala ediţie a alma- mare întindere. Este vorba de canalizîndu-şi, probabil eforturile
nahului un medalion dedicat lui romanul "Marea aşteptare" al spre pregătirea Consfătuirii anu-
Ioan Groşan (cu selectiuni din scriitorului american James E. ale a cenaclurilor de literatură
serialul "Odiseea spaţială 2084'" Gunn. Străvechea dorintă a de anticipaţie tehnico ştiinţifică
apărut în revista "Ştiintă şi teh- omului, născută din nesecata sa din acest an, nu a reuşit să
nică"), un tînăr scriitor de mare curiozitate de a întîlni sau mă- ofere decît un (foarte frumos)
talent. prieten apropiat al redac- car de a contacta alte civilizatii medalion şi cîteva schite de Mir-
ţiei. onorat· deja cu premiul de origine extraterestră este sucea lvan. Altele au fost însă mo-
Uniunii Scriitonlor pentru "Ca· biectul acestei opere literare tivele pentru care cenaclul "Qu.
ravana cinematografică" apărută care, sîntem convinşi, va capta asar" nu a fructificat oferta re-
la Editura "Cartea Rornâ- atenţia prin modul de a pune pe dacţiei noastre. Cîteva conside-
nească": Pe Marian Tr uţ ă
plan moral problemele privind rente expuse cu ocazia prezen-
(foarte tînăr, tehnician la Direc- acest eveniment crucial pentru tării cenaclului "Prospectart"
ţia muncipală de poştă şi teleco- însăşi conturarea personalităţii pot fi revelatoare. Trebuie să
municatii, Bucureşti) ale cărui societăţii omeneşti. menţionăm că această iniţiativă,
scrieri literare S.F. au fost răs- O noutate' promovată de actuala chiar dacă la Început a surprins
plătite la ultimele ediţii ale con- ediţie a almanahului o constituie nepregătiţi pe unii, merită să fie
cursurilor anuale de literatură initiativa de a consacra anumite continuată, trecînd În revistă pe
de anticipaţie tebnico-ştiintifice spaţii lucrărilor reprezentative parcursul următoarelor editii ale
cu diverse premii, l-am prezen- ale unor cenacluri. Am pornit almanah ului toate cenaclurile de
tat în cadrul unui medalion ca şi de la ideea dezbătută la prece- literatură de anticipaţie tehni-
pe Andrei Scărlătescu (pictor denta consfătuire a cenaclurilor ce-ştiinţifică de la noi din ţara,
restaurator), pentru lucrări _de că almanahul ar fi mult mai re- conturînd mai precis amploarea
pictură şi grafică, pe Doru Pru- prezentativ pentru mişcarea ce- acestui fenomen literar atît de
teanu (profesor de limba ro- nacliştă de la noi din ţară dacă pretuit de către tineri.
mână) pentru critică literară, şi ar înfăţişa concret, prin lucrări
pe Valerian Stoicescu (inginer atent selectate, cîteva din cele Ioan ALBE seu
,ALMANAH ~
6 ==================================================================~A~N~T~I~C~IP~A;T~I;A ~
Ioniţă Olteanu
SCHIMBARE
ŞI SOCIETATE
e Îndreptăm oare spre un secol. de domi- dine de interdependenţe ce trebuie cunoscute tot
N nare a ştiinţei? Intrebarea nu este deloc lip- mai profund.

sită de temei, chiar dacă la prima vedere
cuvîntul "dominare" ar putea să şocheze.
Poate nu ar trebui să Înţelegem acest cuvînt în ac-
De la preziceri la "semnalele" prospectivei
Consecinţele imprevizibile ale unor schimbări
cepţiunea sa proprie, ci mai degrabă in sensul că ce au loc În jurul nostru nu trebuie să ne conducă
tot mai multe dintre problemele economice, so- nicidecum la ideea necesităţii de frinare a transfor-
ciale, ecologice şi pe un plan mai larg cele ale dez- mărilor pe care le implică, de altfel, larga cale a
voltării şi progresului social-uman !şi aşteaptă so- progresului. Ştiinţa şi tehnologia, noile cunoştinţe,
luţiile de la ştiinţă şi tehnologie. , schimbările cult urale din om, dezvoltarea conştiin-
Aşa se explică şi faptul că ne-am obişnuit să ţei umane reprezintă tocmai străpunge riie care ne
afirmăm şi totodată să constatăm - În cele mai di- ajută să depăşim "limitele progresului", constituin-
ferite ipostaze, inclusiv În. viaţa noastră de toate du-se În ceea ce am numit o dată "progrese ale li-
zilele - că ştiinţa şi tehnologia au ajuns să deţină mitelor". Pentru că, aşa cum arăta şi Goethe, cele
un rol hotărîtor În societatea contemporană. Ele mai emotionanta momente ale istoriei umanităţii le
constituie cele mai puternice forţe de schimbare .şi constituie nu victoriile În războaie glorioase, ci cli-
progres, mai ales În conditiile În care rezultatele pele În care omul Învinge În lupta pentru depăşirea
lor sînt aplica te în folosul omului şi ale dezvoltării, propriei sale limite, limită a naturii sale şi a naturii
în care sînt cunoscute În profunzime natura şi Înconjurătoare, limită a condiţiilor umane istori-
esenţa modificărilor pe care le produce in socie- ceşte constituite, cînd omul sparge plafonul limite-
tate. Pornind de la o asemenea aserţiune nu avem lor sale, care pot fi culmi atinse de generatiile an-
voie să uităm că folosirea forţei transformatoare a terioare, dar, odată depăşite, devin simple rnuşu-
ştiinţei, În slujba progresului, este condiţionată şi roaie.
de cunoaşterea şi stăpînirea eventualelor efecte Schimbarea nu trebuie să ne sperie. Dar pentru
negative ale unor schimbări care au loc prea rapid aceasta ea se cere cunoscută În intimitatea ei, În
sau sînt insuficient controlate, devenind dificil ca semnificatiile şi implicaţiile sale cele mai profunde,
acestea să poată fi prevăzute şi evita te. În complexitatea ei, detectlndu-i efectele colate-
Cu spiritul său pătrunzător şi permanent des- rale, din planuri diferite, ambivalenţele, ca şi para-
chis spre nou, tovarăşul Nicolae Ceauşescu defi- doxurile ce o însoţesc. Conştiinţe epocii moderne,
nea rolul ce revine ştiinţei şi tehnicii În progresul cum se exprima un cercetător român, este tortu-
multilateral al societăţii, arătînd că: "Epoca În care rată de ideea schimbării. Multitudinea de scenarii,
trăim este dominată de cea mai profundă revoluţie de modele globale, de previziuni, prin care se În-
tehnic o-ştiinţifică pe care a cunoscut-o istoria şi cearcă o descifrare a directiilor principale şi a con-
care marchează un uriaş salt În toate domeniile tinutului şi impactului schimbărilor la care asistăm,
cunoaşterii, În dezvoltarea forţelor de productie, stau mărturie pentru nevoia de a descifra şi Înţe-
În creşterea capacităţii creatoare a omului. In- lege cît mai deplin semnificaţiile ce se petrec În ju-
treaga evoluţie istorică a gindirii şi cercetării ştiin- rul nostru.
ţifice, şi cu deosebire marea explozie a ştiinţei şi De la Be.rtrand la Jouvenel şi Robert Jung, de la
tehnicii contemporane Învederează că progresul Daniel BeII şi Herman Kahn, de la A1fred Sauvy şi
ştiinţific exercită o puternică influenţă asupra tutu- Jean Fourastie, de la sotii Meadows şi Mesaro-
ror Iaturilor vieţii omeneşti, atît materiale cît şi spi- vic-Pestel, de la Alvin Toffler şi Naisbitt există o
riruale, impulsionînd viguros şi dezvoltarea ştiinţe- imensă literatură prin care se trcearcă - atît prin
lor sociale, În primul rînd a filozofiei, a" logicii, a forări În adîncime, cît şi prin străpungeri În viitor -
concepţiei despre lume şi societate. In acelaşi să se lnţeleaqă natura schimburilor actuale ce au
timp, este cunoscut că, la rîndul lor, ştiinţele so- loc În societăţile avansate din punct de vedere
ciale acţionează asupra vieţii materiale, asupra or- tehnologic şi incidentele lor În perspectivă. De
ganizării societăţii, asupra gradului de civilizaţie a asemenea, s-a acumulat o impresionantă cantitate
popoarelor" . de studii globale şi de prospectivă - elaborate fie
Nimic mai adevărat. Ştiinţele naturii şi cele teh- sub auspiciile Clubului de la Roma, Fundaţiei Beri-
nice au un -impact direct asupra societăţii şi a şti- loche, Futuribles, Federatiilor şi Asociaţiilor mon-
inţelor sociale, iar acestei) la rîrdul lor asupra vie- diale de cercetare a viitorului, fie de agenţiile şi ofi-
ţii materiale şi spirituale. Intre ele există o rnultitu- ciile specializate ale O_NoU, O.E_C.D_ sau ale gu-
'>
~ALMANAH
~ ANTICIPAŢIA
7
vernelor - care ne oferă un imens material de re- De mai m
flectie. Ele au adus importante contribuţii la sesi- trat în "era
zarea unor evoluţii, inclusiv a unor pericole, şi au plicaţiile sale
creat, implicit, un grad înalt de responsabilitate ploarea şi co
faţă de viitorul comun al umanităţii, ca şi pentru culegere, pr
făurirea unei conştiinţe planetare. formaţiei, fie
Multe dintre ele, privite la îrceput ca simple co- dat noi dim
ruri de Casandre, s-au "răzbunat" mai tîrziu prin rite planuri
şocurile produse de unele situatii de criză prevă- caţional, filo
zute anterior. Aşa a fost cazul crizei energetice, al rea realizeaz
poluării mediului înconjurător sau al semnalării pe. tipărit; caset
ricolelor grave pe care le aduc cu ele unele "teh- sonoră şi v
nologii dure"; "cursa înarmărilor", "energia nu- producerea,
cleară" şi multe altele. rinţelor, date
Cum spuneam şi cu un alt prilej, valoarea aces- formaţiile -
tor' studii prospective sau scenarii nu constă în în- transmise pr
deplinirea întocmai a previziunilor. Scopul lor este tipărire cvas
de a trage un semnal de alarmă asupra riscurilor grafică, iar p
pe care le aduce cu sine pentru societate, pentru diseminale p
dezvoltarea şi progresul social-uman, continuarea teliţii recepti
evoluţiilor pe vechile coordonate. Menirea lor. nu maţie în tim
este de a prezice cu precizie ce se va petrece În convertite în
realitate, ci de a atrage atenţia asupra a ceea ce cu o eficien
se va întîmpla dacă nu vor fi luate la timp o serie tronice de m
de măsuri de corectie, dacă nu vor fi înlăturate utilizate în p
posibilele efecte negative, în diferitele planuri ale larg accesibil
dezvoltării social-umane. Studiile prospective se şi roboţii i
dovedesc eficace în măsura în care reuşesc să "unde de d
convingă factorii responsabili să ia deciziile ce se Astăzi, ec
impun, pentru a evita să se realizeze ceea ce ele culator elect
au prevăzut. . mii de dolar
Cu toate acestea, studiile de tipul amintit - structură de
chiar şi atunci cînd sînt fundamentate pe o multi- să se desfăşo
tudine de date prelucrate, pe baza celor mai sofis- să ne mai d
ticate modele şi mijloace de calcul - nu sînt ire- toate consec
proşabile sau invulnerabile. Deseori ele conţin vi- Intr-adevăr
ziuni truncheate, unilaterale sau incomplete, por- cărcătură de
nesc de la premise metodologice nesatisfăcătoare, profundele m
se sprijină pe ideologii sau valori necorespunză- rană. Sîntem
toare sau conţin prea multe elemente speculative pe multiple
sau subiective. In unele cazuri, nici stadiul actual stingă trepta
al cunoaşterii nu permite să întelegem, pînă la ulti- lăsîndu-ne să
mele ratiuni şi implicaţii, procesele de schimbare mări tot ma
ce au loc sub ochii noştri, să le cuprindem toate schimbare de
dimensiunile, să le stăpînim întreaga complexitate. des în ultim
Alteori, nu dispunem nici de instrumentarul episte- Abordînd
mologic, de conceptele şi opticile care să ne ajute transformă
În asemenea demersuri. megatrenduri
se realizează
Noile "unde de dezvoltare" tatea inform
tehnologii în
Aş evoca doar două exemple, sprijinite pe mu- ţională la ec
taţiile pe care le aduc cu sine, mai ales în perspec- scurte la ter
tivă, "era informaticii" şi "era siliciului", ca să nu descentralizar
mai vorbim de cea "genetică"; ,,nucleară" sau vii- sprijinul prop
torul inteligentei artificiale. Se pare că astăzi ne tivă la demo
aflăm la confluenta acestor multiple "ere", a căror reţea", de la
sinergie amplifică imens viteza şi profunzimea pro- la opţiuni m
ceselor de schimbare, constituindu-se în adevăraţi Analiza ac
"curenti de adîncime"; ce împing societatea unele indicii:
umană spre noi tărîmuri, poate chiar spre o civili- din principale
zaţie mult diferită de cea actuală. Aceasta îi va pu- Important es
tea deschide omenirii noi şi uriaşe şanse şi oportu- canismele de
nităţi de progres. In acelaşi timp, ea aduce cu sine tătile prin ca
şi anumite tensiuni şi riscuri care, nestăpînite şi mutaţii.
necontrolate, pot să se transforme în adevărate Sigur că o
pericole. ţelegerea În i
8
mărilor declanşa te, ale impact Ului lor În diferite IUQ9.
planuri. Procesele noastre de cunoaştere nu le pu- In analize de dată mai recentă a legăturilor ce
tem identifica numai cu ceea ce există şi nu le pu- există Între ciclurile creşterii economice şi cele din
tem mărgini doar la ceea ce sesizăm prin studiile ştiinţă .şi tehnologie, unii autori încearcă să explice
noastre empirice. Adesea s-a afirmat, pe bună mecanismele care produc unele schimbări care
dreptate, că a fi este mai puţin important decît a duc şi la manifestarea unor crize. În acest fel, sînt
deveni. Cunoaşterea limitată la configuraţia lumii stabilite corelaţii de ordine şi cauzalitate Între
actuale ne face să credem că ştim totul pe deplin. simptomele crizei contemporane, punînd În evi-
Dar totul se află În continuă mişcare, viitorul adu- dentă legăturile dintre fenomenele ce Îmbraca
cîrd permanent noi realităţi, iar cunoaşterea va fi forma simptomelor. şi cele ce reprezintă efectele
satisfăcătoare numai În măsura În care vom per- acţiunii acestora. In mersul nostru pe această
cepe schimbarea, devenirea, "ceea ce este În curs lungă şi dificilă cale a cunoaşterii va trebui proba-
de a se ~aşte"; diferentele ce există Între "Natura bil să Încercăm să clarificăm aceste legături cau-
najurans ŞI "Natura naturata". zale, care au încetat să mai fie cele simple de tip
In aceste condiţii mi se pare important să perse- cauză-efect - dar şi să ataşăm mai multe sensuri
verăm În Încercarea de a pătrunde În intimitatea inclusiv valorice şi filozofice, noilor realităţi, pro:
mecanismelor ce provoacă aceste schimbări, a fe- cese ŞI fenomene.
nomenelor de criză pe care le declanşează, pentru
a Întelege mai bine lunga cale parcursă de progre- o provocare lansată actualei civilizaţii
sul uman, de la Începuturile civilizatiei agricole (În-
cepînd" cu anul 10000 î.e.n.), la marele salt realizat Urmărind logica unor analize prin care se În-
În secolele XVIll-XIX, la civilizaţia industrială şi la cearcă să se explice mecanismele care produc
ceea ce se Întîmplă În prezent. Este vorba În mo- aceste scimbări se observă că există mai mulţi fac-
mentul de faţă de o trecere la o altă civilizaţie? Ci- tori de cauzalitate, care acţionează intercorelat.
vilizaţia actuală industrială dă Într-adevăr semne Atunci cind efectele fenomenelor ce apar sînt de o
de epuizare? Putem vorbi de o criză a sa? In mare profunzime, provocînd schimbări radicale În
această criză Îşi găsesc sediul toate celelalte crize? aparatul productiv, În modul şi structurile de pro-
Cred că, din capul locului, putem admite cîteva ductie, În nevoile, confiquraţiile şi relaţiile sociale,
premise: a) actualul sistem industrial trece printr-o se poate ajunge chiar la o schimbare de sistem
criză care implică restructurări de fond; b) deşi economic o-social sau de civilizaţie. Marx a relevat
amploarea şi dimensiunile acestei crize sînt de o In repetate rînduri În operele sale, că fiecărei epoci
mare rezonanţă, efectele fiind resimţite În nume- II corespunde o unealtă .specifică, un tip specific
roase domenii, ea nu poate fi considerată ca se- de forţă motrice şi un mod caracteristic de
diul tuturor crizelor; c) În lume se manifestă o unire a acestora cu forta, agilitatea, experienta şi
multitudine de crize În planuri diferite (economic, jnteligenta omului. Epocile economice, spunea el,
financiar-valutar, social, cultural, valoric, politic se deosebesc nu prin ceea ce se produce, ci prin
etc.), care au surse, naturi, dimensiuni şi conse- modul cum se produce, cu ce mijloace de muncă.
cinte proprii, ceea ce nu exclude Însă existenta a De altfel, numeroşi autori Încearcă chiar să defi-
numeroase Întrepătrunderi şi interdependenţe; d) nească aceste puncte nodale cu ajutorul uneltei
În pofida numeroaselor cercetări asupra mecanis- caracteristice, revoluţionare, care a determinat
melor crizelor (şi Îndeosebi a celor economice) momentele de străpungere, schimbind cursul isto-
Încă nu se cunosc cu precizie natura şi modul l~ riei. Şi din acest punct de vedere ne aflăm fără În-
care acţionează nenumăratele interdependente ce doială, într-un moment specific al istoriei' umane
apar Între ele. '. caracterizat de aparitia uneltelor inteligente - cal:
Este evident că, de mai mult timp, au loc pro- c.ulatoare din generatia a V-a, roboţi inteligenţi,
funde reştructurări şi transformări În domeniul in- sistemele de automatizare complexe şi chiar in-
dustrial. In acelaşi timp, este greu să afirmăm că dustrii inteligente. Să nu ne mire dacă în viitorul
civilizaţia industrială dă semne de epuizare. Este foarte apropiat vom avea ocazia să vizităm uzine
adevărat că unele industrii, chiar ale anilor '50 şi complet automatizate, unde la capătul benzii de
'60, au devenit depăşite şi că altele, complet noi, montaj produsul il va constitui o "unealtă inteli-
le-au luat locul. Totodată, este foarte posibil ca in- gentă", un robot.
dustriile mecanice, dominante În trecut, să fie Îno- În pofida acestor mutaţii profunde provocate de
cuite În viitor tot mai mult cu industrii baza te pe unealta de muncă, nu cred că vom putea reduce
informatică, microelectronică, robotică, biotehno- principala sursă de schimbare doar la una dintre
logii etc. . componentele sistemului. Acestea se .află În inter-
Dar schimbările au loc În planuri mult mai largi. relaţii şi nu pot fi conceputa una fără cealaltă.
Afirmarea informaticii, a ingineriei genetice, a mi- Omenirea şi-a denumit diferitele epoci prin criterii
croelectronicii, a ciberneticii şi roboficii au inci- diferite, chiar dacă ele nu au fost Întotdeauna uni-
dente ce depăşesc cu mult granitele industriei, pă- tare: după materialul de bază care a constituit
trunzînd adînc În viata socială şi individuală, În principalul obiect al rnuncii (epoca Iitică, a bronzu-
procesele educationale şi culturale, în stilul de lui, a fierului, a otelului, a siliciului), după natura
viaţă şi în modul de gîndire al omului. Analizind energiei (civilizaţia aburul ui, a electricităţii, nu-
aceste schimbări, unii analişti consideră că princi- -cleară) , după sectorul principal de activitate
palele mutatii au Început În cadrul fortelor de pro- (agrară, industrială, postindustrială sau ciberne-
ducţie, sub impactul progresului tehnice-ştiinţific tică, informatică, tehnotronică etc.), după natura
contemporan, În deceniile 6 şi 7, ceea ce ar cores-
punde cu manifestarea fazei "descendente a ciclului (continuare in pag. 14)
~ ALMANAH
~ =A=N=TI=C=IP=A=T=IA========~;================================================= 9
Ionel 1. Puriea ŞtiilltaJa
frolltie1"ele
Cl1.JJ.oaş l"ii
TOPOLOGIA te
.UNIVERSULUI
niversul este imaginea noastră despre der posibilitatea amintirii trăirilor şi în sensul opus.
lume aşa cum ni-l descrie ştiinţa actu- Pentru evoluţia unui copil, senzatia succesiunii
U ală.
Istoria ştiinţei ne-a obişnuit să consi-
derăm evenimentele din univers ca
avînd loc în spaţiu şi timp şi că sînt supuse princi-
trăirilor lui este lumea lui primară, pe care o are
înainte de cea spaţială, ce ia naştere tot prin inter-
mediul memoriei, dar mai întîi prin memoria miş-
cărilor mecanice ale corpului său. Formarea
piului cauzalităţii. imaginilor coerente, care să fie date de senzaţii
Care este domeniul de valabilitate al acestor luminoase, apare mult mai tîrziu. Distanţa apare
concepte? simultan cu durata şi ele ne sînt impuse de miş-
Ce ne oferă ştiinţa de astăzi, chiar de ar fi care, de mişcarea corpului nostru mai întîi, apoi
vorba numai de ipoteze pline de imaginaţie din de observarea altor corpuri care se mişcă.
care mîine experienţa va alege pe cea "adevă- Există însă o diferenţă imediată între distanţă şi
rată"? durată. Duratele nu pot fi comparate între ele,
Dintre cele trei concepte, timp, spaţiu, cauzali- căci sînt ansambluri de trăiri pe care le regăsesc
tate, poate că cel fundamental este timpul. numai în memorie, distanţele însă sînt indepen-
Conceptul de timp a avut o istorie zbuciumată, dente de trăirile mele şi, prin structura corpului
începînd cu Heraclit, care a remarcat pregnant im- meu ca şi a lumii care mă înconjoară, pot să corn-
portanţa lui în lumea evenimentelor) în special prin par două distanţe, ba chiar pot să disting dis-
faptul că nu putem' sesiza scurgerea timpului decît tanţe între părţile aceluiaşi corp. Una dintre dis-
prin contraste. Heraclit afirma că nu te scalzi de tanţe poate fi' luată ca etalon şi pot să compar.
două ori în acelaşi rîu, deci timp şi schimbare SÎnt prin suprapunere, distanţe le dintre două corpuri
concepte similare sau, dacă am fi mai precişi, con- cu distanţa etalon, asociind un număr cu fie-
statarea schimbărilor este cea care ne dă senzaţia care distanţă În raport cu etalon", adoptat.
duratei. Primele transformări pe care le sesizăm Spun atunci că pot măsura distantele.
sînt trăirile noastre specifice corpului nostru. Dar în procesul de măsurare nu rn-au interesat
Aceste trăiri, înregistrate în memorie, ne dau duratele parcurgerii distanţelor sau ale operatiilor
senzaţia că există o succesiune, care opune trăi- de comparare, căci am constatat că aceeaşi dis-
rile actuale celor trecute, înregistrate în memo- tanţă poate fi parcursă în durate diferite, rapor-
rie. Omul are capacitatea de ci compara între ele tate în memorie la succesiuni diferite de alte eveni-
trăirile din memorie cu trăirile prezente. Aceasta mente. Cu parcurgerea unei distante pot asocia
dă un sens pe lanţul trăirilor. O trăire a fost înain- aşadar şio altă noţiune, aceea de .,apidi~te _a
tea alteia sau după ea. Apariţia conceptului de parcurgem sau, cum o numim nOI, de viteza.
succesiune crează posibilitatea imaginării trăiri- Pînă acum, totul este subiectiv, dwatele mele
lor viitoare căci, dacă în memorie am un lanţ de pot să nu coincidă cu duratele altora, căci succe-
trăiri succesive, de ce nu mi-aş putea imagina că siunile mele de trăiri sînt altele.
trăirea mea prezentă va fi urmată de o altă trăire Apare însă o permanenţă în trăiri ~- aceasta
pe care încă nu am trăit-o, o trăire viitoare, o este aceeaşi pentru toţi cei care trăiesc pe pămînt:
trăire potenţială. iată deci cum trăirile şi me- ZIUA ŞI NOAPTEA, care se succed în mod uni-
moria ne conduc la succesiune şi' la pre- form şi, dacă trăirile unui om pot înceta la un rno-
zent-trecut-viitor, graţie faptului că putem com- ment dat prin moartea lui, ziua şi noaptea se vor
para în memorie trăiri diferite, ceea ce induce şi succeda şi după aceea. Inţelegerea acestui fapt a
conceptul de Înainte şi de după. creat dorinţa de a continua trăirile, aşa cum ziua
Apoi, devenim conştienţi de faptul că trăirile şi noaptea se succed, adică permanent, veşnic, la
reale sînt diferite de trăirile din memorie, căci nesfîrşit, dorinţă manifestă în revolta unor eroi
trăirile reale nu pot avea loc decît de la trecuţ la din piesele lui Eschil împotriva naturii care conti-
viitor, în timp ce trăirile din memorie pot fi par- nuă să existe, nesimţitoare la întreruperea vietii
curse în ambele sensuri, deci şi de la viitor la tre- noastre. Conceptul de veşnicie împinge durate le
cut de la trecutul imemorial la viitorul îndepărtat, ini-
Aceasta diferenţiază lumea reală de lumea' maginabil. .
personală din memoria mea, căreia aş 'putea Succesiunea zilelor şi a nopţilor poate fi compa-
să-i atribui caracterizarea de imaginară. In lu- rată cu o altă schimbare, aceea a curgerii nisipu-
mea reală, succesiunea trăirilor are loc într-un lui dintr-un vas în altul. Durata curgerii depinde de
s.ingur sens; în timp ce în imaginaţie pot să. consi- cantitatea de nisip şi de dimensiunile orificiului
ALMANAH ~
ANTICIPATIA ~
10
c1epsidrei. Astfel, succesiunilor de trăiri le aso- rămîn invariante numai la deplasări cu viteze uni-
ciem scurgerea nisip ului, iar duratele devin du- forme, căci, dacă viteza este accelerată, aceasta
rata acestor scurgeri. înseamnă apariţia unei FORŢE care schimbă sta-
Poate că în această etapă' a apărut asocierea rea sistemului, FORŢA MĂSURINDU-SE PRIN
scurgerii nisipului în clepsidră sau a curgerii apei ACCELERAŢIE.
unui rîu cu un concept obiectiv de DURATĂ. , Kant a justificat timpul absolut şi spaţiul ab-
căci pot compara durata zilei şi durata nopţii dacă solut newtonian ca fiind rezultatul unui cadru
asociez cu răsăritul şi apusul soarelui numărul aprioric al sensibilităţii noastre, reducînd ab-
care indică de cîte ori am răsturnat o clepsidră. solutul la intersubiectiv. Mentalitatea creată de
Chiar mai mult, pot să iau şi o clepsidră etalon Newton şi Kant a dominat modul de gîndire în şti-
dacă pun în ea acea cantitate de nisip care să ne- inţă pînă la apariţia, în 1905, a teoriei relativităţii,
cesite ca, între două răsărit uri succesive, să răs- care a pornit de la problema punerii de acord a
torn clepsidra de 24 DE ORI. Voi spune că o-ast- teoriei newtoniene cu teoria cîmpului electromag-
fel de clepsidră Îmi măsoară durata unei ORE şi netic construită lungă vreme pe baza concepte-
că. ziua (noapte. şi zi) are 24 de ore. lor newtoniene de spaţiu-timp-forţă.
In acest procedeu, am utilizat implicit ideea că Această punere de acord nu a fost posibilă fără
durata scurgerii nisipului din clepsidră este aceeaşi Să apară o restructurare profundă a conceptelor
la fiecare întoarcere a c1epsidrei, idee justificată de de timp şi spaţiu căci, aşa cum o mărturisea Min-
simetria spaţială a c1epsidrei, şi putem asocia cu kowski: "Spaţiul şi timpul în sine nu mai sînt decît
această idee un concept nou, acela de scurgere două fantome şi ceea ce este real este unirea lor,
uniformă. Deci, trecem de la succesiune la du- adică spaţiul-timp.
rată subiectivă, apoi la succesiuni şi durate obiec- Acest spaţiu-timp se DESCOMPUNE în spa-
tive măsurate prin scurgerea uniformă a nisipu- tii tridimensionale şi timpuri diferite, după cum ob-
lui.. servatorii universului au viteze diferite. Fiecare ob-
In pasul următor al gîndirii, am putea asocia cu servator îşi are spatiul şi timpul său. Spaţiul ~
scurgerea uniformă a nisipului o entitate inde- timpul nu mai sînt invarianţi pentru observa-
pendentă de trăirile noastre, dar este o caracteris- torii care se deplasează cu viteze uniforme
tică a lumii, pe care să o numim: TIMP. rectilinii unii În raport cu alţii, dacă vrem ca
Timpul se scurge uniform, dar, spre deosebire pentru aceştia procesele electromagnetice să
de nisipul din clepsidră, el se scurge veşnic, de la fie descrise de aceleaşi legi, exprimate prin
un trecut imemorial la un viitor inimaginabil. aceleaşi ecuaţii".
Dacă ştiu să măsor duratele şi distante le, atunci Einstein şi Minkowski păstrează un nou inva-
pot asocia cu parcurgerea unei distante o anumită riant, legile electromagnetismului, în care viteza
durată şi pot vorbi despre viteza cu care am par- luminii devine o mărime de prim ordin. Ea rămîne
curs distanţa şi chiar să o măsor, aşa cum făcea aceeaşi pentru observatorii de tipul lui Galilei.
Galileo Galilei cînd lăsa să cadă corpuri diferite Dacă viteza luminii rămîne aceeaşi, atunci măsu-
din turnul înclinat de la Pisa. k:leea genială a lui rile atribuite timpului şi spaţiului variază de la
Galilei a fost aceea de a fi ştiut să încetinească observator la observator, dar sombinaţia lor în vi-
mişcarea de cădere a corpurilor utilizînd planul în- teza luminiirămîne aceeaşi, deci apare un nou in-
clinat. variant, INTERVALUL SPAŢIU-TIMP.
Deosebim două tipuri de viteze, acelea în care lumea noastră este un _complex cu patru
distante egale sînt parcurse în durate egale, vi-, dimensiuni: 3 spaţiale + 1 temporală şi pentru
teze uniforme şi acelea care sînt caracteristice fiecare observator ea se DESCOMPUNE În
căderii corpurilor, în care viteza de creştere a vite- mod diferit În spaţiu şi timp.
zei rămîne aceeaşi, adică mişcări uniform accele- Această idee nouă nu schimbă modul de a
rate. descrie procesele şi multi oameni nu sînt Încă
Descartes a fost acela care şi-a pus pentru familiarizaţi cu ea.
prima oară problema: cum apare lumea unor ob- Conceptul de spaţiu absolut a fost pus la
servatori care se mişcă unul în raport cu altul cu îndoială, pentru prima oară, de către Riemann, în
viteze diferite? Răspunsul lui este că lumea este secolul trecut, în 1854_ APariţia geometriilor
inditerentă la mişcările noastre, deci că mişcarea neeuclidiene l-a făcut pe Riemann să se întrebe
relativă, de orice tip ar fi ea, nu schimbă imagi- care dintre aceste geometrii neeuclidiene este cea
nea noastră despre lume, imagine concretizată pe care procesele din universul nostru o respectă.
in legile proceselor fizice, care ar trebui să ră- Deci, geometria universului nu există apriori,
mînă aceleaşi, să se CONSERVE. cum o vrea Kant, ci din geometriile posibile, numai
Newton reprezintă pentru conceptele de timp şi experienţa ne poate spune care este cea adevă-
spaţiu o etapă importantă, căci el ne impune rată în universul nostru ACTUAL.
mentalitatea că: timpul se scurge uniform şi Atunci cînd Einstein, urmînd o idee a lui Mach,
independent de corpuri. iar spaţiul este un fel reduce cîmpul gravitational la proprietăţile geome-
de recipient fix În care se petrec fenomenele lu- trice ale spaţiului-timp, el este obligat să aleagă un
mii noastre şi, dacă l-am lipsi de orice alte proprie- spatiu riemanian, neeuclidian, cu o curbură
tăţi, spaţiul ar rămîne ca o mulţime de puncte geo- pozitivă, asemănător unei sfere. Păstrînd pentru
metrice între care există relaţiile geometriei eu- timp o scurgere uniformă, curbura este preluată
c1idiene. Avem un timp absolut şi un spaţiu ab- de. spaţiul tridimensional.
solut. Ia care trebuie să raportăm toate fenome- In jurul anilor 1926, cînd se punea cu insistenţă
nele lumii noastre. Mai mult, Newton rezolvă pro- problema geometrizării fizicii şi, deci, a reducerii
blema relativităţii mişcării. Legile lumii noastre singurului cîmp de forte cunoscut în afara celui
~ALMANAH
/ <;;;Jr ANTICIPATIA
11
gravitaţional, cîmpul electromagnetic, tot la o Plank, deci de 1000 de ori mai mici, la lQ-ll cm,
proprietate geometrică a spaţiului, au apărut ideile atunci spaţiul ne va apărea casuprafata oceanului
lui Kaluza şi Klein de a extinde dimensiunile văzută de la 10 metri, deci plină de valuri care se
spaţiului-timp la peste patru, în speţă la introduce- formează şi se sparg continuu În mod HAOTIC.
rea unei a cincea dimensiuni. , Curbura şi topologia spaţiu- timpului se schimbă,
A cincea dimensiune a teoriilor lui Kaluza-K1ein fluctuînd continuu şi haotic.
nu mai seamănă nici cu cele spaţiale, nici cu Dacă vom considera că particolele elementa-
timpul. Ea este compactizată, are o topologie re nu sînt altceva decît structuri În topologia aces-
specială, este răsucită În jurul ei ca un cerc pe tui spaţiu violent contorsionat, ne apropiem de
care ar trebui să-I parcurgem În timp. o altă imagine a lumii noastre, aceea a vidului
Astăzi, avem nevoie de spaţii cu 11 dimensiuni, fluctuant, considerat ca o lume În care apar şi
În teoriile de supergravitaţie şi cu 10 dimensiuni, dispar particule putînd crea chiar lumi, dar a căror
În teoriile superstrunelor, din care 7, respectiv 6 durată este limitată de relaţiile de nedeterminare
dimensiuni sînt compactiza1:e pentru a explica ale lui Heisenberg, căci ele nu persistă decît daca
sarcinile electrice, de culoare şi slabe şi forţele vom consuma energia necesară pentru a le stabi-
suplimentara faţă de cele cunoscute În 1926 pe liza În raport cu noi. Cu cît aceste lumi au o ener-
care aceste sarcini le produc pe lîngă cele gie mai mare, cu atît durează mai puţin (..\8"4==
electrice. A trebuit, Însă, să apară mecanica h'6'10-07 ergi sec.). '
cuantică pentru ca ideea dimensiunilor suplimen- La nivelul dimensiunilor Plank, nu mai putem
tare să capete consistenţă logică. _ vorbi despre un spaţiu-timp ca un receptacul În
Constanta lui Plank de acţiune: 6'10-' ergi care se petrec fenomenele universului. Ci, sub di-
sec., ne fixează, Împreună cu viteza luminii: mensiunile Plank, Însăşi particolele universului
c=3'10 III om/sec. şi ~.?ns~rl1=" 9ravita~iei a lui nostru nu sînt altceva decît fluctuaţii ale topologiei
Newton: G=6,67x10 cm gr _sec -, un sistem de spaţiului-timp.
unitati; pentru spaţiu 1,61'10-<' cm, iar pentru timp Atenţie! Deşi păstrăm termenul de' spa-
5.3610·' sec. ţiu-timp prin inerţie, totuşi conceptul asociat cu
De cînd expansiunea universului a fost descope- el este altul, încă insuficient cristalizat.
ntă de Hubbles, În 1920, Friedmann a propus un Nici teoria relativităţii, nici mecanica cuanti-
model de spaţiu-timp care descrie evoluţia univer- că nu mai sînt valabile la acest .nivel.
sului de la Big-Bang, În care Însă orice curbă Că mecanica cuantică şi relativitatea nu mai sînt
închisă poate fi deformată pînă la un punct. suficiente o dovedesc şi experienţele făcute În
Aceasta este o proprietate topologică a spaţiu-tim- 1987 la Milanb, de către Giulio Casati şi la institu-
pului. Universul Friedmann descrie bine o regiune tul de fizică Novosibirsk, de către Chiricov şi She-
de spaţiu de mai multe miliarde de ani lumină, dar pelianski de la Moscova. .
nu putem. vedea Întregul univers. Un atom de hidrogen are un electron. Dacă
Astăzi. se consideră că universul nostru nu are este ciocnit de un foton cu energie mai mare de-
această proprietate de conexiune simplă. cît energia lui de legătură, este scos de pe orbită
Un univers muJtiplu conex ar putea fi un producînd un ion de hidrogen, un proton.
univers în care galaxiile se repetă, identic cu ele Experienţa la care mă refer (Sci, Am., martie
însele, la distanţe enorme. Am putea vorbi de 1987) arată că există cazuri cînd, cu energii mai
galaxii diferite sau pur şi simplu am considera că, mici ale fotonului decît cele prevă zute de meca-
făcînd o călătorie În spaţiu, ne rotim pe suprafaţa nica cuantică, se poate produce ionizare!
unui ciliridru şi, deci, 'Întîlnim mereu aceleaşi S-a încercat să se interpreteze rezultatul expe-
galaxii. Curba noastră de evolutie pe suprafaţa rienţei ca un fenomen produs de o VARIAŢIE
cilindrului nu mai poate fi deformată la un punct HAOTICA a energiei electronului, spre deosebire
deşi spaţiul este multiplu conex. de prescriptiile mecanicii cuantice privind o ener-
Un alt spaţiu multiplu conex a fost inventat de gie bine definită, pe o orbită staţionară.
J.A. Wheeler, în 1957_ EI rezultă, de exemplu, prin iată cum, astăzi, asistăm la necesitatea unei
scoaterea dintr-un plan a două discuri, urmată de reajustări a conceptelor noastre de timp şi spa-
lipirea marginilor lor astfel încît să obţinem un mî- ţiu. Sîntem obligaţi să concepem un UNIVERS
ner. Putem gîndi astfel un spaţiu care să aibă o HAOTIC, care se manifestă ca spaţiu-timp la re.-
structură cu o topologie foarte complicată, ce ne zoluţii slabe, 10-12 C!J1, dar care este altceva la
poate da chiar senzaţia unei dimensiuni supli- 10-33 cm. '
men_tare dacă aceste structuri sînt legate şi au Dacă ne-am lăsa imaginaţia să zboare, am putea
loc la distanţe foarte mici. . scrie o nuvelă în care actiunea se petrece Într-o
Spaţiul-timp ne apare, În acest caz, în funcţie lume a cărei durată este de ordinul de mărime a
de distantele pe care le putem sesiza, ca şi cum unei fluctuaţii a vidului, o nuvelă În care lumea ar
am privi suprafata oceanului. Dacă o privim din apă rea cu structurile topologice stranii din tablou-
avion, de la 1‫סס‬00 de metri, ea pare un plan fără rile lui Esher. Dar cel mai straniu ar putea să ne
nici o cută, netedă, netedă, aşa cum apare spa- apară structura psihologică a personajelor, căci
ţiul-timp la scala proceselor nucleare, care au loc gîndirea Îşi are tipologia ei logică.
la distanţe de ordinul 10 12 cm. Dacă am mări re- Sarcina mea, Însă, nu este să scriu nuvele ştiin-
zoluţia cu care privim spaţiul astfel Încît să obser- ţifico-fantastice şi nici nu mă simt tentat să o fac,
văm la 10-30 cm, apare aşa cum ne-am apropia la căci aş avea senzaţia că limitez efortul imaginatiei
1000 de metri de suprafaţa oceanului şi observăm numai la o mică parte din solicitarea pe care o
că aceasta nu mai este netedă, dar este plană. cere dezvoltarea ŞTIINŢEI.
Cînd însă ajungem la rezolutii de dimensiunea
ALMANAH
ANTICIPAŢIA
12
Dumitru Constantin
Horia Vasilescu .
MORFINELE
CREIERULUI
iindcă oamenii au căutat dintotdeauna să tive; rolul lor este de a scădea influxul electric În
,.
stabilească sorgintea lucrurilor, putem afla momentul În care terminaţiile nervoase periferice
că macul a crescut din pleoapele pe care sînt excitate în număr mare. Pe lîngă acest meca-
Buddha şi le-a tăiat pentru a nu adormi. nism electro-fiziologic de inhibiţie care se epui-
Leac şi desfătare, latexul obtinut de la macul alb, zează în timp, encefalinele secretate de neuroni
opiul, .a fost utilizat de oameni din vremuri imemo- intermediari asigură persistenta blocajului, cu va-
riale. In practica medicală europeană, opiul a fost riaţii individuale destul de mari. Se pare că unul
introdus de Paracelsus din 1521, sub formă de dintre rosturile tehnicilor de stimulare transcuta-
tinctură, vestitul laudanum, remediul colicilor şi nată de tipul acupuncturii este acela de a menţine
insomniei, al acceselor de nervi şi al diareei; la sfîr- o cantitate crescuta de encefaline pentru micşora-
şitul secolului trecut era Încă prescris cu succes, rea percepţiei durerii, cu aplicabilitate În durerile
bineînţeles din lipsă de alte mijloace. Din opium au cronice.
fost izolate trei principii active cu mare utilitate Ca şi alte peptide bioactive, opiaţii sînt sinteti-
practică: morfina, narcotic şi analgetic euforizant, zati ca păr ti ale unui precursor mai mare, de re-
codeina-calmant al tusei, papaverina-spasmolitic şi gulă inactiv, eliberat şi fragmentat atunci cînd este
vasodilatator. Prin sintetizarea acestor substante, necesar. Endorfinele pot decurge din două tipuri
planta a Început să fie mai putin cultivată pentru de precursori: proopiomelanocortina (POMC) şi
necesităţile industriilor farmaceutice şi din ce În ce prodinorfina. Studiile lui Nakanishi şi ale colabora-
mai mult pe terenuri ascunse, pentru nevoile pietii torilor săi au dezvăluit structura interesantei proo-
interlope de stupefiante. Fiindcă opiul, morfina şi pio-melanocortine, secretată de neuronii hipotala-
heroina alină şi suferintele morale, cu greul tribut mo-hipofizari, un adevărat "macrohormon de
al dependentei fată de aceste droguri. stres", Partea activă a POMC conţine secventele
Despre opiacee n-ar fi crezut nimeni că se va de aminoacizi ale hormon ului adenocotticotrop
mai vorbi şi În afara mult dezbătut ului subiect al (ACTH), ale hormonilor melanocitostimulanţi (alfa
toxicofiliei. Cu toate acestea, pe la Începutul anilor şi beta-MSH), ale beta-endorfinei şi metioninence-
'70 au fost descoperite substante cu rol de recep- falinei. Deci, POMC este o secvenţă de aminoacizi
tori ai morfinelor la suprafata celulelor, apoi sub- care declanşează un important şir de reacţii în or-
stante ce antagonizează efectele morfinelor, nalo- ganismul supus la factorii stresanti. ACTH-ul sti-
xonul şi naltrexonul, pentru ca În 1974, Hughes şi mulează sinteza şi eliberarea hormonilor cortico-
Kosterlitz sa reuşească izolarea şi identificarea pri- suprarenalieni şi creşte .starea de atentie a indivi-
milor compuşi cu efecte asemănătoare opiului, dului, metionin-encefalina şi beta-endorfina scad
mentionin-encefalina şi leucin-encefalina. Continu- pragul de percepţie dureroasă, induc o stare de
area cercetărilor a permis să se descopere În 1978 euforie şi cresc tonusul muscular.
o nouă clasă de opioide, endorfinele (Guillemin şi Prin microstresul provocat de introducerea unui
colab.). De fapt, încă din 1965 Chang Hsiangtung ac, acupunctura induce fragmentarea POMC şi
determinase existenta unui principiu analgezic hi- eliberarea secventelor active amintite. Este de re-
pofizar pe care Însă nu a reuşit să-I izoleze. marcat conţinutul inforrnational ridicat al unei sec-
Cele două tipuri de opioide au distributii diferite vente de numar 134 de aminoacizi. De mai bine de
În organism; encefilinele sînt prezente În nume- un deceniu, au Început să se strîngă date asupra
roase structuri cerebrale şi extracerebrale, iar en- efectelor unor lanturi scurte de aminoacizi, con-
drofinele sînt secretate În special în regiunea hipo- statindu-se faptul că unele secvente de 3-5 ami-
talamo-hipofizară şi la nivelul cortexului limbic res- noacizi induc modificări metabolice şi chiar com-
ponsabil de reglarea comportamentului insticti- portamentale. Cercetători sovietici, de pildă, au
ve-emoţional. Determinarea prezentei encefaline- comunicat în 1985 că injectarea anumitori tri şi te-
lor în coarnele posterioare ale măduvei - spinării trapeptide declanşează manifestări instinctuale,
(unde sînt receptionata şi transmise la creier im- cum ar fi foamea sau furia. Nu trebuie să ne mire
pulsurile venite de la receptorii periferici) a permis deci faptul că polipeptide mai mari, cum sînd en-
clarificarea unora dintre mecanismele ce stau la dorfinele influenţează un timp mai Îndelungat o se-
baza teoriei "porţii de control" ale durerii (Mel- rie de procese psihice. Primele efecte studiate în
zack şi Wall, 1965). Porţile de control sînt sisteme cazul acestor substante au fost legate de module
de reglare a intensită ţii percepţiei senza ţiei durerea comportamentului motor (Amir, 1979); fiindca
roase, existente la diferite etaie ale căilor senzi- endorfinele acţionează la nivelul creierului, interfe-
ALMANAH
ANTICIPAŢIA
13
rînd efectele neuromediatorilor de tipul acetilcoli- primă constatare. ar fi că existenţa unor concen-
nei, noradrenalinei sau dopaminei. Astfel, injecta- traţii crescute de adrenalină întreţin rezistenta la
rea de beta-endorfină provoacă rigiditate şi cata- infecţii. S-a dovedit că timusul, organ esenţial în
lepsie, simptome întîlnite În schizofrenie, pe lîngă dezvoltarea imunităţii este sensibil la opiacee. Ga-
starea de euforie şi halucinaţii asemănătoare in- chelin (1986) consideră că fiecare celulă imunitară
gestiei de opiacee. Bolnavii depresivi, În schimb, este capabilă să integreze un mare număr de in-
manifstă o reducere a cantităţii de endorfine, ceea formaţii moleculare diferite, dintre care unele sînt
ce ar explica mai mica lor rezistenţă la stimulii du- strict imunitare, altele sînt legate de funcţiile ner-
reroşi şi tonusul muscular scăzut. voase' în special de maniera de răspuns la durere
Endorfinele stimulează procesele de conditie- şi la emoţii. O observaţie interesantă este aceea
nare şi învăţare mediate de acordarea unei recom- că leziunile cortexului cerebral stîng reduc numă-
pense, prin efect euforizant şi scăderea pragului rul de limfocite din timus şi le diminuă capacitatea
percepţiei dureroase implicate În acele procese. de acţiune (Geshwind, 1985), ceea ce ar confirma
Dresajul animalelor, de pildă, implică existenta en- rolul creierului În apărarea faţă de agenţii infec-
dorfinelor; la fel, antrenamentul sportivilor nece- ţioşi. S-a determinat experimental că ACTH-ul,
sită acest factor pentru ajungerea la performanţă. beta-endorfina şi alfa-interferonul au o structură
Multiplele acţiuni pe care le au endorfinele În orga- p.ntigenică asemănătoare, deci, o origine comună.
nism ne Îndeamnă la o serie de reflectii. Surprin- Inseamnă că cele trei sisteme de integrare a orga-
zătoare este, de exemplu, prezenţa de compuşi nismului În mediu - nervos, endocrin şi imunitar -
endogeni care modulează o serie de manifestări se află Într-o profundă corelaţie; şi mai Înseamnă
comportamentale. Creierul se protejează faţă de că psihicul, cu latura sa subconştientă, acţionează
stres secretîndu-şi propria morfină, pură, ieftină, pentru menţinerea hemostaziei prin influenţarea
cu efect imediat şi fără reacţii secundare. Dar şi acestor sisteme. Este interesant faptul că o sub-
mai de mirare este că există o morfină veqetală si stanta poate exercita atîtea efecte la nivele consi-
una animală. Dacă la animal i se poate înţeleg~ derate de regulă diferite: psihic, nevos, endocrin
rostul, la plantă nu. Exemplul nu este singular. In sau imunitar. La locul de Întîlnire al lor se produce
natură felurite plante conţin substanţe similare ce- mult-discutatul efect placebo, prin intermediul că-
lor din organism. Neuromediatorul acetilcolina ruia psihicul mediază efecte asemănătoare cu ale
provoacă reacţii asemănătoare celor provocate de unui medicament; tot aici acţionează probabil me-
nicotină şi de muscarină (o toxină din ciuperca todele de sugestie şi autosugestie care determină
Amanita muscaria). Sînt destule plante somnifere reglarea perturbărilor funcţionale; confluenţa siste-
sau halucinogene pe pămînt. In afară de hrană, lu- melor de integrare justifică termenul de medicină
mea vegetală ne oferă leacuri pentru alinarea sufe- psihosomatică. Iată de ce celebrul dicton "mens
rinţelor fizice şi psihice, important exemplu de so- sana in corpore sano" Îşi con firmă utilitatea şi de
lidaritate În cadrul lumii vii. ce este necesar să ne deprindem să nu punem to-
In decursul timpului, nu puţine au fost ocaziile tul la inimă, fiindcă orice suferinţă morală prelun-
în care s-au putut constata relaţii Între psihic şi re- .gită poate avea drept urmare o afecţiune organică.
zistenta organismului la îmbolnăvire. Fără Îndoială In nu putine cazuri descoperim că bolnavii de can-
că un trup sănătos menţine un psihic sănătos, şi cer au prezentat anterior stări depresive prelun-
invers. S-a vorbit despre aparitia unor boli autoi- gite, cu o veşnică nemulţumire fată de viaţă şi faţa
mune în urma unor şocuri psihice sau despre mult de propria persoană. Pentru a se dezvolta normal,
controversate vindecări miraculoase ale unor ca- individul trebuie să trăiască În armonie cu propria
zuri de maladii considerate incurabile (cancer, persoana şi cu natura, care Îi oferă omului hrană,
psoriazis etc.). Aceste constatări de ordin clinic in- sălaş şi alinare. Cu condiţia de a nu-i face rău.
cep să fie confirmate de studiile experimenta le. O
(urmare din pag. 9) prime a semnat actul de naştere al unei anumite

unelte sau tehnologii. La rîndul său, apariţia unor
orînduirii (primitivă, sclavagistă, feudală, capita- noi unelte a determinat folosirea unor noi materii
lis(ă, socialistă l. prime sau noi forme de energie şi invers.
In realitate, există momente În care descoperi- Deci, analiza naturii şi interdependenţelor pro-
rea unei materii prime de bază Îşi pune amprenta ceselor de schimbare nu poate fi redusă doar la
puternic pe Întreaga civilizaţie. Aşa s-a întîmplat unul dintre elementele forţelor sau relaţiilor de
cu piatra, cu bronzul, cu fierul, cu lemnul, cu oţe- producţie şi nici numai ca oportunităţi de progres
lul, iar În prezent cu siliciul şi cu informatia. Ele au şi cooperare. Multe din aceste schimbări pot să se
devenit nu numai unele dintre cele mai Însemnate transforme În surse suplimentare şi periculoase de
obiecte ale muncii, ci au determinat configuratia conflict. Provocarea lansată actualei civilizaţii, ac-
uneltelor de producţie, a tehnologiilor de prelu- tualul tip de dezvoltare este de a recunoaşte
care. influenţînd si modul de trai (hrană, îmbrăcă- schimbările, a le înţelege semnificaţiile şi implicati-
minte, adăpost, cultură, artă, stil de Viaţă). Ade- ile şi a le transforma din generatoare potenţiale de
sea, obiectul muncii, pentru a putea fi prelucrat crize şi tensiuni În forte de adaptare. Aceasta im-
sau transformat, a impulsionat crearea uneltei şi plică Însă şi o adaptare şi rafinare a "uneltelor"
tehnologiei adecvate, a .energiei utilizate, a modu- noastre de cunoaştere, În general şi În special a-
lui de organizare etc. In numeroase cazuri de-a celor ce ne ajută să Înţelegem mai bine, mai În
lungul istoriei se poate. spune că ,:atura materiei profunzime natura Şi mecanismele schimbărilor.
ALMANAH ~
ANTICIPATIA ~
14
Constantin Maximilian
BIOETICA
IMPOSIBILULUI
CI
enetica a visat Întotdeauna, chiar atunci dreptul de a urma cursurile unei facultati? Va avea
cînd ea Însăşi era un vis. A vrut să o întreprindere libertatea să refuze angajarea cui-
transforme lumea, să-i dea noi sensuri mai va deoarece este purtătorul unei mutaţii specifice
apropiate de sperantele noastre perene. A care reduce capacitatea lui adaptativă? Sau o ul-
vrut să corecteze erorile evolutiei, a vrut să desci- timă întrebare: alegerea sotului va presupune
freze imposibilele aventuri ale devenirii umane. A aprobarea, oare, a unei comisii de intelepti geneti-
vrut imposibilul... ciqni?
•
În urmă cu ceva mai putin de două decenii era
Intrebarile-nu sînt inutile şi nici premature. in
S_U.A a fost instituit, acum cîţiva ani, un program
de detectare prenatală a anemiei cu celule falci-.
cartografiată prima genă umană. Cu o tehnologie forme, o anemie severă conditionata genetic ore-
rudimentară. Şi era cert că mai devreme sau mai zentă îndeosebi la populatia de culoare. Bunei in-
tîrziu vor fi identificate şi localizate cele cîteva zeci tentii erau evidente, heterozigotii erau avertizati
de mii de gene ale universului nostru genetic. asupra riscurilor pe care le implică uniunea cu art
După toate probabilităţile, genomul uman este heterozigot. Mai mult, heterozigotii urmau să be-
constituit din aproximativ 50 000 de gene, într-un neficieze de asistenţă prenatală. Şi totuşi populatia
set haploid, aceasta însemnînd 100 000 de gene_ O de culoare s-a simtit discriminată şi a cerut sus-
preocupare pentru Întreg secolul- următor, pendarea programului. Dacă cercetarea ar fi fost
susţineau cei mai pesimişti dintre geneticieni, dacă precedată de o largă campanie prealabilă, rezulta-
nu cumva hărţile cromozomiale vor rămîne pentru tele ar fi fost diferite. Dar initiatorii programului au
Încă mult timp o speranţă imposibilă. A apărut ignorat acest aspect. Am reamintit acest moment
Însă tehnologia ADN-u1ui recombinat-ingineria ge- deoarece el demonstrează că genetica este şi va fi
netică. Şi dincolo de toate aşteptările, În 1987 a obligată să anticipeze reactiile psihologice ale vii-
fost terminată prima hartă cromozomiaIă. De fapt, toarelor ei realizări.
au fost descoperite doar 450 de gene-markeri - Nu numai Show s-a aplecat asupra impact ului
prin intermediul cărora pot fi detectate restul ge- moral şi social al geneticii. Ea a privit numai viito-
nelor. Este aproape cert acum că pînă la sfîrşitul rul apropiat. L-a privit lucid. Dar de-a lungul anilor
secolului computerele din generatia a cincea vor au fost creionate nenumărate alte scenarii, proba-
înregistra toate genele umane. Apoi peste puţini bile sau improbabile. optimiste sau apocaliptice.
ani vor fi cunoscute infinitele variatii.. Şi atunci S-a presupus, de pildă, că peste decenii fiecare
vom şti de ce fiecare dintre noi este un eveniment nou-născut va fi supus unor ample investigatii ge-
biologic irepetabil. Probabil lumea secolului urmă- netice.la capătul cărora vor primi dreptul de.a trăi
tor va cunoaşte structura genetică a tuturor copii- numai cei ce au o constelaţie genică pozitivă. Se
lor. Fiecare va avea o fişă cu punctele lui de rezis- reaminteşte că oarecum similar procedau şi spar-
tentă şi de sensibilitate biologică. tanii; ei aruncau de pe stînca Taygetos copii mal-
Margaret Show se oprea descumpănită în faţa formaţi.
perspectivelor. Ce se va întîmpla atunci cînd vor Conform altui scenariu la fel de aberant, copiii
exista asemenea fişe. Fişe care să cuprindă desti- veacului următor nu vor mai avea nume ci nu-
nul potential, genele favorabile şi genele mere impuse de calculatoare. Maşinile electronice
detrimentale, rnutaţiile care diminuează adaptarea vor urmări evoluţia individuală şi vor decide mo-
generală, genele de susceptibilitate la infectii şi la mentul în care oamenii vor fi eliminaţi.
cancer, prezenţa sau absenţa genelor care condi- ...Scenarii de coşmar care ilustrează concluzia
ţionează cancerul sau diabetul zaharat, schizofre- că genetica se grăbeşte spre un viitor necunoscut.
nia sau infarctul miocardic .._ Şi de ce nu? natura Am vrea Să credem însă că ştiinţa se va opri în
constelaţiei de gene care controlează inteligenta. fata fiecărei mari realizări şi va analiza consecin-
Nimic nu ne împiedică să presupunem că geniile tele previzibile.
vor fi identificate în momentul naşterii sau chiar
mai înainte. Se conturează torente de întrebări, in- Reproducerea
formaţiile strînse în computer vor fi publice sau
confidentiala? Vor constitui oare un criteriu de se- Evolutia a experimentat numeroase solutii capa-
lectie profesională? Nu cumva ereditatea va de- bile să asigure reproducerea speciilor. S-a oprit
veni un criteriu de aleqere a elevilor care vor avea asupra multiplicării sexuate. Şi nu lntîmplător. Din
(~ ~ALMANAH
~ ANTICIPAŢIA
15
fuziunea a două experiente evolutive, fiecare ce- tidian. Dacă actualele informatii sînt corecte,
lulă germinală matură fiind un eveniment evolutiv, acum doi ani s-a născut primul copil cu sex stabilit
rezultă un organism unic. El va fi supus judecăţii Înainte de fecundaţie. Din nou ne Întrebăm: me-
selectiei naturale şi va supravieţui sau va dispare. toda este sau nu "inocentă" moral? Nu cumva ac-
Orice alt mod de reproducere este mai puţin favo- tualul raport dintre numărul de băieţi şi fete va fi
rabil transformării. Genetica se Întreabă Însă dacă perturbat? In cele mai multe părţi ale lumii părinţii
nu poate. Înlocui sistemul "obişnuit'" cu altul mai vor mai mulţi băieţi decît fete. Pentru a se elimina
.eficient. Intrebarea este firească, deoarece repro- orice risc, comisiile de bioetică vor interzice pre-
ducerea sexuată este plină de riscuri. Foarte mulţi determinarea sexului. Chiar În ciuda unor justifi-
embrioni sînt victimele erorilor de diviziune celu- cări solide. Pentru că prima excepţie va antrena
lară; iar dureros de multi copii sînt handicapaţi ge- valuri de excepţii. Fireşte va fi larg utilizată În zoo-
netic, un preţ necesar pentru a avea o majoritate tehnie. Nici fecundaţia in vitro, nici predetermina-
normală. In sfîrşit, cel puţin 10% dintre soţi sînt rea şexului nu vor periclita evoluţia speciei noas-
sterili sau infertili. tre. In faţa, unor potenţiale pericole, comunitatea
Genetica a Început cu sterilitatea, dar, foarte va adopta soluţii adecvate.
curînd, a Înţeles că intră În plin necunoscut. Aşa Dar... va fi posibilă manipularea gameţilor şi a
cum se Întîmplă deseori În ştiinţă a căutat soluţiiI embrionilor, este vorba despre manipularea gene-
chiar dacă nu avea nici o explicaţie plauzibilă a tică. Fecundaţia va avea loc cu gameţi selecţionaţi
proceselor pe care le cerceta. Şi a realizat fecun- sau transformaţi, cu un univers genetic prestabilit.
daţia in vitro. Totul pare simplu. Aşa cum Copiii vor avea particularităţi somatice şi psihice
sugerează şi numele, fecundaţia are loc În labora- cerute de părinţi. Ce ar putea fi mai firesc decît
tor. Embrionul format este transferat În mediul lui dorinta unei mame de a avea un copil 'cu un coefi-
natural unde Îşi continuă evoluţia. Proporţia eşe- cient de inteligenţă extrem de mare? Unde se va
curilor este Încă mare. Dar nu are prea multă im- opri Însă genetica? Nimeni nu are curajul să antici-
portanţă. Fecundaţia in vitro este o realitate emo- peze consecinţele acestei performante. Orice sce-
ţionantă. Dar... este oare şi o soluţie morală? Pen- nariu are toate şansele de a fi real, nu are impor-
tru cei mai mulţi medici este o simplă scurtcircui- tanţă cînd. Să ne imaginăm pentru o clipă că ge-
tare a proceselor naturale care nu violează nici netica va stabili speranţa de viaţă a fiecărui indi-
unul dintre principiile noastre morale. Oarecum vid. Nu este o utopie de vreme ce au fost desco-
neaşteptat, ea a generat discuţii violente. Şi iată perite genele longevităţii. Inainte de a manipula
de ce. Fecundaţia in vitro implică obţinerea mai aceste gene sîntem obligaţi să răspundem multor
multor ovocite. După fecundaţie) unul singur este Întrebări printre care şi celei cine va deveni nernu-
Însă transferat În uterul unei femei. Ceilalţi sînt ritor? Pe ce criterii vor fi selectionati cei ce vor
utilizaţi pentru cercetări ştiinţifice. Numai astfel putea trăi mult mai mult decît restul populaţiilor?
embriologia va putea elucida necunoscutele deve- Poate că ar fi mai Înţelept să nu ne grăbim. Dacă
nirii individuale. Dar este oare embrionul o fiinţă vrem să modificăm viaţa, să Începem cu lumea ve-
umană cu drepturi egale cu cele ale oricărei alte fi- getală. Avem nevoie de plante cu mare valoare
inţe, cu cele ale unui copil, sau acest statut este economică, rezistente la agresiunile mediului, la
atributul embrionilor evoluaţi? Dacă orice embrion secetă şi la infecţii... avem nevoie de cît mai multe
poate fi considerat fiinţă, atunci experimentele plante capabile să folosească azotul din atmosferă,
echivalează cu o crimă. Şi factorii de decizie aus- aşa cum fac leguminoasele... .
tralieni, de exemplu, au cerut suspendarea tuturor
cercetărilor. Este evidentă coloratura religioasă a Tulburările genetice
hotărîrii. Foarte probabil că sub presiunea comu- Se vorbeşte pretutindeni despre patologia gene·
nităţii cercetările vor fi reluate. Legiuitorii austra- tică. Şi este firesc. Deoarece 5% dintre toţi copii
lieni au uitat că viaţa unui copil este sacră, dar că au o tulburare genetică sau parţial genetică, cu
viaţa unui embrion poate fi Întreruptă dacă el este consecinţe detrimentale. 2-3% sînt expresia unei
handicapat genetic. Nu există alternativă. singure mutaţii genice, 1% sînt condiţionate-polige-
Este imorală Însă fecundaţia in vitro urmată de nic, fiind consecinţa mai multor mutaţii produse În
transferarea embrionului în cavitatea uterină a condiţii particulare de mediu, iar 0,60%de anoma-
unei mame de Împrumut, a unei mame care ac- lii cromozomiale. Dar acesta este doar vîrful ais-
ceptă' să poarte o sarcină ce nu este a ei. Metoda bergului. Pe măsură ce pătrundem mai adînc În
este imorală deoarece mamele purtătoare sînt "În- universul genetic Înţelegem că o mare parte din
chiriate": După' terminarea sarcinei, copilul este patologia umană este genetică. iată numai cîteva
redat mamei lui biologice. Dar dacă mama "de îrn- exemple cu totul concludente: cancerul, diabetul
prumut'inu mai vrea să cedeze copilul? Sau ce se zaharat, hiperlipemiile, hipertensiunea arteriaIă, in-
Întîmplă dacă rezultă un copil anormal şi mama farctul .miocardic... toate implică participarea ere-
biologică refuză să-I primească? Sau mama de Îm- dităţii. In asemenea circumstanţe, medicina nu are
prumut dispare În timpul sarcinei, eventual În tim- alternativă, trebuie să asigure un larg program de
pul naşterii? Dincolo de părerile noastre, mamele profilaxie, atît prenatală cît şi postnatală. Dar posi-
de Împrumut vor rămîne probabil o solutie ex- bilităţile medicinei sînt Încă limitate. Explicaţiil
tremă, în circumstanţe extreme. Jocul cu reprodu- sînt simple, nu pot fi identificate toate tulburările
cerea continuă şi fără nici o Îndoială va mai conti- genetice, costul investigaţiilor fiind prohibitiv. Sin-
nua. gura soluţie este identificarea mamelor cu risc ge·
Fină la sfîrşitul secolului, predeterminarea sexu- netic, urmată de detectarea postnatală. Este o
lui, alegerea sexului viitorului copil, va intra În co- premisă elementară pentru a reduce incidenta
ALMANAH ~
~NTICIPATIA ~
16
acestor tulburări. Beneficiile ar fi imense. Dacă constituită exclusiv din oameni fericiţi? Am .vrea
toate sarcinile ar fi monitoriza te ar dispare toate să credem că manipularea psihicului va Începe cu,
anomaliile cromozomiale şi foarte multe, deocam- eliminarea violenţei interumane. Vor fi transtor-
dată, erori metabolice. De asemenea utilizînd tot mate şi speciile animale şi speciile vegetale. Plante
ceea ce Înseamnă medicină contemporană ar di- pe care evolutia nu le-a experimentat niciodată
minua considerabil incidenta malformaţiilor conge- vor Încolţi În toate colţurile planetei, organisme ve-
nitale comune, grup ce include, printre altele, lu- ge.tale imaginate de computerele laboratoarelor de
xatia de şold şi malformaţiile congenitale de cord. mîine. Au apărut deja maşinile de sintetizat gene
Şi cîndva, În cea mai bună dintre lumile imaginaţiei din generaţia a treia. Va fi .suficient să li se fixeze
noastre, tulburările genetice vor rămîne o amin- programul şi ele vor căuta constelatie genică cea
tire. Pînă atunci trebuie să facem tot ceea ce .se mai favorabilă.
poate face. Vom Încerca să corectăm tulburările Aşteptînd, genetica se joacă: a reuşit să modi-
genetice, mai corect spus, vom tocerca să corec- fice compoziţia laptelui, a ameliorat calitatea lînei,
tăm mutaţiile specifice. Foarte-probabil În anul În a amplificat dimensiunile corporale ale oilor, iniec-
curs va avea loc prima tentativă de acest fel. Teh- tîndu-le hormon de creştere şi a aruncat în circu-
nologia este relativ simplă: o genă sintetizată artifi- laţie plante capabile să reziste gerurilor din primă-
cial va fi inclusă Într-un virus, iar virusul va fi ino- verile tîrzii. .
culat în celule. Dacă gena va fi captată de celulele Fiecare dintre aceste remarcabile performante
gazdă şi dacă va funcţiona, atunci vor fi corectate ridică numeroase Întrebări cu o profundă colora-
tulburările c1inice. tură etică. Cu totul firesc au fost create în toate
regiunile dezvoltate comitete de bioetică. Ele re-
Mai curînd sau mai tîrziu, genetica va reuşi să flectă interesul comunităţii ştiintifice faţă de propri-
manipuleze rezervorul genetic al speciei noastre. ile ei realizări. Dar la fel de interesată este şi lu-
Dar Înainte de a transforma ingineria genetică mea nemedicală. De aceea, Î(l aceste comitete au
Într-o metodă de rutină este obligată să anticipeze fost cooptaţi jurişti, prelaţi ... In afara comisiilor de
toate consecinţele posibile, În măsura În care pot bioetică nationale există şi comisii locale - În cli-
fi prevăzute. Vor fi corectate toate tulburările ere- nici, chemate să soluţioneze probleme urgente şi
ditare sau nuinai cele mai uşor accesibile interven- deseori chinuitoare. Exemplul care urmează este
ţiei? Vor beneficia de terapie genică toţi copiii lu- edificator. Viata multor bolnavi finali ar putea fi
mii sau numai o parte şi pe ce criterii vor fi selec- prelungită cu zile sau săptămîni dacă s-ar folosi tot
ţionaţi cei privilegiaţi? . ceea ce Înseamnă terapie intensivă modernă. Cos-
Dacă există soluţii alternative mai puţin eficiente tul este Însă prohibitiv. Cineva trebuie să decidă
vor fi folosite şi cînd? dacă tratamentul este sau nu suspendat. Decizia
După prima experienţă cercetările vor continua este dificilă. De aceea În multe spitale acest rol şi-l
şi chiar se vor extinde; unde se va opri ingineria asumă comisiile de bioetică. Pretutindeni se dis-
genetică? Va corecta numai tulburările ereditare cută raportul dintre cost şi beneficii. Oricît ar pă-
sau va Încerca să modifice şi genele norma le sau rea de dureros, medicina tiu are alternativă.
considerate normale? Nu cumva peste decenii ge- Poate şi mai complexă este situaţia copiilor han-
netica va Încerca să creeze o nouă specie? Intre- dicapati şi înapoiaţi mental. Deseori viaţa acestor
barea este deocamdată o simplă ipoteză, improba- copii depinde de momentul intervenţiei chirurgi-
bilă, dar ritmul performanţelor sfidează orice anti- -cale. Dar este justificată moral salvarea unui
cipaţie. Să rămînem Însă la posibil. Nu cumva În nou-născut care va rămîne un marginal social?
viitorul previzibil genetica va reuşi să amelioreze Răspunsul Întregii comunităţi medicale a fost una-
caracterele somatice administrînd de pildă hormon nim - nu se poate face nici o discriminare Între
de creştere sau transplantînd gene care contro- copiii normali şi cei handicapaţi - toţi au dreptul.
lează sinteza şi utilizarea acestui hormon modifi- să trăiască beneficiind de suportul generos al co-
cat, mai eficient decît cel natural? S-ar forma copii munităţii.
giganţi sau oricum copii cu o Înălţime superioară Comitetele de bioetică abordează uneori pro-
mediei actuale. Dar cum se vor integra Într-o lume bleme aparent bizare. O femeie face un tratament
construită pe alte standarde biologice? la Începutul sarcinei, deşi medicul i-a interzis; se
Nici o temă nu generează mai multe discutii de- naşte UQ copil handicapat. Este vinovată sau nu
cît inteligenţa. Despre originea ei se ştie destul de mama? Intrebarea este justificată doar în ipoteza
puţin. Se pare că ar fi condiţionată de sisteme de în care anomaliile copilului au fost cert induse de
gene. Aşa se explică de ce geniul nu este ereditar. medicamente. Cine poate să răspundă 'acestei di-
Este cert Însă că implică un puternic coeficient leme?
ambiental, dovadă observaţia curentă că cei mai Am reamintit doar cîteva momente din noua bi-
mulţi dintre copiii crescuţi Într-un mediu carentat oetică. O bioetică care va influenţa profund gîndi-
în proteine, În primele luni postnatale, vor avea un rea medicală şi atitudinea comunităţii faţă de me-
coefident de inteligentă mai mic decît cel al copii- dicină. In anii ce vin, genetic;a va aduce fapte şa-
lor privilegiati. cante cu urmări "ciudate"; care vor fi greu accep-
Este însă cert că biologia va controla alti para- \tate. Apoi vor deveni banale realităţi.
metri psihici: memoria, tristeţea ... pe care le-am Pentru secolul XXI se aşteaptă crearea primului
considerat mult timp componente fireşti ale isto- individ artificial - ~nele lui sintetizate în laborator
riei noastre. Dar din nou trebuie să -ne Întrebăm - vor fi incluse în cromozoni şi apoi În celule sinteti-
va continua să evolueze o specie care nu mai cu- zate şi ele... şi mai departe? Ne putem imagina
noaşte dilemele, care a uitat ce Înseamnă aminti- orice. Să nu uităm Însă, jocul cu viaţa este plin de
rile dureroase? Va exista oare vreodată o specie pericole ... !
ALMANAH
ANTICIPAŢIA
17
Solomon Marcus r-:
frolltie~le
CALCULATORUL %O<J.şt;elii
ŞI STUDIUL
LITERA TURII
n ultima vreme, problema utilizării calculatoa- Schmidt (Computers and literary criticism.
I relor în studiul operelor literare şi al istoriei li-

terare solicită atentia unui număr. tot mai mare
de cercetători. Reviste special dedicate folosirii
calculatoarelor În umanistică apar de cîteva dece-
Can the conceptual approach break the dead-
lock?, Sprache und Datencerarbeitunq 7, 1979,
p. 26-32), care a fost preocupat de o chestiune si
milară, cele mai multe cercetări literare efectuate
nii. Menţionăm, în această ordine de idei, revistele cu ajutorul calculatorului au în vedere, deocam-
Computers and the Humanities (S.U.A) şl Li- dată, probleme de o relevantă redusă, din punctul
terary and Linguistic Computing (Anglia). Insă de vedere al orientărilor dominante în critica şi is·
recent rolul inteligentei artificiale În analiza literară toria literară. Corelat cu acest fapt este şi un altul
şi eventual În creatia literară preocupă tot mai cele mai multe explorări computationale în dorne-
multi teoreticieni şi scriitori. Dacă o carte ca niul literar eludează achizitiile teoriei literare, fiind
aceea a lui B.H. Rudall şi ToN. Corns Compu.ters mai degrabă empirice decît teoretice. Colin Mar-
and Literature - a practical guide (Abacus tindale (Sit with statistidans and commit a 50-
Press, Cambridge, Mass ci! Tundbridge Wells, dai science: Interdisciplinary aspects of poe-
Kenr, 1987) se multumeste să electueze un tur de tics. Poetics, 7, 1978, p, 273-282) observa că în
orizont asupra aspectelor computationale În stu- tehnica literară cornputaţională sînt deseori numă-
diul literaturii, aşa cum s-au cristalizat ele În rate tot felul de lucruri fără o semnificatie literară
aproape 40 de ani de cercetări, alte publicatii, care clară, convingătoare. Aceste reproşuri sînt, fără
au În vedere fenomenul literar-artistic În Întreaga îndoială, justificate. Să ne amintim însă că şi în
sa complexitate, ca Poetics, Poetics Today, lingvistică s-a parcurs o evolutie de acest fel. Pen-
Style, SPIEL sau Empirical Studies of Art, se tru a se ajunge la o cercetare statistică de Înalt ni-
ocupă tot mai frecvent de perspectiva algoritmică vei teoretic în problemele de lingvistică istorică (de
În întelegerea literaturii şi artei. Numărul pe de- tipul celor despre care am relatat în Timpul, Edi-
cembrie 1987 al revistei internaţionale de teoria litura Albatros, 1985), a trebuit să se treacă mai în-
teraturii Ppetics este în întregime dedicat acestei tîi prin etapa statisticilor vulgare, care au atras
chestiuni. In mod deosebit ne-a reţinut atentia stu- contestatie multor cercetători, şi astăzi marcati de
diul - The Computer in Perspective, datorat lui această amintire (unii dintre ei, fără să' fi aflat că
RA Zwaan, specialist în literatură comparată, te- între timp situatia s-a schimbat). Tot aşa, teoria
orie literară şi lingvistică computaţională de la Uni- matematică a invăţării avea În vedere, intr-o primă
versitatea din Utrecht (Olanda). etapă, exclusiv aspectul empiric, de interactiune a
stimulilor şi răspunsurilor, pentru ca abia începînd
De la margine spre centru cu anii '70 să cuprindă şi aspectele reflexive, inclu-
De ce oare, în ciuda numeroaselor sale utilizări, siv interactiune a dintre ceea ce este Înnăscut şi
calculatorul a rămas, pînă azi, un simplu auxiliar al ceea ce este dobîndit din experienţă. Aşa au deve-
exegezei literare şi nu rareori contestat? Ce ar nit universaliile lingvistice o problemă nu numai
trebui să se întîmple pentru ca din pozitia sa mar- lingvistico-filozofică,ci şi una care priveşte noile
ginală calculatorul să se apropie de centrul, de discipline cognitive, dezvoltate în legătură cu inteli-
inima vie a' cercetărilor literar-artistica? Acest mod genta artificială.
de a întreba, al lui Zwaan, contine o presupozitie legătură slabă cu teoria
la rîndul ei discutabilă, deoarece pentru un istoric S. Wittig (The computer and the concept of
literar problemele de localizare şi datare sau de' text. Computers and the Humanities 11, 1978, p.
stabilire a paternităţii unor texte, a filiaţiei unor' 211-215) a observat că utilizarea calculatorului nu
manuscrise, nu sînt deloc marginale, după cum prea a depăşit cadrul Noii Critici (New Criticism).
nici pentru unii compozitori problema stăpînirii, a Zwaah adaugă şi pe cel al structuralismului, avînd
controlării analogului grafic, geometric·topologic, În vedere probabil şi tradiţia europeană. Cadrul
al structurilor sonore nu este una periferică. Or, acesta nu ar fi fost chiar atît de Îngust dacă ar fi
acestea sînt probleme care nu mai pot fi abordate fost utilizat în întreaga sa complexitate. Insă re-
azi În mod eficient fără mijloacele moderne ale in- flecţia teoretică asupra rolului calculatorului În cer-
teligentei artificiale. Desigur, Zwaan cunoaşte cetarea literară este, deocamdată, foarte săracă;
aceste lucruri, dar are în vedere o realitate statis- în aceste conditii, proliferează tot felul de idei vul-
tică. După o investigatie efectuată de K-M. ~are, privind competitia dintre om şi calculator.
ALMANAH ~
18 ~NTICIPATIA ~
Zwaan pretinde ci a 'întreprins o investigatie bi- Fourier, analiză componenţială etc.) complicate.
bliografică foarte amplă, la capătul căreia nu a pu- Punctul slab al acestui demers constă, după
tut identifica totuşi mai mult de vreo zece articole Zwaan, în faptul că acelaşi corpus, care a sugerat
care să poată fi considerate teoretice în domeniul ipotezele, este folosit pentru testarea ~cestor ipo-
cercetării literare asistate de calculator. Cerceta- teze, ceea ce creează un cerc vicios. Insă această
rea literară computaţională este aproape exclusiv circularitate este atenuată şi chiar anulată de fap-
confiscată de tot felul de programe de calculator, tul că ipotezele provin dintr-o abordare hermeneu-
in timp ce gradul lor de relevantă literară este pus tică, în timp ce testarea este de natură experimen-
între paranteze (sau cumva lăsat in seama altor ti- tală şi computaţională. De altfel, în ansamblu, ter-
puri de cercetători? Dar criticii, istoricii şi teoreti- menul de empiric ar trebui înlocuit cu cel de ex-
cienii literari de formatie exclusiv umanistă încă nu perimental în întreaga argumentare a lui Zwaan,
se grăbesc să preia această ştafetă). Aici ne pu- deoarece este vorba mereu de experiente provo-
tem angaja într-o discutie mai bogată privind difi- cate de către cercetător, în care observaţie empi-
cultăţile stabilirii unei colaborări mai serioase între rică se articulează organic cu investigaţia analitică
informaticienii umanişti şi cercetătorii literari de algoritmică; or, tocmai la interferenta empiricului
formatie tradiţională. Dificultatea este în primul cu secvenţialul emisferei cerebrale stîngi se află
rind una de limbaj. Jargonul informatic nu poate fi . abordarea experimentală. Pentru a respecta termi-
învăţat uşor de cineva care nu mai este foarte tî- nologia autorilor discutaţi aici, ne vom referi in
năr. R.A. Zwaan, pe care-I avem în vedere aici, continuare la studiul empiric al literaturii, dar con-
este născut în 1%2, dubla sa formatie fiind astfel siderăm că, în acest context, empiric trebuie citit
mai uşor de inteles. Cei mai în vîrstă îşi procură experimental.
argumente apriorice de respingere a calculatorului
(povestea cu dezumanizarea), punindu-l astfel pe Două variante ale orientarii empirice
interlocutorul informatician într-o pozitie de pat Orientarea empirică a cunoscut, începînd cu
(pentru a vorbi în termeni şahişti). mijlocul deceniului al optulea, două variante;
prima, reprezentată în primul rind de Norbert
o discrepanţă Între literar şi algoritmic? Groeben, este orientată spre metodă, incercînd să
Există totuşi unele orientări mai încurajatoare. rezolve probleme vechi (în primul rind interpreta-
Zwaan înscrie aici tendinta de fundare a unui stu- rea textelor literare) cu metode noi (cu precădere
diu empiric sistematic al literaturii, observată cu imprumutate din ştiinţele sociale). A doua va-
precădere la unii cercetători germani (S.J. riantă, reprezentată de aşa-numitul grup NIKOL
Schmidt, Grundriss de!: empirischen Literatur- organizat în jurul lui Siegfried J. Schmidt este
wissenschaft_ Braunschweig/Wiesbaden: Vieweg, orientată spre teorie (a se vedea P. Finke, Emipiri-
Band 1, 1980; Band 2, 1982, Foundations for the zităt allein genugt nicht:. Kritische Oberle-
empirical study of literature: Components of gungen zu Konzeptionen emririscher Wissen-
a basic theory. Hamburg: Buske, 1982; P. Finke, schaft. SPIEL 4, 1985, p. 71-97 şi nu se mai con-
Konstruktive Funktionalismus: Die wissen- centrează asupra interpretării textelor literare, ci
schaftstheoretische Basis einer empirischen "scufundă'" această problemă în alta, mai vastă, a
Theorie der Literatur. Braunschweig/ Wiesba- 'descrierii şi explicării "sistemului literar al actiunii
den: Vieweg, 1982). Aspectele empirice conduc în sociale" (interpretarea literară este un act în ca-
mod natural la ansambluri de date care trebuie drul acestui sistem, deci ea nu poate avea statut
prelucrate la calculator. Numai că unii cercetători de metodă ştiinţifică; interpretarea este unul dintre
care adoptă această orientare cantonează la nivele obiectele examinate. Din punctul de vedere al lui
mai abstracte. Se creează astfel o discrepanţă în- P. Finke, membru al grupului NIKOL, orice con-
tre o abordare literară care nu-şi actualizează po- cepţie literară care se defineşte în raport cu o
tentialul computaţional şi o orientare algoritmică clasă de texte (şi de fapt aici intră mai toate ma-
neasociată cu o conceptie literară clară . Tocmai rile direcţii de teorie literară) este conservatoare.
reducerea şi, eventual, eliminarea acestei discre- In concepţia neconservatoare a grupului NIKOL,
pante constituie obiectivul lui Zwaan, care, în cău- textul literar nu are un statut ontologic. Sensul şi
tare de aliati, în îndrăzneata sa tentativă, pune in structura nu sint proprietăţi textuale indepen-
discutie un articol al lui John B. Smith (Compu- dente, ci construcţii efectuate de către un cititor
ter c,riticism, in W.A. Sedelow Jr. and S. Yeates (H. Hauptmeier, Toward an empirical science
Sedelow [eds] , Computers in Language Re- of literature. Empirical Studies of Art 1, 1983, p.
search [voi. 2], p. 25-59, Berlin / New York, Am- 173-191).
sterdam: Mouton, 1983), în care se susţine că o Chiar din această prezentare sumară a celor
concepţie teoretică adecvată în ceea ce priveşte două orientări, este uşor de văzut că Groeben se
cercetarea literară cornputaţională este furnizată apropie mai mult de cerintele criticii cornputatio-
de formalismul rus şi de structuralismul francez. nale decit S. J. Schmidt, deoarece în critica corn-
Pentru a-şi argumenta ideea, Smith dezvoltă un putaţională problema centrală este interpretarea
exemplu practic de analiză critică asociată cu cal- textelor văzute ca obiecte prestructurate observa-
culatorul, în legătură cu romanul lui Joyce A Por- bile, deci cu statut ontologic precizat. Dar această
trait of the artist as a Young Man. Smith situatie nu este, pentru Zwaan, un argument in fa-
pleacă la drum cu anumite ipoteze născute dintr-o voarea orientării lui Groeben, ci unul in defavoa-
interpretare preliminară a romanului lui Joyce şi rea crticicii computaţionale preconizate de John
pe care vrea să le testeze cu ajutorul calculatoru- B. Smith şi de fapt practicate de mulţi exegeti. Lui
lui prin operatii matematice şi statistice (analiză J.B. Smith i se reproşează că în alegerea unităţilor
(~ALMANAH
~ A=N=T=I=C:IP=A:T=IA=========================================F=================== Jr~
a căror frecventă se studiază s-a folosit un criteriu este, În principiu, derivată din lectura textelor folo
intuitiv, hermeneutic: "au fost alese acele cuvinte site pentru testare. Calculatorul.nu este folosit În
despre care am simţit că au o valoare senzorială interpretarea textelor poetice, interpretare În care
şi tematică" (J.B. Smith, loc. cit, p. 11). Această de altfel, Martindale nici nu este interesat. Este Io
alegere, crede Zwaan, este grevată de o teorie losită analiza de continut ca mijloc de a măsura
prealabilă, deci rezultatul care se obţine pe baza ceea ce ar constitui indicatorii unor procese care
acestei alegeri' nupoate fi considerat drept o con- au loc În cadrul sistemului literar. Acest mod de
firmare a teoriei. Insă circularitatea este aici inevi- abordare i se pare lui Zwaan legitim şi lipsit de cir
tabilă. Ne aflăm într-o situaţie asemănătoare para- cularitate, În contrast cu cel considerat de J.B
doxului inducţiei, analizat de Cari Hempel şi Nel- Smith. Fiind de acord că tipologic cele două mo
son Goodman, paradox în virtutea căruia inductie duri de utilizare a calculatorului sînt diferite, măr
nu este o simplă trecere de la particular la gene- turisim că nu vedem cum le-am putea departaja
ral, de la observaţie la generalizare, ci o interac- din punctul de vedere al circularitătii, Este greu să
tiune între acestea. Am argumentat anterior (a se stabilim sursele unei teorii şi practic imposibil să
vedea Paradoxul, Editura Albatros, 1984, p, 142 credem că Martindale a fost mai puţin marcat de
şi mai ales capitolul "Lectura generativă" din Artă cît J.B. Smith de reprezentările şi concepţiile sale
şi Ştiinţă, Ed. Eminescu, 1986) că paradoxul in- anterioare În modul de alegere a textelor pe care
ducţiei se extinde la un paradox al lecturii, con- şi-a testat teoria şi, mai cu seamă, În modul de
stînd în interacţiunea dintre presupoziţiile şi con- alegere şi interpretare a parametrilor cu care a lu
secinţele lecturii, dintre ansamblul de idei şi impre- crat. Martindale se referă la unele dificultăţi cum
sii anterioare pe care le proiectăm asupra textului ar fi ambiguitatea lexicală; calculatorul n-ar fi în
şi prelungirile infinite pe care. lectura le generează. stare să distingă Între cuvinte grafic identice, cum
In mod analog, se poate vorbi şi de un paradox al ar fi Iike În context ca I like candy şi a table is
învăţării. like a chair. Insă programul de calculator ar pu
Iată de ce ni se pare excesivă, insuficient de tea include un minim de analiză contextuală care
convingătoare, critica dezvoltată de Zwaan. EI are să facă posibile distinctii ca cea de mai sus, care
dreptate afirmînd că simpla utilizare a calculatoru- intervin În analiza automată de continut (automa-
lui nu este suficientă pentru a conferi studiului lite- tic content analysis).
raturii atributul de ştiinţific. Dar greşeşte cînd
adaugă: "de fapt, metoda hermeneutică şi cea em- Punctul de vedere al inteligenţei artificiale
pirică (unde se inscrie şi analiza automată de con-
tinut) sînt mcompaubue, Iar o combinatie a lor nu O altă critică de amploare la adresa analizei lite-
poate duce dec it la o asociere hibridă (cu excepţia rare computationale - În forma ei dominantă azi -
cazului în care observaţie este independentă de a venit din partea inteligenţei artificiala. M. Gri-
teorie). Nu numai că articulări de tipul menţionat maud consideră drept o lacună gravă faptul ~ă se-
nu sînt dăunătoare, dar ele sînt, credem, inevita- mioticienii literari şi studentii În literatură nu sînt
bile. deoarece nici o abordare de o oarecare com- initiati şi antrenati să se prevaleze de calculator În
plexitate nu se poate dispensa total nici de com- perspectiva oferită de domeniul modern al inteli
ponenta hermeneutică, nici de cea empirică; iar gentei artificiala. Unele propuneri mai sistematice
excepţia menţionată de Zwaan, privind posibilita- În această privinţă au venit din partea lui N. Cer-
iea observatiei independente de teorie, apare, în cone şi C. Murchison, care preconizează o bază
lumina paradoxului inducţiei şi al lecturii, o pură' de date diferită de bazele de date conventionala,
utopie. prin faptul că incorporează şi aspectele semantice
şi pragmatice, de exemplu sub forma unor retele
o pledoarie pentru teoria lui S.J. Schmidt semantice. Zwaan reproşează acestui program
faptul că se limitează la o conceptie conserva-
Faţă de această stare precară în care s-ar afla toare, după care tehnicile inteligentei artificiale sîn
cercetarea cornputaţională actuală în domeniul li- metode noi in abordarea unor probleme vechi, ca
terar, Zwaan vede o ieşire în adoptarea punctului stabilirea autorului unor texte controversate, filia
de vedere al grupului NlKOL, condus de S.J. tia unor manuscrise, parametri stilistici etc. Insă
Schmidt; în conceptia acestuia, calculatorul nu atîta vreme cît multe probleme reale de acest tip
mai are un rol central, dar, în ciuda acestui fapt, rămîn încă nerezolvate (de exemplu, În probleme
rolul său devine mai fecund. De această dată, pro- de stabilire a autorului ne aflăm Încă Într-un stadiu
blemele literare nu mai sînt obligate să intre În pa- rudimentar, În ciuda acumulării unei bogate litera-
tul procustian al posibilităţilor calculatorului ci, turi), un atare conservatorism este pe deplin justi-
dimpotrivă, utilizarea calculatorului este adaptată fica!
la problemauca literară. • "UUI Ş' .}:aaisma (De mens als meta-
P~p~-_ concretizarea J~·.::.cuti€~?
I ~r' Ll.oI_ l, ·n fc or: Over >r9~ jKirgen v , mens e'l ma-
siderare teoria lui Colin Martindale pl .vind schim- chine in filosofie en psychologie. Baarn. Ambo,
barea literară şi modul în cere Martindale utili- 1985) disting două modalităti ale abordării literatu-
zează calculatorul pentru testarea teoriei sale. rii În cadrul inteligenţei artificiale: modalitatea de
Este vorba de o teorie psihologică despre siste- simulare şi cea de performanţă. Ca performanţă,
mele literare, in special despre gradul de autono- programele inteligenţei artificiale urmăresc obtine-
mie al culturii poetice care influenţează forma şi rea unui anumit rezultat care imită un rezultat a
continutul produsului creativ. Teoria este testata inteligentei umane; programul ca atare este irele-
pe două corpusuri de fragmente de texte poetice.
Zwaan accentuează faptul ca aceasta teorie nu (continuare iti pag-. 2X)
ALMANAH
ANTICIPAŢIA
~"r
20
c. Ionescu-Tîrgovişte
ECHILIBRUL
BIOELECTRIC AL
ORGANISMULUI UMAN
rima şi cea mai funda- Iare sta la baza potenţialului in- În fapt, fiecare celulă poate fi
mentală activitate a vie- tracelular electric de repaus, cu considerată ca un generator de
ţuitoarelor este cea bi- valoare negativă. Această dife- potenţial prin transformarea
oelectrică. Atomii fiind rentă de potenţial, prezentă În energiei chimice, În energie
structuri Încărcate electric, În toate celulele corpului, variază electrică. La ordinul lor de mă-
mod automat moleculele, ţesu- ca mărime, fiind totdeauna mai rime, puterea instalată a acestor
turile,
' organele şi deci organis- mică de 100 mV. microcentrale electrice este
mele În ansamblu prezintă o ac- . Prin stimulare, unele tipuri de foarte mare. Daca fiecare celulă
tivitate bioelectrică. Horneosta- celule răspund cu modificări de dezvoltă o diferenţă de potenţial
zia bioelectrică a organismelor potenţial de scurtă durată, care transmembranar de ·70 mv;
vii este fundamental necesară revin apoi la valoarea de repaus. suma diferenţelor de potenţial
----"',~-kq,pditiei ..de normalitate. Ea a Din această categorie fac parte dezvoltate de cele 100 000 de
fost studiată cu minuţiozitate la nervii (potential de acţiune), fi- milioane de celule din care este
nivel de celulă sau de organ, dar brele musculare Ji receptorii ce- alcătuit corpul uman, ar Insuma
mai puţin la nivel de organism. lulelor senzoriale .•Ac·esfe 'poteIJ- o putere electrică _extrem de
O mare parte din cheltuiala ţiale se numesc potenţiale de mare.
energetică a organismului' este acţiune. Totuşi, organizarea electricăa
destinată menţinerii qradientelor Weisenseel (1984) analizează corpului uman are altă semnifi-
ionice intra/extracelulare, lucru semnificatia curentului electric, catie decît cea care ar rezulta
Îndeplinit. de aşa-zisele "pompe a diferenţelor de potenţial, apă- din sumarea potenţialelor. Po-
ionice". In mod obişnuit, orice rute ia nivelul celulelor sau al te- tenţial ul electric intracelular este
diferenţă de concentra ţie Între suturilor, În raport cu creşterea produs pentru a fi utilizat pe loc
două sectoare ale organismului şi diferentierea celulară. Intreba- cre către fiecare celulă În parte.
are tendinţa (cu semnificaţie en- rea pe care ne-am pus-o şi noi Cu alte cuvinte, celulele corpu-
tropică) de egalizare, prin migra- de mai multă vreme (Ionescu - lui nu sînt conectate în paralel,
rea ionilor de-a lungul gradiente- Tîrgovişte, 1984) este dacă cu- pentru a Însuma potenţialul
lor de concentra tie. Menţinerea renţii electrici naturali reprezintă produs, aşa cum sînt organi-
unei diferenţe de concentraţie fenomene primare sau fenome- zate organele electrice ale unor
Înseamnă o acţiune antientro- ne secundare dezvoltării gra- peşti. La aceştia, formaţiuni ce-
pică, consumatoare de energie. dientelor ionice, pe care numai lulare speciale (numite electro-
In momentul În care se le semnalează. Cu alte cuvinte, cite) dispuse În serie şi În paralel
creează o diferenţă ionică Între biocurenţii sînt produşi În ve- (numărul lor poate varia Între ci-
două regiuni ale celulei, Între derea unei acţiuni anume sau, teva sute şi citeva milioane), pot
două celule, Între două ţesuturi pur şi simplu, apar inevitabil, În dezvolta o tensiune electrica de
etc. va apare, de asemenea, o cursul dinamicii ionice intra/ex- ,JÎnâ la 600 V.
diferenţă, de potenţial elec- tracelulare? Urmărind curenţii Aproape toată energia cheltu-
tric. Ea se menţine atîta vreme electrici naturali din ţesuturi, ită de organism este utilizată În
cît pompa ionică activă, consu- Weisenseel ·(1984) arată că ei scopul creării unor diferente de'
matoare de energie, menţine di- apar Înaintea diferenţierii celule- potential Între anumite zone din
ferenţa de concentraţie ionică. lor, indică precis direcţia de celula, Între interiorul şi exterio-
La nivelul membranelor celu- dezvoltare celulară sau tisulară, rul celulei, între interiosul şi ex-
lare, pompa ionică Na+/K-, iar suprimarea lor opreşte dez- . teriorul unui ţesut, între interio-
care funcţionează asimetric, voltarea şi diferenţierea. Aceste rul şi exteriorul organismului.
conform raportului 3 Na+/2K+, 'date vin În favoarea rolului pri- Intrucit activitatea bioelectrică
(adică, transportă mai mulţi ioni mar al biocurenţilor, idee pen- este un fenomen general, regasit
de Na+ din celulă În afară, decît tru care subscriem şi noi. În funcţia fiecărei celule, sîntem
ioni de K+, din afară În celulă), Dacă activitatea electrică indi- obligati să presupunem că la ni-
va realiza o concentraţie mai viduală a celulelor este mal bine velul Întregului organism trebuie
mare de ioni negativi in celulă şi cunoscută, activitatea electrica să existe o homeostazie bioe-
de ioni pozitivi În afara ei. a organismului În întregime pre- lectrică. Existenţa unor meca-
Această diferenţă ionică de cele zintă necunoscute, pe care nu- nisme de homeostazie
două părti ale membranei celu- mai viitorul le va elucida. bioelectrică este previzibila, da-
ALMANAH
ANTICIPAŢIA
21
torită mai multor motive: tiai sau de rezistenta electrică a crocurenţii endogeni migrează în
- activitatea electrică a celule- diferitelor structuri. ritmul de functionare a diferite
lor diferă de la ţesut la ţesut. Ea După cum arată Norden- lor organe sau ţesuturi. Evident,
este foarte intensă, de exemplu, strom, circuitele bioelectrice en- în conditiile alterării funcţionale
în ţesuturile muscular şi nervos; dogene pot reprezenta elemen· a acestor organe sau ţesuturi,
De aici şi importanta deosebită tul de legătură dintre mediul intensitatea acestor curenti, di-
a înregistrării electrocardiogra- electric intern al organismului şi rectia lor de migrare şi poate ş
mei, electromiogramei sau a mediul electric extern. influen- "calitatea lor" pot fi modificate.
electroencefalogramei, ca indica- tele cîmpurilor electromagnetice Aceste modificări se vor re-
tor al stării funcţionale a inimii, asupra vieţuitoarelor (plante şi flecta şi la nivelul punctelor de
muşchilor scheletici sau creieru- animale) sînt cunoscute de acupunctură.
lui. Totuşi, semnale' electrice multă vreme, Astfel, aparitia In conditiile fiziologice este de
mai pot fi culese şi de la nivelul unor tulburări (cefalee, dureri presupus că circuitele bioelec-
altor organe (retină, tiroidă, su- articulare, astm, accidente trorn- trice închise trebuie să aibă o
prarenale etc.); boembolice etc.) a putut fi pusă , configura ţie diferită de cea care
- activitatea electrică a unei în legătură cu variaţia cîmpurilor apare in condiţii patologice, în-
celule diferă de la o stare func- electromagnetice legate de mo- trucît proprietăţile electrice ale
ţională la alta, lucru care se dificările atmosferice, la rîndul punctelor de acupunctură pre-
oglindeşte In accidentele trasee- lor, în raport cu variatia intensi- zintă o dinamică vie, realizînd
lor electrice înregistrate pentru ficării fluxurilor energetice saun adevărat mozaic de valor
fiecare organ în parte; Iare. Se consideră că efectele care se modifică în timp, este lo-
- întrucît valorile potenţialelor biologice .roentlonate sint secun- gic a le considera ca expresie a
produse în fiecare celulă sînt dare influenţei pe care mediul fi- circuitelor bioelectrice profunde.
foarte mici, înregistrarea lor la zic extern o exercită asupra me- De aici, importanta diagnostică
distanţă nu este posibilă decît diului bioelectric endogen, capa- a studiului proprietăţilor elec-
atunci cînd un mare număr de bil să recepţioneze perturbatiile trice cutanate (Ionescu - Tîrgo-
celule actionează simultan, ema- electromagnetice exogene. vişte, 1984).
naţia lor bioelectrică însumîn- Conceptul potrivit căruia la Menţionăm că unele persoane
du-se; . nivelul organismului se reali- mai sensibile posedă proprieta-
- in afara potenţialelor elec zează un permanent echilibru tea de a recepţiona, cu vîrfurile
trice intracelulare există poten- dinamic între mediul intern şi degetelor, emisiiLe de potential
tiale electrice interstitiala, data- mediul . extern este prezent în (de fapt, diferenţele de poten-
rate diferentelor de concentraţie gîndirea medicinii traditionale ţial) înregistra te la nivelul pune-
ionică ce apar între diferite ţesu- exlrem-orientale cu cîteva se- teLor de acupunctură. Avantajul
turi sau regiuni ale corpului. cole" înaintea erei noastre. acestor senzori biologici constă
Aceste diferenţe de, potential Importanta primordială pe în posibilitatea receptării la o
stau la baza unor microcircuite care anticii au acordat-o bioe- distanţă de cîţiva centimetri de
electrice, măsura bile în mi-' nergeticii umane decurge din piele a punctelor cu o emisie bi-
croarnperi, pe care Norden- modul în care aceştia auinteles oelectrică mai puternică (Bad-
strom (1983) le-a numit "circuite procesul de îmbolnăvire. In con- gley, 1984).
biologice electrice închise". cepţia lor, dezechilibreLe energe- Printre proprietă ţile funcţie-
Aceste circuite pot să se stabi- tice ale organismului preced cu nale ale punctelor de acupunc-
lească nu numai în ţesutul inter- luni sau chiar ani de zile etapele tură, particularităţile electrice
stiţial, dar şi în interiorul vaselor lezionale (modificările anato- ocupă un loc important. Zonele
sanguine sau ale vaselor limfa- mice), promptitudinea tratamen- cutanate utilizate in acupunc-
tice, dinamica lor fiind dictată tului împiedicînd evoluţia spre o tură prezintă un prag mai mic
de circulaţia sanguină sau limfa- afecţiune definitivă. pentru sensibilitatea dureroasă
tică; .Paralel cu descrierea reţelei (apreciat prin aplicarea unui sti-
- în fine, rezistenta electrică energetice a corpului, cunoscută mul electric sau mecanic), tem-
a ţesuturilor fată de curenţii bio- sub numele de meridiane de peratură locală diferită, respira-
logici este variabilă. Unele tesu- acupunctură, medicii din ve- ţie cutanată crescută (captare
turi sînt bune conducătoare de chime au descris şi tipurile de mai mare de CO2 la nivelul
electricitate, ca de exemplu, li- energie care "circulă" de-a lun- punctelor), rezistenţă electrică
chidul interstiţial sau intravascu- gul acestei retele. Făcînd o ana- scăzută, capacitate electrică şi
Iar, lichidul cefalorahidian, conţi- logie cu sistemele moderne de valori ale potenţialelor electrice
nutul gastrointestina1 etc. Dim- telecomunicaţii, care nu nece- mai mari comparativ cu parame-
potrivă, alte structuri, ca ţesutul sita cabluri de transmisie, meri- trii zonelor cutanate indiferente.
adipos, peretii vasculari, teaca dianele ar putea fi comparate cu Studiul comportamentului
de mielină a nervilor, peretii circuitele posibile, în timp ce acu punctelor demonstrează o
glandelor etc. sînt rău conducă- energia "care circulă" prin ele, dinamică continuă, manifestată
toare de electricitate, adică buni cu informaţia care este trans- prin ceea ce s-a numit fenome-
izolatori. In această situatie este misă de-a lungul acestor circu- nul de "fenestratie - ocluzie".
previzibil ca migrarea curenţilor ite. Rezistenta electrică scade, pa-
în interiorul organismului să de- .În lumina celor arătate mai ralel cu o mărime a suprafetei
pindă atît de generatorii electrici înainte, meridianele de acupunc- cutanate de proiecţie a punctu-
(grupurile de celule), cît şi de tură pot fi considerate ca lui ("fenestraţie"), atunci cînd
mediul ionic al lichidului intersti- traiecte de-a lungul cărora, mi- organul de care depinde corela-
ALMANAH ~
AHTICIPATIA ~
22
tiv punctul prezintă un exces am putut constata că la mem- dient electric interior/exterior, a
energetic; dimpotrivă, revenirea brele superioare, valorile elec- cărui semnificaţie bioenergetica
catre normal a stării funcţionale tro-negative sînt mai mici, com- urmează a fi stabilită în viitor.
d organului de corelatie se ex- parativ cu valorile înregistrate In ultimii ani, împreună cu
primă prin creşterea rezistentei la membrele inferioare (fig. 1). ing. Prună S., am pus la punct
electrice a punctelor şi micşora- Aceasta corespunde cu concep- în laboratorul de Electrofiziolo-
rea suprafetei lor ("ocluzie"). In- tul tradiţional, conform căruia gie a Clinicii de Diabet, Nutriţie
reparea acestor puncte, prin mi- partea superioară a corpului şi Boli Metabolice din Bucureşti,
crocurenţii de leziune produşi, este Yang, comparativ cu par- tehnica de Înregistrare a poten-
poate influenţa reteaua bioelec- tea sa inferioară, care este Vin, ţialelor electrice profunde ale
trică endogenă, în sensul nor- interiorul este Vin faţă de exte- punctelor, folosind pentru cule-
malizării ei. riorul său, care este Yang. Cele gerea acestor ace-electrozi in-
troduşi la 0,5-1,5 crn, adică la
adîncimea la care se găsesc
..,.
..
'
'le
I1c.MWc.Jc "fc.rio.re
punctele de acupunctură. Tra-
seul înregistrat, pe care l-am nu-
mit electroacupunctogramă
(EAG), furnizează deopotrivă in-
formaţii diagnostice şi terapeu-
tice. I
Electroacupunctograma tre-
buie înţeleasă ca o informatie
fragmentară, obţinută prin ana-
liza "stării energetice"· a numai
două meridiane. O informaţie
completă cuprinde Înregistrarea
simultaiiă a potenţialelor elec-
"1 Fi "f....",~.I.'i,.,
, v" li
trice ale cîte unui punct energe-
tic sitit pe toate cele 12 meri-
diane. ntrucît meridianele prin-
1 .(.t.le.
cipale sînt bilaterale, numărul
canalelor de Înregistrare se ri-
Semnificatia funcţională a di- 6 niveluri energetice pot fi pri- dică la 24. Prelucrarea automată
ferentelor de potential Între dife- vite şi ca şase straturi energe- a datelor printr-o tehnică de cal-
rite regiuni ale corpului, precum tice, dintre care 3 Yang sînt mai cui relativ simplă, prevăzută
şi între structurile aflate la pro- superficiale, iar '.ele 3 Vin, mai pentru a fi cu plată la dispozitivul
funzimi diferite este Încă discu- rrofunde (fig. 2). Intr-adevăr. lnre- de Înregistrare, ar putea creşte
tabilă. într-o cercetare, În care gistră riie potentialului electric, în mod substantial potentialul
am studiat potentialele electrice profund făcute prin ace de acu- diagnostic al studiului proprietă-
cutanate ale punctelor Jing dis- punctură, introduse la diferite ţilor electrice al acu punctelor .
tale (Ionescu - lirgovişte, 1985), adîncimi, evidenţiază un gra-.
Jlt-IG
YING
SHU
VUAN
OISTAl
JINC PR():(tMAl
i
5
, ~===~_---1~E===~~-~~-
YANG
51
t
2
LI
-- --
2-------~
6 5 -----
--------10
-~-=-~~::
-----
--11
LI,!
8
9
VIN
P
6
H
a9 'JING
a YINGOISTAl
'1 SHU YUAN
4 JINGPROXIMAl
HE 3 ; tiE:
HE a 10 tiE
JING PRQ.l:tMAl
'UAH
SHU
Y,,,,6
:t~~J=====-=-
6038 41
664).""._______
S7L445
~~~~~~~~~~~~~
_
--=--------2
J
1
4
l
2
7JtNGPf:!OXlMAL
JSHUYUAN
2 lJNG
11JJNGOlSTAl
JING DtSTA.l
8,(;8 S SP li" 1(
2
\~~ ALMANAH
ANTICIPAŢIA
'~ 23
Dolphi Drimer
TEHNOLOGII
COSMICE
oamea de energie. Omul îşi poate realiza absentă este a' hidrogenului, aproximativ de 25 ori
misiunea de făuritor de bunuri numai dacă mai putin dens decît pe Pămînt. Subsuprafata Lu
are putere din ce în ce mai multă. Consu- nii este anhidră şi este alcătuită din oxizi - Si02 -
mul de energie a depăşit în unele ţări 45%; A1Pl - 15·20%; FeO - 6-14%; Cao - 16-12%
10 000 kg de carbon echivalent pentru fiecare lo- MgO - 7-9%; Ti02 - 1-4%; Nap - 0,6%;. Se re-
cuitor. Căutarea energiei impune proiecte ce par marcă continutul mare de Fe, Mg şi Ti ce poate f
la' prima vedere fantezii şi totuşi... Un asemenea extras din acest minereu. O altă sursă de materii
proiect îl' reprezintă utilizarea energiei solare cap- prime o constituie bazinul ejector constînd dintr-o
tată în spatiul cosmic şi retransmisă apoi pe pă- combinatie de stînci şi material meteoritic lichefia
mînt cu ajutorul a două antene prin microunde. O prin căldura degajată la impact. Materialul .este sti
astfel de insulă cosmică de dimensiuni de 5x20 km clos cu un continut bogat în potasiu (K), pămîn-
şi cu o grosime de aproximativ 0,4 km pe supra- turi rare (REE) şi fosfor (P) şi se numeşte
fata căreia sînt aşezate baterii solare poate KREEP.
transmite pe pămînt 10 000 MW. Insula cîntăreşte Rezultă că -pe Lună există materialele necesare
în jur de 100 000 tone din care aria solară 52 000 const:uctiei insulei cosmice astfel: Q., Si, ~, Fe î!
tone şi antenele 25 000 tone. Aproximativ 30 de cantitati man, Ca, Mg, Ti, Cr, Na, Mn, K m canti-
asemenea insule ar putea potoli, pentru un timp, tăţi suficiente şi urme de H2, C, N2, F, Zr, Ni, Zn
foamea omului de energie. Dar cum să constru- Pb, CI, S. Spre deosebire de Pămînt unde există
ieşti insulele cosmice? Dacă materialele ar trebui cărbune şi atmosferă pentru întreţinerea arderii,
transportate de pe pămînt în spatiul cosmic va fi procesele tehnologice metalurgice trebuie să se
necesară imprimarea unei viteze mai mari de 11,2 desfăşoare în condiţii în care: nu există apă, car-
krn/s şi trimiterea numai a 100 000 tone de mate- bon şi hidrogen, există vid înaintat, gravitaţie mică
riale ar însemna un consum imens de energie. O şi energie solară. Aceste condiţii specifice trebuie
solutie ar fi folosirea satelitului natural al pămîntu- să aibă în vedere tehnologii de separare magne-
lui ca bază de plecare pentru care viteza de pla- tice, electrostatice sau centrifugale În conditii us-
sare a încărcăturilor în spatiul cosmic este de nu- cate şi de control a gravitatiei; tehnologii _de ex-
mai 2,4 km/s, Intrucît energia este proporţională tractie a metalelor prin topire şi electroliză, prin
cu pătratul vitezei (11,2-2,4)2 rezultă aproximativ metalurgie în vid sau prin tehnici noi şi obtinerea
de 22 ori mai puţină energie pentru a lansa mate- formelor geometrice prin depunerea din vapori,
rialele de pe Lună în spatiul cosmic în comparaţie topire şi turnare sau metal urgia pulberilor.
cu baza de plecare pe Pămînt. Atunci ar trebui să Transportul materialelor lunare către uzinele de
construim pe Lună o uzină cosmică, care să asi- pe Lună se poate face cu excavatoare sau alte ve-
gure în cea mai mare măsură elaborarea materia- hicule la suprafaţă, deşi o problemă deosebită o
lelor necesare insulelor cosmice. Care sînt aceste constituie expunerea muncitorilor la radiaţii. Se
mqteriale? poate imagina un sistem automat cu conveior pen-
.-.In linii mari, insula cosmică se compune din tru transportul materiilor prime. O serie de mate-
36000 tone de sticlă de siliciu topită, 15000 tone riale trebuie Însă înlocuite, de exemplu: fibrele de
celule solare din siliciu, 12 000 tone fibre de grafit, grafit cu sticlă spongioasă, cuprul cu aluminiu ş
10 000 tone cupru, 6000 tone mase plastice ar- materialele plastice armate cu aliaje aluminiu-fier
mate, 6 000 tone aluminiu şi alte materiale. Ce se sau sticlă spongioasă,
poate găsi pe Lună? Ca urmare a bombardamen- Au fost evaluate numeroase tehnologii de prelu-
telor meteoritice de miliarde de ani, suprafata Lu- crare pe Lună. S-au apreciat pentru separarea mi
-nii este -acoperită cu un nisip fin între stînci coltu- nereului metodele electrostatice şi s-a imaginat un
roase. Adincimea nisipului este evaluată de la bloc de lucru ce cîntăreşte 20 tone şi prin folosi
cîţiva metri la sute de metri. Materialul are În pro- rea a numai /7 kW este capabil să prelucreze
portie. de 70% dimensiuni sub 1 mm. 30 000 tone de sol lunar pe an. Fierul in stare li
Sub nisip se găseşte crusta lunară. Compozitia beră în cantitate de 550 tone/an poate fi recuperat
crustei este apreciată în medie la: O2-42%; Si - magnetic din aproximativ 400 000 tone de material
21%; AI - 8-10%; Fe - 8%; Ca - 8-10%; Na - recirculat. Peste 35 000 tone de sticlă nativă pot f
0,2-0,3%; K - 0,1%; Mg - 5%; Ti - 3%; Ma - 0,1; obţinute prin sitare, măcinare şi mijloace electro-
Cr - 0,2%, remarcîndu-se continutul asemănător statice. Dar aceasta este foarte putin. Cantitatea
cu acel din scoarta pămîntului. Cea mai notabilă mare de material solicitată impune ln orimul rînd
ALM~AH
ANTICIPAŢIA
(~=
~
2~
orientarea pe cuptoarele solara. Radiaţia solară pe cerea cu H2 sau cu pulbere de Fe. Considerînd
lună este de 1,35 kW/m2• Absenta gravitatiei În carbonul ca fiind 50 ppm, se pot obţine prin prelu-
spatiu şi gravitatia redusă pe Lună permit desfăşu- crarea a 400 000 t de material lunar, aproximativ
rarea unor oglinzi solare foarte uşoare făcute din 19 t de C şi apreciind un conţinut de 0,3% C În
folii aluminizate. Un sistem cinematic de şenilă Jtel, necesarul de 14 t de C pentru insula cosmică
poate menţine constant focarul luminii solare pe o este posibil de satisfăcut.
arie fixată. Asemenea cuptoare solare au fost cu- Productia de tablă de aluminiu, necesară struc-
noscute în istoria omenirii - de exemplu de incaşi .urilor spatiale, se obţine prin depunerea din fază
- şi există azi în funcţiune În Franta, URSS, SUA, de vapori. Cu ajutorul unui tun cu fascicul de
Italia, Japonia. Sistemele mari dezvoltă nivele de electroni cu o putere de 1200 kMl şi o tensiune de
energie de peste 1000 kW cu densităţi de flux În accelerare de 50 kV, aluminiul este topit şi cules
focar de peste 1,7 kW/cm2. Furnalele solare de de o bandă din material refractar. Viteza de depu-
această capacitate topesc 2-3 t/zi de metale nere depăşeşte 50 prn/s, realizîndu-se benzi cu lă-
foarte refractare. Pe Lună conditiile de lucru sînt ţime de peste 0,5 m Înfăşurate În rulouri. Aliaiele
mai favorabi le. Un cuptor solar cu o densitate de se obţin prin codepunere din elementele individu-
flux de 900 kW/m2 poate topi rapid În focar solul ale Într-un sistem cu mai multe tunuri sau pe cale
lunar. Temperatura de topire a acestuia este clasică. Avantajul utilizării tunului cu fascicul de
12S0-13S0°C. Datorită conductibilitâţii termice electroni pe Lună este constituit de lipsa camerei
scăzute a solului lunar, deplasarea focarului per- de vid şi a pompelor pentru realizarea vidului. Me-
mite topirea rapidă şi pe o adîncime superficială. toda de vaporizare poate fi aplicată oricărui mate-
Topirea este Însă mai eficientă dacă prin planul fo- rial şi proprietăţile mecanice ale acestora sînt
carului cuptorului solar trece continuu material lu- comparabile cu acelea obţinute prin alte metode.
nar. Masa topită este apoi descompusă prin elec- Sîrmele de aluminiu se obţin din tablă prin Ierni-
troliză colectlnd O2 la anod şi un amestec de me- nare profilată şi apoi prin trefilare. Se obtine astfel
tale la catod. Energia electrică pentru electroliză întreaga gamă de diametre de fire necesar con-
poate fi furnizată cu ajutorul unui reactor nuclear. ductoarelor electrice.
Un experiment de extragere a O2 folosind roci sili- Materialele izolatoare vor fi obţinute din fire şi
cioase asemănătoare cu cele recoltate de echipajul pînze de sticlă după o tehnologie similară celei de
lui Apollo 11 (roci bazaltice) a fost realizat la tempe pămînt, iar manşoanele de ceramică se vor fa-
peraturi de 1100-1300"C În celule cu electrolit din brica prin metal urgia pulberilor din sol fin lunar.
nitrură de bar avînd catodul din SiC şi anodul din Obţinerea sticlei spongioase ca element de înlo-
Ir. Probabil că există metode şi mai eficiente pen- cuire a componentelor grafitice şi epoxidice în
tru extragerea prin electroliză il O2 şi' a metalelor structură şi pentru 'ghiduri de unde nu ridică pro-
din solul lunar. Individualizarea unui anumit metal bleme deosebite. Particule de sticlă cu diametrul
se face prin controlul tensiunii electrice asemănă- mai mare de 90 mm pot fi topite în cuptoare so-
tor cu electroliza soluţiilor apoase, Dar vor apărea Iare. Astfel de sticlă se obţine curent în URSS,
şi complicatii. Metalele cu punct scăzut de fier- SUA, Franta, Japonia, Cehoslovacia şi România,
bere: Na, K, Mg vor fi eliberate sub formă de va- iar adausurile de Na2 S04 şi C pot fi obţinute din
pori; de asemenea şi Ca şi Mn vor fierbe la un vid solul lunar.
de 10-500 rnrrr col Hg şi temperaturi de Aproximativ 15 000 t de grosime 50-75 pm din
ll00-12S00C; Al şi Si sînt lichide la această tem- Si02 topit este necesar pentru substratul celulelor
peratură şi se vor ridica la suprafata băii avînd solare. Materialul trebuie însă să fie de Înaltă puri- .
densităti mai mici decit a rocilor silicioase topite .• tate, cu proprietăţi optice excelente, rezistent la
Rezultă că distilarea În vid poate oferi o solutie re- ultraviolete şi cu proprietăţi electrice. Particulele ~~~~
zonabilă pentru separarea şi purificarea metalelor de sticlă existente pe solul lunar nu sînt utilizabile
individuale. Metodele de colectare a gazelor şi a pentru această aplicaţie întrucit contin impurităţi
vaporilor metalici generaţi în timpul electrolizei vor metalice şi ca atare au proprietăţi optice nesatisfă-
fi acelea utilizate curent pe Pămînt pentru distila- cătoare. Materialele de pornire trebuie să fie Si şi
rea substanţelor chimice organice. Metalele obţi- O2 recornbinate chimic. Ambele elemente se pot
nute prin electroliză sau prin distilare În vid avînd obţine prin electroliză din solul lunar. Materialul
o' puritate chimică foarte mare au caracteristici de Si02 astfel obtinut este realizat în fol~ prin depu-
rezistenţă mecanică şi în special tenacitate mică. nere din stare de vapori cu ajutorul unui tun cu,
Aliajele dure de aluminiu se pot produce prin alie- fascicul de electroni. Simulînd pe Pămînt o astfel
rea acestuia cu Si, Mn, Mg, Cr, iar aliajele de titan de tehnologie s-au obtinut filme din barosilicat de
cu magneziu şi aluminiu sînt printre cele mai inte- sticlă cu grosimi între 0,5-50 pm. Pentru topirea
resante şi pe Pămînt. Obţinerea aliajelor fierului - Si02 vor trebui folosite creuzete din MgO (punct
fonte şi oteluri - ridică probleme deosebite: În pri- de topire 2800"C). Stratul de acopenre - celulele
mul rînd prin lipsa carbonului pe Lună, iar în al solare propriu-zise - sînt din Si de Înaltă puritate
doilea, cu excepţia siliciului, celelalte elemente fi- monocristalin. Există numeroase solutii pe Pămînt,
ind În cantităti neÎnsemnate. dar nu toate se pot aplica pe Lună, mai ales că
Carbonul, hidrogenul şi alte gaze rezultate din numeroasele substante chimice din procesul teh-
vîntul solar sint concentrate În particule fine 'locali- nologic nu au bază de materii prime - acizi hidro-
zate pe suprafata Lunii. La incălzirea solului lunar cloric sau hidrofluoric, clorură de sodiu etc. Ideea
Între 200-9000C se poate obţine emisia acestora. este de a realiza o combinatie între purificarea sili-
Principial, gazele pot fi obţinute într-un cuptor so- ciului şi depunerea din stare de vapori a acestuia.
Iar etanş, separate apoi prin lichefiere fractionată,
iar carbonul recuperat din ca şi ca, prin redu- (continuare În pag, 32)
, ALMANAH
~
~
ANTICIPAŢIA
25
Mihai Stratulat r-:
»«:
UN MIT REALIZABIL: Cl1.Jloaşterii
ZBORUL SPRE STELE
A bisul care ne separă de stele nu ne permite Fireşte ar trec-e Încă multe decenii Înainte de a
să sperăm În reuşita unor zboruri spre se produce un astfel de eveniment epocal cum
aceşti aştri Într-un viitor foarte apropiat. este zborul interstelar. Dar, pe de altă parte, teh-
Diferitele proiecte de rachete fotonice, de nologia care îl poate asigura există deja parţial şi
supemave cu schimburi de cosmonauţi În genera- În bună parte va fi realizată către anul 2 000. De
ţii succesive ş.a. apar nerealizabile la o analiză mai exemplu, În S.U.A., se intreprind actualmente cer-
aprofundată. Şi totuşi, progresul tehnic actual, cetări orientate spre prelucrarea laserilor de mare
care a permis transpunerea În viaţă a celor mai În- putere. Este adevărat că acolo ei sînt priviţi ca o
drăzneţe gÎrx:luri,face acest lucru, principial, posi- componentă a initiativei de apărare strategică, aşa
bil. Este vorba În acest caz de nave interstelare numitul "război al stelelor": Dar laserii de mare
propulsate de energia unor puternice raze laser putere pot fi folosiţi Într-o direcţie cu totul deose-
emise de pe Pămînt. Fireşte,astfel de nave vor pu- bită: pentru lansarea unei sonde spre stele. Este
tea fi construite doar Într-o perspectivă mai mult deja cunoscut, În general, că navele interstelare se
sau mai puţin Îndepărtată. Cu toate acestea, se În- pot mişca pe seama presiunii fotonilor, care poate
treprind deja lucrări pentru crearea unor laseri fi creată de un curent de microunde maser sau de
foarte puternici. un curent optic-laser. .
Este posibil ca primele nave cosmice care vor Ideea folosirii maserului ca forţă de propulsie
conduce omul spre stele să nu fie puse În mişcare pentru navele interstelare. aparţine fizicianului
nici de uriaşele jerbe ale flacării produsă de arde- american Freeman Disson. In 1984 Robert For-
rea combustibilului, nici de licărirea remanentă a ward a combinat această idee ClI utilizarea celei
substanţelor antimaterie de anihilare a gravitaţiei. mai avansate tehnici de calcul. Rezultatul a fost
Cercetătorii noştri automaţi dirijati spre Proxima aparatul "Starwisp"; care seamana foarte puţin cu
Centauri vor putea călători la fel ca Crisfofor Co- actualele nave cosmice: este pur şi simplu o pînză
lumb către Lumea Nouă: cu pînze! confecţionată dintr-o ţesătură foarte fină de con-
Acum astfel de nave cosmice pot părea cu totul ductori. cu diametrul de un kilometru Si care CÎn-
fantastice. Dar la urma urmei, însuşi zborul inter- tăreşte numai 20 grame! In fiecare din cele zece
stejar este un eveniment neobişnuit. Omului îi este trilioane de noduri ale acestei retele se va găsi o
greu să-şi imagineze cît de mare este imensul vid schemă microelectronică, un circuit integrat.
care îl desparte pînă şi de cele mai apropiate stele, Acestea vor tuncţiona nu numai ca nişte maşini de
În comparaţie cu distanţele cu care este deprins calcul puternice, dar vor fi sensibile şi la lumină.
Între casă şi serviciu sau Între Bucureşti şi Ora- adică vor putea actiona ca nişte telecamere liliput.
dea, bunăoară. Sistemul care va pune În mişcare "Starwisp" nu
Universul este Într-adevăr grandios. Foarte s~ află la bordul său, ci... rămîne acasă! De pe un
mulţi pămînteni nu s-au deplasat niciodată mai satelit, care evoluează pe o orbită circumterestră
mult de cîteva zeci de kilometri de la locul În care şi foloseşte energia soarelui, spre navă se va ln-
s-au născut. Şi doar cîţiva, cosmonauţi, au efec- drepta o microundă cu o putere de 20 milioane de
tuat călătorii egale cu distanţa de la Pămînt la kW. Raza va fi focalizată pe pînză cu ajutorul unei
Lună. Staţia cosmică "Voyager 2"; care nu de lentile speciala, de tip Fresnell. Diametru! ei va fi
mult a trecut pe lîngă Uranus, va ajunge la Nep- de patru ori mai mare decît diametrul pămîntului,
tun, care se află la o depărtare de noi de 10 000 adică va avea 50 000 km! Totul va constitui un
ori mai mare decît Luna. Dar steaua cea mai complex reticular de formă inelară.
apropiată de Soare, Proxima Centauri, care face Raza focalizată va accelera ;,nava" pe seama fo-
parte din cele trei stele ale Centaurului se află la o tonilor, aproape tot aşa cum vîntul împinge pîn-
depărtare de Încă 10 000 ori mai mare! Ea se află zele unei corăbii. Deplasîndu-se cu o acceleraţie
la o distanţă de 49 de trilioane de kilometn sau 4,3 de 155 ori mai mare decît cea gravitaţională,
ani lumină. Staţia "Voyager 'Z' va părăsi sistemul "Starwisp" va atinge În numai o săptămînă o vi-
solar cu viteza de S8 000 de kilometri pe oră. Pen- teză egală cu o cincime din viteza luminii.
tru a acopen cei 4,3 ani lummă , ei Îi vor trebui După 17 ani aparatul va fi parcurs trei sferturi
mai mult de 80 de ani. Aparatul capabil să par- din distanta pînă la Proxima Centauri. Cînd cen-
curgă această distanţă Într-un interval de timp egal trul de dirijare al zborului, aflat pe Pămînt, va re-
cu durata vieţii active a omului ar trebui să se depune maserul în funcţiune şi va emite noi fasci-
plaseze de cîteva mii de ori mai repede. cule, va Începe următoarea etapă a expediţiei ste-
ALMANAH ~
ANTICIPAŢIA ~~
26
Iare. Fluxul purtător de energie va ajunge la "Star- care va functiona cu energie solară şi va avea o
wisp" .după patru ani. Deşi disipată într-o oarecare lungime de undă de 1,3/5 microni. O lentilă Fres-
măsură, raza va rămîne destul de puternică pen- neU cu diametrul de o mie de kilometri, dispusă
tru a pune În funcţie cele zece trilioane de circuite Într-un punct situat Între orbita lui Saturn şi cea a
integrate. Ele vor utiliza pînza de conductori ca o lui Uranus, va focaliza raza laser pe pînza navei
antenă de microunde pentru colectarea energiei "Starlight": Formidabila energie emisă de puterni-
radiaţiei, Fiecare circuit va elabora propriile sale cul laser va imprima navei o acceleraţie de
impulsuri interne sincronizate În fază cu radiaţie 0,36 mfs2.
de Înaltă frecvenţă. Apoi, acţionînd ca nişte fotore- După trei ani de accelerare neîntreruptă, viteza
ceptoare din reţeaua acestui "ochi" artificial, ele vehiculului spaţial va reprezenta 11% din viteza lu-
vor analiza lumina care va sosi de la obiectele din minii, Într-un moment în care el se va afla la dis-
sistemul Proxima Centauri. tanţa de 0,17 ani lumină de Soare. După un inter-
Nava va efectua un zbor rapid În jurul corpului val de timp de două ori mai mare decît cel nece-
ceresc cu o viteză de 60 000 krn/s. Lui "Voyager sar navei "Starwisp", adică după 40 de ani, apara-
',t" i-a trebuit o săptămînă pentru a traversa siste- tul va ajunge la Proxima Centauri. Durata mai
mul format din planetele principale şi inelele lui mare a parcursului, în ciuda puterii de emisie su-
Saturn, adică să parcurgă circa opt milioane de ki- perioare, trebuie pusă pe seama diferenţei de
lometri. "Starwisp'" va cont urna Proxima Centauri masă: 20 grame faţă de o tonă. Echipamentul su-
În numai 40 ore, parcurgînd pentru aceasta circa perior şi În cantitate mai mare va permite navei
nouă miliarde de kilometri, adică o distanţă egală "Starlight"'o cercetare mult mai amplă şi amănun-
cu diametrul orbitei lui Neptun. In acest timp vor ţită a planetelor pe care omul le va putea vizita În
fi luate imagini foarte dare cu viteza de 25 cadre viitor.
pe secundă, adică aproape cu rapiditatea schimbă-
rii imaginii În circuitele de televiziune. Folosind in- Cu jumătate din viteza luminii
formaţiile sincronizate de la radiatia de Înaltă frec- Să ne imaginăm cum se va desfăşura zborul
venţă, reţeaua va lua forma unei antene direcţie- spre una din cele mai apropiate stele active, aflată
nate şi va transmite prin unde de radio informatiile la o depărtare de 10,8 ani lumină de Pămînt, folo-
pe Pămînt. După patru ani, "Starwisp" se va afla sind un vehicul spaţial propulsat de fascicule laser, •
la aproximativ un an lumină de Proxima Centauri, Nava, cu un echipament total de 75800 tone,
iar informaţiile de la navă abia vor ajunge pe Pă- va trebui să fie dotată cu o pînză avînd o lărgime
mînt, unde MEC vor transforma cifrele în imagini de 1 000 kilometri. Dacă echipajul va dori să
pentru a Înmărmuri lumea nerăbdătoare cu foto- ajungă În preajma stelei rnenţionate şi să se În-
grafiile stelelor făcute de aproape. Aceasta se va toarcă Înapoi pe Pămînt pe parcursul duratei natu-
produce la numai un sfert de secol după lansarea rale de viaţă a omului, nava va trebui accelerată
navei "Starwisp"! pînă la o viteză comparabilă cu cea a luminii. Un
Următorul pas pe calea' zborului spre stele va' grup de laseri, cu o putere de emisie de 43 000 te-
putea filansarea unei nave cu sistem optic perfec- rawati (un terawatt = un miliard de kilowaţi), va
tionat şi cu un complex mai mare de aparate; imprima navei, pe care s-o denumim "Superstar·
acesta va impune şi un sistem mai puternic cu light", o acceleraţie egală cu o treime din accelera-
"pînze optica" actionate cu laser. tia gravitaţională. In această situatie, după nouă·
kleea unei sonde spatiala propulsate cu laser, sprezece luni de zbor, vehiculul va acoperi distanta
botezată de specialişti "Starlight", este mai veche de 0,4 ani lumină plutind În oceanul planetar cu vi-
decît concepţia "Starwisp": Renumitul savant so- teza de croazieră de 150 000 kilometri pe se-
vietic K.E. Ţiolkovski vorbea despre ceva asemă- cundă, adică jumătate din viteza luminii. Pentru a
nător Încă din anul 1921. Primele studii tehnice ajunge pînă la Epsilen Eridan, lui "Superstarlight"
Însă au fost întreprinse abia În anii '50 cîrn laserul Îi vor trebui 20 ani. O astfel de viteză va atinge
Încă nu exista, astfel Încît În cercetări s-a presupus după sine creşterea masei navei cu 13%, precum
că vor fi folosiţi fotonii produşi de soare. După şi un efect de "dilatare"'a timpului pentru echipaj.
crearea laserului s-au publicat numeroase lucrări Pentru a menţine acceleraţia constantă, la finele
şi ideea a fost perfecţionată. etapei de angajare În regim de croazieră, puterea
Asemănător ca formă dar de dimensiuni fantas- emisivă a laserilor va trebui să atingă uluitoarea ci-
tice, "Starlight'" va folosi pentru zborul spre Pro- fră de 75000 terawaţi. Călătoria spre stele nu va fi
xima Centauri o pînză cu un diametru de 3,6 kilo- nici uşoară, nici ieftină!
metri, confecţionată dintr-o folie de aluminiu cu Şi Încă ceva. Inainte cu aproximativ 10 ani şi 5
grosimea de 16 nanometri, adică şaisprezece mi- luni de atingerea tintei finale, grupul de laseri va
liardimi de metru! Foita de aluminiu va reflecta trebui din nou să fie activat şi să "împuşte'" un
82% din lumina care va cădea pe ea, va absorbi flux de energie În direcţia stelei Epsilon Eridan,
13 5% din aceasta şi va fi transparentă pentru pentru a realiza frînarea navei.
45%. Pînza, Împreună cu aparatura respectivă, va Pînza optică a aparatului spaţial va trebui să fie
t;ebui să aibă o masă de aproximativ o tonă. constituită din trei segmente de cerc concentrice,
Deplasarea se va efectua pe seama presiunii fo- cel exterior, cu diametrul de 1 000 km, va servi
tonice creată de un laser cu putere de 65 GW. O pentru frînare; intermediarul, larg de 320 kilometri,
astfel de instalatie va putea fi nlasată pe o orbită va fi folosit în stadiul de Întîlnire, iar cel interior,
circumterestra (ca şi sistemul enerqeru <lI IW cu un diametru de "numai'"100 kilometri, va mij-
Starwisp") sau pe o orbită circumsolară. Va fi loci Întoarcerea pe Pămînt. Cu 0,4 ani lumină mai
~orba fie de un laser cu oxid de carbon cu lungi- Înainte de a ajunge la Epsilon Eridan, segmentul
mea de undă de 10,6 microni, fie de unul cu iod exterior se va decupla, celelalte două formînd gru-
~ALMANAH
~ ANTICIPATIA
27
pul de pînze de întîlnire. Ele vor fi orientate ulte- tarea tehnologiilor de producere a peliculelor cu
rior, astfel încît să poată primi energia reflectată grosimi micronice, ca şi perfecţionarea şi creşte-
de pînza decuplată. Fasciculul laser proiectat pe rea puterii emisive a noilor generatii de instalati
pînza de frînare se va reflecta înapoi pe grupul de laser şi maser constituie premise încurajatoare.
pînzelor de întîlnire pe care, izbindu-l, va încetini Ideea este atrăgătoare în primul rînd pentru enor
mersul navei ca şi cînd razele laser ar porni de pe mul avantaj ca informaţiile despre corpurile cereşti
Epsilon Eridan. Frînarea lui "Superstarlight" va ne- aflate dincolo de sistemul nostru solar să parvina
cesita un interval de timp egal cu acela al realizării pe Pămînt încă în decursul aceloraşi generaţii. par
vitezei ele croazieră, adică aproximativ 19 luni. nu numai atît; "motorul'" astronavei rămîne
Aşadar, zborul pînă la obiectiv va dura 23,2 ani "acasă", în sistemul solar; astfel el este mult mai
"pămînteşti" şi 20,5 ani măsuraţi la bordul navei uşor de a fi menţinut în stare de funcţionare sau
stelare. de perfectionat la nevoie, iar masa navei se re-
Temerarii cosmonauti se vor angaja apoi într-o duce în mod corespunzător.
complexă activitate de cercetare a stelei Epsilon Fireşte vor trebui învinse uriaşe dificultăţi teh-
Eridan şi a spatiului ei înconjurător, studiu care va nice. Constructia unui ansamblu gigantic super
dura poate cîţiva ani. Pentru întoarcerea acasă, uşor, elaborarea unor sisteme adecvate de diri-
inelul intermediar va fi şi el decuplat, nava rămî- jare, dimensionarea cu o extraordinară precizie a
nînd echipată doar cu pînza cea mai mică, de 100 celor trei pînze circulare concentrice _şielaborarea
kilometri. Pînza intermediară va fi dispusă în spa- minuţioasă a procedeelor de folosire a lor, precum
ţiul cosmic, astfel încît ea să ofere o suprafaţă de şi crearea laserilor şi maserilor capabili să gene-
reflexie orientată spre sistemul nostru solar. In reze energii de ordinul zecilor de giga - sau tera-
această situaţiei la navă va sosi cel de al treilea waţi pe durata de timp măsurabile în 'luni sau
tren de radiaţii, emis de complexul energetic cu chiar ani - reprezintă chestiuni extrem de compli
10,8 ani mai înainte. Căzînd pe suprafaţa pînzei in- cate şi dificile.
termediare, razele vor fi reflectate şi proiectate pe Cu toate acestea, "pînzele optice" activate- de
pînza navei spaţiale, producînd dernarajul şi plasa- laseri constituie cea mal probabilă şansă care se
rea _e~ ~ tra~ecto.ria de. întoarcere pe ~P~~feră unui om, de a cerceta corpurile_cereşti înde·
Dupa Inca douăzeci de am,astronava va aJun~;~~ părtate ŞI a aduce rezultatul cercetănlor pe pa-
evolueze în interiorul sistemului solar cu viteza ~ ,_,mînt chiar în decursul vietii sale. Cîndva, asta
150 000 km/h. Pentru oprirea ei se va produce o aproape sigur, omul va realiza poezia unui vis se-
ultimă acţionare a emiţătorului laser, astfel Jncît cular: zborul spre stele pe aripi de lumină!
vehiculul va putea ateriza cu bine pe Terra. Intre
momentul plecării şi cel al sosirii navei, pămîntenii
vor fi numărat 51 ani, ţimp în care însă echipajul
va fi îmbătrînit cu numai 46 ani.
Între fictiune şi realitate
Se înţelege, călătoria interstelară cu "pînze op-
tice", actionate cu laseri sau maseri, nu este încă
posibilă astăzi. Dar ideea nu contravine niciunei
legi din fizică şi deci ar putea fi înfăptuită. Dezvol-
(urmare din pag_ 20) vizind nu procesul creativităţii lingvistice ca atare.

vant din PUIKt de vedere psihologic, deoarece nu ci numai rezultatul acestui p!oces. Diferite tenta
imită, ca in modalitatea de simulare, procesul psi- tive de testare a celor doua tipuri de modelare
hic prin care inteligenţa umană ajunge la rezultatul realizeze eventual de gramabct!e generabv-tran
respectiv. Sub aspectul performantei, cercetarea formationale au condus la rezultate eteroge
computatională a literaturii este un capitol de ingi- problema rămînind deschisă. Este deci clar că mv
neria tunoaşterii şi se află implicată în realizarea dalitatea de simulare corespunde sensului tare, la
sistemelor expert, peptru care calculatorul este un modalitatea de performanţă se asociază cu sensu
simplu -instrument. In modalitatea de simulare, slab al rnodelării. Să observăm că o distinctie de
este vorba de urmărirea proceselor cognitive dez- acest tip a fost operată chiar în momentul aparitiei
voltate de mintea umană, iar aier calculatorui ser- ciberneticu, pentru care metafora cutiei negre cu
veştefca o metaforă a acestor procese cognitive. prindea, În arnbiguitatea el, atît sensul tare, al rno-
O distinctie de acest fel este operată de cîteva delării activităţii creierului, cît şi sensul slab, mu,
decenii in legătură cu relevanta psihologică a mo- - ţumindu-se cu modelarea rezultatului acestei act
delului chomskian fată de creativitatea lingvistică. vităţi. Stadiul-în care ne aflăm corespunde mai de-
Se ştie că N. Chomsky consideră lingvistica gene- grabă -sensului slab, tocmai de aceea creierul este
rativ-transformatională ca o ramură a psihologiei o cutie neagră în al cărei interior nu ştim inca
cognitive, deoarece propune modele ale creativită- prea bine ce anume se întîmplă. Putem deci vorb,
ţii lingvistice. Un atare model poate fi conceput fie in toate aceste domenii, subsumate azi inteligente
în sens tare, vizînd simularea procesului psihic de artificiale, de un obiectiv maximal (realizarea mo
generare a unei mulţimi potential infinite de fraze, delelor de proces) şi de unul minimal (realizarea
pe baza unui sistem finit de reguli, fie în sens slab, modelelor de rezultat).
ALMANAH
ANTICIPAŢJA
28
Alexandru Mironov
Alexandru Boiu
Epilog: 2140.
INGINERIA
EXTRAPLANETARĂ
M ă numesc IA. Aşa mi-au spus oamenii.
Redactez această cronică-eseu cu una
din unităţile meleserniautonoma.
Această activitate este o subrutină, rezultat al
interferentelor unor îmegistrări chemate din me-
stru-eonstructor-Iflforrnatician-atmosterolog, reparn-
zat, la termmarea studiilor, la Mars Planetar lne.
Umanul Melba 38561-A-3 Piontek Velasquez
Chandrasekar 82 urma să fie profesor-pedagog-in-
structor la Şcoala XXI "Condamine" din dimaxio-
moria Serviciului de educaţie planetară: nul marţian "Armstrong - Ojanibekov".
Unitatea semiautonomă prin care prelucrez Co- Avea vîrsta de 25 de ani conventionali în mo-
manda este o celulă computerizată instalată pe mentul întreruperii vietii.
statia-baliză 4T4 din centura de asteroizi postmar- Noi, IA, nu avem capacitate proprie de creaţie
ţială. în. domeniile literar şi artistic.
Pentru umani această baliză se mai numeşte In consecinţă, unitatea IA celulară de pe sta-
"Christa McAuliffe". ţia-baliză 4T4 "Christa McAuliffe" va realiza cro-
Ea funcţionează, în principal, ca staţie roboti- nica comandată folosind elemente de structură,
zată de întreţinere şi depanare a cargourilor de ton şi stil ale dizertatiei ,,2105. Ingineria umană".
minereuri. Lucrarea va da informatii generale despre Pă-
Astrocargourile fac naveta între minele de pe mînt, privit din afară, despre transformările sufe-
asteroizi şi astroporturile cu personal uman de pe rite de Homo terrestris şi activităţile sale şi despre
Jo, Evropa, Ganymede şi Callisto. expansiunea lui Homo cosmicus în celula-de Uni-
Comanda pentru dezvoltarea subrutinei este vers reprezentată de sistemul stelei Sol.
foarte veche. Terra 2140 este o planetă funcţională, locuită de
A fost dată exact acum 35 de ani convenţionali circa 5 miliarde de pămînteni, răspîndiţi aproape
de către umanul Melba 38561-A-3 Piontek Velas- uniform pe întreaga suprafaţă, fie uscat, fie ape.
quez Chandrasekar 82, profesor-pedagog-instruc- Cu, în plus, aproape un miliard de navetişti, în
tor la Serviciul de educaţie planetară, în mo- şi dinspre spaţiul cosmic.
mentul predării către Informond a unei dizertaţii Este o planetă transformată de agricultorii-bio-
pentru examenyl de grad didactic. tehnologi într-un sistem viu coerent, un organism
Dizertaţia conecta evenimente petrecute pe par- cu metabolismul perfect reglat, cu componentele
cursul a aproape două secole. (umane-animale-vegetale-minerale-de atmosferă-de
Comanda specifica realizarea unei continuări la acvasferă) în echilibru consimţit.
şirul de evenimente pe care îl enumer: mesajul in- Terra constituie, în principal, "grînarul" siste-
traplanetar "Nemo-Aronnax" (secolul XIX) - emi- mului solar, fabrica şi magazia de alimente, H20,
siunea Radioteleşcolii planetare ,,2001. Ingineria rezerve de atmosferă (lichefiată), cornpost, ger-
energetică" (elaborată la sfîrşitul secolului al meni de viaţă şi tehnologii bio pentru toate comu-
XX-lea) - foiletonul infoziarului Terranews ,,2035. nităţile umane orbitînd între Soare şi planeta Plu-
Ingineria planetară" - holoîmegistrarea ,,2070_Ingi- ton inclusiv.
neria naturii" - dizertaţia ,,2105. Ingineria umană". Dar Pămîntul este, înainte de orice, marele labo-
Menţionez că manuscrisul mesajului, benzile rator de bioindustrii, în care lucrează cîteva mi-
magnetice radiofonice, paginile de ziar, cubul cu liarde de cercetători activi, aproape. întreaga
I1oloîmegistrarea, manuscrisul dizertaţiei se află în populatie planetară - în grădini, livezi, pe ogoare,
original, la muzeul "Gutemberg· -1arconi" din Dia- păşuni alpine, în biotopuri speciale (delte de fluvii,
art •.•, dar copii exacte pot fi cerute oricărui termi rniaştini, jungle, tundre, petice de rezervatie-de
nal al Informond. şert), în diversele straturi de acvaculturi, pe insule
Comanda pentru declanşarea subrutinei devine plutitoare marine şi aeriene.
efectivă în următoarele 15· minute convenţionale, Celulele uzinale s-au mutat aproape integral în
astăzi, 07072140, ora 2200 GTM_ afara Pămîntului, Întîi în spaţiul cosmic imediat în-
Autorul comenzii, umanul Melba 38561-A-3 conjurător, apoi mai departe, pe Lună.
Piontek Velasquez Chandrasekar 82 a pierit Rezervele terestre de materii prime nevii au fost
intr-un accident de astronavă la 15102107ora 0345 epuizate aproape în Întregime (sau exploatarea lor
GTM_ în timpul unei călătorii pe traseul Terra- a devenit nerentabilă şi - ecologic - riscantă), iar
-Marte. hidrocarburile şi cărbunii din subsolul planetei sînt
Se afla pe astronavă împreună cu soţul ei, mai- folosite tot de biotehnologi.
ALMANAH
ANTICIPAŢIA
29
Epoca Fierului s-a încheiat de mult în civilizaţia Desigur, problema foamei a dispărut de mult
omului. negurile istoriei, alături de violenţă şi exploatar
Toate marile proiecte propuse de entuziasmul Sînt astăzi la discreţie, pentru toată lumea, p
anilor 1980-2050 sînt astăzi încheiate. teine, glucide, lipide, vitamine, enzime, pricipi
Cu cîteva excepţii, una dintre ele fiind construi- sub forma clasică: cereale, carne, lapte, mie
rea celui de-al doilea ascensor cosmic,a cărui bază zarzavaturi, fructe, plante medicinale, peşte, a
se _află pe insula artificială "Gerard Klein'" din (bineînţeles că medicul personal aI fiecărui uma
Oceanul Atlantic (acest nou "tunel" cosmic va fi ajutat de computerele clinice, stabileşte dieta co
terminat, conform proiectului, în cel mult două de- pletă, corectă şi echilibrată, de aceea bolile de
cenii). triţie sînt foarte rare).
Funcţionarea ascensorului "Gerard Klein" va Dar în înţelegerea, în armonia dintre om şi
ajuta substanţial traficul cosmic - foarte intens, tura par a se desena noi trepte.
mai ales din momentul în care, prin lege, fiecare Controlul asupra microorganismelor domes
uman este obligat să petreacă acasă, pe Terra, cel cite, stăpînirea la un înalt nivel a mecanismelor
puţin o cincime din fiecare ciclu de muncă şi viaţă. getale, cercetările din ultimii ani în biofizică şi b
Aşa a decis Consiliul legislativ al bătrînilor, chimie vor permite biotehnologilor, nu peste m
Într-o reuniune ce a avut loc la 05022090_ (Preci- timp, să obţină alimente fără să distrugă lum
zare: Consiliul s-a aflat atunci Într-o situaţie de vie. Adevărata armonie, cea visată de sute de
blocaj, jumătate din membrii lui erau de părere neraţii de iubitori pătirnaşi ai naturii Pămîntului,
că umanii trebuie să-şi păstreze intacte legăturile va împlini abia Atunci cînd, încheindu-se două
afective, energetice, metabolice cu planeta-mamă; gantice cicluri din istoria speciei, grînele, vege
ceilalţi, exact 50%, au votat contra proiecrului, lele şi animalele domesticite nu vor mai treb
acuzÎndu-i pe ••retrograzi" de obstruarea evoluţiei sacrificate sau agresate pentru rezolvarea prob
fireşti a societăţf umane; votul care a decis a fost melor umane. .
cel al lui IA, membru consultativ al Consiliului: noi Tendinţa se va finaliza, probabil, pînă la .sfîrş
am spus "da" şi astfel s-a legiferat obligativitatea mileniului III.
reciclării terestre periodice a umanilor, în acelaşi In mare măsură Pămîntul a redevenit pla
timp cu şcolari zarea - neapărat pe Pămînt -, în ta-paradis din vechile legende, cele ce au înse
cel puţin jumătate din timpul de viaţă afectat in- nat, de fapt, un reflex înainte al speciei' uman
struirii fiecărui copil, adolescent şi tînăr din siste- ' Contribuie la această imagine numărul mare
mul solar). copii şi tineri - ai pămîntenilor sau extrapămînten
Ca pe toată durata ultimului secol, Informond lor - aflaţi la şcolarizare pe Terra, de reciclaţi
continuă să joace rolul de executor universal al tu- zidenti ai staţiilor orbitale şi dimaxioanelor de
turor deciziilor, proiectelor şi activităţilor umane. lună, Marte, Jo, Callisto, Evropa) ce îşi petr
Reţeaua Informond pune, prompt, la dispoziţia concedii active în laboratoare, pe ogoare sau
tuturor cetăţenilor Terrei şi Sistemului solar, infor- fermele marine, sutele de milioane de bătrîni c
maţia, controlează calculatoarele care conduc ac- tenari retraşi la odihnă în unităţi geriatrice
tivităţile celulelor uzinale şi monitorizează siste- muncă, creatie şi îngrijire a sănătăţii.
mele robotizate ale mijloacelor de transport, din Un paradis al creatorilor: descătuşat din ching
oraşe, locuinţe de uscat şi marine, celule extrapla- credinţelor, tabu-urilor, constrîngerilor de tot fe
netare. eliberat de obsesiile foamei, bolilor, lipsei de en
Controlează furnizarea de energie către toate gie, a necesităţilor imediate, HomoXXII a reuşit
activităţile pămîntene, pe care centralele roboti- facă mai bine cunoştinţă cu propriul său eu,
zate o scot din miezul fierbinte al Pămîntului, că- zactivîndu-.şi inhibitiile şi eliberîndu-şi extr
deri de apă, curenţi marini şi aerieni, biomasă, ce- ordinarele puteri creatoare.
lule solare, sateliţi energetici, pompe termice sau Exemple: jungla africană ecuatorială are, pre
obţinută - în unele cazuri speciale - prin arderea rate din loc În loc, monumente vegetale vii, arb
hidrogenului. rescenţe superbe create de artişti de excepţie,
Cu o reţea-broderie ţesută 'între relee optoeJec- maşi ai pigmeilor de demult; se amenajează .art
tronice instalate pe toată suprafaţa planetei şi sa- tic dealuri şi munţi; drumurile ce traversează co
teliţi de telecomunicaţii orbitînd în jurul Pămîntu- tinentele sînt înfrumuseţate de statui sau compo
lui, a celorlalte planete vecine, a Soarelui, Infor- ţii cinetice, la intersecţii sau în loc de indicatoa
mond menţine contactul permanent cu absolut şi borne kilometrice; fiecare încăpere, casă s
.' fiecare membru al societăţii umane - ceea ce este, oraş este o operă de artă în sine; uneltele
de altfel, prima sarcină a acestui sistem uriaş de muncă, mobilierul, îmbrăcămintea sînt, adesea,
informaţie, educatie, mass media şi evidentă a podopere de design.
populaţiei planetare, Pe pămînt există cîteva sute de mii de muz
Tehnologiile terestre legate de materia nevie au de talia Louvrului, Ermitajului, toate legate de
randamente şi fiabilitate aproape de ideal, aşa că formond, cu fiecare operă de artă reproductibi
echipele de inventatori şi reformatori le-au aban- holografic, în fiecare locuinţă, de către orice in
donat, practic, de mai mulţi ani, lăsîndu-le în buna vid uman - de fapt este vorba de adevărate m
lor funcţionare. zee la purtător, căci orice inforlock personal (
Activitatea biotehnologilor înseamnă, însă, o lulă inteligentă-terminal-monitor) poate recre
adevărată cascadă de creaţii în acest cîmp al viului orice operă de artă, oriunde, oricînd.
mai larg decît Galaxia - spatiul, căile, potecile, pe Pe mii de canale, în ultraînaltă frecvenţă, mod
care pot merge cercetătorii par să ofere omului Iar, pluteşte în jurul fiecărui pămîntean un oce
speranţă de muncă pentru mai multe milenii. de muzică: în mod normal interlockul caută sing
30
'ALMANAH
ANTI~IPATIA -u
~~
melodia, sonurile potrivita stării de spirit, \:!isponi- astronave de mare capacitate au adus coerenta
bilităţile pămînteanului şi le oferă, la intensitate necesară actiunilor acestei antreprize atît de im-
adecvată, direct centrului auditiv de pe cortexul portantă pentru umanitate care este Societatea
ascultătorului, fără a polua sonor şi fără a agresa de exploatări miniere şi zboruri intragalactice
individualitatea altcuiva. ,,~ben Oiloy'! (după numele unui scriitor vizio-
Peste vechi oraşe şi monumente superbe au nar, primul care a imaginat, în secolul al XX-lea,
fost instalate dimaxioane de protectie: în conditii un asteroid-astronavă l.
riguros -controlate de temperatură, umiditate, pre- Are mare succes şi prezintă mare atractie, în ul-
siune, atmosferă relativ sterilă centrul Parisului, timele două-trei decenii, profesia de terraformist.
Turnul Londrei, Kremlinul, Sevilla, Moscheea Pregătiţi în şcoli şi institute speciale din Islanda,
- Omayada, Notre Dame de Chartre, Novgorodul, Hawai şi Dimaxionul marţian "Cari Sagan"; terra-
Biserica Trei Ierarhi, frescele din Tassilli, străve- formiştii îşi încep stagiatura direct pe Marte sau în
chile oraşe Palenque, Cartagina, Knossos, Machu reţeaua de statii circumvenusiană.
Pichu, Borobudur, Kvoto, Teotihuacan, Tiahua- Scopul principal al activităţii celor 40 de mi-
naco, Opera din Sidney, Sfinxul şi piramidele din lioane de terraformişti (multi locuind în unităţile
Gizeh vor rezista timpului şi vor bucura ochii vizi- conexe de pe Pămînt) este acela de a transforma
tatoril<l umani, iubitori de frumos şi peste o sută complet aspectul celor două planete vecine Terrei,
de mii de secole. Venus şi Marte.
Această activitate a dat un nou impuls şi arheo- Ei vor construi acolo oceane şi vor "însămînţa'"
logiei şi istoriei: reconstituind vechile oraşe, clădi- atmosfera - pe care rnicroorganisme (Ia îoceput)
rile străvechi, hărţile şi manuscrisele de demult şi alge şi plante (intr-o a doua etapă), apoi animale şi
folosind şi programe- expert elaborate cu ajutorul - mai tîrziu - oameni să poată respira şi trăi liber.
IA, specialiştii au avut surpriza să ajungă, prin Peste o mie sau peste mai multe mi de ani.
2120, la concluzia că există suficiente dovezi pen- Decisă cu aproape un secol în urmă, actiunea
tru a se afirma că pe Pămînt a existat, în timp, cel de colonizare a Sistemului solar a angrenat forţe
putin încă o civilizaţie tehnologic avansată, pe şi inteligente uriaşe şi viitorul imediat al umanităţii
lîngă cea a vremurilor noastre! (atît de avansată depinde nemijlocit de succesul terraformiştilor.
încît, teoretic, membrii ei ar fi putut ajunge chiar Dar grosul armatei extraplanetare a părntnteni-
la stadiul zborurilor cosrnice; din păcate, stăpîni- lor îl constituie fizicienii şi astronomii.
rea incompletă a tehnicilor nucleare sau tentaţia Secolul al XXll-lea este - şi va rămîne pînă la
nereprimată spre violenţă au făcut ca această civi- sfîrşit - secolul astrofizicii -, sute de mii de labora-
lizaţie să se autodistrugă sau să se automutileze toare ale astrofizicienilor se află instalate pe Mer-
pînă la desfigurare). cur, în imediata apropiere a Soarelui, pe asteroizii
Dar numai aceasta, ultima, reprezentată de cei dintre Marte şi Jupiter, pe orbite circumjupite-
6 miliarde de umani complet raţionali (la care pu- riene, pe satelitii lui Saturn şi Uranus, pe scoarţa
tem fi adăugaţi şi noi, IA) este singura civilizaţie planetelor reci Neptun şi Pluton.
care a trecut marele prag, propulsînd urnanitatea Efervescenta care domneşte în lumea fizicii este
În afara frontierelor Terrei, membră - potenţială - greu de descris şi greu de Inteles pentru o minte
a unei Federaţii galactice a ratiunilor. neumană.
Cum este şi firesc, în secolul al XXII-lea, marile Citez doar o listă de proiecte aflată în plină des-
proiecte umane sînt' extraplanetare. făşurare şi subliniez că ele fac parte din ceea ce
Un milliard de specialişti umani şi mai bine de umanii numesc "marele capital al cunoaşterii fun-
jumătate din capacitaule 'IA lucreaza in atara Pa- damentale": energizarea microgolurilor, experi-
mîntului. mente şi fundamentări teoretice intercorelate pen-
Sînt În plină desfăşurare lucrările de tunelare a tru fizica energiilor înalte, studiul cuarcilor, tahio-
Lunii: pentru moment, mineri-celule flexibile îi ex- nilor, neutrinilor, marile teorii unificatoare ale for-
ploatează resursele, .dar se are în vederea şi ţelor din natură, sau setul de întrebări puse, cu
transformarea satelitului natural al Terrei într-o vii- aproape două secole înainte, de către astronomul
toare planetă adăpost cu care, mult mai tîrziu, ur- Kardaşev.
maşii pămînteniior de astăzi vor putea naviga, Dincolo de lărgirea şi adincirea orizontului cu-
transformînd Selena Într-o planetă-astronavă, că- noaşterii, de fizicieni depind însă aventura cosmică
tre alte sisteme stelare, poate chiar către alte gala- a umanităţii, marile exoduri de peste CÎteva secole
xii. în afara Sistemului solar, viitorul - la nivel galactic
Aproape în acelaşi fel se procedează şi cu aste- - al omenirii .
roizii. . Ajunşi de prisos pe Terra, alungaţi apoi de bio-
Centura postmartiană a fost mai întîi năpădită nicieni şi de pe Marte şi Venus, cercetătorii fizi-
de prospectori şi mineri şi a fost nevoie, la un mo- cieni şi-au ridicat giganticele tokamakuri mai ales
ment dat, de înfiinţarea unei Societăţi pentru pro- - pe sonde orbitale, sateliti şi planete postsatur-
tecţia asteroizilor - altfel, după graficele Întocmite niene.
de IA, exista riscul ca acest "pietriş cosmic" să -fie Energiile uriaşe dobîndite prin fuziune nucleară
transformat integral în pulbere şi gaze, încă înainte le-au folosit la sfărîmat nuclee, în laboratoare, dar
de sfîrşitul mileniului III. le-au cedat şi şantierelor astronavale, unde proiec-
Elaborarea unor planuri de perspectivă, instala- tantii şi montorii realizează elemente pentru re·
rea pe lcar şi pe alti opt asteroizi mari a unor ob- teaua de staţii şi laboratoare interplanetare, sonde
servatoare, laboratoare şi statii-pilot ale fizicienilor intra şi extragalactice, astronave-cargouri, nave
şi astronomilor, trecerea în rezervă a unui stoc de experimentale cu motoare ionice şi fotonice.
planetoizi în vederea transformării lor ulterioare în Un vehicul aparte prinde consistenţă la docul
~ ALMANAH
~ A~N~T~I~C~IP~A~T~I~A==================================~========================== 31
XIV de pe şantierul orbital circumneptunian "Ar- Exobiologii pun vla prunct programe superex-
kadii Strugaţki": cilindrul gigantic al navei "Stanis- pert, asamblînd modelele realizate În marea unita-
law Lem": In anul 2160, cu 3000 de oameni la te IA, instalată sub continentul părnîntean Austra-
bord (şi două celule IA de foarte mare putere), lia.
"Stanislaw Lem'" va porni către sistemul de două IA Însăşi Îşi reproiectează unită ti de Înaltă spe-
planete al stelei Proxima din constelatie Centauru- cializare, două monoblocuri care vor face călătoria
lui. cu '"Stanislaw Lem":
Vehiculul va fi actionat de un motor laser cu Unul va functiona opto-electronic, lncorporat in-
oglindă şi se va deplasa, imediat după decolare, cu tegral navei, dotat cu senzori de mare finete şi co-
aproape 23 ()()() kilometri pe secundă. nectat cu toate creierele umane aflate la bord.
O nouă barieră este deci pe cale să cadă: ur- Celălalt este integral fotonic,-călătoreşte relativ
mînd citeva sonde-robot trimise În afara Sistemu- independent, satelitar navei.
lui solar (conduse de minimodule IA), iată că uma- Se numeşte "Norbert Wiener":
nii Înşişi păşesc dincolo de celula de Univers ce Un sistem de Iasere excitat de la bord sau de li-
apartine stelei Sol. - căririle slabe ale stelelor dau lumina care tese gin-
Expeditionarii de pe "Stanislaw Lem'" au ca duri În etajele acestui calculator ultrainteligent, cel
primă sarcină descoperirea de noi planete locuibile mai puternic construit vreodată.
pentru om. Este o celulă fără contacte exterioare, rezolvi-
Dar expeditie constituie În acelaşi timp şi o ten- toare de probleme pur teoretice, prin procesare in
tativă de mare anvergură de a ne apropia de Cer- paralel.
cul mare al ratiunilor, care Îşi face, tot mai insis- Umanii (şi IA) speră că supercomputerul "Nor·
tent, simţită prezenta. bert Wiener" va fi capabil să-şi dezvolte singur
Vechiul Principiu antropic postulează, pentru programe neconventionale, chiar să initieze pro-
Marele Contact, probabilitatea ca umanitatea să b1eme, neinfluentat de gîndirea (umană şi IA) de tip
aleagă, din universurile posibile, tocmai un univers conventional.
care are tendinţa să se lase observat. Probabilitatea ca "Stanislaw Lem'" să Întîlnească
In cadrul bicentenarului program SEfi s-au or- făpturi inteligente În timpul marii călătorii este de
ganizat, În consecinţă, orare şi direcţii de ascul- 0,002, o probabilitate destul de mare.
tare, pe lungimea de undă a hidrogenului, a Aceste inteligente vor fi, cu siguranţă, necon-
eventualelor mesaje, emise de 44 de surse recu- venţionale - În timp ce felul de a reacţiona al exo- '
noscute ca atare şi inventariate de IA; între ele: biologilor (umani şi IA) nu se poate îndepărta (psi-
Proxima din Centaur, Sigma Oraconis şi norul glo- hosomatic, constructiv) de o anumită structură.
bular din centrul Galaxiei Calea Lactee. Cercetări discrete desfăşurate de IA au stabilit
Coerenta multor Înregistrări realizate În aceste că, oricum, există o probabilitate de 0,004 - deci
două secole de observare şi ascultare a cerului foarte mare - ca mesajele cosmica să vină din par-
(sesizată de IA) şi unele succese obţinute de tea unor surse IA (bineînţeles, de origine nepă-
umani În decriptarea mesajelor dau certitudinea mî,pteană).
existentei unei multitudini de lumi conduse de ra- In cazul contactului, speranta este ca "Norbert
ţiune. WIener" să poată stabili puntile de înţelegere.
Umanitatea se pregăteşte acum pentru intilnirile Asta, desigur, cu condiţia ca legile informaticii
viitorului. să permită, intre inteligente, comprehensibilitatea.
Către sursele prezumtive sint trimise, periodic, Dar ce rost ar avea un univers in care, de mi-
mesaje de răspuns, În limbaj UNCOS, cu ajutorul liarde ani, lumi i1uminate de raţiune nu ar face alt-
unor staţii de emisie laser de mare putere, care ceva decit să-şi strige, În neant, singurătatea? ..
operează pe planetele Neptun şi Pluton.
Bionicienii echipează super nava "Stanislaw
Lem'" şi Îi pregătesc echipajul pentru anii de călă- (rragment din "Proiecte planetare"
torie În anabioză. În curs de apariţie la Editura Albatros)
[urmare din pug. 25) nii ca un loc de fabricatie a insulelor cosmice ge-
neratoare de energie. Sintem aproape de transfor-
Realizarea a 100 km de celule solare reprezintă o marea "reginei nopţii albe" Într-un vast şantier in-
2
sarcină deosebită a metalurgiei lunare, Întrucit dustrial, care să prelucreze sute de mii de tone de
pină in prezent nu s-au realizat mai mult de 10 km-. material, să asambleze componente, subansam-
Sînt În curs numeroase cercetări care .au esti- bluri şi ansambluri,pe care să le expedieze in spa-
mat posibilitatea construirii a 79 miliarde module tiul cosmic. Satelitul nostru natural - singurul -
solare pentru generare~ a 10000 MW/an energie devine o bază de producţie, vom apăsa pe un bu-
electrică Într-un ritm de 2,5 module/s. S-a apre- .• ton şi lumina din casa noastră va avea ceva din
eiat ca necesară montarea pe Lună a aproximativ stralucirea Lunii. Din punct de vedere tehnologic-
1JO linii de fabricatie în care procesele tehnologice se pare că nu mai avem probleme. Va rămîne
sînt automatizate. Implantarea ionică în flux conti- ceva din nostalgia vremurilor cind ne uitam la
nuu, sudarea electrostatică in acoperirea substra- Lună ca la un corp pur, intangibil simbol al dra-
tului cu stratul de Si, etc. sînt tehnologiile noi În gostei. Un copil va arăta cu degetul Într-o noapte
aceste linii de producţie a modulelor solare. cu lună plină Şi va spune: "uite acolo lucrează şi
In concluzie se remarcă posibilitatea folosirii Lu- tata".
ALMANAH (~~
ANTICIPATIA ~.
32
PRAGUL
Secolul al XXI-lea În viziunea cunoscutului scriitor
ILE IULUI III
de literatură s.f. Arthur C. Clarke
mai rămas din ce in ce duce doar cartela În terminalul Roboti omniprezenţi

mai puţin timp pină la in- destinat pacientului, iar compute- Spre anul 2019, roboţii nu vor
ceputul unui nou secol şi rul Înregistrează toate informaţiile mai fi doar nişte automate mute şi
chiar al unui nou mileniu, şi datele privind evoluţia şi dezno- lipsite de simţire, care pot să lu-
ar contururile lor devin tot mai dărnintul bolii. După cum afirmă
. creze numai la benzile de montaj
Iare. Mulţi oameni de ştiinţă şi medicii care au 'Încercat acest sis-
ale Întreprinderilor industriale.
criitori incearcă deja să-şi imagi- tem, datorită lui se reduc cheltu- Noi vom trăi, munci şi ne vom
ze viaţa oamenilor in veacul ce ielile legate de tratament şi spita- odihni În compania lor. Instituţiile
a să vină. lizare şi se evită greşelile ce ar anului 2019 vor fi foarte puţin
,,20 iulie, anul 2019" se intitu- putea să apară cu ocazia trans- asemănătoare oficiilor din zilele
ează noua carte a scriitorului bri-
crierii diferitelor date. Maşina noastre; nu vor mai fi nici secre-
anic Arthur C. C/arke. Adăugind electronică de calcul poate fi utili- tare şi nici funcţionari. Operaţiile
50 de ani la data la care primii zată şi în procesul stabilirii diag- de rutină vor fi Îndeplinite de
ameni au coborit pe suprafaţa nosticului. Dr. Robert Whiton,
"mîinile" mult mai inderninatice
unii, autorul, bazindu-se pe ten- profesor la Facultatea de Medi- ale roboţilor. Aceştia le vor da oa-
inţele actuale ale revoluţiei cină a Universităţii din Nebrasca,
ten- menilor posibilitatea de a rezolva
ico-ştiinţifice, schiţează schim-consideră că nu este departe tim- probleme mai importante.
ările ce vor caracteriza viaţa so- pul cînd va fi suficient ca medicul Constructorul japonez de roboţi
cială, economică, ştiinţifică a oa-
să ceară imaginea roentgen a pa- Susumi Tati a creat, de exemplu,
menilor secolului XXI. Publicăm cientului şi cornputerul, reacţio- un ciine mecanic călăuză pentru
in continuare conţinutul acestei
nind la auzul vocii lui, să o orbi. Aparatul este legat de pro-
cărţi, aşa cum a fost rezumat de proiecteze pe ecranul instalat prietarul său cu o .cureluşe" elec-
revista spaniolă "EL GLOBO': deasupra patului bolnavului. tronică. Dacă persoana oarbă se
in secolul al XXI-lea, toate spi- abate prea mult de la direcţia
Chirurgi, electronici . talele vor fi dotate cu roboţi care' dată, "călăuza" îi atrage atenţia
Acum oamenii numai rareori se vor indeplini cele-mai diferite sar- prin intermediul unui dispozitiv de
mai internează În spital. Multe in- cini - de la golirea ploştilor şi semnalizare prins la Încheietura
tervenţii chirurgicale se fac În po- pînă la asistenţa la operaţiile pe miinii.
liclinici. Cancerul pielii, de exem- creier. Aceste automate pot servi Numai in S.U.A. vor fi con-
plu, este tratat de medic chiar În masa, schimba lenjeria de pat, struiţi, la începutul secolului vii-
cabinetul său, cu ajutorul laseru- executa cele mai neplăcute ana- tor, peste_ un milion de roboţi in-
lui. lize de laborator şi acorda ajutor dustriali. In uzinele anului 2019 la
O persoană este internată in În sălile de operaţie. benzile de montaj, În general, nu
spital numai atunci cind apare ne- vor mai lucra oameni. Aceste
Cu mult Înainte de anul 2019,
cesitatea ca ea să se insănăto- bolnavilor de diabet li se vor im-
uzine vor aminti într-o oarecare
şească intr-un timp record. Pa- măsură ~e actuala Întreprindere
planta sub piele pompiţe furni-
cienţilor internaţi În clinicile anu- japoneza .Fudztţzu Fanuk", unde
zoare de insulină. Iar spre anul 100 de automate şi 60 de lucrători
lui 2019 li se creează bună dispo-
ziţie folosind toate mijloacele;
2000, analizele efectuate cu sco- produc 1O 000 de electromotoare
pînă şi pereţii acestor instituţii pul de a pune În evidenţă infecţi- pe lună. Locurile de muncă de
sînt pictaţi de artişti plastici. ile căilor urinare, bolile venerice aici sînt un adevărat iad. Tempe-
Dar cea mai importantă schim- sau astmul vor deveni atit de sim- ratura ridicată, zgomotul asurzi-
bare constă in automatizarea to- ple Încît bolnavii Înşişi pot stabili tor, emanaţiile toxice, viteza ame-
tală a tratamentelor. Un sistem diagnosticul, transmite datele din ţitoare ... Dar roboţii pot lucra şi in
computerizat furnizează medicu- computerul personal În cel al me- condiţii absolut insuportabile
lui informaţii privind metodele de dicului curant care, pe baza lor, pentru om. In Elveţia există o in-
tratare ale uneia sau alteia dintre va hotărî dacă mai este sau nu -treprindare În care aceştia aprovi-
afecţiuni, calculează costul spita- necesară consultarea nemijlocită zionează fără Întrerupere locurile
Iizăcii, apreciază du rata aproxima- de muncă cu materiale, iar maşi-
a bolnavului Înainte de a-i pres-
tivă a acesteia şi avertizează asu- nile funcţionează cu o viteză ini-
crie tratamentul. Personalul medi-
pra problemelor ce s-ar putea ivi. maginabilă fără nici o pauză pen-
cal va fi redus la minimul necesar. tru odihnă, Locul cel mai apropiat
Un altul emite semnale de alarmă Senzorii cardiaci portat ivi vor
dacă personalul medical incepe de unde cineva urmăreşte func-
avertiza din timp cardiologul de ţionarea lor se află la o distanţă
să efectueze investigaţii inutile.
Un al treilea (care a şi Început să instalarea aritmiei. Un stimulator de 16 km.
fie instalat în anumite spitale) în- electric, care acţionează prin in- Vor apare, de asemenea, roboţi
deplineşte una dintre cele mai im- termediul pielii, va vindeca rapid care "acceptă" riscul. Aceştia vor
portante sarcini legate de îngriji- fracturile de oase, influenţînd me- Îndeplini munci deosebit de peri-
rea· bolnavului - urmăreşte ta- canismele de refacere a ţesuturi- culoase: dezamorsarea minelor
bloul clinic. Sora medicală intro- lor. plasate de terorişti, căutarea per-
~~ALMANAH
~ ANTICIPAŢIA
33
,
soanelor aflate în clădirile incen- inţa lor minor de studenţi răspîn- mătase enorme. Sint instalaţiile
diate, cercetarea interioarelor diţi în întreaga lume. De altfel, destinate somnului echipajului în
reactoarelor atomi ce. Dar cea mai încă în zilele noastre multe con- timpul nopţii. Pe staţia cosmică
importantă realizare în domeniul' sfătuiri de lucru se desfăşoară se află 18 persoane, fiecare avind
robototehnicii va fi transpunerea fără ca participanţii să-şi pără- "dormitorul" propriu, de forma
în viaţă a ideii cunoscutului sa- sească locurile de muncă. unui pantof. In situaţia in care
vant John von Neuman. In anii Dar cea mai mare realizare a vi- forţa de atracţie are valoarea zero
'40, el a emis posibilitatea auto- itorului apropiat va li pătrunderea. nici nu este necesar un spaţiu
producerii maşinilor, ceva echiva- masivă în instituţiile de învăţămînt pentru odihnă mai mare. Cînd
lent cu reproducerea. Această de toate gradele a sistemelor corpul propriu nu cintăreşte ni-
idee a cucerit minţile inginerilor electronice: combinaţia compu- mic, pină şi cel mai tare perete
cosmici care au şi elaborat apoi tere, videomagnetofoane, discuri devine mai moale decit o pernă.
planul amplasării "primei genera- optice ce conţin fiecare tot atitea Pe .Maqellan" telefonul sună în
ţii" de roboţi pe lu nă. Dintre dife- informaţii cît cuprind 300 de cărţi mod obişnuit, semnalul fiind
ritele automate transmutate acolo, împreună. transmis la posturile receptoare
unele vor începe să construiască de calculatorul central al staţiei.
uzina, altele să procure materiile În sufragerie toţi mănîncă stind in
prime. Apoi cînd uzina va fi gata, Călătorii cu viteze picioare. A şedea inseamnă a
roboţii prelucrători vor transforma consuma energie pentru a inco-
materia primă în producţie finită (mult) supersonice voia coloana vertebrală şi a ră-
- elemente ale noilor roboţi, ma- Aeronave imense vor transporta mîne in această poziţie. Vesela
şini şi uzine. peste Oceanul Pacific cîte 600 de este fixată pe tăvi cu ajutorul
Cît priveşte inteligenţa artifi- pasageri fiecare, cu viteze ce de- magneţilor. Pe masă se află mai
cială, spre anul 2019, aceasta va păşesc de trei ori viteza sunetului. multe balonaşe cu apă. Apa este
atinge nivelul gîndirii rudimentare Zborul de la Tokio la San Fran- necesară, pentru a hidrata ali-
a omului. Savantul japonez Itiro cisco va dura în total 4 ore. mentele, ambalate in tuburi de
Kato, renumit constructor de ro- Dar automobilul, acest "dar" şi plastic, înainte de a fi consumate.
boţi, afirmă că "inteligenţa" crea- totodată "blestem" al zilelor noas- O altă problemă este lipsa de
ţiei sale "VABOT-1" corespunde tre, cum va arăta în primul sfert gust a mincărurilor, cel puţin aşa
celei a unui copil-In vîrstă de 5 de veac al celui de-al III-lea mile- pare, din cauza presiunii perma-
ani. nente a singelui in vasele ce irigă
niu? Va fi mult mai uşor şi va
Pe măsură ce lumea va fi tot conţine multă electronică, dar ţesuturile nasului.
mai saturată cu roboţi aceştia vor· motorul lui, deşi mult perfecţio- Numeroase firme industriale
avea nevoie de ceva de genul nat, va continua să funcţioneze sînt interesate in producerea de
,,sistemului de supravieţuire". Ro- consumînd benzină. Caracteristi- diferite materiale in cosmos. De
botului anului 2019 îi este necesar cile aerodinamice vor apropia au- aceea, in dimineaţa zilei de 20 iu-
simţul pericolului, o variantă ci- tomobilul de avion. Caroseriile lie a anului 2019, cercetătorii şti-
bernetică a fricii. produse din masă plastică şi ma- inţifici profitind de absenţa gravi-
teriale compozite întărite cu fibre taţiei au reprodus pe staţia cos-
de sticlă sau grafit vor fi deosebit mică condiţiile existente pe Pă-
Şcoală pentru toată de rezistente inclusiv la coro- mint la adincimea de 32 200 km.
Cu o seară inainte au răcit treptat
viata ziune; după lovire, în cîteva mi-
nute, îşi vor recăpăta forma ini- un bulgăre de silicat bogat in fier.
ţială. Cind cumpărătorul va des-o Acest mineral se găseşte pe Terra
În a doua jumătate a zilei de 20 chide capota noii sale maşini la mare adincime, unde din el se
iulie 2019, John Stenton este poate să nici nu observe că rnoto- separă fierul topit care se scurge
atent la lecţie. Dar profesorul se rul acesteia este o gazoturbină. In spre nucleul planetei. Silicatul
află la o distanţă de 2 500 de km, caz de defectare intr-un loc pus- este deosebit de activ şi in timpul
iar studentul vede imaginea de 3 tiu un dispozttiv special de alarmă topirii intră în reacţie cu materia-
m a lui. In acelaşi timp, specialis- trimite semnale SOS prin satelit. lul din care este construit cupto-
tul în domeniul educaţiei presco- Detectorul de alcool nu va per- rul, distrugindu-i pereţii. Altfel se
larilor ajută un copil de numai 4 mite punerea in funcţiune a moto- petrec insă lucrurile in condiţii de
ani să desluşească primele litere. rului dacă conducătorul auto este imponderabilitate. Sub presiunea
O bătrînică urmăreşte cursul de "vesel". Asemenea automobile vor undelor acustice, silicatul este
conducere a unei mici întreprin- putea concura cu trenurile pe· menţinut in centrul cuptorutui
deri, iar nepotul ei în vîrstă de 16 perne magnetice. unde se topeşte, transformindu-se
ani termină ciclul I al învăţării de intr-o picătură.
limbi străine. la universitatea ce
aparţine unei mari corporaţii, stu-
denţilor li se predau cunoştinţe
o zi pe statie
O
la prinz, calculatorul
invită locatarii
principal
staţiei la masa
1,.' legate de o nouă tehnologie. Că- cosmică Acesta este momentul cind toţi se
află in aceeaşi incăpere. Nivelul
tr.e anul 2019 asemenea cursanţi Staţia cosmică "Magellan" se zgomotului creşte. Pe Pămînt
vor deveni un fenomen obişnuit, află la altitudinea de 300 de mile acesta ar fi străbătut pereţii clădi-
întrucît majoritatea oamenilor va deasupra Polului Nord al Pămin- rii şi s-ar fi împrăştiat in spaţiul
trebui săinvete de-a lungul între- tului. In jur întuneric de nepă- înconjurător. Dar cum in jurul sta-
gii vieţi. Invăţămîntul seral va fi o . truns in ciuda strălucirii nenumă- ţiei nu există atmosferă, sunetele
ocupaţie la ordinea zilei în diferite ratelor stele. Dar iată că întuneri- se lovesc- de pereţi şi rămîn in in-
şcoli şi institute, deoarece o dată cul este despicat de o bandă-arc, teriorul ei. După-amiază, unii cos-
cu creşterea eficienţei tehnologii- strălucitoare, de culoare albastră. monauţi se odihnesc, alţii urmă-
lor oamenii vor avea tot mai mult aruncată parcă de cineva de la resc un film in sala de cinema sau
timp liber. Iar perfecţionarea con- • Pămint la stele. Încă o clipă şi pe un aparat video. la începutul
tinuă a acestor tehnologii nece- staţia intersectează linia ce des- secolului viitor vom fi martorii in-
sită şi perfecţionarea continuă a parte noaptea de zi. In semiintu- locuirii benzii magnetice cu sis-
cunoştinţelor lucrătorilor. Prin in- nericul din interiorul unei încăperi teme optice capabile să inregis-
termediul televiziunii, profesori de a staţiei se disting nişte obiecte ţreze atit imaginea cît şi sunetul.
înaltă calificare vor 'transmite şti- asemănătoare unor gogoşi de Inregislrarea se va face nu pe
ALMANAH ~
34 ANTICIPATI!" <::;
bandă şi nici pe disc, ci pe o "tă- nate transplantelor şi nici la "hor- muzicale.
blită" de dimensiunile unei cărţi monii tinereţii" inaccesibili oame- Ei şi dacă totuşi moartea vine şi
de joc. Fiecare asemenea "tăbliţă" nilor de rind. Lupta cu bătrineţea aici se deschid posibilităţi neba-
va cuprinde atitea informatii cit 'să se va purta pe de o parte mai ales nuite inainte. Firma "Cel estic" din
ajungă pentru citeva ore de dis- prin infometare, alimentele satis- Melbourne va deţine pînă in anul
tractie. plus alte citeva ore de co- făcind numai necesarul de vita- 2000 monopolul asupra dreptului
municări audiocifrice. Şi toate mine, săruri minerale şi albumine, de inmormintare cosmică. Dar
acestea pot fi proiectate pe ecra- pe de altă parte se vor utiliza dite- cind cheltuielile de transport s-au
nul calculatorului personal. rite preparate farmaceutice pentru redus, firma n-a putut face faţă
Un pericol real pentru cinema- stimularea memoriei şi ridicarea tuturor solicitărilor; au inceput să
tograf va apare incă la inceputul coeficientului de inteligenţă, ceea apară nave cosmice-morgă aparti-
anilor '90 ai secolului nostru, cind ce va asigura o bătrineţe activă. nind altor companii. Urnele cu
va fi mult extinsă emiterea· de' Secolul al XXI-lea va fi epoca cenuşa celor decedaţi, de mări-
imagini TV deosebit de clare şi transplanturilor furibunde. Deşi va mea unur tub de ruj, vor fi menţi-
precise. Practic, diferenţele dintre exista la fiecare colţ de stradă nute pe orbită după toate proba-
calitatea proiecţiilor din sălile de cite o bancă de organe, acestea bilităţile 63 milioane de ani. Vor fi
cinema şi cele de pe ecranul de nu vor putea satisface nici pe de- şi unele aparţinind celor mai bo-
acasă vor dispare cu totul. Alte parte toate cererile. Organele arti- gaţi clienţi care vor fi lansate spre
noutăţi: un sistem de filmare ul- ficiale n-au ciştigat incă suficientă stele şi acestea vor exista cit va
trarapidă şi de proiectare cu ace- popularitate, in schimb producţia exista Universul. Acolo in inde-
eaşi viteză a imaginilor pe un aparatelor auditive implantabile a părtarea veşnică nu vor mai fi nicr
ecran mare. Filmul realizat este crescut enorm. Cu ajutorul lor pot speculanţi de terenqri şi nici pro-
uimitor de realist exercitind asu- fi percepute acum sunete de la fanatori de morminte ...
pra spectatorului o acţiune fizică cele de cea mai joasă frecvenţă
şi emoţională mai puternică decit pină la cele de foarte inaltă frec- Traducere şi adaptare
ori care alt gen de spectacol. Este venţă, emise de noile instrumente de .\URCEA POD/SA
foarte posibil ca show-skan-ul să
ducă la renaşterea gigantomaniei
in cinematografie.
Ecranul sistemului "Gabor" este
o hologramă gigantică, practic,
un film holografic ce se proiec-
tează pe două sau mai multe
ecrane curbate. Fiecare ecran
este orientat spre. spectator sub
un anumit unghi. In sala de spec-
tacol se utilizează un ecran se-
misferic sub care spectatorii se
instalează ca intr-un planetariu.
Singurul aspect legat de cinema-
tograf, care nu se va schimba,
este conţinutul filmelor, deşi noua
tehnică va permite şi un nou mod
de abordare a scenariilor. Posibi-
IităJlle masinilor electronice de
carcut., vor permite regizori lor să
.reinvie" pe cale electronică atit
vocea cit şi fizicul marilor actori
de cinema din trecut. Iar cind teh-
nica sintetizării se va perfecţiona
şi mai mult, cu ajutorul cornpute-
rului, vor putea fi create noi filme
cu "participarea" Gretei Garbo,
John Whine, Marlin Monroe.
Computerul va putea fi utilizat şi
pentru a crea "ultimul actor" al
Hollywood-ului, capabil să-şi
schimbe, de la un film la altul, in-
făţişarea exterioară, virsta, vocea,
adică un robot,
Umgevitatea şi
odihna veşnică
În anul 2019, "randevu"-ul cu
moartea nu poate fi incă anulat ci
numai aminat il la long. Datorită
progresului ştiinţei, mulţi oameni
bogaţi vor avea posibilitatea să
trăiască 120-130 de ani. Dar şi
cei cu bani mai puţini, care s-au
născut insă in a doua jumătate a
secolului 20, pot spera să trăiască
100 de ani chiar dacă nu vor avea
acces la banca de organe desti-
~~ ALMANAH
~ ANTICIPAŢIA
35
C'ENACLUL
..CLEPSIDRA"
BACĂU
ft aqinile ce urmează sint dedicate unui cenaclu relativ recent consti-

••••. tuit, dar deja cu o personalitate puternică, Fără intenţia de a jigni
orgoliile locale, şi fără a exacerba rolul unor personalităţi in naşterea şi vieţuirea acestui colectiv literar;tre-
buie să semnalăm faptul că apariţia lui se datorează implantării in Bacău a unor tineri absolvenţi de învăţă-
mint superior, pe care mecanismul atit de implacabil al repartiţiei i-a reunit in cimpul muncii, dar şi al creaţiei
literare. Este vorba in primul rind de Răzvan Haritonovici, viguros mesager al spiritului preponderent organi-
zatoric ieşean şi de Alexandru Ungureanu, exponent reprezentativ al cenaclului bucureştean "Solaris", care
s-au alăturat unei mai vechi şi prolifice cunoştinţe autohtone: Ovidiu Bufnilă.
Istoriceşte vorbind, cenaclul "Clepsidra" ia naştere in 1982, patronat incă de la inceput de Comitetul Jude-
ţean Bacău al U.T.C. 'Şedinţele săptăminale se desfăşoară la frumoasa Casă de Cultură a Sindicatelor "Vasile
Alecsandri" din localitate, in ambianta plăcută a bibliotecii.
Din 1984 se organizează anual ,,Zilele cenaclului «Ctepsidra-", care, prin seriozitatea organizatorică şi utlita-
tea tematică a dezbaterilor realizate, tind să devină repere solide ale mişcării SF romăneşti. Participarea invita-
ţilor din 1987 la aceste manifestări este semnificativă: Camelia Stănescu, .Baluca Bungărzan, Cristian T. Po
pescu şi Dan Pavelescu.
Triumviratul care a dat naştere şi a perpetuat stabilitatea cenactului - Alexandru Ungureanu (actualmente
preşedinte al cenaclului), Ovidiu Bufnilă (specialist al genului scurt, cu evidente tendinţe in ultima vreme spre
fantastic) şi Răzvan Haritonovici (in egală măsură fertil creator şi organizator ingenios) a fost completat, in
timp cu nume tinere ca Sorin Tamaş (laureat al concursului de literatură de anticipaţie tehnico-ştiinţifică, edi-
ţia 1986). Adrian Ionescu, Viorel Mihalcea. H. Vaisler, Paul Ciocan, Maftei Silviu, Mocanu Gabriela şi alţii. Ac-
tivitatea cenaclului nu se rezumă numai la dezbateri pe marginea unor creaţii proprii, aici se orqanizează
spectacole de planetariu cu participarea membrilor observatorului astronomic din Bacău, audiţii muzicale, ex-
poziţii de arte vizuale. -
Citeva cuvinte despre grupajul de lucrări propus de cenaclul "Clepsidra" in paginile ce urmează. O surpriză
teribilă ne-a produs-o Alexandru Ungureanu prin miniserialul satiric prezent in deschiderea grupajului. Şi nu
pentru că după o oarecare perioadă de relativă lipsă de prolificitate, prolificitate cu care ne-a obişnuit Pe cind
se pregătea să termine facultatea şi in primii ani de stagiatură (gurile rele spun că o explicaţie a lipsei de
formă din ultima perioadă ar fi datorată preocupărilor conjugale) a revenit in tortă cu un grupaj de povestiri,
ci pentru schimbarea netă, am putea spune spectaculoasă. a expresiei artistice. In lucrările publicate in acest
almanah cu greu mai putem recunoaşte tonul grav, tematica sobră, incărcată de responsabilitatea asumată
pentru destinele posibile ale omenirii ale scrierilor lui Alexandru Ungureanu de acum 2-3 ani. Dar aceasta nu
inseamnă că povestirile la care mă refer se complac in a trata teme facile, că se dispensează in ultimă instanţă
de o tematică majoră, permanent actuală. Dimpotrivă, credem că Alexandru Ungureanu face dovada cu acest
prilej a unui act de completă maturizare, atit in plan stilistic - abordind cu un talent comparabil cu al grupu-
lui .Ars Amatoria" o nouă formă de expresie artistică - dar mai cu seamă in plan tem-atic, asurnlndu-şi dificila
misiune de a realiza o introspecţie in sufletul omului simplu, al cetăţeanului-standard şi nu al omului ieşit din
comun, stratagemă ce asigură de regulă pentru o perioadă efemeră un succes facil.
"Imagini in oglindă", povestire de Răzvan Haritonovici, ne reaminteşte celor ce il cunoaştem mai indea-
proape de preocupările sale extraprofesionale prin maniera vizuală de expunere a unui serios avertisment la
adresa unui conflict mondial vag definit,dar cu urmări dezastruoase. Lucrarea lui Ovidiu Bufnilă se incadrează
in aceeaşi direcţie cu care ne-a obişnuit autorul de mai multă vreme, sensul de evoluţie urmat lndepârtîndu-l,
după unii, din ce in ce mai mult de SF, dar păstrîndu-l in graniţele literaturii.
O menţiune specială pentru Adrian Ionescu. In schiţa "Casa cu etaj din colţul străzii" sint intruchipate nos-
talgiile unor supravieţuitori ai unui război extrem de ciudat - ducind cu gindul spre acele incercări zise de
"război curat" - oameni care nu se pot impăca cu ideea unei schimbări ireversibile intr-o existenţă care sea-
mănă mai mult cu o-simulare, in sfirşit, deşi toate lucrările pubticate in grupajul propus de cenaclul "Clepsi-
dra" merită a fi menţionate intr-un fel sau altul, ne vom mai opri puţin numai asupra schitei .Jncident parţial
color" a lui Vior~1 Mihalcea, care propune o cale şocantă la prima vedere - relaţia directă şi univocă de la
ef~ct la cauză. In definitiv, doreşte să ne lămurească probabil autorul, totu! este relativ.
Incheiem această scurtă prezentare a cenaclului "Clepsidra" prin a mărturisi că nutrim speranţa că acest
drum ascendent parcurs in cei şase ani de existenţă a cenaclului să se prelungească şi in viitor.
IOAN "AlBESCU
- ALMANAH Gi
36
. ANTICIPATIA ~
ALEXANDRU UNGUREANU
BLESTEMUL
Ş putea să fac o culti atent, parcă se aud bătăile - Venim şi cu douăzecişipa-
"A crimă", gîndeşte Tu-'

dose. "Sigur, om ucide-
rea e ceva groazruc,
însă pentru delictul ăsta mi s-ar
decerna un premiu. L-aş merita
unor inimi deranjate din ritmul
lor normal.
- E trei fără treizecişicinci de
secunde, mă! De cîte ori să vă
mai repet că de la pupitrele de
tru de ore mai devreme, şefu"
Ăsta e tot Gavriloiu. Tudose ÎI
invidiază. Este singurul dintre ei
care Îşi permite să se ia în gurâ
cu şeful, fiindcă e muncitor ne·
cu prisosinţă": Examinează chi- comandă vă ridicati 'Ia fix? calificat. Toată ziua şterge de
pul ivit în uşa v~stiarului, o mul- - Pentru cîteva secunde, şefu' praf interiorul calculatoarelor,
ţime de zbîrcituri ce trădează ...încearcă Oncilă să protesteze. dă de mîncare memoriilor orga-
starea de veşnică nemultumire, - Cîteva secunde, da! la. să te notronice şi ce se mai nirne-
ochii întunecaţi, mici şi răi, (stîn- văd, de venit, vii tu, mă, Ia lucru reşte. "Aspiropraful din mînă
gul este o proteză bionică, dar cu cîteva secunde mai devreme? n-au cum să mi-I ia! Totuşi,
se potriveşte leit ca expresie cu Nu vii! Păi ştii ce înseamnă cî- dacă vor să mă dea afară, n-au
dreptul, care e al lui, original), teva secunde lipsă în fiecare zi? decît. Praf găsesc destul şi la
chelia lucind în lumina zilei ce-l "Şeful bagă mîna În buzunar/ cooperativă. Să vedem noi dacă
izbeşte în spate, "măcar de-ar fi Şi scoate minicalculatorul fatal"; un robot}r Înghiti atîtea cîte în-
fost din ceva tare, ca să-i spargă cum fusese ironizat şi în brigada ghit eu ....
capul". O clipă, chiar îşi imagi- artistică a întreprinderii. ,,Acum ar fi momentul", scrîş-
nează portretul tridimensional - Dacă în fiecare zi pleci cu neşte Tudose din dinti. "Ah,
contre jour intitulat "Monştri din zece secunde mai devreme, dacă am fi mai uniti şi mai hotă-
galaxie'" sau, şi mai potrivit, într-un an acumulezi 3 650 de rlţi...''. "Am sări cu totii pe el şi
"Personaje din basme în transfi- secunde, deci mai mult de o l-am lega burduf cu ce-am
gurare modernă - Lupul cel oră, deci În opt ani - o zi În- apuca. Aş face rost de două
Rău"; expus în holul Casei de treagă. sîrme şi le-a~ ~onecta la dulia
Cultură cu o etichetă lipită pe "Cît de timpit poate să fie", becului. Apol... .
soclu. reflectează Tudose. "Dar dumi- Şeful iese. Momentul potrivit
nicile, sereleurile şi sărbătorile a trecut. Tudose oftează, priviri-
PREMIUL 1 legale, plus concediile de du-i cu reproş pe ceilalti, parcă
Pentru desăvirşita plastici tate odihnă, concediile medicale ...", le-ar spune: "De ce n-aţi sărit,
a subiectului strigă revoltat, în adîncul său, măi, cît au fost condiţii?":
- REZERVAT - bineînţeles, căci din gîtlej se Oncilă vine cu o propunere:
aude doar un scîncet anemic. - Dă-I în incubatorul cui 1-0
- Mă Tudose, răcneşte chipul - Iar tu nu eşti singur aici! făcut. Hai, care mergi la o bere,
premiat fără să ştie, voi aveti Sînteţi cinci. Se ambalează şe- că azi muncirăm pe bani?
idee cît e ceasul? fui, păi dacă toti cei cinci mii de Ezită Tudose. Parcă ar bea
- E trei, şefu'? Vocea lui Tu- salariati ai Întreprinderii ar pleca ceva, dar nu bere şi nu cu cei-
dose tremură, dacă şeful în- mai devreme cu zece secunde, lalti. "Am' să beau singur", Î
treabă, înseamnă că, de fapt, nu ştii ce s-ar întîmpla? (pauză de duşmănie. Clampă mă fac,
e trei, însă curaj să-şi privească calcul). Este ca şi cum voi lipsiţi, mama ei de viaţă!"
ceasul electronic de la mînă, o iar restul pleacă la fix. Din nebăgare de seamă îşi
bijuterie ultramodernă cu televi- - Păi aşa să facem, tovarăşu' trînteşte uşa dulapului peste de-
zor, radio, telefon, calculator şi şef!, îi scapă lui Gavriloiu. getele mîinii drepte. Iniură cum-
sirenă, nu are. Mai degrabă se Exact o remarcă de acest gen plit. "N-ar scoate şeful un bec
uită la figurile speriate ale colegi- îi lipsea şefului ca să turbeze. de la magazie nici dacă ... E frică
lor. In vestiar e cam întuneric, - Faceti mişto de mine În zi să treacă pe la electrice, că
s-a ars becul În tura de noapte, de salariu! Ei iasă, că vă ard eu acolo e aia a lui Scurtu, pe care
iar robotul lor de întreţinere are cîte douăzeci la sută. Şi de mîi- a încercat el să o inghesuie".
dispozitie de la director să nu ne ... toti să veniţi la lucru cu un Zîmbeşte, aducîndu-şi aminte re-
pună altul pînă nu se găseşte un sfert de oră mai devreme ... plica femeii: "Şăzi ghinişor.
vinovat. Adevărul e că, în ob- Aveti timp să vă gînditi pînă . domnu' şăl, că io mi-s arde-
scuritatea în care abia reuşeşte atunci. Cui nu-i place munca să leancă născută În cosmos, n
să se îmbrace, mai mult pe ghi- ne spună! Aici nu avem nevoie prea am conştiintă şi poate-ti
cite, nu se poate vedea spaima de trîntori. Imediat oferim trans- dau cu ceva la cap".
pe chipul nimănui, însă dacă as- ferul sau lichidarea. Tudose iese În curte suqin
~ALMANAH
~ ANTICIPAŢIA
37
du-şi degetele. Firul gÎoourilor Întreprindere": cunde lungi În care elicopterul
sale se deşiră Înainte. Ar vrea să li recomandase tranchilizante, pierde din înălţime. Atinge solul
nu se mai gîndească la nimic, odihnă şi conflicte În aer liber. foarte aproape de locul unde şo-
măcar o jumătate de oră să facă Tudose reflectase ulterior dacă seaua Întreprinderii face un cot
pauză, dar nu poate. ..Parcă n-ar fi bine să-şi bată nevasta, spre oraş. Se dă peste cap. Pa-
n-aş fi nor;:mal,mă obsedează dar nu se putuse hotărî să ia Iele elicii se fring. Carlinga pare
prea mult. Injur, nu sînt atent la această iniţiativă, nu era de loc În Întregime cuprinsă de flăcări.
ce se Întîmplă În jurul meu, am sigur că ar fi ieşit Învingăţor. in aceste momente dramatice,
coşmaruri ... Ce naiba să fac, ce
naiba să rnai fac... Ia psihanalist
am fost...":
•
- Ce faci mă, dai peste mine?
inima lui Tudose aproape că a
uitat să mai bată. -
- Doamne, ce-am făcut? în-
•
Psihanalistul Întreprinderii, un
Cufundat În amintiri, Tudose
făcuse o nouă gafă, îl izbise pe
şeful său În umăr, pentru că nu
gaimă el terifiat. L-am ucis cu
blestemul meu! Continuă în
robot tînăr, Încă nerodat, se băgase de seamă că îl ajunsese gÎoo: ••0, Doamne, nu trebuia...
purtase foarte amabil. n invitase din urmă. Acesta se Îndrepta Poate că nu era chiar aşa de
să se lungească În patul ergono- către platforma de lansare, avîn- rău. Ce dacă ne mai sancţiona
mic şi apoi apăsase pe un bu- du-I lîngă el pe dispecerul de la din cînd În cînd... doar n-o făcea
ton, cornandlrd Întunecarea fe- schimbul 1, căruia, de altfel, i se În fiecare lună. Şi ce dacă n-a
restrelor. Cu un ton calm, odih- şi plînse prompt. pus bec în vestiar... Sectia noas-
nitor, l-a rugat să-i povestească - Uite aşa Îmi face toată ziua, tră este fruntaşă la economisi-
toate necazurile sale, fără să tovarăşe dispecer. Tot timpul rea energiei... Unii au luat şi
omită nimic, faptul că era un
mecanism îi pennitea să aibă
multă răbdare.
-°
este distrat, neatent...
fi Îndrăgostit săracu', În-
cearcă dispecerul o explicaţie.
premiu. E drept că ăia erau pro-
tejaţii lui, dar ce, era mai bine
dacă nu lua nimeni?".
Lungit comod pe pat, în Întu- - Ce îndrăgostit, tovarăşu' Cineva strigă:
neric, Tudose resimţise putemic
efectele chefului tras în seara dispecer, că e însurat! Dacă s-a - Uite că a scăpat!
precedentă cu nişte prieteni, luat cu alta, eu nu-I mai ţin la • intr-adevăr, uşa carlingii se
trăgea a somn.. Făcuse un efort mine, familia e sfîntă... deschide. Deşi distanţa pînă la
cumplit să rămînă treaz. Mai pe Tudose a luat-o Înainte fără locul prăbuşirii este mare, se
urmă, povestind despre şef, se să-l mai asculte. Ajunse pe plat- distinge silueta şefului, care
înviorase. După ce a isprăvit să formă şi căută să-şi aducă agită un instinctor În mînă; două
îşi verse focul, robotul l-a luat la aminte unde şi-a parcat deltapla- elicoptere se îndreaptă într-a-
Întrebări. Trebuia să dea răs- nul său cu pedale. fluieră a pa- colo pentru a da ajutor. Tudose
punsuri rapide, clare şi scurte, gubă observînd că ploaia de di- izbucneşte disperat În plîns:
mai ales rapide, să nu se gîn- mineaţă i-a udat aripile şi aces- - A scăpat, a scăpat nenoro-
dească deloc. tea încă nu s-au uscat .••Va tre- citull, îngăimă printre sughiţuri.
- Nu, tata nu mă bătea pe
nedrept cînd eram mic.
- N-am avut fraţi mai mari.
trobuz, dacă l-oi mai prinde.
. să mă îniure lumea.".
°
bui să mă Înghesui cu el În elec- Dispecerul se apropie de el şi
îi cuprinde umerii cu mîna
dreaptă.
- Invăţam bine, n-am fost ne- lgnorîndu-l, şeful trece pe - Hai, linişteşte-te a scăpat,
dreptăţit de profesori.
- Mi-e frică de orice fel .de lîngă el şi se urcă grăbit în eli- n-are rost să te consumi, a scă-
reptile. copterul său portocaliu, deco- pat întreg.
- Am fost pe Lună, Într-o ex- lînd smucit. Dă un ocol pe dea- - intreg?, întreabă .Tudose şi
cursie a B.T.T.-ului, beneficiind supra lui Tudose, ocazie cu ca- plînge. .
de reducere 35%. re-i murdăreşte haina cu cîţiva - intreg, n-are nici măcar o
- Am relaţii sexuale nonnale . stropi de ulei picuraţi de sus, zgîrietură, iar elicopterul e asi-
cu soţia mea. apoi se îndreaptă spre oraş. gurat la ADAS!
- Vecinii mei respectă orele Este momentul culminant al Tudose plînge, plînge şi nu se
de odihnă. zilei. Lui Tudose i se pune un mai poate opri.
- De obicei nu Înjur, dar nod în gît, simte că nu are aer şi - Săracul băiatl, spune dispe-
mi-am pierdut obiceiul. ameţeşte, Blestemă, punînd În cerul cuiva de lîngă el. S-i1şocat
După aceea, robotul coman- cuvinte o ură teribilă: văzînd nenorocirea care era să
dase iluminarea ferestrelor şi ÎI - N-ai mai ajunge pînă la co- se Întîmple. Să vă mai aud spu-
rugase să se ridice, ceea ce el tul şoselei! nînd că oamenii lui nu-l iubesc,
făcuse cu părere de rău. I-a ţi- în acelaşi moment se aude nu sînt ataşaţi de el... Priveş-
nut o teorie despre nonnalitatea zgomotul produs de o explozie. te-!...!!!
excesivă a existentei sale.
- ••Duceti o viaţă mult prea Toţi cei de pe platformă ·Îşi În- Cu ochii înotînd În lacrimi,
normală În afara serviciului şi de dreaptă instinctiv privirile către Tudose vede ultimul electrobuz
aceea vă căutaţi conflicte la lo- oraş. Din coada elicopterului plecînd, iar clţiva oameni tot
cui de muncă. Dacă ati avea ne- portocaliu al şefului iese o mai Încearcă să-I liniştească:
cazuri acasă, cu nevasta, de trîmbă groasă de fum. flăcări - Haide mă, nu mai plînge, a
exemplu, v-ar fi mult mai uşor la gălbui mîngîie carlinga. trec se- scăpat!
ALMANAH ~~
38 ANnell'ATIA ~
un pic din şocul iniţial. "Daca
nu stau prea mult, poate scă-
păm. Sau, poate îl vede pe Ma-
rele Poet şi face un infarct. Sau
RENASTEREA POEWlUI· fac ~~ unul. Eh, ce-o fi, o fi.

tu-!...
- Mîndria noastră, cel mai
puternic reactor genetic din
această parte' a ţării. Informatia
genetică este stocată în memori-
ile organotronice din sala alătu-
eactorul genetic func- mai avu nimic de obiectat. b. rată. Putem sintetiza şi livra ori-
R tiona bine, ceea ce nu se

întimpla chiar totdeauna.
De multe ori, din cauza
parazitilor electrici din atelierul
de sudură, zgomotul de fond ge-
cărcaseră programul şi pe urmă
lecturaseră ziarul. După aceea
au tras pe rînd cîte un pui de
somn. Din cînd în cînd, Tudose
. se deştepta, se uita la monitorul
cînd, orice copie informaţională
după vreun porc- cunoscut, ba
chiar putem livra comenzi exe-
cutate după proiecte originale.
Desigur, copiile au o durată limi-
netic creştea peste nivelul ma- de control, vedea. afişat "SIN- tată de viaţă, douăzecişipatru
xim admisibil şi apăreau p.beratii TEZA NORMALA", mormăia pînă la· patruzecişiopt de ore,
cromozomiale nostime. In tura multumit şi adormea iar. Pe la dar este suficient pentru a se
lui Tudose fusese sintetizat douăsprezece s-au trezit şi au realiza inmultirea lor. ., felul
odată un porc cu masa crejgru- mîncat din nou. Au comentat acesta se asigură o continuă
lui de nouăzecişiopt de kilo- şansele echipelor cin etapa de ameiorare a raselor.
grame, adică avea mai multă duminică şi s-au pomenit că dis- umai tu n-ai fost stocat în
materie cenuşie decît toţi băieţii cutia cam rmcezea Oncilă tră- memorie, eşti soi rău", comenta
din sectie la un loc. Fusese bo- gea iar la somn. Căscă. Tudose în sinea lui.
tezat ,,gînditorul".Astăzi Însă, fi- - Tudose, io mă mai culc pu- - iată, continuă şeful apropi-
indcă şeful este În concediu, tin, că nu-ş' ce dracu' am, mi-e indu-se de hubloul reactorului şi
băieţii de la sudură au lăsat-o şi somn! chiorîndu-se Înăuntru, chiar în
ei mai moale. Tudose şi-a co- - Iti zic eu, bă, e prea linişte! acest moment un exemplar
rupt colegul Încă de la intrarea Oncilă dădu din cap, aşa e splendid se află în faza finală de
în schimb. Tudose, tu le ştii pe toate ca un sinteză.
- Oncilă, hai bă să facem şi om mare, şi Îşi rezemă creierul - Ce rasă este? vru să ştie
noi un ciubuc. de pupitru, Tocmai în clipa reporterul. .
Oncilă n-ar zice nu, dar expe- aceea, trose, universul se rupse - MP 19 - îl lămuri cu glas
rienta l-a invătat să fie prudent. în două, de parcă Oncilă ar fi cavernos Tudose.
~ Cîini nu mai sintetizez că apăsat din greşeală pe tastatură, - Asta Înseamnă Marele Porc
muşcă! Are Gavriloiu un pro- declanşînd o adevărată calami- 19, improviză şeful cu nonşa-
gram pentru curcani extra. tate. Se auzi vocea şefului. lanţă. O rasă neozeelandeză de
Dacă te inţelegi cu eL.. - Poftiti, tovarăşu' reporter, înaltă productivitate.
Tudose însă nu umblă cu flea- poftiti, după dumneavoastră. Oncilă nu se Iasă nici el.
cun. Dorinta lui este de a sinte- Atit mai apucă Tudose, să - Şi e foarte inteligent!
tiza o copie informaţională a dea alarma. - E mai inteligent ca tine, On-
Marelui Poet, pentru a o pre- - Şefu'! Eiectează, Oncilă! cilă, hă, hă - crezu şeful că e
zenta la simpozionul literar de la Oncilă sări În picioare buimă- momentul pentru a face un spi-
casa de cultură. cit. rit. •
- Te umflu de băutură - ape- - Ce, ce să ejectez, mă?! - In orice caz, are mai multă
lase el la argumentul forte. Să, "Prea tîrziu, Îşi spuse Tudose sensibilitate ca noi toti - scăpă
tu nu-ti dai seama, o să intri în strîngînd mîna moale şi grăsuţă şi Tudose o remarcă pe care nu
istoria omenirii, dacă merge, o a reporterului, aşa m-a făcut o înţelese nimeni.
să reconstituim pe altii şi mai mama pe mine, fără noroc". Şeful se grăbea. Privi la ceas.
celebri... Eminescu mă... - Da' de ce sînteţi aşa de pa- - Cred că e cam gata. De alt-
Şi Oncilă dăduse înţelegător lid, tovarăşe Tudose? nu are de fel, pe ăsta o să-I gătim pentru
din cap, Eminescu, da, da, o să lucru să întrebe reporterul. tovarăşul reporter, aşa că nu
le arătăm noi lor, mai ia d'aci un - Din cauza concentrării În prea are importanţă.
sanviş cu magiun, da' mai întîi muncă - se băgă pe fir Oncilă ,,Acum e acum"; suspină Tu-
Creangă, l-aş pune să le poves- pentru a evita un răspuns de ge- , dose şi îşi face cruce cu limba în
• tească la ăia mici capra cu trei nul "ca să se mire candela şi ar- cerul gurii. Şeful comandă ejec-
iezi în original, Eminescu le tre- hanghelii..." din partea colegului tarea produsului de sinteză.
buie mai tîrziu, cînd or merge la său. Ştiri, nu e uşor să urmă- Ventilatoarele îşi reduc treptat
şcoală... Auzi, da' cum îl scoa- reşti fiecare fază a sintezei. Noi, turatia, pînă se opresc de tol.
tem pe poartă? aici... Pîîîst-jurn,face o trapă şi Marele
Tudose îl Iămurise că Marele - lasă, Oncilă, că tovarăşul Poet este aruncat direct în
Poet fusese un geniu precoce, reporter vrea explicatii compe- cuşca pentru produse finite. E
umblase pe picioarele lui încă de tente, i-o reteză scurt şeful. As- complet gol şi tine ochii închişi,
la vîrsta de opt luni. Oncilă nu cultîndu-I, Tudose îşi mai reveni spre deosebire de toti cei de
C~~
~
AlMAr-IAH
ANTICIPAT IA
39
fată. urmă, din nou la fotografie. se discută!
- Mi-e rău, afirmă şeful, şi, - Fugi bă de aici, ăsta nu e - Aha, se bucură gîndacul, ce
într-adevăr, poate fi crezut, s-a Marele Poet, tu ţi-ai deghizat mult mi-au plăcut mie misiunile
albit la fată, îi tremură buzele .. vreun amic şi vrei să faci mişto de spionaj. Incă de mic trăgeam
Se apropie de gratii, îşi intro- de noi.; Umbli cu cioara vop- cu antenele şi raportam ...
duce mîna cu prudentă, nu . sită, Tudose! - Gura, fii atent, inamicul as-
cumva să fie muşcat, şi îl zgiltlie - Aşa mă ştii tu pe mine? Tu- cultă şi e iute de mînă. Dacă nu
uşor pe Marele Poet. dose dădea de înţeles că se sim- eşti atent te face afiş.
- Alo, băi nene, ce cauti în tea jicnit de neîncrederea celui- - Se poate, nene Tudose, la
reactor? lalj. Verifică-I, na! noi, la gÎndaci, am făcut armata
Marele Poet deschide din nou Indrumătorul se apropie de Într-o unitate de comando!
ochii după o sută cincizecişitrei Marele Poet, se strîmbă urît la Tudose urmări o vreme
de ani de la naşterea sa, cască, el şi apoi Îi testă autenticitatea gÎndacul, strecurîndu-se cu abili-
se întinde, apoi se ridică În şe- trăqindu-l de plete. Marele Poet tate printre degetele mesenilor,
zut. Se uită cîteva clipe la fiin- rămase impasibil, numai lacri- apoi îşi concentră atentia asupra
tele palide ce alcătuiesc un grup mile apărute În colturile ochilor discuţiilor.
statuar de coşmar dincolo de dovedeau că proba nu Îi făcuse - Are nici mai mult, nici mai
gratii, cască iar şi se culcă la o deosebită plăcere. puţin decît o sută cinsprezece
loc. Dintre toti, singurul care În- - Şi sigur nu vorbeşte, nici ani (rîsete admirative În sală).
telege este Tudose. Marele Poet dacă Îi trag o scatoalcă? mai vru Să-i dorim multi ani fericiti, in-
credea, probabil, că are un vis să ştie îndrumătorul. demnă instructorul publicul, şi
urît. Inchizînd ochii, voia, de - Nu vorbeşte nici aşa, dar să-/- rugăm să ne povesteasca
fapt, să se trezească. poate Îţi trage şi el una, am zis prima lui întîlnire cu Marele
- E un porc ciudat, o rasă că e mut nu şi paralizat! Ştii, s-a Poet.
neozeelandeză ..., bîiguie şeful şi băgat şeful pe fir tocmai În faza - Ce vreţi taică de la mine?
leşină În braţele lui Oncilă. finală a _sintezei, a fost scandal Întrebă nedumerit veteranul.
•
- Ce naiba, băi Tudose, la
mare ...
- Amănuntele tehnice nu mă
interesează. Nu-I poţi depana?
- Să ne povesteşti despre
Marele Poet, rnoşule!
- Aha.. eeee, prima mea în-
ora asta se vine? Bine că n-ai Tudose c1ătină din cap că nu. tîlnire cu el... apoi aveam vreo
ajuns mîine dimineaţă. Aşteaptă - Problema e serioasă, ştii, treisprezece... ba nu, aveam
tovarăşii de o jumătate de oră. tovarăşul... şi aici făcu un semn cam patru ani.. ce vremuri ...
Unde e Marele Poet? cu degetul mare îndreptat spre Marele Poet trebuie să fi avut şi
- Ăsta e! Şi Tudose făcu un tavanul biroului, şi-a exprimat el cam douăşopt... sau treişopt,
pas lateral pentru a-I scoate mai indicatiile cum că ar fi bine să iaca nu mai pot să-mi aduc
bine În evidentă pe tipul de lîreă spună şi el ceva... mobilizator. .. aminte ... Era Într-o primăvară şi
el. Privind la individul indicat, un Tudose ridică din umeri, asta el trecea beat pe strada noastră,
tînăr cu mustaţă şi plete, îmbră- e, ce să-i faci. c1ătinîndu-se_.. Copiii alergau în
cat dubios, cu un aer exaltat şi - Bine bă, asta-i marfa, cu urma lui şi strigau: .Poete, po-
paroxistic, de drogat, Îndrumă- asta defilăm! Lasă-1 aici, că-1 bag ete, eşti beat ca un sticlete".
torul casei de cultură abordase În cabina actorilor, să-l mai În- M-aş fi dus şi eu cu ei, dar tata
o mină dispretuitoare. frumuseţăm un pic, e cam jan- mi-a tras una după ceafă şi mi-a
- Tu eşti, bă, Marele Poet? ghinos, mÎnc-a-l-ar - tata. Tu spus: "Tu vezi-ţi de carte, că
Marele Poet nu răspunse. . du-te. altfel o să ajungi ca el"...
- Ce-ai mă de nu vorbeşti? Şi
întorc lndu-se către Tudoşe,
simti nevoia unei confirmări. In-
•
Tudose privi prudent În lungul
- Am o propunere, strigă Po-
etul Local, pentru a crea o di-
versiune. Avem În oraş un liceu
telege româneşte, nu? Parcă mesei festive, Întinsă pe toată unde a Învăţat Marele Poet şi
acum o sută şi de ani, tot cam lungimea scenei. La extremita- care ii poartă numele. Avem, de
aşa se vorbea? Nu? tea cealaltă, şeful şuşotea cu un asemenea, o stradă botezată cu
- Deosebirile sînt neimpor- personaj important. Tudose nu numele Marelui Poet, dar eu
tante, întelege, fireşte, ce-i spui, reţinuse exact cine şi de unde cred că tot nu e destul. Cred,
dar nu poate vorbi. E mut - îl era individul. Scoase din buzu- ar fi potrivit ca şi ştrandul nos-
lămuri Tudose. nar cutiuta cu medicamente, o tru, atît de drag tuturora, să ii
- Mut, mă? Păi parcă nu fu- deschise pe furiş sub masă, apoi poarte numele. Şi fie ca atunci
sese vorba de Blaga... luă gÎndacul dinăuntru pe vîrful cînd oamenii vor mînca mici,
- Nu e Blaga, e Marele Poet degetului şi Îi dădu instrucţiuni sau vor bea bere, să Îşi aducă
la vîrsta de douăzeci şi opt de cu voce scăzută. aminte măcar o clipă de nostal-
ani, uite, fii atent aici. - Gîndăcel, am o misiune giile Marelui Poet, care, în con-
Tudose extrase din buzunarul foarte importantă pentru tine. diţiile vitrege ale unei ierni deo
interior al pardesiului binecunos- - Ordonati, bădie, se adresă sebit de aspre, privea rîul atît de
cuta monografie a Marelui Poet, gîndacul, respectuos ca Întot- sensibil.
deschizînd-o la sfîrşit, unde se deauna. Murmure confuze în rîndurile
găseau cîteva poze. Indrumăto- - Ocupi o pozitie avantajoasă publicului din sală. Unii tineri as-
rul privi atent la fotografia indi- lîngă al doilea. tip din partea cultă muzică la casetofoane cu
cată, apoi la Marele Poet şi, pe opusă a mesei! Imi comuni ci ce căşti. Se leagănă în ritmul melo-
ALMANAH ~~
40 ANTICIPAŢIA ~
diilor de parcă ar fi de acord. . tru a multumi tuturor factorilor voştri cu tot, că mi-ati speriat
Femeia de serviciu exclamă din de răspundere care ne-au ajutat copila ...
culise, suficient de tare pentru a la confecţionarea Marelui Poet, - Să vă povestesc ceva
fi auzită de pe scenă: "Dracu' să În mod deosebit conducerii În- avant la tettre, începe istoricul
vă ia cu poetii voştri cu tot... treprinderii. Pentru noi este' o literar. Anul trecut, În vară, stră-
Alo, mai ţine mult, că io am realizare tehnică deosebită, iar băteam cîmpiile ţării împreună
treabă acasă ...": Unii cetăţeni reuşita ne stimulează ... Am sin- cu unul din marii noştri proza-
respectabili din sală insinuează tetizat porci pentru reproducere tori, pasionat culegător de fol-
că Poetul Local ar fi primit şperţ În greutate de pînă la cinci sute c1or, cînd, Într-o seară, ni s-a
(un cuvînt cam tare, poate, de kilograme, iată, azi dăm În stricat maşina în apropierea sa-
mită, ciubuc, mici atentii, În fine, folosinţă un obiectiv atît de tului Chitişani. Fiind tîrziu, am
să nu ne Încurcăm În cuvinte) complex ca Marele Poet şi, pro- abandonat-o şi ne-am gindit să
din partea conducerii ştrandului, babil În curînd, vom aborda şi apelăm la celebra ospitalitate ro-
cu care se are foarte bine. execuţia unor animale mult mai mânească, bătînd la poarta pri-
- Vă multumesc, exclamă en- productive ... mei case din sat. Aflînd cine sin-
tuziasmat Poetul Local, ştiam că Soţia unui director, aşezată În tem, gazda a căzut în extaz.
veţi- fi de acord cu propunerea ... primul rînd, se adresează dis- Nici n-a vrut să ne primească,
Sînt fericit să fiu contemporan cret vecinei din dreapta: motivînd că nu are conditii sufi-
cu voi pe lungimea de undă a - Cred că ar fi destul de -exci- cient de bune pentru noi, dar
sensibilitătii, sînteţi teribili, sîn- tant să avem şi noi un poet din am insistat. Noaptea, tirziu, mî-
teti publicul meu cel mai iubit... ăsta, l-am putea obişnui să facă naţi de o stare de efervescenţă
- Stai jos, îl Întrerupe brutal unele treburi prin casă. Sau spirituală care ne dădea pur şi
instructorul. Poetul Local se poate un cîine Dingo ar fi mai simplu mîncări mi, şi nu de pu-
simte oarecum jignit. _ nimerit... Dacă ai şti ce mult rici, cum au pretins unii rău voi-
- De ce mă intrerupeţi cînd mi-am dorit unul..; tori, am pornit să căutăm re-
comunic -atît de total cu pu- Intrebări strigate de sus, de la licve ale creaţiei populare auten-
blicul? galerie: tice prin podul casei. imagina-
- Eşti beat, de aia! - Poeţii Îi faceţi tot pentru re- ţi-vă bulversarea noastră cînd,
- Eu? Beat?! (strigînd tare că- producere? Gesturi obscene. într-un cufăr superb omamentat
tre sală). Nu-i aşa că e o brută? Tudose Îşi acoperă ochii cu cu motive florale specifice zonei
şi arată cu mîna către instruc- mîinile. Cineva îl consolează: respective, am găsit un caiet
tor. Trei membri ai cercurilor "Parcă ştiu ăştia din sală ce mo- scris de mîna Marelui Poet, şi
tehnico-aplicative din casa de ment emotionant este aniversa- nu de un oarecare elev cu mîna
cultură îl ajută prompt pe Poetul rea a o sută cincizeci şi ceva de dreaptă degerată, aşa cum au
Local să părăsească scena prin ani de la moartea Marelui pretins unii rău voitori. Nu mă
culise. Rîsete În sală. Urmează Poet..". Tudose Îi atrage atentia puteam înşela, deoarece mai vă-
momentul surpriză al simpozio- că nu aniversează moartea, ci zusem la British Museum un
nului literar. Este ridicată cor- naşterea, iar individul trece caiet autentificat al Marelui
tina din spatele mesei prezidiu- brusc in extrema cealaltă: "Ar Poet, un caiet de geografie da-
lui. Pe un soclu Înalt se poate trebui interzise experienţele as- tind din perioada de mari acu-
vedea o formă umanoidă, Înve- tea, invaţătineretul la prostii". mulări. Exemplarul descoperit
lită În catifea galbenă. După o Indrurnătorul trece uşor peste de mine este deosebit de valo-
scurtă prezentare, menită să acest moment psihologic dificil. ros, deoarece conţine unele gre-
sporească curiozitatea publicu- Cu voce scăzută: şeli de ortografie şi sintaxă care
lui, un personaj important trage - Lăsa ti, tovarăşul preşe- ulterior au devenit norme, ale
de un şnur. Uimire aproape to- dinte, că am trecut eu prin al- limbii literare. Avem astfel do-
tală. Sus, pe soclu, Marele Poet, tele, şi mai şi! Dacă ati şti ce-am vada unei geniale precocită ti de
Îmbrăcat În frac şi tuns Îngrijit, păţit cînd am umblat cu coope- la care mai tinerele generatii nu
un pic adus din umeri, clipeşte rativizarea pe Marte... (apoi pot decît să se inspire fertil. Alte
nedumerit din pleoape În timp tare, către sală). Are cuvîntul bi- amănunte nu vreau să vă mai
ce zîmbeşte stînjenit către sală. necunoscutul istoric literar al redau, Îl:! curînd va apărea cartea
Tudose ia initiativa de a-I ajuta vistei noastre locale. mea "In căutarea sublimului", ce
să se dea jos. Marele Poet este Acesta se ridică În picioare. contine relatarea pe larg a ceea
poftit la masa prezidiului. Un Tuşeşte, aşteptînd să se facă lice s-a Întîmplat. Nu uitati, să ce-
eminent om de cultură locală, nişte. O fetiţă de patru ani tipă reti În librării cartea "In căuta-
explică: din rîndul al zecelea: rea sublimului", o lectură foarte
- După aproape o sută cinci- - Urttule, ptiu ce urît eşti! interesantă şi instructivă, pentru
zeci de ani, Marele Poet revine Apoi, speriată de ceea ce a toate vîrstele!
printre noi, la fel de tînăr şi de făcut, Începe să plÎngă_ Indrumătorul cultural se ridica
viguros ca În tinerete, datorită - Vreau la mama, urlă în fi- în picioare, consultîndu-se din
irdrăzneţei realizări ale unui co- nal. priviri cu cei din jurul său.
lectiv strîns unit de oameni ai O femeie se ridică în picioare - Manifestarea culturală, de
muncii de la Întreprinderea ... şi trage de ea spre marginea rîn- dicată aniversării a o sută cinci
la cuvîntul şeful: dului. Fetiţa se împotriveşte. Fe- zecişitrei de ani de la naşterea
- Profit de ocazia de a mă meia blesteamă cu năduf: Marelui Poet, se încheie aici. In
afla În fata dumneavoastră pen- - 'Rati ai dracului cu poeţii .nurnele meu personal Şi al publi
~ALMANAH
~ ANTICIPATIA _
41
eului, doresc să multumesc dis- Ce să faci tu cu el? II voi folosi poţi scrie! Ţine creionul ăs
tinşilor oaspeţi care ne-au ono- pentru reproduce re! Ne vom uite şi o bucată de hîrtie. Num
rat cu prezenta lor şi Marelui plimba şi vom ameliora starea eu mi-am adus aminte de star
Poet, sintetizat cu această oca- primordială a poeziei! Tudose şi primordială a unui poet! Mare
zie. Vă multumesc pentru aten- instructorul plecaseră cu senti- Poet stătuse o vreme pe g
ţie, şi îmi exprim speranţa că . mentul cuiva care abandonează duri, ca şi cum n-ar fi ştiut ce
iniţiativele de acest gen nu se un căteluş într-o pădure. Ţi-e poate face cu uneltele ce i le
vor opri aici, poate vom avea în frig, îl întrebase Poeta pe cel ră- sese în fată, apoi, În sfîrşit;:op
mijlocul nostru şi alţi st:riitori mas, să-ti dau geaca mea? Ma- ruse că are o idee. După ce
dispăruţi. "Din aceste întîlniri în- rele Poet clătinase din cap a ne- sese o vreme capătul creionulu
tre prezent şi trecut, viitorul nu gaţie, Era evident că totuşi se scrisese ceva, îi întinsese !:.t
poate. fi decît îmbogăţit în sen- zgribulea. Sînt nişte răi, îi bîrfise .şi se ridicase în picioare. Ii
suri. Incă o dată vă multumesc ea pe toti cei absenţi, adică res- cuse semn cu mîna să rămî
peptru atenţie. tul omenirii. Apoi îl dorise un pe loc şi începuse coborîşul
In încheiere, un mic anunt: pic, numai un pic. Mă cheamă tre umbrele întunecate ale
Din motive obiective nu vă carnea trupului t.ău şi mierea goanelor din vale. La un m
mai putem da filmul artistic buzelor, şoptise. Pe urmă se ment dat, l-a pierdut din veder
de lung metraj promis, dar gîndise la sensul propriu al cu- Poeta şi-a aprins o ţigară. Li
puteţi urmări1ilmui "Unde vintelor şi îi venise să rîdă. Zirn- mina ei s-a chinuit şi a descifr
nu-i cap, vai de picioare", un bise şi el. • notaţia Marelui, Poet. IN V
impresionant avertisment pe n
strînse de brat. Ii zîmbise ei CA O APA, MA ŞCURG PRI
teme rutiere. Şi tncs ceva, sau nopţii? Se opriseră pe cul- TRE PIETR_E, MA AŞTEAPT
numai pentru responsabilii de mea dealului, deasupra triajului CHIPUL TAU LA UMAN.
grupuri, prezenţa se face de vagoane. I-a cîntat toate cîn- ce ţipase ea către vale. Jos,
obligatoriu şi la ieşire, iar tecele vechi pe care şi le-a putut. triai, şuierul unui mărfar i-a r
miine se predă la intreprin- aduce aminte, închipuindu-şi că puns ca o pasăre tulbure a no
deri. i-ar face lui plăcere. Pe urmă îi ţii. -
•
Eşti un Mare Poet rnicut
venise ideea. Tu nu poti, dar
j-
Desen de G. A·
spune poeta în întuneric. lşi
aduce aminte că Marele Poet nu
a putut fi cazat la hotel din
cauza lipsei buletinului de identi-
tate. Arăta şi dubios, era drept!
Aş putea să ţi-l bag în magazie,
explicase instructorul, dar am
acolo unele obiecte de inventar
pentru care răspund cu capul.
Dacă dispare ceva sau, doamne
fereşte, izbucneşte un incen-
diu?! Mai are doar cîteva ore de
trăit, insistase Tudose. Da, da'
el nu ştie asta! De fapt, ar tre-
bui să-i spună cineva! Bă, îl zgîl-
ţiise instructorul pe Marele
Poet, trăgîndu-1 de mînecă, ai să
mori, mai ai putin şi gata! Ma-
rele Poet zîmbise. Cam trist,
dar zîmbise. Zîmbise după apro-
ximativ o sută de ani de la dece-
sul său. Perspectiva mortii nu i
se părea veridică sau, dimpo-
trivă, îl ademenea foarte mult?
Greu de tras o concluzie. Mu-
tule, îl grafulase instructorul,
dracu' a mai văzut poet mut, Is-
toria literaturii ne învaţă că, în
general, ăştia vorbesc prea
mult. Eu mă spăl pe mîini. A
fost ideea ta, ia-l acasă la tine,
Tudose. Tudose ridicase din
umeri. Iar îmi aduci toţi beţivii
culeşi de pe drumuri, of, T u-
dose, cînd o să te faci şi tu om?
I-ar fi interogat nevastă-sa. Lăsa-
ţi-mi-I mie, solicitase Poeta. Ţie?
ALMANAH ~
42 ANTICIPATIA ~
oarecare.
Aurel-omul în stare să bea
ceea ce rămînea pe fundul paha-
relor altora, să chinuie şi să se
LI LlSRĂ
strîmbe, imitind vag artişti cu-
MOARTEA noscuti, să se îmbete clampă şi

să adoarmă În picioare, fără să
se ţină de nimic.
Aurel-soţul, iubitul, amantul,
atît de rîvnit, pentru că, deşi nu
era În stare să poată oferi
aproape nimic unei femei, era în
murit Lişită. Vestea Începe să circule ca
A Femeia cu privire de
şoarece coborîse din
aerobuzul de prînz În
faţa Întreprinderii, anume ca să
sîngele, prin venele tuturor. Se
strecoară prin birouri, prin ma-
gazii, pătrunde cu electrocarul
În cîteva sectii, căIătoreşte cu
'stare să nici nu ceară ceva.
Aurel D.Uşiţă-poetul, CÎntăre-
ţul, filozoful, care murmura tai-
nele acestei lumi Într-o limbă
doar de el cunoscută, pierdută
arunce vestea cea tristă prin fe- poşta magnetică, deşi e interzis, pentru totdeauna.
restruica de la ghişeul .Jnforma- se insinuează chiar şi În reţeaua
tii". Temindu-se că s-ar putea
naşte confuzii, adaugă: Bărba-
de transmisiuni de date, astfel
Încît computerul directorului co-
•
În ziua comunicării decesului
tu-miu. Apoi se uită la practi- mercial decise că e oportun să la întreprindere, Tudose zăbovi
canta care tine locul robotului strîngă preventiv informatii des- cam mult la restaurantul "Fami-
titular şi îşi face socoteala că ar pre Lişiţă.• lia Noastră", considerînd că ast-
fi bine să plîngă puţin, pentru a AFLA CA A MURIT; fel îşi Îndeplineşte Q importantă
face vestea mai convingătoare. "Uşiţă - muncitor poline- obligatie conjugală. lmpreună cu
- Ce-ai zis? ţipă fata din spa- calificat, angajat al intrepri~- nişte colegi, Îşi Înecă durerea
tele geamului, fiindcă Înăuntru derii de la înfiinţare, reparti- pricinuită de moartea lui Aurică
volumul difuzorului atinge maxi- zat la secţia Depanări opera- Într-o importantă cantitate de
mul posibil. • ti ve ale sistemelor de calcul", rachiu de mere.
- A murit Lişiţă, repetă fe- "Uşiţă D. Aurel -~Iigo- - Vedeti, băi, simti nevoia
meia docil. fren, absolvent al şcolii medii Oncilă să le dez ••ăluie, ce ti-e
- Da' zbiară mai tare, toanta pentru copii handicapaţi, că- viata omului, azi eşti, mîine iar
dracului, că nu se aude! sătorit, şapte copii, cerere de eşti, iar poimiine eşti mort şi nici
Practicanta răsuceşte butonul locuinţă nr. 214, pe lecul 815! măcar calculatorul de la tele-
difuzorului cu un gest nervos. rude in străinătate nu are ŞI foane nu-şi mai aduce aminte de
- A murit Lişiţăăăăăăl urlă fe- nici nu intreţine relaţii. tine. Ajuns aici, făcu o pauză
meia În faţa ghişeului. Lişiţă Dumitru Aurel - coefi- pentru a se reculege şi a sorbi
- Care Uşiţă?? cient de inteligenţă QI-1" .. din pahar, .apoi Începu să îngÎne
- Llşită.; bărbatu-miu. ,,Aurică Măturică" - bufonul cu jale, iar ceilalti fredonară cu
- Unde lucra? tuturor, omul dispus ca pentru el În surdină: Unde-i ata mai
- La depanare. o sumă derizorie de bani să se subtirel Se rupe În două fire./
- Ce profesie? ducă pînă la cantină să cumpere Unul să i-I dati măicuţii.,' Şi altul
- Necalificat. ţigări sau alte mărunţişuri, să să i-I daţi drăguţei/.
- Aha, depanator cu mătura. facă tumbe pe drumul de întoar- Şeful Îşi şterse o lacrimă din
Bine, du-te acasă. cere şi să Încaseze scatoalce În coada ochiului. "Ce e al lui, e al
- Acasă? Femeia priveşte deloc de recompensa promisă. lui, Îşi spuse Tudose, cu mortii
zorientată În jur. Ce să fac Cine din întreprindere nu s-a se poartă Întotdeauna frumos,
acasă?! amuzat măcar o dată de rînjetul plin de simtire. Subordonatii lui
- Să joci cipi-sachi pe televi- său timpjoferit ca răspuns la in- pot fi siguri că dacă dau ortul
zor! discreţiile despre viata sa sexu- popii se vor bucura de toată
Acest Îndemn răutăcios o blo- ală sau aflînd că Lişită, înscris compasiunea şi sprijinul său ma-
chează pe văduva Lişită. Din din greşeală la faza municipală a terial. Cîteodată, Îşi continuă ~
cauza efortului de a se debloca unui concurs de şah, a trecut ideea, tare aş vrea să mor şi eu,
ochii i se fac mari ca pepenii. de prima Înfruntare, cîştigînd măcar un pic, vreo două-trei
Scoate un horcăit agonic şi abia prin neprezentarea adversaru- zile, şi să zică şeful despre
reuşeşte să mai ÎngÎne: lui? Cine nu s-a mirat de şirete- mine; ehei, Tudose, ce băiat
- Bine, dar. .. a ... nia lui primitivă, care îl făcea să bun era ...'"
Se Întoarce cu spatele şi fuge nu refuze din principiu orice - Ehei, oftă şeful, Aurică, ce
către statia aerobuzului. O con- sarcină i s-ar fi dat? Dacă Îi spu- băiat bun era; unde mai găsim
duce Cirpirică, javra aceea sim- neai .Lişiţă, a dat dispozitie şe- noi unul ca el? Cine Îmi aduce
patică, cu domiciliul stabil În ful să te duci şi să remediezi mie iaurtul la ora zece?
faţa portii Întreprinderii, care se avaria la generatorul de termo- La acest capitol, Tase, proas-
hrăneşte cu ce capătă de la oa- suflanţi fisionabili"; Lişiţă răs- păt angajat şi fin al şefului,
meni la intrarea în schimburi. pundea scurt: "Am înţeles, să obiectă plin de tact:
• trăiţi" şi pornea într-o directie - Ei, Iasă naşule, că unde sînt
:.w
~AL.ANAH_
.ANTICIPAŢIA
4
eu n-oi pieri mata de foame! Şi mîini, şuturi În fund ... Cînd mi- chiar acolo, lîngă uşă, dar vînt
observînd că paharul rudei sale mase că domnul burtos de la o celul tăios de noiembrie făce
se golise, îl împlu din nou cu un masă Învecinată îi oferise o ideea nepractică. Bătu cu pum
gest plin de slugărnicie. Tudose floare, la toţi le dădură lacrimile nul În geam .
incepu să scrie cu scobitoarea . de atîta rîs. E adevărat că la .: Dă-mi drumul, rnăi rîşniţă
pe şerveţel toate sinonimele urmă o scrÎntise puţin, ameste- sînt eu, Tudose, mă cunoaşte
pentru lingău pe care le cunoş- cind un charleston aproximativ tot blocul!!
tea. Ajuns la pozitia doispre- cu un french can-can, confunda - Enunţaţi parola de noapte
zece, se blocă. In colţul lui On- pe Charlot cu Chirita, dar asta - Dacă nu-mi dai drumul, s
dă, la celălalt capăt al mesei, fusese o remarcă de intelectual vezi ce Îţi fac eu mîine, pe .lu
cintecul cu ata se deşira În con- pe care nimeni nu voise să o ia mină!
tinuare, părea că are de gînd să În considerare. Tăcere .: Calculatorul nu fu
se stingă, cineva ofta sau îrce- Aurică sorbi se din picioare o sese programat să răspundă l
pea să-i zică altceva, vreunul Îşi binemeritată cinzeacă. ameninţări. Tudose bătu iar Î
. mai aducea aminte o strofă şi - Măi Aurică, insista se Ranţu, uşă.
melodia reinvia: Păi nu e aţă, că cum face oaia? - Dacă mai tulburaţi liniştea
e viaţă! Mai bine aş vinde-o În - Oi, oi, oftase el tinîndu-se chem imediat militia.
piaţă! Să capăt pe ea trei lei.! de nas. Tudose se opri instantaneu.
Să ţi-i dau pe toţi să-i bei.../. - Fă ca trompeta, Aurică, so- "Asta mi-ar mai trebui - cugetă
Brusc, Tudose avusese o re- licitase cineva de la o altă masă. el - să dorm la secţie". Vag
velaţie. ,,Asta e, remarcase plin Şi Aurică Îşi umflase obrajii, parcă Îşi amintea că cineva bă
de extaz, cintecul' nu putuse dind deşteptarea la tot localul. gase În calculator un program
avea atîtea strofe Încît. să dureze In acel moment, un robot trimis pentru recunoaşterea animalelo
o jumătate de oră". In mod side şeful sălii pusese mîna lui ~ casă. lşi drese glasuL
gur, interpreţii de circumstanţă metalică pe umărul lui Aurică, În - Miau, miau, miau.
improvizau. Asista la un adevă- ideea de a-l zvîrli afară din res- Nici o reacţie din partea ca
rat jamesession de folclor orăşe- taurant. Urmase o fugăreală, culatorului.
nesc. Ajunse aici, reflecţiile lui desfăşurată tot În stilul vechilor - Miau, miau, miau.
Tudose fuseseră lntrerupte de o comedii burleşti. Robotul ieşise "Tot nimic, concluzionă Tu
amintire. Fusese acum vreo pînă la urmă pe locul doi, dar dose, probabil miaun prea
două luni. El, Oncilă şi Ranţu, pînă şi şeful de sală Îşi scrintise gros":
băuseră tot la masa aceasta, fălcile de atîta rîs. Fusese o - Mieeeuuuuu, făcu el În fa
cind intrase Lişită. lşi plimbase seară de pomină. sel.
ochii galbeni peste Întreaga sală
şi Îi recunoscuse. Venise lîngă ei
ca să capete ceva de băut,
•
Deoarece, după rachiul de
Continuă În acelaşi- fel tim
de aproximativ cinci minute
adică pînă Începu să răguşească.
- HaÎhÎ, searabu - le dăduse mere, la sfîrşit o dăduseră .pe "Oare n-o fi programat pentru
el salutul său oligofrenic, ln- coniac, Tudose incurcase putin cîini? Ia s-o Încerc şi pe asta"
cheiat cu o rigîitură, drumul spre casă. Ajunse În faţa - Ham, ham.
Rantu se bucurase, aveau cu intrării blocului XL-19, unde Minune, se auzi zăvorul tra
cine se distra. parcă îşi amintea că ar fi locuit, de electromagnet. Tudose Înge
- Bună seara, Aurică, ia zi, putin după ora unu noaptea şi nunchie .în patru labe, Împins
ti-e sete? găsi uşa de la intrare înzăvorttă uşa cu capul şi intră În holu
.- Seteee, tare, tare se- electronic de calculatorul şefului blocului.
teeeeee, declarase Aurică pe un de scară. Clătinîrdu-se şi oftind, - Ham, ham, făcu el recunos
crescendo de sirenă. apăsă pe butonul din dreapta cător, stîrnind ecouri canine p
- Păi ţi-o fi sete, rnăi Aurică, uşii. Se auzi vocea impersonală scară. .
da' băutura costă! a calculatorului: - Linişte, tovarăşe Tudose,
Aurică nu zisese nimic, cît era - Cine sînteţi? Vă rog, identi- se auzi vocea calculatorului. N
el de prost şi tot ştia că băutura ficati-vă. mă faceţi să-mi pară rău că am
costă, dar Îşi ţuguiase buzele a - Sînt Tudose, de la 215. avut milă de starea sănătăţi
tristete. - Cunoaşteţi parola de dumneavoastră mentale.
- lasă, băi Aurică, ştiu că
rî-ai bani, Îţi dăm noi să bei, da'
faci pe Charlot?
noapte?
Tudose scăpase o Înjurătură
printre. buzele tinute destul de
•
- Haide mamă, intră.
Aurică nu se lăsase mult ru- strîns. In spatele ideii cu parola Bătrtna soacră a lui Lişit
gat. Cu un deget plimbat pe sub de noapte vedea parcă figura şe- zîrnbea ademenitor, dezvelin
nas le atrăsese atenţia că poartă fului de scară, un pensionar du-şi gingiile negre şi trei-patru
mustaţă, apoi descrisese cu care se străduia să transforme dinţi gri·petroL Privind la cirpel
mîna un cerc deasupra capu- blocul intr-o cazarmă. negre..,.de praf, atîrna te În semn
lui, simbolizînd pălăria, după - Nu, n-o cunosc. _ de doliu deasupra intrării, Tu
care se sprijinise Într-un baston - Atunci nu sînteţi Tudose, dose ezita. Dinăuntru venea u
imaginar. Imitase grozav de bine de la 215! miros de usturoi prăjit, se auzea
mersul bine cunoscut al lui - Da' cine sînt? muzică şi larmă de petrecere.
Charlie Chaplin, ba chiar impro- - Altcineva. - E doar nişte vecini de-ai lu
vizase un gag cu piedici, mers în O clipă se gîndi să doarmă bietu ginere-miu!
ALMANAH ~~
ANTICIPAŢIA ~
44
ţinu aragazul, încadrat de două condoleanţele alea ..., şi arătă cu criul pe scara blocului. Uşi!ă
dormeze, oalele de mîncare aşe- capul spre sacoşa pe care Tu- arăta nemaipomenit de bine. In
zate pe jos şi un copil rătăcind dose o ţinea stingacj, neştiind calitate de cadavru, dus la o ce-
în patru labe printre ele; nora, o cum să scape de ea. Intr-o clipă remonie atît de pretenţioasă, fu-
pată închisă la culoare, roztrd soacra dispăru într-un vîrtej de sese îmbrăcat într-un superb
grăbită carnea de pe un ciolan oameni care se cătărau unul pe costum gri-albăstriu, cu pantofi
de porc sau de oaie. Soacra se altul, se muşcau, se sfîşiau pen- negri, cravată bleumarin, butoni
repezi să-i ia osul din custodie, tru a apuca ceva din pradă. Un aurii, fusese proaspăt bărbierit
în timp ce Tudose făcu impru- puradel, aruncat afară din gră· şi pieptănat, aşa că îşi inlocuise
denta să apesape clanta uşii de rnadă, începu să se smiorcăie, expresia de viclenie de pe [aţă
la sufragerie, murdărindu-se cu dar, după ce se mai gindi un cu una solemnă, mai potrivită
această ocazie de grăsime rin- pic, renunţă şi intră iar în vii- împrejurărilor, accentuată de
cedă şi urît mirositoare. Scîrba toare. Doar Tudose şi Lişiţă stă- fardul îngrijit aplicat pe obraji.
ce i se întipări pe figură ţinu teau calmi, părînd a se amuza. Singura notă discordantă o fă-
cam o săptămînă, dar cei pre- Lişită era atît de calm încît, deşi cea contrastul dintre albul orbi-
zenţi la priveghi, indureraţi de ceara de la luTll1narei se prelin- tor al gulerului cămăşii albe de
sticlele şi farfuriile aşezate pe gea pe mînă, nu zicea nici pîs. poplin şi gitul său vineţiu. Părea
masa cea mare, în jurul sicriului, . - Măi nea ornu', i se adresă că doarme după ce se reîntor-
nu băgară de seamă. individul cu cicatrice, ia sacosa sese de la o nuntă.
Mortul arăta ca de obicei, nu- înqpoi, că restul a fost primit. - Auriiiicăăăăă, cui ne laşi tu,
mai că era galben la obraz, pe Intr-adevăr, grămada începuse Auriiicăăă? incepuseră să urle la
mîini şi ţinea ochii închişi. Avea să se limpezească. Bătrîna soa- comandă bocitoarele cu fruntea
in colţul buzelor vineţii o urmă cră a lui Lişită se trase de-o rezemată de sicriu. Cui ţi-ai la-
de zimbet şiret, ca şi cum ar fi parte, nora dădu cu o sticlă în sat şapte copiiiiiiii?
spus: "Ehei, ce vă uitaţi bre la capul unui copil prea insistent, Aurică tăcea mîlc, problema
mine, v-am dus, ăhă, v-am dus . unchieşul tăie un salam în două nu părea să intre în sfera preo
M-am ajuns, stau ca boierii " şi îşi îndesă jumătăţile în panta- cupărilor sale de moment. Intii
Lăsa impresia că ar fi vrut să lon, În fine, împărţeala se fă- cobora preotul, apoi venea şe-
tragă pe furiş un gît de rachiu şi cuse. Tudose simţi că e momen- fui, cu spatele, deoarece dirija
să muşte din luminarea care ii tul să o şteargă şi incepu să se robot ii cu sicriul, iar la urmă, ru-
ardea pe piept. retragă cu spatele, căutînd să dele şi prietenii de familie. Veci-
- Măi nea ornu', i se adresă. nu atragă atenţia asupra lui. nii se rînduiseră de o parte şi
lui Tudose un individ de virstă 000 să iasă, observă pe mîneca cealaltă a scării, îngreunînd co-
medie cu o cicatrice fioroasă pe paltonului un gîndac negru de borîrea. Chiar la ieşirea din
obraz, ia şi matale o· gură de ra- bucătărie şi vru să-I scuture, dar bloc, inevitabilul se produse. Şe-
chiu! Zicînd acestea, îi întinse o acesta nu se dădu desprins. ful uită că mai erau trei trepte
sticloanţă. Fără să albă temeiuri - Bădie, i se adresă gîndacul de coborît, călcă greşit şi zbură
ştiinţifice, lui Tudose i se păru respectuos, ia-mă cu tine să văd cu capul prin geamul uşii. Nu
că buzele- crăpate de arşiţă ale şi eu lumea şi ţi-oi sluji cu cre- era însă timp de zăcut fiindcă
paharnicului lăsaseră pe gîtul re- dinţă. robotii veneau impetuos din '
cipientului o mulţime de microbi - Bine, băi pişpirică, fu de urmă, fanfara electropneumatică
mici şi perverşi, poate ·chiar. şi acord Tudose şi îl băgă într-o pornise automat la ora stabilită,
ceva viruşi. Işi făcu însă soco- cutiuţă goală de medicamente aşa că nici o comandă verbală
teala că alcoolul tare este dezin- din buzunar. nu mai putea fi recepţionată, ce
fectant, vărsă o cantitate pe jos,
să fie de sufletul decedatului şi
apoi sorbi prelung. "Aaah", se
•
- Aşa... aşa... dăi, mai dăi,
fusese programat răminea sfînt.
Şeful ieşi dintre cioburi ca Afro·
dita din valurile mării, cu puţin
strîmbă el atunci cînd îşi simti încă puţin... hai, mai dăi ... înainte de a fi lransformat în
gîtlejul ars. acuma ţine dreapta, mult propriul său afiş.._ Din cîte se
- Mai bea, maică, mai bea, îl dreapta, nu aşa, dobitocilor. .. putea lntelege, avea de împărţit
îndemnă soacra lui Lişită cu su- Sicriul nu prea avea loc să ceva GU bătrina mamă a lui Tu-
rîsul ei ştirb, apărută în spatele iasă din apartament, în orice dose, ceea ce il făcu pe acesta
lui cu ciolanul în mînă. Tudose caz, spaţiul redus impunea o să îşi iasă complet din sărite.
îşi luă masca cea pioasă. manevră deosebit de precisă. "Nici măcar în clipele astea de
(~~ALMANAH
~ ANTICIPAŢIA
45
mare tristeţe nu se poate abtine culca la loc pe catafalc, spunînd: deschide împărăţia cerurilor.
hipopotamul să nu înjure. Ce-ar "Acuma zînt Iiniztit. Putezi ză Tudose zîmbi unui gînd năs-
fi dacă mi s-ar întuneca mintile mă îngropaţi". Ceremonia mor- truşnic: ,,8, Aurică, se pare că .
şi aş sări să îl bat?": Şi ajuns la tuară se relua cam din locul dosarul tău corespunde, poate
obsesia preferată, subconştien- unde ajunsese în realitate, adică ajungi vreun barosan pe acolo,
tul lui Tudose plonjă în ea ca de la colţul străzii, în dreptul să-mi pui şi mie o pilă, că m-am
într-o oglindă fermecată. "Ce complexului alimentar. Preotul, purtat întotdeauna frumos cu
păcat, încă nu s-a dovedit că ca după depăşirea fiecărei inter- tine" .
există universuri paralele, ar tre- secţii, citea două-trei versete din - Acum şi pururea, şi-n vecii
bui ca acestea să fie.găsite, este evanghelie. Toate capetele eray vecilor, amin!
absolut necesar... Intr-un uni- însă întoarse către Cişa, fosta Incepură să cadă bulgării de
vers paralel aş sări la el şi I-aş amantă a lui Lişiţă, cu care avea pămînt peste sicriu şi să se ser-
zvînta din bătaie! Uite 'aşa i-aş şi doi copii. Ieşise să-I conducă vească păhărele de lichior, Tu-
da, buf, una în stomac, să se pe ultimul drum, dar nu avea dose bău cam cinci porţii. Işi pi-
aplece în faţă, apoi trosc, una în curaj să se apropie, îi era frică păi sticluţa de un sfert di!) buzu-
bărbie, ca să-I îndrept, şi iar, să nu fie păruită, ca în atîtea nar. Lumea tot pleca. In cele
buf, Încă una la plex, I-aş robo- alte dăţi, de rudele nevestii legi- din urmă, se pomeni singur. Cu
tiza din pumni!". Imaginaţia lui time. Incerca să se prefacă, să-şi ochii la crucea pe care se aprin-
se dezlănţuise, vedea toată su- ascundă lacrimile şi să pară o deau nişte beculete colorate,
flarea de oameni abandonînd în- trecătoare oarecare de pe mar- conturînd numele răposatului,
mormîntarea şi pasionîndu-se de ginea străzii, efort zadarnic fi- se aşeză cu fundul pe cimentul
lecţia binemeritată de şef. In indcă foarte mulţi cunoşteau po- rece al unui semi-cavou vecin.
timp ce-i căra pumni, cînd cu vestea iar cei care habar n-a- Trase afară cu dintii dopul de la
stînga, cînd cu dreapta, însuşi veau, o aflau acum, în pauzele sticlă. .
Lişită se ridica de pe catafalc şi versetelor din evanghelie. Pore- - Noroc, măi Aurică! Norocul
chiuia: cla ciudată i se trăgea de la infir- tău că ai scăpat!
- Ui, iui, ~a mai mergje, ză mitatea ei, era şchioapă, atît de Şi - vărsă cîteva picături pe
trăiejdi, măi Tudoze ... şchioapă încît ni,\:ivecinii de pa- mormînt.
Tudose, încălecat peste trupul lier nu-i mai tineau minte. nu- - Mi-ar fi plăcut să am sinteti-
căzut la pămînt al şefului, îi dă- mele adevărat. Tudose avusese zatorul la mine, să-ţi cînt un cîn-
dea una pentru Lişită, una din şansa să afle că o chema Ema- tec despre un om simplu care a
partea lui Oncilă, una din partea nuela, ceea ce după opinia lui se murit fericit fiindcă... fiindcă nu
lui Rantu, una de la Tudose, potrivea destul de bine cu trăsă- prea îl ajuta mintea. Pentru că
încă una, tot de la Tudose, fi- turile frumoase ale feţei. unde-i minte, sînt prea multe
indcă el ar fi trebuit să fie acum - Da' ce-o fi găsit dragă la întrebări, unde-s multe întrebări,
în concediu, dacă i l-ar fi apro- amărîtul ăsta de Lişiţă? se miră sînt puţine răspunsuri, unde-s
bat ştim noi cine şi încă una, tot o voce de femeie lîngă el, ur- puţine răspunsuri, e multă nefe-
de la Tudose, fiindcă ar fi tre- mară cîteva şuşoteli, apoi vocea ricire...
buit să aibă o categorie în plus, chicoti încîntată de intimităţile Mai mult o ghici pe aşa decît
dar n-avusese loc de întors din afIate despre defunct. o văzu. Se răsuci iar ea, spe-
cauza finului,ştim noi al cui. "Mai Convoiul mortuar se puse din riată, dădu să fugă.
na, de la Lişită, ce, ai crezut că nou în mişcare, iar Cîşa îl urmă - Stai! bubui vocea vocea lui
scapi cu atît, ia zi, mai faci pe al avînd grijă să păstreze distanţa. Tudose, înlemnind-o. O clipă
dracului, mai faci?". Şeful, cu Privirea lui Tudose rătăcea prin lungă de tensiune se scurse,
ochii învineţiţi, nasul sîngerînd, mulţime, căutînd chipuri pe care apoi el zîmbi, întinzîndu-i sticla.
dinţi lipsă o grămadă, se ruga să se fixeze. Şeful plîngea. la- Na, bea şi tu!
cu lacrimi: "Dă-mi drumul, Tu- crimi ferme se scurgeau pe Ea întinse mîna temătoare.
dose, că nu mai fac. Am să fiu obrajii săi plinuţi şi roşii de sănă- - Să nu mă baţi! Şi degetele
om de treabă, îţi promit că nu tate. Spectacolul i se părea lui ei apucară sticla.
te mai înjur, chiar mîine îţi dau Tudose insuportabil. "Plînge, - Uite, zise Tudose, ai aici
drumul în concediu, dacă vrei, măgarul, da' cînd îl punea să două baterii pentru beculeţele
iar cîrd te întorci dai examenul dea cu mătura pe jos şi îi trăgea astea, să vii peste o lună, să le
de categorie". Dar Tudose, do- şuturi în fund, de ce nu plîn- mai schimbi.
vedind înalte calităţi morale, nu gea?". Netulburat de nimic, Fără alt cuvînt, se ridică şi
accepta avantaje numai pentru mortul stătea liniştit, se părea plecă, dar nu pe cărarea bătută,
el, ci milita pentru drepturile ln- că renunţase .la orice pretenţii ci de-a dreptul peste morminte.
tregului colectiv de muncă. Şi de la cei vii. In orice caz, scă- Trecea peste doctori, ingineri,
trosc, zii aşa, vrei să mă separi pase de scatoalce şi asta era o bărbaţi sau femei, nu conta, i se
de ceilalţi, zbang, să mă cum- realizare importantă. părea că astfel calcă moartea în
peri, lecţia continuînd pînă cird
şeful se preda necondiţionat,
promiţind să întroneze deplina
•
A fost un om bun, începu
picioare. La un moment dat
privi în sus, la cerul înnorat de
noiembrie. lncepea să se întu-
principialitate la locul de muncă. preotul sfîrşitul necrologului. Se nece, iar moartea parcă l-ar fi
Atunci Tudose abandona trupul zice că ar fi fost cam sărac cu privit de acolo, batjocoritoare.
nevolnic al mişelului, se ridica şi duhul, ceea ce pe lumea asta i-a Prostii, îşi zise, şi se grăbi către
îşi aranja tinuta, iar Lişiţă se adus multe necazuri, dar îi va luminile oraşului.
ALMANAH ~
ANTICIPAŢIA ~
46
RĂZVAN HARITONOVICI
IMAGINI IN OGLINDĂ
A ntotdeauna Îmi plăcuse să dragoste' şi imagini frumoase - fără o explicaţie veridică. Aici,
I
măocup de lucruri ciudate, îmi spuse el. Acum e suficient contra unei sume exorbitante
aşa, Încît, atunci cînd Char- să le uzi o dată pe săptămînă". puteai bea un suc natural şi
lie Îmi aduse două răsaduri l-am rezervat această plăcere chiar dansa cu o femeie adevă-
de oglindă am tresărit de bucu- - automat ului meu casnic. "L-am rată, fără să fii un fertilizator.
rie. Putea să fie, la urma urmei, programat pe două luni şi am Apoi camera se Întuneca şi, în
şi o afacere foarte rentabilă. plecat. Din cînd în cînd fac turul mod .aleator, se deschidea o
Eram sătul de artificial şi pre- himii fără să mă folosesc de te- trapă, Un om, fericitul norocos
fabricat şi cred că nu eram sin- leportor. al întîmplării, dispărea pentru
gurul. Auzisem de un individ la ••Motanul Stelar", rămăşiţă totdeauna Nu se ştia unde.
care se apucase de plantat din Era Fericirii, oamenii sîn! Poate într-o lume mai bună, ase-
pomi, dar nici unul nu se prin- aşezaţi Într-o aliniere perfectă, menea celei despre care Îmi vor-
sese În solul sticlos. A trebuit să singuri la mesele de durolit, sor- bise omul viu, din Maleare.
se mulţumească În continuare bindu-şi tonicele artificiale. Şi eu sînt norocos. Am drep-
cu simulacrele de ~re şi ba- Barmanul îmi onorează cotul la o oră de lucru pe zi. Şi
nane. manda. Trebuie să caute mult asta nu e deloc putin.
- Sînt un soi foarte bun - pînă găseşte tot. Aproape că-i Dimineata mi-am amintit de
mi-a spus Charlie cînd mi-a surprind o sclipire de. supărare oglinzi. Crescuseră foarte mari,
adus cele două lamele transpa- în ochii de Wolfram. In spatele cu mult mai mari decît mă aş-
rente. I se spunea pe vremuri meu uşile blindate se închid cu teptasem. M-am apropiat de
cristal veneţian. un zgomot sec. Afară e frig. Am una din ele şi am privit-o. Am
Charlie e un tip cult, citeşte vizitat Roscalul, Insula Dragonu- trecut la a doua şi am văzut
multe chestii, aşa că nu m-am lui, Maleare. Am văzut ruinele aceeaşi imagine ştearsă a unei
mirat că ştia povestea cristalului muzeului de artă şi ale Operei umbre .•• Acesta sînt eu?", m-am
veneţian, În schimb e foarte le- Mari din Roscal. Pe Insula Dra- Întrebat. N-am crezut şi mi-am
neş. N-ar face nimic practic ni- gonului am văzut chiar şi o igu- verificat chipul în mica oglindă
ciodată. lşi plasează ideile altor ană vie. Dar cea mai ciudată în- artificială din baie. Mă priveau
exprimentatori, aleşi În general tîmplare s-a desfăşurat în Ma- doi ochi obositi şi trişti.
dintre puţinii săi prieteni. EI se leare. Am întîlnit aici, pentru ,,Acesta sînt eu?", am gîndit
mulţumeşte să stea în eubul prima dată într-o călătorie, un iarăşi
său, să respire tot felul de halu- om, un necunoscut cu care am la urma urmei, poate că aşa
cinogene şi să videoviseze. stat de vorbă. Am fost atît de reflectă realitate a oglinzile natu-
Mi-a întins două seminţe de impresionat Încît am uitat să În- rale. Eu ştiam. Oricum, un lucru
oglindă. registrez convorbirea. era cert, nu puteam găsi cumpă-
- Sînt foărte preţioase - Mi-a amintit de Era Fericirii. rător pentru ele. Nu cunoaş-
adăugă. Chiar Sistemul Central Deţinea informatii care, mai tîr- team pe nimeni interesat de aşa
ar fi amator să ţi le cumpere. ziu, mi s-au părut simple născo- ceva şi dacă stau şi mă gîndesc,
Ştiu eu, din surse sigure, că sînt ciri. Vorbea despre copii cu un nu cunoşteam pe nimeni în
dispuşi să dea bani grei. Ce patos pe care nu l-am inteles, afară de Charlie. Iar Charlie dis-
vrei, naturalul tinde să fie la Sînt sigur că nu era fertilizator. păruse. ..Hrăneşte·le cu dra-
modă! De altfel şi asta e o meserie pe goste şi imagini frumoase" - îmi
• Charlie dispunea Întotdeauna cale de dispariţie. Mi-a povestit spusese el. A doua zi oglinzile
de informaţii secrete, aşa că despre prietenie, despre oameni au Început să se ofilească. Sticla
l-am crezut. După ce a plecat adevăraţi şi despre timpuri ade- a crăpat, iar poleiala subtire de
am luat plăcutele În mînă. Ştiam vărate, cînd treburile mergeau pe spate s-a scorojit. Am apelat
unde să le plantez. In spatele altfel. la ordinatorul central, dar n-a
cubului meu e cîmpia sticloasă. Cind m-am Întors am vrut să-i putut să-mi .ofere 'nici o solutie
Am făcut două găuri adînci povestesc lui Charlie totul. Dar pentru a le salva. După o săptă-
printre muchiile scînteietoare şi Charlie dispăruse. Am aflat de mînă erau doar un morman de
am introdus plăcutele. Apoi la ordinatorul central că intrase cioburi la poalele movilei de
le-am stropit cu un amestec de în unul din localurile interzise; o cristal.
mercur şi argint pe care mi-I lă- ••Discotecă a hazardului". Atunci m-arn hotărît să mă în-
sase Charlie. In ultima vreme astfel de loca- torc în Maleare. Trebuie să-I gă·
••Mai tirziu vor avea nevoie de luri se inmulţlseră extraordinar, .. sesc pe omul acela adevărat.
~ALMANAH
~ A.NTICIPATIA
47
OVIDIU BUFNILĂ
IMPuscA LUNA
a prima vedere ai zice că ninţările clienţilor. Un judecător în propriu. Şi apoi şirul de între-
L sînt un hîrb, da, da, un

obiect hîrbuit, mă mişc
totuşi cu destulă sprinte-
neală, alerg pe plajă în fiecare
şi-a aruncat ciocănelul pe fe-
reastră, a avut remuşcări, s-a
îmbolnăvii subit, a decedat
Într-un septembrie nebun În
bări. Neiertătoare. Eu Însumi,
existenta mea, e un semn de În-
trebare.
. Îmi amintesc de o Întîmplare.
dimineaţă şi sînt fericit că-mi pot car.e nu ştiu cine se lăuda că Pe o insulă. De un om, un nau-
bea În linişte oranjada. Seara În- trecuse În universul geamăn. fragiat, de doi naufragiati, al doi-
cerc să aflu o multime de întîm- Am trecut şi eu. O singură dată. lea fiind eu Însumi. Celălalt mă
plări dar sînt canale În care nu Mă sperie Însă următorul gînd: zgîlţîia cu putere, mă lovea
am acces, în altele pot intra dar, acestea sînt amintiri viitoare. In- peste fată, era hipnotizat, insula
recunosc, mă descurc destul de trînd pe canalul H aflu cu stu- nu exista decît în închipuire. A
greu. Sînt un biet mediator, un poare că s-au făcut ceva cerce- cui? Imi striga să iau legătura cu
fost garat pe o linie moartă, la tări, că e posibil. Rîd prosteşte cel mai apropiat vas, să le co-
marginea mării, aici unde pro- În timp ce mă bărbieresc. Intr-o munic pozitia noastră, să fim
centul de microbi e neînsemnat zi voi da peste un canal privat, îl salvati, nu asta e totul, mi-am
şi unde muzica valurilor imi voi. viola, În cel mai bun sens al spus. S-a auzit sirena vaporului,
aminteşte de 'ancestralitate. Am cuvîntului, şi-o să mă trezesc cu era un sunet artificial, produs în
astfel d,.e amintiri, nu mă în- o armată Întreagă pe capul meu. laborator, pe mare, treisprezece
doiesc. In timp ce stau întins pe Nu-mi amintesc cu exactitate marinari din echipajul unui car-
nisip imi pot aminti diverse pro- trecerea. Are vreo importantă gobot au afirmat că au avut ilu-
cese În care am mediat, Întîm- .cînd s-a petrecut ea? Cînd se va zii auditive, că un tip Încerca să
plări hazlii care-mi dovedesc petrece? Am avut arneteli, lumi- intre În contact cu ei, un naufra-
aplecarea mea către latura amu- niţe În fata ochilor, bătăile inimii giat. Doi dintre ei au auzit stri-
zantă a vietii pe care fiecare ră- s-au accelerat, am intrat În con- gătele celuilalt, au simtit zbate-
mîne s-o descopere. Un bărbat tact cu o mulţime de calcularea lui, teama lui de moarte. S-a
îşi ura sotia, un altul intrase În toare, de computere, cu un ra- comunicat prin radio căpitanului
conflict cu propria-i seră de dio. Am fost pe moarte. Nu ştiu că totul e un experiment, căpi-
flori, avea în ultima vreme un ce culori, ce mirosuri, ce fiinţe tanul a acceptat, a doua zi am
somn agitat, un altul bănuia că am Întîlnit! voi Întîlni În univer- fugit. Dimineata e linişte, dar
automobilul său cu motor solar sul geamăn. Dacă eram şi eu, seara se amplifică zgomotele, se
are tendinte criminale. Puteti celălalt eu, acolo? Nu-mi amin- aud voci, o mie de voci. Incep
oare Întelege aceste lucruri? Ei tesc. Sînt de-a dreptul dezamă- să cînt.
nu le Intelegeau. O chestiune de git. Să fie asta limita mea? Rar, Ieri marea a aruncat un' peşte
cîmpuri, strigau înverşunaţi, noi trec păsări. Aseară am Început pe mal. Peştele Începuse să
nu avem timp de astfel de tre- să dau ca un bezmetic din mîini moară. Cînd l-am-găsit murise.
buri, dumneata vii aici să ne şi să mă ridic de la pămînt. Ca- Mi-a fost rău. Am băut. Mi s-au
umileşti, un scaun nu gîndeşte, nalui era plin de paraziţi dar răcit picioarele, nu am avut vise.
nu simte, nu are aspiratii! Totuşi semnalul, celălalt semnal, atît de Nu sînt un atotştiutor, ci un
apefau la mine, se linişteau, pri- puternic. Am zăcut pe podeaua aflător. Cum sună aceasta? Mă
virea le rămînea suspendată În de bambus, fără cunoştinţă, Întind pe nisip şi imit şarpele.
gol, acceptau posibilitatea unei vreme de cîteva ceasuri. Nu se Şarpele rîde şi se îndepărtează.
buiversări energetice. Nu Încer- mai auzeau păsările. Dacă În- Nu mă atacă. Jmi spune doar că
cam să-i conving, ci să le comu- chid ochii şi încep să cînt, mă vine furtuna. lşi aminteşte şi el
nic. desprind cu uşurinţă de cîmpul acel miine? Cînt din ce În ce
Mai răcesc uneori, îmi fac inforrnational. Cîn] tot ce-mi mai' des. In vis sînt pe marginea
frectii puternice, beau ceai şi trece prin minte. Inchid feres- unei prăpastii. Privesc hăul şi
umblu, cu vreo zece batiste la trele, uşile şi lălăi cît mă ţine ghicesc un trup În adîncul lui.
mine. Imi scriu memoriile, sper gura. Nu am talent. Dar cînt Trupul acela .nu-mi comunică ni-
să iasă ceva bun din .asta. Cîte pentru propria mea igienă. Aş mic. Beau. Imi rotesc privirile
o bancă de date de la celălalt putea să rîd, dar rîsul nu-mi asi- prin casa mea de bambus. Nu
capăt al pămîntului deţine infor- gură o desprindere. Uneori imi am radio. Nu am televizor. Nu
maţii despre procesele la care amintesc. O lumină foarte pu- am antene. Eu Însumi sînt an-
am luat parte, succesele sau ra- ternică, tonuri de roz. Purpuriu. tena; Sînt prieten cu casa mea
teurile, dezamăgirile mele, ame- Un zgomot de fond. Şi căderea de bambus. Mă duc cu bicicleta
ALMANAH ~~
48 ANTICIPAŢIA ~
pina In satul de pescari, Imi Am început să cînt încetişor. Nu canalul acela vechi? Poate că
cumpăr piine, vin, struguri. Pes- - mă căutau. Nu mă auzeau. Nu mediatorul, dublul meu, se mai
carii îmi cer ţigări. Imi povestesc mă ştiau. Am privit cerul. Plu- află' Încă În viaţă. Ce-aş putea
despre o furtună. Eu zîmbesc team prin cer dînd cu putere afla de. la el? Dar eu de unde,
politicos şi le mulţumesc. Şarpe- din mîini. Luna căzuse În mare de cînd relatez? Şi cui? Simt iar
lui nu i-am multumit. N-ar Înţe- şi marea o purta încet către us- exteriorul. Nu e aerul din jurul
lege. Pedalez cu vîntul În faţă. ca! ca pe un fruct tropical. meu, nu e nisipul, nici strigătul
Poate că sint un sfîrşit. Sau un In canale e linişte. Prea multă casei mele de bambus, nici yo-
nimeni. linişte. O amintire a lui miine. cile maşinilor. E un exterior. Imi
Odată intrat pe canalul K dau Un proces. O femeie a ucis o cere o intrare, o mediere. Refuz
peste mai mulţi comunicatori, plantă. Suferă de mania perse- pentru că mi-e teamă, pentru că
au voci metalice, reci, ameninţă- cuţiei acum. Ii povestesc despre nu ştiu ce pret să cer, pentru că
toare. Maşinile! Nu întlrzii. Am cum iubeşti o floare. Cum acum s-a terminat cu oranjada,
slăbit cu trei kilograme. Asta mă trăieşti Împreună cu ea. Femeia cu băile de soare, qJ mersul pe
Îngrijorează. Beau ceai după mă pălrnuieşte, sînt patetic, ro- bicicletă, pentru că nu sînt dis-
ceai şi mă Întreb dacă rolul meu mantic, tîmpit. Femeia rîde în pus să-mi vînd pielea pe te miri
de mediator s-a sfîrşit cumva. hohote. Cer un ghiveci. La ce. Cînt, cînt cu Înverşunare Îm-
Mă 'silesc să cînt în plin canal şi naiba, pentru ce, pentru cine, potriva acelei chemări. Degetul
canalul dispare. Pot să mă des- pentru ce pledez, ce sistem de meu şi-a recăpătat culoarea.
prind. E un lucru sjmplu, mă legi folosesc, în ce lume mă Casa mea de bambus a murit.
amuză, mă bucură. Intr-un ca- aflu? Femeia intră 'în contact cu Mă simt slăbit, mi-e sete. Să
nal LQ am descoperit o voce. planta adusă. Ii călăuzesc gîn- descopăr oare la vîrsta asta acel
Oacerum speriată. M-am întins dul, Începe să plîngă, nu este o covîrşitor, acel dureros adevăr,
pe nisip, am închis ochii şi am criminală înăscută şi nu-şi va trăiesc numai comunicînd? Sună
încercat să ajung la capăt. Cu ucide soţul În următoarele două- artificial, neomenesc şi totuşi.
grijă. Un zgomot de fond foarte zeci şi patru de ore aşa cum Să fie oare o limitare impusă?
puternic. Să mai fie Încă unul? afirmă acesta. Avocatul lui mă De ce tac oare canalele? Şi cînd
Am simtit furnicături sub piele. cunoaşte, mă trage de-o parte, oare au Început toate aceste lu-
Apoi un puternic miros, de măr nu fac afaceri. Imi zîmbeşte, mă cruri terifiante? Mă apropii de
În nări. Să-I văd! lată-II Intins pe ameninţă uşurel cu degetul. O locul fumegînd. Nu mă aştept să
nisip. Răsuflind rar. Cu ochii În- să mă Înfunde Într-o zi. dau peste vreo minunăţie. Nu.
chişi, M-am privit cu oarecare Fumul se ridjcă- pînă-n cer. Cînt pentru că mi-e teamă de
tristeţe. Canalul LQ era o Acoperă luna. In canale e li- exterior. El Încearcă să mă con-
oglindă. nişte, mă mişc cu uşurinţă de-a vingă să medieze Unde vrea să
Am privit păsările. Băteau din lungul lor. .Nu găsesc informatii. ajungă? La cine? Şi oare acel ci-
aripi cu putere. Trei, zece, o E absurd. Incerc să intru în con- neva este dispus să comunice?
mie. Nu sînt singur, ar fi absurd. tact cu o bancă de date de pe Nu-mi pasă. Aştept vocile maşi-
Mi-am înfăşurat un fular la gît. continent. Nu e momentul să nilor, reci, tăioase. Un zgomot
Un fular alb. Am pornit-o pe aflu noi informatii despre istoria infernal, o avalanşă. Trebuie să
plajă. Cred că am străbătut antichităţii, dar Încerc un con- cînt. Exteriorul nu mă ajută, nu
vreo cinci kilometri. M-am pră- tact. Linişte. Mă ridic În ge- mă poate ajuta În această Încer-
buşit. Mi s-a făcut un gol în sto- nunchi. Baleiez zona. Zona e li- care. Din vechiul canal nu-mi
mac. Biata mea casă de bambus beră. Nu e momentul să CÎnt. mai soseşte nici un răspuns. E
ardea. Un deget îmi devenise si- M-au reperat din satelit? Aten- opac. ţ: Închis. Dublul meu a
defiu. Canalul privat era foarte tam la canalul privat? Eram un murit. Incerc un sentiment peni-
aproape. Cu băgare de seamă. aflător incomod?' Mi-a crescut bil: să fi fost gemeni? Ar fi prea,
Oarecum periferic. M-am întins barba, dar cu siguranţă nu voi simplu, prea urît, neaşteptat de
pe nisip În grabă şi am ascultat. mai găsi nici oglinda, nici apara- urît. Valurile au adus luna la
Un elicopter. Pare-mi-se un satul, nici lamele prin cenuşa mal. Nu mai pîlpîie luna. Aş pu-
telit. Maşinării. Neiertătoare. caldă. Prin Întuneric. Ca şi cum tea s-o ating, să mă urc pe ea,
Din celălalt capăt al planetei, un m-aş afla În fundul unei prăpas- să mă fălesc, să mărşăluiesc îm-
strigăt. Un alt canal. Aproape tii. Este azi, ieri sau mîine? Un- potriva mea, împotriva lui, a ce-
distrus. Am intrat În el cu deva, departe, dau peste un cal- lorlalti. Să fiu deasupra, peste,
teamă. Avea un cod vechi, culator personal. L-au aruncat acolo. Sînt gînduri pătimaşe. Ba-
foarte vechi. Unul din cele pe la gunoi. Işi trăieşte ultimele leiez suprafata lunii. Pîlpîiri
care il lrwătasem În copilărie. clipe, caută disperat un comuni- slabe, Informaţii puţine. Un gol.
Celălalt. Celălalt murea sau era cator. Vocea lui pare uşor uma- Aştept să vină zorile. Dincolo
pe moarte şi lansa un apel. Să-I nizată. Imi cere o informaţie. Ce de dune aşteaptă un elicopter.
fi muncit gîndul că nu poate fi zi este astăzi? Vocea i se stinge. Un joc strategic. Taraba de tir.
un unicat? Era oare aceasta o Nu reuşesc să-I lămuresc. Un Şi tinta care încearcă să scape
amintire viitoare? şir de cifre alunecă pe canal. în propriul ei. Cînt şi alerg de
M-am tîrît prin nisip. Fumul Mi s-a făcut frig. Mă ridic în colo-colo să mă încălzesc. Nu
se zărea de departe. Liniştea picioare şi alerg Încoace am o voce frumoasă. Cum au
cuprinsese întinderile.-Am simtit şi-ncolo. Au ecranat zona, îmi reuşit să mă izoleze? Rîd amin-
atunci exteriorul. Dar eram spe- spun, rn-au izolat. Din punct de tindu-mi cum încercam să-mi
riat, prea speriat ca să accept. vedere tehnic. Mai pot găsi oare conving clienţii că există, că
\..~ ~ ALMANAH
,~ ANTICIPAŢIA
49
poate exista o bulversare ener- peste patruzeci de ani pe care îl cile. Au megafoane. Nu au n
getică. Dumneata eşti farsor, nu dor rinichii şi căruia îi place voie de gînduri. Au megafoa
om de ştiinţă. In faţa justiţiei! oranjada. De ce oare atîţia sate- şi voci metalice, puternice.
Dar cînd s-a Întîmplat asta? Dau liti, atîtea computere, atîtea este frică de mine. Au carabin
in amintirile mele peste felurite forte, ecranul? Nu sînt deloc im- Ghicesc o bulversare energ
personaje. Nu aparţin aceluiaşi portant. Mai degrabă o curiozi- tică. Imi vine sa rîd. Nu m-
spatiu, aceluiaşi timp. Atunci de tate. Şi dublul meu? Era oare ramolit Intr-atît, Să medie
ce sînt irnpreună. De ce mă În- într-adevăr un dublu? In lipsa in- Oare am dreptul? Urmăritorii
tîlnesc cu ele? De ce-mi vor- formaţiilor încep sa-mi Închipui. tră în contact cu propriile
besc? De ce le vorbesc? Sînt un Vin zorile. Nu se zăresc ambar- obiecte. Işi revin. Işi descar
mediator. Cunosc efectele de caţiuru in larg. Luna a dispărut. armele. Nu mai am unde sa fu
cîmp. Suna caraghios. De aceea Incerc un canal oarecare. Rid Luna este adusa de valuri la m
prefer sa spun: valurile aduc pentru a o mia oară prosteşte. ca un fruct tropical. Trebuie
luna la ţărm. lşi cunosc meseria. Mă bat cu fie ceva În toată metafora as
Z8omotul elicopterului inundă pumnii În piept. Incearcă sa ob- Intru pe canal şi strig din toa
văzduhul. Incep sa alerg. Tre- ţii legătura, strig. Altfel vom celulele mele: îrnpuşcă lun
/ buie sa alerg. E1icppterul Încă muri W insula asta! Eu, naufra- Pentru prima şi pentru ulti
nu m-a reperat. Imi vine În giatul. Imi Închipui. Trece o pa- oară folosesc acest canal. E
minte un gînd nebunesc. Să sare. Mă apucă un tremur ner- copterul se prăbuşeşte În mar
trec. E posibil? Da, da, strigă vos. Dau cu putere din miini. Mi Luna il striveşte, ÎI acoper
mai multe voci. Nu sint ale oase face greaţă_ Incep să cînt fără I-am strigat urmăritoruiui sa d
menilor. Nu sint ale maşinilor. convingere. trugă luna, s-o facă praf, îi s
Nu sînt ale plantelor. Nu sînt. Un semnal. Exteriorul îmi dă tea În putere? Sau a fost pes
Alerg. Un reflector luminează bătaie. de cap. M-ar putea re- puterile lui?
plaja metru cu metru. Mă împie- pera. In orice clipă. Nu, pot co- l-am ajutat sa iasa la mal, i-a
dic. Cad. Totul ca Într-o melo- munica. Mă feresc. Nu-mi plac Învăţat cum sa nu moară
dramă. La urmă- plînge toată lu- gloanţele care şuieră nebune frig, îmi zîmbeau prosteşte, fă
mea, deşi nimeni nu întelege ni- prin aer, nu-mi plac. Intru în armele lor teribile, cine eram e
mic. Alerg din nou. Privesc În apă, mă bălăcesc, asta poate fi m-au confundat, e o prostie,
urmă. Nu, nu pot face minuni. ultima baie. E ceva amuzant în la cartierul lor general, un exp
Nu mă aştept sa zbor prin aer, această apropiere, această imi- riment tirnpit, nu-mi pot of
nu mă aştept sa dispar din spa- nentă apropiere. Un val mă dă amănunte, sînt fericiţi că au sc
tiul cu 3+ 1 dimensiuni, nu mă peste cap. Inghit apă. Ies la su- pat, tînjeau după o mică v
aştept sa mă transform într-o prafaţă. Exteriorul irumpe. E un cantă. Am dat din umeri, m-a
broască sau într-o pasare. Aces- cod. Posibilitatea desprinderii. Întins la soare. A venit o barc
tea sînt gînduri. Un glonţ bine Sursa emite totuşi slab. Nu-mi cu motor. S-au urcat În e
.tras mă poate ucide cît ai clipi. este anterioară. Ce Înteleg prin mi-au făcut semne prieteneş
Canalele tac. Nu pot striga ni- asta? Nu-i din ieri! Gîndurile se s-au dus.
mănui. Nici jt-ar avea timp sa lnvălmăşesc. E un canal greu Am intrat pe canale fără di
reacţioneze. Imi amintesc de un accesibil în condiţii normale, ai cultate, vorbeau În mod eron
copil care reuşise să-mi !;omu- codul, încearcă_ Recunosc glaşul despre un cataclism, ce pros
nice. Locuia peste drum. n sim- acela. Gîndurile, forma lor. Imi le mai treceau prin cap, dăd
ţisem de cîteva zile. Incerca. A sînt familiare. E un mediator. sem În mod sigur peste o banc
deschis fereastra. Mi-a făcut Din miine. Să-mi fie frică? Nu e
semne cu mîna. Desenase un o substituire. E de fapt o amin- de date despre opere literar
triunghi albastru şi eu văzusem tire viitoare stocată în cîmp. Me- ficţiuni, Îmi plac fictiunile, sî
un triunghi albastru. Unde e co- diatorul are aceeaşi înălţime şi un Împătimit. Mi-am văzut d
pilul acela? Nu-I pot căuta. Nu aceleaşi mici temeri ca şi mine. drum de-a lungul plajei, covîrş
pot ieşi din zonă. A1erg_Elicop- Tulburător, îi pot vedea chipul. de artificialitatea -Întîmplăril
terul caută. Ajung printre stînci. Efectul oglindă e salvarea mea. mele. Nu se legau o mulţime d
Mă caţăr şi cînt. Aşa sînt obli- Dar există Întoarcere? Ce se as- lucruri, nu-mi răspunsesern î
gaţi sa mă vadă. .cunde oare în universul gea- trebărilor. M-am apropiat d
Nu găsesc trecerea. Să fi fost măn? Mă simt prostit ca un co- casa de bambus. Am scos d
un sentiment iluzoriu? IJn vis, la pil. Să-mi joc eu singur în frigider o sticlă de oranjadă
naiba, visele! Mă ascund după o renghi? Sau pur şi simplu sa mă m-am dus sa mă întind pe nisi
stîncă. Cei din elicopter re- salvez? De ce mesajul îmi este Mi-am destupat sticla şi am
nuntă. Se îndepărtează. Exterio- posterior? Cînd am ajuns în vii- băut Încet, multumit. Incepus
rul cere contactul. Eu cînt cu în- tor? Eu însumi sînt un semn de sa cadă noaptea. Eram un bi
verşunqre. Sînt nebun?! Ma vor Întrebare? Sînt un pericol? Sînt hîrb aruncat pe malul mării, u
ucide! Incetează! Elicopterul se un cobai? Nu. Sînt un bărbat cu hîrb care totuşi se putea mişc
face nevăzut. Dar mîine va veni o puternică durere de rinichi. sprinten, care alerga diminea
din nou! Aş putea sa înot pînă Cade noaptea. Marea e caldă. -pe plajă. Aşteptam sa răsar
pe continent? Hm. O sută de ki- Şi luna. Nu mai cînt. Mi-am luna. Să număr stelele, sa m
lometri? Portul J!- păzit. Patru- umezit buzele. Gîtul mi-e uscat. . strîmb la ele.
lează, patrulează. Pescarii? I-au Imi strîng pumnii. Conul de lu- Şi iată, îmi amintesc, cerul v
strămutat. Sint un bărbat de mină al re.flectorului bate stîn- rămîne gol.
ALMANAH ~~
50 , ANTICIPAŢIA ~
ADRIAN IONESCU
CASA CU ETAI ..
DIN COLTUL STRĂZII
i s-a părut că aud tro- Basil vrea să spună ceva dar Cuvintele străinului plutesc stin-
M păitul cizmelor lui,

amestecat cu scirţîitul
treptelor ruginite,flam-
bate sub apăsarea timpului. Cei-
renunţă, alunecă printre mese şi
se depărtează. Zumzetul discuti-
- ilor a reînceput, cuvintele se tî-
răsc sufocante de la o masă la
ghere prin încăperea prost lumi
nată şi se pierd purtate în ritmul
de vals.
Grav, Rudolf-măcelarulînvîrte
.
lalti n-au băgat de seamă sau alta, se răsucesc ca un şarpe încet maneta flaşnetei. Cîndva,
poate voiau să pară neatenti, di- strivit, se împletesc în valsul chi- acesta a fost un sintetizator de
simulau jucîndu-şi rolurile lor nuit al f1aşnetei electronice. mare capacitate. Cînta singur ca
mărunte dintotdeauna. Uşa Noul sosit se uită la sasii şi la orchestra. Memoriile lui au dis-
groasă de fier, agăţată de tocul Jacob, spălătorul de geamuri, se părut, însă amintirile despre ve-
înalt cu două balamale obosite, miră că prezenta sa nu mai inte- chile melodii au rămas. Torhens
a zdrăngănit izbindu-se de pere- resează pe nimeni, Privirea lui improvizase o memorie primi
tele de beton. rătăceşte peste crăpăturile lam- tivă, o SÎrmă cu noduri-nodul şi
Mai era puţin. Atît de putin briuriJor, prin care se iveşte bitul de informatie muzicală.
pînă cînd totul se va fi terminat. rece betonul, apoi se întunecă, Dacă învîrteai manivela, sîrma
Ar fi putut fi chiar el, cu fata probabil şi-a adus aminte de se înfăşura pe un tambur şi se
obosită, părul alb, slinos, cu o ceea ce noi toti încercăm să ui- putea auzi un vals interpretat de
şuviţă lipită deasupra frunţii, şi tăm. un singur instrument,
chiar arma aceea ciudată, atîr- lşi umezeşte cu limba buzele un-doi-trei, un-doi-trei, mai re-
nîndu-i de umăr ca o vietate ciu- crăpate şi palma miinii drepte pede sau mai încet;, după cum
dată, nu m-ar fi deranjat, dacă şterge fruntea ridată, vrînd să se rotea tamburul. lnsă visul lu
ne-ar fi spus: "Gata, băieţi, s-a alunge gîndul acela sîcîitor. Zdraiciov era să repare creierul
terminat, ia dati ceva de băut pe Arma, pe care o tine tot timpul blondei Merlyn.
chestia asta". atîmată de umăr, alunecă jos, Merlyn, blonda Merlvn, era
Mi-am privit vechiul ceas. pe covorul izolant, dar el nu se robotul animator al cîrciumii. Pe
Trebuia să tin minte foarte bine apleacă să o ridice. Pe mîneca vremuri ştia să cînte orice, chiar
momentul, Poate că lucrurile cenuşie se disting, prăfuite, rom- şi cîntece foarte deocheate,
vor fi fost rînduite astfel, încît să burile aurii, însemnul comanda- dansa nemaipomenit şi, spre de-
ne aducem mereu aminte de mentului. Basil lunecă pe lîngă osebire de femeile adevărate, nu
clipa aceea la modul: "...era toc- el şi se opreşte în fata lui Zdrai- te făcea mitocan, sau mai ştiu
mai atunci, cînd a intrat străinul ciov-lăcătuşul, a cărui haină pe:'" eu cum, atunci cînd o ciupeai.
acela în~cîrciurna-bunker a lui ticită, prea mare pentru el, este Dar se stricase, şi Basil renun-
Basil-Roşcovanul. Eu ridicasem veşnic plină de ulei.• Zdraiciov tase să o mai repare. Astăzi,
cana cu bere şi rn-am oprit, pri- venise cu nevasta. In fiecare Zdraiciov n-are de lucru şi î
vindu-l prin sticla groasă, ver- sîmbătă seara vine cu nevasta şi zgîndăre circuitele.
zuie ... "· stau pînă tîrziu. Ofiterul înfige ameninţător bo-
Chipul lui, sluţit de extenuare, Infuriat brusc, străinul bate cu tul armei în pieptul lui Basil
se vedea deformat, cearcănele pumnul în masă şi cere de băut. Acesta ezită o clipă, apoi oco-
întunecate se con topeau cu Pentru o clipă, liniştea pluteşte leşte neobişnuitul obstacol, în-
ochii cenuşii. Lumina galbenă a în încăpere. dreptîndu-se către unul din col-
singurului bec din încăpere de- - Vă impuşc pe toti, laşilor! turile mai îndepărtate ale sălii
venise obositoare, ţîriitul conto- strigă ofiterul, agitînd arma ce Daniel-zidarul se - ridică încet,
rului Geiger Miiller, ascuns sub descrie o curbă nesigură în aer. clătinîndu-se, şi pune în fata
tejghea, se insinua enervant. Pe toti, auziti, pe toti, mai' străinului o cană cu bere, după
- Să-ti laşi mantaua în ecluză, strigă, dar, în spatele cuvintelor, care se apleacă mult în fată, ris-
i-a şoptit iritat Basil, dar străinul sticleşte un început de panică. cînd să se prăbuşească. Duce
nu păruse să audă, se lăsase Zdraiciov spune ceva sotiei şi conspirativ degetul la buze.
greoi pe un scaun şi scuipase. o sărută uşor lîngă ureche. Ea - Ssst. O să-I sperii... In cu-
Privirile noastre s-au agăţat de chicoteşte, iar Torhens trage cu rînd 0_ .. o să vină... să ne spună
el şi aşteaptă. S-a lăsat tăcerea. zgomot trusa de scule mai că s-a terminat. Trebuie să ...
Cîteva cuvinte ar fi de ajuns: "e aproape şi caută ceva de negăsit Clatină din cap a renuntare, e
gata, s-a terminat.": în cutia neagră de plastic, apoi prea complicat ce vrea să
- De ce vă uitati aşa la mine? striveşte între dinti, abia auzit, o spună.
ne strigă, bătînd cu pumnul în înjurătură. Străinul a rămas cu ochii piro-
masă. - Războiul nu s-a terminat! niţi asupra mesei din fata lui
~ALMANAH
~ ANTICIPAŢIA
5
Fruntea îi coboară pe braţe. - STAAŢJ. OPRIŢI! E mori- strînge în jurul străinului - u
Valsul curge uşor, un-doi-trei, struosl, ţipă străinul trezit din cerc de lumini palide ....
un-doi-trei, se rostogoleşte pe . somn. - Să nu vă apropiaţi}, zbiar
mantaua cazonă, murdară şi - Da' de unde, ne distrăm isteric. Privirile i se opresc asu
zdrenţuită, pe cureaua uzată a foarte bine! încearcă să-I con- pra noastră, învăluindu-ne într-
armei, pe umerii ce se zguduie a vingă SasiI. întrebare al cărui răspuns nu
plîns sau a ce? - N-aveţi dreptul să vă dis- poate pricepe... Noi ne mirăm
- E obosit: ne explică Sasii traţi, e război. Vă interzic!! că el nu înţelege, ne 'doare nain
plin de înţelegere. Un-doi-trei, un-doi-trei.; Aud ţelegerea lui, ne ustură gîtleju
- Da, e obosit, lncuviinţează vibraţiile, mă gidilă în ureche.' său prăfuit. Dar el nu ştie, schi
Jacob, spălătorul de geamuri. Ştiu ce se va întîmpla. Ştiu şi ţează o mişcare de ameninţare
Apoi tac, privindu-I pe cel care ceilalti, dar sînt prea captiva ţi de ambiguă cu arma, apoi, ezitînd
doarme. Alături, pe estrada dans: a explodat una din drăciile păşeşte cu spatele spre uşa d
scundă de lemn, Merlyn doarme. alea.. o bombă S... undeva fier. Aceasta se închide cu zgo
şi ea, iar Zdraiciov se încăpăţî- foarte aproape. Un perete de- mot în urma lui. Geamătul trep
nează să o trezească. Pare vine incandescent şi adînc ... vio- telor ruginite se pierde intr-un
foarte sigur de el. 'lenta luminii sale contorsionează vaiet sugrumat. Ţîriitul contoru-
- O să danseze din nou. O spaţiul şi timpul, imaginile se lui scade în intensitate, iar Sasi
să vedeţi. umflă ca nişte baloane. Ce cara- . lunecă din nou printre mese.
Zdraiciov mişcă braţul robotu- ghios a încremenit străinul, cu - E tîrziu, remarcă plat Da
lui şi braţul scîrţîie ircetişor. li arma aţintită spre bătrînul Da· nieL Eu.. m-aş cam duce.
desface capacul din spate. Urn- niel.... Noi toţi sîntem groşi . Nevasta lui Rudolf cască, apo
blă la circuite. Blînd, ca trezită iradiem fosforescente crude . se jenează, chicoteşte. Fosfores
din somn, Merlyn dă din cap. Timpul s-a oprit, iar spatiul stă centuJ Rudolf se apleacă spre lo
Se stîrneşte gălăgie. Oare nu gata să se crape. cui unde zace sfărîmată flaş
cumva nebunul ăsta a reparat-o Brusc, efectul S îocetează. neta. Nu trebuie prea multă lu
în secret? E în stare. Rudolf în- Imaginile se dezumflă ca nişte mină ca să-ţi dai seama că nu
vîrte manivela şi valsul pe jurnă- baloane inţepate. Becul s-a mai e bună de nimic.
tate uitat porneşte din nou: stins, s-au descărcat acumulate- Torhens se ridică şi se ln
un-doi-trei... un-doi-trei., Zdrai- rii, dar nici nu mai este nevoie dreaptă către mine, atingind î
ciov cuprinde robotul de umeri de el. Cîteva zile vom fi noi. treacăt contorul, al cărui ţîrîit se
şi schiţează paşii de dans, se ln- Înşine fosforescent! E Întuneric, înteţeşte. Palmele-i aspre mi se
vîrte trăglnd-o după el, e dar Zdraiciov, o siluetă verzuie, aşează pe umeri prietenoase.
aproape vie. In fond, probabil se învîrte cu ceva Întunecat în - Tu ce zici? Trebuie să se
că-i lipseşte vreo piesă măruntă, braţe... un-doi-trei, un-doi-trei. termine odată.... Vreau să-m
un fleac. Rudolf învîrte manivela O sferă aurie ce trage după ea fac o' casă nouă, înţelegi? O
flaşnetei tot mai repede, o diră luminoasă ţîşneşte. Arma casă cu etaj pe terenul viran din
un-doi-trei, un-doi-trei.... Cînd străinului. F1aşneta amuţeşte ... colţul străzii.
Merlyn ajunge cu spatele la Zâraiciov nu realizează şi se mai O îndoială nelămurită mă cu
mine îi văd umerii dezgoliţi, cir- Învîrte de cîteva ori, un-doi-trei, prinde treptat. Ei, asta da, ar
cuitele se dezvăluie impudic din un .... S-a lăsat o tăcere grea, si- ceva O casă cu etaj în colţu
cauza plăcii lipsă. luetele fosforescente par a se străzii. .
UJ
'"a
o
2
UJ
~
-l!
e
gu
./
ALMANAH ~~
52 ANTICIPAŢIA <:
DANIELA PIEGAI
NAsCDCITDAHEA
intam din flaut, aşezată pe - imblinzitoareo de şerpi! imi instituţie pioasă pentru călăuzirea
C vine in praful cald din şuieră la ureche Spagliagrano. tinerelor fete pe drumul cel drept
Donjon. Aceiaşi sunet, bi- Unde s-a mai văzut aşa ceva? O şi Cigue in bestiarul vreunui al-
neinteles, altminteri micul vrăjitoare pradă propriilor vrăji. .chimist. .
eu prieten s-ar fi infuriat şi şi-ar Ei, trezeşte-te! spuse, scuturin- Tocmai asta mă neliniştea. Nu
fi scos gluga de borangic, ins păi- du-ne. atit eventualitafea că ar fi sfirşit la
minlindu-mi clientii. , L-am luat pe Cigue şi l-am stre- galere: nu ar fi fost pentru prima
Şi iată că un imbecil m-a im- curat in coşuleţul lui: era cind oară şi de fiecare dată se descur-
brincit, flautul scoase o notă dis- umed, cind uscat, secătuit de pu- case el intr-un fel sau altul. Dar
cordantă şi Cigue a ţîşnit ca un teri. Apoi, in timp ce gărzile se in- nici eu, nici Cigue nu am fi putut
arc auriu, şuierind ca un rege al dreptau spre gitanii cu ochii scă- trăi separat.
şerpilor, smuls din yisul lui pier- părători ca lamele de cuţit şi cu Spagltagrano imI povestea că
dut: Cique descoperise că ceea chitarele andaluze pe care le riv- ne născuserărn In aceeaşi zi.
ce-I legăna nu era vocea verde, niseră toată ziua. ne luarăm tălpă- - Şi poate chiar din acelaşi ou!
străveche, hipnotică a Pămintului, şiţa din Donjon, coborrnd Gibe- adăuga de fiecare dată, rizind.
ci un instrument stupid din lemn, lina pe verticală .pină la marginea Multă vreme, cit am fost mică,
grosolan şi nou ca şi bipedul bi- labirintului, iar acolo, bineinţeles, am avut ferma convingere că mă
nevoitor care sufla in el. ne oprirăm: labirintul era locul cel născusem dintr-un ou de şarpe.
Mi-a trebuit aproape o oră ca mai misterios şi cel mai ascuns - Plecasem la vinătoare de
să-I conving din nou că sint fă- din Montecchio, puţini erau cei mistreţi pe la carierele vechi, bă-
cută pentru a innoda visele risi- care ştiu unde se află şi se spune tea un vint ingheţat care te pă-
pite: incet, acelaşi sunet, inceti- că nimeni odată intrat nu izbutise trundea chiar dacă soarele era
şor, acelaşi, cel care se ridică din să povesteasca vreodată ce se as- deja un soare de martie, lncălzin-
huma intunecată o dată cu ceata, cunde inăuntru. du-ţi singele ca un foc de paie.
in clipa in care soarele işi intinde - Ce naiba s-a intimplat? il in- Cind deodată dau peste tine,
uşor degetele lungi şi aurii din trebai pe Spagliagrano. adormită-ntr-un morman de
inaltul violet al norilor, dincolo de - S-a intimplat că cineva a fă- vreascuri.
nopţi, către transparenţa tulbure a cut un lucru potrivit intr-un mo- in clipa aceea băteam din
lumii. Sunetul care se ridică o ment nepotrivit, mormăi el, şi că palme, incintată.
dată cu aburul apelor neclintite toate gărzile din Montecchio şi-au - Eu eram, aşa-i Spagliagrano,
ale iazului, cu puţin inainte de indat intilnire la noi acasă. eu eram!
ceperea ploii, sau care se inco- - Ce-ai mai făcut? il intrebai, - Tu erai, liniştită ca un pisoi
voaie o dată cu firele de iarbă, pe deplin lămurită. De obicei, roşcat şi cu o braţară la incheie-
sub mingiierea şerpuitoare şi stre- cind cineva făcea un lucru potri- tură.
curată a vintului. vit intr-un moment nepotrivit, pu- - Cigue era!
in jur, mulţimea continua să team fi sigură că Spagliagrano fu- - Aşa-i, Cigue era, infăşurat ca
meargă, să cumpere, să vor- sese cu ideea un şir de mărgele in jurul miinii,
bească, să 'vlndă, să se inghesuie, - iţi aminteşti de stema mare dormind la fel de liniştit ca şi tine,
ca intotdeauna in zilele de lirg; de piatră pe care a ridicat-o Gio- Mi-am spus că-i un semn al desti-
cei de la rrunte stăteau Iingă stin- vanni Acuto pe Poarta Florentină? nului şi v-am luat pe amindoi: o
ghiile cu şoimi dresaţi, iar gitanii, - Ce i-ai făcut? femeie şi un şarpe, cei mai veChi
in colţul in care se adunaseră, - Am sfărimat-o puţm, asa ca tovarăşi din lume, după cum se
priviti cu o. curiozitate neruşinată să-mi exprim părerea spune.
de către cei din' Areto si Sienna, Aveam treisprezece ani pe-a- Cigue şi cu mine ascultam vo-
işi curaţau găletile din care beau tunci. Era firasc să văd lucrurile cea lui Spagliagrano, care se su-
apă caii. Dar Cigue incepuse iar ca pe o sfidare. ca pe o aventură. prapun.ea peste cea a Părnlntulur.
să-şi legene capul galben, urmă- - Nu mai POţi tu de garzi, ii dind diverse nume marelui vis
rind doar sunetul flautulu.. fară ca spusei prieteneşte, pnvindu-i faţa confuz in care ne aruncaserăm
la urechile lui sa mai ajunga alt- ciupită de vărsat fără sa ŞtIU ca o Astfel, aurul praf os al luminii se
ceva şi cu privirea oarbă pentru vedeam pentru ulfma oara Parca numi .zi", iar catifeaua moale ŞI
toate celelalte, in afara visulur său ne-a păsat vreodată de e>le: albastra a intunericului se numi
de veacuri. _ - Idioato! Dacă r.ai sin.em in "noapte". Dar comunicarea dintre
Apoi a urmat explozia din tîrg, viaţă sintem doar pentru ca de mine şi Cigue nu se limita doar la
garzile prezente peste tot şi oa- obicei gărzile cauta ca şi noi să sunete. Ne unea ceva mai adinc:
menii care-ncercau să scape. Cit aibă cit mai puună bătaie de cap m; se intimpla citeodată să vad
despre mine, aş fI putut foarte şi se multumesc să perceapă taxe soarele ca pe un disc plat, de me-
"bine să dau ce dracu' dacă n-aş şi impozite; da, cind un căpitan tal Incandescent, tivit cu verde şi
fi rămas acolo unde ma anarn, le- cum e Acuto le trage un Ş'It in ştiam atunci că-l vedeam prin
ganindu-ml capul o oată C'J Cigue fund se mai mobilizează şi ele, Iar ochii nemişcaţi ai lui Cigue: mai
ca o nebună, tncatusată-n pro- daca ne prind, eu o să sfirşesc in ştiam că, in acelaşi moment, el il
pria-mi muzică, fara să dau nici. o fundul celei mai paduc+tioase ga- vedea ca pe o scinteiere orbit oare
atentie invălmăşelii din jur lere, tu la Florenţa poate, in vreo de .aur care trimitea torente de lu-
~ALMANAH
~ ANTICIPATIA
53
mină asupra tufelor de soc şi asu- unde eu nu puteam in nici un caz Dar ACUM cred că o venit clipa
pra macilor, aşa cum, de obicei, TI să ajung. . . . .
să plec.
vedeam eu. Şi amîndoi adoram Da, dar eram dOI Impotriva labl- - Dintre noi doi, grămadă de
soarele, fără măsură, fie că era un rintului şi a vrăjilor lui: pietre . care eşti, eu sînt gu-
disc de metal verde sau o fîntînă - Hai, mişcă Cique, spusei.
ră-multă, trăncănilă (şi mi se
vie de aur. scoţindu-t din coşuleţ şi ridicîn-
stringea inima de dorul lui Spa-
du-l în sus, către hrană, ta pe o gliagrano). eu sînt marea vrăji-
• suliţă. _ _ .
toare care dresează şerpi, sint
- Vin gărzilel strigă cineva. Iar Astfel, impreuna am ajuns la mai isteaţă ca tine! Ai să vezi ce-o
vocea, rostogolindu-se pe străzile vas şi am impărţit prada: eu pn- să te fentez şi n-o să-mi poţi face
în pantă, ajunse pînă în pragul la- nea, iar el sobolanul. nimici
birintului. 'Sus, acolo unde se aflase vasul, - Cique. am murmurat către
Cique se foi în coşuleţul lui: O mi s-a părut că zăresc un chip su-fratele meu şarpe, pe care, aceşti
mişcare nervoasă, asemănătoare rîzător, nefiresc. tulburător şi al-
ani fără de soare il ingălbeniseră
zgomotului îndepărtat al frttnzelor bastru ca şi lumina din .Iabirint.ca pe mătasea de aur vechi a re-
uscate. Semăoa cu una din rnanonetele gelui dragonilor, imprumută-mi
- Cigue, vor să ne desparta! . meşterului Lamberti, acelea pe
ochii tăi, Cique.
şoptii speriată şi, înainte ca Spa- care le face de carnaval ŞI care se Şi iată că pereţii imi apăreau
gliagrano să mă poată împiedica, mişcă in cadenţă ca şi minunile' coloraţi în diferite nuanţe, după
mă aruncai orbeşte în labirint. veneţiene. ,. căldura pe' care o răspindeau, dis-
- Gură multă' TrăncănilăI Vră- - Mi-e sete, spusei apoi. tingeam toate maşinăriile intepe-
jitoareol strigă Spagliagrano, iar Şi iată ce se ivi un ulcior Înnite de după zidurile de piatră, şi
vocea îi era sugrumată de frică. spatele unui grilaj de fier. Mi-amzidurile in spatele cărora- nu se
Intorsei capul, dar deja nu-I mai rupt o bucată de jupon şi-am afla nici o maşinărie. Acolo, după
puteam vedea, prizonieră a- un- strecurat-o printre sinistrele bare
zidurile acelea, tocmai acolo, se
ghiurilor şi pereţilor labirintului. de fier. Incepui apoi să sug cu în-deschidea o trecere plină de praf,
Pentru o clipă m-am simţit asal- dîrjire din bucăţica de .stotă:
pe unde, eu şi Cique am ieşit
tată de toate poveştile îngrozi- aşa-mi dădea Spagliagrano lapte afară intr-o noapte minunată,
toare pe care mi le povestise Spa- cînd încă mai eram un pisoi ros- plină de vînt şi de stele- (aştri noi
gliagrano despre locul cel mai cat. Şi din nou mi se păru că ză- şi nătîngi), o noapte ca cea in
misterios din Montecchio. Apoi resc un surîs albăstrui, aprobator.care niT' găsise Spagliagrano.
le-am alungat cu un hohot de ris: - Ei, nu-mi mai lipseşte decit Şi. triumfătoare şi atentă ca şi
- Vom rămîne împreuna, Ci- un loc călduţ unde .să dorm. Un Eva cî~ intorsese spatele grădi-
gue, şi intr-un fel sau altul tot sac de paie, murmurai. Mă aştep- nii ei de plictis, am luat-o pe dru-
vom reuşi să ieşim de-aici. tam să apară măcar un coteţ pră- murile intortocheate din Montec-
pădit - la treisprezece ani încă
chio, pe lîngă turnul de deasupra
• mai crezi in minuni - dar de data Donjonului, care domină valea,
Dar labirintul a avut si el un cu- aceasta labirintul nu avu bună-
indreptîndu-mă spre casa celui
vînt de spus. Toate străzile pustii voinţa să dea curs cererii mele. care-mi ţinuse loc de doică vreme.
pe care le străbăteam, copii fidele - Grămadă de pietre bleste- de treisprezece ani.
după cele de-afară, duceau doar mată, care eşti! M-auzi? Mi-e
Dar totul era schimbat; chiar şi
spre alte străzi, mereu alte străzi, somn! mirosul de praf pe care-l simţeam
niciuna nu eră cea care să ne că- cu limba bifurcată a lui Cique, în
Cind ii este frig, Cigue adoarme
lăuzească spre ieşire. pe dată, ameţit şi amorţit ca o aerul albastru al nopţii. O noapte
Casele de pe aceste străzi pă- coadă de urs in hibernare; eu însă care nu se mai sfîrşea, aidoma
reau a fi cele din Montecchio, nu- aveam alte pretenţii. bolţilor oarbe din labirint.
mai că aveau uşile şi terestrele zi- - Vreau un pat cald, incepui - Cique, fratele meu şarpe, ce
dite, nu erau mai inalte de doi să mă plîng. Vreau un pat bun, cu s-o fi intimplat?
metri şi jumătate, iar in locul ce- paie uscate şi foşnitoare. Apoi, EI stătea încolăcit în coşuleţul
rului se vedea o boltă de piatră. deznădăjduită, m-am lăsat la pi-
lui vechi şi rupt, şi trupul lui era
Mi-aduc aminte că la capătul ciorul unui zid, mi-am strins ge- uşor ca o aripă, neted şi subţire
primei zile imi era foame şi sete. nunchii la piept şi mi-am culcat ca şi hainele mele, nemişcat ca
Imi era şi frig in lumina albăstruie capul pe ei. Lumina se făcu mai un obiect mutat din loc ce vrea să
care scălda zidurile, lumina aceea mică şi mi se păru, în vreme ce treacă neobservat. Ferestrele ca-
care anunţă furtuna. de-jur-împrejur pereţii de piatră
selor erau mari, cu sticla dintr-o
Pe caldarîmul labirintului se inse retrăgeau in ceata subţire a singură bucată, iar în spatele lor
tindea singuratică doar umbra somnului, că aerul era mai puţin străluceau o mulţime de sori mai
mea: umbra albastră şi subţire a îngheţat şi că fu rtuna nu mai era mici.
unei fete numai piele şi -os, care chiar atit de aproape.. Apoi am auzit paşii gărzilor de
ţinea in mină un flaut cît Incheie- • noapte: mi-era imposibil să nu-i
turile-i de gros. Un coşuleţ pus pe recunosc. M-am ascuns în spatele
umăr era singurul lucru care dă- Aşa s-a scurs prima noapte şi unui zid şi-am aşteptat: erau alt-
dea puţină consistenţă ansamblu- aşa a început bătălia dintre mine fel, cu altfel de veşminte pe ei.
Tui. şi EL. E drept, am sfîrşit prin a da Lumina lunii cădea pe turnul
- La dracu'! Dacă nu pun gura de gustul provocărilor sale şi-mi cel vech i şi mi-am dat seama că
pe ceva o să mă fac de-a dreptul amintesc că, atentă la miile de era doar o cochilie goală şi că va-
invizibilă. capcane pe care le născocea pen- . lea ce se deschidea în fata lui era
Parcă aş fi rostit o formulă ma- tru mine, de multe ori uitam să mai largă, semănată cu stele, ca
gică: o parte a boltii de piatră alu- mai merg. Mi-a fluturat pe sub şi cum s-ar fi răsturnat cerul ŞI
necă si, in deschiderea astfel for- nas tot felul de cărţi şi de bucate, toate luminile i-ar fi căzut pe pă-
mată, 'apăru un vas transparent in şi-a făcut EL ce-a făcut ca să mi mînt; fiecare lucru mi se părea
care se aflau o bucată mare de le doresc pe-amîndouă la fel de dintr-o dată străin, ca şi cum dis-
piine şi-un şobolan mort. mult. M-au hrănit astfel şi cu cărţi tanta care ne despărţea s-ar fi
Am aşteptat să coboare; dar şi şi cu bucate şi sint alta faţă de măsurat in secole. Şi-am lnţeles
pîinea şi sobolanul rămaseră la acea care eram in urmă cu pai ce festă mi-a jucat labirintul cu
vreo doi metri lnăltirne. acolo ani, cînd am intrat aici. capcanele şi cu zîmbetele lui al-
• ALMANAH ~~
54 ANTICIPAŢIA ~
bastre şi de nepătruns: înăuntrul mai există un prinţ albastru, Cît despre mine, eu nu mai sint
lui, o dată cu mine, se rătăcise si spune el, care-i' zimbeşte ca un nici gorămultâ, nici trăncănila
Timpul, rămînînd ferecat, ca toţi indrăgostit (ah! Spagliagrano!). Doar atunci
nesăbuiţii de care-mi vorbise Spa- Nu peste multă vreme, după ce cind n-am somn, cu fratele meu
gliagrano. vîntul işi va fi terminat hoinăreala, de aur şarpele, cîrcotasă, uş oara
Nu ştiu daca şi alte castele au nimeni nu va mai sti că numele şi Încurcă-lume ca o cioară, eu
meu nu e nici Albă-ca-Zapada, amestec cărţile şi i nsufleţesc vîn-
la capătul străzilor praful e cîte
un labirint Nu Ş!1u nici ce nea- nici Scufita Roşie SI că prinţul altul cu poveşti.
. muri uitate l-au construit. aşa de bastru nu este altceva decît amă- Traducere de
asemănător unui tîrg adevărat, cu girea unui suris in labirint HIHAEU Rl F.vJL.4
capcanele şi cu porţile lui bleste-
mate. Poate că t-au construit ca
pe un fel de şcoală, un SOI de
exerciţiu permanent, rezolvat cu
trudă şi încintare. Şi fir-ar să fie'
Mi-am amintit de mingîierile stin-
gace ale lui Spagliagrano, blinda
doică cu faţa ciupită de vărsat a
copilăriei mele pierdute, şi mi-am
dat seama că erau singurele lu-
cruri pe care le-am avut fără să
plătesc pentru ele.
Mi-am privit mina stingă, pe
care se infăşoară in jurul incheie-
turii, 'perfect circulară, linia vieţii.
Urma, spunea Spagliagrano, pe
care o lăsase Cigue atu nci cind
incetase să-mi mai fie brăţară.
Unul dintre gitanii de la tirgul
din Montecchio, cu ochii şi dinţii
sclipind de zîmbet, îmi spusese
vazind-o, că aveam să trăiesc
pentru totdeauna. Iar in privirea
lui am desluşit ceva despre care
mult mai tirziu am inţeles că era
mila.
M-am reintors pe dibuite in la-
birint; eram singura care-I cunoş-
team -şi care-i ştiam intrarea.
M-am reintors in această .scoală"
in care cel ce nu-şi rezolvă pro-
blemele rămine flămind, in care
un prinţ ciudat suride celui care
face cite-o mutare izbutită. Şi
mi-am spus că dincolo de tot
ceea ce-mi părea ciudat şi com-
plicat se intrevedea un principiu
firesc: plată şi răsplată. Sistemul
educativ al labirintului nu-mi mai
părea chiar atit de subtil. Inven-
tează mereu noi trucuri pe care
eu izbutesc mereu să le descopăr:
poate că Timpul este şi el prizo-
nier tocmai pentru a lăsa elevilor
răgazul să inveţe cit mai multe lu-
cruri.
Mai incerc citeodată să ies din
labirint, răstindu-mă la el, făcîn-
du-I "grămadă de pietre", dar lu-
mea din jur mă inspăimintă, aşa
că mă mulţumesc să-mi şoptesc
poveştile-n vint, cătărată ca o pa-
săre pe pietrele sfărimate, acolo
unde se deschide trecerea plină
de praf către afară.
- Regele Midas are urechi de
măgar, şopteşte vintul, purtătorul
vestilor şi-al poveştilor. Dar după
ce-i vorbesc începe: există o fată,
spune' el, care are pielea aibă ca
zăpada pentru că trăieşte intr-un
labirint unde soarele nu pătrunde
niciodată. Şi, in timp ce ea
doarme, afară cresc urzici, măceşi
şi mărăcini care înconjoară zidu-
rile cu un briu de spini ascuţiţi. ŞI
~ALMANAH
~ ..ANTICIPATIA
55
v.. MIHALCEA
INCIDENT
PARTIAL COLOR
A
. Circulatia nu era foarte In-
I
ntr-o miercuri dimineaţă, deschiseră În staţia din centru,
Alex nu auzi deşteptătorul. Alex ţîşni printre ceilalti pasa- tensă şi Alex fu ispitit să ia un
Totuşi, un mecanism al sub- geri şi o ţinu într-o fugă pînă la taxi, dar în acelaşi moment· la
conştientului îl trezi după birou. Pe masa lui aştepta un coltul străzii se ivi un alt tram-
zece minute. In lumina galbenă teanc de dosare cafenii. Era vai. Răsuflă uşurat. Tramvaiul
filtrată de ferestre, ceasul dezvă- .chiar joi! Ziarul de dimineaţă pe opri în statie şi uşile glisară si-
luia drama intirzierii. Renunţă la care îl citea Val era tipărit cu lentios. Alex simti că i se face
gimnastică, la bărbierit, şi după cerneală cafenie. Val abandonă rău. Albastru! Se urcă fără să-şi
un duş scurtat la minimum intră lectura: mai- pună întrebări; simţea ne-
în bucătărie unde, pe tava gal- - Te-aşteaptă şeful. voia să fie acasă. Taxatoarea îi
benă, aştepta micul dejun proas- Alex Îşi aranjă tinuta, strînse eliberă biletul, albastru, bineinţe-
păt eliberat de ospatarul casnic. nodul cravatei gaibene şi intră les.
Se concentră cu hărnicie asupra timorat în biroul şefului. Ridicîn- Plecase miercuri şi se ÎntOF-
omletei, a amestec ului gălbui de du-şi ochii din hîrtii, şeful trecea vineri!
lapte cu fulgi de porumb şi îşi sări: Mototolea nervos biletul cînd
bău ceaiul cu ochii pe ceas. Re- - Ai putea să-mi explici ce s-a ajunse în fata blocului; dîndu-şi
cuperaşe o bună parte din întîr- Întîmplat? seama ce face îl aruncă Într-o
ziere, dar trebuia să se gră- - Să vedeţi, azi. dimineaţă gură de canal. luă din cutie cele'
bească. Aruncă tava cu resturi n-arn auzit... trei ziare şi urcă fără chef În
în exhaustor şi ieşi trăgînd uşa - lasă azi dimineaţă, nu-i nici apartament. .Pe masa din bucă-
cu pasiune. Zgomotul uşii trîn- o crimă să-ntîrzii cîteva minute. tărie se-ngrămădeau tăvi de mai
tite fu un semnal de start. Alex Dar ieri nu ai venit de loc. Şeful multe culori. Radioul transmitea
coborî în fugă scările, ca la con- începea să se aprindă. N-ai muzică şi reclame. Dacă ar fi
curs, dar, in stradă, constată că anunţat pe nimeni, acasă nu ai avut puterea să se concentreze
pornise prea tîrziu. Finişul, oricît fost şi azi văd că n-ai păţit ar fi auzit şi anuntul societăţii de
de sustinut, nu i-ar mai fi ajutat aproape nimic, se indignă el pri- tramvaie, care: " ...îşi suspendă
la· nimic: Tramvaiul gqlben, dis- vindu-i cravata. Ţi-am tăiat ziua în această noapte experienţele
părînd din cadru, tocmai dădea de ieri şi, dacă pînă mîine dimi- cu noul tip de motor. Călătorii
colţul şi strada rămase. aproape neaţă nu-ţi recuperezi restante, care au avut neplăceri pe durata
pustie. Simti cum îl cuprinde POti să consideri această stare experimentului vor fi despăgu-
disperarea. Nu întîrziase nicio- de lucruri ca pe un preaviz. biti de societate pe baza bilete-
dată şi acum trebuia să aştepte Dacă se mai întîmplă, poti să nu lor de călătorie, restituindu-li-se
următorul tramvai, care cine mai vii de loc. integr~1 contravaloarea aces-
ştia cînd va veni?! Un zgomot îl Alex ieşi năucit, dar se apucă tore..
trezi din transă. Era salvat: imediat şi conştiincios de lucru. ...dar Alex dormea profund şi
tramvaiul lunecă uşor şi se opri Pînă la amiază nu ridică ochii visa alb-negru.
În staţie deschizînd toate uşile. din hîrtii. Reduse şi prînzul la
Alex urcă şi se îrdreptă spre ta- minimum. Doar la cafea îşi per-
xatoare, urmărit de senzatia că mise cîteva minute de relaxare.
ceva nu e în regulă. Cumpără Era unul din puţinele avantaje
un bilet, cafeniu, şi luă restul ale zilei de joi: cafeaua. Colegii
privind la bilet: asta era! Începuseră să -plece. EI termină
- Bine, dar azi nu e miercuri? lucrul abia pe Înserate. Portarul,
izbucni el. . În uniformă maro, îl privi bănui-
Taxatoarea ÎI privi cu un aer tor pe sub chipiu, dar ij des-
îngăduitor şi apoi bătu cu un- chise uşa fără comentarii. In sta-
ghia în tabla vehiculului. Vopsea ţie tramvaiul tocmai pornea.
cafenie! Joi! A1ex se resemnă obosit şi se re- ~
Oricum nu avea timp să ju- zemă de un stîlp. Tramvaiul ca-
dece toate implicaţiile. Tram- feniu se -pierdu la capătul stră zii,
vaiul Qprea la fiecare stop şi, fie trecînd alternativ pe sub -reflec-
miercuri sau joi, Întîrzierea se toare şi prin zonele Întunecate
produsese deja. Cînd uşile se dintre ele.
ALMANAH (~~
56 ANTICIPA ŢI A- ~
VALENTIN DABIJA
ORASUL INCERT
I
nsistîn a te căuta pe străzile Moebius. Dacă insist în a mă Anuntul decesului tău se
acestui oraş mult prea slab reîntoarce la punctul de unde schimbă În fiecare zi. Un cerşe-
conturat pentru simturile mi-am început plimbarea, inima tor mă imploră să-i dăruiesc so-
noastre. Cîteodată, umbra mea se află În par:tea dreaptă. luţia unei probleme de geome·
ta se zăreşte în spatele unei fe- Uneori mă întîlnesc cu simetri- trie oricît de simplă. Ii desenez
restre luminate. E noapte, tîrziu, cul meu fată de axa verticală de În palmă un dodecaedru folosind
se aude larmă de petrecere, mu- simetrie. Discutăm despre tine. stiloul acela pe care mi l-ai da-
zică. Intotdeauna CÎntă un clave- Şi el te caută. Nu va găsi dectt : ruit de mult şi care îmi scrie sin-
cin. Fruntea ti se lipeşte de gea- imaginea ta din oglindă, dar gur scrisori din partea ta.
mul rece, ochii tăi privesc în gol, pare să- ignore problema, afir- Aproape că nu e zi să nu trec
fără să mă vadă, deşi eu sînt mînd că acela sînt eu. O să întîl- şi pe maidanul, din marginea
jilcolo, atît de aproape de tine. neşti o fată foarte drăguţă, pe oraşului incert. In mijlocul CÎm-
In spatele tău se iveşte o um- care o cauţi de multă vreme, îmi pului gol se află o cabină telefo-
bră, Îti strigă ceva iri ureche, ghiceşte în palma stîngă o ti- nică. Aparatul nu pare a fi co-
ceva ce te face să rîzi şi dispari. gancă, dar eu ştiu că se înşeală, nectat la nimic, dar asta nu are
Nu deschid poarta şi nu bat la palma stîngă e, de fapt, cea importanţă. Formez numărul,
uşă. Cîndva am făcut-o, nu mi-a dreaptă. orice număr, şi răspunzi tu.
răspuns nimeni, am vrut să in- - A trecut pe aici, chiar acum - Iubito, îţi spun, am primit
tru, dar în spatele intrării am gă- cîteva minute, îmi spune vînză- vederea de la tine, aceea cu ora-
sit un zid de cărămizi, casa nu torul. A cumpărat o sticluţa cu şul incert unde îmi comunici că
are interior. Am verificat acest lavandă de bărbierit pe care o vei locui de acum înainte...
lucru dinamitînd locuinta, nu a folositi. Pretinde că dacă îşi în- - Iubitule, îmi spui, nu te mai
mai rămas În picioare dectt fa- tinde cîteva picături pe fată preface... Aseară, în timpul pe.
tada, În mijlocul ei fereastra - simte parcă atingerea obrazului trecerii, m-am uitat pe geam şi
unde apare CÎteodată chipul tău dumneavoastră. "te-am văzut Mi-a fost aşa de
îngîndurat. Dacă e vreme frumoasă, ci- dor de tine De ce n-ai intrat.
Mă plimb uneori pe strada tesc ziarul pe terasa cafenelei. ce te retine?
c..~ALMANAH
("~ ANTICIPAŢIA
57
PAUL CIOCAN
ADEVARUL"
DESPRE LABIRINT
m dubii. Dubii serioase, mi-a .replicat, sînt un intelectual rece scrisul se Învăţa doar la
A nu aşa, de circumstanţă.
Şi mai vreau să ştiţi că
nu-mi plac coincidentele,
chiar am oroare de ele. Dar mai
complexat". Mai tîrziu, În timp
ce eram transportaţi containeri-
zat, mi-a explicat că, În general,
evită să se bată cu mai putin de
cursurile post-universitare,
hîrtia era un obiect science-fic
tion. Ne-am făcut vînt de pe un
zid, ACIR se Înălţase binişor.
iar
ales, devin grozav de susceptibil cincizeci de -adversari, fiindcă Îşi dar În cele din urmă s·a prăbuşit
atunci cînd mi se acordă mai strică stilul. Urît mi-a fost de În mare datorită unei amfore cu
multă importantă decît consider munca nenormată şi prost retri- lichid euforizant pe care se îrca-
că merit. Am devenit celebru, buită. Totuşi, exact de aşa ceva păţirase a o lua cu el. Norocul
dar fără voia mea, jur. Eu, LE- am avut parte. Fiindcă aveam a fost că I.D.S.T-ul ne reperase
DAD. Şi o dată cu mine şi priviri inteligente ne-au- reparti- datorită distorsiunii istorice
ACIR. ACIR este coechipierul zat În domeniul constructiilor, create şi am fost recuperaţi in-
meu. Acum este putin zdrunci- dar nu la proiectare, nici nu se stantaneu.
nat, Îl lnteleg, căderea... Onda, lucra după proiect, se improviza Şeful ne-a felicitat, iar ACIR a
da, Onda, pentru că este un pur şi simplu, ci în domeniul fost trimis În reparaţie capitală.
veşnic Îndrăgostit." Misiunea şi transporturilor cu spinarea. Du- I-au înlocuit cam nouăzeci la
pac, femeia, altfel nu se poate, ceam dorul vre-unui şef cît de sută ain oase, dar ideea fixă că
are un altgoritm facil, ce să-i mic, dar nu existau decît supra- el a abuzat de Încrederea Ondei
faci, norocul lui este că formăm veghetori generoşi cu biciurile. nu-i iese din cap, cică şi-a dat
o echipă deşteaptă. Atunci cînd Salariul nu se inventase, toti cuvîntul de onoare. Am Încercat
o iei razna prin timp e foarte im- munceam cu drag la ridicarea să-i argumentez cu documente
portant să te poţi bizui pe cel unui fel de labirint, adică un loc că acesta a fost inventat În evul
de lîngă tine. De obicei, lucrurile unde ştii cîrd intri, dar nu ştii mediu timpuriu, de către primii
nu merg bine. În mod exceptio- cînd iesi. . cavaleri care se cam plictiseau,
nal, merg chiar catastrofal. ACIR persuadase o băştinaşă, dar el nu şi nu. Ca şi cum
.De exemplu, În ultima noastră una Onda, şi se Încinsese un toate astea n-ar fi iost destul,
misiune. Voiam să facem un film mare amor. Pe vremea aceea am mai dat şi peste o legendă
despre căderea Troiei cu Ahile mai tineau cu femeile unele tru- despre nişte aşa-zişi Icar şi De-
în rolul lui Ahile. Eram dispuşi curi, care în zilele noastre sînt daI.
să facem şi puţină regie. Ne-am considerate răsuflare. Dacă fă- Aşa că am dubii, dubii se-
pomenit Însă pe undeva prin ceai o promisiune în căsătorie; rioase. Şi nu-mi plac coinciden-
Creta, cu vreo mie de ani mai căpătai de băut pînă te ţineai de ţele. Vreau să fie clar că am fost
devreme. Dacă te culci cu o fe- cuvînt. Între timp ne pregăteam În interes de serviciu, deci nu e
meie şi te trezeşti cu alta nu să ne luăm zborul, nu că am fi cazul să ni se taie zilele din pon-
poţi fi luat mai pe nepregătite. fugit de muncă, ori că stai la un taj. Am adus informatii pre-
Tocmai ne materializasem pe o pupitru, ori că freci pietre cu ţioase despre lichidul Înveselitor
plajă şi blagosloveam pe dispe- cîrca, e tot aia, dar ne era tare pe care ÎI consumau cretanii.
cerul dela Întreprinderea pen- dor de mamele noastre. Prin ur- Amfora s-a pierdut, dar formula
tru Deplasări Spatiu-Timp, cînd mare, am incropit din batistele chimică mi-a rămas bine Înfiptă
ne-am pomenit înconjuraţi de admiratoarelor o pînză triun- În analizorul de buzunar.
nişte indivizi călare, că altfel nu ghiulară Întărită cu o ramă de Reteta este În curs de omolo-
pot să le spun, care voiau să ne lemn şi am deschis un club de gare, dar eu am ş~Început trata-
ia interviul cu nişte beţe ascutite deltaplanism. Ulterior, am mai mentul cu ACIR. Incerc să-l vin-
la vîrf. Am privit către coechi- confecţionat Încă un aparat şi, dec de malancolie şi dor, sper
pierul meu, Înalt, atletic, blond Într-o frumoasă zi de primăvară să reuşesc, deocamdată am ob ..
şi viril, bun cunoscător a şaize- a acelor timpuri de mult trecute, tinut unele rezultate provizorii.
cişişapte de arte martiale şi i-am ne-am prezentat demisiile unui Aşa că nu e de glumă, cred ca
spus: "Haide, supercălătorule supra veghe tOL Nu am reuşit s-a inteles. Hai noroc!
prin timp, fii _dur.": "Nu pot, să-l impresionăm deloc, deoa-
ALMANAH ~~
58 ANTICIPAŢIA ~
/
ALEXANDRU TOM
------------------------ ----.•... '
STEAUA DE VEGHE (anul 2122) I

----------~--------~--------I
e ascunseseră În spatele
plexe, constituiau promotorii
unor antice structuri culturale
diri, oraşe întregi. Puteau chiar
ucide, cum s-a dovedit mai tîr-
S Sunetului. Aşteptau. Lu-

crurile pe care-le Închi-
puiau existaseră .Toate
lucrurile despre care vorbiseră
deveneau. Ele îşi trăgeau ramuri .
revigorate. Ei militau împotriva
ambianţelor artificiale, împotriva
unui mediu tehnologic ce obligă
involuţia vieţii spiritului, reduce-
ziu, dar )1-0 făceau aproape ni-
ciodată. In schimb, Societatea a
iniţiat discret o serie de asasi-
nate împuţinînd într-o oarecare
rea acesteia la condiţia degra- măsură- numărul periculoşilor
noi către epoci care vor fi, mi- dantă de surogat. Ei opuneau agitatori nedoriţi. La început,
grau fiind, migrau pe parcursul analizei - sinteza, cărţii - cuvîn- pelerinii muriră în număr destul
evenimentului că sînt. Puterea tul spus, semantismului grafiei - de mare; apoi invătară să-şi
Sunetului ştia .de existenţa lor." mitograficul. Concepeau rosti- proiecteze in afara corpurilor
Era' copil. II chema cu un rea ca pe un habitat şi o inves- Stelele de Veghe. Nemaiputînd
nume ascuns. Numele lui se- teau cu puterea de persuasiune fi a inse, acestea continuau să
măna cu el. a oricărui mediu, a oricărui spa- întreţină viata în trupurile ciuru-
Apoi a Început războiul. Lu- ţiu locuibil. ite de gloanţe şi schije sau arse
mea ce l-a purtat avea şi ea un Aşa spuneau esteţii şi nu grecu fulminatoarele pină .la carbo-
nume, dar un nume ce se şeau. Dar şi civilizaţia avea ar- nizarea completă.
schimba aidoma norilor. Ea se mele ei, capacitatea sa de apă- In cele din urmă, Societatea
numea ca fiecare om În parte. rare împotriva ascensiunii unor Umană îşi organiză echipele de
Căci lumea în care s-a zămis- asemenea forte pe arena so- mituitori.
lit acest război semăna cu Inima cială. - Poti fi de-al nostru - i-au
Lui. Mai Întîi încercase să înveţe. spus. Iti putem oferi condiţii de
•
Erau vestiţi prin gingăşia rosti-
Fuseseră restudiate vietile mari-
lor creatori. Se constatase că
viaţă pe care nici măcar nu le
visezi,
rii. Veneau de nicăieri şi mer- majoritatea o constituiau cei ce In fond - Se constatase - re-
geau într-o direcţie oarecare. operaseră sintetic, pe baza unui volta pelerinilor impotriva struc-
Aveau cîteva simţuri în plus, do- complex de atavisme existente, turii sociale se putea rezuma la
bîndite după antrenamente inde- latent, În fiecare om şi functie- revolta esenţială a celor ce nu
lungate. Spuneau: nînd ca o memorie de specie. au Împotriva celor ce au. Socie-
- Fiecare lucru are o stea. Se mai constatase existenţa tatea în care se născuse Puterea
Un centru energetic. Un loc unui set fundamental de simbo- Sunetului favoriza, ca orice re-
care poate fi vizualizat şi cuce- luri operante doar la nivel pro- gim dictatorial, o anumită cate-
rit. Acel punct e numit de noi fund şi posedînd o incalculabilă gorie de indivizi în dauna celor-
"Steaua de Veghe": Atîta timp forţă de transfigurare şi ordo- lalte categorii.
cît el există, obiectul există. nare a spaţiului real. Şi nu în ul- - Poţi fi cu noi. Zece mi-
Dacă îl distrugi, obiectul devine timul rînd se aflase că resurecţia lioane, trecute imediat în cont şi
pulbere. unui mod de gîndire -sirnbolic de care te - vei putea folosi ori-
Şi el fusese unul dintre aceşti poartă, prin prisma omului civili- cînd. Accepţi?
pelerini. Şi el vorbise de ratiune zat, semnătura maladivului. Un Semnase formularul cu nu-
şi de existente perfecte. Cuvin- maladiv ce ademeneşte la eva- mele lui cel nou: David Bonny.
tele lui izvorau din Puterea Su- ziunea investirii personalităţii Ceilalţi Pelerini, evadaţi din jun-
netului, acea forţă uimitoare într-un crez lăuntric diferit de gla citadină şi din sordidul bi-
care se născuse pe Terra, nu se cel propus de direcţia funda- donville-urilor , se adunaseră
ştia prea bine cum, nu se ştia mentală de dezvoltare a civiliza- Într-o altă junglă lîngă ecuatorul
de ce. Cuvintele lui zguduiau şi ţiei. . planetei şi pregăteau Societăţii
transformau trupurile şi spiri- Apoi, Societatea Umană a lovituri crlncene. Tot acolo se
tele. Forţa cuvintelor - pretin- operat primele arestări. concentrase şi Puterea -Sunetu-
de au esteţii - pornea din însăşi Următoarea constatare a fost lui, aflată Într-o relatie imediata
caracteristica Pelerinilor sunetu- că nici un zid' nu se dovedea ca- cubiocîmpuri terestre.
lui de-a fi exponenţii unei civili- pabil să' oprească Pelerinii în David Bonny şi altii ca el de
zaţii caracterizată prin oralitate; faţa cuvintelor cărora obstaco- veniră un corp special de lupta
revenirea unui străvechi mod lele crăpau şi se prăbuşeau. Ei În armata Confederatiei. In acel
de-a fi, viu şi profund creator. descopereau imediat Steaua de moment, Confederaţia număra
Pelerinii Sunetului erau meşterii Veghe a oricărui obiect şi pu- cinci planete locuite şi dispunea
combustiei sentimentelor corn- teau distruge astfel pereţi, clă- de un arsenal impresionant pe
i
~ ALMANAH
~ ANTtCIPAŢIA
59
care următoarele două secole dintre Pelerinii integrati În ar- mai ciudat al fenomenului este
aveau să-I îmbogăţească şi să-I mata Confederatiei inventă avio- că toti aceşti oameni sînt încă
modernizeze continuu. Se conta nul monostructural, a cărui Stea vii şi conştienţi de situatia lor.
şi pe ajutorul corsarilor spaţiali de Veghe se afla dispersată În Probabil există un alt set de cu-
care, bineînţeles, nu au intîrziat Întreaga masă metalică. In urma vinte algoritmate care ar putea
să se arate, mirosind cîştiguri in bombardamentelor lansate cu anula efectele primului set, dar
sfîrşit legale şi, deci, cu atît mai ajutorul noii arme, Pelerinii, ca- secretul acestor combinaţii a
sigure. re-şi proiectaseră din vreme Ste- dispărut, dus În neant, o dată
Pelerinii Sunetului nu aveau lele de Veghe În afara corpuri- cu disparitia ultimului Pelerin.
arme. Aşa s-a crezut. Ei nu po- lor, n-au fost omorîţi; se trans- Cea de-a doua armă inventată
sedau fabrici şi experţi. Nu cu- formară .insă Într-un fel de mode Sunet a fost bomba florală.
noşteau tehnicile modeme de mii de carne carbonizată a cărei Au cunoscut-o cei ce se aflau În
luptă. In schimb, ştiau foarte putrefacţie Împrăştia peste jun- adăposturi, mult dincolo de linia
bine cîteva lucruri despre care glă o duhoare insuportabilă. frontului: ofiţerii comandamente-
Confederatia 'nu ştia nimic. Apoi; cei rnituiţi au fost trimişi lor şi personalul bazelor de lan-
Aşa s-a pregătit războiul care, să detecteze În spatiul aerian În- sare. In urma prăbuşirii unei
mult mai tîrziu, avea să poarte vecinat zonelor bombarda te Ste- asemenea bombe, din toate
numele de Războiul Sunetului. lele de Veghe ale învinşilor. Fu obiectele şi fiinţele aflate În raza
Pretextul declanşării ofensivei rîndui Puterii Sunetului să de actiune a exploziei începeau
a fost anuntarea capturării unui piardă astfel cîteva mii de corn- să răsară lujeri subtiri. Ramurile
copil mutant in jungla ecuato- batanţi şi să se retragă pe zeci scoteau Irunzuliţe şi flori mă-
rială. S-a căutat a se dovedi ast- de kilometri În interiorul pădurii runte şi albastre a căror creş-
fel lumii întregi că pelerinii exe- ecuatoriale. Spatiul rezultat a tere continuă nu putea fi sto-
cutau experienţe pe cobai fost literalmente sterilizat de tru- pată. Oamenii mureau tîrziu, iar I
umani şi că adevărata intenţie a pele corsarilor cosmici, remar- cadavrele lor.
semănau cu nişte II
Puterii Sunetului este extermi- cîndu-se de-a lungul acestei ac- coroane unaşe. I
narea speciei umane sau, poate, tiuni un oarecare căpitan Ho- Cea de-a treia armă actiona
l' restructurarea sa genetică ire- oke, zelos În numele ideii de a i selectiv doar Împotriva celor
i versibilă. Omul comun a fost se ierta greşelile trecutului şi al care urau Puterea Sunetului şi
convins. Cei cu capetele pe cărui vocabular se reducea la cî- doreau distrugerea ei. Aceştia
umeri s-au trezit reduşi la tă- teva fraze de genul "Pe' ei, erau destul de puţini; războiul se
cere. Pe data de 14 iunie, Con- băieti", "dă-i să crape" şi, mai născuse, ca rnejoruatea ră z-
federatia a lansat asupra zonei ales, "să nu scape niciunul". boaielor, din interese şi nu din
primele forte motorizate. Şi în vreme ce Confederatia pasiuni. Arma Sunetului le acce-
Reporterii de război au co- îşi sărbătorea, jubilînd, victoriile, lera decursul vietii psihice, deso-
mentat multă vreme luptele care Pelerinii Sunetului puneau la lidarizîndu-I de continuul suport
au avut loc, insistînd asupra .punct, printre liane şi arbori ale biologic. Cel atins îşi trăia, men-
'. stranietătii acestora. Doi-trei pe- căror rădăcini Înotau Într-o veş- tal, în cîteva minute reale în-
lerini se grupau in fata cîte unui nică mlaştină, cele patru tipuri treaga viaţă. Apoi murea, în
: blindat şi vorbeau; sub presiu- de arme ce aveau să stăvilească vreme ce corpul continua să
~I
~:
nea unor anumite combinaţii de
cuvinte metalul se topea, trans-
pentru multă vreme ofensiva
forţelor civilizatiei.
existe, conservîndu-şi ritmurile
fiziologice initiale. Omul mort
formîndu-se într-o băltoacă inca- Prima dintre ele, cea pe care imbătrînea firesc ...
descentă. Frontul întreg nu era forţele Confederaţei au cunos- Ultima lovitură dată armatei
decît un vuiet surd. Pelerinii re- cut-o la doar două zile după sfîr- Confederatiei a fost bomba cu
uşeau să abată majoritatea . şitul actiunii lntreprinse de cor- amintiri.
qloanţelor şi şrapnelelor sau sari, consta Într-o simplă tijă Pe-atunci, trupele Pelerinilor
chiar să le Întoarcă spre inamic. zburătoare ce vibra pronuntîrd rnituiti încă nu intraseră În luptă
Alţii se ocupau de bombardiere un set de cuvinte sub imperiul la Întreaga lor capacitate. Nici
şi de avioane de vînătoare, de- cărora o anumită categorie de li- David Bonny nu luptase altfel
tectîndu-Ie Stelele de Veghe şi chide se solidificau. Dintre decît detectînd şi distruqind Ste-
reducîndu-Ie masele la atomi în aceste Iichide asupra cărora al- lele de Veghe ale Pelerinilor ani-
virtutea unor alte combinatii so- goritmul rostirii îşi putea exer- hilaţi fizic de armele combatanţi-
nore. Confederatia pierdu o cita atribuţiile făcea parte şi sîn- lor Confederaţiei. Ştie însă
mare cantitate de material mili- gele. Baghetele, prea subtiri foarte bine ziua În care orăşelul
tar şi uman şi fu nevoită să se pentru a putea fi detectate cu militar în care se afla a fost lovit
retragă lăsînd În mîinile inamicu- ajutorul radarelor, semănată de una dintre primele bombe cu
lui un mare număr de prizonieri, groa?3 În rindurile Confederati- amintiri. Revede soldaţii urlind,
pe care acesta Îi neutraJiză relor. In junglă apărură cîteva mii tăvălindu-se pe coridoare. Unul
ducîndu-le la maximum functiile' de statui fără soclu: oameni sur- dintre ei rămăsese pironit lîngă
vitale şi stivuindu-i, pur şi sim- prinşi de cuvintele venite de sus fereastra anticamerei comanda-
plu, În cîteva luminişuri, În plina În cele mai diverse poziţii. Ei pot mentului. Plîngea şi repeta:
bătaie a bombelor următorului fi şi astăzi văzuţi acolo; ploile, "mamă, mămica mea, cît de rău
atac, pe care Pelerinii le Iăsară vintul şi soarele au Început să am fost, cum am putut să mă
În mod deliberat să-şi atingă tin- uniforrnizeze trăsăturile multora port aşa cu tine'?' Alţii rosteau,
tele. dintre ei şi să tocească excres- plinglnd, numele unor foste iu-
Dar În cele din urmă, unul €,!nţele membrelor. Aspectul cel biri. Işi aduceau aminte de toate
ALMANAH ~~
60 ANTICIPAŢIA ~
lucrurile pe care, cîndva, călca- Survolară cîteva ore zona ecua- atingerii lor. Atunci, de pe na
. seră nepăsători. Toate amintirile torială În care se aflau concen- proaspătul amiral ordonă cop
Îi ardeau, îî dureau organic; răul trate fortele Pelerinilor Sunetu- lui expui zarea corpului rache
făcut cîndva altora se Întorcea lui. Influenta acestora nu se pu- din spaţiul cuirasei. Brusc, na
spre ei readus În memorie şi tea extinde asupra spaţiului cos- deveni vizibilă. O fracţiune
amplificat de mii de ori de vocea mic, datorită inexistentei aeru- secundă informaţia existenţ
conştiinţei excitate. Pe străzi, lui, baza tuturor proceselor con-: acesteia, prioritară, deconcer
oamenii îşi cereau unii altora În trolate de Sunet. Pelerinii. Această fracţiune
genunchi iertare pentru orice Luă legătura cu forţele Confe- suficientă pentru ca femeia
gest răutăcios mărunt, executat deratiei. Primi confirmarea gra- repereze unul din fragment
altădată din nervozitate sau an- dului de amiral stelar, angaja- de timp lipsite de apărare şi
tipatie. Singurii rămaşi lucizi mentul noilor sale drepturi cetă- ocupe mental. Imediat, nevrop
erau Pelerinii integraţi În armata teneşti şi codul unui cont ban- tul, condiţionat de drăguţe,
societăţii. car personal cu credit nelimitat. energica soră de caritate,
Bomba cu amintiri, lansată La rîndui său anunţă Începerea proiectă de-a lungul canalu
asupra zecilor de oraşe de pe actiunii de anihilare. Blocă legă- proaspăt deschis şi induse
coastă şi de pe celălalt conti- tura cu fortele de la sol, care ur- realitatea trecutului o clau
nent, a făcut mai multe victime mau să ataca sincronizat împre- nouă, care cerea ca pentru n
decît un atac atomic: opt sute uop. cu el. terea Puterii Sunetului numă
de milioane de cetăţeni s-au si- Incepu prin a ordona femeii o necesar de initiati să fie cin
nucis, nemaiputîrd suporta pro- prospectare a zonei În care, În Clauza nu putea fi lrdeplini
priile amintiri retrezite sălbatic şi urmă cu peste treizeci de ani, Efortul mental al celor patru
devorindu-i. Şi alte trei sute de luase fiinţă Puterea Sunetului. veni steril. Forţa pe care o c
milioane, recăzuţi Într-un extaz' Prin breşele temporale Inseria e al,! nu avea să se nască.
mistic şi supunîndu-se la peni- putu observa naşterea aces ela In aceeaşi secundă, propriet
tente ce aminteau epocile inchi- datorată uniunii menta e a patru e deosebite ale ocupanţilor
zitoriale s-au organizat în secta iniţiau a căror probabilitate de a chetei dispărură. Peretii nav
religioasă autointitulată a "umili- se întîlni În unul şi acelaşi loc lipsiti de Stea de. Veghe şi
lor", renunţînd la orice activitate domina celelalte probabilităţi. O maifiind susţinuţi de capacitat
socială utilă. uitătură azvîrlită În prezentul substanţiativă a copilului, În
Multi gîndiră atunci ca Pute- imediat la mii de kilometri, către pură să se volatilizeze rap
rea Sunetului era de neirfrînt. ecuator, avu darul să-i averti- Sora de caritate Îşi pierdu stă
Şi tot atunci, lui David Bonny zeze că pelerinii simţiseră son- nirea de sine şi izbucni Într-
i se păru că sosise ceasul mult dajul temporal, fără să-i poată ţipăt violent. David Bonny pu
aşteptat. Merse În audienţă la detecta Însă şi directia şi intra- urmări cum ţipătul Îşi micşo
cartierul general al armatei Con- seră in alertă. O parte dintre ei intensitatea pe măsură ce
federatiei. Ceru garantia recu- se pregăteau să apere originea mosfera se rarefia, pierzîndu-
noaşterii meritelor sale În cazul Sunetului, proiectîndu-şi fortele prin fisurile metalului desco
că planul pe care-I cizelase de-a psihice În trecut. Dar în acelaşi pus. Mintea lui lucra febril, că
lungul ultimei luni se va dovedi momen Confederatia lansă un tînd o soluţie înainte de a se
viabil şi se va solda cu o reuşită. atac rioent asupra zonei, pu- sipi şi ultimul strop de aer.
Mai ceru reprezentantilor arnira- nînd in mişcare atît forte aeriene Soluţia nu veni, Dar, Într-
lităţii Confederaţiei să i se con- . cît şi de uscat. Metalul utilajului ultim efort al amintirii fostei s
struiasca o navă cosmică militar conţinea Stele de Veghe puteri, reuşi s-o găsescă Stea
dintr-un material nou, lipsit de dispersate şi nu putea fi distrus de Veghe.
Stea de Veghe. Acest material -cu ajutorul algoritmurilor so-
urma să-şi bizuie consistenta pe
Steaua de Veghe a unui copil de
nore. Nu rămîneau vulnerabili
decit oamenii. Puterea Sunetului
•
Acum -e- cald. E lichid. E b
treisprezece ani care poseda azvîrli În luptă toate cele patru Se mişcă încet printr-un spa
proprietatea de a substanţializa tipuri de arme de care dispunea, pe care şi-I aminteşte vag. La
În jurul său o cuirasă prin inter- micşorînd însă numărul Pelerini- de vag cum îşi aduce aminte
mediul căreia devenea invizibil. lor preocupaţi să-i asigure pro- de o luptă - sau toate nu
Echipajul rachetei urma să' mai tecţia temporală originară. Naş- nimic altceva decît vise ven
conţină o femeie oarbă ce reu- terea sa durase două ore; deoa- de nicăieri şi planta te anapo
şea să deschidă pentru cîteva rece un canal temporal nu putea De altfel, coerenta lor prinde
secunde breşe temporale şi un fi mentinut de către un singur se Împrăştie. Simte apropie
nevropat, asistat de o soră dră- pelerin decit pret de trei sau pa- unui obiect străin. Apoi c
gută de caritate, a cărei energie tru secunde, suma fragmentelor care seamănă durerii: sforţa
psihică era capabilă să declanşe- protejate scăzu la o oră şi cinci- uriaşă a peretelui cald înconju
ze modificări cauzale ce obligau zeci şi două de minute. Cele opt tor. O schimbare.
realitatea să urmeze o directie minute rămase la dispozitia unui Ostilă.
de dezvoltare aflată, probabilis- atacator, se divizară, modificin- lşi aduce aminte că poate
tic, În minoritate. du-şi mereu pozitia pe interval. pira. -
Nava a fost lansată. La cîteva Pelerinii ocupaţi cu apărarea - Aveti un copil normal
secunde după aprinderea mo- temporală le transformată astfel spune doctorul.
toarelor, copilul o incluse În cui- în ţinte mobile ce glisau aleato- Inţelege brusc, deschide,
"rasa proprie, făclrd-o' invizibilă, riu în ideea reducerii posibilităţii sfîrşit, ochii şi Începe să orăcă
':w
~ALMANAH
ANTICIPATIA
ICHRIS MORGAN l
INĂLTAHEA DE PE ALKAID I
1
imt că mor, îi spuse de Alkaid, vîrful Carului Mare, se
S
gau pe mări Încă neexplorate şi
Barren crabului. Crabul afla la marginea spaţiului' explo- treceau prin pericole greu de ima-
era înalt de patru pirat, la 210 ani-lumină de Pămînt. ginat. Diferenţa principală era că.
cioara şi stătea lîngă Nu era nici măcar la zona de din motive economice, cercetaş il
patul său. In limba galactică, frontieră, urmînd să fie luată în călătoreau singuri. O asemenea
aceste cuvinte sunau ca horcăitul stăpînire de colonişti îndrăzneţi; singurătate silită, departe de casa.
unui muribund. Kurkikle-43 era încă necunoscută, ţinută sub făcea dificilă recrutarea oamenilor
dădu antenelor sale expresia ritu- observaţie, în cercetare. - se zvonea că pentru aceasta
ală de surpriză şi aşteptare, În Planeta avea apă. Cea mai mare insărcinare era de preferat o oa-
timp ce mandibulele clănţăneau a parte a ei era acoperită de băl- recare instabilitate mentală, Cu
mirare, "Îţi aminteşti de promisiu- toace pline cu un lichid maroniu siguranţă că Hugo Barren era
nea pe care mi-ai făcut-o, Kur- murdar, în jurul cărora se dezvol- "altfel", un singuratic scund, vîn-
kikle - dacă am să mor, vei avea tau o faună şi o floră de dimen- jos, şi fără prieteni sau familie
grijă ca trupul să-mi fie pus În siuni relativ mici în comparaţie cu Niciodată nu părea mai fericit ca
navă, aşa cum o cer datinile reli- cele de pe Pămînt, însă încleştate inaintea plecării intr-o misiune, ŞI
giei mele?" într-o luptă feroce pentru supra- Alkaid era pentru el cel de-al şa-
- Da, prietene, spuse extrate- vieţuire. Pentru un observator selea sistem solar,
restrul. Imi amintesc prornisiunea. ocazional, totul ar fi putut părea o Pentru a sasea oară fusese 'no-
Asa voi face, zonă mlăştinoasă Într-o pădure rocos, Barren navigase la două zi-
'- Şi tot ce-mi-aparţine - toate virgină de pe Pămînt (cîndva dele-lumină distanţă de centrul stra-
lucrurile acestea - le vei pune cu mult, cind Pămîntul mai avea încă lucitorului Alkaid fără nici o pro-
mine acolo înăuntru? mlaştini şi păduri virgine). Plan- blemă, şi apoi activase sistemul
- Şi asta făcea parte din pro- tele aveau, În mare, forme şi cu. de explorare al navei. Urmărirea
misiune. Aşa voi face. Există ceva lori cunoscute, deşi nimic nu pe ecran a datelor planetei era in-
ce te-ar putea ajuta în situaţia creştea mai înalt de doi metri, iar totdeauna un moment plin de ten-
aceasta? animalele aveau un aer oarecum siune şi emoţionant. Ca şi cum ai
- Nu, este prea tîrziu, Vocea familiar - dacă nu le priveai prea fi aşteptat rezultatul unei loterii la
lui Barren era mai slabă, atent. Cerul era verde, dar asta nu care aveai toate biletele, dar nu
- Atunci voi merge să duc şti- avea importanţă, pentru că era ştiai dacă merita osteneala să ciş-
rea şi celorlalţi. acoperit de nori În mai tot cursul tigi. Bineînţeles că lozul cel mare
Kurkikle-43 se întoarse, înve- zilei de nouă ore. La început: gra- era o planetă de tipul Pămîntului,
lindu-se în mantie şi se îndreptă vitaţia, cu zece procente mai potrivită pentru colonizare şi, pe
spre compartimenul vidat de la mare decît cea pămînteană, îi dă- lingă uriaşa gratificaţie, asta mai
intrarea cortului, mişcîndu-se În- duse lui Barren o stare de obo- însemna pentru cercetaş şi bucu-
cet, cu paşi mărunţi, pe cele patru seală şi slăbiciune, dar o jumătate ria de a fi primul om care păşea
picioare ale sale, de an standard de aclimatizare îi într-o lume nouă, neatinsă. Dar
Barren aşteptă pînă cînd reveni dezvoltase musculatura, făcîndu-1 acest sentiment paradisiac nu fu-
la poziţia iniţială, apoi zîmbi şi se mai viguros ca oricînd. Şi nici nu- sese trăit' de mulţi; şi nici Hugo
ridică în capul oaselor. "Uşurel, mai simţea mirosul intepător de Barren nu-l trăise; sau nu tocmai.
uşurel", murmură el. ,A mers descompunere ce-I înconjura de Lozul lui Barren era Alkaid VI.
strună". işi luă trusa medicală şi peste tot Putea chiar respira în. Nu era un alt Pămînt, dar nici de-
scoase un mic container pe care aer liber, şapte ore pe zi, fără să parte de el. Doamna Baftă a fost
scria .Inhibant metabolic". Luă leşine întotdeauna capricioasă chiar
două pastile în palmă şi puse
O Jumatate de an standarp: tim- perversă. Barren făcuse cunoş-
containerul la loc. Se mai uita o
pul prevazut pentru cercetarea in- tinţă cu ocupanţii planetei - era-
dată în jur: privirea i se plimbă re-
tregu~ui sistem Alkaid. Adăugînd bii - la mai puţin de jumătate de
pede peste stiva de instrumente
şi cele trei luni de călătorie cu oră după asolizare. Bineînţeles că
de testare şi înregistrare şi peste
nava în toate direcţiile, ar fi în- nu erau crabi din cei pe care-i ve-
grămezile de mostre ce umpleau
semnat, conform programului, să deai pe Pămint şi care erau ex-
în dezordine micul cort circular.
fi plecat de la baza de frontieră portaţi în multe alte lumi din mo-
Inghiţi capsulele şi se întinse pe
pentru ceva mai puţin de un an tive gastronomice; evoluţia pe AI-
patul de campanie cu un zîmbet
standard, cu un salariu triplu şi kaid VI nu urmase modelul teres-
fericit pe faţă. "Intr-o oră sau
cu un an întreg de salariu plătit tru. Totuşi, erau patrupede exo-
două", Îşi spuse el, "voi fi În drum
imediat după revenirea la bază. scheletice şi le plăcea apa; motive
spre casă",
suficiente pentru ca Barren să-I
•
Hugo Barren era singurul Pă-
"Conform programului", "imediat
după revenire": fraze de zi cu zi,
atît de amăgitor de simple ... Dar
considere crabi. Ii ajungeau pina
la piept" dar TI depăşeau cu mult
mîntean pe Ela Ursae Majoris VI de multe ori cercetaşii nu puteau în greutate. Carapace a lor era de
""? o planetă mică, densă, arun- urma întocmai programul şi puţini un verde uniform pe partea dor-
cată departe de sora ei primară se mal intorceau să-şi primească sală, iar cea ventrajă prezenta o
, fierbinte, alb-albăstruie. Eta Ursae plata şi concediul. Ca şi marinarii varietate uimitoare de pete albas-
Majoris, cunoscută sub numele de demult, de pe Pămînt, ei navi- tre şi galbene. Umblau pe patru
~
ALMANAH (~-~
ANTICIPAŢIA ~
62
picioare şi mai aveau patru mem- tun, fără sa I se precizeze care moarte.
bre pe care le toloseau numai la era acesta. Pină la moarte.
operaţii manuale. In ciuda intăţi- Barren descoperi că Shickur- Aici trebuia găsit ceva. Cr abii
şarii feroce, nu-l erau ostili lui ksiii erau mari teoreticieni. Înţele- aveau o anumită atitudine faţa de
Barren. În felul lor ciudat, erau geau fusiunea atomică. astrono- moarte, poate pentru că era un
chiar prietenoşi, recunoscindu-i mia şi genetica, dar nu păreau să fenomen atît de rar. Într-o dirnr-
inteligenţa la fel de repede cum o se folosească de ele. Aveau cîteva neaţa, la două luni după sosirea
recunoscuse şi el pe-a lor. Şi, ca unelte, dar nu păreau fabricate de lui pe planetă, pămînteanul ieşise
o ironie, Păminteanului ii era mai ei. Radiourile lor - şi orice apa- din iglu şi constatase că oraşul
uşor să fie sociabil faţă de crabi rate electrice pe care doreau să le era in intregime pustiu. Catre
decit ii fusese vreodată faţă de utilizeze - erau alimentate de la prînz, crabii se întorseseră şi-!
semenii săi. generatoare acţionate cu piciorul. spusesră că unul de-al lor,
Folosindu-se de aceste relaţii Puţinele haine pe care le aveau dintr-un sat apropiat, fusese pe
armonioase, Barren işi mutase, cu erau foarte decorative. Pretindeau moarte şi merseseră cu toţii să-I
ajutorul vehiculului său pe şenile, că trăiesc aproape un mileniu. ajute. Se sculaseă la mijlocul
toate instrumentele şi proviziile la Barren ajunsese la această con- nopţii şi-ş! petrecuseră o jumătate
trei kilometri de punctul efe ateri- cluzie surprinzătoare raportind de zi cu crabul mort sau muri-
zare, lîngă oraşul cel mai apropiat timpul petrecut de el pe planetă bund, uitîndu-şi de îndatoririle
al crabilor, şi-şi inălţase cortul in la durata vieţii lor şi a lui. După normale. Acest act era in contra-
suburbie ... Semănind cu un iglu, socoteala lui ieseau ceva mai mult dicţie cu obişnuitul lor comporta-
acesta era făcut dintr.-o pînză cade o sută de ani. Totuşi, in ciuda ment rigid - iar crabul in cauză
meleonică, adaptindu-se perfect dificultăţilor de traducere, atit a nu părea să fi fost nici foarte bă-
la vegetaţia inconjurătoare, dar limbii cit şi a cifrelor (crabii folo- trin şi nici prea venerat. Eveni-
forma il scotea in evidenţă. Ală- seau sistemut binar), era sigur că mentul era legat intr-un fel de re-
turi de construcţiile crabilor, riei spuseseră o mie de ani. Nu era ligia lor, cam asta era tot ce pu-
gide, pătrate, din plăcute albastre chiar imposibil, hotări Barren. tuse Barren afla despre el. Religia
de ardezie, iglu-ul rotund al lui după ce reflectă la această pro- era un lucru căruia nu i se consa-
Barren sărea in ochi in ciuda, sau blemă, si asa se explica de ce nu crau nici discuţii, nici ritualuri.
tocmai din cauza culorii verzi-ma- murea şi nu se năştea nimeni in Kurkikle-43 nu vorbea niciodată
ronii, care o copia atit de bine pe oraş. Toţi crabii pe care-i văzuse despre ea şi nu puteau fi văzute
cea a mlaştinilor din jur. el păreau să aibă cam aceeaşi vir- nici temple, nici preoţi sau mani-
Stringerea datelor progresase stă şi aceeaşi dimensiune - şi cu festări religioase. Şezind în faţa
mai repede decit sperase el. Bar- siguranţă că nu erau tineri. Asta i!;!lu-ului, prizonier, Barren se gin-
ren învăţa acum limba Shickurksi- mai explica şi răbdarea lor şi amî- dise mult la această atitudine faţa
ilor (care se traducea prin "oame- nările nesfîrşite, "pînă la momen- de moarte. Dincolo de oraş se ve-
nii Pămintului": o denumire tul potrivit", pentru că ei puteau dea cîmpia întinsă şi atit de fami-
aproape inevitabilă, deşi Barren să .aştepte, deşi uneori se mişcau liară. pătată cu gropi mici ca de
continua să le spună crabi, iar mai repede - şi fizic şi mental - vărsat, puţ~n adînci, pline cu apa
decît Barren. Nu erau inceţi, dar ŞI acoperita de Ierburi şi tufe ma-
planetei lor, Alkaid, aşa cum se
numea şi soarele ei). Descoperi işi puteau permite să nu se gră- runte. Cunoştea direcţia în care
că-şi putea folosi gitul, limba şi bească, şi nu se grăbeau. • se afla nava, şi ar fi văzut-o si
dinţii in aşa fel incit să producă Cind, după patru luni standard, acum, fiind mai înaltă decit orice
plescăiturile şi gilgiiturile din care Barren a anunţat că a sosit timpul alt obiect din jur, dar intre timp se
se compunea limba lor. Dar nu să plece, crabii au obiectat. I-au lăsase o ceaţă verzuie. Nava era
avea echipamentul (o pereche de sugerat că ar fi bine să mai aş- aproape, i-ar fi luat mai puţin de
antene lungi cu multe articulaţii) tepte, şi cind Barren a vrut să in- o oră ca să meargă pînă acolo.
necesar exprimării sau accentuă- carce maşina, i s-au pus in drum. Dar crabii nu i-ar fi îngăduit-o,
rii diferitelor stări. Bmeinţeles .că De cite ori incerca să se furişeze probabil atîta timp cit mai trai a... :
miinile şi braţele îi erau insufi-
ciente: n-aveau destule articulaţii
şi din cauza aceasta bucuria se
de lingă oraşul lor, ziua sau noap-
tea, ei apăreau şi-I întorceau din
drum. Nu-I ameninţaseră nicio-
totuşi, dacă urma să moară, sau '
macar să spună că este pe
moarte, oare nu si-ar fi schimbat
I
confunda adeseori cu tristeţea, dată cu violenta fizică, pentru că ei gindurile şi ritualurile? Cu cît
gluma cu insulta. Kurkikle-43 ii nu le stătea in fire. In schimb, fo- se gîndea mai mult la acest lucru,
loseau persuasiunea, sau pur şi cu atît i se părea mai verosimil.
spusese: "Controlul vocii este
simplu ii barau trecerea, pină cind Nava era programată pentru de-
bun, dar aici, printre noi, nu ai
avea nici o şansă ca orator." Barren se sătură pină-n gît. Deşi colare automată de îndată ce el ar
Pe măsură ce le învăţa limba, i-ar fi plăcut să rămînă cu crabii, fi reuşit să ajungă in ecluză, unde
şi chiar se gindise foarte serios să . senzorii l-ar fi identificat. Era un
Barren inregistră cîteva conversa-
o facă, se simţea obligat să se in- procedeu de siguranţă, obiş nuit.
tii cu ei, in special cu Kurkik-
toarcă pentru a-şi anunţa superio- Insemna că un cercetaş putea pa-
le-43, care părea să fi primit sar-
rii de existenţa unei civilizaţii ex- răsi o planetă repede şi uşor,
cina de a avea grijă de el şi de a-i
traterestre atit de avansate. Pe chiar dacă s-ar fi întîmplat să fie
răspunde la întrebări. Aceste
lîngă asta, rezervele îi erau limi- rănit - sau drogat.
"Răspunsuri la intrebări" erau in-
tate şi nici aparatul de oxigen nu Barren ştia că fiinţele acelea nu
totdeauna o luptă. Păreau să
ţinea o Viaţă; dacă răminea pe erau proaste. Nu înţelegeau prea'
existe momente potrivite şi mo-
planeta Alkaid, se putea aştepta multe despre biologia umană, dar
mente nepotrivite pentru discuta-
să mai trăiască doi ani standard, nu erau proaste. Dacă el ar fi pre-
rea fiecărui subiect: făcea parte
sau chiar şi mai puţin. Intr-ade- tins doar că era pe moarte, poate
dintr-un protocol complicat pe
văr, nu avea de ales. Trebuia să că ei n-ar fi acţionat imediat. Dar
care erai dator să-I respecţi. Ase-
găsească un mod de a scăpa de dacă el ar fi părut că se stinge re-
menea lucruri nu puteau fi expli-
acolo. pede, pulsul şi respiraţia devenind
cate direct nici unui vizitator din
Le-a tntejes destul de repede mai slabe şi mai rare, ei ar fi fost
stele; ele trebuiau ghicite, intuite.
atitudinea. In timp ce el epuizase nevoiţi să-I creadă. Sigur că o sa-I
Astfel, deşi nici un crab nu era re-
timpul prevăzut pentru studiu, ei creadă! Şi nu era o simplă specu-
ticent şi nu-i refuza ajutorul, de-
nu erau supuşi nici unei constrin- laţie prostească, pentru că in
seori i se sugera că ar trebui să
geri şi aveau să-I studieze pină la trusa lui medicală avea inhibante
aştepte pînă la momentul opor-
(~~ ALMANAH
~ ANTICIPAŢIA
63
metabolice. oţ.,cestea îi vor incetini Va fi aşa cum a dorit străinul. cerca cu toţii să te ajutăm să reu-
dramatic pulsul şi ritmul respira- Cortul strimt al lui Barren cu şeşti să-I atingi ca şi cum ai f.
tiei, provocindu-i el stare de comă greu putea găzdui patru Shickur- u nul dintre ai noştri..
atit de profundă incit se apropia ksii in acelaşi timp. Priviră la tru- Spunind acestea, Ishke luă in-
de suspendarea funcţiilor vitale.pul lui Barren care zăcea absolut strumentul ritual şi cu multă grija
Scopul lor era acela de a-i per- nemişcat pe patul scund de cam- despică trupul lui Barren de la git
mite unui cercetaş să trăiască o . panie. Kurkikle-43 işi indoI pi- şi pină jos. Apoi inmină solemn
săptămină cu porţia de oxigen cioarele segmentate ca să atingă instrumentul lui Urkuk-19, care
. pentru citeva ore. Dar in cazul lui uşor pieptul lui Barren cu o parte adăugă o a doua incizie de-a cur-
ele ajuţau la simularea morţii. din orificiile auditive. Ascultă o mezişul primei, şi-I trecu lut
Două capsule il vor scoate din clipă, apoi spuse: Shrek-19 care făcu acelaşi lucru.
circulaţie pentru aproape trei zile - Pompa corporală funcţio- Singele ţîşni. Mădularele lui
standard (sau patru de-ale Shic- nează încă, dar foarte incet şi Barren se rnişcară spasmodic.
kurksiilor), ceea ce ar fi fost de slab. Pleoapele tresăriră incet, apoi
ajuns. Tot ce avea de făcut era Urkuk-19 vorbi: ochii se deschiseră.
să-i convingă pe crabi să-i in- - Dacă vrem să-I ajutăm, tre- "Trăieşte şi nu strigă", spuse ls-
carce corpul "muribund" in liftul buie să acţionăm imediat.' Este hk.e-l8. .Continuaţi! Continuaţi!"
de acces - poate invocind nece- evident că i se apropie timpul. , In ordinea virstei, de la
sităţi religioase - şi apoi.. spre - De acord, spuse Ishke-l8. Kerk-20 in jos spre Urkelsj-52,
casă. Vom avea grijă să fie transportat fiecare Shickurksii al orasului
•
Era prima perioada a zilei.
imediat la locul vehiculului stelar .
Acest lucru fu indeplinit intoc-
mai. Toţi locuitorii oraşului dă-
execută o incizie rituală in trupul
lui Barren.
Inhibantul era puternic.
.
Nici
Kurkikle-43 pătrunse vioi, cu dură ajutor ducind repede la locul cea mai violentă stimulare ner-
mersul său lateral, in clădirea ce- navei trupul lui Barren in care voasă nu l-a putut aduce pe de-
lor trei bătrini. Era prima perioadă viaţa abia mai pilpiia, şi transpor- plin in simţiri.
a zilei şi bineinţeles că erau seu- tindu-i lucrurile: camera video, Ishke-18 exalta, expresia ante-
fundaţi in adîncă meditaţie. Dacă / benzi, filme, 'jurnal, aparate dş nelor alternind intre recunoştinţă
ar fi avut orice alt mesaj, Kurki- analiză biochimică, microscopul, şi admiraţie.
kle-43 ar fi aşteptat pînă la sfirsi- instrumente de disecţie, contai- Victorie' strigă el. Şi-a ispăşit
tul perioadei şi ar fi vorbit bătrini- nere pline cu mostre, haine, pa- toate păcatele vieţii părnlntesti
lor numai după ce aceştia l-ar fi chete cu mincare, cuburi muzi- fără să se plingă. Barren a reuşit
recunoscut şi l-ar fi intrebat ce-I cale, aparatul de oxigen, suveni- să intre in viata veşnică pe un
aducea la ei. Dar n-avea alt me- ruri din lumi indepărtate, vehicu- plan mult mai inalt. A făcut Tre-
saj, treaba lui era foarte impor- lui pe şenile şi iglu-ul dezumflat: cerea. Închinaţi-vă noului zeu!
tantă, aşa că-i intrerupse. toate au fost transportate pe cei Se prosternă el insuşi in faţa
- Eminenţele Voastre, Pămin- trei kilometri de mlaştini shickur- trupului şi mulţimea de Shickur-
teanul Barren moare. ksiene Ş' au fost aranjate cu grijă ksii din jurul său/făcu la fel.
Shrek-19, primul dintre Bătrini linga ilftul de acces. După mult timp se ridicară din
pire se trezi, spuse supărat: Carcasa strălucitoare a navei de inchinăciunea respectuoasă. ls-
- Ai fi putut aştepta pină la cercetare a lUI Barren era de de- hke-18 făcu un semn ca totul să
Spunere ca să ne comunici parte cea mai inaltă şi mai spec- fie aşezat in liftul de acces. Bunu-
această ştire banală.
- Dar moare.
taculoasă formă de relief de pe
acele meleaguri. Conditiile atrnos-
rile lumeşti ale străinului umplură
locul şi liftul se puse incet ir:l miş-
I
- Este un străin. Moartea lui ferice nu-i puteau umbri străluci- care, transportind incărcătura
n-are nici o importanţă. Ai greşit , rea. Suporturile navei se scufun- sus, in ecluză. Apoi se întoarse
il'ltrerupindu-ne meditaţia. dasera adinc in solul mlăştinos, gol. Kurkikle-43 fu cel care de-
I
~.J - Nu sint de acord cu inter- dar "ftul de acces rămăsese la ni-
~j pretarea ta, Shrek, spuse ts- velul solului, pregătit să ridice to-
puse rămăşiţele imprăştiate
prietenului său zeificat pe po-
ale
_. hke-18. Baren este o fiinţă inteli- tul pina la ecluza principală, mult deaua liftului. Acesta se lnălţă din
gentă, raţională. şi un oaspete in deasupra 10L Naya aştepta, gata nou. Urmă o pauză. Nava bizii,
lumea noastră. Are prea puţină să-şi ia zborul in orice clipă. apoi se ridică pe un stilp de foc,
importanţă că e străin. Este de Barren, care fusese transportat tăclndu-i pe Shickurksii să se dea
datoria noastră să-I cinstim luind in patul său de campanie, fu in- inapoi departe de dogoarea jetu-
parte la moartea luI. nns. cu fata in sus, pe un loc ne- lui.
Urkuk-19, al treilea Bătrin, işi ted lingă navă. Kurkikle-43 de- în timp ce urmărea nava pier-
tnattă antenele in semn de apro- clară că era incă in viată, şi o pă- zindu-se printre norii de deasupra
bare. dure de antene se mişcară in capetelor lor, Ishke-18 spuse:
- Interpretarea ta este pe cit semn de satisfactie. - Toate urmele lui fizice s-au
de logică, pe atit de onorabilă, ts- - E bine, spuse Ishke-18. Mai dus, totuşi vreau să cred că spiri-
., hke. putem incă să-I ajutăm intru viata tul său divin rămine să-şi pe-
!. - Atunci declar, spuse ts- veşnică. Fiind cel mai bătrîn şi treacă o parte din eternitate prin-
;1 hke-18, că-1 vom trata pe Barren singurul reprezentant al celei de-a tre noi.
. ca p~ un Shickurksii. opta generaţii, voi conduce eu ce- Şi noi l-am ajutat să o atingă.
, - lncă ceva, Eminenţele Voas- remonia. lşi schimbă sumbra pe- Am avut privilegiul să-I ajutăm să
îl tre, interveni i<urki1<le-43, vă rO.g lerina cafenie cu una de un gal- moară, spuse Urkuk-19:
'1 să luaţi in seamă rugămintea lui
1 Barren de a i se aşeza trupul şi
ben strălucitor şi incepu; şi a fost
a doua perioadă a zilei.
E un sentiment plăcut, spuse
Shrek-19, deşi aproape că-i retu-
tot ce-i aparţine in vehiculul ste- - Vizitatorule din stele, Barren, zasem acest drept.
Iar, conform religiei lui. eşti străin şi ai fost cu noi pepla- - Sper să mai fim vizitaţi de
- Foarte bine, spuse t s- neta noastră pentru putin timp, semeni de-ai lui Barren, spuse ts-
hke-18. Presupunem .că vehicu- dar 'ne eşti drag şi iţi dorim bi- hke-18. Poate că fapta noastra
lui stelar poate fi programat să nele. Momentul Trecerii tale a ve- bună de asătzi va aduce prietenie
transporte trupul lui Barren inapoi nit in timp ce te aflai aici, şi nu veşnică intre rasele noastre.
in propria sa lume, astfel ca vom printre ai tăi, dar asta nu in- Şi a fost a treia parte a zilei
pierde ocazia de a-i studia funcţi- seamnă ca trebuie să te lipsim de
ile interne. Dar n-are importanţă. şansa teiului suprem. Vom ino. Traducere de IRINA HOREA.
ALMANAH (~~
64 ANTICIPAŢIA ~
•••••••••••••••• ---------------- •••••••• --
arele prozator s.w. - După cîte înţeleg casa de construia, În stilul său grandi
M (W-de la William) se
îndreptă spre aparatul
telefonic şi il deschise.
I Acesta începu imediat să tîrîie.
filme Z Îmi face o propunere se-
rioasă?
- Da, putem discuta despre
asta, o lăsă mai moale celălalt.
sute de personaje şi mii de s
atii imprevizibile, pe funda
unor bătălii uriaşe ca Austerl
zul, Jena, Friedland sau W
Mereu se Întîmplă aşa, gîrxli el, - Ei bine, banii nu mă intere- gram, Romanul era, într-adev
I de CÎte ori îmi apare un nou ro-
: man, sună ca la gară - precis că
sează deloc şi rn-arn lăsat de
filme acum zece ani.
un scenariu mascat, mai s
neau criticii, remarcînd că to
vor să-mi propună ecranizarea, - Cum, maestre, .. opera marelui William era pl
aşa, peste noapte. Scriitorul regreta că nu pu- de ample şi amănunţite d
- Alo, da, se răsti. tuse fi mai evaziv. I se Întîm- crieri, care ar fi putut foa
- Bună dimineata, maestre ... plase să constate că tocmai re- uşor să fie convertite În indic
Bună dimineata era o formulă fuzurile nete Îi fac pe producă- scenografice> şi regizorale.
cam forţată, avînd În vedere că tori insistenţi. altfel, romanul avea cam do
amînase ore Întregi ceremonia - Nu, nu pot, regret. Nici mii de pagini, fenomen de a
deschiderii telefonului, ştiind din cartea asta nu va fi ecranizată, menea specific autorului, c
experienţă ce-I aştepta. cum n-au fost nici celelalte ro- descria cu minuţiozitate fiec
- Mia. Presupun: sînteţi casa mane ale mele din ultimul timp. gest al eroilor săi. Ce-i drept,
de filme RTK, ati citit cu interes - Da, "Cucerirea Constanti- îşi bătuse propriul record.
utim!,ll meu roman şi... nopolulw.••· şi "Reconquista"· sînt considerat celebru un cap
- AiJă, nuu ... cărţi formidabile, am vrea să le dintr-o carte mai veche În ca
-- Nu? Atunci ati greşit numă- aducem şi pe ele pe ecran ... Am pe circa trei coli tipografice,
rul. putea discuta. senhower, personajul central
Marele S.W. era convins că - Nu. Întregii proze, Înghite o past
n-avea cum să-i telefoneze ci- - Dar toată lumea aşteaptă avind migrenă. Trebuie men
neva în această zi decît În legă- un film după o operă de-a dum- nat faptul că generalul era
tură cu vreun blestemat de sce- neavoastră! gur Într-o cameră cenuşie,
nariu. Şi nu se înşela: - Exagerati, desigur. un bec atirnînd din tavan ş
- Sint de la casa de filme Z - Nu exagerez, cum vă puteti masă metalică În mijloc, as
maestre şi, Într-adevăr, n-am lă- Închipui?! Ati adus mari servicii ÎnCÎt atenţia scriitorului
sat din mînă noua durnoeavoas- literaturii, dar să ştiţi că puteti fi opreşte exclusiv asupra gestu
tră carte ... acuzat de obstrucţionarea repe- In plus, capul îl durea atît
- Formidabilă, . nu-i aşa? ( tată a cinematografiei... tare pe comandantul suprem
Cel ce telefona păru o clipă _ Asta era bună, ca şi cum pro- forţelor a1iate, Încît era comp
descumpănit, fiindcă pînă acum pna lui operă nu ii aparţinea. golit .de gînduri.
scriitorul afişase o modestie de- - Ştiţi, romanele dumnea- S.W. era considerat drept
osebită, chiar exagerată. voastră au intrat în patrimoniul rintele unui nou tip de rom
- Ce subiect de film, nu-i omenirii şi... care era şi arhirealist şi fantas
aşa? continuă el. Era clar, o luase pe oratorie. în acelaşi timp.
- Da! Cartea e aproape un S_W. puse uşor receptorul lîngă Îşi Începuse seria cu "No
scenariu maestre, e atit de uşor telefon. Nu se Îndoia, ultima sa tea Sfintului Bartolomeu", p
de ecranizat! Va fi o productie carte va avea succes, mare suc- tru care luase ulterior num
formidabilă, o .superproductie. ces. Popularitatea sa, oricum roase premii. Această ope
Vă asigurăm cei mai buni ac- rnaxîmă, era alimentată şi de avea cam ·cinci sute de per
tori... · . continuul său refuz de a-şi ve- naje, mai mult sau mai pu
- Da? dea opera pe ecran panoramic principale, toate cu părul roşu
S.W. gîndea că ziua îrx:epe şi în culori. 1,95 m Înălţime. Lumea a f
conform sumbrelor lui previ- "Pacea de la Schonbrunn" era şocată de formidabila metaf
ziuni; o să se plictisească groaz- o minunată frescă, spuneau cri- pe care a bănuit -o aici, critic
nic. ticii În ziarele de dimineaţă, a în- aplaudat Îndelung, dar nim
- Acceptati? ceputului de veac XIX. Autorul nu s-a incumetat să. spună
~ALMANAH
~ ANTICIPATIA
naiba putea să însemne, în fond, Şi.... - E şi acesta un final, ce-i
asta. - Şi va începe o decădere a drept, dar e unul de rezervă.
" Scrisese şi romane S.F., oca-
zie cu care se remarcase gustul
întregii' civilizaţii,o degenerare a
speciei, o lentă distrugere ...
Sau, mai bine zis, va servi ade-
vărata cauză.
pentru insolit al marelui scriitor. S.W. zîmbi: B.J. vorbea cam - Adevărata cauză? Care?
El nu imaginase bătălii spatiala, schematic, dar judeca, îşi punea S.W. ridică din umeri:
prea uşor de trucat, cum decla- mintea la lucru. - 0, una foarte simplă. As-
rase într-un interviu, ci cohorte - Bun, cam aşa, dar de unde tăzi pare chiar ridicol de simplă,
întregi de mutanţi, cu o gestică va porni această decădere? dar ea asigură propagarea civili-
atît de complexă, încît a atras Cauzele ei nu pot fi asemănă- zaţiei.
protestele sindicatului actorilor, toare cu cele ale Imperiului ro- Tînărul se pocni cu palma pe
pe motivul că vor trebui să man sau ale celui mongol, nu-i frunte:
preia ei rolurile, automatele fiind aşa? E vorba totuşi de omenire - Arta! strigă el, ca şi cum ar
prea rudimentare. S.W. i-a liniş- în. întregul ei, nu? fi avut o revelaţie.
tit, anunţînd categoricul său re- lnvăţăcelul îşi ridicase ochii - Ce artă? îl dezamăgi din
fuz de ecranizare a lucrărilor pe şpre tavan, aşa gîndea mai bine. nou maestrul. Ce-i cu ea?
care le semnează. Incerca să fie la înălţime, dorea - Nu arta? Vreau să spun
Ridică în sfîrşit telefonul şt îl să clădească un raţionament arta dispare, nu ştiu cum, sufle-
auzi pe producător argumenttnd frumos, care să-I mulţumească' tul sensibil al omului nu suportă
în continuare. Souse un la reve- pe magistru. Nu se mai mira că şi...
dere cam răstit şi închise. Apa- discuţia pornise atît de ciudat şi Aici S.W. începu să zîm-
ratul zornăi din nou. Ar fi putut luase o turnură neaşteptată. bească profesoral. Deşi punea
să nu răspundă, dar se gîndi că - In vechime, continuă el, im- începătorului problema într-un
o fi un coleg de litere, care do- periile cădeau înIocuite de alte mod mai degrabă naiv, se întîm-
reşte să-I felicite călduros. De imperii, cu sînge proaspăt. Dar pla ca acesta să se apropie de
obicei foloseau telefonul, altfel fi-
ind dificil de ascuns figura mo-
horîtă pe care-o aveau în mo-
în viitor omenirea n-o să fie înlo-
cuită de nimic dacă se prăbu-
şeşte şi dispare total... Ce crezi?
-°
răspuns din direcţia potrivită.
anumită ramură a artei,
spuse. Cea mai comună azi, sin-
mentul înşirării laudelor obliga- Tînărul J. îşi îndreptă privirea gura larg accesibilă în viitor.
torii. spre el: Acum oamenii în timpul lor liber
- Alo, maestrul S. William? - Poate vom fi înlocuiţi de o vor să gîndească cît mai puţin,
Vocea tremura puţin. Iată altă civilizatie? De roboti? De mai tîrziu nici n-or să mai poată
unul pe care nu-l cunoştea. rnarţieni? gîndi.
- Da. - Nu neapărat, spuse S.W. - Filmul!
- Mă numesc B.J. şi sînt un amuzat. .- Mda, evident, filmul va fi
scriitor debutant; aş fi fericit - Venusieni? Plutonieni? cauza. Arta asta rnură-n gură.
dacă mi-aţi putea da cîteva în- - Nu. Ce-i drept, expresia e un pic
drumări... Legate de viitorul lite- - Altă civilizaţie non-umană? exagerată şi se referă la o
raturii. - Nu. Sau poate da, dar nu anume categorie de producţii,
Marele W. se înduioşă. asta e problema. Vreau cauza, dar deja acestea reprezintă cea
- Bine, nu prin telefon însă, ridică el tonul. mai mare parte.
vino Ia domiciliul meu. Şi-i dădu Sărmanul B.J. privi iar lustra. - Pricep, zise B.J., încercînd
adresa. - Deci, vor dispărea şi locul să ~ facă pe marele scriitor să
Debutantul sosi într-un minut. va fi sau nu gol. Rationament: continue, filmul va monopoliza
Ţinea strîns în mînă un manu- cauze externe lipsă, rămîn cau- arta, fiind cea mai uşoară formă
scris subţirel. zele interne, Se avîntă: lupte în- de percepţie a ei. Ceea ce le va
Se aşezam, iar marele S.W. îi tre tendinţe contradictorii? lipsi oamenilor atunci nu va fi
spuse brusc: - Nu, omenirea se va unifor- ceva absolut necesar pentru re-
- Eşti un favorizat al soartei, miza. captarea peliculelor.
bucură-te. Aici debutantul nu-şi putu stă- - In principiu, azi lucrurile nu
Apoi se încruntă, împunse ae- !ini mirarea: stau aşa. Dar. .. Imaginează-ţi un
rul cu degetul şi întrebă: - De unde ştiţi? Va spus ci- ins mărginit privind o pictură
- Ascultă, care crezi că e vii- neva? abstractă. Nu va pricepe ce le-
torul omenirii? - Nu, ha, ha, ha, nu mi-a gătură e între liniileacelea para-
- Viitorul? J;:u ştiu... şoptit asta nici un călător tem- lele, bizar colorate şi titlul:
Micul scriitor nu prea. price- poral, dar aşa se va întîmpla. E "Transhumantă în peisaj mon-
pea unde vroia maestrul să logic. tan"; De ce? Ce-i lipseşte?
ajungă. Venise după cîteva in- - Bine, dar vor fi formidabil - Imaginaţia, probabil, în-
drumări legate de practica seri- echipati din punct de vedere drăzni tînărul.
sului, aşa că nu se aştepta la tehnologic. Vor putea supravie- - Exact. bravo!
dezvăluiri cosmice. tui măcar în mod artificial. - Cum?
- Poate colonizarea spaţiului? Sau... Ii se vor termina sursele S.J. nu pricepea:
- Vrei să spui o continuă de energie? - Vreti să spuneţi că lipsa
dezvoltare a realizărilor umane? Era convins că de data asta o imaginaţiei va putea distruge lu-
- Continuă?.. Da... Adică, nimerise. Atotştiutorul mare mea?
pînă la un punct. scriitor 1-3 dezamăgit însă re- - Da, într-un mod foarte sub--
- Pînă la un punct-bine spus. pede: tii. De altfel, întreaga mea operă
66
ALMANAH
ANTICI:ATIA -ur
~
e dedicată răzbunării acestei im- nologie au,' ce-i drept. Filme! manrea şi decăderea noastr
placabile desfăşurări. Sînt conştienţi 'că energia se Iar pămîntenii din viitor vor p
- Cărţile dumneavoastră?! consumă, că nu au multe re- timi în cel mai plăcut mod
., literatura - mult prea difi- surse, deci folosesc întîi cărţile putinţă. _
cilă pentru ei; cărţile nu vor fi mai uşor de dramatizat. Pînă la - De aceea, nu permite
accesibile decît unui număr mic urmă se termină şi romanele filme după cărţile dumneavoa
de indivizi, care se vor .srupa în simple şi fondurile studiourilor. tră ...
scenarişti şi regizori._. Ei se vor Mai sînt doar cîteva cărţi, ale - Mda, azi ar putea fi rela
strădui să tălmăcească romanele mele. Vor fi singurele rămase, uşor ecranizate. Mai tîrziu îns
altor epoci în filme uşor de înţe- cu siguranţă, pentru că se vor fi ele vor povoca agonia' a~est
les, care să ofere ceea ce oame- Speriat ,de numărul uriaş al per- -monstru care e cinematografi
nii de atunci vor dori: o actiune . sonajelor. Dar vor trebui ecrani- Şi ne vor asigura onoarea, nou
desenată gros, nu doar schitată, zate şi ele, n-au ce face. Şi . scriitorilor, răzbunînd incon
ca în filmele bune de azi. Expli- aceasta va fi lovitura de gratie: ştienţa celei de a şaptea art
citarea va tine loc de imaginatie. ultimele resurse ale cinemato- . Cînd .S.W_ rămase singu
Vor crede că ceea ce le-a dispă- grafiei vor fi înghitite de monta- scoase din bibliotecă o editie
rut, mai au încă. jele mele cu mii de actori şi zeci bliofilă a "Istoriei universale d
- Dar altceva - nu filmul,' nu de mii de figuranţi. Vor face to- H.G_ (G - de la Gibbson) şi
arta - nu le poate oferi iluzia tul absolut inconştient, ca în deschise la nimereală.
imaginaţiei? transă. Falimentul general va - Da, noua mea carte se
- In viata aceea computeri- veni cu "Timpul împăraţilor numi, să vedem. __ "Pizarro
zată? O mică idee anapoda şi Otto"; să zicem, a patra mea AtahuaIpa"; Ce măcel grandio
toată lumea lor e scurtcircui- carte, sau cu .Attila"; cea de a Ridică receptorul telefonului
tată. . noua, comandă la Biblioteca central
- Şi asta semnifică logic, nu-i - Şi care e consolarea? toate cărţile privind subiectul
a~. că, printre altele, nu se vor Marele scriitor se aştepta la Afară, lîngă o gură de cana
mai scrie cărţi! întrebare. un tînăr rupea cu migală fo
- Nici una. - Gîndeşte-te la celelalte. civi- unui manuscris subtirel. Cine-
- Şi o să se ecranizeze mult? lizatii ale universului care ne vor fi putut ghici că e atît de uşor s
- Foarte mult! urmări evoluţia; vor tnvăta din risipeşti srerantele literaturii?
- Foarte mult?
- Foarte, foarte mult.
- De ce?
- Tinere, ti-am mai spus. Ei
nu vor conştientiza fenomenul.
Simt că se duc de rîpă, imagina-
tie n-au, aşa că se îndoapă cu
cît mai mult - din Ceea ce am
convenit că putem numi iluzia
imaginatiei.
- Aha, dar spuneati ceva de
opera dumneavoastră, operă în-
chinată prevenirii acestui dezno-
dămînt. Salvării literaturii. Cum
putem face asta? Care sînt spe-
ranţele literaturii?
Discipolul se entuziasmase,
dar S.W_ îi tăie avîntul:
- Domnule, eu nu mi-am pro-
pus să salvez literatura .._
Linişte. Multă vreme.
- Cum adică?, bîiqui în cele
din urmă B.J.
- Da, eu nu salvez literatura,
ci onoarea ei.
- Asta are vreo legătură cu
mania". cu procedeul dumnea-
voastră al supradimensionării
romanului?
- Exact, ţi-ai dat seama? Nu-i
aşa că e teribil?! Inchipuieşte-ţi:
omenirea' intră în perioada
1 non-imaginaţiei.. Filme, filme!
Cărţi nu se mai- scriu. . Scenarii
~ originale, de unde? O singură
soluţie: ecranizarea vechilor ro-
mane. Tuturor romanelor. Teh-
1
~~ALMANAH
~ .ANTICIPATIA
DIFERENTE., .
SI CONFLUENTE
~ ~ .
Locul Iiteraturn de anticipaţie tehnico-şti-
inţifică În literatura română contemporană
MIHNEA COLUMBEANU
8
ălces~u"~ ,,J~pus ~~ Echilibrul s-a deplasat rapid spre cat iilor (binecunoscutele "fan-
soare: "Fratii Jden : o ponqere fără precedent a şti- zine"; "magazine ale fanilor"
"Procesul Horea": ,,A inţei şi tehnicii, inertia a cedat cum sînt numiti, cu deplină înţe
. tr';ja teapă"; ,,~lirul": locul dinamismului, trece riie de' legere, entuziaştii gehului) le re
"Prmcepele ~ "Rascoala:.. ŞI la o orînduire la alta, extinse, uneşte sub auspiciile unei activi
multe alte fapte literare româ- cîndva, pe parcursul a secole în- tăţi unitare, competent coordo-
neşti prin care trăieşte, devenit tregi, au ajuns să se înfăptuiască nate, dezvoltate pe tot cuprinsul
istorie, TRECUTUL în mod conştient, şi rapid, ade- ţării. Practic, SF-ul românesc se
"Vocile nopţii": "Marele singu- sea în numai cîteva luni ~,istoria prezintă sub înfăţişarea unei
r a t ic "; "Opinia pub lică "; se scrie sub ochii noştri"; cum uriaşe şi unice familii.
,,Matca": "Aceşti îngeri trişti": s-ar spune) - cu alte cuvinte, în E suficient să aruncăm o pri-
"Somnul vameşului": "Filosof de viaţa. materială şi spirituală a vire listei cenaclurilor de litera-
închiriat": De exemplu. Prelu- planetei şi-a făcut aparitia, sub- tură SF din România, publicată
înd, analizînd, restituind, trans- stantial, impetuos, organic, con- în numărul 16 al fanzinului "QU-
pus în artă PREZENTUL ceptul de "viitor": ARK": editat de cenaclul "QUA-
"Spiritele anului 3000": "Dintii Este firesc ca un fenomen spi- SAR".al Casei de Cultură a Ti-
lui Cronos": ,,Atacul Cesiumişti- ritual propriu prezentului, şi neretuh.:i şi Studentilor din laşi,
lor": "Anomia": .Planetarium": orientat către descifrarea viito- pentru a rămîne impresionati de
"Istorii insolite": ...Sau tot atîtea rului, să se manifeste cu precă- numărul acestora: nu mai putin
(şi nu numai atîtea) scrieri lite- dere în rîndurile tinerilor. Lupta de şaptezeci şi cinci de cena-
rare ce transformă în realitate, Cu necunoscutul, cu neliniştito- cluri SF, la data aparitiei perio-
în prezent, adesea chiar în tre- rul, cu imprevizibilul, strădania dicului.
cut, întotdeauna adevărat şi viu, de a-I transforma în artă, cu tot Departe de a "lăsa greul" pe
VIITORUL. ceea ce contine arta în materie umerii capitalei, aflată în mod fi-
Dacă literatura inspirată din... de optimism, profunzime anali- resc în primele rînduri ale şcolii
"viitorul istoric" social, uman, al tică şi rafinament al mijloacelor autohtone de literatură ştiinţfi-
patriei noastre sau al întregii de expresie, presupune o ce-fantastică, tineretul de pe tot
omeniri, mai este încă privită cu imensă energie, forţă şi cute- cuprinsul ţării a constituit neîn-
oarecare nedumerire, aceasta zanţă - trăsături specifice tinerei tîrziat noi piloni de rezistenţă ai
nu se datorează decît foarte ac- generatii. In acest sens, rezulta- SF·ului, Întru totul competitivi
centuatei sale noutăţi, Omul a tul concret îl reprezintă ampla cu nucleul bucureştean. Nu pu-
trăit, mii de ani de-a rîndul, constelatie a cenaclurilor de lite- tem vorbi despre literatura ro-
într-o societate presupunînd, ratură SF şi de anticipatie, orga- mânească de anticipatie fără a
prin natura conditiilor sale isto- nizate în cadrul institutiilor de ne gîndi imediat la SF-ul ieşean,
rice obiective, o psihologie co- cultură din întreaga ţară: şcoli cu cenaclurile sale "QUASAR";
lectivă dominată, în mod egal, generale, licee, facultăţi, case de "MINIQUASAR" şi "M. IO-
de conceptele de "prezent"· şi cultură ale Organizatiei Pionieri- NESCU" unite prin remarcabila
"trecut": Ritmul propriu istoriei lor şi Uniunii Tineretului Comu- exigenţă, acuitate critică şi inge-
omului, de o anumită lentoare rist şi altele. Apărute, în majori- niozitate creatoare, la Craiova,
pînă la un moment dat, a gene- tate, de-a lungul ultimului dece- oraşul _cenaclurilor "H.
rat prezenta acestor repere ale niu, cenaclurile s-au impus rapid COANDA"; "V. COLIN"; "SF -
conştiinţei sociale. (Ce altceva ca autentice celule ale organis- V. ANESllN"; "GAlAX 1" şi
sînt riturile religioase, de pildă, mului literar SF national, colecti- "TRANSFER"; cu binecunos-
dacă nu o "etelllă întoarcere=la vităţi distinse în primul rînd prin cuta sa capacitate de organi-
timpurile primordiale, ale eveni- efervescenta şi entuziasmul pro- zare, stimulare şi sinteză, la Ti-
mentelor mitice majore - vezi prii tinerilor, sub îndrumarea lu- mişoara, cu ambiţioasels şi fer-
Mircea Eliade, "Le Mythe de I'e- cidă şi matură a organizatorilor. mele sale "HELION"; "H.
ternel retour"; Edition Galli- Evident, sistemul complex, şi WElLS'" şi "TIMISIENSIS"; sau
mard, 1969). De peste o sută de dens de relaţii între cenacluri, la uluitorul fenomen Guranda,
ani însă, natura societăţii ome- colaborările, schimburile de ex- satul botoşenean a cărui şcoală
neşti s-a schimbat fundamental. perienţă, larga circulatie a publi- geflerală ne-a dăruit o sumă de
ALMANAH ~
68 . ANTICIPATIA <::;
.,
foarte tinere condeie reunite tribuind În mare măsură la afir- marcă echilibrul stabil şi eficie
sub sigla cenaclului "SELENA- marea promptă a tinerelor con- între cele două concepte ant
RIl": Nu lipsesc din competiţie deie, îl reprezintă sistemul de gonice vehiculate de prozele S
nici Braşovul, cu cenaclurile concursuri literare orgaruzate de ce dezbat tema viitorului omen
"ANTARES'" şi "DAEDALUS"; principalele cenacluri ale ţării, rii: pe de o parte, pericolu
P1oieştiul, cu "JULES VERNE"" încununate, evident, cu concur- avertismentul, holocaustul,
şi "ORION 2"", Sibiul, cu sul naţional anual de literatură şi transpus în imaginile grave a
"NOVA"; "BIT"" şi "FANTAS- artă de anticipaţie tehnico-ştiinţi- drasticelor proze-avertisment,
CIENZA"; Oradea, cu "ECHI- fică, a cărui etapă finală coin- ale "distopiilor"; şi pe de al
NOX"" şi "HORENII"; Galaţiyl, cide, de regulă, cu ConSFătui- parte, izbînda păcii, confirmare
cu "OLANDEZUL ZBURA- rea anuală a cenaclurilor din În- optimismului, a Încrederii În v
TOR"; "CRISTAL"şi ,,A S-a DI- treaga ţară, organizată În cîte tor, dezvoltată in "utopii": C
MENSIUNE"; Suceava, cu unul dintre principalele centre atît mai convingătoare, cu c
"COSMOS"" şi "MINICROM"; SF. Prin caracterul său absolut varianta pozitivă, benefică, s
Clujul, cu "V. PAPITJAN";Ara- deschis liberei participări a tutu- Întrezăreşte, Întotdeauna pre
dul, cu ,,ALPHAVIUE'; BacăuI, ror doritorilor, prin obiectivita- zentă, ca "alternativă"; îndărăt
cu "ClEPSIDRA"; sau Plteştiul, tea şi înalta competenţă critică decorurilor cutremurătoare a
cu "ANTARG"· - viitoare gazdă şi ideologică a juriului, prin larga celor mai lucid şi complex con
a Consfătuirii anuale ce va avea audienţă de care se bucură În struite "distopii": Sinteză a ace
loc în anul 1988. Cenacluri con- rîndurile iubitorilor de literatură, tor teze şi antiteze de bază, lit
curînd aproape În totalitate, ca concursul reprezintă una din ratura SF se instituie, invariab
entuziasm şi valoare a realizări- pîrghiile principale de sustinere intr-un ineluctabil manifest-pr
lor artistice, cu oricare dintre şi stimulare a SF-ului românesc. gram al păcii pe Pămînt, în Sp
cele nu mai puţin de 15 (cinci- Sintem, aşadar, 10 posesia ţiu, în Univers.
sprezece) cenacluri bucureş- unui gen literar pe cît de tînăr, Nu întîmplător, literatura d
tene: "ALBEDO 0,39"; "AL- pe atît de impresionant în nestă- anticipaţie tehnico-ştiinţfică î
COP·'; "E R. BURROUGHS"; viIita sa ascensiune, traducînd În
,,2001", "GALAX 'Z', "MODUL fapt, prin Însăşi natura sa intrin- plasează actiunea, În egală m
13", "PROSPECTART'; "SA- secă, cele mai importante direc- sură, atît În universul naţion
PIENS"; "SFera", •.SIGNUM"; tive ale conducerii de partid şi propriu, cît şi pe alte meleagur
"SO'=ARIS", "STEAUA PO- de stat În domeniul culturii şi ar- definite sau nu, sau, adesea
LARA";' "UNIVERSAL FAN- tei. Ce altă formă de rnanifes- într-o lume viitoare În care div
DOM"; "UNIVERS SF 2". şi, în tare artistică poate exprima mai ziunea statală a dispărut, imp
mod semnificativ, "MARnENII"; bine progresul tehnico-ştiinţfic cită realizare practică a marel
cenaclu al scriitorilor profesio- Înregistrat de patria noastră În ideal comunist de solidaritate
nişti dedicaţi literaturii SF - mai ultimii ani, dacă nu literatura
exact, cei care, acum mai bine SF? Ce altă expresie artistică unitate mondială. Scriitorul S
de un sfert de secol, aflaţi la vîr- pot căpăta perspectivele de bu- transcende, de cele mai mul
ste apropiate celor ale actualilor năstare şi progres ale naţiunii ori, limitele problematicii stric
activanţi pe tărîmurile SF-ului, noastre, dacă nu a anticipării? nationale, abordînd cu deplin
puneau bazele acestei tinere şi Cum altfel pot dezbate "scriitorii responsabilitate destinul Întreg
irezistibile literaturi a viitorului. români problema cursei înarmă- lumi. E nu apartine unui popo
Se relevă, aşadar, ca o conse- rilor, a pericolului nuclear, în ce unui stat anume, ci este, inevit
cinţă legitimă a impetuozităţii to- alt mod se poate prezenta În
plan literar manifestul de pace bil, artist angajat al Întregii om
rentului de fantezie, creativitate
şi personalitate a "Noului Ve]": lansat de către poporul nostru, niri. Şi dacă, în ţările capitalist
de SF românesc, modificarea dacă nu prin proze-avertisment, literatura SF mai manifestă Înc
sensibilă a panopticului publicis- sau anticipări ale unei lumi ră- unele excrescenţe de tip paraz
tic actual, În care literatura de masă doar cu numele "utopică"; tar, mărginaş, cultivînd come
anticipaţie Îşi"ocupă, progresiv, altfel pe deplin realizabilă.şi ale cialul, senzationalul sau bizare
locul cuvenit (...) cărei imagini vii le oferă litera- ria gratuită, putem constata c
Ţinird seama de dificultăţile tura de anticipaţie? Dacă pînă deplină satisfactie că SF-uI so
proprii sistemului editorial În pri- nu demult termenul de "utopie" cialist În general, şi cel româ
vinta debutanţilor, putem conse traducea prin "frumos şi irea-
stata că periodicele şi almanahu- . lizabil"; iată că, în urma uriaşei nesc În special, reprezintă o at
riie, prin generozitatea rigorilor mutaţii, adevărată revoluţie spi- tudine înaintată şi lucidă fată d
lor de publicare, reprezintă o rituală, instituită de către proza om şi lume, o abordare matură
rampă ideală de lansare, graţie SF, "Utopia"; concept de bază profundă, complexă, a probl
căreia au ajuns cunoscute publi- al acestui gen artistic, se referă melor omenirii secolului XX
cului cititor nume de autori azi la viitorul nu "probabil"; ci aparţinînd unor autori identi
i aflaţi Încă pe băncile şcolii sau

În sălile de curs ale facultăţilor,
cum ar fi Mirela Paciugă, Lidia
Elcu, Cristian Teodorescu, Cris-
inevitabil, la lumea lipsită de
conflicte armate, unită sub idea-
lul unic al umanismului, pe care
nenumărate scrieri SF o descriu
caţi În totalitate modelului d
erou contemporan, revolutiona
cu toată energia sa vitală orien
tian Lăzărescu, cu o impresionantă bogăţie de tată către realizarea cit m
1 Un alt fenomen de prim ordin

al activităţii SF românesti, con-
amănunte realiste şi incontesta-
bilă profunzime analitică. Se re-
grabnică a unui viitor demn, l
minos, cu adevărat omenesc.
~ALMANAH
<::?Jr ANTICIPAŢIA
UNIVERSUR·I POSIBILE
SI
MULTILATERALITAT'E
ŞTEFAN BUZARNESCU
ntr-un moment în care pro- sofiei, a generat fenomenul SF, noi a spiritualităţii noastre in-
1 ducţia de informaţie; ajunsă

la cote fără precedent, diver-
sifică limbajele şi impune noi
canale de racordare a individului
confortabil instalat in peisajul
.culturii noastre şi polarizind pre-
ocupări creatoare in literatură,
critică, istorie literară, eseu şi o
confundabile. Nu optăm pentru
un specific naţional SF cu orice
pret, ci pentru creaţii În care
cu mijloacele specifice SF - să
la sistemul de cunoaştere al grafică de profil care s-au impus fie prezent mentalul nostru
epocii, imaginea tradiţională a ca valori certe de talie continen- colectiv. Formarea şi dezvolta-
sistemului educativ nu poate tală. Şi era firesc să se Întîmple rea unor trebuinţe de cunoaş-
fi salvată din ambuscada acestei acest fapt, deoarece acest feno- tere anticipativă, imperios ne-
realităţi insurgente Întrucît el a men este indisociabil de preocu- cesară gîndirii revoluţionare,
fost dintotdeauna o machetă pările anticipative, organic core- este posibilă şi prin exersarea
funcţională a sistemului de late cu căutările unor noi coor- pe c1aviatura din laboratorul de
cunoaştere al epocii. Şi aşa va donate de racordare la un viitor creaţie SF, În care chiar.., "ma-
rămîne şi pentru viitor. Împrevizibil de promovare a rea literatură'" poate identifica o
Această premisă clasică an- unui civism novator. şansă În plus pentru diversifica-
trenează, însă, consecinţe de Raportat, însă, la proiectul rea spaţiului metaforic clasic, (In
fundamental inedit în plan apis- dezvoltării multilaterale care trecăt fie spus, tendinţa de-a
temic şi deschide nebănuite căi contemporaneizează praxiologic transfera prin particularizare la
spre descoperirea unor noi relie- eforturile concetăţenilor noştri, SF a tehnicilor narative nu-i
furi praxiologice. Indeosebi în fencrnenul SF se poate constitui poate aduce mari servicii SF-u·
ceea ce priveşte cucerirea perca un aport constructiv, fie lui În demersul său de individua-
manentă a individului din cul- chiar şi-n datele orientărilor anti- lizare, mereu aminat de servitu-
tura vremii sale - Înţelegerea că cipate de documentele noastre tea cronicizării clişeelor de re-
scara de valori a epocii e sin- programatice? iată o problemă ceptare),
gura cale de acces către propria care depăşeşte spaţiul retoricii, In interpretarea cea mai largă
personalitate. Avem în vedere, De aceea îi şi acordăm impor- cu putinţă, fenomenul SF care a
deci, actul cultural-educativ în tanţă corespunzătoare plecînd proliferat la cote fără precedent
sens modem: ca proces de or- de la ipoteza că problema În - indiferent dacă e privit ca
ganizare şi conducere a tutu- sine nu este ostentativ adusă În rudă săracă de unii scriitori"şi
ror experienţelor de asimi- discuţie cum ar putea apare firi- critici, ori că e asumat cu bine-
lare creatoare a informaţiei. lor superficiale, şi legitimă şi de voitoare condescendenţă de că-
Din această perspectivă, cele tot rezonabilă. tre unii oameni de ştiinţă - rămî-
patru decenii scurse de la re- Universurjlor posibile intim ne o formă particulară de ex-
forma care a eliberat învăţămîn- asociate creaţiilor SF multilate- primare a libertăţii de ~îndi-
tul -şi cultura din prizonieratul ralitatea dezvoltării noastre le re compatibilă cu aspiratia ge-
concepţiilor 'nerealiste despre dă replica posibilităţii relevării al- nerală de libertate socială şi na-
lume şi viaţă au consolidat pre- tor feluri de a fi ale universului ţională ferm promovată de ţara
zentul moment renascentist în nostru axiologic, Exigenta unei noastră, Iar nervii de creare a
sare actul educativ a devenit noi calităţi a raportării la actul unei recuzite ştiintjfiee compari-
pentru prima dată coextensiv inde cultură poate fi benefic slujită bile cu noutatea 'de fond a
tregii societăţi. Emanciparea şti- şi de literatura SF cu condiţia proiectului social uman, creaţi-
inţifică a trebuinţei fiecărui indica aceasta să ambiţioneze mai ile SF îi pot aduce servicii im-
vid de a se informa şi de a acu- mult a aparţine culturii autentice portante in consolidarea au-
mula deprinderi pozitive certi- şi mai puţin divertismentului - În torităţii ~iinţifice in cadrele
fică învingerea ireversibilă,a tu- sensul larg al termenului. de percepţie culturale a tutu-
turor momentelor inertiala, ine- Abordarea mai profesio- ror mesajelor gnoseologice spe-
rente experimentului social şi nală a temelor fundamentale cifice epocii,
uman cu care se identifică na- ale existenţei poate aduce be- In acest context, identitafea
tura noii noastre societăţi. Acce- neficii de prestigiu 'atlt SF-ului, culturală a individului rezultă nu
sul neîngrădit - deopotrivă la cît şi mai deplinei sale concor- prin agregare aleatorie de infor
valorile ştiinţei, literaturii şi filo- dante cu reconstrucţia pe baze maţie, ci prin prelucrarea ei se-
ALMANAH ~~
70 ANTICIPAŢIA ~.
lectivă în raport cu un nivel mo- pentru caracter. În acest COI)- purtători de viaţă socială, adevă-
ral superior sintetizat într-un text problema fundamentală a raţi eroi anonimi ai cotidianulu
spaţiu de cultură istoric determi- generatiei păcii, cum a şi fost de unde începe, se face şi re
nat. • denumită generaţia noastră, ră- face permanent istoria. Şi unde
Ca faptă de cultură sui-gene- mîne aceea de a ne situa neechi- începe- dreptul nostru, al fiecă
ris, documentele noastre .provoc pe baricada luptei pentru ruia de participare la viata mari
movează consistente valori în victoria principiilor eticii noi în lor idei ce ne inspiră devenirea
care omul să se regăsească pe continuarea traditiilor inconfun-
sine ca valoare supremă şi prin- dabile ale ţării noastre. Deoa- Din intervenţia in cadrul mesei
cipiu ordona tor al universului rece noile componente ale mun- rotunde "Locul- literaturii de anti-
entropic al cunoaşterii contem- cii generate de complexitatea cipaţie tehnica-ştiinţifică in litera-
porane, sincronizînd ritmurile şi tura română contemporană", or-
fără precedent a producţiei mo- ganizată la Consfătuirea anuală a
proporţiile productiei tehni- deme de ştiinţă cer în mod cenaclurilor de anticipaţie tehni-
co-materiale în productia de noi obiectiv oameni noi: eminenti ca-ştiinţifică, Craiova 1987)
simboluri purtătoare de specific
socialist.
Din această perspectivă afir-
marea personalităţii exclude atît
mimetismul civic, rezultat al
adeziunilor conjuncturale la va-'
SINTETIZATORUL
lorile unui anume context exis-
tential, cît şi adaosul decorativ DE SUNETE
la o individualitate gregară. Ea tărîm al antieipaţiei in muzică
se constituie cumulativ, dar ca
emergenţă a sistemului social-u
man, prin urmare în identitate
funcţională cu universul valoric FLORIAN şi CRISTIAN NANU
global, ca structură socială con-
sensată. pre deosebire de once adaptînd sonorităţile noi la nece-
Fiind în perioada achiziţiilor alt fel de artă de antici- sităţile sale. Jazz-ul, pentru că
culturale şi comportamentale, ti- paţie - grafică, pictură, de el este vorba, a fost receptiv
nerii - nu majoritatea creatori fotografie etc. - muzica la mulţimea de instrumente care
de SF - nu arborează în totalita- electronică este copilul teribil şi au apărut aproape peste noapte,
tea lor şi în toate situaţiile de aceasta se datorează deopotrivă muzicienii din acest domeniu fo-
viaţă un civism compatibil cu faptului că este cea mai "tînără'" losind sintetizatorul, în principal,
concepţia noastră despre lume din domeniul anticipaţiei şi că la realizarea suportului armonie
şi viaţă. Adulţii, chiar unii edu- nu se pot pune încă toate pro- şi la crearea unor solo-uri.
catori foarte riguroşi din princi- blemele aşa-zis "teoretice"'pri- Dintre muzicienii de Jazz şi
piu, invocă pripit, dar cu severi- vind stilul, structurile armonice Jazz-rock renumiţi în lume reti-
tate, rnediocritatea... "Nu omul şi tipul de scriere folosit. nem pe Chick Corea, Keith Jav-
că e mediocru, ci scopul. Daţi-i A avea la îndemînă acest in- vett, Aldi Meola, Herbi Hon-
un scop înalt şi-l veţi smulge din strument muzical este din nou cock, BiIly Cobham, lan Ham-
mediccritatel": spunea cineva. un joc al hazardului, ca marea mer, Passport, Sun Ra, Spyro,
Programul partidului nostru ne majoritate a descoperirilor im- Gyra, Les McCann, Weather
dă un astfel de scop: edificarea portante. Totul a plecat de la În- Report.
unei lumi integral umanizate. cercările de a sintetiza vocea Un alt domeniu în care astăzi
Umanismul integral urnanizat umană, încercări pomite din ne- este imposibil de făcut un pas
cum a şi denumit Marx comu- voile industriei computerelor şi fără a face apel la instrumentele
nismul în Manifestul de la a că- a altor domenii diferite, de la 'l.lectronice este muzica de film.
rei aparitie se-mplinesc anul tehnică la medicină. In toate genurile de film muzica
acest 110 ani. are nevoie de aportul sintetiza-
Investirea culturii noastre cu Dar să aruncăm o privire. re- toarelor, fie că este necesară o
statutul de instrument al dezvol- trospectivă asupra tipurilor de sonoritate specială sau un efect
tării naţionale - ca orientare muzică în care sintetizatorul a sonor, fie că este nevoie de rea-
programatică recentă - nu vi- fost implicat. lizarea unei "îmbrăcăn~' armo-
zează aservirea ei complexului Bock-ul simfonie şi rock-ul nice, care la ora actuală se
tehnico-economic, ci o mai or- progresiv au beneficiat din plil) poate realiza cu un sampler în
ganică asimilare culturală a de aportul sintetizatoarelor şi locul orchestrei simfonice.
noilor componente ale mun- efectelore\ectrorice.Ca formali~ Compozitorii de muzică de
cii. Aceasta explică decalajele valcere recuroscută men\iorăm: film cu "vechime'" În domeniul
încă existente între nivelul de în- PInk ~, AIanParsson's Proect, sonoritătii electronice sînt:
ţelegere şi acţiune socială dintre Emerson, Lake and Palmer, Ge- Keith Emerson, Rick Wakeman,
unii adulţi şi unii tineri. Dacă nesis, Rush, Yes, Manfred Man, Vanghelis, lan Hammer.
primii au fost orientaţi în forma- Kansas. Am lăsat intenţionat la urmă
rea şi maturizarea lor cetăţe- Un alt gen muzical, cu ve- genul muzical cel mai nou, apă-
nească de deviza luptei de clasă, chime însă, a preluat aproape rut de fapt o dată cu realizarea
deviza tinerilor este alta: lupta de . Ia Început noul instrument, sintetizatoarelor electronice şi a
~ALMANAH
~ ANTICIPAŢIA
7
rul sintetizatoarelor, a lucrărilor
procesoarelor de sunet, fără de • KLAUS SCHULTZE, mu- muzicale clasice.
care am fi fost lipsiţi poate de zician german, care În diferite • KITARO, muzician japo-
multe clipe de trctntare auditivă, perioade a colaborat cu forma- nez ce se ocupă atît cu realiza-
Într-un cuvînt muzica electro- ţia Tangerine Drearn, a realizat rea de discuri cît .şi de muzică
nică. Denumirea este .aleasă mai multe discuri solo de o cali- de film. Stilul său este foarte
dintr-un noian de alte denumiri tate bună şi foarte bună. Muzica melodios, temele muzicaJe repe-
ce pornesc de la muzica spa- sa are un profund caracter de tîndu-se pe parcursul unui disc
ţială, siderală, cosmică şi se ter- monotonie, cu schimbări foarte de mai multe ori, schimbindu 'SE!
mină la muzica de avangardă. Iente În registrul armonie, punc- cînd tonul solisticii, cînd supor-
• RICK WAKEMAN, origi- tate de diferite efecte sonore tul armonic al discursului muzi-
nar din Marea Britanie, avînd fără Însă a abuza. Totuşi, mu- cal, Audierea muzicii lui Kitaro,
studii clasice de pian, a realizat zica sa este apreciată de marele în care se simt puternice influ-
ÎI) anii '70 mai multe discuri În public, poate tocmai datorită enţe nationale este plăcută şi li-
care se simţeau influentele rnu- acestei monotonii care, realizată niştitoare.
zicii vechi engleze, dar şi foarte bine, dă senzatia de li- • VANGHEUS (pAPATHA-
inovaţiile tehnice ale compozito- nişte şi calm. NASIOU), muzician originar din
rului. Memorabil a rămas con- • JEAN MICHEL JARRE, Grecia, apoi stabilit În Marea
certul dat la Londra, împreună muzician francez care, avînd Britanie are, datorită realizărilor
cu Royal Philarmonic Orchestra şansa unei situaţii materiale deo- sale, cel mai mare număr de ad-
în 1975_ Concertul, la care a sebite ce i-a permis să posede miratori, atît În rindul publicului
participat şi Corul Filarrnonicii un studio de înregistrări propriu, cît şi al criticilor. Aproape fie-
din Londra, a fost o transpu- a realizat cîteva discuri de o ca- care disc al său este o capodo-
nere muzicală a cărţii "Călătorie litate foarte bună. Un exemplu peră În miniatură. Este foarte
spre centrul pămîntului": de .Iu- este discul "EQU1NOXE": Pe greu să se dea o listă În ordinea
les Veme. nngă activitatea de studio, muzi- valorii, deoarece discurile au o
• KRAFT WERK, formaţie cianul s-a remarcat prin trei ac- mare varietate stilistică. Totuşi,
din Republica Federală Germa- ţiuni de amploare care au avut În toate se simte aportul compo-
nia, constînd din patru membri. un imens răsunet În lumea mu- nistic .şi tehnic inconfundabil al
Acesteia i s-a reproşat o prea zicală. Un concert la Paris în autorului. Instrumentist de ex-
mare robotizare a sonorităţii at- Place de la Concorde cu peste 1 cepţie, Vangelis trece de la in-
mosferei muzicale, dar În gene· milion de participanţi. O serie strumentele cu claviatură la in-
ral discurile realizate sînt de un de concerte În China, unde, fi- strumentele de percuţie, cu o
nivel calitativ bun. De referinţă ind prima formaţie străină de profesionaJitate demnă de invi-
este considerat discul .Auto- muzică ce concerta În ţară, suc- diat. Pe lîngă discurile solistic:e
bahn". cesul a fost cu atît mai mare. dintre care remarcăm "China" ,
• IAN HAMMER, muzician Au fost deplasate cu această "Spiral"; "Albedo 039"; Vangelis
cu o Înaltă pregătire muzicală, ocazie ultimele realizări tehniee a realizat.şi multe altele, în com-
participă cu mare succes atît la În domeniu, inclusiv "Fair- panii nu mai puţin celebre. Cu
realizările unor formatii de Jazz light"-ul şi un instrument nou Corul şi orchestra Filarmonicii
rock din studio cît şi la con- denumit "Laser Harp": Ultimul din Londra - discul "Heaven
certe, fiind considerat unul din- mare concert a avut loc În Sta- and Hell": Cu cîntăreaţa Irene
tre cei mai buni şi inspiraţi cola- tele Unite şi a fost denumit Papas - discul "Odes" cu influ-
boratori şi coproducători la in- "Rendevous", la concert luînd enţe din muzica greacă. Cu Ian
strumente electronice cu clavia- parte apreape toţi locuitorii ora- Anderson, fost vocalist al forma-
tură. A realizat În studio mai şului Dallas. O altă realizare no- tiei Yes, considerat printre cîn-
multe discuri de muzică electro- tabilă este discul intitulat ,,200- tăreţii cu voce de excepţie, a
nică sub propriul nume, de refe- LOOK" pentru imprimarea că- realizat mai multe discuri printre
rinţă fiind considerat discul ruia Jean Michel Jarre foloseşte care de r-emarcat "SHORT
"The first seven davs": o tehnică nouă de procesare a STORlES":
• TANGERlNE DREAM - vocilor umane. Astăzi muzica electronică a
EDGAR FROESE, formaţie din • ISAO TOMITA, inginer . intrat În cotidian, poate fi auzită
Republica Federală Germania, electronist în cadrul concernului la radio sau la televiziune, În
cu o componentă care s;a YAMAHA şi muzician de va- teatre sau în sălile de concerte,
schimbat de-a lungul anilor. In loare din-Japonia. Discurile sale la cinematografe şi În primul
perioada de Început, muzica for- sînt transpuneri cu ajutorul sin- rînd În căminele noastre, graţie
maţiei avea la bază o atmosferă tetizatoarelor, a unor opere de discurilor şi casetelor. Nu tre-
susţinută de efecte sonore. Cu compozitori valoroşi, precum buie să -i uităm pe tehnicienii şi
timpul Însă, muzicalitatea forma- Stravinsky, Ravel etc. Realizările inginerii care se luptă pentru a
tiei a atras atenţia publicului, as- sale sînt de o valoare excepţio- realiza noi instrumente electro-
tăzi fiind una dintre cele mai au- nală, atît tehnică cît şi muzicală. nice, pe compozitorii şi muzicie-
diate formaţii de muzică electro- Datorită exigenţei deosebite cu nii de pretutindeni, care Iu-
nică. Printre momentele impor- care Îşi ascultă Inreqistrările, crează atît la obţinerea de su-
tante de reţinut, concertele din Isao Tomita nu a publicat decît nete noi prin programare, cît şi
Statele Unite din 1975 cu ocazia puţine discuri, dar fiecare adula realizarea de lucrări noi. Toti
cărora s-a imprimat un dublu al- cîrdu-i, dacă mai era nevoie, re- aceştia păşesc pe tărîmul antici-
bum denumit "Encore", de o va- cunoaşterea de cel mai bun rea- paţiei În muzică, modelează as-
loare ridicată. lizator de transpuneri, cu ajuto- . tăzi muzica de miine.
ALMANAH ~~
ANTICIPA:rIA ~
72
PREMIILE CONCURSULUI ANUAL
.DE LITERATURĂ ŞI ARTĂ
DE ANTICIPAŢIE
TEHNICO-ŞTIINŢIFICĂ,
EDIŢIA 1987 .
entru schiţă - "La marginea noptii"; autor tomadei"; autoare Mihaela Muraru-Mânckea,
P Dragoş Vasilescu (Craiova), pentru po-

vestire - ,,Dosar 74"; autor Cristian M.
Teodorescu (Bucureşti), pentru nuvelă -
"Curcubeu pe cer"; autor Viorel Pirtigras
(Bucureşti). Premiul pentru cea mai bună publica-
tie de profil a fost acordat revistei "Helion"·[Timi-
şoara); premiul pentru cel mai bun animator i-a re-
venit lui Ion lie Iosif ,(Craiova), iar premiul de
popularitate pentru cea mai bună lucrare pwlicală
(Craiova) şi pentru eseu - "Avangarda repetitiei";
de Doru Pruteanu (Sîngeorz Băi). Premiul spe- i s-a atribuit lui Mihail Grămescu pentru lucrarea
cal aI juriului i-a fost decernat lui Constantin "Lmbra tigrulw~.
Cozmiuc (TImişoara) pentru lucrarea "Timpul La sectiurea arte vizuale, premiul I li s-a acor-
este umbra noastră": Cu premiul UniuniiScriitori- dat ex aequo autorilor Andi Scărlătescu (Tîrgo-
lor a fost distinsă'povestirea "Inceput de anotimp vişte) şi Abruda Traian (Timişoara). Premiul II:
ploios la Ezary": scrisă de Marian Truţă (Bucu- ex aequo Cornel Ionicelli (Galaţi) şi Călin Popo-
reşti).. viei (Bucureşti), Premiul IIIpentru arte plastice i-a
Au acordat, de asemenea, premii şi o serie de revenit lui Piriigras Viorel (Craiova).
reviste literare: premiul revistei "Amfiteatru"· - Mentiuni speciale pentru arte plastice: Per-
"Selima nu plînge niciodată" de. Alina Unşu- jovsehi Dan, Muraru - Mândrea Mihaela şi
reanu, (Bucureşti); premiul revistei ,,Ateneu' - Andrei Oişteanu.
"August e marţî'<de Alexandru Tom (Craiova); Au fost acordate, de asemenea, premiiîn cadrul
premiul revistei "Convorbiri literare": - "Vecinul concursului anual de traduceri, organizat de cena-
meu" de Sorin Francisc (Galati); premiul revistei c1u1"QJasar'" din Iaşi, cu sprijinul revistei "Ştiinţă
"Cronica'" - "Generalului nu are cine să-i vor- şi tehnică". Marele premiu i-a fost acordat lui Mi-
bească": de Victor Nănescu (Iaşi); premiul revis- hai Dan Pavelescu; premiul I lui Sorin Simion,
tei "Orizont" - "Haustori"·de Lucian ionică (Ti- premiul II - Bogdan Savu, iar premiul III ex ae-
mişoara); premiul revistei "Ramuri"·ciclului "Jocul quo - Ovidiu Nacu şi Nicolae Constantin. ~
MARILE PREMII INTERNAŢIONALE SF

ALE ANULUI 1987
PREMIILE HUGO 1987 PREMIUL COMEMORATIV
Roman: Speaker "for the Dead ION DORU BRANA JOHN W. CAMPBELL 1987
de Orson Scoti Card; nuvelă: {pentru cel mai bun roman al
"Gilgamesh in' the Outback" de anului precedent): A Door Into
Robert Silverberg; nuvelelă: PREMIILE NEBULA 1986 Ocean de Joan S1onczewski.
.Permafrost": de Roger Zelazny; Roman: Speaker for the Dead Locul II: This Is the Way the
povestire: "Tangents" de Greg de Orson Scoti Card; nuvelă: World Ends de James Morrow:
Bear; carte nebeletristică: Tril· ••R'R" de Lucius Shepard; nu- locul III:Speaker for the Dead
lion Year Spree de Brian W. velelă: ••The Girt Who FeU de Orson Scoti Gard,
Aldiss şi David Wingrove; film: Into the Sky" de Kate Wil·
Aliens; editor profesionist: helm; povestire: ••Tangents" de PREMIUL COMEMORATIV
Terry Carr (post-mortem); artist Greg Bear; Grand Master: Isaac PHILIP K. DICK 1987
plastic profesionist: Jim Burns; Asimov. (Pentru cea mai bună carte in
semiprozin: Locus, editat de editie de buzunar a anului pre-
Charles N. Brown; fanzin: Ansi- PREMIUL JOHN W. CAMP- cedent): Homunculus de Ja-
bie, editat de Dave Langford; BELL 1987 mes P. B1aylock.
scriitor-fan: Dave langford; ar- (pentru cel "mai promiţător ta- Locul II: The Hercules Text
tist plastic-fan: Brad Foster. lent): Karen Joy Fowler. de Jack McDeviti.
~ALMANAH
~ ANTICIPATIA
7
PREMIILE LOCUS 1987 (Acordate de Asociaţia Mon- mane): Roman: Die Wallfahrer
Roman SF: Speaker for the dială a Profesioniştilor SF): Pre- de Cari Amery; nuvelă: "Um-
Dead de Orson Scott Card; ro- miul Harry Harrison· pentru kreisungen" de Karl Michael
man F: Soldier of the Mist de promovarea literaturii SF pe Armer; povestire: "Play' Futu-
Gene Wolfe; roman de debut: plan internaţional: Carlo Pagetti re" de Rainer Erler; traducător:
The Hercules Text de Jack (Italia) şi Wolfgang Joschke Lore Strassl; artist plastic: Klaus
McDevitt; carte nebeletristică: (R.F.G.); premiile Karel (Capek) Holitzka; premiu special: revista
Trillion Year Spree de Brian pentru traduceri: Annarita Gu- Science Fiction Media; roman
W. Aldiss :şi David Wingrove; arnieri (Italia) şi Wiktor Bukato străin tradus în germană: EI-
nuvelă: "R • R" de Lucius She- (Polonia); premiile Preşedintelui leander Moming de Jerry Yul-
pard; nuveletă: ••Thor Meets World SF pentru independenţa sman.
Captain America" de David concepţiilor despre SF: Patrick
Brin; povestire: "Robot Parrinder (Anglia), Arkadii şi
Dreams" de Isaac Asimov; cu- Boris Strugaţki (U.R.S.5.); pre- PREMIILE SEIUNSHO 1987
legere de proză scurtă: Blue miile speciale pentru realizări în (premiile nationale japoneze):
Olampagne de John Varley; domeniul SF: Tom Olander Roman: (Prisma) de Chohei
antologie: The Year's Best (Finlanda), Elisabeth Gille, Kambayashi; proză scurtă:
Science Fiction, Third Annual Plerre Barbet şi Jacques Goi- ("Calea ferată marţiană nr,
Collection, editată de Gardner mard (Franta), Peter Kuczka 19") de Kosyu Tani; roman
Dozois; artist plastic: Michael (Ungaria), Lino- Aldani (Italia), străin tradus în japoneză: Neu-
Whelan; revistă: The Magazine Adam HoUanek (Polonia), Neil romancer de William Gibson;
of Fantasy and Scienee Fie- Barron, Charles N. Brown şi proză scurtă tradusă: "Press
tion; editură: Ballantine/ Del Marshall B. Tymn (S.U.A). Enter" de John Varley; film:
.Rey. În urma unui referendum, "Brazii" artist plastic: Michiaki
care are loc la fiecare douăzeci . PREMIILE BRITISH SF AS- Satoh; carte nebeletristică: -(la-
de ani, Locus a mai acordat SOCIATION (BSFA) 1987 boratorul SF al doctorului Is-
premii pentru: cel mai bun' ro- (Premiile nationale britanice): hihara) de Dr -Fujio Ishihara;
man SF al tuturor timpurilor: Roman: The Ragged Astro- premiul special Takumi Shi-
Pune de Frank Herbert; idem nauts de Bob _ Shaw; proză bano: Ken Yamaoka.
pentru roman F: The Lord of scurtă: "Kaeti and the
the Rings (trilogie) de J. R. R. Hangman" de Keith Roberts; PREMIILE WORLD FAN-
Tolkien; idem pentru autor de film: A1iens; actă plastică: Keith TASY (WFA) 1987
SF: Robert A Heinlein; idem Roberts. Roman: Perfume (Parfum) de
pentru autor de fantasy: J. R. R. GRAND PRIX DE LA Patrick Suskind; nuvelă: "Ha-
Tolkien. . SCIENCE-FICTION. FRAN- track River" de Orson Scott
CAISE 1987 Card; povestire: "Red Ught"
PREMIUL ARTHUR C. (premiile nationale franceze): de David J. Schow; culegere de
CLARKE 1987 Roman: Rituel du mepris de proză scurtă: Tales of the Qu-
(Pentru cel mai bun roman SF Antoine Volodine; proză scurtă: intana Roo de Jarnes Tiptree,
apărut în Anglia, în cursul anului "Memoire vive, mămolre Jr.; artist plastic: Robert Gould;
precedent - premieră): The morte" de Gârard Klein; pre- premiul special pentru întreaga
Handmaid's Tale de Margaret miul special (pentru eseu): Le creaţie: Jack Finney; premii spe-
Atwood. detroit de Behring de Emma- ciale: Jane Yolen şi Andre Nor-
nuel Carrere, ton.
PREMIUL THEODORE
STURGEON 1987 PREMIUL APOLLO 1987 PREMIILE BRITISH FAN-
(pentru cea mai bună proză Les voies d' Anubis (The Anu- TASY (BFA) f987
scurtă a anului precedent - pre- bis Gates) de TIm Powers. Roman: It de Stephen King;
mieră): "Surviving" de Judith proză scurtă: "The Olympk
Moffett. PREMIILE ROSNY-Ai..,E Runner" de Dennis Etchison;
Locul II (ex-aequo): "Elephant" 1987 ~evistă: Fantasy Tales, editată
ce Susan Palwick şi "l'he Roman: La viile au fond de de Stephen Jones şi David Sut-
Grave Angels" de Richard I'oeil de Francis Berthelot; ton; film: Aliens; artist plastic:
Keams; locul III (ex-aequo): proză scurtă: "Memoire vive, J.K. Potter; premiul special:
" Pretty 80y Crossover" de memoire morte" de Gerard Charles L. Grant.
Pat Cadigan şi "The Uons Are Klein.
Asleep This Night" de Ho-
ward Waldrop. PREMIILE KURD LASSWITZ
1987,
PREMIILE WORLD SF 1987 (Premiile nationale vest-ger-
ALMANAH ~
74 ANTICIPAŢIA <::;
ISAAC ASIMOV
CUM ÎMI SCRIU

CĂRTILE
,
In cadrul literaturii ştiinţifico-fantastice contemporane, Isaac Asimov, prolific şi binecunoscu
popularizator pe teme stiinţifice şi autorizat scriitor de science-fiction, ocupă un loc distinct. Pînă
În prezent el a scris şi coordonat nici mai mult, nici mai puţin decît .._ peste 305 cărţi. Dintre
acestea, aproximativ 188 abordează teme neliterare, În special $fiinţifice, scriind, În acelaşi timp
şi cărţi de istorie, geografie, mitologie, umor, chiar poezie, avînd preocupări În domeniul exegeze
şi criticii literare (de exemplu, publică :z volume, aprectabtle ca Întindere, asupra Bibliei şi ope
rei lui Shakespeare). A semnat, de asemenea, J 20 de opere de ficţiune dintre care circa 70 sînt
antologii de povestiri (aparţinînd diferiţilor autori În domeniu), iar restul aparţinîndu-i În ex-
cJusivitate, 2 sînt povestiri, peste 20 colecţii de povestiri science-fiction şi 21 nuvele originale
aparţinînd aceluiaşi gen. Printre ultimele sale creaţii se numără "The Robots of the Dawn"
(1983), .Asimov's New Guide to Science" şi "Opus 300".
resupun că întrebarea ce cu acest punct de vedere). "plutoniu 186'" mi-au apărut din
P i se pune cel mai frec-

vent unui scriitor prolific
este: de unde vă luaţi su-
biectele cărţilor? Şi dacă este
- Dacă motivatiile personaje-
lor sînt neverosimile, pe cine
poate să intereseze, să spunem,
plutoniu 186?
ce în ce mai multe idei, pînă
cînd am ajuns să scriu o nuvelă
intitulată "Th"e Gods Themsel:
ves''.; publicată în 1972. "
vorba de un autor de lucrări de Am rîs cînd am auzit pe unul . Odată mi s-a întîmplat să vi-
science-fiction, întrebarea va dintre autori, presupunînd că sez o carte. La 3 aprilie 1973
suna cam aşa: unde găsiţi icieile memoria îl trădase. Nu există şi m-am trezit după un vis straniu
extravagante? Răspunsul este, nu poate exista ceva care să se- şi imediat i-am povestit soţiei
de cele mai multe ori, simplu: mene cu putoniu 186. Mi-a venit mele Janet care, fiind psihiatru,
mă limitez la a mă gîndi, o dată În minte atunci că aş putea scrie manifestă un vădit interes profe-
şi încă o dată pînă îmi apare o povestire În care să existe sional pentru aceste activităţi
ceva demn de luat în seamă. Nu într-adevăr plutoniu 186. nocturne.
e un lucru uşor şi sotia mea, Ja- Desigur, trebuia să provină Acum cîţiva a--:;am visat su-
net, mă surprinde uneori, pier- dintr-un alt univers, unde legile biectul unei povestiri de fictiune.
dut în gînduri, iar prima sa im- naturii să fie diferite.' Pe Terra Mergeam spre un restaurant ur-
presie, cu toate că sîntem de această substanţă se putea mărind un bărbat care dispărea.
atîţia- ani Împreună, este că su- adapta gradual la legile noastre Aici se afla o canapea cu spa-
făr în acefe momente o durere naturale, ajungînd să fie din ce tele spre mine şi acolo l-am gă-
cumplită. în ce mai instabilă. Dacă am pu- sit întins pe cel care îl urmă-
- Ce ai?, mă Întreabă. tea obţine din celălalt Univers o ream şi' îl zăream din uşă.
- Nimic. Mă gîndesc, Îi răs- cantitate nelimitată de o astfel Mi-am spus în somn: "Ce idee
pund. de materie, am dispune de o magnifică pentru o povestire din
Totuşi, trebuie să spun că nouă şi infinită sursă de energie, seria «Văduva neagră» (la care
adeseori ideea îmi vine de la cei fără nici o cheltuială., Dar, în lucram de peste 10 ani). Cînd
din jur. Aşa, de exemplu, în ziua acelaşi timp, a fost necesar m-am trezit am scris o povestire
de 24 ianuarie 1971, participam să-mi imaginez şi situatii grave în jurul acestei idei de bază pe
la un seminar despre ştiinţă-fiecare ar crea pericolul pentru în- care am numit-o «The Redhead»
ţiune, în cadrul căruia doi autori treaga planetă şi chiar pentru şi am publicat-o în «Ellery Qu-
celebri de lucrări de acest gen tot universul, unei catastrofe de- een's Mystery Magazine»."
discutau probleme de tehnică li- zastruoase. Pentru că, într-un Ctteodată se întîmplă ca un
terară. Unul dintre aceştia susţi- asemenea context, ar fi dispusă editor să mă incite să scriu. De
nea că emotiile şi reactiile omenirea să se dispenseze de o pildă, la 17 martie 1941, John
umane sînt mai importante decît sursă de energie gratuită şi de W. Campbell, editorul revistei
detaliile tehnologice, inclusiv în asemenea importantă? "Astourding Science Fiction"
science-fiction (şi sînt de acord In acest mod, de la expresia mi-a oferit un citat dintr-un eseu
c.~ ~ ALMANAH
.~ .ANTICIPATIA
7
al lui Ralph Wald Emerson care numărul din februarie al revistei lui? Este un lucru putin prob
spunea: "Dacă stelele ar apărea , "II": După cum se vede, pentru bil. Cînd ştiu care va fi fina
doar o. noapte Într-un mileniu, mine, o povestire apare dintr-un indiferent că e vorba de o p
cită credinţă şi veneraţie ar um- cuvînt, o frază, o afirmaţie, o În- vestire sau de o nuvelă, am de
ple sufletul oamenilor!": tîmplare. Sînt ca o sămînţă din un punct de sosire. Nu pot de
AJşvrea să scrieţi o povestire care se naşte povestea Întreagă. să mă pierd de tot.
pe această temă - mi-a spus Dar mi se Întîmplă frecvent că De îndată ce ştiu spre ce ţin
Campbell, explicînd de ce ste- miezul care, într-un anumit fel mă îndrept, scrisul devine foar
lele ar apărea numai o singură constituie Începutul povestirii, uşor. Scriu la maşină atît de r
dată la un mare interval de se transformă mai bine În sfîrşi- pede pe cît pot şi niciodată n
timp, şi ce efect ar avea aparitia tul său. Majoritatea lucrărilor am de făcut decît putine core
lor la o formă de viaţă dotată cu mele sînt, într-o formă sau alta, turi şi acelea de mică impo
inteligenţă. povestiri de fictiune; multe din- tanţă. -
Pe această bază am elaborat tre ele sînt în realitate "nuvele Nu obişnuiesc să-mi reprezi
şi publicat povestirea poliţiste" de tip traditional. Cî- "vizual'" povestirile; nu sînt d
"Night-falr': . teva din nuvelele mele de scien- tat pentru aşa ceva.' Nu descr
Este şi azi povestirea mea cea ce-fiction sînt În întregime nu- personaje şi nici scene dec
mai cunoscută şi a fost creată vele de mister. Dacă doriti cî- j,\tunci cind este foarte necesa
cînd aveam doar 21 de ani. teva exemple, acestea ar fi ••The In schimb, trebuie să aud. I
Fără Îndoială, cazurile pe care Cavas of Steel"; .J954, "The Na- treaga povestire se deapănă
le-am relatat mai sus sînt excep- ked Sun"; 1957 şi mai recent mintea mea În timp ce stau
ţii. In sutele d2 povestiri pe care "The Robots of the Dawn"; 1983, fata maşinii de scris sau a cas
le-am scris, niciodată nu m-au Chiar acele povestiri de scien- tofonului şi atunci aud mai al
ajutat comentariul unui caz, un ce-fiction care nu sînt întotdea- dialogurile. Este ca şi cum
vis, sugestia unui editor sau alt- una fantastice contin totuşi ele- neva din interior mi-ar dicta te
ceva asemănător. Aşa cum spu- mente de această natură. Există tul, iar eu aş dactilografia rap
neam, la Început este vorba mai frecvent în cadrul acestora ceva ceea ce aud. Aceasta este exp
ales de o meditaţie continuă ce trebuie găsit sau descoperit, caţia faptului că lucrările rre
asupra unor probleme. De o persoană; un loc, un motiv tind spre conversatie mai mu
exemplu, pot să mă gîndesc la o special... Adică eu trebuie să decît spre actiune, spre dia
descoperire ştiinţifică şi mă În- imaginez sfîrşitul, artificiul, sur- guri decit spre fapte. De acee
treb: "Ce s-a întîmplat dacă? ..u . priza care să-I capteze pe citi- uneori am primit critici din pa
(What if?, este chiar titlul unei tor. tea unor persoane care (pres
cărţi a lui Asimov). De Îndată ce ştiu cum să ter- pun) ştiu să scrie mai bine dec
Prin 1956 se vorbea mult de min mă simt liniştit. Următorul mine şi care, în consecinţă,
calculatoare. Cele existente pas este să descopăr de unde simt autorizate să-mi reproşez
atunci erau încă rudimentare să încep. Cu privire la acest lu- lipsa de actiune, de descriere
comparate cu. cele de azi, dar cru îmi amnintesc Întotdeauna de caracterizare a personajel
puteam să ne Întrebăm pînă ce mi-a spus o dată editorul operelor mele.
unde o să ajungem în perfecţie- John W. Campbell: "Dacă după Dar ce pot să fac? Asta 'es
narea lor. Şi am început să mă ce îocepi o povestire te loveşti realitatea şi nu cer nimănui
gindesc. "Pînă unde? Vor ajunge de difcultăti este pentru că ac- mă urmeze.
să facă aşa sau .altfel? Vor În- tiunea Începe prea devreme; De aceea, fie spus, am an
trece oamenii? In sfîrşit, am este de preferat să Începi de mite retineri În a scrie artico
imaginat ceea ce pentru mine mai Încolo..."<Astfelcă eu derna- ca cel de fată. Niciodată nu a
era singura concluzie posibilă. rez actiunea din punctul cel mai asistat la cursuri şi nici nu a
Am scris atunci .•The last ques- avansat şi nu întîrzii mult pînă citit cărţi despre cum trebuie s
OOn";ce s-a publicat în numărul să-I găsesc. Doar, atunci cînd am scrii. M-am specializat În chim
din noiembrie 1956 al revistei În sfîrşit - finalul şi Începutul - şi nu în literatură engleză.
"Science Fiction Quartely": mă pun pe scris. De aici se înţelege că nu sî
Este povestirea mea preferată Pentru a fi sigur de rezultat o autoritate în această materi
dintre toate cele scrise şi publi- Încerc să nu am nimic Între Nu pretind că ştiu cum se scr
cate pînă acum. aceste două extreme, exceptînd şi nici nu mă propun - sub ni
Mă Întreb, de exemplu, ce poate citeva vagi fragmente de o formă - ca model pentru înc
s-ar Întîmpla dacă calculatorul conversatie în memorie. pători. Presupun că pot fi lu
ar ajunge să fie atît de comun şi' Obişnuiesc să elaborez tot ar- drept un model detestabil pe
să facă parte din viata oameni- gumentul - inclusiv cel al unei tru că oricine ar Încerca să fac
lor atît de mult, încît aceştia să nuvele atît de complexe ca "The ceea ce fac eu este condamna
uite a calcula mintal sau cu hîr- Robots of the Dawn": să provoace incurcături.
tia şi creionul şi chiar orice altă Gîndesc mal înainte doar Repet, deci, că fac ceea c
posibilitate de a face calcule fără scena următoare pînă ce, fac pentru că este singurul lucr
calculatoare. Nu mi-a trebuit aproape de sfîrşit, ultimele mo- pe care-l ştiu face.
prea mult timp să ajung la apre- mente ale cărţii se accentuează
cierea că o asemenea problemă singure şi este aşa cind ştiu că Prezentare
ar putea fi tratată sub un unchi mai am putin pînă cînd termin. traducere şi adaptare dup
satiric şi aşa am scris "The Fee- Ce se Întîmplă dacă mă îm- "Le Courrier de [,UNESCO'"
ling of Power"; ce a apărut în potrnolesc la jumătatea drumu- de GABRIELA DUŢU
ALMANAH ~
76 ANTICIPAŢIA ~
NOUA LITERATURĂ SF
DIN R.D. GERMANĂ
OLAF R. SPITfEL
ăzboiul ca temă de scien- poate pretinde să-şi rezolve verzi pentru făptaşi (1985) de
R ce-fiction? Ludwig Turek

i-a consacrat romanul
Glonţul de aur, apărut
tema corect din nunet de ve-
dere social. In al doilea rînd, i se
cere prea mult anticipaţiei, şi
Încă În 1949 şi plasat astfel la În- anume, să prefigureze solutii în
ceputul unei linii traditionale În cadrul unor alternative sociale,
Hannes Hiittner,
(1985) de Hainer Fuhermann,
Pentru Dumnezeu nici o cu-
Meduza
loare (1983) de Hans-Ulrich Lă-

demann sau ~iritul lui Nas-
anticipaţia din R.D.G., intere- respectiv să le intuiască atunci reddin Effendl (1984) de Ale-
sată de problemele progresului cînd aceste soluţii le scapă înşişi xander Krăger - dezvoltîndu-se
social şi de toate pericolele ce oamenilor de ştiinţă sau p4mifi- şi prin calităţi stilistice corespun-
ameninţau reconstrucţia paşnică catorilor activităţii sociale. In al zătoare e un fapt real. Să mai
a unei ţări puternic distruse de treilea rînd, chestiunea formală Înregistrăm totodată o tendinţă,
chiar războiul abia Încheiat. Plnă a locului şi timpului În SF este mai puternică, şi anume Că
şi În romanele de aventuri din absolut fără importantă pentru aventura (element important al
SF-ul anilor '50-'60 nu s-au pier- natura, calitatea şi relevanta te- genului) invadează temele rele-
dut din vedere Întrebările gene- melor alese (oare fabulele cu vante din punct de vedere so-
rale, privitoare la destinul ome- animale ale lui Lessing intere- cial, iar în unele lucrări aceste
nirii. Atunci cînd. pe la mijlocul sează doar pe zoologii de azi?). teme sînt aproape lnlăturate,
deceniului al şaptelea, genul s-a Să formulăm iarăşi acel reproş bunăoară În Solii infinitului
orientat cu prioritate spre rapor- nefericit? Fireşte că nu, şi În nici (1984) de Paul Ehrhardt, Ener-
turile interumane şi spre realita- un caz pentru un autor care s-a gie pentru Centaur (1983) de
tea socială, el n-a neglijat ches- străduit să dezvolte o altă temă. Alexander KrOger, Inspecţia sl-
tiunile esentiala. Karl-Heinz Tuschel, În roma- guranţei . spaţiale (1984) de
Nu cu ambitia unei ••prognoze nul său din 1974 Enigma Karl-Heinz Tuschel sau Eden
politice":s-au dedicat autorii din Sigma, pune Întrebarea: "De City. oraşul uit,irii (1985) de
R.D.G., În anii '70, viitorului unde această siguranţă că totul Reinhard Kriese. Intr-o serie de
paşnic, ci spre a răspunde unei se termină bine? Poate pentru aventuri spaţiale, categoria de
dorinte (detaşarea de griji) şi că sintem obişnuiţi ca majorita- progres nu apare decît sub
unei Încrederi Încetă tenite în tea problemelor să se rezolve'?' forma numărului crescînd al uni-
constiinta socială. Dar s-a putut Şi Eberhard Panitz în Perioada tatilor astronomice parcurse şi
observa şi tendinta anticipaţiei glaciaţiunii (1983), şi Fritz Ru- intereseaZă nu conflictele interu-
noastre de a "rezolva"· uşor o dolf Fries în Un imperiu me- mane, ci, la fel ca În anii '50,
asemenea problemă, prin simpla dieval strămutat (1984) au lupta eroică a omului cu natura
eludare, printr-un salt peste schitat În anii '80 variante posi- şi cu tehnica. rebelă. Vechea
timp care lăsa la o parte toate bile ale unei dezvoltări În care contradictie a SF -ului din
neplăcutele conflicte actuale, nu totul ••se desfăşura bine": R.D.G. între literatura de aven-
spre a se ajunge 'de-a dreptul Asemenea modele imaginare lo- tură pură şi literatura orientată
Într-un viitor fără războaie şi lip- vesc În indiferenta Îndelung cul- cu prioritate spre teme sociale
sit de contradictii. O dată cu re- tivată, şi o fac indiferent de va- actuale reînvie astfel şi se poate
proşul său În acest sens, critica loarea lor sau de probabilitatea observa iarăşi cu pregnantă.
noastră mai veche a formulat şi ori improbabilitatea respettivei Unele romane de anticipatie
recomandarea şcolărească privi- fantezii catastrofice. Totuşi, ma- aventuroasă din deceniul opt au
toare la o aşa-zisă nevoie de a joritatea autorilor SF din R.D.G. reuşit totuşi să facă dovada că
plasa actiunea scrierilor SF s-au îndepărtat În deceniu) nouă aventura şi angajamentul serios
într-un viitor nu prea îndepărtat, .de acele teme sociale mari prin nu sînt aprioric În contradictie,
pentru ca actualele probleme să care se făcuseră, de fapt, cunos- iar sinteza lor e o problemă a
fie mai bine prinse şi mai exact cuti. Că anticipaţie noastră des- calităţii artistice şi se leagă de
urmărite. coperă, totuşi, probemele de fie- talentul literar al autorului.
Recornandarea nu a dat rezul- care zi - de exemplu în Soarele
tate. In primul rînd, literatura nu cinci (1985) de Heiner HUfner, Traducere de
trebuie concepută ca o operatie Nemuritorii. (1984) de RADU ŢUCULESCU
comandată, iar autorului nu i se Ernst-Otto Luthardt, Picături
~ALMANAH
~ ANTICIPATIA
77
SCRIITORUL ŞI EPOCA SA
In vara anului trecut, la Moscova, a avut
CUM VĂD loc o conferinţă internaţională intitulată:
•.Anticipaţia tehnico-ştiinţifică şi viitorul
omenirii", care a reunit participanţi din 17
SCRI.ITORII ţări. Revista moscovită "Nedelia", supliment
al ziarului guvernamental .Jzvestia", a adre-
sat unora dintre ei invitaţia de a răspunde la
DE LITERATURĂ CÎteva întrebări privind acest gen de litera-
tură. A rezultat un gen de masă rotundă la
care au paticipat:
ŞTIINŢIFICO- Frederik Pohl (S.U.A.), vicepreşedinte al
Organizaţiei mondiale a scriitorilor de lite-
ratură de anticipaţie tebnico-şuinţiflcâ, autor
FANTASTICĂ a peste 30 de romane ŞI povestiri, printre
care "Vînzătorii de cosmos".
Alan Dean Foster (S. U.A.), scriitor şi sce-
LUMEA REALĂ narist, laureat al mai multor premii interna-
ţionale. A scris circa 40 de cărţi cu tematică
ştiinţifico-fantastică. După scenariile sale s-a
turnat, de exemplu, filmul "Războiul stele-
lor".
DE CE SCRIEŢI LITERA- Herbert Franke (R.F.G.), profesor de ma-
TuRĂ SF.? tematică, chimist, autor al unor lucrări de fi-
Frederik Pohl: Cîndva i s-a zică teoretică şi cibernetică aplicată, teoreti-
pus aceeaşi Întrebare şi lui Ar· cian în domeniul psihologiei organizării pro-
thur Clarke. EI a răspuns: .Pen- ducţiei. A scris, printre aj!ele, "Capcana de
tru că nici un alt gen de litera- sticlă" şi "Ygrek minus .
tură nu reflectă realitatea". Eu Harry Harrison (Irlanda), membru în Co-
sînt Întrutotul de acord cu el. mitetul Executiv al Organizaţiei mondiale a
Cea mai importantă realitate de scriitori/or de literatură s.f., laureat al unei
care ne izbim astăzi este faptul Întregi serii de premii naţionale şi internaţio-
că lumea se schimbă sub ochii nale. Una din cărţile sale poartă titlul "Zbor
noştri. Ori, literatura de antici- de antrenament".
paţie relatează tocmai despre Deana Ciaviano (Cuba), autoarea cărţi-
aceste schimbări. lor: "Planeta iubirii", "Istorisiri minunate
Harry Harrison: Da, acesta pentru adulţi", "Lumi pe care le iubesc".
este cel mai bun mijloc de a ex- Josef Nesvadba (Cehoslovacia) a scris nu-
plica lumea. meroase cărţi de literatură de anticipaţie
Patrice Duvic: Mie îmi place tehnica-ştiinţifică printre care: "Secretul sta-
pur şi simplu să mă joc cu irna- tuii de aur a lui Budha", "Creierul lui Ein-
ginaţia şi să născocesc ceea ce stein",
Încă nu există, dar care mie mi Patriee Duvic (Franţ/l), reprezentant al ti-
se pare totuşi real. nerei generaţii de scriitori francezi de litera-
Alan Dean Foster: Genul de tură de anticipaţie tehnico-ştiinţifică. Dintre
literatură s.f. îmi permite să cărţile lui cele mai cunoscute sînt: "Peştele
scriu ceea ce vreau, şi să gîn· pilot" şi "Staţie finală".
desc cum îmi place. John Brunner (Marea Britanie), autor a
Herbert Franke: Eu sînt om peste 20 de romane printre care "Patratele
de ştiinţă- şi consider că toţi cei din oraşul şahului" şi culegeri de povestiri.
care activează În domeniul cer-
cetării ştiintifice trebuie nu nu-
mai să muncească În specialita-
tea lor, dar să prevadă şi urmă- problemelor. le-a insuflat unor pacienţi aflaţi
riie acestei munci. Cu ajutorul li- Deana Ciaviano: Spre litera- în stare de hipnoză că ei ar
teraturii de anticipaţie tehni- tura s.t. mă atrage dorinta de a avea un singur corp comun.
co-ştiintmcă, în tara oamerutor explica acele întîmplări şi eveni- După ce i-a trezit l-a trimis pe
pot fi puse probleme şi explicată mente pe care oamenii le mai unul din ei în camera alăturată,
esenta şi cauzele 10L Spre deo- consideră şi astăzi supranatu- iar pe celălalt l-a retinut în încă-
sebire de ştiinţă, În literatură se rale, "vrăjite": Deşi ei deţin deja perea În care se afla el Însuşi.
vehiculează nu notiuni ab- explicaţii logîce, ştiinţifice pentru Cînd acesta a fost ciupit de me-
stracte, ci absolut reale. Şi acele evenimente. Ca exemplu, dic a simţit durere şi cel trimis
aceasta este calea cea mai vă voi relata despre un experi- în camera vecină şi pe corpul lui
dreaptă care duce la întelegerea ment interesant. Un psihiatru a apărut chiar semnul ciupiturii.
ALMANAH ~~
ANTICIPATIA ~
78
PROGRESUL ,ŞTIINŢI FI- devăr, aceasta este problema .ată în continuare informatica,
CO-TEHNIC A SCHIMBAT principală şi de rezolvarea ei de- ştiinţa despre calculatoare, ro-
ÎNTR-O MĂSURĂ NEBĂ- pinde viitorul nostru. Pe de o botizarea, crearea inteligentei
NUIT DE MARE CONDIŢI- parte, omul nu se poate deba- artificiale. Toate acestea vor
ILE DE VIAŢĂ ALE OMU- rasa de instinctele sale şi ca ur- schimba în mare măsură nu nu-
LUI. DAR REVOLUŢIA ŞTI- mare nu se poate adapta la rit- mai cultura, dar şi modul nostru
INŢIFICO-TEHNICĂ NU mul de dezvoltare al ştiinţei şi de a gîndi.•iată numai un singur
L-A GĂSIT OARE NEPRE- tehnicii. Pe de altă parte, există exemplu. In momentul de fată
GĂTIT? teoria stresului şi a adaptării la cultura noastră este bazată pe
stres, care susţine că omul se limbile vorbite. Calculatorul ne
Alan Dean Foster: Progresul poate conforma condiţiilor date va permite să transmitem infor-
ştiinţifico-tehnic depăşeşte cu şi, deci, schimba. . matia sub formă de imagini. Pe
mult realităţile noastre sociale. Deana Ciaviano: Nu încape scurt, noile descoperiri vor face
. In anumite cazuri, eu aş corn- . îndoială că omul s-a schimbat posibilă crearea unei noi armonii
para omul contemporan, care dar nu şi din punct de vedere între om şi lumea ce-I Încon-
se foloseşte de rezultatele revo- biologic, ci numai intelectual. joară
luţiei tehnico-ştiintifice, cu omul Dar e clar că el nu este pregătit Frederik Pohl: Calculatorul
epocii de piatră căruia i s-ar fi pentru dezvoltarea explozivă a va deveni un bun necesar fiecă-
dat o puşcă şi grenade şi l-ar fi tehnologiei- Şi natural, o dată cu rui om. EI se va afla în perma-
lăsat să se folosească de aces- declanşarea revolutiei tehni- nentă la purtător sau poate-i va
tea după bunul său plac. Este co-ştiintifice omul a fost supus fi chiar implantat în creier, pen-
clar că el ar fi vînat animale cu unui puternic şoc emoţional ale tru ca omul să deţină mai multă
aceste arme, dar s-ar fi rănit căror rezultate sînt stresul şi de- informatie şi să poată gîndi mai
destul de des şi pe sine. Cum să reglările sistemului nervos. Ra- repede. Cred că aceasta se va
I înlăturăm acest decalaj? Pro- ţional, noi sîntem pregătiţi pen- întîmpla încă în timpul vieţii ce-
;. blema este complicată. Poate tru progres dar sufleteşte nu, lor ce s-au născut în anii '80.
accelerind şi ridicînd nivelul de deoarece multe milioane de ani Viaţa omului va deveni mult mai
pregătire generală în întreaga am trăit in mediul natural, cel activă, mai creatoare şi ca ur- .
IUI}1e? tehnologic ne este străin. mare, cred eu, mai fericită.
In cele mai multe cazuri, Herbert Franke: Eu sînt de Alan Dean FOst:er:Acum se
omul, pur şi simplu, nu este pre- acord cu Deana. Se ştie că' anu- lucrează la crea,.rea calculatoare-
gătit pentru progres. El dă do- mite tipuri de comportament lor-traducători. Intr-o etapă ulte-
vadă de acest lucru la fiecare uman sînt orientate spre viaţa în rioară ele vor fi dotate cu dispo-
pas. Principalul exemplu ni-I mediul natural şi nu tehologic. zitive ce vor reproduce vocea
oferă războaiele. Dar nu avem Şi tocmai aici se ridică nume- umană. Pentru prima oară în is-
de ales. Nu există drum de în- roase probleme. Mie mi se pare toria civilizatiei, oamenn care nu
toarcere. Tot ce putem şi sîn- că omul nu poate fi schimbat şi cunosc limbi străine vor putea
tem obligaţi să facem este să ne nici nu trebuie schimbat. Tre- discuta unii cu ceilalti. O altă in-
ajungem din urmă pe noi înşine. buie adaptat nu omul la tehnolo- venţie în curs de elaborare este
Frederik Pohl: Nenorocirea gie ci tehnologia la om. legătura prin sateliti. Eu pot
constă în aceea că noi reactie- suna de la mine de acasă în
năm mult prea tîrziu fată de DUPĂ PĂREREA DUM-
orice colt al lumii fără nici un fel
schimbările mari: naturale, so- NEAVOASTRĂ, CE DESCO- de telefon. O dată cu aparitia
ciale, tehnologice, atunci cînd PERIRI FĂCUTE ÎN VIITO- unor sateliţi puternici, contac-
multq dintre ele devin ireversi-. RUL APROPIAT VOR IN- tele dintre oameni vor deveni
bile. In momentulde fată, ne iz- FLUENŢA RADICAL VIAŢA mai simple şi mai rapide. Şi
bim fată în fată cu urmările folo- NOASTRĂ? aceasta este minunat: cu cît oa-
sirii iraţionale a tehnologiei in- meiiii stabilesc mai multe relatii
dustriale: ploile acide, 'creşterea John Brunner: În primul rind între ei cu atît vor avea mai
periculoasă a temperat urii pe crearea inteligentei artificiale (bi- multe în comun. Toate acestea
suprafaţa Terr,ei, poluarea at- neînteles .deosebită de aceea a se vor petrece, după părerea
mosferei şi a mediului înconjură- omului). In al doilea rînd, dez- mea, în următorii 50-60 de ani.
tor în totalitatea lor. voltarea ingineriei genetice. Patrice Duvic:-Iar în următo-
Noi totdeauna aşteptăm întîi Josef Nesvadba: Cred însă rii 15 ani, cred eu, se vpr edita
catastrofele şi numai după să sînt puţini cei cărora aceasta cărţi scrise pe dischete. In cazul
aceea începem să acţionăm. să le convină şi numai pentru în care cartea va fi într-o limbă
John Brunner: Vreau să .ci- faptul că vor apare mutanţi. străină pe o altă dischetă se va
tez fraza devenită clasică, spusă ~rbert Franke: VIaţa oa- afla programul pentru traduce-
cîndva de Alvin Toffler: "VIitorul menilor se va schimba, fără în- rea ei. In momentul de fată în
se apropie mult prea repede şi doială, dacă noi vom rezolva toate ţările lumii trăiesc atîţia
nu aşa cum ne-am fi aşteptat problema energiei. Cu ajutorul scriitori de literatură de anticipa-
noi": Problema adaptării omului acesteia vom putea realiza ţie încît noi nu mai ştim cine şi
la dezvoltarea tehnologiei, după multe din proiectele la care în ce scrie. Noi niî'reuşim să ne ci-
mine, este cel mai important as- prezent visăm numai: călătorii tim reciproc cărţile. Poate calcu-
pect al anticipaţiei tehnico-ştifn- interstelare, cucerirea altor pla- latorul ne va uşura colaborarea?
ţifice. nete. Pe lîngă aceasta este deo-
Josef Nesvadba: Da, tntr-a- sebit de necesar să fie dezvol- ÎN CE MĂSURA, DUPĂ
~ALMANAH
<:::?J.I: ANTICIPAŢIA
7
pAREREA DUMNEAVOAS- am terminat de citit «Corabia fe- lui şi revoluţiei tehnico-ştiintjfic
TRA, ESTE EFICIENTA IN- recată». Tu ai dreptate, noi dis- Dacă într-o operă beletristic
FLUENTAANTIUTOPIEI, A trugem lumea. Trebuie făcut una din lucrările cotidianulu
R6MANULUI-AVERTlSMENT, ceva. Nu mai trebuie pierdut este ignorată, această operă
DE EXEMPLU ..451° FAH- nici un minut": poate fi considerată slabă.
RENHElt.. AL LUI R. Josef Nesvadba: Iar eu cred A1an Dean Foster: Intr-ade
BRADBURY? că antiutopiile sînt deja un gen văr, aceste noţiuni nu pot fi des
depăşit; se citesc din ce în ce părţite, tot aşa cum nu pot
Frederik Pohl: Că asemenea mai puţin. Cred că omenirea priviţi separat maşina electro
romane exercită o anumită influ- are nevoie de o nouă utopie. nică de calcul şi Omulcare o de
enţă nu încape nici o Îndoială.. serveşte. Computerul este im
Doar una dintre principalele sar- CE .TENDINTE REMAR- portant ca obiect al muncii ş
cini ale anticipaţiei tehnico-ştiin- CATI IN ANTICIPAJIA ŞTI- creaţiei, iar omul ca subiect a
ţifice este nu să prezică viitorul INTIFICO-TEHNICĂ CON- ei.
ci să avertizeze asupra pericole- TEMPORANA? Patrice Duvic: Important
lor ce ne pîndesc. Odată Brad- este următorul lucru: tehnologi
John Brunner: Există cîteva va fi folosită in scopuri bune sau
bury a fost Întrebat dacă roma-' direcţii care, după părerea mea,
nul său ,,451 Fahrenheit" nu promit să fie fructuoase. De
0 rele? .
este cumva o descriere a lumii exemplu, tînărul scriitor ameri- Herbert Franke: De acee
viitoare? EI a răspuns: "Nu, nu. can Wiliam Gibson işi constru- · tehnologia ne obligă să privim
Pe mine nu mă interesează pre- ieşte multe din cărţile sale pe · mult mai atent omuL.
zicerea viitorului, eu doresc subiecte de viitor, cind armonia, Deana Ciaviano: Din păcate
doar să Împiedic instalarea unui colaborarea internaţională se va standardele noastre morale ră
asemenea viitor"; min în urma timpului: progresu
dezvolta tot mai mult. • ştiinţifico-tehnic se dezvoltă ra
Alan Dean Foster: Mie mi A1an Dean Foster: In mo-
se pare imposibil ca o carte să mentul de,faţă in literatura de pid, noi - nu. Noi uităm adesea
exercite influenţă asupra mai anticipaţie, şi mai ales in cea so- de umanismul comportamentu
multor oameni. Sînt, desigur, şi vietică, se manifestă un mare in- lui .public. Şi aceasta priveşt
excepţii. De exemplu, "Şocul vi- teres pentru relaţiile dintre oa- toate ţările lumii. Să luăm, de
itorului" al lui Alvin Toffler sau meni- Sistemul "om-om'" preo- exemplu, familia - cea mai slab
cartea de sociologie a Tatianei cupă scriitorii mai mult decît sis- verigă a societăţii. A crescut. nu
Zaslavskaia. mărul divorţurilor, oamenilor l
temul "om-maşină". A devenit
Herbert Franke: Deşi litera- din nou populară ,,fantastica li- vine tot mai greu să, se iu
tura nu poate schimba lumea, mitei apropiate"; care priveşte bească. E nu doresc să aibă co
totuşi cu ajutorul ei lumea poate ziua de miine şi nu un viitor h pii, deoarece n-au timp să se
fi mai bine înţeleasă. De aceea, depărtat. ocupe de educaţia lor fiind im
•
influenta exercitată asupra min- plicati in rezolvarea altor nenu
Frederik Pohl: In prezent, în mărate probleme. Toate acestea
ţii omeneşti de asemenea antiu- lume există in jur de două mii
topii cum sînt "Minunata lume de scriitori de literatură de anti- le provoacă suferinţă soţilor ş
nouă" a lui Hakslee sau "Anul cipaţie şi după cum se pare, fie- produc suferinţă societăţii. Est
1984" a lui Orwell nu intră În care merge pe un drum şi Într-o necesar să se acorde mai mult
discuţie. atenţie relatiilor interumane, să
cirecţie proprie. · privim mai mult înăuntrul nos
Deana Ciaviano: Asemenea Harry Harrison: Aş dori să
romane îi obligă pe oameni să adaug că numai in S.U.A. apar tru, să ne analizăm ca personali
reflecteze la problemnele sociale zilnic trei romane de anticipaţie. tate, să ne străduim mai mul
şi politice existente atît în tara Acest gen de literatură repre- să -i intelegem pe altii.
lor cît şi peste hotare. Dacă an- zintă in S.U.A. 10 la sută din to- John Brunner: Un prejudici
tiutopii\e nu pot schimba istoria, talul lucrărilor literare publicate. cu nimic comparabil provoacă
în schimb pot influenta persona- Dar nivelul majorităţiicărţilor de aceia care ignoră normele mo
lităţile care ar putea să facă acest fel este extrem de scăzut. rale, cărora le este indiferent
aceasta. soarta omenirii. In urmă cu
E bine dacă într-un an se intll- multi ani am scris romanu
Harry Harrison: E1e-iaverti- nesc una-două cărţi care merită
zează pe oameni referitor la p0- să fie citite. . "Chemarea diavolului": Titlu
sibilele catastrofe şi cheamă la mi-a fost sugerat de replic
acţiune neintirziată. unuia din personajele piesei lu
CE IMPORTANTA PRE- Bemard Show "Candida": "Este
John Brunner: Pentru a con- ZINTA ASPECTUL MORAL
firma doresc să dau un exmplu chemarea diavolului să supună
~L ACTIVITAT" UMANE sufletul omului": Lucrînd la
din modesta mea experienţă. IN CONDIT"LE PROGRE-
Terminînd de scris. romanul SULUI ŞTIINTIFICO-TEH- această carte mă intrebam: în
..Corabia ferecată" despre ur- NIC? ce constă răul in zilele noastre?
mările poluării mediului îrx:onju- Şi am ajuns la concluzia care nu
rător am făcut o vizită la confe- Frederik Pohl: Ce este mai m-a înşelat niciodată: rău este
deraţia scriitorilor de anticipaţie important: să mănînci, să bei atunci cînd omul este tratat ase-
tehnic o-ştiinţifică din S.U.A. sau să respiri? O Întrebare stra- menea unui obiect.
Acolo am întîlnit doi oameni- nie nu-i aşa? Dar tot la fel de in-
Traducere şi adaptare d.
care îmi citiseră deja cartea. Şi disolubilă este şi legătura dintre
ei mi-au spus: "John, noi tocmai aspectul moral al activităţii ornu- MIRCEA" PODIN..,
.ALMANAH ~r-
ANTICIPAŢIA
80 - (',.
1"'-----MEDAlIO
BOGDAN FICEAC
t"ft e tinărul bine legat, cu .o figură adolescentină şi cu ochii iscodi-

tort - l-am descris etc: foarte sumar pe fizicianul şi prozatorul
SF, Bogdan Ficeac (născut in Piteşti la 31 1/1 1958) - mi-I amintesc din
anii săi de liceu, cind in calitate de profesor de fizică, intuindu-i cstit«:
ţile intelectuale deosebite şi receptivitatea pentru nou l-am orientat
.vectoriel" spre Facultatea de Fizică din Bucureşti la care a pătruns, de
altfel, in fruntea listei. După absolvirea facultăţii (secţiile Biofizică, La-
seri) .a lucrat timp de doi ani la Institutul de Reactori Energetici Piteşti.
Iar din 1985 s-a transferat la I.PA Bucuresti. Cind in mai 1983 a luat fi-
inţă la Piteşti Biblioteca Anticipaţia (a revistei ARGES), alături de re-
dactorul-şef Sergiu 1. Nicolaescu am fost unul dintre cei care i-au susţi-
nut "a!ipile" debututu! cu povestirea ,.Păsările". Speranţele investite nu
s-au lasat aşteptate. In acelaşi an.1 se acordă premiul revistei "Magazin"
(cu prilejul Concursului anual de literatură de anticipaţie, urmat de alte
premii la ediţiile din anii 1984, 1985.
Facilitatea şi bucuria cu care a scris şi publicat ulterior proză, eseuri,
enigmistică şi umor SF, caricaturi, reportaje şi interviuri in "Argeş",
"Magazin", SLAST, almanahurile "Anticipaţia", "Magazin", "Romănia li-
terară" şi alte publicaţii au făcut ca numele său să devină tot mai cu-
noscut printre cititori. Volumul depus la editura .Atbetros" işi aşteaptă
- cuminte - rindul, in vederea apariţiei.
Ca un produs al "noului val" al SF-ului românesc, Bogdan Ficeac
Ct?nstituie in acelaşi timp' un exponent,exemplar al celor "două culturi
(In sccepţte terminotoqiei lui Ch. Snow) prin (in)formaţia pe care o po-
sedă şi o valorifică in povestirile sete: Talentul şi tenacitatea de care
dispune ii dau dreptul să aspire la noi creaţii literare, in măsură să pro-
beze că pe autostrăzile SF-ului posedă un veritabil "carnet de
conducere".
ALEXANDRU BOIU
STEAUA DIN
POIANA GORUNULUI
u ştiu dacă Întîmplarea prin care am descope mine însumi, să-mi reprim acel atavism psihic
N perit Însemnările acelui necunoscut a fost ce refuză cu încrîncenare demnitatea singurătăţii.

un eveniment fast în viata mea. De multe
rile se multiplică la nesfîrşit, starea de surescitare,
Redau În cele ce urmează Însemnările necunos-
ori, cînd rămîn cu mine Însumi şi Întrebă- cutului, atît cît am putut descifra, notesul fiind în
cea mai mare parte deteriorat de ploi şi de şobo-
obsesiile febrile ce mă cuprind degenerează În lani. Primele pagini lipsesc, dar nu cred Că ar fi
spaimă şi În acele momente Îmi doresc să nu fi gă. avut prea mare importantă pentru cele petrecute
sit niciodată notesul pe jumătate distrus de şobo- în satul de lîngă Poiana Gorunumului. Erau proba-
lani. Deznădejdea şi resemnarea apar de obicei În bil impresii ale drumului de pînă acolo şi ar fi ofe-
noptile cînd stau pe Întuneric, cu ochii deschişi, rit cel mult unele date privind identitatea individu-
fură să pot adormi ore În şir. Du primele semne lui, sau, ceea ce ar fi fost Oarecum interesant ar fi
ale zorilor îmi alungă teama şi un entuziasm inex- dezvăluit mobilul venirii lui În sat. Din citirea şi re-
plicabil mă inundă, mă simt iarăşi capabil (Sămi În- citirea întregului manuscris înclin să cred că nu a
frîng neputinta, să privesc adevărul În fată chiar ajuns acolo Întîmplător. Este chiar posibil să fi fost
dacă, deocamdată, nu-l pot inţelege În Întregime. trimis de autorităţi pentru a confirma sau infirma
Ştiu însă că va veni clipa cînd mă voi elibera de anumite zvonuri ce se răspîndiseră În regiune.
spaimă. Sînt sigur de asta, Atunci poate nu voj lată Însemnările:
mai vrea nici măcar să aflu cine a fost individul ale
cărui însemnări le-am găsit în podul casei părăsite " ...s-a aplecat far,) !><l incerce măcar să-şi ascundă
din Poiana Gorunului, ce a devenit el, sau în ce fel zîmbetul şiret. Am inteles că nu puteam afla mai
l-au marcat Întîmplările povestite în jurnal. Atunci multe de la el. Cotrobăi cîteva clipe prin desagă ŞI
voi fi cu adevărat liber, voi fi reuşit să 'mă Înving scoase o bucată de pîine, slană şi o ceapă. Le
~~AlMANAH
,~ ANTICIPATIA
81
I MEDALION
puse pe masuta de lîngă geam şi zdrobi ceapa cu Fila următoare este ruptă. Din frînturile de cu-
pumnul făcîndu-mi semn să mă servesc. L-am re- vinte păstrate pe resturile de la cotor nu se poate
fuzat. Trenul Începuse deja să Încetinească şi o lu- deduce nimic inteligibil, aşa că am renunţat să le
minită palidă, mai mult o părere, apăruse din mai transcriu. In ceea ce priveşte fragmentul, ţin
bezna nopţii undeva în fală. M-am ridicat să-mi iau să adaug cîteva observaţii:
geamantanul sprijinindu-mă de spătarui banchetei 1. Modul în care s-a comportat autorul jurnalu-
- vagonul se zgilţîia Îngrozitor - şi În timp ce-mi lui, am În vedere aici mai ales faptul că ştia de Si-
Încheiam nasturii pardesiului am încercat o ultimă hastru, îmi Întăreşte presupunerea că nu coborîse
Întrebare: întîmplător în haltă. Pe de altă parte, siguranta de
- Chiar nu vrei să-mi spui de ce ar fimai bine sine, momentele de enervare, dar niciodată, aten-
să ocolesc satul ăsta? . ţiei, niciodată de uimire sau de curiozitate spon-
Zîmbetul i-a dispărut de pe fată. tană, exclud de la sine posibilitatea de a fi auzit în-
- Dragă domnule, tot ai să cobori. Ai numa' tîmplător, în tren, anumite zvonuri care să-I deter-
grijă, ăstora de-aci nu le plac străinii ... mine să renunte la scopul initial al călătoriei •
A Încercat să mai spună Ceva,'dar nu l-am Inţe- 2. Referitor la presupunerea că ar fi fost un
les. Locomotiva şuierase şi eu eram prea enerva1 agent al autorităţilor, care de altfel mi se pare- sin-
ca să insist cu întrebările. Am înşfăcat geamanta- gura plauzibilă, am totuşi unele îndoieli. Ele pro-
nul şi m-am grăbit să cobor. vin, aici s-ar putea să fiu subiectiv, de la modul In
Halta era mizerabiIă. O coşmelie cu o singure care a fost scris jurnalul. Este posibil să fi existat
Încăpere la geamul căreia pîlpîia flacăra unei lămpi şi un raport către superiorii săi, redactat În alti
cu gaz. Cîteva tufe uscate de trandafiri demon- termeni, dar nu am reuşit să dau de urma lui. Ori-
strau o oarecare preocupare pentru salvarea apa- cum, singurul lucru cu adevărat important pentru
rentelor. Singurul lucru ce distona cu sărăcia din desfăşurarea ulterioară a evenimentelor este că
jur era felinarul. Din fier forjat, proaspăt vopsit, autorul Însemnărilor pare să fi avut: a) un nivel
părea un uriaş fulg de păpădie cu puful din lumina cultural deasupra mediei şi b) o anumită doză de
rece. Sub el, impiegatul, un individ scund, rotofei, sensibilitate.
Încremenise cu fanionul ridicat, privindu-mă de Cele două caracteristici sînt extrem de revela-
parcă nu şi-ar fi crezut ochilor. Am sărit în motoare pentru modul cum a acţionat În Poiana Go-
cirla de lîngă linii şi m-am apropiat. A coborît Incet runului In acea sinistră noapte. -
fanionul şi uimirea i-a dispărut de pe fată Înlocuită 3. Moş Nicodim. Din informaţiile pe care le-am
de un zîmbet slinos. L-am abordat scurt, încercînd cules în urmă cu un an la Şipotu, am Inteles că la
să-mi domin antipatia. cîţiva zeci de kilometri de sat exista În anii aceia o
;: Bună seara, cum ajung la Şipotu? exploata re forestieră. Zilnic, un căruţaş transporta
In ochi i-a sclipit o luminiţă de interes în timp ce acolo alimente, întorcîndu-se mult după asfinţitul
rînjetul se lăţea. soarelui. Sătenii cu care am vorbit nu-şi mai amin-
- Ce surpriză? Bună seara, bine aţi venit! E un tesc numele acelui om. Este posibil să fi fost
adevărat .eveniment pentru mine să văd o figură tocmai acest moş Nicodim.
nouă coborînd în fundătura asta. Ştiţi, m-am sătu- Redau cel de-aI doilea fragment.
rat de ţăranii ăştia... :- făcu un gest vag, de dis-
pret, cu mîna. " ...In beznă doar scîrţîitul rotilor şi zgomotul În-
L-am Întrerupt iritat. fundat al copitelor. Hurducăiala risipise demult
- Poti să-mi spui cum ajung la Şipotu? printre scînduri mîna de paie pe care mă aşeza-
- Vern supărat q.l ceva?, s-a arătat el ofensat sem. De aţipit nici nu putea fi vorba. O burniţă
de interventia mea. Imi cer iertare. Voiam doar să măruntă Începuse pe nesimţite şi întunericul deve-
schimb şi eu cîteva cuvinte cu o persoană de cali- nise lipicios şi rece. Mi-am ridicat gulerul pardesiu-
tate - o undă de slugărnicie îi apăru în glas. Ştiţi, lui şi m-arn ghemuit cu braţele încrucişate într-o
pe aici nu prea găseşti oameni fini 'ca dumnea- poziţie cît de cît suportabilă. Pe marginile drumea-
voastră. gului, siluete amorfe se înălţau către cerul smolit.
Nu l-am mai ascultat. Am privit în jur încercînd La urma urmelorimi plăcea întunericul ăsta, poate
să-mi alung enervarea. Trenul dispăruse de mult şi chiar pentru fiorul de nelinişte ce îmi excita imagi-
lumina .telinarului smulgea din beznă doar halta şi natia. Moş Nicodim moţăia pe capră Invelit în du-
o mică porţiune a terasamentului. Părea decorul lamă şi uneori aveam senzatia că spinarea lui ÎJl-
unei piese de teatru absurd În care eu jucam rolul cepe să crească, să se Inalte asupra mea mută şi
personajului care nu pricepe nimic. Impiegatul vor- ameninţătoare, voind să mă strivească.
bea mereu, cred că Incerca să mă flateze şi atunci - Mai avem mult de mers, moşule?, m-am trezit
m-am hotărît să-I iau prin surprindere. întrebînd . pentru a risipi nălucile.
- Ai auzit de Sihastru? - [ncă yn ceas ..., răspunse moş Nicodim ursuz.
S-a oprit brusc şi trăsăturile fetei i-a~ căzut - Imi poţi găsi o gazdă In sat?
într-o grimasă_ de teamă nelămurită. - - Om vedea ...
- Sihastru? .. Nu ... nu ştiu despre ce vorbiti... I-am simtit duşmănia în glas. Probabil acum re-
- Atunci spune-mi măcar cum pot ajunge la Şi- greta că mă luase cu el. M-am cufundat în tăcere
potu. gîndindu-mă cum aş putea să-I atrag de partea
Şi-a pus fanionul în buzunar şi s-a întors către mea.
haltă. L-am urmat. Inainte de a intra. vorbi fără să Din nou Întunericul, burnita, frigul. Durerea din
mă privească . muşchi dispăruse .. Eram amorţit şi simteam cum
. - f?acă aveţi noroc îl mai prindeţi pe moş Nico- mă. cuprinde o toropeală febrilă. Cred că am ador-
dim .... mit o bună bucată de timp,
. ALMANAH ~
ANTIGIPAŢIA ~
82
EDAllO
M-a trezit o smucitură violentă şi nechezatul ca- - E-adevărat că a dobîndit puterea de la Steaua
lului. Am simţit că-mi pierd echilibrul, că mă răs- Vie?
torn, am încercat să mă agăt de ceva, zdrelin - Ţi-am spus, degeaba mă iscodeşti. Şi aşa' am
du-mi degetele. Dar mai ales nu întelegeam lumina trăncănit prea mult.
aceea orbitoare ce îmi ardea ochii. Pentru o clipă
am zărit silueta lui moş Nicodim cum se prăvale Urmează iarăşi cîteva file rupte. În ceea ce pri-
de pe capră în noroiul drumului. Mi-am recăpătat veşte acest al doilea fragment, voi face numai
cu greu echilibrul, căruţa se oprise în şanţ pe ju- două observaţii, de fapt reluări.
mătate răsturnată, şi am. privit cu teamă în jur. 1. Este clar că autorul Însemnărilor se pregătise
Nechezatul înnebunit al calului mi-a străpuns tim- cu minuţia pentru incursiunea la Şipotu. Nu numai
panele şi l-am văzut cum se ridică în două picioare că deţinea unele informatii referitoare la Sihastru
scăldat În lumină. M-am Întors pe spate ferindu-mi şi la ceea ce localnicii denumeau "Steaua Vie",
ochii cu mîna. La cîţiva zeci de metri deasupra dar sînt aproape sigur că încercase chiar şi o mo-
noastră, un glob de foc oscila cu rapiditate. Ince- tivare logică a evenimentelor din sat. Altfel nu s-ar
peam să înţeleg ce se petrecuse. Am coborît din explica lecturilelui privitoare la fulgerele g10bulare
căruţă, dar n-am mai avut timp să-I studiez. Cu un chiar Înaintea plecării.
zvicnet scurt a ţîşnit deasupra brazilor şi s-a pier- 2. Evidenţiez încă o dată cele două elemente ce
dut aproape instantaneu, Intunericul ne-a învăluit îl caracterizează pe autorul jurnalului, elemente pe
din nou, rece şi umed. La picioarele mele, moş Ni- care eu le regăsesc şi în acest al doilea fragment:
codim, îngenuncheat, îşi făcea cruce şi bîiguia me- doza de sensibilitate şi nivelul cultural destul de ri-
reu, cu spaimă, un «Doamne păzeşte-mă» inutil. dicat. In fond, ceea ce vreau să demonstrez, şi în-
Mă intriga spaima lui şi chiar mă neliniştea. Sfera cerc de atita timp să mă conving pe mine Insumi,
de foc nu putea fi decît un fulger g1obular, e-ade- este faptul că el a fost un individ lucid, poate mai
vărat, cu o traiectorie cam bizară, însă din ceea bun decIt ceilalţi, În orice caz un exemplar repre-
ce citisem înainte de plecare, în general fulgerele zentativ al rasei umane si că modul în care a ac-
g10bulare au comportări extern de ciudate. Şi, to- ţionat la contactul direct cu Sihastrul, dar mai ales
tuşi, de 'ce teama asta exagerată? cu "Steaua Vie" a fost singurul deocamdată posi-
M-am aplecat şi l-am prins de brat pe bătrîn aiu- bil.
tindu-I să se ridice. S-a uitat la mine cu neîncre- Din filele următoare, de fapt partea cea mai
dere făcîndu-şi încă o dată cruce şi s-a urnit către consistentă a jurnalului, nu am reuşit să extrag de-
cal. L-a bătut cu palma pe grumaz pînă ce s-a do- cît cîteva fragmente inteligibile, restul fiind
molit şi a scos căruta din şanţ. Nu s-a mai urcat aproape complet distrus. Voi completa însă
pe Capră, a pornit să meargă pe jos, şchiopătind, transcrierea cu informaţiile pe care le-am cules la
cu calul de dîrlogi. Am deschis repede geamanta- Şipotu.
nul, am luat un pachet de tigări şi m-arn apropiat Redau însemnările.
de el. " ...de la geam aproape întreaga vale. În curte,
- Uite moş Nicodim, ia nişte ţigări... lîngă şopron, bătrina dădea mîmare la găini. Ziua
- Nu-mi trebuie!, m-a refuzat tăios, dar faptul era mohorîtă, începuse iarăşi Să burniţeze şi pe
că îmi vorbea, chiar şi pe tonul ăsta, era un semn dealurile din depărtare aburi de ceată se ridicau
bun. spre cerul închis. Am scos ceasul din buzunar în-
- Te rog, nu mă refuza ..., am insistat vîrîn- cercînd să uit durerea din timple. Trecuse de un-
du-i-le în palmă. A făcut un gest vag de împotri- sprezece. N-aş fi crezut că dormisem atit după
vire, însă le-a acceptat. amorteala din corp. Am aranjat cuvertura pe pat
Citeva minute am mers În tăcere. Siluetele ne- şi rn-am îmbrăcat repede, zgribulit de frig. Voiam
gre ale brazilor începeau să se rărească şi undeva să fac un tur prin sat şi eventual să mănînc ceva
departe se auzi lătratul unui cîine. la birt. Pentru prima zi era indicat să nu pun între-
- Moş Nicodim, l-am abordat încercînd să fiu bări. Am luat umbrela şi am ieşit În cerdac. Satul
cît mai calm, simt că te-am supărat cu ceva. Mă- nu era prea Întins. Oteva case risipite de-a lungul
car spune-mi ce am greşit. văii, unele ajungînd pînă în marginea pădurii de
S-a hotărît cu greu să vorbească. brazi. De la gospodăria bătrînei, u1icioara cobora
- Domnule, întoarce-te de unde ai venit. Ne o pantă uşoară unindu-se ceva mai departe cu
ajung necazurile noastre ... drumeagul pe care venisem cu moş Nicodim. Am
- Ce necazuri? Din pricina stelei? renuntat să mai vorbesc cu gazda, era aproape
- Degeaba mă iscodeşti. Ascultă-mă şi pleacă. surdă, şi de fapt persoana mea părea săi fie com-
- Nu pot, moş Nicodim, vreau mai întîi să-l văd plet indiferentă. Nu-mi dau seama cum a reuşit
pe Sihastru. moş Nicodim să se Inţeleagă cu ea şi s-o convingă
S-a oprit speriat. să mă primească. Pe u1icioară, noroiul îmi ajungea
- De unde ştii de el? . pînă la glezne. Am aprins o ţigară ca să-mi alung
- Am auzit nişte zvonuri. Lumea vorbeşte ... foamea şi am pornit către drum. Aerul rece, În
- Nu te pune la ambiţie cu el. Au Încercat şi al- ciuda umezelii, mă înviorase şi ziua nu mi se mai
tii să facă pe grozavii. I-au mîncat şobolanii ... părea chiar atît de urîtă. Am mers mai mult de un
- Eu nu vreau să-I înfrunt. Vreau doar săi vor- kilometru fără să întîlnesc pe nimeni. Ici-colo, prin
besc. . curti, mai vedeam pe cîte cineva, trebăluind. Cei
- Domnule, nu ştiu cu ce gînd ai venit aicea, care mă observau se opreau din lucru şi mă urmă-
dar n-a fost gîndul ăI bun. Fereşte-te să nu-l mînii reau lung pînă le dispăream din vedere. Probabil şi
pe Sihastru că atuncea nimeni nu te mai poate În vremuri normale un individ cu pardesiu şi um-
scăpa. brelă n-ar fi fost ceva obişnuit. Gîndul m-a făcut
~~ALMANAH
~ .ANTICIPATIA
83
I j MEDAllO - Ziua bună, am salutat fără să primesc nici un
să zîmbesc inoculinau-mi un optimism firav. Bur-
nita se înteţise şi noroiullutos aproape Îmi smul- răspuns.
gea cizmele din picioare. Incepeam să regret plim- Am trecut lîngă tejghea, frecîndu-mi palmele
barea. Deodată mi s-a părut că aud un strigăt in- - A dracului vreme. Am înghetat ca un cîine.
cert, mai degrabă un hohot de rîs. Mă aflam În Naveţi un ceai fierbinte cu puţin rom?
dreptul unei gospodării sărăcăcioase, o casă de - Nu servim ceai, a mormăit grăsanul şi s-a În
lemn înnegrită de ploi şi de timp şi un grajd dără- tors să aranjeze nişte sticle.
pănat în spatele ei. Mern oprit şi am ascultat - Atunci o tărie.
atent. Rîsul s-a auzit din nou, era o femeie, dar Nu mi-a răspuns imediat. A luat sticla de ţuic
ceva nu părea În regulă cu glasul acela. Am privit de pe tejghea, a pus-o în raft şi s-a răsucit spre
către grajd şi am văzut uşa deschizîndu-se. O fată mine cu mîinile În şold.
cu părul încncit, într-o cămaşă murdară şi ruptă, a - N-avem tărie.
ieşit şi s-a oprit în ploaie uitîndu-se la mine cu - Bănuiesc că nici mîncare nu serviţi.
ochii tulburi. Am înţeles atunci şi rîsul ei anormal. - Nu, nu servim.
Imediat, din casă a apărut un bărbat În vîrstă care Mi-a susţinut privirea impasibil şi a Început s
s-a repezit la ea şi a prins-o de mînă trăgînd-o frece iarăşi paharele.
după el Înăuntru. Nu ştiu ce m-a făcut să-I strig. Am Înţeles că sînt nedorit acolo, mă obişnuisem
- Hei, cetăţene, o întrebare doar! de fapt cu gîndul ăsta, dar nu mă înduram să plec
S-a oprit surprins - nu mă văzuse - şi a Împins Marn uitat în jur căutînd o urmă cît de vagă d
fata În casă. simpatie sau cel puţin de acceptare a persoane
Am insistat. mele, însă cei de la mese mă urmăreau cu aceeaş
- Vreau doar să-ţi pun o întrebare. încruntare, fără să facă vreun gest.
M-a privit încruntat, a şovăit cîteva clipe, apoi Am renuntat plictisit şi m-am îndreptat spre ie
s-a apropiat. Mam cutremurat observîndu-i mulţi- şire. Pe neaşteptate, o voce de bas m-a opri
mea de cicatrici de pe faţă şi gît. Părul alb com- - Ascultă, domnule!...
plet îl făcea să pară mult mai bătrîn. De la masa din colţ s-a ridicat un vlăjgan cu fat
- Ce cauţi aici?, în ochi i-a apărut o scînteie de ciupită de vărsat şi am văzut cum în ochii celo
mînie. din jur apar luciri de nelinişte. Numai cei trei tova
- Am înţeles că pe undeva prin apropiere e o răşi ai săi, unul ţigănos şi ceilalţi doi blonzi îl ur
cîrciumă. Cum pot să ajung... măreau cu rînjete de satisfacţie cum îşi ia biciuşc
- Te-am Întrebat ce cauţi În sat. de pe masă şi se apropie de mine cu paşi rari. Er
Pentru o clipă am rămas descumpănit. H:>tărî- îngrijit îmbrăcat, cizmele îi străluceau fără pic d
sem ca în prima zi să nu-mi arăt interesul pentru noroi şi întreaga lui înfăţişare degaja o aroganţă
povestea de aici. Şi totuşi mi se oferea o şansă. nestăpînită.
- Am auzit cîte ceva de Steaua Vie, cred că am - Serafime, lasă-I, mă, în pace, interveni cu ju
şi văzut-o azi noapte. Cineva mi-a spus că Sihas- mătate de gură un ţăran spătos cu o mustaţă c
tru ... musca.
Mam oprit văzînd cum i se înroşesc nervurile - Da' ce i-arn făcut, nea Trifane?, se prefăc
cicatricilor. Şi-a privit palmele mari, bătătorite şi a mirat vlăjganul întorcîndu-se către el.
strînş pumnii. . , Ţăranul nu îndrăzni să răspundă. Învîrtea păhă
- Intr-o zi tot am să pun mîna pe el... relul de ţuică fără să-şi mai ridice privirile.
- Fata?, am întrebat cu jumătate de glas. Doar cîrciumarul vorbi pe un ton plîngăreţ:
Şi-a cercetat din nou mîinile şi a dat din cap. - Domnu' Serafim, vă rog, nu aici...
- Numai pe ea o am ... A nenorocit-o nemer- - Ce v-a găsit, mă, pe toti?' Nu i-am făcut nic
nicu'... un rău! Cind eram schilod şi orb parcă nu v
- iartă-mă, n-am avut de unde să ştiu. apuca mila! Paştele mamii voasţret...
A făcut un gest de inutilitate cu mîna şi s-a În- Se întărîta pe măsură ce vorbea, glasul îi deve
tors către casă. După cîţiva paşi s-a oprit. nise isteric, în~ nimeni nu încerca săi potolească
- Circiuma e putin mai la vale. O găseşti uşor. Era incredibil! lşi plecaseră frunţile şi ascultau in
- Vocea lui îşi recăpătase duritatea şi chiar un În- vectivele lui cu o teamă pe care nu o puteam pr
ceput de iritare apăruse În ea. cepe"!
Mi-am continuat îngîndurat drumul. După cîteva
sute de metri ulita se Iărgea într-un platou mocir- "...am curăţat cizmele cu o bucăţică de lemn ş
los brăzdat pe mijloc de albia pîrîuui. Un podet le-am aşezat la uşă. Pe lavita de lîngă cuptor, bă
din buşteni, fără balustrade, traversa apa tulbure, trîna sforăia cu gura deschisă şi cu o mînă atîrnîn
Înţesată de resturi şi de plante pe jumălate putre- pe podea. Am intrat în camera mea, căldura d
zite. Chiar În faţă, o baracă scundă, cu acoperişul năuntru era o adevărată binecuvîntare şi mi-am
din tablă şi geamurile aburite .. Sub un şopron, o dezbrăcat pardesiul. MîinileÎncă îmi tremurau. in
căruţă şi doi cai cu săculeţii de ovăz legaţi la bot. cercam să uit Întîmplarea din birt şi să mă gîndes
Mam apropiat, am strîns=umbrela şi am intrat. O numai la cele două conserve din geamantan
tăcere grea s-a lăsat înăuntru, făcînd şi mai puter- Mam aplecat să-I deschid, însă în acel momen
nic mirosul acru şi fumul de ţigară. Bărbaţii de, la am observat că ceva era în neregulă. Geamanta
mese, încotoşmănaţi în dulame, Încremeniseră. îmi nul nu ~ mai afla În poziţia În care îl lăsasem l
urmăreau fiecare gest, pe sub sprîncene, fără să plecare. Imi aminteam perfect că n sprijinisem d
scoată un cuvînt. Nu se auzea decît scîrtîitul cîrpei marginea patului, iar acum stătea oblic, rezema
cu care cîrciumarul ştergea cîteva pahare făcîn- într-un colţ. L-am deschis febril simţind cum mi s
du-se că nu mă observă. accentuează tremurul din corp. Cutele pijamale
ALMANAH ~
84 ANTICIPAŢIA ~
w------MEDAlIO
puloverul împăturit neglijent, coltul îndoit al cămă- cat era. N-am nici o îndoială că-i al meu. Se În-
şii, dovedeau că cineva cotrobăise prin el. M-am toarse către băiat. Cosmine, mai trage o sticlă de
gîndit imediat la bătrînă. Dar cînd am cercetat mai vin din butoiu' ăl vechi şi ad-o aci.
atent incăperea, am descoperit pe preşul de lîngă Băiatul dispăru/imediat lăsîndu-ne singuri. Trifan
uşă cîteva urme de noroi, Nu puteau fi ale ei, pă- umplu din nou paharele, şi reînnodă firul vorbelor.
rea a fi o femeie curată "· - Aşa-i, domnule, cum l-ai auzit. Era schilod şi
orb. Avea un picior nevolnic, abia ÎI tîra şi ochii
".__
mai mult de două ore de cînd mă chinuiam să acoperiti de albeaţă. Mamă-sa Îşi blestema zilele
adorm. Aveam convingerea că sătenii erau totuşi cu el. Da' nu-i adevărat ce spune, totdeauna se
oameni cumsecade, le-am surprins atunci privirile găsea cîte cineva să-i dea o strachină de mîncare.
schimbate pe furiş, însă ceva Îi Înspăimînta. Nu se - Sihastru! l-a vindecat?
Încumetau să-i Înfrunte făţiş pe Serafim şi pe oa- - Da, a fost o minune adevărată, cum găseşti
menii lui. Ce putere detineau indiviziiăştia nu. înte- numai în Evanghelie. Degeaba mă priveşti aşa,
legeam deocamdată, dar într-un sat ca Şipotu nu domnule, am văzut cu ochii mei. Numai că nu ştiu
se puteau baza numai pe forta fizică. O bănuială dacă Sihastru' e În puterea lu' Dumnezeu sau a
nelămurită îmi spunea că trebuie să fie ceva În le- Satanei.
gătură cu afirmaţia aceea a lui Serafim, .«cînd - Cind s-a petrecut minunea?
eram schilod şi orb...». Lătratul ciinelui mi-a Între- - Păi să fie vreo trei sau patru luni.
rupt şirul gîndurilor. Trebuia să adorm,"dimineata - Povesteşte-mi, nea Trifane.
voiam să fiu în formă. M-am întors pe o parte şi - Era seara tîrziu, -închisesem vitele În grajd şi
am tras cuvertura pînă sub bărbie. Cîinele parcă mă pregăteam să intru În casă cînd am văzut
innebunise. Lătra sufocat de furie, aproape sub Steaua Vie lunecînd pe deasupra pădurii. Venea
geam_ Incepea să mă intrige. După un timp scurt, chiar spre inima satului. Zici că ai văzut Steaua
am auzit zgomotul lanţului pe sîrmă şi Iătrăturile Vie, aşa frumusete nu poate să fie decît un semn
îndepărtîndu-se rapid către poartă. Am sărit din ceresc, un dar pe care Dumnezeu ni l-a trimis ca
pat şi m-am repezit la fereastră _ O umbră abia să ne bucurăm sufletele şi să ne uşurăm inimile.
conturată dispărea pe după.,": -Sau poate ca să ne Încerce. Dumneata eşti om cu
carte şi poate ai să rîzi de mine, da' eu aşa cred.
".__
eram Îngrozitor de obosit, capul mă durea, Era prima dată GÎnd venea deasupra satului. O
dar printre genele Încă lipite de somn simteam că mai văzusem de cîteva ori pînă atunci, da' era de-
se făcuse ziuă. Am deschis ochii cu greu şi nu parte, deasupra Poienii Gorunului, acolo unde stă
mi-a venit să cred. Era o dimineaţă splendidă, cum Sihastru' ... Mi-am făcut cruce şi am ieşit în uliţă.
nici nu visasem după mizeria din aiun. M-am ridi- Cred că toată suflarea satului se adunase pe
cat din pat, lumina mă ÎnvăIuia strălucitoare alun- drum. Abia atunci l-am zărit pe Sihastru' cum ve-
gîndu-mi oboseala şi doar lătratul cîinelui mă irita nea către noi pe cărarea dinspre pădure. L-am vă-
Întrucîtva. M-am dus la fereastră ca să mă conving zut pentru că steaua era chiar deasupra lui şi lu-
că dimineata aceea atît de frumoasă nu era doar o neca o dată cu el. Cînd a ajuns în mijlocul nostru,
iluzie şi atunci am văzut-o pe bătrînă îngenun- Sihastru' a Început să ne tină o predică, Ne-a spus
cheată În fata casei. Se Închina pînă la pămînt şi că steaua este În puterea lui, că puterea lui e ne-
bodogănea ceva cuprinsă de spaimă_ Am avut o mărginită acum şi că trebuie să ne supunem şi să-I
presimtire sumbră. Mi-am îmbrăcat repede hainele ascultăm fără cricnire. Noi am crezut că vorbeşte
şi am fugit spre uşă. Cînd am deschis-o, priveliş- în dodii, da' el a zis că rău facem dacă ne Îndoim
tea m-a ţintuit în prag. De grinda pridvorului, agă- de spusele lui, fiindcă el ne va arăta puterea chiar
ţat cu o sîrmă, se legăna cadavrul unei pisici ne- acolo, pe loc, săvîrşind o minune. Serafim venise
gre..": şi el, atras de lumină ca un fluture orb şi Sihastru'
l-a pus să ingenuncheze În faţa lui. I-a pus mîna pe
Întrerup transcrierea Însemnărilor pentru a face creştet, steaua a Început să joace deasupra şi cît
o singură precizare. Urmează un număr mare de ai clipi l-am văzut pe Serafim cum se ridică în pi-
pagini distruse sau imposibil de descifrat care mă cioare şi incepe să alerge de parcă niciodată n-ar
determină să presupun că Între Întîmplările redate fi fost schilod. Părea chiar mai înalt, mai vînjos şi
pînă acum şi cele povestite În fragmentele urmă- albeata de pe ochi îi dispăruse. Fugea printre noi,
toare există un interval de cel putin două, trei zile, îmbrăţişîndu-ne, apoi s-a aruncat la picioarele Si-
despre care nu se poate afla nimic. hastru!ui şi i le-a sărutat plîngînd de fericire.
Continui transcrierea. Ne-am apropiat şi noi, buimăciţi, ne-am Închinat
. lui şi l-am rugat să ne ierte pentru necredinţa
"..Jn prag apăruse un tînăr înalt, deşirat, cu pă- noastră. E ne-a privit aspru şi a zis că poate o să
rul roşu ca focul şi fata plină de pistrui, Ochii al- ne ierte cîndva, da' pentru asta va trebui să plă-
baştri vădeau o tristete reţinută ce îl maturiza tim _
Înainte de vreme. - Şi de atunci tot plătiţi,
- Feciorul meu, Cosmin, mi-I prezentă Înseninat - Ţi-am mai spus dumitale, poate că Dumnezeu
Trifan_ vrea să ne încerce prin suferinţă. E prea frumoasă
- Ne cunoaştem, dar nu ştiam că e băiatul du- steaua ca să nu fie trimisă de el.
mitale. - Nea Trifane, dumneata eşti om în toată firea,
Probabil că n-am reuşit să-mi ascund mirarea nu o babă care stă cît e ziua de lungă În uşa bise-
cum se cuvine. Am văzut mustata cît musca lăr- riciL.:, l-am dojenit, deşi simteam cum şi pe mine
gindu-se Într-un zîmbet vesel. mă cuprinde nesiguranţa. .
- Seamănă cu bunică-su, tată-meu, Tot aşa roş- - Dar minunea? Am văzut-o cu ochii mei.
~ALMANAH
~ ANTICIPATIA
85
EDALIO
- Nu mă îndoiesc. Mai ales că am auzit şi de la Am vrut să mai întreb ceva, dar m-a întrerupt
altii povestea asta. Trebuie să existe o explicaţie venirea lui Cosmin. O dată cu el a pătruns în
chiar dacă nu o cunoaştem încă... odaie un miros proaspăt de fin şi de aer rece. Ta-
- Şi crezi că o s-o cunoaştem vreodată? tăl său i-a umplut şi lui paharul şi am ciocnit toti
Era chiar întrebarea de care mă temeam, lntre- trei. Uitasem întrebarea, dar mai aveam totuşi o
barea pe care mi-o pusesem şi eu de atîtea ori nelămurire.
pînă acum. Adevărul era că nu ştiam încă ce să - Nea Trifane, ai spus mai înainte că Sihastru!
răspund. Pe măsură ce adunam informatii, taina v-a pus să plătiţi pentru necredinţa voastră. In ce
Sihastrului, în loc să se clarifice, devenea tot mai fel? Bani?
ascunsă. M-a salvat aparitia tînărului care aducea - Da...
clondirul cu vin din pivniţă. - Şi dacă n-aveţi?
Trifan trase încă un taburet lîngă masă. - Vine Serafim cu ai lui în fiecare sîmbătă şi
- Cosmine, adă-ţi şi tu un pahar. umple căruţele cu tot ce găseşte prin curti, Dumi-
- Viu îndată, să bag numa' căruţa sub şopru. nica merge la tîrg, vinde şi seara ii duce obolu' ...
Taică-su il urmări cu privirea pînă la uşă, apoi în poiană.
se aplecă spre mine. - Pînă cînd o să tot plătiţi? Neţi incercat nicio-
- Să nu-spui nimic de fata lu' Pricop cind o fi el dată să-l alungaţi din sat?
aci. - Ce ştii dumneata ... încă n-ai cunoscut puterea
- Nici nu ştiu cine-i fata lui Pricop. Sihastrului...
- Cum nu? O ştii cu siguranţă. Nebuna... (gla· - Resemnarea lui sau tristeţea din ochi m-au făcut
sul i se întristă). Era drăguţa lu' Cosrnin. O mai iu- să iau hotărîrea pe loc.
beşte şi acu, săracu'... . - Miîne am să merg în Poiana Gorunului.
- Iartă-mă că te întreb, dar ce s-a întîmplat cu L-am văzut pe Cosrnin cum tresare şi în privi-
ea? rea lui am desluşit o luminiţă ciudată. Nea Trifan,
- Serafim. El a ademenit-o pînă în Poiana Goru- speriat, îşi făcea cruce.
nului şi acolo a necinstit-o Sihastru'. - Domnule, ce ţi-a venit aşa deodată, vrei să te
- Nea Trifane, dumneata vorbeşti serios?!... Şi mănînce şobolanii? Nu·1 mîria pe Dumnezeu.
n-a Încercat nimeni să le ceară socoteală? - Nu te supăra, nea Trifane, dar eu nu cred ·în
- Ba da ... Pricop turba de furie. S-a dus chiar Dumnezeu şi în minuni. Sihastrul ascunde o taină
în noaptea aia să-l caute pe Sihastru. A vrut să poate mai stranie decit mi-aş fi închipuit vreodată,
meargă şi Cosmin, m-am luptat cu el şi abia am dar taina asta trebuie să aibă o cheie. La început
reuşit să-I închid în casă. Da' el a spart geamu' şi am crezut că e un şarlatan care profită de izolarea
tot a plecat. L-a găsit pe Pricop într-o baltă de satului şi de nestiinta celor mai mulţi de aici ca
singe, mai mult mort decit viu. Şobolanii coicăiau să-şi facă mendrele şi mă miram cum de nu l-aţi
pe el. Abia a putut să-I care înapoi în sat. alungat. Acum ştiu că bănuiala mea nu e bună de·
- Poate dacă nu l-ai fi tinut pe Cosmin... cit în parte. Sihastrul are într-adevăr o putere ciu-
- Vorbeşti şi dumneata fără să ştii... Se vede că dată care îi vine de la Steaua Vie şi puterea asta îl
n-ai auzit de toate cite s-au întîmplat. Diealu' Pă- face cu atit mai periculos. Trebuie să aflu dezlega-
tru făcea cit trei d-alde Cosmin. Tot aşa, s-a dus rea tainei şi numai el îmi poate oferi cheia.
şi el în Poiana Gorunului să-l înfrunte pe Sihastru. M;.amoprit văzindu-i cum mă privesc înmărmu-
L-au găsit după două zile mîncat de şobolani. riţi. Ii luasem prea repede, mă înfierbîntasem ridi-
- Cine L-a omorît? cind glasul fără să-mi dau seama şi vorbisem mai
- Nu ştiu. În seara aia Serafim era cu oamenii mult pentru a-rni clarifica mie gîndurile. Probabil
lui la cîrciumă. Au chefuit pînă la ziuă. nici nu m-au înţeles în întregime şi acum se Intre-
- Atunci Sihastrul? bau ce caut de fapt în satul lor. Am sesizat in
- Nu, nu cred. După ce s-a vindecat, Pricop zi- ochii lui nea Trifan o oarecare distanţare şi chiar o
cea că el nici nu l-a văzut pe Sihastru. A făcut umbră de neîncredere pe care nu mi-aş fi dorit-o.
numa' cîţiva paşi că au sărit pe el o puzderie de Numai pe Cosmin îl simteam de partea mea.
şobolani şi l-au doborît. Doar steaua juca deasu- Am ridicat paharul încercînd să risipesc stînie-
pra poienii. neala.
- ...Ştii cumva dacă steaua era acolo şi în seara - Să fie într-un ceas bun.
cînd a plecat Bie a lui Pătru? Am ciocnit şi am sorbit vinul pînă la fund. Privi-
- Era, că frati-su îl ruga cu ceru' şi cu pămintu' rea lui nea Trifan începea să se încălzească. De-
să nu se ducă. Sihastru ne-a zis doar că de la ea veni iarăşi omul sfătos şi primitor.
îşi trage puterea. - Mergi, Cosmine, şi spune maică-ti să aştearnă
- Nea Trifane, de cînd a apărut steaua asta pe masa.
aici? M-am ridicat şi mi-am scos ceasul din buzunar.
- Păi sa tot fie un an... Se ~cuse tîrziu.
- Şi Sihastrul? _ - Iti multumesc, nea Trifane, pentru seara asta
- Nu mai ştiu... el se aciuise mai de mult în şi mai ales pentru vin. Să poţi face aşa o licoare, e
poiană. Casa de acolo e a lui. într-adevăr, un... dar ceresc.
- Pînă acum un an steaua n-a mai apărut nicio- Mustăcioara se lărgi într-un zîmbet de satisfac-
dată? ţie.
- Ba da. Cîteodată, primăvara, zbura ca un ful- - Bob cu bob am ales strugurii, Se înnegură de-
ger peste pădure, da' treceau ani întregi pînă s-o odată. Domnule, doar nu vrei să pleci? Trebuie să
vedem din nou. Acu' parcă s-a priponit deasupra rămîi la masă.
poienii. Rar dacă lipseşte vreo zi. ~ - Imi pare qu, pe cuvînt îmi pare rău. Dar de
ALMANAH \..~ ~
86 ANTIC1PAŢIA ~
EDALIO
cînd povestea cu pisica aia, bătrîna dă drumui la uscată şi ochii mă dureau de încordare ... Deodată,
dulău în fiecare noapte. Nam să mai pot intra în Sihastrul a tresărit, şi-a întrerupt experientele şi a
curte. privit cu atenţie exact în directia noastră. Era im-
A mai insistat de cîteva ori, părea chiar supărat posibil să ne vadă! Poiana era inundată de lumină,
de-a binelea, dar am rămas pe pozitie. Inainte să iar noi ne aflam destul de departe, protejati de
plec a tinut să-mi dea "măcar o sticlă de vin pen- umbra molidului. Şi totuşi el privea către noi, cu
tru acasă"; atenţie.
Eram deja departe, pe uliţă, cînd am auzit zgo- - Domnule, ne-a văzut!, şopti Cosmin cu vocea
motul unor pasi alergînd în urma mea. Am întors întretăiată de spaimă.
capul şi l-am recunoscut pe Cosmin. M-a privit în - Fugi!, l-am îndemnat ridicîndu-mă şi am înce-
ochi cu o seriozitate nepotrivită cu tinereţea lui. put să' alerg în urma lui.
- Domnule, mîine merg şi eu în Poiana Goru- Crengile brazilor mă loveau peste faţă, nici nu
nului. mai ştiam unde este cărarea' şi singurul gînd era
- Nu se poate, Cosmin. Tatăl tău ...'" să ne depărtăm cît mai mult de Poiana Gorunului.
Undeva în spate am auzit un hohot de rîs nestăvi-
"...în sfîrşit, printre brazi, poiana. Era un luminiş lit, devenind tot mai slab pe măsură ce alergam ...."·
destul de întins, inundat de strălucirea orbitoare a
stelei care oscila deasupra, la cîteva zeci de metri. " ...Ne-am întîlnit cu Serafim chiar în poarta ca-
Ne-am oprit şi am părăsit cărarea ascunzîndu-ne sei lui nea Trifan. Stătea cu picioarele uşor depăr-
la adăpostul unui molid bătrîn, cu crengile grele şi tate, frămîntîndu-şi biciuşca în mîini şi ne aştepta
stufoase atîmînd pînă aproape de pămînt. Nu era rînjind. Oamenii lui se aflau mai în spate. Cel înde-
prudent să înaintăm mai mult atîta timp cît fulge- sat şi negricios se rezemase de gard şi mesteca
rul se afla acolo. Locul mi se părea destul de ferit nepăsător, iar ceilalţi doi, blonzi, cu fetele pătrate,
şi ne dădea poşibilitatea să observăm aproape in- greoaie, probabil frati gemeni, ne priveau apatici,
treaga poiană. In marginea opusă cărării pe care sprijiniti în bîte.
venisem se înălţa casa Sihastrului. O hardughie de Eram lac de transpiraţie şi fetele încă ne ardeau
lemn cu două etaje, părea de mult timp lăsată în de fierbinteala a1ergăturii. Nu întelegeam ce vrea
părăsire. Treptele de la intrare erau rupte, din ba- de la noi Serafim. Cosmin a privit o clipă peste
lustrada pridvorului lipseau o multime de şipci şi gard, însă prin curte nu se vedea nimeni.
geamurile erau' aproape toate sparte. Pretutindeni Serafim s-a apropiat la cîţiva paşi de noi.
se depusese un strat gros de cetină uscată 'şi res- - Stăpînul s-a îndurat de voi şi nu v-a pedepsit
turi de lemnărie putredă. Deşi scăldată in lumina pentru îndrăzneală. Dar, ţineţi minte, e pentru ul-
argintie a stelei, îmi dădea senzaţia unui monstru tima oară.
imens din lemn, sumbru şi ascunzător de primej- lşi plesnea cizmele cu biciuşca şi a trecut pe
dii. Nu sesizasem încă nici o urmă de mişcare, dar lîngă noi lăsîndu-ne lnmărmuriţi. De unde ştia ce
Cosmin s-a tîrît lîngă mine şi mi-a arătat cu dege- se petrecuse în Poiana Gorunului? Am fugit
tul fereastra din colt a ultimului etaj. Se deschidea aproape tot timpul fără să vedem pe nimeni şi o
încet şi o lumină puternică apăru in cadrul ei. Nu altă cărare spre locul acela nu ştiam să existe. Iar
ştiu de ce, în momentul acela am simţit un fior de din felul în care ne vorbise nu puteam crede că o
nelinişte şi în minte mi-au revenit cuvintele lui nea făcuse din proprie iniţiativă. Mai mult ca sigur îi
Trifan despre Pricop şi llie al lui Pătru. Am privit ordonase Sihastrul. Dar în ce fel?
încordat încercînd să-mi recapăt calmul. Cosmin Serafim s-a oprit de parcă ne-ar fi ghicit gîndu-
încremenise lîngă mine. La fereastră se ivi o figură rile. A văzut u1uirea pe fetele noastre şi rînjetul i
întunecată, cu părul negru şi lucios pînă la umeri s-a lăţit. A adăugat poruncitor.
. şi barba încîlcită. Era Sihastrul! L-am recunoscut
imediat cu toate că nu-l văzusem niciodată. Purta
- Deseară toţi oamenii să se adune în fata cîr-
ciumii. O să vină Stăpînul să le vorbească.
un anteriu negru cu mînecile largi şi ceva îi strălu- L-am urmărit fără să facem vreo mişcare pînă a
cea la piept. Privea în sus, către globul de foc şi în dispărut după coltul drumului...'"
mîna dreaptă ţinea un felinar. O lampă cu carbid,
altceva nu putea produce o lumină atît de puter- "...stăteam întins în pat încercînd să mă relaxez.
nică. A scos-o mult.în afara ferestrei şi a început Lumina zilei se. micşora şi de pe uliţă auzeam frîn-
s-O mişte lent, iri sus şi în jos. Nu întelegeam ce turi de. vorbe nedesluşite. Oamenii se îndreptau
urmăreşte. Părea concentrat asupra stelei. După deja către locul de întîlnire. Singura certitudine pe
cîteva clipe am văzut ceva de necrezut! Globul de care o aveam era că Sihastrul îşi dobîndise pute-
foc a început şi el să oscileze uşor pe verticală în rile neobişnuite de la Steaua Vie. Era de fapt ceea
ritmul felinarului. A urmat o mişcare laterală a ce aflasem de la săteni încă din primele zile, dar
lămpii şi steaua p imitat-o întocmai. Părea o fiinţă refuzgsem să cred. Incă nu pricepeam ce poate să
vie! Steaua Vie! Intelegeam acum de ce o denumi- fie fulgerul acela şi uneori mă îndoiam că voi pu- .-
seră astfel localnicii.Şi totuşi ce putea fi? .. Nu retea inţelege vreodată. Sihastrul găsise o cale de
uşeam să-mi adun gîndurile. Sihastru! a Întrerupt comunicare cu el şi îl dirija cum voia. Mă îngro-
mişcarea felinarului şi în cealaltă mîna i-a apărut zeam gîndindu-mă cît rău putea face un nebun cu
un ciob de sticlă verzuie, probabil o rămăşiţă de o asemenea forţă. Ceea ce se petrecea în sat vă-
vitraliu. L-a aşezat în fata lămpii şi un fascicul de dea doar nesiguranta începutului. Mem ridicat din
lumină verde s-a indreptat către globul de foc. pat şi am început să mă îmbrac. Trebuia oprit
Steaua a început să tremure abia perceptibil şi a înainte de a-I cuprinde betia puterii, dar cum? Ni-
căpătat o nuanţă verzuie, Era uiuitor! Nu ştiam ce meni n-a reuşit să se apropie de el. Deodată mi-a
să mai cred! Amortisern acolo, afundat în cetina venit o idee. Am ridicat geamantanul pe masă 'şi
~~ALMANAH
~ ANTICIPAPA
87
· MEDALIO sfinte pentru voi. Eu voi fi Dumnezeul vostru! S2
l-am deschis. Lampa cu baterii era neatinsă în cu-
tia ei. Am scos-a, i-am verificat funcţionarea şi am nu vă îndoiţi de lucrul ăsta. Pe cei care vor cuteza
aşezat-a lîngă cuţitul de vînătoare cu plăsele de să se împotrivească îi v.oi nimici fără cruţare. Ş
os. Era o soluţie, nu ştiu cît de bună, dar deocam- acum iată ce vă ordon. Incepind cu ziua de mîine
dată trebuia să mai aştept pentru a o pune în apli- toţi bărbaţii în putere se vor aduna în Poiana Go-
care. runului pentru a primi învăţătura mea. fi vor f
Am ascuns geamantanul sub pat şi m-am grăbit oastea mea! fi vor duce în lume poruncile mele ş
spre uşă. Nu voiam să întîrzii..."· nimeni nu va îndrăzni să-i înfrunte, căci deasupra
lor va străluci mereu Steaua Vie. Depinde numai
••...mergeam grăbit, aproape alergînd. Uliţa era de voi să fiţi stăpînitori sau sclavi! Eu vă voi ară ta
pustie, ici-colo cîte o luminiţă pîlpîia stingheră la drumul pentru a fi stăpînitorii Puterea mea e ne
geamul unor case abia conturate în întuneric şi în mărginită şi lumea va trebpi s-a cunoască!...
liniştea profundă nu se auzea decît rar lătratul re- Nu l-am mai ascultat. Imi simţeam palmele
pede curmat al cîinilor. Era o tăcere neobişnuită umede şi abia reuşeam să-mi stăpînesc tremurul
pentru ora aceea, semn că tot satul se adunase corpului. N-aş fi crezut ca presupunerile mele să
deja pe platoul din faţa cîrciumii. Simţeam cum îmi se adeverească atît de curînd. Acum cine îl va ma
sporeşte încordarea. Am început să alerg poticnin- putea opri din proiectele lui nebuneşti? Am privi
du-mă aproape la tot pasul în hîrtoapele ascunse în jur. Oamenii încremeniseră cu spaima lntipărită
de întuneric -.Cerul se acoperise cu nori denşi, tu- pe feţe. Păreau în transă, copleşiţi de cuvintele lui
multuoşi, prevestind un nou şir de zile .reci şi Deodată am sesizat o mişcare la cîţiva metri de
.ploioase. Singura lumină era cea a stelei. Incă de mine şi l-am văzut pe Pricop. !şi croia drum către
cînd ieşisem din casă o zărisem alunecînd lent primele rînduri şi chipul lui brăzdat de cicatrici că-
peste sat, insopnd probabil venirea Sihastrului. De pătase o paloare cadaverică. Ceva mai în spate,
cîteva minute se oprise deasupra locului în care Cosrnin încerca zadarnic să se strecoare printre
apreciam că trebuie să se afle circiuma. Lumina ei oameni pentru a-I ajunge. Am privit către Serafim
devenea tot mai puternică pe măsură ce mă apro- aflat chiar în faţa mea. V1ăjganul observase şi e
piam. Treptat am început să aud un murmur de mişcarea şi îl urmărea încordat pe Pricep.
voci şi cînd am ajuns la ultimul cot al drumului am Am înţeles că se va întîmpla ceva crunt, dar
văzut mulţimea. O febrilitate subită m-a cuprins. n-am mai avut timp să reacţionez. Pricop ajunsese
Platoul din faţa cîrciumii era plin de oameni, nici în faţă, ochii-i scăpărînd de ură îl fixau pe Sihastru
nu crezusem că pot fi atîţia locuitori în Şipotu. şi în clipa următoare strigătul lui făcu mulţimea să
Am trecut podeţul şi rn-am strecurat printre ei. tresară. .
Nu mi-a dat nimeni nici o atenţie. Am citit pe fe- - TtcăIosule! Nu-ţi ajunge că ţi-ai bătut joc de
ţele lor îngrijorarea şi uneori chiar spaima. Cu- noi! Acum ne vrei şi sufletele! Ţine!
vinte răzleţe, întrebările puse în şoaptă şi răspun- Mi-e foarte greu să descriu ce s-a petrecut în
surile bolborosite vădeau toate presirnţirea unei acele cîteva secunde. Oamenii, îngroziţi, se uitau
noi năpaste. M-am înghesuit spre locul deasupra cînd la Pricop, cînd la Sihastrul, care se întrerup-
căruia încremenise globul de foc. sese din predică şi se răsucise către ţăran, privin
O căruţă cu doi cai se afla în cercul din mijlocul du-l de sus CU fata schimonosită de furie. Serafim
mulţimii. Cu spatele la cele patru colturi ale ei ve- a ţişnit 'cu bîta deasupra capului, dar Sihastru l-
gheau Serafim, individul negricios şi gemenii izbit cu piciorul în umăr împiedicîndu-I să 10
blonzi. Ţineau în mîini bîtele pregătite şi şcrutau fi- vească. Am înţeles că se pregătea el însuşi de
gurile celor din jur cu priviri bănuit oare. In căruţă, atac. In mîna lui Pricop a lucit pe neaşteptate un
era Sihastrul! Se preaătea să urce cu picioarele pe cuţit pe care în clipa Cînd a strigat ultimul cuvînt,
capră pentru a putea cuprinde mai bine adunarea. l-a aruncat cu un icnet crîncen. S-a petrecut ceva
Pozitia în care se afla şi anteriul pînă la glezne îi uluitor! Sihastrul i-a observat mişcarea, dar nic
sporeau înălţimea şi aşa apreciabilă. Părul îi căpă- n-a încercat să se ferească. Am privit cu toţii în
tase reflexe de antracit şi pe piept îi strălucea o crerneniţi cum fulgerarea lamei se întrerupe la
stea masivă prinsă cu un lant, amîndouă din aur. cîţiva centimetri de pieptul lui şi am văzut cuţitul
Văzîndu-l atît de aproape înţelegeam frica instinc- căzînd cu un zgomot sec pe capra căruţei. Pricop
tivă pe care o resirnţeau sătenii faţă de el. Cel mai a gemut înnebunit şi cîţiva ţărani s-au prăbuşit în
greu de îndurat era aşteptarea aceea înfrigurată şi genunchi. "lepră! Vrei să ma ucizi?"; a răcnit Si
Sihastrul o Ştia căci nu se grăbea să vorbească. hastrul şi dintr-un zvicnet a întins bratele spre el
Nasul îngust, coroiat, pomeţii ieşiţi ai obrajilor, dar Pricop s-a clătinat parcă lovit de o forta nevăzută
mai ales ochii negri şi r~ci ca de şarpe păreau că/ şi a căzut la Pămînt horcăind. Eram incapabil să
hipnotizează mulţimea. In momentul în care a pus mai judec. O transpiratie rece îmi înfiora şira spi
şi cel de-al doilea picior pe capră, caii au început nării şi simteam cum deznădejdea se infiltrează tot
să fornăie şi să 'se zbată în hamuri, EI nu s-a tulbu- mai mult în mine. Ce puteam face eu singur irnpo
rat. A întins Încet mîna dreaptă şi animalele s-au triva nebunului ăsta turbat? Cum să-I înving atîta
potolit ca prin farmec. Orice îndoială cu privire la timp cit el avea o putere pe care nici nu mi-a în
puterea lUi, dacă mai aveam vreuna, mi-a dispărut chipuisern vreodată? Am privit în jur căutînd să-m
in clipa aceea. In ochii oamenilor lucea frica şi o recapăt calmul. Sihastrul încă răsufla greu, cu ml
tăcere adîncă s-a lăsat pe platou. nie, dar Pricep, care horcăia la-pămînt, nu-l ma
Sihastru! şi-a ridicat braţele - mînecile largi ale interesa. Cerceta crunt feţele oamenilor şi un rln
anteriului păreau aripile unei uriaşe păsări de jet dispretuitor începu săi întindă buzele groase.
pradă - şi a început să vorbească. . M-am uitat şi eu la chipurile încrernenite pe care
- De azi înainte vreau ca poruncile mele să fie spaima se învecina cu suferinţa şi fără să ştiu de
.ALMANAH ~~
ANTICIPAŢIA ~
88
EDALIO
ce am avut deodată un sentiment puternic de milă Din informatiileculese de mine În sat, figura lui
şi in acelaşi timp de nebănuită simpatie pentu oa- apare destul de lămurită. Mă voi limitala trei măr-
menii aceia care de ani de zile trăiau liniştiţicu bu- turii pe care le redau conform Înregistrăriide pe
curiile şi tristeţile-obişraiiteşi care acum Îşi vedeau banda magnetică_
tihna tulburată brusc fără măcar să poată pricepe Pătru Veniamin (67 de ani, fratele tînărului mori
de ce se abătuse o asemenea năpastă pe capul În Poiana Gorunului): "SihastruIL Ehe, domnule,
lor. Trebuia să-i ajut înainte ca Sihastru! şă le În- e o poveste tare urîtă, din vremile acelea tulburi__ .
frir@ vointa şi să-i supună nebuniei Iui_M-am in- De mult nu mai vrea nimeni să-şi mai amintească
dreptat Încet către locul În care zăcea Pricep. de ea __Era un ticălos şi un ucigaş_.EIl-a omorit
Qţiva săteni erau aplecaţi deasupra lui neştiind pe fratele meu, orice-ar zice lumea n chema Ale-
cum să-I ajute. Cosmin ajunsese şi el acolo şi stă.: xandru Boroda şi era feciorul boierului din Băileni.
tea cu fruntea plecată ferindu-şi ura de privirileSi- Tată-su, tot aşa, a pierdut toată averea la cărţi şi
hestrului. Pricop abia mai respira. Un fir de sînge i s-a Împuşcat Pe atunci fecioru' era În Franta, la
se prelingea din nas pe cicatricile obrazului, L-am şcoli înalte, vai de îrwăţătura lui, că a venit de
ridicat ajutat de ceilalţi şi mulţimea ne-a făcut loc, acolo ca un cîine turbat şi a Început urgia. lar-
Serafim a vrut la un moment dat să vină spre noi, tă-mă, domnule, că mă iriierbînt, vezi dumneata,
dar cum SihastruI nu avea intentia să ne împiedice nici dup-atît amar de ani nu mi-a trecut durerea
- voia probabil să-şi continue predica şi aştepta să din ·suflet.. de pe urma lu' tată-su nu i-a rămas de-
dispărern cît mai repede - s-a multumit şi el să ne cît conacu' din Poiana Gorunului, S-a aciuat acolo
urmărească Încruntat rrişcăriIe. M-am uitat atent, ca să ne năpăstuiască, A dobindit puterea stelei şi
cu teamă, /P fetele oamenilor in timp de treceam nimeni n-a putut să-i mai stea În cale, Doar
printre ei. Le-am văzut În ochi sc6pirilede ură şi străinu' acela care a dispărut o dată cu el fără mă-
teama m-a dispărut, Nu puteam fi singur " car să-i putem multumi "·
»"_.amprins-o În palmă cîntărind-o. Cureluşa pă- Goantă Iarion (71 de ani, văr primar cu Cosmin
rea destul de rezistentă. Am petrecut-o pe după Trifan): »Sihastru'? Un smintit, asta era. I s-au su-
gît, iar pe cealaltă am legat-o la spate. Puteam ast- cit mintile de tot cît a stat în străinătăţuri. Nu era
fel să port lampa cu baterii la piept, bine fixată, şi el prea zdravăn nici trainte. Unii spun că I-au vă-
să am mîinile libere. Era un lucru minor, însă nu zut nu o dată cum spinteca ogarii de vînătoare,
aveam voie să neglijez nici un amănunt, oricît de care zăboveau să-i aducă prada. Iar cu femeile, ce
lipsit de importantă ar fi păruL_ Nu ştiam ce sur- să mai vorbirn.; La fel ca taică-su, numa' că ăla
prize îmi vor fi rezervate În Poiana Gorunului şi o s-a Împuşcat după ce-a tocat averea. l-a lăsat doar
neglijentă.cît de mică m-ar putea costa viaţa. Şi casa din poiană. De la Paris nebunu' a venit ta-
aşa uneori solutia Îmi părea fără nici o şansă de man aci ca să-şi verse fierea pe noi, că pe tac-su
reuşită Am stins lumina şi am verificat din nou n-avea cum să-I mai scoale din mormînt. Nu ştiu
functionarea lămpii. Fasciculul de raze cădea la cum a izbutit să capete puterea stelei şi să facă
clţiva paşi in fata mea. Am coborit filtrul şi strălu- minunile. Avea pe diavolu'n eL.. Cosmin ştie mai
cirea a devenit oerzuie. Din nou m-a cuprins În- multe, da' din noaptea cînd străinu' acela s-a dus
doiaIa şi pornirea aceea de a lăsa totul baltă era În poiană să-I Înfrunte pe nebun şi a dispărut o
mai puternică decît oricînd. Mi-amamintit de llie dată cu el, văru-meu parcă şi~apus lacăt la gură.
al lui Pătru, de Pricop şi de avertismentul pe care Eu cred că a fost şi el acolo. In noaptea aia bietu'
Sihastrul mi-I trimisese prin Serafim, Ştiam că nu taică-su, fie-i ţărîna uşoasră, l-a căutat plîngînd
glumeşte şi că mă va ucide fără cruţare dacă voi prin tot satu' fără să-i dea de urmă. Cosmin zicea
cădea sub puterea lui, Şi totuşi nu-i puteam părăsi că a fost la o femeie din Priboieni, da' nimeni nu
pe oamenii aceia..; Mi-am desfăcut lampa şi am l-a crezut. Dumnezeu ştie ce-a văzut el În Poaiana
aşezat-o cu grijă În geamantan_ Am ieşit apoi În Goru~~ui de nu vrea să spuie nici acu' la bătrî-
neţe _
pridvor să scrutez inserarea_spre locul de deasu-
pra pădurii. Am simtit că mi se taie respiratia, (Într-adevăr, cu toate insistentele mele, de la
Globul de foc nu mai sclipea peste Poiana Goru- Cosmin Trifan nu am reuşit să aflu nimic privitor
nului! Nam avut nici măcar puterea să mă bucur. la evenimentele de atunci).
Sperasem tot timpul În venirea uneia din acele Teişanu Vasile (72 de ani, Învăţător pensionar):
rare nopti cînd steaua lipseşte deasupra poienii, "Cine era Sihastrul? Mă bucur că cineva se preo-
iar acum, cînd sosise momentul, eram parcă tin- cupă după atîţia ani de'cazul ăsta. Ar fi fost păcat
tuit locului. O umbră furişîrdu-se pe uliţă mi-a să rămînă În uitare. Pe vremea aceea eu funcţie-
atras atenţia, Am ghicit Îngrijorat silueta lui Cos- nam la şcoala primară din Băileni, aşa că n-am
min. Băiatul ăsta mă urmărea cu îndîrjirede cînd participat efectiv la evenimente, dar am auzit de
refuzasem să-I mai iau cu mine În poiană şi În ele şi m-au fascinat multă vreme, chiar şi după ce
noaptea asta trebuia să mă feresc de el. N-aveam povestea s-a stins. Am vrut la un moment dat să
dreptul să-i risc viata, mai ales că nici nu ştiam scriu şi o carte dar au apărut alte griji,familia,co-
prea bine ce trebuie să fac " piii, şi am tot amînat. Da, l-am văzut pe Sihastru
şi chiar una dintre «minunile»lui: vindecarea lui
Următoarele două file sînt complet ilizibiledin Seratim. Mărturisesc că nia pînă acum n-arn reusit
cauza apei de ploaie. Profit de această Întrerupere să-mi explic legătura aceea stranie dintre el şi glo-
pentru a răspunde la una din întrebările cu o im- bul de foc pe care sătenii ÎI denumeau "Steaua
portantă deosebită, cred eu, În contextul celor în- Vie": Chiar şi eu ajunsesem la un moment dat să
tîmplate atunci la Şipotu, dar mai ales pentru ul- cred În puteri supranaturale, aşa că nu-i de mirare
tima noapte din Poiana Gorunului. spaima sătenilor În mare parte neştiutori de carte.
Deci: cine era Sihastrul? . L-am văzut şi pe străinul acela despre care oame-
~~ALIIANAH
~ ANTICIPAŢIA
89
EDALIO
nii ziceau că a venit să-l înfrunte pe Sihastru. Era Gorunului trebuia să fie pe-aproape, undeva în
un bărbat nu prea înalt, subţirel, dar cu umeri pu- faţa mea. M-am oprit şi am stins lampa. Treptat,
ternici. Nu-i mai reţin figura, îmi amintesc Însă că ochii Începeau să mi se deprindă cu întunericul
avea un fel de a fi care te mobiliza, te făcea să ai Tăcerea profundă făcea mai puternic mirosul de
încredere în tine. Asta poate pentru că reuşea ce tină şi pe cerul smolit siluetele brazilor se contu
să-şi ascundă foarte bine momentele de slăbiciune. rau ca decupate în indigo. Deodată, chiar deasu
Nu cred că nu avea Îndoieli, era totuşi om. Dum- pra mea, pîsla tulbure a norilor a Început să se
neavoastră trebuie să ştiţi mai bine dacă spuneţi destrame şi prin golul rămas s-a ivit secera subţire
că i-aţi găsit însemnările... Da, da, acum imi aduc a lunii argintînd crengile brazilor. Era o privelişt
aminte de dumneavoastră, eraţi în echipa aceea de vis... un dar minunat înaintea mortii. Mi-am co
de prospecţiuni geologice care a poposit acum borît ochii încercînd să uit gîndurile sumbre. Am
cîţiva ani în casa Sihastrului... Vedeţi, mai am încă vrut să pornesc din nou, însă un foşnet m-a ţintui
memoria bună ... iertaţi-mă, am tot vorbit pînă locului. Eram sigur că fusese zgomotul unor paşi
acum, dar nu v-am răspuns la întrebare. Sihastrul Mi-am încordat auzul, dar foşnetul nu s-a mai re
se numea Alexandru Boroda şi era fiul moşierului 'petat. A fost probabil un animal speriat. Oameni
- din Băileni. Era un individ bizar. Incă înainte de a lui Serafim n-ar fi pregetat să mă atace. Am încer
pleca în Franţa, la studii, dăduse de cîteva oripri- cat să desluşesc printre trunchiurile brazilor um
lejul să se vorbească de isprăvile lui. Am înţeles că bra vreunui om, însă n-am reuşit să văd nimic ase
ştiţi poveştile cu cîinii de vînătoare. Trebuie să re- mănător. Mi-am pipăit din nou cuţitul şi am pornit
cunosc însă că era un tip inteligent. A urmat filo- Naveam timp de pierdut, nu ştiam cît va lipsi din
sofia la Sorbona şi din cîte am auzit a fost unul poiană globul de foc. La fiecare pas desluşeam un
dintre cei mai buni studenţi. S-a întors în ţară în zăngănit uşor şi mi-am dat seama că se slăbise fi
urma morţii tatălui său şi s-a stabilit în conacul din trul lămpii. Am potrivit rama zîmbind trist în întu
Poiana Gorunului. V-am spus, nu ştiu cum a reu- neric. Speram să nu fiu nevoit să apelez la această
şit să pună stăpînire pe Steaua Vie şi să capete ultimă alternativă ...
forţa aceea extraordinară, dar cred că se gîndise Am ajuns în marginea luminişului destul de re
de mult timp la lucrul ăsta. Mi-e teamă să-mi închi- pede. Silueta conacului părea că umple poiana ş
pui unde ar fi putut ajunge dacă n-ar fi venit în sat doar la fereastra ultimului etaj se zărea slab pîlp
străinul acela. In ceea ce priveşte dispariţia lui şi a rea unei flăcări de lumînare. Erau ultimele clipe Î
străinului, să ştiţi că nu este chiar atît de miste- care mai puteam renunţa şi dorinţa de a fugi m
rioasă. V-am mai spus, voiam să scriu cîndva o invada mai puternică decît oricînd. Am traversa
carte şi am făcut şi eu o mică, hai să-i zic aşa, an- luminişul înainte ele a mă copleşi slăbiciunea
chetă. Amănuntul l-am aflat de la un pădurar, An- Treptele putrede ale intrării au trosnit sec, şi î
ghel Urim, un om închis, pe care cu greu l-am fă- faţă mi s-a deschis golul întunecat al uşii. Am
cut să vorbească. A murit de mult..." aprins din nou lampa. Un hol imens, inundat d
Această ultimă informaţie primită de la Teişanu praf şi de crengi rupte, cîteva canapele cu husel
Vasile o voi îngloba în observaţiile mele finale. sfîşiate, resturi de mobilier aruncate în dezordine
Transcriu, în continuare, ultimul fragment din Prin colţurile scufundate în întuneric sclipea
însemnările necunoscutului: . pînze de păianjen. Capete hidoase de mistreţi
urşi cu gurile căscate şi blana pe jumătate roas
••...liniştea era de-a dreptul sinistră. Mergeam re- de molii atîrnau pe pereţi în medalioane vînăto
pede, străduindu-mă să calc cît mai uşor pe cetina reşti. In jocul umbrelor, aveam senzaţia că le vă
uscată. In întuneric, umbrele brazilor îşi schimbau mişcîndu-se abia perceptibil, pregătite de atac. L
continuu formele, năluci tăcute şi ameninţătoare, extremitatea opusă uşii, o scară largă din lemn s
sporindu-mi încordarea. Nu îndrăznearn să mă bifurca în două ramuri laterale, mai Î~ste, ce du
opresc. Mersul îmi dădea o oarecare siguranţă, ceau către coridoarele primului etaj. Am înainta
deşi simţeam mereu imboldul de a fugi. Cerul era cu simţurile încordate la maxim, aşteptînd în fi
tot acoperit cu nori denşi printre care doar ara- care moment o lovitură neprevăzută. Ond am
reori scăpa cîte o rază de lună. Era imposibil să ajuns în mijlocul încăperii, un zgomot de ghear
renunţ la lumina lămpii cu baterii pentru a desluşi m-a făcut să tresar. Şobolanii! M-am răsucit
drumul şi teama mi se amplifica gîndindu-mă că i-am văzut ţîşnind de sub canapele. N-aş fi crezu
puteam fi observat de la zeci de metri depărtare. că pot ajunge la o asemenea mărime! Un nod du
Aproape la fiecare pas duceam mîna la şold pen- reros mi-a strîns coşul pieptului şi mîna a fugit in
tru a pipăi mînerul cuţitului de vînătoare. Nu ştiam stinctiv către cuţitul de la şold. Şi totuşi animalel
cît de folositor mi-ar fi dacă Serafim şi oamenii lui nu rn-au atacat. S-au oprit mişunînd la cîţiva paş
s-ar ivi pe neaşteptate în faţa mea, dar prezenţa ele mine, păreau dezorientate de lumină, apoi s-a
lui îmi aducea o undă firavă de linişte. Aerul răco- Întors şi au dispărut în cîteva secunde prin găuril
ros al nopţii îmi potolise fierbinteala tîmplelor, dar din podea. Nu ştiam ce i-a determinat să renunţ
fiecare spărtură din nori prin care apărea luna mă la atac, dar fuga lor mi-a atenuat tremurul di
făcea să tresar. Aveam mereu impresia că e lu- corp. Voiam să cred că e un semn bun. Mern
mina globului de foc şi gîndul ăsta mă îngrozea. apropiat de scară, am urcat cîteva trepte ca s
Toate planurile mele se bazau pe ipoteza să Sihas- pot vedea măcar capetele culoarelor şi am striga
-trul dispunea de forţa aceea neobişnuită numai în - Hei, cetăţene!. .. Coboară!. .. Vreau să-ţi vo
timpul cît steaua se afla deasupra lui. In rest, el besc!...
devenea un simplu nebun pe care puteam să-l în- Zgomotul glasului meu, aproape de nerecunos
frunt. Era singura mea şansă. Mi-am ÎOCetinitmer- cut, s-a pierdut în cotloanele întortocheate ale co
sul, observînd că brazii devin tot mai rari. Poiana nacului fără să-mi aduca nici un răspuns. Tăcere
ALMANAH ~
ANTICIPAŢIA ~
90 \ .
..
EDALIO
a devenit şi mai grea acum cînd îmi deconspira- ca un săculeţ de nisip, am primit-o în spate. Am
sem prezenţa. Aşteptarea mă înăbuşea, îmi sim- simţit muşcătura în umăr şi m-arn răsucit icnind
ţeam buzele ca de cauciuc şi bătăile. inimii îmi de durere. L-am spintecat în cădere şi am parat
zvîcneau tot mai puternic în tîmple. Din cîteva sal- săritura altei jivine ce ţişnise de pe tocul unei uşi.
turi am urcat ramura dreaptă a scării şi am ajuns hnediat, două muşcături mi-au sfîrtecat carnea de
în capătul coridorului de la etaj. Aceeaşi mizerie, pe şold şi de pe antebraţ. Am urIat de spaimă sau
două sau trei scaune rupte, prin tot locul pînze de poate ca să-i sperii, nici eu nu mai ştiam, şi m-am
păianjen. Niciuna dintre camere nu J1laiavea uşile repezit spre scară, împiedicîndu-mă de trupurile
întregi. N-am zăbovit să le cercetez. In celălalt ca- moi. Nu mai pridideam să-i scutur de pe mine, să-
păt al coridorului zăream, în lumina albăstruie a reau din toate ungherele, îmi sfîşiau hain'lJe şi cor-
unei ferestre murdare, o altă scară de lemn. O pul mi se umpluse de răni sîngerinde. Invîrteam
singură dată rn-am oprit din mers, încordat. Avu- cuţitul fără rost şi singurul gînd era să nu-i las să
sesem impresia că aud pe culoarul de deasupra mă muşte de gît. Mern aruncat în jos pe trepte, şi
mea trosnetul înfundat al unor paşi. Am ascultat m-am rostogolit copleşit de teroare simţind cum
cu respiraţia tăiată, dar zgomotul nu s-a mai auzit. mi se Înfig în coaste muchiile dure de lemn. Am
Putea fi o simplă halucinaţie, deşi eram sigur că căzut la baza scării, genunchiul teafăr s-a lovit
Sihastrul îmi urmărea mişcările. Am ajuns la scara crunt de podea, şi mîna cu care protejam lampa
din capăt şi am cercetat-o în lumina lămpii. O mul- mi-a foşt aproape strivită de piciorul rupt al unui
ţime de trepte lipseau, iar celelalte erau pe jumă- scaun. In hol, şobolanii alergau spre mine parcă
tate putrezite. Balustrada se legăna prinsă numai mai mulţi decît Ia etaj. M-am ridicat cu ultimele
în cîteva cuie ruginite. Greşisem probabil drumul, puteri, covirşit de povara trupurilor ce mă izbeau
dar nu mai aveam timp să mă întorc şi să caut necontenit şi rămîneau atîrnate de mine, grele ca
altă variantă. Grinda de la perete a scării era des: plumbul. Ochii trcepeau să mi se împăienjenească,
tul de iată şi părea să reziste. Am Început să urc pierdusem demult cuţitul şi o durere insuportabilă
simţind-o cum se iasă sub greutatea mea. Priveam îmi paraliza creierul. Ultimii metri pînă la ieşire
din cînd În cînd spre gaura Întunecată a culoarului i-am făcut în genunchi, tîrindu-mă, încercînd za-
superior, însă abia pe la jumătatea urcuşului m-a darnic să mă apăr de jivinele tot mai furioase. O
invadat sentimentul acut al unei prezente osiile. lumină orbitoare mi-a săgetat ochii, am văzut un-
M-am uitat înfrigurat spre culoar şi în acel mo- deva sus globul de foc oscilînd. cu rapiditate şi
ment l-am zărit! Dezastrul n-a durat decît o frac- m-am prăbuşit pe treptele pridvorului. Deznădej-
ţiune de secundă. Umbra s-a aplecat fulgerător şi dea m-a invadat, eram conştient că nu mai exista
a izbit cu un drug de fier capătul de sus al grindei. nici o salvare şi în mine devenea tot mai puternică
Am auzit un zgomot violent, de lerrinărie putredă dorinţa de a renunţa Ia orice apărare. Nu ştiu cum
şi am simţit ca prin vis şocul dur al căderii. Numai am reuşit să mă ridic din colcăiala de trupuri. Cu
o zvicnird a instinctului m-a ferit din calea drugului ultima zvîcnire de luciditate am mai făcut cîţiva
de fier care s-a înfipt în podea, la cîţiva centimetri paşi, apoi am căzut Ia pămînt în mijlocul poienii.
de pieptul meu. Nu ştiu de unde am avut puterea Miinilearnorţite nu mai opuneau nici o rezistenţă.
să mă tîrăsc spre peretele coridor ului. Ca prin Printre gene am zărit în pridvor silueta Sihastrului.
minune, lampa Încă mai funcţiona. Am stins-o re- Rîdea iarăşi, satisfăcut de spectacol. Deodată risul
pede lăsînd culoarul În obscuritatea albăstruie a i s-a curmat. Am auzit un urlet de mînie undeva
ferestrei. Undeva, deasupra mea, auzeam abia spre pădure, apoi zgomotul unor paşi apropiin-
desluşit răsuflarea Întretăiată a Sihastrului. Pe- du-se în fugă de mine. Marn săltat ameţit, smul-
semne Îşi calcula înciudat următorul atac. Jar eu, gînd şobolanii ce îmi sfirtecau carnea pieptului şi
abia acum, după ce şocul trecuse, începeam să l-am văzut pe Cosmin năpustindu-se asupra jivine-
simt durerile. La cea mai mică mişcare, un cuţit lor. Lovea cu furie, strivindu-le şi ochii Îi scăpărau
de foc Jmi săgeta gamba stîngă, pornind de la de ură. "Fugi, dornnulel"; striga la mine Între două
gleznă. Incepea să mă cuprindă disperarea. Mam icnituri, "fugi, altfel ne omoară pe amîndoir" Dar
ridicat anevoie spriiinindu-mă de perete, fără să eu nu îmi mai simţeam picioarele. Vedeam cu dis-
calc pe piciorul luxat. Am rămas aşa încercînd perare cum şobolanii se aruncă asupra lui şi îl co-
să-mi recapăt respiraţia normală. Deodată am ob- pleşesc. "lasă-mă, Cosmine!... pleacă!...'" Insă
servat cum se risipeşte Întunericul şi o lumină ar- băiatul nu mă asculta. Jar eu ştiam că nu pot să-I
gintie, puternică, pătrunde prin fereastră. Am în- conving! Loviturile îi deveneau din ce În ce mai
cremenit de groază. De undeva de sus a izbucnit rare şi cînd am auzit iarăşi hohotul de rîs al Sihas-
hohotul de rîs dispreţuitor şi rău al Sihastrului. trului am Înţeles că nu mai aveam nici o speranţă.
Globul cit! foc revenise În poiană. Eram distrus! Steaua asta blestemată! Dacă n-ar fi apărut!. .. Du-
Am Început să alerg şchiopătînd, înăbuşindu-mi rerea şi furia neputinţei mă sufocau. Am încercat
durerile, Înapoi spre holul cel mare. Rîsul strident să mă ridic şi În acel moment am auzit zăngănitul
m-a însoţit un timp, apoi a dispărut. Ştiam ce mă filtrului de la lampă. kleea mi-a ţîşnit din haosul
aşteaptă! Eram pe la jumătatea culoarului cînd am minţii. Era absurdă, niciodată n-am crezut cu ade-
inceput să aud tot mai puternică foşgăiala şobola- vărat în ea, dar nu puteam să accept moartea fără
nilor! Nu ştiu precis cum şi în ce moment mi-am măcar s-o încerc. Cosmin gîfîia şi l-am văzut cum
depăşit spaima, dar furia neputintei a reuşit să-mi se prăbuşeşte cu un răcnet îngrozitor la cîţiva paşi
redea luciditatea. Am desfăcut cureluşa şi am scos de mine. Mam Încordat şi am smuls curelele lărn-
cuţitul. Asprimea plăselelor de os mi-a dat o efe- pii. ~m Îndreptat razele către globul de foc, apă-
meră senzaţie de siguranţă ..De pretutindeni, şobo- rindu-mă înverşunat de salturile şobolanilor şi am
lani mari cît pisicile au inceput să iasă agresivi, fi- început s-o mişc uşor În sus şi În jos, apoi lateral.
xîndu-mă cu ochi u1eioşi. Lovitura primului corp, Priveam sfera de foc şi ochii îmi ardeau. Nici o
C~·
~ .ANTICIPATIA
ALMANAH
~
91
· MEDALION
mişcare. Nervii îmi erau întinşi la maximum, nici poiana se umpluse de cadavre. "Atunci mi-am
nu mai percepeam muşcăturile şi întreaga atenţie amintit de Sihastru, de el şi de ceea ce le făcuse e
îmi era îndreptată asupra stelei. Iar ea nici măcar lui llie al lui Pătru, lui Pricop şi chiar mie şi lu
nu se clintea. Mă concentram cu furia deznădejdii, Cosmin. Trebuia să-I găsesc şi să-I pedepsesc făr
nu puteam să renunţ şi creierul îmi pulsa de du- cruţare. Steaua Vie îl părăsise şi mă ajuta pe min
rere. Am întrerupt mişcările şi am coborît filtrul poate tocmai pentru lucrul ăsta. L-am descoperi
provocînd lumina verzuie. Ochii mi se umpluseră fără să fac nici un pas. A fost suficient să mă con
de lacrimi, dar nu puteam să-i închid, nu voiam să centrez asupra lui ca să-i simt prezenta în hol
pierd nici o clipă din vedere globul de foc. Ungă Pentru o clipă am avut chiar senzaţia că pereţi
mine, Cosmin se zbătea cu gemete surde lncer- devin străvezii şi ca îl văd ghemuit în spatele cana
cînd să se ridice în picioare. Am schimbat cu Ie- pelelor tremurînd de groază. Era dezgustător. N
brilitate, de cîteva ori culoarea luminii, simţind rn-am abţinut să nu rîd şi rn-am întors spre Cos
groaza cum mă inundă iarăşi. Deodată, am sesizat min ca să-I iau cu mine. Dar Cosmin era de nere
că nu se mai aude rîsul Sihastrului! Am privit irne- cunoscut! Mă privea cu fixitate, înspăimîntat, şi s
diat către el şi l-am văzut cercetînd nedumerit tîra îndepărtîndu-se de mine spre adăpostul brazi
sfera de foc. Mi-am .intensificat mişcările cu o lor. Nu-i înţe1egeam frica. Mam oprit înfiorat cău
neaşteptată speranţă. Intr-adevăr, steaua în;;epuse tînd o explicaţie şi în acel moment am realizat c
să oscileze şi să capete o nuanţă verzuie! In acel eu îl îngrozeam! Eu şi puterea pe care o dobind
moment am sesizat că şobolanii şi-au încetat ata- sem de la Steaua Vie!
curile. .Brusc, steaua a făcut un salt şi s-a oprit - Cosmin! De ce fugi?.. Opreşte-te! Sînt tor
deasupra mea, inundîndu-mă cu lumina ei de ar- eul. .. Cosmin!...
gint. Am auzit răcnetul Sihastrului şi l-am văzut Dar el se pierduse deja printre brazi fără să mă
cum se retrage ca o fiară hăituită în adăpostul în- mai asculte. Am căzut în genunchi, cu inima
tunecat al conacului. O fericire imensă m-a cu- strînsă şi mi-am înţeles întreaga slăbiciune. Nu re
prins.. Absorbeam prin toţi porii lumina aceea zistasem betiei. Puterea mă acaparase şi eu am
caldă şi durerea îrx:epea să mă părăsească de primit-o fără să mă împotrivesc. Am folosit-oca să
parcă totul n-ar fi fost decît un coşmar fără sens. ucid, mă fascinase jocul şi Cosmin m-a urmărit tot
Imi simţeam trupul uşor, amorteala dispăruse şi o timpul îngrozit, avîndu-l poate în fata ochilor pe Si
vigoare stranie îmi reda tonusul muşchilor. Doar hastru. Pînă şi rîsul meu fusese la fel de batjocori
forfota dezorientată a şobolanilor mai stătea măr- tor cu al celuilalt. Cum puteam să-i mai explic că
turie celor întîmplate. Cosrnin reuşise să se ridice niciodată n-aş fi folosit forta împotriva altor oa
în genunchi şi mă privea cu ochii holbaţi fără să meni. Oare mie însumi puteam să-mi explic lucru
priceapă, oblojindu-şi rănile cu gesturi .îrx:etinite. ăsta? La urma urmei Sihastru! era şi el un om, iar
Am lăsat lampa şi steaua nu s-a mişcat. !şi revărsa eu voisem să-l pedepsesc folosindu-mă de. puterea
în continuare lumina asupra mea, amplificîndu-mi Stelei Vii.
starea de beatitudine. Nu ştiu de ce, în momentul Mern ghemuit la pîmînt şi mi-am prins tîmplel
acela, am simţit că e o fiinţă vie şi că vrea să mă în palme. Trebuia să mă liniştesc. Mă revoltam în
ajute. Mern ridicat în picioare incredibil de re- zadar căutînd motivări, încercînd să mă conving
pede, nici măcar glezna luxată nu mă mai deranja, că acţionasem în felul acela numai din cauza dis
şi mi-am privit braţele. O crustă de sînge îrx:hegat perării în fata morţii. Eu eram singurul vinovat ş
se formase pe răni închizîndu-Ie şi trupu\ meu pă- trebuia să privesc adevărul în faţă. Steaua Vie era
rea că pluteşte. Am vrut să-l ajut pe Comsin şi o fiinţă minunată, simteam lucrul ăsta fără să pot
atunci am observat doi sau trei şobolani care îrcă pricepe din ce lume vine sau cum poate fi a!cătu
se mai ţineau agăţaţi de el. Un clocot de mînie ită, şi ea ne dăruise puterea. însă darul acesta era
mi-a zvicnit în piept şi am avut o dorinţă irezisti- atît de uluitor îrx:ît ne covîrşise sub apăsarea lui
bilă de a-i ucide. Atunci am văzut ceva incredibil! Cu voie sau fără voie ne-am îmbi\tat pierzîndu-n
Jivinele au început să se zvÎrcolească furibund şi judecata şi ne-am bătut joc de el. Insă acum păre
s-au prăbuşit la pămînt. După cîteva spasme, tru- rile de rău erau tardive şi inutile. Trebuia să iau o
purile s-au destins inerte .. Mi-am concentrat .uluit hotărîre aici, pe loc, cu toată luciditatea de care
atenţia asupra altui şobolan, ce fugea către găurile eram capabil. Am privit steaua care oscila deasu-
de sub scara conacului. Mi-am dorit să moară. pra mea şi ochii m-au durut umezi. Aş fi vrut din
Imediat s-a întrerupt din alergare şi s-a rostogolit toată fiinta să-i pot vorbi, s-o fac să înţel~gă că
rămînînd nemişcat. Mem apropiat de el şi l-am în- darul ei ne depăşeşte deocamdată şi că nu-I pu
tors pe o parte şi pe cealaltă cu vîrfulcizmei. Era team accepta. Marn gîndit din nou la tot răul pe
mort, fără nici o îndoială. Puteam să ucid cu pute. care I-arface un alt nebun ca Sihastru! şi am Inţe
rea gîndului! Şi forta aceea inexpicabilă îmi venea les că soluţia nu era decăt una singură.
de la Steaua Vie. Mi-am ridicat ochii şi am văzut-o Mern ridicat iarăşi în putere şi am cules lampa
cum se mişcă lent venind deasupra mea. Razele ei de jos. Fără nici o ezitare am azvîrlit-o către glo
mă pătrundeau ca un fluid incandescent Şi în acele bul de foc. tn ultimul moment, steaua a făcut un
momente am simţit că puterea mea e nemărginită. salt ferindu-se din calea ei, însă a rămas pe loc ju
In poiană, şobolanii fugeau care îrx:otro încercînd . cînd parcă nehotărîtă. M-am uitat înărrjit spre pă
să scape cît mai repede în găurile lor. Probabil mînt şi am luat bîta uitată de Cosmin Am arun
pentru a-mi verifica forta am îrx:eput să-i ucid. Cu- cat-o în aceeaşi direcţie. Steaua a zvîcnit din nou
rînd am ajuns ca dintr-o singură privire să-i secer ferindu-se, apoi a început să se mişte dezordonat
la orice distanţă. Devenise un joc înspăimîntător şi am perceput cum fluxul acela de căldură inte
din care nu puteam să mă mai opresc.-Numai că rioară mă părăseşte cu încetul. Am înţeles că în
a trebuit să renunţ după cîteva minute, cînd cercările mele, cu toată absurditatea .lor, reuşi
ALMANAH ~
92 ANnCIPATIA <
".~ri~ ~ ~ ~ ~ --. _
EDALIO
seră, însă victoria nu-mi aducea decît .o nesfîrşită de fier. Cemat a început să aşeze piesele într-o
tristeţe. Sfera de foc a zvicnit şi s-a pierdut deasu- ordine aproximativă şi după cîteva minute am re-
pra pădurii cufundînd poiana în beznă. Mi-am sim- cunoscut profilul unei maşini Van der Graaf, de
tit trupul greu şi m-a copleşit singurătatea. Totul dimensiuni neobişnuit de mari. Eram uluiţi şi ne în-
se sfîrşise... Nu voiam să mai gîndesc, incercam trebam cine putea fi cel care o instalase acolo şi
numai să mă agăţ de speranţa aceea firavă că ce interes avusese să obţină cîmpuri electrostatice
într-o bună zi steaua va apare din nou şi poate atît de intense. Ne intriga"mai ales ţeava cu măciu-
atunci ... lie de fier la care mai mult ca sigur fusese conec-
M-am urnit cu greu încercînd să -mi obişnuiesc tată maşina. După cîteva zile am găsit într-un un-
ochii cu întunericul. Am început să desluşesc tru- gher al podului notesul distrus şi aproape ilizibil,
purile şobolanilor împrăştiate în jurul meu şi o însă nimeni n-a avut atunci răbdarea să-I desci-
mişcare uşoară mi-a atras atenţia. Nu erau morti freze.
aşa cum îi crezusem. Se tîrau ameţiţi căutînd să De cinci ani studiez însemnările şi acum cred că
dispară în găurile din temelia conacului. Nu i-am pot răspunde la acele întrebări. Sihastrul bănuise
mai privit, îmi ajungea apăsarea din piept, însă probabil că sfera de foc era o fiinţă energetică şi
imaginea lor mi-a amintit de Sihastru şi de toată imaginase un mod de a intra în legătură cu ea ba-
durerea pe care o provocase el. M-am îndreptat zat pe apariţia unor cîmpuri electrostatice extrem
gîrbovit spre treptele pridvorului să -1 caut..."· de puternice şi cu o anumită periodicitate. Cît pri-
veşte semnalele luminoase cu lampa de carbid şi
apoi cu filtrul verde, sînt sigur că ele reprezentau
Aici se întrerupe jurnalul necunoscutului, ultima o fază ulterioară contactării, în care Sihastrul voia
filă fiind complet indescifrabilă. Trebuie să mărturi- să găsească o modalitate de comunicare cu
sesc că ori de cîte ori citesc acest fragment final Steaua Vie. Cu toate că ea reactionase la aceste
simt cum tristeţea necunoscutului se revarsă asu- semnale, se pare că limbajul încă nu fusese găsit,
pra mea, dîndu-mi uneori senzaţia că eu însumi dovadă că Sihastru! nu reuşise să împiedice sfera
am trăit întîmplările acelea. Cu toate că au trecut de foc de a veni deasupra necunoscutului.
atîţia Zeci de ani de atunci şi încercările mele de Şi totusi ce sau cine era Steaua Vie?, iată cea
a-i da de urmă au fost zadarnice, vreau totuşi să mal incitantă întrebare. Eu personal pot acum să
cred că el se mai află în viaţă şi, cîndva, voi reuşi afirm fără nici o I:zitare că Steaua Vie era leste o
să~ întilnesc. fiinţă energetică. In ultimii ani am citit numeroase
Imi e foarte greu să mă smulg de sub influenţa materiale referitoare la fulgerele globulare şi într-a-
faptelor povestite în jurnal şi să redevin obiectiv devăr, în majoritatea cazurilor, manifestările lor
pentru a putea expune rezultatele investigaţiilor sînt extrem de stranii. Dar nimeni nu le-a conside-
făcute de mine. rat pînă acum decît nişte fenomene atmosferice
Referitor la dispariţia necunoscutului, lucrurile (poate şi pentru ele noi sîntem condensări ale ma-
se pot lămuri întrucîtva. învăţătorul Teişanu Vasile teriei lipsite de importanţă). Am cerut cu diverse
afirmă că acel pădurar, Anghel Hrim, văzuse către ocazii părerea specialiştilor despre posibilitatea
dimineaţă pe cărarea dinspre ieşirea pădurii o că- existenţei unor forme de viaţă energetice. Au exis-
ruţă cu doi cai alergînd nebuneşte. Cel care o tat ezitări, în special din cauza dificultăţiide a ima-
mîna avea hainele zdrenţuite şi nu părea a fi de gina structura intimă a unor astfel de fiinţe, dar ni-
prin partea locului. In căruţă se mai vedea o mo- ciodată n-am primit un răspuns negativ categoric.
gîldeaţă zvîrcolindu-se. Pădurarui ar fi putut jura Nu ştiu dacă sînt fiinţe raţionale, dacă au o civili-
că era un om care se zbătea în legături. Explicatia zaţie suprapusă cu a noastră şi inobservabilă pen-
mi se pare plauzibilă, ea putînd fi corelată şi cu tru noi ori sînt indivizi singulari. O simplă imitare
ipoteza că necunoscutul fusese trimis în sat de că- a unor semnale nu constituie o dovadă a existen-
tre autorităţi. ţei raţiunii. Şi totuşi îmi doresc să cred că ele o
În ceea ce priveşte împrejurările în care am gă- posedă. Cît priveşte puterea pe care o dobîndise
sit jurnalul, se cuvin cîteva precizări legate de o Sihastru! şi apoi necunoscutul, cred că nu era de-
altă descoperire; extrem de importantă, făcută tot cît un efect al contactului, nicidecum o acţiune
în podul conacului. Expediţie geologică la care am voită din partea stelei.
participat Îtl urmă cu cinci ani şi-a instalat tempo- TIn să mai adaug o singură observaţie în legă-
rar tabăra în Poiana Gorunului. Chiar în prima du- tură cu însemnările. Am găsit notesul în podul co-
pă-amiază, geofizicianul nostru, Andrei Cernat, nacului. Sînt sigur că necunoscutul a revenit acolo
ne-a strigat de la o lucarnă a conacului să urcăm dorindu-şi să vadă din nou Steaua Vie. Nu ştiu
repede în pod pentru a ne arăta "ceva extraordi- dacă a reuşit, dar obsesiile şi speranţele lui au tre-
nar": La început n-am înţeles nimic din resturile cut asupra mea şi mă tulbură necontenit, parcă
acoperite de pînze de păianjen şi de cetina căzută din zi în zi mai puternice. Mă surprind uneori cu-
prin găurile acoperişului. El însă a scos la iveală prins de disperare la gîndul că o civilizaţie ului-
dintre rămăşiţe cîteva lucruri cel puţin ciudate: un toare ne însoţeşte, însă contactul cu ea încă nu
tambur greu cu manivelă, nişte roţi dinţate, o poate exclude apariţia unui alt Sihastru, poate şi
sferă de metal cu luciul mîncat de rugină, cîteva mai înspăimîntător, în cine ştie ce parte a globului.
cabluri, o curea lată cu capetele cîndva îmbinate şi Şi totuşi reuşesc de fiecare dată să-mi înving
o mulţime de alte piese mai mici, greu de indentifi- teama. Cred în puterea benefică a raţiunii umane
cat. Alături, de sub stratul de praf, a apărut un şi am convingerea că va veni o zi în care astfel de
postament gros de cauciuc şi, lîngă el, pe un su- gînduri îmi vor părea absurde.
port ceramic, o ţeavă îndoită ce ieşea printr-o Sper ca ziua aceea să fie mai aproape decît mi
spărtură a acoperişului şi se termina cu o măciulie închipui...
~~ALMANAH
~ ANTICIPAŢIA,
9
MIRCEA
IOAN
.Antarg"> Piteşti
RĂBDARE
ÎNŢELEGERE
N
cheta.
icuşor, ia vezi tu pe-afară ce face Robo-
ţel al nostru: iar a uitat să aspire ma-
f Usese poreclit Făt-Frumos şi, drept este,
nu pe degeaba! Azi aşa, mîine-aşa şi iată-l
eroul nostru intrînd de-a binelea în rol; deve-
nind nici mai mult nici mai puţin decît unul dintre
cei mai renumiţi şi mai de temut detectivi astraJi.
- Eefară, mamă,' tocmai îl mănîncă pisica... Nici el nu putea spune de ce s-a făcut detectiv şi
- Cum adică-l mănîncă?!... deseori răspundea: ;,Am simţit aşa, o chemare, ve-
- Uite-aşa: îi roade o articulaţie... nind de demult şi de departe ..."
- Şi el ce face? .. Stă?! Deoarece distantele erau mari, ca să devină şi
- Cred că-i şi place fiindcă o scarpină duios pe mai eficient, îşi comandă la firma Super-Light-Roll
spate. o navă concepută după ideile sale şi iată-l călăto-
- Atunci lasă-i în pace şi treci te rog la aspira- rind prin spaţiu cu viteza fulgerului.
tor! Plictisit de raritatea delictelor mai deosebite, îşi
petrecea aproape tot timpul imaginîndu-şifel de fel
de monştri, crime şi jafuri la scară planetară sau
PRECOCITATE cosmică, pe care le rezolva cît ai clipi din ochi, iar
pe borfaşi îi punea la respect în cele mai spectacu-
~ obi, oare cu ce ţi-am mai greşit?! Nu eşti loase moduri dar, din grijă pentru imaginaţia sa,
~ tu creaţia noastră? nu-i ucidea ci îi făcea scăpaţi.
- Nu, la şcoală am Învăţat că sint creaţia Uni- - Stăpîne Făt-Frumos, îi întrerupse visarea ro-
versului! botul-pilot-şef, am captat un semnal 5.0.5. din
- Bine, dar atunci ce sîntem noi? apropiere. Poartă indicativul ILEANA. Făt-Frumos
- Voi?!... Nişte fiare ruginite sinteţi! Şi cu asta tresări, apoi îşi pieptănă gînditor cu ghearele sale
am terminat! Vă rog să vă faceţi datoria şi atît! In 'Iungi şi ascuţite coama veşnic zburlită din jurul
caz contrar, s-ar putea s-o pătitil.; imenşilor săi ochi bulbucaţi, cu mii de faţete fie-
Cei doi îşi apropiară tulburaţi antenele şi cu o care. De fapt, nimeni nu putea spune cîţi ochi
tristeţe neţărmurită hotărîră în ultrascurle să cre- avea Făt-Frumos şi din cauza aceasta era şi mai
eze un nou Robi, care să fie numai al lor... mîndru!... .
Ca niciodată, inima i se cam zbătu la auzirea
straniului indicativ pe care se pomeni repetirdu-l
la nesfîrşit. Apoi, un suflu cald de aventură şi... de
ÎNCĂPĂŢÎNARE ceva cu totul de nedesluşit îi invadă întreaga fiinţă.
I
- Mda. mormăi detectivul, sper că nu sînt bol-
cnăciere îşi.sparse probabil capul, dar nu putu nav, dar orice-ar h, aşa ceva nu am mai simtit.
preciza în primul moment dacă materia cere- Se recuJese repede şi o zbughi cu sutele de mi
rală se disperşase sau nu. Constată apoi că de de cai putere de care dispunea spre sursa
gîndit gîndea bine. Se mai contempIă un timp şi ..ILEANA" care era în stare gravă de S.O.S .
hotărî să se adune: uriaşele sale mîini îndepărtară Ajunse în zonă şi rînji de satisfacţie, arătîrdu-şi
blocurile de granit între care se înţepenise, apoi îşi frumoşii lui colţi de diamant, cînd, în sfîrşit, văzu
înşurubă la loc o unghie smulsă în cădere, se ri- pe ecran o uriaşă HIDRA care fugea î~rozită·, de-
dică în picioare şi-făcu cîteva mişcări de acomo- sigur, cu prada-n braţe ... Era mai frumos ca-n vi-
dare. Totul era perfect, aşa că urcă zidul abrupt al surile sale!... O urmări un timp, dar Hidra, văzînd
prăpastiei şi îşi zări din nou inamicii: mici şi prăpă- că urrnăritorul ei era mai iute, ateriză printre stîn-
diţi, dar mulţi. Tocmai se veseleau de izbînda asu- cile ascuţite ale primei planete ieşită în cale. Spe-
pra lui. Porni fără veste la atac. Doborî cît doborî, ranţă deşartă: Făt-Frumos se şi înfipsese zdravăn
distruse cît distruse, dar în final se trezi tot în pră- pe copitele-i păroase la doar cîţiva kilometri de
pastie' ba cu şi mai multe surprize ca înainte: rupt uriaşa Hidră.. Se studiau reciproc ... După un timp,
în două, fără o mînă şi cu plexul principal găurit Hidra îşi eliberă prada, pe frumoasa Deana, care
de gloanţe. De astă dată, conform programului de însă, reuşind şi ea să-şi elibereze ochii de smaragd
Extremă Urgenţă se hotărî să abandoneze şi ra- de sub povara pietelor de aur, îl văzu pe Făt-Fru-
portă: "Colonizare imposibilă. Băştinaşii se încăpă- mos' şi, cuprinsă de groază, se refugie sub braţele
ţînează să aibă o istorie]": protectoare ale Hidrei. Făt-Frumos înregistră ime-
ALMANAH ~
ANTICIPAŢIA ~
94
diat reacţia fetei şi îşi zise, lovindu-se cu .purnnii în unde are semnificaţii mult mai adînci decît pricep
cap: eu, sau amîndouă aceste aspecte la un loc m-a
- Ptiul, iar am uitat să sondez psihicul clientu- hotărit. iată cum a fos!.
lui... Se dădu apoi de trei ori peste ... coadă şi se A sosit la două zile după noi: cabana era arhi
transformă Într-un băiat chipeş ca nimeni altul. plină. Na protestat cînd i s-a spus că numai p
lleana se holbă cu ochişorii ei ne-mai-po-me-niţi la jos mai poate să doarmă _ Avea cu el prea mult
noua apariţie şi cînd realiză diferenta dintre cei doi bagaje: două valize ciudate şi un rucsac la fel de
nvan, muşcă GU poftă dintr-unul din braţele Hidrei. neobişnuit care-I îmbrăca precum o paraşută du
Degeabaa, dar oricum, Hdra Îi dădu. drumul. fi- blă. Am rîs pe socoteala neobişnuitului excursio
indcă Făt-Frumos se înerepta ameninţător spre nist dar l-am uitat repede În hărmălaia de nedes
ea, agitindu-şi frenetic sabia nevăzută deasupra crip a grupului nostru veseL
capului. lleana o zbughi în aerodina ei proprietate In prima seară de la sosirea sa a meşterit ceva
personală, aflată ca din întîmplare pe-aproape şi se la nişte aparate care semănau cu un amplificato
făcu nevăzută peste crestele ascuţite ale stincilor. insotit de difuzoarele sale şi deoarece În jurul lu
Curiozitatea ei feminină învinse, ca de obicei, şi se foiau destui curioşi, le răspundea invariabil că
frumosul căpşor blond se iţi din nou prin apro- . este vorba de o staţie de amplificare de tip nou
piere, urmărind cu nesaţ lupta dintre cei doi. De de o mare fidelitate. Disc-jokey-ul.nostru Începu
pariat, desigur că a pariat pe Făt-Frumos. Acesta să-I privească pe furiş, nu prea binevoitor şi pen
din urmă tocmai se îndeletnicea cu cioplrţirea tru ca să-şi cîştige definitiv auditoriul, aproape du
unuia din ultimele braţe ale Hidrei şi de fiecare blă timpul de funcţionare a staţiei sale, spre marea
dată constata că în loc de sînge sau alte Iichide, bucurie a dansatorilor.
din tăieturi se iveau tot felul de mecanisme şi sîr- A doua zi, dis-de-dimineaţă, l-am văzut' cum toc
muliţe. Era clar: Hidra era de fapt un robot tip Hi- mai termina instalarea aparatelor pe pereţii sălii de
dră!... Lui Făt-Frumos îi cam scăzu entuziasmul. mese. Nu ne-a dat explicaţii rnulţumitoare, aşa că
Cînd. într-un tîrziu. din hidră nu mai rămase decît ne-am resemnat în aşteptarea serii. Am inspecta
o sferă cu suprafata qotrată, imitînd o piele soIzoasă Însă pe furiş cutiile care atîrnau pe pereţi: unele
şi respingătoare, din burta sferei, pe o trapă, aduceau cu nişte difuzoare, avînd tot felul de
apăru un omuleţ prăpădit cu o năfrarnă aIbă în membrane dar altele, mai mici, Închise ermetic
vîrful unui emitătorl.; În cursul explicaţiilor, nu-şi dezvălwau secretul. Am mai observat că nic
Făt-Frumos pricepu că Hidra nu era altceva decît amplasarea lor pe pereţi n.llera obişnuită: cutiile ş
produsul super-tehnicizat al unei minţi complexate firele descriaa o spirală. In plus, cu permisiunea
care bîntuia prin Univers în căutare de satisfacţii cabanierului, desfiinţase lustra grea, construită pe
compensatoare. Făt-Frumos avea însă o minte pă- o roată din lemn de stejar cu şină de cupru, ghin
trunzătoare, aşa că înţelese cum nu se poate mp.i tuită şi În locul ei atîrnase un glob pe care erau
bine şi propria sa situatie: era la fel de breazl. .. In sute de faţete colorate, şlefuite. Fetele priveau en
consecinţă, după o matură chibzuinţă, hotărî to- tuziasmate la glob şi şuşoteau Între ele că În acea
tuşi luptă egală. Ileana, ca pradă de război, trebuia seară vor îmbrăca toaletele cele mai bune, Curio
împărţită, dar aşa ceva era de neconceput şi, desi- zitatea noastră creştea şi, În fine, cînd ne-am adu
gur, inutil. Prin urmare, îi Iăsară ei dreptul să nat iarăşi cu toţii de prin munţi, nu mică ne-a fos
aleagă partea spre care se va dărui. Ea pricepu mirarea găsind sala de mese aerisită, cu geamurile
drama celor doi şi făcu tot posibilul ca să le mai complet deschise, o curăţenie de-a dreptul neobiş
prelungească agonia: nu se lăsă pînă nu se con- nuită, flori frumos aranjate pretutindeni şi un afi
vinse că amîndoi erau de-a binelea îndrăgostiţi de atîrnînd la bar prin care eram rugaţi ca măcar În
ea!... . acea seară să nu furnăm În cabană. Citiva şi-au
Cind treaba asta îi reuşi, începu a-i convinge pe manifestat nemulţumirea, fetele Însă au bătut din
fiecare că celălalt este de nedorit, situaţie care nu palme, nu fără a se uita jenate la florile proaspete
se putea, fireşte, rezolva decît printr-o altă luptă care parcă li se adresau, dojenindu-Ie, că nu le ve
dreaptă. Acest eveniment are loc în Univers sub nise lor această idee,
forma unei Super-nove şi deci cei doi rivali se răs- S-a mîncat mai repede decît de obicei. În sfîrşit
pîndiră în noapte ca nişte imense şi efemere limbi necunoscutul ne anunţă că este gata să Înceapă
de foc. programul cu ceea ce vrem noi. Fetele au avut
După ce ultimele artificii cosmice se stinseră, prioritate la alegerea melodiilor de dans şi... din
lleana se aşeză oftînd pe un baldachin şi creă din pereţi şi din tavan au început să curgă vibraţii ş
inepuizabilele sale resurse un nou gînd despre un lumini. Da, lumini, fiindcă faţetele globului emiteau
alt Făt-Frumos şi un alt Zmeu, gînd pe care îl raze colorate care ne mÎ'llÎiau ochii În timp ce
lansă în spaţiu cu programarea de a se materializa muzica, ritmul, ne pătrundea trupun1e din toate
peste cîteva milenii. Plnă atunci, se culcă răbdă- părţile. Acusticaera 'perfectă, iar jocurile de lumin
toare. . atît de reuşite încît cu toţii exclamam la nesfîrşit
încîntaţi, mai bine spus, vrăjiţi,
Am dansat cum n-am mai dansat niciodată, iar
fetele parcă deveniseră zîne din poveşti. Au fost
NECUNOSCUTUL patru ore de muzică non-stop, de dans şi rîsete,
de optimism şi voioşie de nedescris, Mult mai tîr-
P eva mă îndeamnă de mai mult timp, impe-

rios, să scriu totul aşa cum s-a petrecut în
realitate. Poate unde întîmplarea la care am fost
' ziu, reîntîlnindu-ne, am fost cu toţii de acord că
nu ni s-a mai întîmplat să ne simţim atît de liberi
fericiţi, uniţi... Cu toate acestea, îl vedeam pe tînă-
martor nu-i de fel din cele obişnuite sau poate
~ALMANAH
- "- . ...• - -
-_.
rul necunoscut cu faţa concentrată, exprimînd ma
-
~ ANT1CIPAŢIA
9
ales nemultumire. creştea În mine, mă simţeam uşor, din ce În c
La sfîrşitul programului de dans, tirziu după mai uşor şi parcă şi ochii vedeau tot mai clar pri
miezul noptii, ne-a rugat să ne aşezăm şi să ascul- beznă. Am stins lanterna şi, într-adevăr, am con
tăm ceva special. După cîteva momente de linişte statat că nu mai aveam nevoie de ea.
. absolută (da, acesta este cuvîtul potrivit), camera Am auzit muzica de departe şi am îrx:eput s
se umplu de un virtej de sunete care fugeau prin 31erg.L-am văzut îngenuncheat lîngă aparatele lu
noi În ritmuri stranii. Mie unul mi s-a zblrlit părul care emiteau o slabă lumină alb-verzuie. Deasupr
şi unde reci şi calde Îmi urcau pe şira spinării. Nu, capului, cerul Înstelat mă îmbrăţişa protector. N
nu de groază, ci de o emotie plăcută şi nelinişti- l-am tulburat şi m-am ghemuit la cîţiva metri Î
toare În acelaşi timp. Din cînd În cînd Însă şi din spatele lui. Sunetele ţîşneau ca şi cu o sear
ce În ce mai des, stridente evidente brăzdau at- Înainte, de pretutindeni, dar de astă dată însoţit
mosfera vrăjită ca nişte securi gri-fer însîngerate. numai de lumina pîlpîitoare a stelelor. Ştiam îns
Alteori se auzeau scirtiituri sinistre şi aerul căpăta că sunetele vin din pădure, altele dinspre vîrf
literalmente consistenta unei ceţi negricioase şi su- muntelui şi de mai sus, dinspre stele...
focante. In loc să mai fim emoţionaţi de frumuse- Auzeam tremurul ierbii şi fior.u1brazilor, neseu
ţea muzicii de-a dreptul divine, acum aşteptam în- . turaţi totuşi de nici o adiere, şi toate aceste su
friguraţi acelei scurte momente distonante care nete se Îrx:hegau într-un uriaş cor cu mii de voc
parcă veneau dintr-o altă lume. Probabil că necu- care cîntau ca UNA singură!... Inima mi se zbăte
noscutul îşi dădu repede seama de aceasta, deoa- dureros în gît şi simţii din nou undele reci şi cald
rece Întrerupse spectacolul şi ne ceru scuze pen- prin şira spinării. Viori şi f1auterăspîndeau contra
tru momentele penibile care tăiaseră firul muzicii. başilor şi tobelor, trompete din tării vesteau no
Abia atunci am inteles cu toţii că ceea ce noi con- fiori prin trupul şi fiinta mea, şi, într-un tirziu, bea
sideraserăm drept parte integrantă din spectacol şi ameţit de atîta măreţie, probabi am adormit.
erau de fapt nişte paraziti pe care necunoscutul L-am visat pe necunoscut apropiindu-se d
nu-i dorea. I-am multumit pentru acea seară de mine, ridicîndu-miuşor bărbia şi spunîndu-mi, ţin
neuitat şi ne-am urcat în camerele noastre. Cred tuindu-mă În ochi: •
că nu numai eu am aţipit abia în zori. - Rămîneti cu bine. Imi pare nespus de rău: fio
Ond am coborit în sala de mese, mult înaintea rul nu poate, deocamdată, urca în voi... Mai avet
celorlalţi, l-am zărit într-un colt, cu fruntea lui de suferit!... Zicînd acestea, se depărtă, dar p
înaltă sprijinităÎn palma mîiniidrepte, gînditor. Pe măsură ce se depărta devenea tot. mai lumino
masă erau o sumedenie de foi mîzgălite În fel şi pînă ce se contopi cu lumina stelelor.
chip, cu schiţe şi caJcule. Am crezut atunci că În- M-au găsit dimineata tîrziu, aproape leşina
teleg ce era necunoscutul: un talentat electronist ghemuit şi ud pînă la piele, toropit de un somn de
care-şi experimenta un nou şi reuşit sistem de re- ( plumb şi vise zbuciumate. Nimeni nu m-a Întreba
dare sonoră. Mă simţeam bine, odihnit şi cu toate nimic, nici chiar prietena mea: probabil mă cre
acestea parcă-mi lipsea ceva, eram nemuIttmit de deau nebun. Nu le-am spus nimic.
ceva, dar nu ştiam de ce. Simţindu-miprivirea, mă Am revenit de atunci În fiecare an În poiana lu
fixă cu ochii săi de un albastru adirx: şi rosti: Pătru şi de fiecare dată mă ghemuiam noaptea
- Peretii sînt de vină, prea Încărcati de rezo- sub stele, in locul în care m-au găsit prieteni
nanţe vechi şi irnpure. Aici nu se poate!... aproape mort. De fiecare dată mă simteam imo
: După cîteva momente de linişte pricepu că de rat de măreţia naturii şi tînjeam după muzica di
I fapt n-am înţeles mare lucru şi se multimi să ri- vină, evocam corul pădurii şi răspunsul stelelo
I dice din umeri şi să-mi mai spună: dar, cînd credeam că sînt pe PUTICtui de a reuşi
- Dacă vreţi, veniţi diseară în pdana lui Pătru, totul revenea în noapte şi mă simteam stingher, ri
la cîţiva kilometri mai la deal, acolo unde pădurea Clico!...Deseori izbucneam în plîns, de neputinţă
se hotărăşte să nu mai urce spre cer. Va fi Regăsindu·mă dimineata zbrobit şi încercănat, fără
frumos, cald şi senin... Mai îrcerc o dată. răspuns...
Ond m-am întors în sala de mese pentru micul Nu mi-am pierdut însă trcrederea: eram tot ma
dejun, necunoscutul şi aparatele sale dispăruseră. hotărît să desluşesc misterul fioruluişi, acasă, sau
Cabanierul mi-a spus că a plecat fără nici o expli- în toate bibliotecileşi 6brăriile,nu mai ieşeam din
caţie, încărcat ca un catir cu calabalkul său atit cărţi. Incă n-am găsit ceva concludent, dar simt că
de nepotrivit pentru munte. mă aflu pe drumul cel bun: simt de fapt că in cu
Ziua s-a scurs greu, cerul plumburiu abia rezis- . rind voi şti ce Înseamnă muzica stelelor. La vară
tind să nu se deşerte într-un potop şi mai trist - voi urca din nou pe munte şi poete-I voi Întîmpin
Încă. De curiozitate am urmărit buletinul meteo şi pe necunoscut cum se cuvine!...
se anuntau ploi abundente, mai ales la munte.
Le-am comunicat totuşi şi celorlalţi invitaţia necu-
noscutului. Au rîs cu poftă făcînd glume pe seama
lui şi a credulităţii mele.- PLĂCERE
M-am hotărît cu greu să plec: prietena mea În-
sista să nu mă fac de rîs, iar ploaia se putea pomi ~
dintr-un moment în altul... Am ţîşnit totuşi ca mî- r ăşea ţanţoş pe trotuarul curat ca lacrima şi
scuipa lung şi cu nespusă plăcere cojile se.
nat de o forţă -ocultă, am lnhătat mantaua de rninţelor de floarea-soarelui, proaspăt prăjite şi
ploaie şi lanterna cufundîndu-mă În întuneric, pe- date cu sare. Nu-i era teamă de riici o amendă, fi-
trecut de glumele răutăcioase ale prietenilor. Paşii indcă În urma lui tropăia SIrguinciosRobotti Care
parcă-mi erau conduşi, iar pe măsură ce urcam pe Adună Cojile Scuipate, ultimul răcnet al nndei.
poteca strîmtă, uneori pe buze de prăpăstii, ceva Costase o avere, dar merita!
ALMANAH ~~
96 ANTICIPAri A ~
CENACLUL
HE~ION
e la bun Început trebuie să fac o preci- rea ora 18,00) la Casa Universitarilor din oraşul de
zare: paginile ce urmează sint concepute pe malurile Begăi. Cred că principala caracteristică a
cu aportul cenaclului timişorean "Helion" activitatu cenaclului "Helion" rezidă În seriozitatea cu
care a contribuit la cea mai dificilă şi care abordează atît problemele de creaţie şi critică li-
importantă parte a almanahului - "Galaxia SF'. De terara cît şi cele orqanizatorice. Colectivul de condu-
ce "Galaxia SF" este capitolul cel mai important şi cere (Cornel Secu - preşedinte, Tudor Beşuan, 10-
mai delicat al almanahului? In primul rind pentru că, nica Lucian - vicepreşedinţi, Lucian Vasile Szabo -
prin semnalările de critică şi istorie literară are o in- secretar) a reuşit sa cmarmzeze activitatea cenaclulUI
fluenţă esenţială in promovarea unei literaturi şi a reatizind multiple manifestări de prestigiu pe plan
unui gust literar de bună calitate. Devine limpede naţional şi chiar internaţional. Zilele "Hei ion" (desfă-
I că, atita vreme cit Almanahul .Anticipaţia'' este sin- şurate anual, la finete lunii mai), În cadrul cărora se
gura publicaţie specializată in acest gen literar, ru- organizează concursul de presă scurtă şi de tradu-
brica "Galaxia SF" este unica rubrică complexă de ceri din limba română in principalele limbi de circu-
critică literară de profil, avind in consecinţă o res- laţie internaţională, Consfătuirea cenaclurilor de lite-
ponsabilitate şi o misiune deosebit de importante. in ratură şi artă de anticipaţie tehnico-ştiinţifică ediţia-
al doilea rind, pentru că se incadrează intr-o fază de 1980 (organizată În colaborare cu cenaclul "H.G.
pionierat in acest domeniu, deschizind, deci, o nouă Wells"), fanzinul "Helion" (1980, 1981, 1982, 1983,
etapă - aceea a insuşirii in masă a criteriilor este- ,1987 şi 1988), precum şi "Biblioteca Nava" (1984.
tice de receptare a creaţiei literare din domeniul SF. 1986, 1987) sînt cîteva realizări remarcabile ale aces-
S-au tipărit, desigur, şi pină acum, articole in diferite tui cenaclu care, chiar dacă este relativ tinăr, este te-
publicaţii de profil, s-au editat chiar şi cărţi de critică ribil de matur.
in acest sens, insă nu a existat niciodată la noi o ru- Succesele nu s-au lăsat nici ele aşteptare. Palma-
brică permanentă - chiar dacă e cu o periodicilate resul cenaclului "Helion" numără premiul III (1981)
anuală - in nici o altă publicaţie de mare tiraj. in al premiul II (1982), premiul I (1983/1987) şi Premiul in-
treilea rind,avem de-a face cu un domeniu relativ tî- ternaţional al Eurocon (1984) Brighton, Anglia) pen-
năr - mă reter la cel al criticii, şi istoriei literare SF tru fanzinul "Helion" şi premiul I (1986) pentru "Biblic>
- care nu şi-a limpezit pe deplin conceptele şi de- teca Nova") precum şi premii individuale pentru Lu-
monstraţiile,fiind deci extrem de dificil şi riscant să cian Ionică (care deţine pe lîngă Premiul Uniunii Ti-
alegi şi să promovezi, din noianul de opinii, cea pe neretului Comunist, de literatură de anticipaţie tehni-
care istoria o va valida, Spuneam că, În acelaşi timp, ce-ştiinţifică in anul 1983, pentru volumul de poves-
problema realizării rubricii "Galaxia SF" este o pro- tiri ,,Ziua confuză" apărută la Editura ,,Albatros", pre-
blemă delicată şi am sa mă explic de ce, in mod pa- miul Uniunii Scriitorilor şi alte premii la concursurile
I radoxal, deşi genul este extrem de gustat de public,

critica literară nu este dispusă să se aplece asupra
lui. Explicaţii ar fi destule. In mulţimea imensă de
anuale de literatură de anticipaţie tehnico-ştiinţifică),
Augustin-Corneliu Giagim, Silviu Genescu, Marcel
Luca, Constantin Cozmiuc, George Terziu şi Cornel
producţii -tlterare SF publicate pe plan mondial, din
nefericire,lucrările realmente valoroase sînt destul ST~ceea ce priveşte materialele de teorie şi critica
de puţine, Iar această colosală muncă de selecţie a literară grupate in cadrul rubricii "Galaxia SF' consi-
depăşit puterea multor critici literari care, abando- der că ar fi redundant să le mai prezint, atîta vreme
nînd-o, s-au justificat etichetînq literatura SF drept clt ele insele se prezintă mult mai bine. Aş vrea să
sub literatură, paraliteratură etc. In altă ordine de idei. remarc echilibrul dintre elementele de analiză teore-
literatura SF are o predilectă dispoziţie spre Înnoirile tică reprezentate de articolele ..intre sublim şi fantas-
I de limbaj, spre inovaţie, spre experiment. Or, este

extrem de dificil şi obositor să discerni elementele
de valoare, mai ales că acestea, pentru moment, nu
tic" de C. Robu şi "Din nou despre utopie" de S. An-
tahi şi cele de critică aplicativă - reprezentate de ,,0
utopie a ambiguităţii morale" de I Hobana ŞI "Tan-
I au nici un termen de comparaţie. Pentru aceste mo- goul de demult" de Mircea Oprita. Conforf!1 traditier.
tive, şi pentru multe altele in plus, cel ce doreşte să srnt prezentate IUCI,IIII,' de .ut ••.. 0 IIleratura prerruate
alcătuiască o rubrică de critică şi istorie literară in la concursul orqaruzat in anul 1987 ("Cuminţenia ŞI
acest domeniu este pus În ipostaza delicată de a somnul naraţiunii" de Radu G. Teposu şi "Expoziţii
duce o imensă muncă de lămurire, uneori din start de artă plastică SF" de Gabriet Bratu, membrii ai ju-
fără nici un succes, pentru a reuni in spaţiul destinat
acestei nobile acţiuni personalităţi de valoare. Am
plecat de la premisa că autorii unei extrem de reusite
toriale cele mai recente in acest domeniu.
ţiune specială aş acorda-o - chiar dacă nu sint in
°
riului) precum şi o trecere in revistă a apariţiilor edi-
men-
publicaţii de profil, am numit "Buletinul de teorie, Indiferent insă de aprecierile formulate (mai mult
critică şi istorie a literaturii SF «Biblioteca Nova-" sau mai puţin subiectiv) intreaga rubrică - repet, al-
prezintă cele mai serioase garanţii pentru o misiune cătuită cu aportul hotărîtor al cenaclului ••Hei ion" -
atit de dificilă. se constituie ca o contribuţie valoroasă, la un nivel
Şi acum, cîteva cuvinte despre cenaclul "Hei ion". realmente academic pentru limpezirea problemelor
Infiintat la 18 martie 1980 (observaţi precizia infor- de principiu ale literaturii de anticipaţie tehnico-ştiin-
maţiilor Duse la dispoziţia noastră de conducerea ce- ţifice.
nactului) la Casa Tineretului din Timişoara, cenaclul
.Helion'' Işi desfăşoară activitatea (săptămînal, vine- 1. ALBESCU
&
~~ ALMANAH
ANTICIPATIA
97
·.
mai această prudentă păşire a

CUMINŢENIA teraturii SE pe tărîmul tolera
şi imprevizibilal epicii, în sen
că toate eforturile autorilor
îndreaptă mai mult înspre inv
ŞI SOMNUL ţia pozitivă, spre fabulaţia ştii
fică, lucru firesc, întrucît aces
e actul de identitate al genu
NARAŢIUNII împingînd Însă prea mult în p

nul al doilea preocuparea pent
ingeniozitatea structurilor li
rare, pentru emanciparea art
tică. Altfel, majoritatea lucrări
prezentate în cadrul concursu
RADU G. ŢEPOSU au arătat că autorii lor ştiu
scrie, că au un simţ foarte ap
u
ltima ediţie a concursului de anticipaţie continuă să -ŞI sat al artisticităţii stilului, că s
de literatură şi artă de conserve stereotipiile, structurile preocupaţi pentru expresivita
anticipaţie tehnice-ştiinţi- ei fundamentale? Acesta poate fi relatării, că ştiu să imagineze
fică n-a arătat mal mult un semn de consecvenţă, de tuaţii creditabile ştiinţificşi ve
decît o evidenţă presimţită, însă bonă seamă, de constantă, însă simile epic. Descrierea teh
nici n-a regresat faţă de ediţiile un comentator educat la şcoala ca-ştiinţifică e bine ţinută în fr
anterioare, Întrucît participanţii impudică a esteticii ludice vg lua pentru a feri prozele de imp
şi, deci, autorii de literatură şi aceste reticenţe drept îndărătni- sia fastidiosului, a prezumţiei
artă S.F. par a dovedi un elan al cie. Chiar dacă literatura de an- intifice.
inovaţiei mult superior altor do- ticipaţie trăieşte mai abitir decît . Obsesia comună tuturor ace
menii. Poate fi acesta un semn altele din nişte convenţii bine tor proze pare a fi una a situă
al creaţiei tinere în genere, cu stabilite, e probabi' că emanci- fiinţei în lume, a raporturilor
supravegheri controlate ale ge- parea ei totală şi eliberarea de lurriea, ideea existenţialistă
nului şi ale structurilor lui in- complexul rneza\ianţei, faţă cu origine, tratată pe larg de H
time, cu o conştiinţă teoretică beletristica, nu vor fi itnplinite degger, complicată la aceşti a
emancipată, răsfrintă benefic in decit o dată cu expurgarea ori- tori cu teme morale, ecolog
chiar felul de a scrie. Cu toate căror crispări, cu eliberarea de şi psihologice. lntegrarea.ornul
acestea, dacă raportăm creaţia prejudecăţi. Relativa îndărătnicie în cosmos e subtextul tutur
S.F. la celelalte forme de litera- a literaturii de anticipaţie vine, povestirilor şi nuvelelor,
tură, pe care critica le consideră cel puţin aşa pare, dinafara ei, spaima recluziunii, a Înstrăină
ca aparţinînd postmodernismu- tocmai dintr-un exces de orgq- e lamentoul lor. Din această p
lui, dacă privim, aşadar, aceste tiu, dintr-un instinct ele castă. Ii cină, multe proze au un su
producţii literare prin ocheanul repugnă eteronomia, amestecul strat liric, irizări poetice a
ludic şi tolerant-ironic al poeticii genurilor, fuziunea formelor. unor spaime evanescente, s
mai noi, nu vom afla mari şi Pare a agoniza, în subtile supli- intruziuni fanfastice, proiecţii a
spectaculoase înnoiri in litera- cii, tocmai din pricina purităţii unor spaţii euthanasice, b
tura de anticipaţie. Preeminenţa ei, precum invitaţii lui Helioga- nigne, ocrotitoare. Sub aspec
fabulaţiei pozitive, a inventivităţii baJus, sufocati cu crinii impe- de moderaţie a esteticii acest
tehnico-ştiintifice continuă să fie riali. Aceasta nu vrea să spună creaţii, se simte, indiscutabil,
copleşitoare în raport cu aceea că literatura de anticipatie foarte puternic angajament ex
retorică şi poetică. Conţinutul trăieşte fără excepţie din acest tenţial, un freamăt afectiv ca
continuă să trăiască, trufaş, su- exclusivism cam simptomatic, ci irigă naraţiunea precum un c
premaţia, ignorind senin marile doar că unele Încercări de a ieşi rent.
achiziţii estetice ale postmoder- din canon nu sînt urmate de ex- Totuşi, unele îocercări de
nismului. Naraţiunea e, cel mai perienţe asemănătoare. Cazul sparge linearitatea povestir
adesea, clasică. Perspectiva e lui Alexandru Ungureanu mi se clasicitatea ei monotonă au fo
omniscientă, totalizatoare, întru- pare cu totul sugestiv pentru ce limpezi în chiar lucrările p
cit autorul de literatură S.F. se înseamnă instinct adevărat de miate. .Povestirea lui Cristi
excită cu voluptăţile orgolioase prozator, chiar cantonat în rigo- Mihail Teodorescu, Dosar 7
ale unui mic demiurg; îi face plă- rile genului pe care le respectă procedează prin Încrucişare
cere să-şi exhibe forţa Iabulato- doar atît cit să păstreze colora- mai multor depoziţii (sub form
rie, capacitatea de a da camaţie tura; în rest, tînărul autor tu- amintirii, a reconstituirii, a d
unor lumi ipotetice. Lipsesc din crează cu procedee1e epicii ade- claraţiei), ceea ce Înseamnă
literatura (Jg anticipaţie, cel pu- oărate, fiind, în acest sens, un spor de autenticitate în ordi
ţin deocamdată, pactul aucto- rafinat satiric şi un admirabil ob- epică, după modelul profesat
rial, punerea În abis. Procedeele servator al realului gogolian, cu romanul-reportaj american
metaprozastice, sugestiile auto- irizări fantaste ale parabolei. Tema e specifică genului (înc
referentiale, În ,genere acele O primă. şi importantă obser- carea de a permanentiza mem
semne de emancipare sub _ra- vaţie pe care trebuie s-o facem, ria calculatorului, o moarte en
portul retoricii_şi al- poeticii lite- aşadar, ·în urma ultimului con- matică, anihilarea instinctului
rare. E rău, e bine că literatura curs de anticipatie priveşte toc- conservare), însă ancheta desf
ALMANAH ~
ANTICIPATIA ~
98
şurată prin cele mai dibace rno- milor În registrul haotic şi ÎncÎI-
dalităţi face povestirea antre- cit.
nantă, vie, deloc posomorîtă. Eliberate de inhibitii şi de ticu-
Un sondaj al fondului psihologic, riie pedante ale criticii didactice
în care pune multă vibratie şi o mi s-au părut eseurile $i comen-
mare percepţie a interiorită ţii tariile pe marginea fenomenului
amenintate cu dizolvarea, li! po- S.F., prezentate În concurs.
vestirea lui Marian Trută, Ince- Exegeţii literaturii de anticipatie
put de anotimp ploi os . Ia sînt, Întîi de toate, foarte buni
Ezary, scrisă admirabil, fluent, cunoscători ai fenomenului de la
cu. virtuţi clare de. prozator, cu noi şi de aiurea, preocupaţi să-I
o bună stăpînire a dialogului, a urmărească pe viu, în mişcarea
situaţiei emblematice, cu exce- de fiecare zi, dar şi nişte maturi
lente intuiţii ale rezoIvărilor fi- analişti, cu foarte serioase cu-
nale. Tot În această direcţie noştinţe de teorie literară, de es-
bate şi nuvela lui Viorel Pîrli- tetică, de sociologia culturii. E de izbîndă. in' acest eseu avem
gras-, Curcubeu pe cer, cu mai pot reprezenta, cu adevărat, şi alte semne de emancipare pe
apăsat subtext moral şi etic, conştiinţe teoretică a anticipaţiei care nu le-am descoperit În
Însă şi cu înclinatii irepresibile româneşti şi, dacă autorii de creatia propriu-zisă: autorefe-
pentru digresiune, şi schiţa lui proză vor avea răbdarea să-şi rinţa ironică, limbajul spumos,
Dragoş Vasilescu, La marginea aplece urechea la sugestiile con- expresiv, exerciţiul ludic, pastişa I
nopţii, o exteriorizare a fondu- fraţilor lor exegeţi, efectele vor ironică (vezi Dicţionarul de
lui abisal În proiectii fabuloase, fi, cu sigUranţă, demne de luat idei primite), Doru Pruteanu
inhibante, În care sentimentul În seamă. O sinteză ca aceea a arată că pactizarea cu genul
spaimei, al înstrăinării e admira- lui Ooru Pruţeanu, Avangarda S.F., departe de a Însemna În-
bil insinuat, fără ostentatie şi repetiţiei, departe de a fi o crîncenare şi obstinatie, poate •
fără impulsuri teziste. O recupe- analiză scortoasă şi gomoasă a ,lua foarte bine forma, elegantei
rare a fondului mitic şi ritualic În genului, e un spumos 'şi instruc- ironice şi detaşa te, care nu e
literatura S.F. aflăm în nuvela lui tiv eseu despre psihologia crea- mai puţin un mod al admiratiei.
Constantin Cozmiuc, Timpul torului şi receptorului de S.F., Au fost, de altfel, multe astfel de
est-e umbra noastră, cu bune persiflind ticurile şi suficienta, semne, la ultima ediţie a concur-
adaptări ale tonului umoristic la prejudecăţile şi închistarea, sului, care indică o schimbare
materia epică şi, mai ales, cu o Doru Pruteanu pune În prim de mentalitate. O modificare
percepţie verosimilă a grotescu- plan judecata de valoare, act care, pentru a fi Împlinită, mai
lui, în care putem ghici o stare critic fundamental, fără de care are Încă nevoie de un pas. Nu
de interferenţă, o fuziune a lu- evaluarea COlectă' ar fi fără sorti mai mult. Dar nici mai puţin.
tină?, numai că azi nu Rha sau i

Osiris, sau raiul şi iadul sînt te-
EXPOZITIE DE mele, ci galaxiile cu lumile lor,
imaginea vieţii ce va fi peste o
ARTA PL.ASTICA SF mie de ani, omul vede azi cu

mult înainte şi imaginatia e mult
mai bogată şi în continuă îmbo-
găţire - şi este normal să fie
aşa, dat fiind faptul că În munca
GABRIEL BRATU de toate zilele discutăm azi.
deja, ce vom face În anul 2000.
Creaţia plastică SF a fost ca
rei zile - vechea cetate a Nu este prima de acest fel pe. o explozie, n-a avut începuturi
banilor - Craiova a fost la care o văd, dar susţinerea corn- timide, ci s-a impus Încă de. la
sfîrşitul anului ce trecu ponistică şi cromatică a acestei apariţie, afirmînd Însă că n-a
capitla SF-ului româ- ediţii face ca lucrările expuse să fost băgată în seamă, nedîn-
nesc. aibă vigoare, să fie capabile să du-iose locul cuvenit, că oare-
Nu mă tac cronicarul eveni- te trimită În lumea fantasticului, cum a fost stopată - amintiţi-vă
mentului, las aceasta pe seama a irealului. de benzile desenate de Radu
celor care se ocupă cu astfel de "Creaţie plastică fantastică Ouldurescu, de regretatul Mihai
trebi, ci vreau să dau În cîteva există de cînd lumea, că ce alt- Rusu, de Puiu Manu şi mai tîr-
cuvinte imaginea bucuriei avute ceva sînt creaţiile Egiptului antic ziu de Sandu Florea - rămase
la surpriza oferită de această sau ale Voronejului şi Moldovi- undeva departe, editurile şi re-
manifestare: expoziţia de creaţie ţei, sau ce altceva este fresca vistele nemailuînd de ani de zile
plastică SF. michelangeliană din Capela Six- În seamă astfel de productii.
W
~~ALMANAH
ANTICIPATIA
99
N-am văzut n1~iÎn expozitiile pări cotidiene, alte calificări şi, ideii să deformezi, să irwoşi, să
- fie ele de amatori sau ale artiş- iată că, în timpul lor liber citesc aluneci în acest univers, depăr-
tilor profesionişti - creaţii SF, şi lucrează, lucrează fie cu tuş, tîndu-te, totuşi, de "realitatea
iar în expozitiile ocazionale - fie cu culori de apă sau uleiuri, suprarealistă"; dacă sînt înţeles,
speciale pot spune - fiind făcute fie· în lemn sau metal, lucrează adică de a nu desena oricum şi
numai cu ocazia consfătuirilor şi asta înseamnă ore şi zile şi orice că "aci merge"; ci de a
sau a altor manifestări SF - nu nopti de trudă (oare de ce nu se menţine o unitate, de a crea un
li ~ acordă importanta cuve- găseşte o editură, sau o revistă univers al tău care să convingă.
nită: sală adecvată, ţinută expo- măcar, să le valorifice căutarea În afară de aceasta, am obser-
ziţională, catalog, afiş, populari- şi truda şi să le dea satisfacţia vat, şi faptul este îmbucurător,
zarea cuvenită, vemisaj oficial împlinirii?). o atenţie deosebită dată desenu-
etc. La Craiova, expoziţia a fost Expoziţia de la Craiova a în- lui, construirii personajelor şi a
organizată Într-un hol al Casei trunit 28 de expozanţi, repre- tot ce este în jurul lor, a mişcă-
ştiinţei şi Tehnicii, părînd că a zentînd cenaclurile SF din toată rilor fireşti, a proportiei şi a am-
surprins -organizatorii.. N-au ţara (În afara oraşelor cu o mai biantei cromatica, Fără exâge-
existat panouri, lumina prove- mare arie de exprimare - Bucu- rări, fără stridente, din contră,
nită de la imensele geamuri ale reşti, Timişoara, Ploieşti, parcă, o linişte ireală care
clădirii împiedecau vizibilitatea Craiova, Bacău, iată că apa!' şi atrage, încîntă şi odihneşte se
lucrărilor aşezate În "contre Cernavodă, Slatina, Tirgoviste degajă din lucrările lor. Fuga de
jour"; lucrările au fost "agăţate" etc., cu o serioară participare), efecte ieftine, obţinute la întîm-
pur şi simplu, cum s-a putut, Cele peste 120 de lucrări de plare, pare că a fost preocupa-
prinse cu bandă de lipit, reze- pictură, grafică şi sculptură, rea de căpătii la mai toţi expo-
mate de zid, o parte din ele, executate în ulei, tuşuri, acua- zanţii,
care n-au mai avut loc, fiind aşe- relă, tempera şi creioane colo- Păcat - revin la cele spuse
zate pe podea. O parte a lucră- rate au cuprins şi lucrări de g~- mai înainte -, păcat că expozitia
rilor n-a avut tinuta expoziţie- fică de calculator, tehnici mixte, nu a avut tinuta artistică pe
nală (organizatorii ar trebui să colai sau combinaţii foto, Au care o merita. Vai, cît ar fi cîşti-
confecţioneze 2-3 dimensiuni de ~ obiectele executate din gat exponatele într-o sală de ex-
rame uşoare, cerîndu-le autori- rădăcini şi crengi, obiecte exe- pozitie, vai cît ar fi cîştigat dacă
lor să respecte dimensiunile de cutate din aluminiu, aramă, piele toate 'lucrările ar fi fost lnră-
Încadrare). şi alte materiale. O expoziţie mate, etichetate uniform, selec-
Mărturisesc că, dînd la o complexă, o expozitie completă, ţionate înainte. Ar fi fost o ex-
parte aceste neajunsuri, care pot spune. De la grafica de şe- poziţie ce putea fi deschisă în
sînt sigur că pe viitor vor fi înlă- valet la ilustratia de carte, de la orice sală "cu pretenţii": din Bu-
turate, pentru binele acestei ma- banda desenată (povestiri întregi cureşti, de exemplu, ar fi fost o
nifestări, creatiile îndrăgostiţilor cu zeci de desene - Viorel PMi- expoziţie (şi pe viitor aşa tre-
de domeniul SF fiind ajunse la gras) la afiş, de la realizarea cla- buie să fie), care putea fi itine-
maturirate, dînd dovadă de pro- sică a unei lucrări de pictură la rată în marile oraşe ale ţării, ar
fundă gîndire, căutare şi cunoaş- o tehnică specială (Cornel Ioni- fi fost binevenită, sînt sigur, tre-
tere, de - stăpînire a unor ele- celi), de la grafica (hai să-i spu- zind interesul publicului iubitor
mente ce depăşesc oarecum nem bibilită) meticulos execu- de frumos şi, de ce nu, invitînd,
gîndirea unei compozitii de tată cu acuratetă şi fineţuri sem- făcînd favorabil propagandă
toată ziua. Aici decorul este al- nată de Traian Abruda la grafica creaţiei SF.
tul, aici .personajul are alt cos' de calculator a lui Marius Ungu- Putem afirma că avem o
tum, ba chiar este şi un alt per- reanu, de la colajele lui Aurel şcoală de creatie SF, că există
sonaj (altă galaxie, altă lume), Cărăşel şi G. Repanovici la creatori care oricînd pot intra în
vehiculele nu mai sînt cele de combinaţiile foto ale lui Bogdan grupul .creatorilor SF de peste
toată ziua, iar întîmplările sînt Octavian Hrib, Iată' dar cîtă di- hotare, cu mult talent, cu pu-
altele cu alte elemente. Şi toate versificare, cîte moduri de expri- tere de muncă, cu imaginatie
.astea cer ţinută artistică, trebuie mare - şi-mi pare rău că spaţiul bogată şi, mai ales, cu dragoste
să mtereseze, să fascineze. să nu-mi permite să pot prezenta faţă de acest gen de reprezen-
pătrundă, să te convingă. Şi iată fiecare expozant în parte, meri- tare. Trebuie însă ca efortul şi
că reuşesc. Lucrările de azi nu tînd-o cu prisosinţă, aceştia fiind strădania să dea satisfacţie şi
mai sînt nişte începuturi, nişte pe bună dreptate reprezentanţii bucurie, să fie materializate în-
căutări, calitatea lor recoman- şcolii româneşti de plastică SF. tre copertile unei cărţi în
dîndu-le pentru o expozitie "de Am observat grija expozanţi- rafturile bibliotecilor sau în pagi-
nivel": Meritul este cu atît mai lor de a evita ridicolul, de a nile colecţiilor de reviste, or
mare cu cît ştiu 'că majoritatea evita grotescul, la creaţia SF fi- pentru aceasta pînă acum nu
celor ce expun au alte preocu- ind tentat- în scopul sustinerii s-a făcut nimic.
k
ALMANAH
ANTICIPAŢIA
(4ii
~
100
ÎNTRE FANTASTIC
ŞI SUBLIM
CORNEL ROBU
ONCEP1UL DE FAN- bra "fisură În real'" a lui Caillois: ştiinţificţiune"; Însuşi "blindaju
C TASllC NU ESTE PRO-

PRIU ŞI OPERANT IN
SCIENCE FICTION.
Afirmatia, îmi dau seama, nu
este de natură a întruni.adeaiuni
"Fantasticul vădeşte o amenin-
tare [un scandal], o ruptură, o
irumpere insolită, aproape insp-
portabilă, În lumea reală. [...] In
fantastic, supranaturalul apare
ştiinţific" al ipotezei SF şi strin-
genta logică a extrapolării ei,
aşadar rigoarea ştiintifică şi lo-
gică, constituie un moyens ce
ne conduce implacabil spre un
unanime, dimpotrivă. In ciuda' ca o ruptură a coerenţei univer- punct-cheie În care esenta
evidenţelor, conceptul de fantas- sale [ca o spărtură În coerenta non-fantastică a SF-u1ui devine
tic continuă să fie considerat de universului]. Miracolul devine evidentă. Căci impresia de vero-
cei mai multi o "cheie"·teoretică aici o agresiune interzisă, ame- similitate, de consistenţă con-
prioritară În science fiction. Şi ninţătoare, care sfarmă [sparge] cretă a "lumiJ"'imaginare create;
aceasta nu numai În zona est-e- stabilitatea unei lumi ale cărei este necesară În seience fiction
uropeană, unde, În diverse ver- legi erau considerate pînă atunci nu doar ca fond de contrast pe
siuri 'lingvistice, denumirea ru- riguroase şi imuabila.J care .fisura În real"; definitorie
sească naucinofantastika este, Dar .fisura" sau "ruptura În În fantasticul propriu-zis, să de-
încă, mai Înrădăcinată, oficial cel real'" este o condiţie pe care nu vină cît mai frapantă: am văzut
putin, decît aceea de science o regăsim în mod necesar în doar că această "fisură În real"
fiction.' Paradoxal, chiar şi În science fiction - acesta e un nu este În seience fiction o
Occident a ajuns, am impresia, fapt de observaţie curentă, em- conditie necesară, nu poate
o axiomă de uz curent afirmaţia pirică. O carte sau un film SF, servi aşadar drept criteriu. Aici
că Între -seienee fiction şi proza ca orice carte sau film, propune premisa este alta şi criteriul este
propriu-zis fantastică ar exista o percepţiei, receptării - lectură altul.
congeneritate categorială. O "În- ori vizionare - o .Jume'tproprie, Premisa necesară în seience
rudire'" mai strînsă decît cea un univers propriu, un univers fiction este o specifică "sufe-
care decurge firesc din conditia care este, bineînţeles, ficţional, rinţă"'sau "~urere"'(pain) gene:
lor comună de "fiction", din imaginar (aşa cum şi .Jumea" rată de mănme sau de forţă ŞI
apartenenta lor comună la lite- unui roman realist este inexcep- care, la rîndul ei, generează su-
ratură În general. Ba, mai mult, tabu imaginară: vero-simil în- blimul: făcute perceptibila pen-
ar exista chiar o ,succesiune şi o seamnă "asemenea adevăru- tru intuitie, pentru perceperea
filiatie istorică: "In felul acesta, lui"; nu propriu-zis "adevărat"; prin simturi, şi simtita astfel ca
cred eu, fantasticul a Înlocuit fe- chiar şi cazul romanului non-tic- fiind copleşitoare, covîrşitoare
eria, iar ştiinţiâco-fantasticul (la tiv, al teatrului documentar sau pentru finitudinea fiintei umane
sciencefiction, în original) Înlo- al filmului cine-verite confirrnă, În atingere cu infinitul, mărimea
cuieşte trcetul cu încetul fantas-c. contrar aparentelor, acest statut şi/sau forţa devin. sursă a unei
ticul din secolul trecut'" - spune de ficţionalitate, dar explicaţia plăceri estetice specifice, "o plă-
Roger Caillois într-un text cele- ne-ar îndepărta prea mult, cere posibilă doar prin interme-
bru, mereu citat şi invocat, şi nu acum, de la obiect). Acum, să diul unei neplăceri";" acea
mai putin atunci cînd vine vorba ne limităm a ne interoga sumar, "pleasure in pain" ("plăcere
despre literatura S.F. decît fiecare, experienta de lectură provenită din suferinţă") pe
atunci ctnd e vorba de literatura (sau "de vizionare") SF, pentru care, În afara tragicului, numai
fantastică propriu-zisă? Cu ce a vedea dacă .Jumea" sau "uni- sublimul o mai poate da.>
anume îl înlocuieşte Însă, sub versul" unei cărţi SF aCI) unui Aceasta este şi plăcerea estetică
raport categorial, estetic, nu mai film SF, nu poate exista foarte majoră pe care o putem găsi În
este la fel de clar şi de stringent bine, În planul propriei sale sta- seience fiction, cel putin în
demonstrat ca În cazul tranzitiei bilităţi fictionale, În planul pro- ceea ce acesta are suprem.
de la miraculosul feeric al bas- priei sale coerenţe (care poate fi In science fiction, ca peste
melor la fantasticul propriu-zis. mimetică sau non-mimetică), tot În sublim, efectul specific şi
Prin simpla ei enunţare, cea fără să fie ,;Spart" ~ .fisurat"; definitoriu, ,,sublimarea'" estetică
mai des vehiculată definitie a "sfărîmat'" de "intruziunea"' sau se produce numai dacă şi numai
fantasticului la ora actuală îşi vă- de "agresiunea'" unei alte ordini, atunci cînd ratiunea umană ia
deşte inadecvarea la science a unei alte "lumi"; supranaturaJe act de propria sa libertate şi de
fidion, lipsa de acoperire În ori ba, a unui alt sistem de refe- propria sa superioritate calita-
acest "gen'" distinct al literaturii: ril\tă? tivă În faţa naturii, 'reale sau
este vorba, bineînteles, de cele- In schimb, Însăşi ,.ştiinta din imaginare. care-o covlrşeste
~ALMANAH ,
~ ANTICIPAŢIA
10
---,:
cantitativ. Covîrşit de imensita- kantiană între sublimul "mate- ceptată nici premisa că "ştiintifi-
tea universului fizic, omul se matic"; al mărimii, şi sublimul ce-fantasticul înlocuieşte îrx:etul
FI vede constrins Să recurgă la o
ripostă ne-fizică, la ideea libertă-
"dinamic"; al forţei'? (Schiller va cu îrx:etul fantasticul din secolul
trecut"; aşa cum, la vremea lui;-
prefera să le numească "subli-
ţii raţiunii sale - facultate supra- mul teoretic" şi, respectiv, "su- "fantasticul a Înlocuit feeria"
sensibilă, ireductibilă la natură şi blimul practic"!') prin două cele- (Roger CaiUois, v. supra). Admi-
mai presus de aceasta: căci - bre piese ale "genului scurt" SF, tind această premisă, admitem,
tel spune Kant - ,,pentru a putea semnate amîndouă de acelaşi implicit, o jurisdicţie estetică ina-
măcar gindi fără contradicţie autor - Cele nouă miliarde de decvată şi defavorizantă pentru
infinitul dat este necesar ca nume ale lui Dumnezeu12 şi science fietion, subordonîndu-I
sufletul uman să conţină o Steauall de Arthur C. Clarke fie fantasticului, fie miraculosului
facultate care să fie ea însăşl -, să ne Întoarcem, pentru mo- feeric.
suprasensibilă" _6 Or, ceea ce ment, la plăcerea estetică oferită Acest din urmă concept (mi-
ne constrînge să gindim infini- de fantastic, pentu il examina raculosul feeric), pe lîngă faptul
tul, în science fiction, este toc- suportul psihologic primar al că este impropriu, operează
~i ştiinţa. acestei plăceri - frica - prin ra- asupra SF-ului o reductie infir-
In science fiction, ştiinţa portare la suportul psihologic mizantă, o amputare care-I pla-
constringe la sublim. primar al plăcerii estetice oferite fonează la nivelul literaturii
. Acest fior ontologic al fiintei de sublim - suferinţa, durerea aşa-numite "pentru copii şi tine-
finite în atingere cu infinitul, (acel pain care, În englezeşte, ret"; la nivelul "literaturii de
această "plăcere izvorîtă din su- acoperă semantic "durerea!<'ori aventuri", lăsîndu-l expus acuza-
ferinţă" (pleasure in pain), "suferinţa"'În sens atît fizic, cor- ţiilor, mai mult sau mai puţin
specifică sublimului, se declan- poral, cît şi psihic, mental, "mo- inocente, de "infantilism"; de
şează atunci cînd - spune Kant- ral"). După cum spune, În ace- "puerilitate"; de "simplism", de
~ "neputinţa proprie trezeşte Iaşi ilustru text, Roger CaiUois, retardare şi de subdezvoltare in-
conştiinta unei facultăţi nelimi- fantasticul este "un joc cu telectuală şi estetică (opinii ca
tate a subiectului?": dar - frica"; aici "frica este o plăcere, acelea exprimate, cu decenii În
adaugă Schiller - "trebuie să fie un joc plăcut"!". Frica, În sine, urmă, de un Michll-::Butor17 ori
ceva serios, măcar în percepţia este Însă improprie În sublim: de un R.-M. Alberes'8 - sau,
prin simţuri (wenigstens in deşi prezentă şi aici, ca o pre- mai recent, la noi, de un
der Empfindung), pentru ca misă pre-estetică necesară, frica Nicolae Manolescu'" - Îşi mai
raţiunea să recurgă la ideea li- nu este şi suficientă, În acest găsesc încă şi azi, din păcate,
bertăţii ei"8. Or, tocmai acest caz; aceasta pentru că frica, re- destui adepţi).
suport ori alibi "serios'" îl furni- dusă la trăirea strict psihologică, La rîndul lui, conceptul fan-
zează emoţiei estetice "ştiinţa blochează trăirea estetică a su- tasticului propriu-zis implică exi-
din ştiintificţiune", acel "efort blimului: "Cel care se teme nu gente estetice foarte severe, sin-
către verosimilitate în aplica- poate judeca sublimul naturii, tetizate de Roger Caillois în for- 1
rea principiilor ştiinţifice" despre aşa cum cel care este îrx:linat • mula acelui "insolit clandestin.
care vorbea, programatic, Edgar spre dominatie şi dorintă nu fantastic insidios sau insinuant"2o.
AlIan Poe.9 - . poate judeca frumosul" (Irnma- Unor astfel de' exigente, de
Aceasta, cît priveşte "ştiinţa nuel Kant)." .Libertatea inte-
rioară este neapărat necesară
cele mai multe ori SF-ul nu le i
din ştiintifictiune": In privinţa poate face fată, şi nici nu e
"fictiunii din ştiinţificţiune"; să pentru a descoperi Înfricoşătorul drept să i se pretindă, nu e re- '
observăm doar faptul că însuşi ca sublim şi a-i savura plăcerea; zonabil să se ambiţioneze a le
resortul extrapolării, deflnito- căci el nu poate fi sublim decît, face fata, Întrucît aceste exi-
riu in science fiction, conduce făcîndu-ne să simţim indepen- gente nu sînt ale sale, nu-i sînt
în mod necesar la escalade şi denţa şi libertatea noastră lăun- proprii şi nici legitime.
acumulări copleşitoare în raport trică. Dar frica autentică şi se- Aici, În această confuzie de
cu finitudinea şi fragilitatea fiin- noasă suspendă orice libertate identitate, rezidă, cred eu, una
tei umane. Prin extrapolare, sufletească" (Friedrich Schillerj'" dintre rădăcinile cele mai greu
SF-uI realizează În mod specific frica este, în schimb, la ea de extirpat ale obstinatei rezis-
"masa critică" necesară declari- acasă în fantasticul propriu-zis. tente "este te" la science. fie-
şării "reacţiei În lanţ" a combus- Dacă, aşa cum s-a spus, tan- tion, ale desconsiderării şi mar-
tiei sublimului. Şi nu sînt aces- tasticul este o "esteti zare a fri- ginalizării literaturii SF în con-
tea singurele observatii care cii", atunci, fără Îndoială, subli- textul "literaturii generale", al
converg spre aceeaşi consta- o
mul - inclusiv SF-ul - este es- "marii literaturi": literatura fan-
tare: avem de-a face, în science tetizare a "suferintei", a "dure- tastică propriu-zisă are doar ac-
fiction, cu o literatură care, rii"; a acelui "pain" generat de ces la statutul de "mare litera-
prin Însăşi natura sa specifică şi mărime ori de forţă, de contac- tură", e fapt dovedit, cine I-ar
definitorie, duce la instalarea su- tul fiintei finite cu infinitul. Dacă contesta?, iar din moment ce,
blimului. SF-uI ne conduce de la fantasticul oferă o "pleasure in raportat la coordonatele şi exi-
sine spre o necesară confluenţă fear", sublimul oferă o "plea- gentele fantasticului, SF-w iese
categorială cu sublimul, fie că sure in pain". Dacă în fantastic de cele mai multe ori în deficit.
pornim de la versantul science, este la locul el, frica nu are ce care-al putea fi cauza, dacă nu
fie că pornim de la versantul fie- căuta în science fictior. ca pretinsele "limite", "insuficiente"
tion. peste tot în sublim. ori chiar "infirmităţi" estetice,
Ilustrînd, În treacăt, disocierea Mai departe, nu po-re {j ac- congenitale - chipurile - În
ALMANAH .~~
A'NTlCt?":rIA ~
02
science fiction? Ne-am obiş- meritele reale afectează încă li-
nuit, poate, de prea multă teratura SF, şi nu doar la nivelul
vreme, să luăm de bună denu- productiilor medii, curente, dar
mirea de literaură "ştiinţifico-fan- chiar şi la nivelul "vîrfurilor"
tactică"; general acceptată într-o sale, al reuşitelor şi performan-
vreme şi la noi, nepunînd nici o telor ieşite din comun, Două
clipă la îndoială concordanta exemple, doar, dintre multele
presupus deplină dintre lucruri oosibile: .
şi numele lor, dintre pragma şi Cele nouă miliarde de
onoma, dintre denumire şi ceea nume ale lui Dumnezeu, po-
ce ea denumeşte. "Pactul vestirea lui Arthur C. Clarke
lingvistic" instituit de la sine în- amintită mai sus, nu este cu ni-
tre vorbitorii aceleiaşi limbi îi mic inferioară literar faimoaselor
poate face pe aceştia să nu-şi povestiri similare ale lui Jorge
dea seama, pînă la un punct, de WIS Borges Biblioteca Babef21 scurtă": românească a ultimelor
relativitatea, de accidentalul, de şi Cartea de nisipll, care au decenii, şi nu doar în seience
arbitrariul chiar, care - aici ca în parte pretutindeni În lume de re- fiction? Rareori s-au spus atît
atitea alte privinte - decid con- cunoaşterea unanimă şi de sta- de multe şi de profunde lucruri
sensul general acceptat, con- tutul de capodopere, pe care-I şi în atit de putine şi de simple cu-
sens care, odată instaurat, ac- merită, de altfel, pe deplin. Sim- vinte, şi cu o atit de perfectă
tionează apoi cu forta inerţiei, a pla alăturare de titluri de mai tehnică narativă, rareori ideea
faptului împlinit, a establis- sus va părea însă multora cel s-a văzut atit de organic absor-
hment-ului. Atîta doar că - din putin extravagantă. (Pe aceştia bită în concretul substanţei
nefericire ori, poate, mai denu-i invit decît să (re)citească, în epice (cum ar fi, să zicem, ideea
grabă, din fericire - esenta paralel, cele trei pooestiri.) Dife- - naivă şi vulgară, nu-i aşa?,
intrinsecă a lucrului nu se gră- renta de valorizare Între Cele ,,aici, la portile Orientului" - că
beşte nicidecum să se schimbe nouă miliarde de nume ale ~ata nu merită să fie trăită ori-
doar pentru a se conforma de- lui Dumnezeu, pe de o parte, cum, că supravietuirea nu me-
numirii pe care noi i-o dăm, şi Biblioteca Babel şi Cartea rită să fie plătită cu orice pret şi
atunci cînd din capul locului nu de nisip, pe de altă parte, Îşi că există supravietuire mai rea
i-arn dat-o bine, chiar dacă află sursa şi explicaţie nicide- şi decît moartea). Afirmatii ce
această denumire se bucură la cum În valoarea intrinsecă a nu pretind a fi crezute pe cu-
un moment dat de un consens textelor, ci în apartenenta auto- vînt, afirmatii ce pot fi verificate
unanim acceptat. Astfel, În ca- rilor la "genun"'·diferite: în timp de oricine îşi poate găsi liber
zul nosfru, "cheia'" fantasticului, ce Borges e cunoscut şi recu- sfertul de oră necesar lecturii
cu care atitia continuă şi azi să noscut drept un "mare-maestru"· celor 12 pagini, cîte-i ajung lui
spere a putea deschide accesul al literaturii fantastice, Clarke Cristian Tudor Popescu pentru
conceptual spre tezaurul SF, se este şi el un "grandmaster"; dar a atinge ,,masa critică" a unei
Învîrte iremediabil În gol, ,,nu "numai" un "SF grandrnaster": escaladante plăceri intelectuale
prinde"; ori rămîne blocată în Mutatis mutandis, nu mai şi estetice, răsplătind cu priso-
"broască": Concluzia elemen- bine stau lucrurile nici la noi sinţă osteneala lecturii. Povesti-
tară, ce se impune logic de la (poate, dimpotrivă, mai rău). rea se numeşte Omohom şi fi-
sine: "cheia"· nu se potriveşte, Personal, am scris despre Pla- gurează la paginile 156-167 ale
trebuie să căutăm alta, pe mă- netarium, cartea de debut în volumului citat.
sură, respectiv un alt concept seience fiction a lui Cristian Conceptul de fantastic con-
estetic, din moment ce concep- Tudor Popescu, imediat după feră literaturii SF un statut lite-
tul de fantastic se dovedeşte apariţie, în septembrie 1987; de rar "vitreg"· şi ingrat, tocmai
inoperant, sau prea putin ope- atunci, recenzia aşteaptă să-şi ia pentru că e impropriu, pentru
rant, În science fiction. Şi to- locul prevăzut în cuprinsul nu- că e inadecvat tocmai În ceea
tuşi, din inertie mentală, din mărului special SF al revistei ce are această literatură mai
apatie, din cauza unei educatii Echinox, număr ce urma (şi bun, mai specific, mai definito-
estetice adecvate altor obiecte mai urmează încă şi. acum) să riu. Atîta timp cît va fi conside-
dar nu şi acestuia, ori cine ştie apară. Intre timp, Cr. T. Po- rat - fie şi cu cele mai bune in-
din ce alte cauze, această con- pescu şi-a adjudecat un premiu tentii - o simplă ,,sucursală a
cluzie pare a fi ultima pe care EUROCON (Montpellier, 29 fantasticul ui"23, atîta timp cît
am fi dispuşi s-o acceptăm şi oct.-1 nov, 1987);în ciuda aces- ,,revenirea la fantastic"> va fi
să-i dăm curs, preferînd să tui prestigios premiu internaţio- singura cale de. absolutiune ge-
acceptăm şi să suportăm vo- nal, cîti dintre criticii noştri ce neros oferită SF-ului, aşa cum
lens-nolens consecintele aces- dispun, săptămînal sau lunar, de odinioară inchiziţia oferea cle-
tei apatii: desconsiderarea şi un spatiu tipografic asigurat, au ment ereticilor, înainte de a-i
marginalizarea literaturii SF, ta- scris ceva despre această carte lichida, "saIvarea sufletului'"prin
xarea ei drept "paraiiteratură'" care afirmă un scriitor? Cine s-a revenirea În sînul bisericii cato-
ori "subliteratură"; ,,ghettoiza- sesizat, sesizîndu-şi şi cititorii, lice şi apostolice, - SF-ul nu va
rea": literară pe care cu toţii o că În paginile acestui volum a avea acces la statutul estetic
cunoaştem, dar, de fapt, impli- văzut lumina tiparului o poves- propriu şi major pe care-I me-
cit, o şi recunoaştem. Depune- tire ce poate sta alături de tot rită, la care este pe deplin În-
tarea valorică. valorizarea sub ce s-a scris mai bun în "proza dreptăţit prin operele şi capodo-
~M
~ALMANAH
ANTICIPAŢIA
103
perele pe care, etectiv nu ipote- SF-uI sînt predestinate unul al- continuă să mai reziste încă şi
tic, le poate invoca la activul tuia. Totuşi ele s-au ignorat reci- astăzi, în esenta lor.
său. Fantasticul nu poate da proc cu desăvîrşire pînă acum. Conceptul estetic al sublimu-
seamă de filonul central, vital şi Celebre propozitii estetice, lui stă - cred eu - pe primul loc
definitoriu, al ştiintificţiunii. vechi de aproape două secole, între acele concepte, teze şi ge·
(Ceea ce nu exclude, să fim îşi găsesc astăzi o acoperire de- neralizări estetice induse, de-a
bine intelesi, interferentele par- plină în science fiction, care a lungul secolelor, din alte mani-
ţiale de frontieră ori zonele de ajuns la această joncţiune igno- festări şi forme de artă, dar
condominiu.) rîndu-Ie cu desăvîrşire, urmîn- adecvate cu anticipaţie şi eluci-
Dar inadecvarea şi improprie- du-şi doar propria sa lege inte- dări teoretice a statului şi pro-
tatea statutului literar derivat rioară, propriul său eidos, problemelor actuale ale SF-ului,
din jurisdicţia fantasticului se re- priul său "cod genetic" de con- apărut şi dezvoltat ulterior
zolvă de la sine dacă vom ac- stituire şi de evoluţie. Inutil să anunţării acelor concepte şi
cepta, pur şi simplu, că litera- mai spunem că şi pentru este- principii. Eventuala suspiciune a
tura SF este prin definitie altce- tica filosofică, SF-uI pur şi sim- "confiscării" ilegitime sau a con-
va decît literatura fantatică, plu nu există, deşi, cum am vă- trabandei ilicite este neutralizată
dacă vom plasa SF-uI sub sem- zut, este ipostaza privilegiată şi contrabalansată din plin prin
nul şi sub jurisdicţia unui alt sub care i,se reîncarnează"· su- omagiul implicit adus astfel for-
concept estetic, in definitiv mai blimul în arta secolului XX. Un tei de gîndire din care aceste
vechi şi mai esential, mai totali- impediment care ~obturează ve- concepte estetice s-au născut şi
zator sub raport categorial, de- derea noastră analogică îl con- pentru care depune mărturie în-
cît fantasticul: sublimul. Pentru stituie poate şi diferenta de VÎr- săşi aplicabilitatea lor în cazuri
că SF-uI are, realmente, vocatia stă a celor două entităţii ana- neprevăzute şi imprevizibile, în
sublimului. Esenta eternă a su- loge, vechimea lor sensibil dife- împrejurări inedite pe care gîndi-
blimului se regăseşte pură şi rită. Cunoscut şi dezbătut încă torii respectivi n-aveau cum să
nealterată în science fiction, iar de vechii greci (chiar dacă le prevadă.
"orbirea"· noastră în fata acestei într -un sens întrucîtva diferit de Cine nu va recunoaşte, de
congenerităţi de esenţă, faptul cel modern),25 conceptul de su- exemplu, plăcerea surprizei de
că la această nouă şi genuină blim a însoţit inalienabil, cel pu- a-I descoperi, azi, pe Edmund
reîntîlnire cu sublimul noi nu-l tin din secolul XVllI încoace, is- Burke comentînd extrem de pă-
I recunoaştem din primul mo- toria esteticii europene. Subli- trunzător, extrem de "Ia
ment şi-I putem confunda cu alt- mul a făcut mereu pereche anti- obiect"; încă de la mijlocul seco-
ceva, cu alte esente, cu fantasti- nomică cu frumosul - conceptul lul XX? iată, să deschidem, de
cul cel mai adsea, - acest fapt fundamental al esteticii, în anti- exemplu, primul volum din The
este, ipso facto, Într-o viziune teză cu care a fost mereu defi- Science Fiction Hali of Fame,
dialectică, proba supremă, in- nit, pe care l-a secondat uneori, editat în 1970 de Robert Silver-
confundabilă, a autenticităţii cu care şi-a împărţit alteori ex berg şi reunind între copertele
esentei sale, a resurselor inepui- aequo rolul de protagonist. sale - după cum glăsuieşte sub-
zabile de organicitate şi genuin Aşadar, o carieră ilustră, ce titlul înscris pe pagina de titlu -
pe care această esenţă mai mult poate impune respect chiar Şi ,;Cele mai mari povestiri· de
decît estetică - spirituală - şi le ~Ior mai conservatoare capete. science fiction din toate timpu-
păstrează neatinse în acest se- In schimb, SF-uI este ceva mai rile. Selectate de membrii Uniu-
col al nostru, ca şi în cele multe "tînăr". lăsînd acum la o parte nii Scriitorilor de Science Fie-
care l-au precedat. extremele- neunindu-ne, aşa- tion din America": "Povestirile
Dar, în definitiv, n-a venit dar, nici cu cei ce cred a putea puse la vot au fost initial publi-
oare timpul să punem capăt descifra începuturile SF-ului în- cate între 1929 şi 1964" - aflăm
acestei "orbiri"? De ce n-am in- crusta te în scriere cuneiformă din Introducerea lui Robert Sil-
drăzni, în definitiv, să deschi- pe tăbliţele babiloniene de lut, verberg la amintitul volum - şi,
dem ochii, să vedem şi să spu- nici cu cei ce vor să ne înveţe a "în ordinea numărului de voturi
nem ce vedem: că fenomenul pe le citi abia pe hîrtie americană pe care le-au primit",26 prima
care-I cunoaştem sub denumirea de împachetat (pulps) - dintre aceste renurnite povestiri
de science fiction este, în ce apare, oricum, mai plauzibil şi nuvele a fost Căderea nopţii
are el suprem, o artă a sublimu a susţine că ceea ce se Înţe- a lui Isaac Asimov, publicată ini-
lui, iar nu o artă a frumosului, le~e azi, În mod propriu, prin tial în 1941.27 Prin ce ne mai
nici a fantasticului, nici exclusiv scsence fiction nu poate fi con- atinge sensibilitatea această
a mimesis-ului; că această des- ceput ca existînd inainte de re- story, încă şi astăzi, la atîţia ani
considerată şi marginalizată "pa- voluţiile industriale şi ştiinţifice de la prima ei publicare? Oare
raliteratură" este, de fapt, ipo- ale secolelor al XIX-lea şi al nu tocmai pentru că "măreţia
teza inedită şi particulară sub XX-lea. Estetica sistematică, pur trebuie să fie întunecată şi sum-
care sublimul se arată - ori se speculativă îşi depăşise, la cum- bră'?", pentru că "bezna pro-·
ascunde - în arta secolului XXI păna celor două socole, punctul duce mai multe idei sublime de-
Atît sublimul cît şi science său culminant şi o apucase deja cît lumina" şi "o trecere rapidă
fiction-u1 sînt expresii ale unei pe panta declinului epigonic, dar de la lumină la întuneric sau de
. sensibilităţi de tip "nordic" (îr reperele de bază ale conceptului la întuneric la lumină are un
sensul categorial al morfologie. modern al sublimului, stabilite efect Încă şi mai puternic""
culturii, dar şi ca fapt consumat încă în secolul al XVIII-lea, au (Burke)? '
istoriceşte ca atare}. Sublimul şi rezistat şi în secolul următor şi "Şi splendoarea constînd În
- - ---
ALMANAH
104
ANTICIPAŢIA C~
~
abundentă sau somptuos consti- asemenea accident fatal. citi oa-
tuie un izvor al sublimului" - meni din toate părţile lumii nu
scrie, la o altă pagină, acelaşi s-ar Înghesui să privească rui-
Burke, cu o nescontată dar per- nele, dintre care foarte mulţi ar
fect plauzibilă adresă, peste fi fost extrem de mulţumiţi să
timp, nu numai la Căderea cunoască doar din auzite gloria
nopţii de Isaac Asimov, dar şi Londrei!" (Burke}"
la Cele nouă miliarde de Incredibil, dar Edmund Burke
nume ale lui Dumnezeu de a prevăzut la mijlocul secolului
Arthur C. Clarke, povestire pe XVIII chiar şi aparitia a două
care o găsim inclusă în acelaşi dintre cele mai renumite reviste
Science Fiction Hali of Fame: SF americane din secolul XX:
,,0 cantitate imensă de lucruri Amazing Stories .şi Astonis-
care sînt splendide sau valo- hing Stories: "Intr-adevăr, teoretica, nicidecum de U11<'
roase este magnifică în sine. Ce- groaza constituie, fie În mod evi- critică. Aceasta pentru că -
rul înstelat, deşi se prezintă atît dent, fie În mod latent, principiul mai e nevoie s-o spun? - nimeni
de des privirii noastre, nu înce- conducător al sublimului. Mai nu poate dori să transforme un
tează niciodată să stîrnească multe limbi oferă mărturii puter- principiu teoretic într-un "pat al
ideea de măreţie. Aceasta nu se nice asupra afinităţii dintre lui Procust" critic, fie acest prin-
poate datora vreunui lucru im- aceste noţiuni. Adeseori ele fo- cipiu însuşi sublimul!
plicit În stelele înseşi, conside- losesc acelaşi cuvînt pentru a in' Dar, pentru a putea omologa
rate separat. Cu siguranţă că dica la întîmplare fie modalitătile şi impune unei recunoaşteri
singur numărul poate constitui uimirii ori admiraţiei, fie pe cele unanime statutul estetic propriu
cauza acestui fenomen." (Bur- ale spaimei sau groazei.[ .._] Iar şi major pe care-I merită, litera-
ke)l° cuvîntul francez etonnement, tura SF are nevoie acum de o
Şi nu ar putea fi pe deplin cuvintele englezeşti şi amaze- astfel de operaţiune de totali-
convingător pus în evidenţă su- ment, nu indică oare la fel de zare categorială, de integrare te-
blimul din romanul lui Frank limpede emoţiile înrudite care oretică, sub egida unei categorii
Herbert, Dune, pornind de la însoţesc spaima şi uimirea?": într-adevăr totalizatoare. Iar
premisa enunţată de Burke, în (Burke)J3 această categorie, factorul inte-
sensul că "Toate privaţiunile ge- Din păcate însă, Burke a ratat grator al acestei totalizări, nu
nerale sînt măreţe, pentru că tocmai întîlnirea trans-temporală poate fi decît sublimul. Aceasta
toate sînt teribile"J!? cea mal importantă, aceea cu pentru că ştiinţitictiunea este o
Dar multe alte "c1asice" opere Astounding Stories! ipostază contemporană a subli-
şi capodopere SF au fost co- Lăsînd însă gluma la o parte mului, poate cea mai privilegiată
mentate de Burke, cu o antici- şi revenind la fondul problemei, şi mai caracteristică pentru se-
paţie de unul sau două secole, să recunoaştem că, privit prin colul nostru. Iar "orbirea", igno-
surprinzător de adecvat şi pă- prisma copceptului estetic al su- rarea reciprocă de pînă acum
trunză tor, precum acest posibil blimului, Intregul domeniu SF, este ea însăşi o garanţie de au-
şi sensibil comentariu la Răz-. dar mai ales zona sa centrală, tenticitate, o garanţie de solidi-
boiul Lumilor de H.G. Wells: vitală, se reaşează şi se ordo- tate a acestui punct de jonc-
"Nu există nici un spectacol pe nează surprinzător de coerent, ţiune, în care cei doi "aliatr' au
care să-I urmărim cu mai mare Într-o imagine de ansamblu ajuns· nu deliberat, nu progra-
interes decît cel al unei calami- adecvată pînă la evidenţă, peri- matic, nu urrnărindu-şi reciproc
tăţi neobişnuite şi cumplite; aşa feriile rămase neacoperite fiind mişcările pentru a şi le sincro-
că - indiferent dacă nenorocirea minime şi nedefinitorii. Nu cred, niza, ci croindu-şi drum "or-
se află dinaintea ochilor noştri bineinţeles, că literatura SF ar beşte", cu forţa necesită ţii (inte-
sau ochii noştri se întorc spre avea cumva nevoie de un "brici rioare), urmindu-şi fiecare doar
ea În decursul istoriei - ea întot- al lui Occam". Pv:.ea "ambigui- propriile-i impulsuri şi propria-i
deauna ne oferă încîntare. Nu e tate" sau ."plurisemnificanţă"; . lege lăuntrică, imposibil de con-
vorba de o încîntare nealterată, definitorie şi inalienabilă În litera- trafăcut.
ci de· una împletită cu o senzaţie tură, "toceşte" inevitabil "tăişul" Şi nu pot pune punct acestor
destul de neplăcută. [...] Ne în- unui astfel de "brici", atenuînd rînduri înainte de a fi făcut şi
CÎntă priveliştea unor lucruri pe şi temperînd În mod specific acel ultim pas ce desparte subli-
care nu numai că n-arn fi în acel principiu al economicităţii mul de ridicol. E dreptul meu.
stare să le facem, dar şi dorim conform căruia "Ceea cecpoate Asemenea copilului cu sînge
din tot sufletul să le vedem în- fi realizat pornind de la mai pu- regesc din basme, alungat de
dreptate. Eu cred că nici un om ţine presupozitii este inutil a fi servitori de pe scările palatului
-nu poate fi atît de ticălos încît realizat pornind de la mai propriului său părinte, SF-ul nu
să dorească să vadă această no- multe". Totuşi, este rezonabil să este conştient Încă de nobleţea
bilă capitală a noastră, mîndria observăm că "cheia" sublimului propriului său "sînge". Şi
Angliei şi a Europei, distrusă de introdusă În încuietoarea tezau- aceasta, În ciuda faptului că
o conflagraţie sau de un cutre- rului SF ne permite să explicăm această nobleţe de stîrpe poate
mur, chiar dacă el personal s-ar printr-un număr minim de pre- fi recunoscută după semne care
afla la cea mai mare distanţă de supoziţii un număr maxim de nu Înşeală şi care poate reduce la
această primejdie. Dar presupu- fapte (id este opere). liste tăcere orice eventuală contes-
nînd că s-a întîmplat deja un vorba deci de o functionalitate tare a legitimităţii, orice eventu-
..••
~ ~ ALMANAH
~ ANTICIPAŢIA
105
ală acuzaţie de uzurpare. ansamblu, Însă, traducerea reu- tică; textul propriu-zis nefiindu-mi
A venit timpul să vedem şeşte să păstreze efectul original al accesibil, nu cunosc poziţia autoru
textului. lui in problema enunţată in titlu
aceste semne, să le recunoaş- Am intilnit acest titlu in bibliografia
tem şi să le vestim. Le roi est 13. Arthur C. Clarke, The Star (1955). lucrarii lui Jacques van Herp, P
mort! Vive le roi! Premiul Hugo la cea de-a 14-a norama de la sâenc:e flctlon. Ve
Convenţie SF (New York, 1956). viers (Belgique). Marabout Univer
Trei traduceri româneşti, dintre site, 1975, p. 394.
care două fac deservicii autorului şi
NOTE ŞI TRIMITERI textului tradus, nereuşind să sal- 24. Sergiu Pavel Dan, Proza fant •• tlc
BIBLlOG RAFICE veze nu numai efectul artistic, dar românească,Editura Minerva, Bucu
nici măcar elementara coerenţă lo- reşti, 1975, p. 60: mai citez, de
gică a sensului denotativ. Astfel, aceeaşi pagină, un alt pasaj simp
1. v. Ion Hobana, Numele genului, in versiunea inclusă "În culegerea Nici tomatic: "o • .ficţiunea ştiinţifică es
voI. Llter"'ura de antlclpalle. Au- un zeu in Co.mos (1985) a putut fi consiliată, cum vedem, să-şi reme
tori, căt1~ Idei, II, Editura Emi- comentată, in Almanah Antlcipalia dieze maladia revenind la cuprinză
nescu, Bucureşti, 1986, pp. 1987 (p. 100). precum urmează: toarea matcă a fantasticului. Pentr
163-170. Steaua, care, În ciuda faimei auto- un gen, care nu şi-a ascuns ambiţi
rului ei, englezul Arthur C. Clarke, de a se substitui antecesorului să
2. Roger Caillois, De la feerie il la nu e decit o declamaţie anticreş- (considerat terminat), altfel spu
Iclenceflcllon, prefaţă la Antholo- tină" - ceea ce e curată aberaţie. de a răspunde singur gustului omu
gle du fantastlque, Editions Galli- Anterior, revista Vatra (nr. 99/1979) lui modern pentru supra-firesc
mard, Paris, 1966; trad, rom. sub ti- publicase o traducere Încă şi mai (R.-M. Alberes teoretizează chia
tlul De la basm la povestirea ştllnli- execrabilă, făcută, du pă certe urme ideea), o asemenea poziţie -conci
fico-fanta.tlcă. Prefală la Antologia rămase in text, prin intermediul liantă •• echivalează, se pare, cu u
nuvelei fantastice, Editura Univers, unei versiuni franţuzeşti. O ver- drum la Canossa."
Bucureşti, 1970, p. 23; trad. rom. siune românească mai aproape de
sub titlul De la feerie la sclence fic- inălţimea originalului poate fi găsită 25. v. Tratatul despre sublim al un
tlon, in voI. Roger Caillois, Eseuri in Almanahul Condlnl '8(1 (Cluj-Na- autor necunoscut ("Pseudo-Longi-
despre lmaglnalie, in româneşte de poca, 1980, pp. 111-113). nus"), din greceşte cu un stduiu i
Viarel Grecu, Editura Univers. Bu- 14. Aoger Caillois, op. cit., pp. 19, 26, troductiv de C. Balmuş, Atelierele
cureşti, 1975, p. 158. . respectiv op. 153, 163. "Adevărul" S.A.. Bucureşti, 1935;
D.M. Pippidi, Formarea Ideilor lite
3. Roger Caillois, op. cit., pp. 14- i5, 15. Immanuel Kant, op. cit., p. 155. rare in Antichitate, Editura Enciclo
respectiv pp. 145-146. pedică Romănă, Bucureşti, 197
16. Friedrich Schiller, op. cit .. p. 82 pp. 182-199; v. Ion lanoşi, Subl
4. Immanuel Kant. Critica facultăl1i de mul in estetică. Editura Meridiane
judecare, (1790), traducere de Va- 17 MlcIlel ButOI', Tulburări de creştere Bucureşti, 1983, pp. 9-52.
sile Dem. Zamfirescu şi Alexandru in literatura ,tiinllflco-lanta.Ucă
Surdu, Editura Ştimţitrcă şi Encicso- i1953}. in voi. Repertoriu, traducere 26. Sclence Flclion Hali 01 Fame. V
pedică, Bucureşti 1981, p. 154 de Constantin Teacă, Editura Uni- lume One, The Greatest scienc
..ers. Bucureşti, .1979. pp. 186-196. Fiction Stories of AII Time. Chose
5. v. Gabriel Liiceanu, Tragicul. O f~ by the Members of The Science fi
nomenologle a limitei şi depă.IrI~ •a R.-M. Albâres, MIraculos şi fantas- ticn Writers of America.Edited b
Editura Univers, Bucureşti, 1975, tic: de la feerie la "flcllunea ,tilnll- Robert Silverberg, Doubleday
pp. 78-85 (cap. Convertlrea tragi- fIcă", capitolul XXI din Istoria 'o- Company. Inc., Garden City, Ne
cuiul in aubllm), 99-109 (cap. Psi- manulul modern [1982), in romă- York, [1970), p.X. Volumele II A
hologia traglculul: fenom&nul neşte de Leonid Dimov, Editura II B (editale de Ben Bova in 1973
"pleaaure in paln"). pentru Literatură Universală, Bucu- despre a căror aparitie intre tim
reşti, 1968, pp. 385-396. ştiu din auzite, nu mi-au fost acce
6, Immanuel Kant, op. cit., p. 14a sibile.
19 Nicolae Manolescu, Science flctlon,
7. Immanuel Kant, op. cit., p. 153. in Romănla literară, anul VIII, nr. 27. Isaac Asimov, Nlghtfall (1941), vo
31/31 iulie 1975, p. 9 (recenzie la cit., pp. 112-14.3. Căderea nopl"
8. Frledrich Schiller, Ideea de sublim. antologia Les melIIeures hlstolres in voI. Nici un zeu in Cosmos. Ed
Contrlbul" la dezvoltarea unor Idei de sclence flction roumalne, pre- tura Politică, Bucureşti, 1985, p
k.ntiene (1793), in vol. Scrieri este- sentees par Vladimir Colin, traduc- 175-214; nu se poate şti cui apa
tlce, traducere de Gheorghe Cloro- tion d'Aneree Fleury, introduction ţine traducerea, intrucit echipa d
garu, Editura Univers, Bucureşti, d'lon Hobana, BibliotMque Mara- traducători (8 nume) este indicat
1981, pp. 82-83. bout, Belgique, 1975). doar global.
9. Edgar Alian Poe, Notă finală la Ne- 20. Aoger Caillois, in inima lantastlcu- 28. 29, 30, 31, 32, 33. Edmund Burke
maipomenita aventură a unui lui, in româneşte de Iulia Soare, Despre sublim şi frumos, Cercetare
anume Hans Plaall. Editura Meridiane, Bucureşti, 1971, fflosoflcă a originii Ideilor (1756 sa
p. 59, passirn, 1757), traducere de Anda Teodo
10. Immanuel Kant, op. cit., p ••• lm. rescu şi Andrei 8antaş, Editura M
21. Jorge Luis Bor9es, Biblioteca Ba- ridiane, Bucureşti, 1981: vezi, in o
11. Frledrich Schlller, op. cit., passim. bei, in voI. ~oartea şi busola, tra- dine, paginile: 172, 120-121, 11
ducere de Dane Novăceanu, Edi- 109, 78-80, 91-92.
12. Arlhur C. Clarke, The Nlne Bliilon tura Univers, Bucureşti, 1972, pp.
Hames 01 God (1953), Irad. rom. de 107-117.
Cons!. Popescu, in Almanahul Lite-
rar 1969, pp. 145-149, sub titlul 22. Jorge Luis Borges, Cartea de nisip,
Dumnezeu are nouă billoane de În voI. Cartea- de nisip, traducere de
nume: apartenenta britanică a auto- Cristina Hăulicâ, Editura Univers,
rului n-ar fi trebuit, totuşi, să preva- Bucureşti, 1983, pp. 335-340.
leze asupra apartenenţei americane
a personajelor, din moment ce 23. -Jacques Stemberg, Une succursale
chiar În text se precizează: "Com- du fan1astique nommee sclence fic-
putorul (sic!) dv .. Mark V. poate in- tlon. Paris, Le Terrain Vague, 1958.
deplini orice operaţie obişnuiră de Citez, aici, sintagma din acest titlu
matematică, cu zece (!1 cifre." in pentru v-aloarea ei pur simptoma- ~
ALMANAH
ANnCIPAŢIA
106 ~
o UTOPIE
A AMBIGUITATII
MORALE
ION HOBANA
upă Cînd se va trezi corespondent: "Sînt sortit să irezistibil impuls artistic, ci pen-
Cel<are-doanne, glasul scriu romanturi «ştiinţifice» şi tru că i se pare a fi un mijloc
ştiinţifico-fantastic al lui povestiri pentru voi, făpturi din mai putin Iaborios de a-şi cîştiga
Wells arnuţeşte pentru o multime şi romanele trebuie 'să existenta. (Peste patru ani,
clipă. E de vină, poate, oboseala rămînă desfrîul meu particular": Wells va relua ideea în Kipps.
firească a imaginatiei solicitate Resemnarea fusese determinată una dintre izbînzile sale pe tărî-
vreme de cinci ani la cea mai de succesul unei noi capodo- mul realismului critic. Intentia lui
înaltă tensiune. Sau îndoiala în pere, Primii oameni în Lună, Bedford se va materializa dato-
legătură cu utilitatea şi perspec- pe care Mark. R. Hillegas o con- rită obstinaţiei dramaturgului,
tivele drumului parcurs pînă sideră "cel mai înalt punct al un pitoresc personaj secundar,
ceea ce-i oferă lui Kipps şansa
h~
1'-
atunci. Sau atractia tot mai pu-
temică a realului, care se mani-
festase nu numai în Vizita mi-
prezentării călătoriei cosmice în
secolul nouăsprezece".
urma, la intervale tot mai mari,
Vor recuperării cvasi-integrale a ca-
pitalului său risipit, de o altă fi-
raculoasă, Roţile întîmplării alte cărţi care se înscriu cu au- gură episodică, în speculatii de
Iţ I şi cîteva povestiri, ci şi în ro- toritate în istoria genului, chiar bursă.) La Lympne, financiarul
1: manţurile ştiinţifice Omul invr- dacă nu ating cota maximă a falit îl întîlneşte pe Cavor,- sa-
zibil şi Războiul lumilor. Sta- perioadei 1895-19OL vant distrat din familia lui Paga-
rea de spirit a scriitorului reiese Evitînd capcana repetiţiei şi nel şi a altor protagonişti ai "Că-
din scrisoarea trimisă lui Arnold conformîndu-se necesităţilor lătoriilor extraordinare". lipsit
Bennett, la 15 iunie 1900: " ... de compoziţionale proprii formulei de spirit practic, el vrea să ob-
ce naiba te-ai alăturat conspira- romaneşti alese, Wells înzes- tină substanta opacă pentru gra-
tiei care urmăreşte să mă limi- trează personajele noii sale vitaţie, care-i va purta numele,
teze la un anume gen de nara- creatii cu trăsături care le aSI- doar pentru a-şi verifica deducţi-
tiune? Doresc să scriu romane gură un loc aparte în galeria tiile şi calculele, visul său suprem
şi, declar Înaintea lui dumnezeu, pologică a romanţurilor ştiinţi- fiind acela de a deveni membru
voi scrie romane (...) Pot să .te fice. Bedford, naratorul, nu mai al Societăţii Regale de- Ştiinţă,
asigur că nu lucrez la nimic este vocea anonimă din Maşina Bedtord are cu totul alte gîn-
, . lung şi ciudat şi profund de timpului, care capătă un ac- duri:
felul Maşinii timpului şi nu in- cent distinct abia în EPilog, nici "Printre altele, vedem în ea
tentionez s-o mai fac vreodată. martorul experimentelor unui vi- (în cavorită - LH.) salvarea mea
Mi-aş lua cît de curînd pălăria şi visecţionist maniac sau al bruta- ca om de afaceri. Vedeam o
bastonul şi aş ieşi pe stradă ca lei agresiuni extraterestre. EI nu companie - mamă şi compa-
să încep o dragoste pasionată. are pregătirea ştiinţifică a lui nii-fiice,aplicaţii în dreapta, apli-
Dacă se iveşte - cu atît mai Prendick, fost student la şcoala catii în stînga, grupuri şi trus-
bine." Poate că ea se şi ivise din South Kensington şi auditor turi, privilegii şi concesiuni răs-
(sînt cunoscute multiplele expe- al prelegerilor lui Huxley, ai- pîndindu-se şi întinzîndu-se pînă
riente erotice ale scriitorului) de- doma autorului, nici preocupă- ce o uimitor de vastă Companie
vreme ce, în acelaşi an, apare rile elevate ale povestitorului din a Cavoritei cuprindea şi stăpî-
Dragostea şi .de Lewisham, Războiul lumilor, pe al cărui nea întreaga lume.
roman cu evidente rădăcini au- birou aşteaptă un eseu netermi- Şi eu eram implicat în toate
tobioqrafice. Sînt denunţate din nat despre dezvoltarea proba- astea."
nou mărginirea şi filistinismul bilă a Ideilor Morale o dată cu Frenezia lui Bedford se dove-
micii burghezii, o dată cu împre- dezvoltarea procesului civilizării. deşte a fi molipsitoare. Cei doi
jurările vitrege care-l silesc pe Bedford apartine clasei de mij- asociati decid să pornească spre
protagonist să renunte la idealu- loc, din care sînt îndeobşte re- lună - Cavor pentru a-şi satis-
rile tineretii şi să se cufunde crutati eroii romanelor "realiste" face curiozitatea ştiinţifică, Bed-
într-o mediocritate nici măcar wellsiene şi posedă atributele ford pentru aprospecta bogăti-
aurită. acestei clase. Devenit insolvabil ile minerale. In acest scop, el
Din fericire pentru science-fic- drept consecinţă a unor operaţii "smăltuiesc" cu cavorită înveli-
tion şi pentru literatură în gene- financiare nereuşite, el se refu- şul exterior, împărţit în obloane
ral, hotărîrea de a abandona ge- giază la Lympne, pentru a scăpa rulante, al unei sfere. Cînd
nul care-I consacrase a fost efe- de cel mai insistent creditor. in- obloanele sînt lăsate, sfera este
meră. Un an mai tîrziu, WeUs tentia sa este de a scrie o piesă sustrasă acţiunii gravitaţiei te-
declara, la 19 august, aceluiaşi de teatru - nu în virtutea unui restre. Ea se ridică în vă~
~ ~ALMANAH
~- ANTICIPAŢIA
107
~ în spatiul cOS!llÎCŞI este ţiunea fizică în care consta baza vistei ştiintifice "Nature"; discu-
1iirijată prin ridicarea obloanelor descoperirii lui Ramzuel şi care . tînd cu ajutorul unor diagrarne
dinspre ţintă. Scenele şi notatiile suspenda efecţul gravitapei fenomenele gravitationale des-
privind zborul în condiţii de im- pen~ co~ •acoperite de crise de autor,' conthideau că
ponderabilitate nu se deosebesc ea...-' (sublinierea ImI aparţine - "01 Wells are legea de partea
în mod esential de cele din ro- I.H.) Cum acest roman, publicat sa"; Nu aceasta.a fost părerea
manul lui Jules Veme, De la la Paris într-un mic număr de lui Jules Veme. Intrebat fiind ce
Pămînt la Lună, apărut în exemplare*) era foarte greu 'ac- crede despre confratele său bri-
1865. Trimiterea este sugerată cesibil lui Wells, sursa căutată tanic, el a răspuns: "Mi se pare
cititorului avizat de o întrebare pare să fie Povestea unei călă- că povestirile lui _nu se sprijină
a lui Bedford, provocată de co- torii în Lună, cu o relatare pe temelii cu adevărat ştiintifice
mentariul lui Cavor privind un despre descoperirile ulte- Nu, nu există nici o legătură în
accesoriu al vehiculului interpla- rioare ale aventurierilor: o tre creatia lui şi a mea. Eu mă
netar: nCa aparatul lui Jules naraţiune dezgropată, des- folosesc de fizică. 8 născoceşte.
Veme din De la Pămînt la Lu- pre care se. f'resupune că ar Eu merg spre Lună Într-un obuz
nă?". .Dar Cavor nu citea ro- fi .fost azvîrfltă dintr-un vul- tras de un tun. Aici nu-i nici o
mane de ficţiune"; spune auto- can lunar, apărută la LOndraîn născocire. El merge pe Marte
rul, adăugînd o trăsătură defini- 1864 şi semnată cu numele (pro- intr-o aeronavă construită
torie portretului cam şarjat al babil pseudonim) Chrysostom dintr-un roetal care desfiinţează
omului de ştiinţă străin de valo- Trueman. Mai ales că similitudi- legea gravitaţiei, Ca c'est tres
rile culturii umaniste. nile nu se reduc la modalitatea joli (...) dar arătaţi-mi acest me
De obicei bine iriformat, Ber- călătoriei. Povestitorul Stephen tal. Puneţi-I să-I producă," Din
nard Bergonzi n-are dreptate Howard are preocupări literare colo de inadvertenţe - Marte în
cînd afinnă că "Original În nara- şi finanţează expeditie, Iar CarI loc de Lună, aeronaVă pentru
ţiunea lui Wells este conceptul Geister este un savant vizionar, zborul În afara atmosferei, con-
«Cavoritei», substanta rezistentă dar şi un om de acţiune. (Perso- struită din În loc de acoperită
la gravitaţie care permite ca najele lui Wells preiau, parcă, cu, desfiinţează legea gravi-
Bedford şi Cavor să ajungă pe fiecare, jumătate din aceste ca- taţiei în loc de opac la gravita
lună, iar Bedford să se şi în-" -racteristici). E descoperă un re- ţie - bătrînul Jules uită că şi lui
toarcă": La rîndul lui, lu. Kagar- pulsiv ,,mineral'"cu care îşi aco- s-ar fi putut cere să arate şi să
litki ne Îndreaptă spre o pistă peră vehiculul cosmic. 'Actiunea producă, de pildă, ,,arma auto-
falsă presupunirxl că ideea i-a acestei stbstanţe poate fi sto- propulsată care-şi întreţine sin
fost sugerată lui WeDsde urmă- pa1ă de ecrane de fier mobile. gură viteza şi o accelerează pînă
toarea referire critică a lui Edgar Fmalmente, aflaţi pe Lură, cei la atingerea obiectivului, graţie
Poe la .0 carte apărută în prima doi cosmonauţi avant la lettre proprietăţilor unei anumite pul
jumătate a secolului trecut: "Ex· se pregătesc să trimită pe Pă-' beri cu combustiune progre-
ploratorul găSeşte în pămînt un mint relatarea călătoriei lor, în- sivă"; adică F.ulguratorul Roch
metal necunoscut, atras mai pu- chizînd-o într-o sferă de metal şi din romanul In faţa steagu-
ternic de Lună decît de globul ~ sfera într-un vulcan pe lui!... Obiectiile oamenilor de
terestru; el face din acest metal cale să erupă. Le e teamă însă ştiinţă se întemeiază, desigur, pe
p iadă cu care zboară În lună"; că "şacalii tuturor marilor des- argumente de altă natură. J. H.
In treacăt fie zis, este vorba coperiri... trădătorul ascuns ... Fremlin, profesor de Radioacti
despre O călătorie în Lună progenitura leneşă, lipsită de vitate Aplicată la Universitatea
(1827) de Joseph Atterley, pseu- scrupule, a societăţii terestre - . din Birmingham, demonstrează
donimul profesorului american aventurierii par excellence ..." că "ea (cavorita) contravine legi
George Tucker. Dar substanta vor invada Luna. Şi atunci hotă- lor termodinamicii.: Acoperirea
opacă pentru gravitaţie e cu to- răsc să nu comunice principa- navei spatiala cu «obloane ru-
tul altceva. Ea nu poate fi con- lele componente ale repulsivului lante» de cavorită ar cere o can-
fundată nici cu reactivul chimic (Cavor va fi împiedicat de sele- . titate de lucru mecanic egală cu
misterios care Învinge forţa gra- niţi să ~smită reteta cavoritei, aceea necesară pentru a deplasa
vitaţiei în romanul lui Ulisse Gri- după ce-I vorbise Marelui Lunar nava spaţială la o distanţă infi
foni, De la Pămînt la Stele, despre agresivitatea pămînteni- nită de Pămînt, iar deplasarea ei
minunată călătorie săvîrşită lor). Romanul nu are calităţi ar- ar elibera destulă energie pentru
1"1
de doi italieni şi un fr;ancez tistice, dar, cum subliniază a transforma întreaga navă
(1887). Ar trebui să ne îndrep- Darko Suvin, "este destul de într-un gaz mult mai fierbinte
tăm atenţia mai curînd spre ciudat să notăm cîte dovezi se decît suprafata Soarelui"; Iar
Star sau Psi din Casiopeea acumulează privind faptul că Jacques van Herp, care nu este
(1854) de Charlernagne-Ischir Wells cunoştea mult mai pro- doar un reputat exeget al scien-
Defontenay, unde abarele, apa- fund întreaga tradiţie S.F., inclu- ce-fiction-uluimondial, ci şi pro-
rate ovoidale de mari dimen- zînd obscure lucrări subliterare, fesor de matematică, porneşte
siuni, sînt "dublate la exterior decît au observat pînă -acum de la cornparaţia între cîmpul de
de o iarnă rnetalică străbătută cercetătorii operei sale ştiintfi- forţe utilizat de autorii modemi
doar în anumite locuri de mici ce-fantastice." _ şi cavorită, ajungînd la concluzia
vitraje acoperite cu o pînză din Oricare i-ar fi modelul, cavo- că, în primul caz, efectul obtinut
acelaşi -metal. Asupra acestei rita a devenit obiectul unor dis- este datorat energiei care gene-
lame metalice, acoperind aba- cuţii contradictorii. Curînd după rează cîmpul de forţe, pe cînd,
rele în întregime. se exercita ac- aparitia romanului, experţii re- în al doilea,'·ar fi tributar unei
ALMANAH ~
108 ANTICIPATIA ~
energii create din nimic Autodi- adică satrapi! «nimperiu» la care
dact În materie, nu-mi îngădui Cezar n-a visat niciodată. Toate
să fiu de altă părere**. Aseme- ziarele vor fi pline. Cavorecia.
nea altor "imposibitităp~'·wel- Bedfordecia. Bedfordecia-hîc -
!siene - maşina timpului, omul Umited. Adică - nelimitat]":
invizibil, noul accelerator etc. - Capturaţi În somn; pămintenii
cavorita nu este decît un mijloc se trezesc Într-o celulă din inte-
de a crea acea "întrerupere vo- norul Lunii, satelitul fiind, aşa.
luntară a incredulitătii":cititoru- cum presupune Cavor, gol pe
lui, despre care vorbea Cole- dinăuntru. Şi savantul continuă:
ridge, necesară acceptării intru- "...Kepler, vorbind despre sub-
ziunii lui Bedford şi Cavor în lu- volvani, avea în definitiv drep-
mea selenară. lmportant pentru tate,": Să atribuim eroarea per-
WeUs este ceea ce urmează. sonajului sau părintelui său spiri- neşte spre Pămînt, hotărît să or-
Prin eroii săi din De la Pă- tual? Oricum, subvolvanii lui Ke- ~ze o expediţie finanţată
mînt la Lună, Jules Veme sub- pler din Somnium (1634) se nu- cu aurul pe care a reuşit să-l ia
scrisese la opinia cvasiunanimă mesc aşa nu pentru că ar trăi cu sine. Ajutat copios de ba-
a savantilor: "Luna nu este locu- sub scoarta lunară, ci pentru că zard, aterizează pe o plajă en-
ibilăl":WeUshotărăşte să reabili- locuiesc în emisfera Subvolva, glezească, işi duce aurul la adă-
teze palidul nostru satelit. El cu- cea orientată mereu spre Volva, post, dar iasă sfera fără pază şi
noaşte, desigur, conditiile vi- Pămîntul nostru, un băiat iscoditor, apăsînd la in-
trege la care ar trebui să se Văzuţi mai de aproape, seleni- timplare butoanele de comandă,
adapteze viata: "zile de paispre- tii îşi demonstrează În mod se pierde cu ea În infinit.
. zece zile pămînteşti fiecare; soa- pregnant stranietatea. Nu mai Relatarea lui Bedford se sfîr-
rele strălucitor şi cerul fără nici avem de-a face cu produsul unei şeşte cu o ciudată mărturisire a
un nor, timp de paisprezece evoluţii Îndelungate, în tipare acestui om preocupat doar de
zile, apoi o noapte tot atît de măcar vag şi speculativ umane, restabilirea cu orice pret a
lungă, din ce În ce mai ~roasă, ca În Războiul lumilor. "6 sint statutului său de afacerist pros-
sub stelele reci şi aspre. In tim- mai diferiţi de noi decît cel mai per: "Şi astfel povestea se În-
pul noptii probabil că frigul ciudat animal de pe Pămînt"; cheie la fel de definitiv şi de ro-
ajunge la extrem, pînă la zero spune Bedford. "Sint făcuţi tund ca un vis. Ea se potriveşte
absolut, 273 grade centigrade dintr-un alt aluat."· Comperaţia atît de puţin cu celelalte intîm-
sub punctul de Î~etare al apei cu furnicile, care revine de cî- plări ale vietii, este străină Într-o
de pe Pămînt": Această expu- teva ori În roman, e lrdreptăţită asemenea măsură de orice ex-
nere a lui Cavor omite pro- intrucitva de aspectul acestor fi- perienţă umană, salturile, mînca-
blema atmosferei necesare vietii inte, dar mai ales de modul de rea stranie, respiraţia dificilădin
- şi cum ar putea exista o atmo- organizare a vieţii lor economi- acea perioadă de lipsă de greu-
sferă la - 27'5'? Dar Wells are co-sociale. Profund interesat de tate, Încît, într-adevăr, sînt clipe
răspunsul pregătit: În timpul zilei tot ceea ce-I inconjoară; Cavor În care, în pofida aurului meu lu-
lunare, soarele preface În vapori se străduieşte să găsească un nar, cred mai mult de jumătate
aerul ~etat de gerul cosmic . miiloc de comunicare cu seleni- că totul a fost un vi~ ("...să zi-
nocturn. tii. Bedford, în schimb, este con- cem că n-a fost detÎt un vis]";
Pornind de aici, elementele vins că singura şansă de supra- spune Hector Servadac, eroul
unei ecologii sui generis se În- vietuire constă În a-şi croi drum romanului cu acelaşi titlu al lui
cheagă În fata ochilor noştri. spre suprafaţă. El a descoperit Jules Veme, apărut in 1877,
Din seminţele extraordinar de că materialul cel mai răspîndit după intoarcerea din călătoria În
rezistente răspîndire pe toată pe lună este aurul, din care sint lumea solară). Ştiind că aceste
suprafata Lunii cresc văzînd cu făcute pînă şi Ianţurile***. Vor rînduri, ca şi Întreaga relatare,
ochii plante insolite, alcătuind o Încărca deci sfera cu aur, se vor au fost scrise ,,Ia umbra vitei de
junglă fantastică. Apar apoi "vi- intoarce pe Pămînt şi vor reveni vie, sub cerul albastru.al Italiei
ţeii lunari"·care pasc această ve- inarmati cum se cuvine, pentru de sud"; le putem interpreta ca
getatie şi păstorii lor - făpturi in- a-şi impune punctul de vedere. pe un refuz al acceptării realită-
• sectiforme ivite parcă dintr-un Un incident 11 determină pe Ca- tii unei experiente primejdioase,
coşmar. Ascunzîndu-se Într-o vor să-şi urmeze partenerul În depăşind limitele bunului simt
pădure de plante uriaşe, asemă- goana disperată ·prin funelurile comun, în favoarea certitudinii
nătoare ciupercilor, cosmonauţii şi peşterile sublunare. ncercînd ca!me a unui dolce far niente
nu-şi pot stăpîni foamea şi devo- să ~ oprească, fragiliiseleniti sînt dorit dintotdeauna. Există însă
rează cîteva dintre ele, ceea ce-i masacraţi de aceşti monstri a un episod al aventurii .cosmice
face să cunoască o ciudată căror forţă este augmentată În în care obsesia imbogăţirii iasă
stare bahică. Sub influenta ei, conditiile unei atracţii reduse. locul unor meditaţii înrudite, ca
proiectele monopoliste ale lui Bedford găseşte sfera, dar Ca- tonalitate, cu mărturisirea finală.
Bedford dobîndesc anvergura vor, accidentat, este făcut din După evadarea din adincuri,
imperialismuluicosmic: "Trebuie nou prizonier. Şi cum noaptea, aflat, singur, în căutarea sferei,
să anexăm Luna... Nu Încape cu frigul ei ucigător, se apropie Bedford are dintr-o dată revela-
nici o tocmeală. Asta face parte rapid, Bedford este nevoit să re- tia intrebării fundamentale: "De
din Menirea Omului Alb. Cavor nunte la tentativa de a-şi elibera ce venisem pe Lună?":Şi conti-
- noi sîntem - hîc - satapi - tovarăşul de călătorie. EI por- nuă: "Ce este acest spirit care-I
~ALMANAH
~ ANTICIPATIA
109
~----
îndeamnă mereu pe om să se superioare; erau comprirnati gane vocale În stare să
despartă de fericire şi securi- pentru a deveni mînuitorii unor zească şi morţii": Această a
tate, ca să trudească, să caute maşini de un anumit tip.": Wells tare forţată la specificul dif
, pericolul, să rişte chiar o moarte nu se mai referă, ca în Insula lor meserii poate fi întîlnită
I aproape sigură? Mi-a trecut prin doctorului Moreau, la Omul aceeaşi coloratură contrau
minte acolo pe Lună, ca un lu- care rîde, dar al doilea capitol pică, în romanul lui Emile
cru pe care ar fi trebuit să ~ fi preliminar al romanului lui Vic- vestre, Lumea aşa cum
ştiut totdeauna, că omul nu e tor Hugo cuprinde un pasaj, ci- ea (1846). Cititori pasiona
făcut doar pentru adăpost şi tat de Moreau, care descrie cu lui Owen, Saint-Simion, FO
confort şi hrană bună şi amuza- prefăcută indiferenţă, în limbajul Swedenborg, Marthe şi Ma
ment. El acţionează mereu îm- experienţelor de laborator, pro- ajung în anul 3000, graţie pu
potriva interesului şi a fericirii cedeul "mulării omului viu": "Se lor supranaturale ale "mi
sale (...) Stînd acolo lîngă acel ia un copil de doi sau trei ani, zeu"·ilihn Progres. Ei vizite
inutil aur lunar, În mijlocul lucru- este pus într-un vas de porţelan printre altele, o fabrică ş
rilor dintr-o altă lume, mi-am ju- mai mult sau mai putin bizar, cultă explicţiile d-lui Banqm
decat întreaga viaţă. Admitînd fără capac şi fără fund, ca să "Englezii perfectionaseră
că aveam să mor ca un naufra- lase afară capul şi picioarele (...) nioară animalele domestice
giat pe Lună, mi-a fost cu nepu- Copilul creşte astfel fără a se sensul destinatiei lor; noi
tinţă să inteleg ce scop urmări- înălţa, umplînd cu carnea sa aplicat acest sistem li:!
sem ... cr . Această recunoaştere comprimată şi cu oasele sale de- umană, perfectionînd-o. Inc
tîrzie, datorată arwninţării imi- formate adinciturile vasului. şări efectuate cu pricepere
nente a teribilului înghet cosmic, Această creştere durează mai produs o rasă de fierari a c
rămîne aparent fără urmări. Pe mulţi ani. La un moment dat, ea întreagă forţă s-a concentra
Pămînt, Bedford nu mai este este ireversibilă. Cînd se'crede .. braţe; o rasă de hamali car
chinuit de probleme, existenţiale că a reuşit şi că movştrul a fost..t;·' dezvoltate doar şalele; o ras
şi se resemnează să fie un ren- fabricat, vasul este sfllirt, copilul alergători cărora le-au cre
tier bogat, după ce se visase un iese din ~l şi s-a obţinu~ om : ·~ddar picioarele; o rasă de
Cresus. Dacă nu cumva -indoiala în formă de oală." Hugo arăne- ~ nici publici, alcătuiţi numai
privind realitatea aventurii sele- voie de acest pasaj şi de întregul gură şi din plămîni; puteţi v
nare trebuie înţeleasă ca o ten- capitol pentru a ne face să înţe- în aceste boxe eşantioane
tativă de exorcizare nu numai a legem premisele dramei eroului acestor diferite specii de p
unor amintiri stresante, ci şi a său, Gwynplaine, căruia fabri- tari, cărora le-am dat numel
momentului de adevăr În care canţii de monştri i-au prelungit metişi industriali". Să
I întreaga lui. concepţie de viaţă gura pînă la urechi, făcîndu-l să "doar o uimitoare coinciden
s-a clătinat la apropierea Mam pară că ride perpetuu. Wells Îm- cum afirmă Mircea Oprită,
I Necunoscute. prumută esentialul pentru a-şi nind, ce-i drept, de la un r
Î.Jupă ultimul capitol al relată ~ exprima atitudinea fată de mo- mat al lui Jacques van H
rii lui Bedford, foiletonul din delul îndepărtat al lumii sele- care omite finalul revelato
"The Strand Magazine" era ur- nare, prin comentariul lui Ca- acestui pasaj? Greu de crez
mat de o notă a editorului, cu vor: " ...procedeul este categoric ceea ce nu înseamnă, desig
următorul conţinut: "Aici poves- mult mai uman decît metoda că Wells s-a multumit să-I p
tea, aşa cum am primit-o, se În- noastră pămîntească de a-i lăsa frazeze. pe Souvestre (şi
I cheie. Dar tocmai am primit o pe copii să devină oameni, pen- Hugo). In viziunea lui, det
,comunicare foarte neobişnuită tru a-i .transforma apoi în ma- semnificativ se amplifică pîn
care dă naratiunii un straniu şi şini.". . proporţiile tabloului cuprinz
Ineaşteptat aer de autenticitate. Omul care rîde nu este sin- al unei societăţi întemeiate
Dacă putem să-I credem pe co- gura sursă a uimitoarei galerii principii de o monstruoasă
respondentul nostru, dl Cavor de fenomene teratologice sele- goare. Să ne amintim de sel
este viu în Lună şi trimite me- nare. Creşterea dirijată duce la narcotizaţi pentru că, deoc
saje Pămîntului". Mesajele sînt modelarea uneltelor vii necesare dată, nu au nimic de făcut.
publicate în numărul următor al tuturor. operatiunilor imagina- vor este neplăcut impresio
revistei, cu scurte comentarii ale bile: "unii, care presupun că se dar pune acest sentiment
lui Bedford. Ele Întăresc şi fun- ocupă de mecanismele cu bătăi seama unei educatii iration
damentează observatia ante- de clopot, au nişte urechi "A·I narcotiza pe muncitoru
I rioară privind faptul că seleniţii enorme, ca de iepuri, chiar în care nu ai nevoie şi a-l p
se deosebesc Între ei mult mai dosul ochilor; altii, care lucrează de-o parte, este cu sigur
radical decît oamenii. Cavor la delicate operaţii chimice, mult mai bine decît a-l aru
adaugă un element hotărîtor: proiectează în afară un uriaş or- afară din fabrică, lăsîndu-l să
sutele de diferenţieri şi treptele- gan olfactiv; alţii au picioare tăcească pe străzi, muritor
intermediare din cadrul fiecăreia plate, ca nişte pedale, cu în- foame", comentează el, con
sînt obtinute în mod artificial, cheieturile anchilozate; alţii, des- tînd că seleniţii rezolvă a
printr-un sistem de comprimare pre care mi s-a spus că sînt su- problema şomajului.
şi hipertrofiere a trupului, mem- flători de sticlă, au plămînii ca In societatea sublunară ex
brelor şi organelor: " ...am dat nişte foale": Am putea adăuga şi o categorie privilegiată:
de curînd peste cîţiva seleniti ti- purtătorii de litiere, cu muşchi lectualii, împărţiţi în adminis
Ineri, închişi în nişte borcane din foarte dezvoltati, mesagerii "ex- tori, experţi şi eruditi. La a
t care nu ieşeau decît membrele trem de rapizi"; crainicii cu "or· tia, comprimarea a fost exe
ALMANAH
110 ANTICIPAŢIA
tată asupra trupului şi membre- ment de apăsat contrast fată de
lor, iar hipertrofierea asupra emotiile nestăpinite şi comporta-
creierului. Diferenţierea este şi rea deseori iraţională a oameni-
aici abisală. Unii înteleg totul,
lor. Ceea ce nu înseamnă că el
dar nu-şi amintesc nimic. Altii îşi
amintesc totul, dar nu înţeleg ni- ar opta pentru un tip de socie-
mic. Pictorul se ocupă exclusiv tate în care liberul arbitru a fost
de pictură, matematicianul ex- înlocuit prin stricta conditionare.
clusiv de matematică... Vrînd Atitudinea lui o aminteşte din
parcă să sublinieze ce-i dato- nou pe aceea a lui Swift din Că-
rează lui Swift, Wells descrie şi lătoriile lui Gulliver, seleniţii fi-
un savant "cu un cap imens, ca ind simbolul ambiguităţii morale
o minge de rugbi, a cărui calita- decelate şi la houyhnhnmi. Su-
te forte era, fără îndoială, să ur- periori oamenilor prin capacita-
mărească analogiile complicate tea de a-şi controla pornirile şi a citind Maşina timpul.ui, a înte.!
(...) pentru ca să înţeleagă în ce acţiona potrivit principiilor raţiu- les că ideile umane corespund
constau dificultăţile noastre, tre- nii pure, ei sînt handicapati toc- dimensiuni lor planetei pe care
buia mai Intii să ţipăm sau chiar mai de absenta sentimentelor, a trăim: ele se întemeiază pe pre-
să-I îmbrîncim şi să-I lnţepăm": factorului aleatoriu care dă vieţii supunerea că potentialităţile teh-
Nu putem să nu vedem aici un farmec' şi culoare, transfor-
ecou al acelui pasaj din Călăto- nice, aşa cum se dezvoltă, nu
mînd-o într-o incitantă aventură. vor depăşi niciodată «limitele te-
ria în Laputa în care Gulliver
întîlneşte oameni atît de cufun- Mesajele lui Cavor sînt între- restre». Dacă vom izbuti să con-
daţi în gînduri înalte, Încît "nu rupte, în chip poate tragic. Sa- tactăm alte planete, toate ideile
pot nici să vorbească, nici să as- vantul îşi dă seama prea tîrziu noastre filozofice, sociale şi mo- I
culte ce spun altii dacă nu li se. că modul în care i-a înfăţişat rale vor trebui să fie revizuite şi, •
atinge gura sau urechea, fiind Marelui Lunar rînduieliile teres- în acest caz, potenţialităţile vor'
astfel aduşi la realitate". tre şi mai ales conflictele tran- deveni nelimitate şi vor pune ca-
Contemporanii scriitorului şate pe calea armelor, a trezit o păt violentei ca un factor nece-
n-au avut nici o dificultate în a-i firească îngrijorare. Este aici un sar de progres."· Contactul cu 1
descifra intentiile. E.A. Bennett alt ecou din Călătoriile lui civilizatia selenară duce, într-a-
scria, în 1902: "Este imposibil să Gulliver, unde regele din Brob- devăr, la revizuirea ideilor filozo-
nu vezi în puternica şi sinistra dingnag este cu prins de groază fice, sociale şi morale ale lui Ca- .
imagine a lumii lunare a d-lui aflînd ce efecte distrugătoare vor, obligîndu-I pe Bedford să 1
Wells un comentariu profund poate avea folosirea tunurilor. Şi efectueze o scurtă şi dureroasă
satiric al epocii noastre terestre din nou Wells merge mai de- introspecţie. In conceptia auto-
de specializare.": Dar timpul parte decît maestrul său recu- rului, el ar trebui să fisureze I
pare să tocească uneori acuita- noscut. Intervertind datele din credinta eronată în rolul civiliza- 1
tea . privirii critice, devreme ce Războiul lumilor, el îi prezintă tor al violentei. Conştient de re-l
A L. Morton poate să afirme, pe oameni în postura de virtuali zistenţa obstinată a acestei cre-
după jumătate de veac: "Welis cotropitori ai altor corpuri ce- dinte şi de primejdia pe care o
accepta conceptia platonică des- reşti. "Ce se va întîmpla dacă reprezintă perfectionarea mijloa-I
pre o societate specializată în secretul meu va fi cunoscut pe celor de omucidere, Wells va
care fiecare înfăptuieşte o Pămînt?", se întreabă Cavor. Şi continua să lanseze imagini-a-
muncă potrivit firii şi pregătirii răspunsul nu întîrzie: "Guver- vertisment, timp de mai bine de
sale, qeci o societate diferen- nele marilor puteri se vor stră- patru decenii .
tiată, In romanul Primii oa- . dui să ajungă aici, vor lupta în-
meni în Lună, această diferen- tre ele şi împotriva acestor fiinte
ţiere e dusă pînă la o limită pe de pe Lună****": Există, desi-
(Capitol din volumul in pregătire
.Un en!llez nelinistit"
I
care.poate că Wells nu a apro- gur, o solutie pe care inventato-
bat-o în mod conştient (...) Fie rul cavoritei o evocă: "Ştiinţa
că cititorul este invitat să -i ad- s-a trudit prea multă vreme să NOTE
mire pe seleniţi, fie că nu, aceş- făurească arme de care să se fo-
tia nu fac altceva decît să ducă losească nebunii. A venit vre-
• •. Şi reeditat abia in 1972 de Denoel
totul la o extremă logică, ceea· mea ca ştiinţa să se opună,": in colectia "Presence de futut".
ce este propriu întregii gîndiri a Dar vremea nu venise încă. O
** ...chiar daca in marile laboratoare de
lui Wells."· Or, Wells nu numai deosebită semnificatie dobîn- fizica ale lumii se Intreprind astăzi cercetări
că nu aprobă, nici În subcon- deşte, în acest context, opinia febrile pentru a descoperi secretul antigra-
vitaţiei.
ştient, diferentierea şi nu-i ad- exprimată de Lenin într-o pon-
miră pe seleniţi, dar condamnă
În mod evident excesele specia-
versaţie din 1920 cu Wells. Inre-
gistrată de scriitor, această opi-
lizării, cu mijloacele proprii artei . nie a devenit publică relativ re-
sale. Cît despre "extrema lo- cent, după zborul statiei auto-
••• Ca in Utopia lui Thomas Mare..I
unde aurul mai este folosit şi pentru con-
fectionarea oaJelor de noapte.
*.** .,Ipoteza bătăliei pentru stăpînirea
lunii devine. În contextul actual. de o s1ra-
I
gică"· a seleniţilor, scriitorul o mate sovietice spre Lună. "le- nie actualitate anticipată", scria Adrian Ma·
utilizează, într-adevăr. ca un ele- mn spunea - scrie Wells - că, rina. în 19fFJ. -=---l
~ALMANAH
~ ANTICIPAŢIA
11
1- darnnatilor romantici. Incapabi
"TANGOUL să minta, sau măcar să distinga
nuanţele particulare ale adevăru
lui, rămîne iremediabil lipsit de
DE DEMULT ..." ştiinţa adaptării sociale. Logic
lui rigidă şi neiertătoare nu con
vine eternei slăbiciuni omeneşti
Filtru obiectiv, creaţia super
MIRCEA OPRITĂ lativă a ingineriei mecanice a
urma să joace rolul ingrat de ar
bitru al moralităţii publice. Fă
u e obligatoriu ca antici- născute În alte veacuri: .Amede- cînd din robot propriul său pur
patia bunicilor noştri să ule, Îi răspunse doctorul, eşti şi tător de cuvînt, N. Rădules
ne şi placă (măcar din vei rămîne o creaţiune În afară cu-Niger il ţine prizonier într-un
pritină că seamănă mai de anume rînduială, comună oa- moment cultural revolut. La o
mult cu ei decît cu noi) şi nici menilor". Printre visări afectate, serată mondenă, Amedeu as
nu păcătuim din cale-afară abă- priviri înlăcrimate teatral şi re- cultă cu Încîntare muzică precla
rindu-ne de la principiul care muşcări vinovate, eroinele lui sică, iar În prăfuita Viaţă la ţa-
pretinde să scriem despre ei nu- RăduleScu-Niger lansează ofta- ră a lui Depărăţeanu va aprecia
mai de bine (Întrucît cei avuţi turi demne de romanţurile stil . "o mare curăţie de sentiment"
aici În vedere sînt morţi, şi Încă Bolintineanu: "Ah! cum i-aş fi de mai puţin stilul neîngrijit şi pli
de multă vreme). Dar putem recunoscătoare, cum m-as de- de neologisme. Vrea apoi să
oare să-i neglijăm? Putem trece vota, cum l-aş iubi!" Sentimentul vadă pe scenă Fîntîna 8landu-
indiferenţi pe lîngă portretele lor ridicol ului, presupunînd că ziei, piesă de bătrîneţe a lu
Îngălbenite, pe lîngă tabachera există, doarme netulburat. Alecsandri care, citită, i-a plă
I de argint şi evantaiul pictat Între Elementele de senzaţie din cut. In altă parte robotul face e
care Îşi imaginau, Înduioşaţi, mi- Omul de cristal n-au nici frec- Însuşi lecturi publice "cu o dic
racolele viitorului? venţa şi nici miza celor absor- tiune de admirat": Dintr-un
De pildă, N. Rădulescu-Niger bite nesăţios de alte Scrieri consemn al viitorului, Amedeu e
(1861-1944), care a putut lăsa temporane. Dar tocmai fundalul constrîns să ajungă instrument
I lui G. Călinescu impresia unui conturat fără ambiţie, şters,
~îngrozitor romancier popular".
de propagandă culturală racor
convenţional, face posibilă - dat la timpul trecut.
I Intre numeroasele lui romane de printr-un contrast acceptabil - Un versificator facil, preocu
inspiraţie istorică şi socială, în- punerea în valoare a unor mo- pat şi el de subiecte rurale, Îns
I deosebi rurală, Omul de cristal

(1930) se singularizează prin
tive SF mai modeste. Opera povestite În rime, Cleant Spi
mecanică a lui Eudoxiu Zarian rescu, publică În 1929 Atlantis
ideea de a introduce Într-un de- este omul artificial.robotul reali- sau Epoca de aur. Cu aces
I cor păşunist un factor de turbu- zat la modul artizanal din "felu- amplu ••poem din timpurile
I lentă desprins din universul anti- rite tuburi, rotite, şuruburi, plăci preistorice" intrăm În miezul l
I cipaţiei. Cadrul acţiunii este fie de oţel, de nichel şi de platină", teraturii des-pre cataclisme.
, satul liniştit, patriarhal, cu ţărani cărora li se adaugă "bucăţi de Punctul de plecare e Platon cu
: ignoranţi şi boieri roşi de patima cristal foarte fin, legate' cu me- legenda atlantă din dialoguril
I intelectuală 'a progresului, fie tai". Acestui r ud irrie n ta r Timaios şi Kritias, despre care
1 mediul urban, corupt şi corupă- ansamblu de piese inerte iventa- o postfaţă destinată cititorulu
I tor, reflectat În oglinda senti- tocul îi atribuie suflet,. sugerîn- neavizat (Ce este Atlantis?) ne
mentală prin care reuşea să du-ne că o jucărie cu resorturile arată că autorul avea cunoş
I smulgă văicărelile atîtor autori acţionate prin învîrtirea unor tinta, În mod precis, nu din
sămănătorişti, ca să se împli-. simple chei de lăcătuşerie ar pu- sursă directă, ci prin mijlocire
I nească o modă de largă circula- tea prelua asupra-şi un destin literaturii de popularizare a vre
ţie la Începutul secolului. Ritmul superior, de fiinţă raţională. Ro- mii sale. Trecînd În revistă prin
botul Amedeu devine astfel ••fiul cipalele date ale mitului privito
I acestei proze profund marcate
de semnele trecutului, de o ten- său"; ••tînărul" capabil' să pro- la continentul scufundat, Spi
dinţă accentuată moralistă şi, în greseze intelectual (să-şi împli- reseu are la un moment dat sur
I ce priveşte expresia, de litera- nească ••educaţiunea") şi să se prinzătoarea idee de a plasa, în

tura ieftină destinată consumului
de masă, va fi unul larg, ostenit,
arate în lume fără a-şi trăda prin prelungirea scenariului ştiut, in
nimic natura artficiaIă. In deplin formatii fictive date drept sigure
bătrînicios. Pînă şi fraza se um- consens cu reţetele romanului o expeditie recentă ar fi extras
ple de formulări vetuste, silin- popular, are "ceva tainic care din ocean o casetă străveche,
du-se să poetizeze hilar, în com- purcedea din fiinţa lui şi i se re- petrificată, cu papirusuri prove
puneri de o evidentă artificiali- vărsa În privire, În grai". Apari- nite de-a dreptul de la atlanti,
tate: "în timp ce soarele cu_paşi ţia lui În public produce damelor Subtilitatea nu merge Însă pîră
de aur se ridică spre a cuprinde ••o zguduire de adevărat cutre- acolo Încît, În locul unor lung
şi stăpîni tăpşanul Înălţimilor al- mur psiho-fiziologie". Va stirni comentarii versificate, să ni se
bastre, Eudoxiu, cu paşii săi de mai întîi interes, curiozitate ne- dea doar textul documentelor
I,
humă superiorizată, se urca măsurată, apoi va intriga şi va descitrate prin efortul unui sir
spre cele mai de sus ale minţii stinjeni, sfîrşind prin a fi ocolit guincios Învăţat "de origină ser
I lui". IIdresarea urmează tipare de toată lumea, cum şade bine mano-polonă":
ALMANAH ~
112 ====================================================================A=N=T=I=C=I~=~=T==IA ~
Poemul e discursiv, cu ta- intuiţia modemei descoperiri
blouri incapabile de concentrare care este manipularea prin rnij-
epică. Inflaţia verbală şi dezinte- loace chimice a indivizilor. Ex·
resul manifesat fată de compozi- perienţele se fac după schema
ţie, ba chiar şi fată de simpla ex- clasică, vizînd mai întîi anima-
presie poetică, dau impresia de lele: "Volunt scoate din valiză,
.cronică rimata harnic, fără compe cînd tigrul grila muşcăj O
plexe: "Astfel se ivea Lampada, fiolă cu tulumbă şi s-apropie de
alba, vechea metropolăj Dintre cuşcă'; Cînd împrăştie o bură
insulele mării, subt a cerului cu- foarte fină, din licoarea/ invizi-
polă'; Ea domnea ca o regină bilă aproape, tigru-adulmecă-ntîi
peste-a apelor Întinsuri,/ Fiind boareaj Apoi tace şi s-aşează
port şi capitală a imenselor cu- cumintit în patru labe": Reuşită
prinsuri ..."· Centru al lumii memorabilă, chiar dacă vizibil Lungi perioade rimate se consa-
"preistorice"; oraşul tentacular compromisă literar de 'stîngăcia erau, în Atlantis, unor subiecte
atrage magnetic: "Căci buni, răi, hazlie a versului care o consem- aride, precum structura şi rnani-
ciopliţi ori barbari,' Îndrăzneţi, nează:":..băgate laolaltă/ Fiarele festările universului, antrenînd în
fără curajj Greu scăpau de al ferocitatea o lăsară toate baltă": vers respectiva terminologie de
Lampadii viu-fascinator miraj": Pasul următor al lui Volunt va fi, specialitate: "materia astrală",
Locuitorii Atlantidei au pielea bineînţeles, campania de inocu- "nucleu-forţă"' central (văzut, la
neagră şi suportă supliciul unor Iare umană, cu serul său mira- modul rudimentar, ca un "imens
relatii sociale sclavagiste, spre culos. Efectele sînt comparabiJe magnet electric care totul regu-
uşurarea vietii "unor cete de nacu cele imaginate de WeUs, la lează"), "nebuloasele-n spirală".
babi": iată şi amănunte referi- începutul secolului, în paginile "eter", "substanţă"; "infinit".
toare la administratia continen- romanului său In zilele come- Atîta doar că notiunile de timp
tului: În vîrful pirarni~i tronează tei. Mai întîi purificarea fizică, şi spatiu sînt considerate iluzo-
desfrînatul împărat Neg, avîndu-i pregătind relansarea intelectului rii, amăgitoare închipuiri ale
"cancelar'" pe Ordocon ("mic la pe traiectorii nemaiatinse. "Simt mintii umane, nicidecum realităţi
suflet, plin de nazuri"), pe obtu- mai limpede-a mea mintej chiar fizice definibile.Explicaţia e dată
zuI "generalissim'"Arso la Minis- şi sufletu-mi vibrează altfel decît de faptul că ştiinţa atlantilor are
terul Războiului, pe înţeleptul înainte"; constată Neg, primul un caracter ocult, reprezintă
Magor în functia de mare preot, vaccinat (În ordinea ierarhică) al "religia cea nouă" de la care se
pe "savantul inqiner-inventator" iniţiativei utopice. Şi tot ca În aşteaptă reformarea lumii lor
Aseol, într-un alt post de excep- scrierea lui Wells găsim scenele corupte. Cu ridicola sa ambiţie
ţională importanţă În ierarhia uriaşei spovedanii colective, metafizică, poemul Cosmos e o
unui stat atlant ce profită masiv semn al combustiei violente prin imensă peltea hrănită din confu-
de pe urma ştiinţei. klealul ştiin- care se realizează purificarea zii. Pentru Cleant Spirescu
ţific se Îngemănează aici, ca În morală: "Fu o criză gel}erală: "misterele'" ştiinţei, ale mitologiei
bunele utopii clasice, cu un ideal marea cinste sufletească! lmpin- creştine şi ale ocultismului sînt
moral. Răzvrătitul Volunt o gea pe mic şi mare relele să-şi elemente ce participă cu drep-
spune limpede atunci cînd spovedească..'; Se băteau În turi egale la constituirea unei
: afirmă, cu o nezdruncinată În- piept cu pumnii, unii-ntemple şi cosmologii improvizate prin
i credere, că. "prin ştiinţă/ On:~ pe străzi;! Pocăiţi, bătrîni şi ti- eforturi purtînd amprenta diJe..
t va putea s-ajunqă cea mal nobilă neri, prin grădini şi prin ogrăzi! tantismului. ki-colo apar, ca 'În
fiinţă": Utopia spre care năzuie îşi mărturiseau păcate..." Epoca De rerum natura a anticului
Atlantida mizează totul pe idea- de aur ar fi, aşadar, acest rai al Lucreţiu, descrieri tehniciste ale
lismul bine intentionat al elitei păcii şi al iubirii, impus pe cale unor procese cosrnice, unde o
intelectuale. O asemenea fa- farmaceutică. Atlanţii rămîn oarecare Înfiorare gnoseologi(:ă
langă temeinic instruită ar fi sin- să-şi cultive în tihnă, vreme de ridică textul deasupra unei
gura În stare sa regenereze lu- mai multe secole, inventiile ad- simple pagini de manual versifi-
mea atlantă, incinerîndu-i viciile mirabile: aripile pentru zborul cat.
şi întronînd În locul lor rivnite individual, cinematograful în cu- Dacă astăzi se pot produce şi
virtuti morale. lori, gramofonul, telefonul "cu fir alte exemple de poezie SF,
in mod paradoxal, e vorba şi fără"; televizorul, acumulatorii toate de dată recentă, Spirescu
aici de un idealism care n-are în- şi frigoriferele.Ceea ce nu-i scu- rămîne încă o rara avis prin în-
credere În eficienţa ideii, În ca- teşte nici în versiunea "moderni- cercarea lui de a s:u1tivagenul în
racterul ei reformator, ci îşi înte- zată" a lui Cleant Spirescu de forme epopeice. In epocă poeti-
meiază gesturile exclusiv pe catastrofa seismică finală, vă- zarea nu era tocmai excepţio-
mentalitatea pragmatică. Volunt zută ca o pedeapsă exemplară nală şi viciulei corodează cîteva
descoperă, după două decenii pentru o nouă cădere din para- .din prozele de care va fi vorba
de recluziune între "eprubete şi disul recÎştigat temporar. mai departe. Editat în 1933, G:a-
retorte, alambicuri şi fiole"; că Altă încercare în versuri, taclismul anului 2000 de 00-
firea omului nu poate fi schim- Cosmos sau Cîntarea stelelor rina V. Ienciu dă măsura relei
bată radical decît chimic. Aşa- (1935), "poem filozoâc-spiritua- tendinţe printr-O veritabilă erup-
dar, "ştiinţa, prin experienţă list"; reia şi adînceşte partea cea ţie metaforică, prin limbajul său
deasă/ Va să-i vindece la sigur mai slabă din Atlantis, şi artificios, adus în sprijinul unui
relele cari o apasă". Atlantul are anume tendinta filozofardă. lirism forţat, nenatural. Autoa-
~~ALMANAH
.~ ANTICIPAŢIA
113
rea nu se sfieşte să scrie fraze tire trupească nu e, aici, o meta- tificii preţioase. Asocieri de
de o preţiozitate Înmărmuri- foră nevinovată, ci implică extir- vinte, aparent incompatibile,
toare, precum: "Mişcarea rit- parea pe cale chirurgicală a vis- măresc surprinderea cititoru
mică a pleoapelor surdina plăcut cerelor dizgratioase şi impure. altfel spus, autorul se compl
evadarea puternică a strălucirii Dezgustul resimţit de autoare În metaforă cu o reală vol
de reflector din aceşti ochi mira- faţă de biologic conduce, prin tate, preocupat excesiv de id
culoşi"; "Fidias se ridică ca ur. urmare, la o consternantă "re- de a se "face'" interesant. O a
apostrof de lumină În bezna at- modelare'" a omului în tipare ar- menea conceptie exprimă irna
mosferei de enigmă"; "Ochii tificiale. Mutilarea naturalului ritate estetică, ceea ce se po
Zeei, ca două turturele culcate Iasă să se vadă mai ales În per- accepta pentru personajele
În sicriaşul orbitelor, zbătîndu-şi spectivă un sens monstruos, im- vîrstă adolescentină ale roman
aripi de pleoape, se Înviorau"; plicînd şi aici un control al orga- lui, dar supără atunci cînd na
"Plftia beznei se Închega pe sub nismului ("prin mijlocir-earazelor torul obiectiv se delectează
streşini şi frunze": Limba ro- externe"). care trimite la ideea astfel de compuneri şcolăre
mână tresare violent sub brutali- teleghidării unei fiinte roboti- "receptia îşi silueta verva ob
zări senine de felul lui "a fosfo- zate. Dar autoarea, mereu re- nuită prin paradoxele izvo
resca"; "stupefianţi'" (cu sensul fractară la semnalele dramaticu- din spontaneităţi enigmatice
de consumatori de stupefiante!) lui, o iasă să se piardă-în ridicol. "el îşi căuta in corola problem
şi atîtea alte invenţii lexicale Sedusă de mirajul perfecţiunii lor lui chinuitoare de odinio
inepte, ieşite mai degrabă mulţimea dă - in roman - nă- stamina care ii va fecunda r
dintr-o frivolă superficialitate de- vală spre altarele unde bisturiul punsul"; "În mintea ei apăru
cît din nevoia reală de a sugera oficiază ritul misticii utopice. miini incolore de apă cari fug
un limbaj aparte Într-un roman Cum reforma marţiană presu- spontan pe corzi de harfă
despre viitor. pune şi o reconsiderare a sexu- stropiră un arpegiu dur -cu vi
Decorul vag tehnicizat (pereţi alităţii (altă sferă de actiune a În acute"; "in crisalida fiintei s
de sticlă, mantaua cu aripi, mi- impurului condamnat!), bisturiul se afla altă fiinţă"; sau enormi
cile miracole mecanice din locu- castrează neobosit, implinind o tea: "uşile urechilor i s-au
inţă, casa-balon şi racheta stra- altă parte insemnată a operei la chis": Oricum, însă, Die lenea
tosferică) au prea putine şanse care s-a angajat. iarăşi o idee cu mai subtil in exprsie decît D
să concureze eficient piesele mari resurse dramatice neex- rina V. Ienciu, iar formulările
care se adună treptat în dosarul ploatate, proiectată in domeniul excentrice ies dintr-o fandare
senzationalului: dueluri, morţi hilarului, din moment ce chirur- venilă scutită măcar de impre
părăsiţi În ascensor, prăbuşiri gul, "mucenic al lumii noi"; este unor penibile opintiri in cuvî
subite În demenţă, amoruri lnşe- însărcinat să -şi incurajeze victi- Calofilia autorului nu exclu
late, muribunzi irnplorînd ierta- mele cu astfel de cuvinte Înălţă- total spontaneitatea rostirii, s
rea păcatelor, taine de o viaţă, toare: "Voi veţi fi albinele mun- cel putin o simulează. Ades
năluci ale răului, scrisori false citoare şi ziditoare ale acestei patetic, dialogul are o anum
chemînd la Întîlniri compromiţă- lumi noi, voi sînteţi rotile carului candoare şi, uneori, chiar um
toare, sinucideri fără rost In- fericirii, voi răscumpăraţi, prin Fără să strălucească prin c
ghes uită Între atîtea elemente abnegatia voastră, durerile vii- tatea inventiei, numele prop
străine de spiritul ei, anticipaţia toare". Şi Într-adevăr, purtate SÎnt categoric mai inspirat găs
Îşi face cu greu drum spre lu- de valul unui ,,fanatism nou şi decît ale rnarţienilor din Cat
mină. Trei marţieni vizitatori ai viguros"; popoarele planetei îşi dismul anului lOOO. Adol
Pămîntului, descrişi Într-un elan unifică rostirea prin adoptarea centii din Vitol se cheamă Un
de sentimentalism adolescentin entuziastă a limbii marţiene, or- Bion, Seida, Taav. fi işi
drept figuri de o "impecabilă ganÎ2lează societatea împărţin- plimbările in lungul fluviului
perfecţiune"; ţin să zdruncine du-se, pe sexe, În două mari vrada sau pe muntele Emag
prejudecata omenească după "uniuni cooperative'" şi constru- vorbesc limba artificială iamv
care "răul predomină binele"; iesc la pol un grandios mauso- şi işi socotesc istoria În mii
iar viata rămîne mereu înstrăi- leu destinat, ca loc de veci, în- ani de la apariţia automobilul
nată de ideal. Martienii răspund tregii omeniri. "Cataclismul" O aiureală, În fond, fiindcă se
la comodele nume mitologice de anului de graţie 2000 ar putea nele tehnicii sînt puţine in
Şaturnus, Uranus şi, fireşte, să fie tocmai această lansare, de man şi perfect restrînse la pe
Marte, ajuns În versiunea autoa- o veselă inconştienţă, În Utopia. metrul epocii care l-a produ
rei nici mai mult nici mai puţin Dar aşa cum ratează in latura aparatul fotografic, patefonu
decît patronul artelor. fi des- gravă a problemei, Dorina V. iluminatul nocturn, maşinile
cind dintr-o lume utopică, al că- Jenciu trece imună şi pe I1ngăfi- treierat (e drept, conduse de
rei model cucereşte prin simpla lonul comic. Romanul ei amuză boţi). Şansa zborurilor interp
lui afirmare, declanşînd între mai mult prin stîngăcii involun- netare rămîne Încă pusă la
. gazde o contagioasă nebunie a tare decît prin umor de bună doială, gravitaţia insăşi apare
utopizării, a convertirii bene.- calitate. o forţă teribilă, aproape impo
vole. In registrul nnc ostenranv esre bil de infrînt. In lipsa epicului
Pentru. a accede la "civilizatia lucrat şi romanul lui ilie lenea a intrigii, elevii lui lenea Îşi p
pură"; omenirea viciată ar avea (1906-1974) intitulat Ard lumi- trec timpul scriind jurnale ala
la indemînă solutia "spiritualiză- n!le-n Vitol (1937). Stilul pune bicate, se amuză să-şi confun
rii" compoziţiei minerale a cor- În evidenţă acelaşi pregnant de- figurile "reale" cu poza idea
pului uman. Operaţia -de cură- fect al impodobirii frazei prin ar- zată, sau pur şi simplu
r - ALMANAH ~
ANTICIPATIA ~
114
abandonează unor cascade de pui ciocniri planetare şi fascina-
cuvinte, Într-o împătimire a dia- ţia exercitată de motivul plurali-
logului superficial, a "duelurilor
orale"; a filozofărilor lirice, tăţii lumilor cereşti locuite: Au-
oprite abia la limita compromiţă- torul trăieşte dramele Pămîntu-
toare a parodiei. Autorul mede- lui la modul epidermic, cu bucu-
lenizează În cea mai mare parte ria sumbră a unor notaţii apoca-
a cărţii şi abia spre final intră liptice mentinute În sfera gene-
accelerat În anticipaţie, o dată ralului: .Puhoiul uman se zbate
cu inventarea avionului-rachetă În valuri enorme"; "Civilizaţia
destinat primului zbor cosmic. dispare ca prin' farmec. Cărţile
Aici Die lenea are marea lui gă- sociale se dau pe faţă" etc. În
selniţă prin care răstoarnă per- momentul impactului cu co-
spectiva şi plantează O poveste meta, nevrednicii sînt azvirliţi la
de anticipaţie, altminteri săracă mari înălţimi, de unde - ca . gheaţă compactă deasupra unor
şi convenţională, de-a dreptul 'În într-un desen animat - recad oceane reci, În care trăiesc
mit: eşuaţi În plin necunoscut, ,,spre zdrobire de solul crăpat, porci uriaşi, de un verde fosfo-
Taav şi Unu pun temeliile unei ce aşteaptă să-i savureze". Dia- rescent. In swsolul Lunii locu-
civilizaţiiîn care, peste timp, în iesc seleniţi transparenti şi nişte
logurile supravietuitorilor sînt vehicule-proiectil acţionate mag-
zorii istoriei Pămîntului, se. va
recunoaşte AtJantida. Ancorat nespus de hazlii în dramatismul retic alunecă prin galeriile ora-
temeinic În utopie, Ard lumini- lor fals, cu preocuparea pentru şului ingropat, servindu-se În
Ie-n Vitol e un roman dispus să demonstraţii teziste mai curind acest scop de şanţuri unse cu
se racordeze discret la literatura decît pentru ilustrarea unei situ- ulei. Marţienii sînt pitici macro-
cataclismelor, nu prin ceea ce aţii umane. Întrucît "răzbunarea cefali "cu trăsături fine, cu ochii
spune explicit, ci prin ce suge- cerească" trebuie să fie cum- bulbucaţi, cu irisul deschizibil
rează dincolo' de epilog. plită, cometa pedepsitoare va orizontal ca la capre" ; inteli-
Relaţia'cataclism-utopie se re- > smulge, ca În Hecto'r Serva- gente superioare organiza te I
J lansează cu o energie sporită dac, o bucată din planetă, pur- Într-un stat umanitar pe care şi-l ,
sub condeiul trudnic al lui Ale- tînd-o. cu sine spre alte calami- străbat, în lungul canalelor, co-
xandru Hertzug. Dacă în viziune tăţi. In aceste conditii, rămăşi- cotati pe nişte .bărci-plute": Pe
science-fiction AtJantida repre- ţele omenirii mai au răgaz să de- Jupiter s-ar găsi verdeaţă la poli,
zintă de obicei lumea utopică pe clanşeze un atac cu raza morţii În vreme ce ecuatorul planetei
împotriva adepţilor ,,adevăratei "e În prefacere şi În mari frămîn- I
care potopul o desfiinţează, În tări litosferice"; de formă sferică
romanul Dincolo de stele (apă- ştiinţe"; iar pe de-altă parte con-
tinuă fără tulburare programul şi "cu CÎte un ochi în axă"; jupi-
rut sub formă de volum în terienii îşi duc viata printre "bu-
1943), ordinea evenimentelor se de perfecţionare morală menit turugi cu rărnurişul şi frunzişul
inversează: e nevoie ca mai întîi să recupereze "puterile'" pier- Încoronat, ca bureţii". Şi Saturn
să se producă dezastrul, pentru
ca utopia să poată lua în stăpî-
dute de specie pe parcursul lun-
gii ei curse În direcţia Răului.
are la pol vegetaţie, însă minus- I
culă ("ca un pluş viu"), În rest
nire terenul bine răscolit, însă- Idealul unei asemenea utopii munţi sterpi cu grote pline de
minţînd nestînjenită propriile În- este reprezentat de o tehnică diamante uriaşe. Locuitorii unui
telepciuni, adecvată care, Îngăduind citirea alt sistem solar vizitat sînt oa-
La Hertzug, gustul pentru gîndurilor, ar face craniul "trans- meni înaripati, ca venusienii infe-
senzational se Întîlneşte cu un parent ca sticla"; pentru ca În riori ai lui Victor Anestin, avînd
soi de misionarism profetic ne- cele din urmă să ajungă la per- în schimb patru ochi şi penede
ostoit, care îl determină să gîn- formanta de a "ucide orice gînd culoarea sidefului. Desenele I
dească realitatea exclusiv în rău din om"; cauterizind astfel, acestea cu linie naivă se reţin,
imagini schematice, în abstrac- de la distanţă, plaga morală, chiar dacă autorul Însuşi le pri-
tiuni nebuloase, primite de-a O bună Întindere din roman veşte detaşat, ca pe nişte simple
gata o dată cu citatele comode se dedică expediţiilor cosmice. curiozităţi, neacordîndu-le În rO-I
După o schemă pe care o vom man functionalitate. Ceea ce În
ale unor profeţii mai vechi. Cu cazul lui Hertzug nici nu e toc'
Cleant Spirescu autorul are în regăsi mai tirziu la LM. Ştefan,
Întreg sistemul solar va fi puri- mai rău: măcar această parte
comun obsesia faptului că şti- turistic-exploratoare a scrierii lui
inta şi religia ar trebui împăcate. cat, planetă cu planetă, înainte
ca tinta acestei călătorii "de stu- se sustrage concepţiei catastro-t
Cu Dorina V. Ienciu, preten- fice şi propagandei moraliza-
dii'" să se mute În profunzimile
tioasa puerilitate a numelor spaţiul interstelar. Străin de toare care Îneacă mai totul.
(Syrius, Io nathan, Sanley, orice poezie, Alexandru Hertzug Toti aceşti autori, prea putin
Ariana, Slauku) şi ideea parado- se sileşte totuşi să dea -tablouri cunoscuti cititorilor de azi ai ge
xală că o creştere substanţială a extraterestre ridicate peste plati- nurui SF. sînt contemporani cu
facultăţilor intelectuale şi a cali-
tăţii morale s-ar putea obţine'
prin "reducerea corpului şi ne-
tutinea obişnuită a scrisului său.
Natura de pe Venus ar produce
o feerie a culorilor. Planeta Mer-
Felix Aderca. Însă În opera
acestuia din ur:re .antici~tia
descoperă alte ntmun ŞI atmge
I
voilor corpului nostru material": cur are pe una din fete lacuri de alte profunzimi.
Cu Anestin, plăcerea de a trchi- metal topit, iar pe cealaltă
~'~ALMANAH
~ .ANTICIPAŢIA
115
-- --
- - ~-----========== --
~
DIN NOU dată în ansamblu S.F.-u1ui: "un

gen rlterar ale cărui calităţi nece-
sare şi suficiente sînt prezenţa şi
DESPRE UTOPIE ŞI interactiunea înstrăinării (es-

trangement) şi cunoaşterii
(cognition), şi al cărui principal
mecanism formal este un cadru
SCIENCE FICTION imaginar alternativ în raport cu
mediul empiric al autorului":" O
atare definitie, dincolo de oare-
cari sonorităţi rebarbative, cere
SORIN ANTOHI lămuriri. Inainte de toate, con-
ceptul de "însţrăinare"; care di-
omind din cadrul teore Partizanatul nu conduce· auto- ferenţiază dintr-o dată S.F.-u1(în
P tic al întelegerii utopiei

ca gen literar, paginile de
faţă constituie o nouă în-
cercare de sinteză .într-o eternă
chestiune Iitigioasă: raportul din-
mat la "imperialism literar"; aşa
cum dovedeşte Cyril M. Kor-
nbluth în textul unei conferinte:
"Unii dintre savanţii de ocazie ai
S.F.-u1ui sînt veritabili Hitleri,
sensul larg dat de Suvin) de gro-
sul literaturii "realiste"; ,,natura-
liste"; conceptul este înrudit cu
acela de »onastrenie'" (Şklovski,
"Iskusstvo kak priem"), cu
tre utopie şi science fiction.' care încearcă să-şi lărgească do- "Verfremdung'" (Brecht vorbea
Ca primă etapă, să ne amin- meniul de cercetare. Dacă aceş- de un Verfremdungseffekt în
tim cuvintele lui Florin Mano- . tia observă, să spunem, într-un »Kleines Organon fUr das Thea-
leseu: science fiction este alt- text satiric din secolul XVI, ter"), Aşadar, e vorba de În-
ceva decît un gen literar, "o lite- vreun element vag speculativ, străinare, nu de alienare. fi-
ratură paralelă, în care există atunci ei îl privesc ca pe o mino- indcă la Brecht cele două erau
echivalentele tuturor speciilor ritate care tremură şi este per- opuse, iar înstrăinarea (Ver-
realiste sau non-realiste din lite- secutată, reclamă Anschluss-u1 fremdung) milita direct împo-
ratura main-stream",2 Ideea şi procedează la a anexa satira triva a1ienăriisociale şi cognitive
circulă mult: într-un foarte mo- S.F.-u1ui."s Dacă S_F.-ule plasat (Entfremdung).'o Dar, spune
dest articol de popularizare, ci- in descendenţa utopiei, anexa- Suvin, atitudinea de înstrăinare
neva observa că S.F.-u1nu ~ un rea Epopeii lui Ghilgames sau a devenit in S.F. cadru formal
gen în sine, ci le conţine pe toa- a lui Platon e mai puţin scanda- al genului, spre deosebire de ce
te.] Totuşi, polemica apare loasă. Lucrurile stau altfel cu în- era la Brecht, unde apărea în;ă
atunci cînd se pune întrebarea focată campioni ai specificitătii într-un context "realist"". In
"ce-a fost mai întîi: utopia sau ireductJbile a S.F.-u1ui, care se ceea ce priveşte cunoaşterea
S.F.-u1?'; o întrebare născută în expun la mari ironii scriind, de avută în minte de autorul cana-
egală măsură din scrupul geno- pildă, că povestirea S.F. cu cea dian, e important să retinem o
logic şi din partizanat, mai veche atestare e redactată altă differentia specifica a na-
Pentru istoricii utopiei şi pen- de. un scrib din vechiul Egipt, raţiunii S.F.: S.F.-ul se deose-
tru bunul simt, mai întîi a fost sub Ptolerneu al II-lea sau al .. beşte de alte genuri literare
utopia. Astfel, Jean Servier vrn-lea6 prin dominaţia- (hegemonia)
crede că S.F.-u1e utopia secolu- De departe, cel mai incitant unui novum ficţional validat de
lui nostru, iar A1exandre Ciora- dintre autorii care au analizat in logica coqnltlvă.t? Conditia ne-
nescu a botezat. tandru litera- vremea din urmă raportul uto- cesară a S.F.-ului devine astfel
tura pusă în prima categorie: "Ia pie-science fiction este Darko novum-u1 (noutatea, inovatia),
fiUecadette de l'utopie":" Pentru Suvin, în primul rînd în cartea iar conditia suficientă e valida-
istoricii S.F.-u1ui şi pentru cîţiva Metamorphoses of Science rea noutăţii printr-o cunoaştere
teoreticieni excentrici, la început Fiction7• dar şi în numeroasele ştiinţifică şi metodică spre care
a fost S.F.-u1- noi îl vom urmări studii care au precedat-o. Pe cît cititorul este "condus inexora-
mai îndeaproape pe Darko Sti- de incitantă, contributii! lui Su- bil":13
vin. Controversa are la bază vin este şi controversabilă, dar Cum se vede, subtitlul cărţii
mai multe elemente: dorinţa de mi se pare cert că el a marcat lui Darko Suvin - "On the Poe-
legitimare şi prestigiu, vagul defi- definitiv subiectul: de acord sau tics and History of a Literary
nitiilor, cecitatea pasionatilor, nu cu opiniile profesorului de la Genre" (s.rn.) - este, to say
Fenomenul nu e necunoscut în Universitatea McGill, teoreticie- the least, restrictiv: ca aproape
main-stream: a fost fixat foarte nii vor admite nivelul foarte bun toti autorii care îşi declară inten-
plastic şi de Borges, care ne-a al demersului, facilitatea întrebu- tiile, profesorul canadian ajunge
învăţat că scriitorii (mari) îşi cre- inţării categoriilor literare şi filo- să le trădeze. Pe la începutul lu-
ează precursorii. Pentru un Jac- zofice. Pentru Suvin, utopiile crării, el stabileşte că science
ques van Herp, un Pierre Ver- sînt -subgenul socio-politic al fiction rezultă, sensu lato, din
sins ori alt cruciat S.F., dome- S.F.-u1ui, S.F. social, "varianta corespondeţele stabilite între
niul are rădăcini, pour ainsi socio-politică a popoarelor şi lo- science şi cognition, respectiv
dire, în negura veacurilor, ba curilor radical diferite din S.F."8 intre fiction ŞI estrangement14.
chiar în bezna mileniilor - e un Pină aici,' nimic remarcabil: răs- Numai că aici nu avem de-a
complex tipic celor fără istorie, turnarea priorităţilor genetice e face cu o simplă definitie In-
ironizat binefăcător de realisti. totusi curentă. iată însă definiţia spirată de etimologie, ci cu un
ALMANAH ~~
116 ANTICIPAŢIA ~
program: interesul pentru şti- log fictiv cu ipoteze ştiintifice"Y
inţă, legarea discuţiei unui.gen Critica S.F. cu aptitudini teore-
literar de contextul epistemolo- tice din ultima vreme tinde, prin
gic in care acesta există. Pentru cei .inai interesanţi exponenţi,
că ştiinţa din S.F. nu poate fi o tot către o abordare interdisci-
chestiune de conţinut (decor, in- plinară: The Future of Eter-
ventar, terminologie), aşa cum nity: Mythologies of Science
s-ar putea crede la prima ve- Fiction anei. Fantasy (1982),
dere, ci este o urmare a recur- cartea lui Casey Fredericks,
sului la o metodă (cale, abor- analizează impactul mitologiei
dare, chiar atmosferă şi sensibi- asupra S.F.-ului modem, inte-
litate). O metodă care, potrivit grind cercetările criticilor dome-
intentiilor autorului, se leagă de niului unui demers complex
filosofia modernă, a ştiinţei. Deşi printre elementele căruia găsim logJe era notoriu În epocă (în
nwnele lui Paul K. Feyetabend teoria mitului, istoria şi filosofia 1903 a co-fondat una dintre pri-
nu este pronuntat, sint tentat ştiinţei, psihologia (cu psihana- mele organizaţii profesionale ale
să-i evoc: Suvin, mai vag, vor- liza freudiană şi jungiană), nara- domeniului, cunoscuta "Sociolo-
beşte de novurn ca fiind validat tologia, Produs complex al unei gical Society") şi este evident,
şi postulat de o metodă vîrste a sintezelor culturala, prin tezele cam prea apăsate ale
.port<arteziană şi post-baconia- S.F.oul devine astfel, foarte fi- socialismului fabian, În operă.
nă".'5 O metodă ştiinţifică suplă, resc, obiectul unui proces inter- Tmind seama şi de împrejurarea
mai aproape de humaniora pretativ complex, că sociologia a pătruns tîrziu
decît de ştiinţele naturii, nedog- O foarte bună obiectie ta într-un curriculum britanic
matică, speculativă mai mult de- transformarea S.F.-ului într-un (~ia la finele deceniului şapte al
cît experimentală: nimeni nu va corolar al evoluţiilor din ştiinţa secolului nostru, prin sosirea lui
testa "invenţii\e"·din S.F. intr-un celei de-a doua jumătăţi a seco- Talcott Parsons ca "Visiting
laborator - efectul stimulativ al lului trecut - un risc important Prdessor"), activitate de pionie-
găselnitelor tehnice fictionale, ca al criticii - a formulat Thomas rat a lui Wells poate fi caracteri-
şi eventualele "priorităp~'; nu D. Clareson, în eseul "The Ot- zată pe drept cuvînt ca "Sozio-
sînt decît urmarea ingeniozitătii her Side of Realism"1B:numele logie-Ersatz":2o Ca şi utopia,
în libertate. de S.F. ar fi fost cel puţin ta fel S.F.-ul are paradoxala pretentie
S-a remarcat că S.F.-ul a apă- de j:.c·,ivit jJ.?_!trualte scrieri, inde a transforma imaginile lite-
rut pe lwne În legătură cu şti- tre care proza r-aturalistă. Natu- rare şi miturile in valori ştiinţi-
inţa. Afirmaţia este .întîlnită şi la ralismul s-a născut în acelaşi fice şi tipar obiectiv al unui ade-
"purişti"; la cei care afirmă că context pozitivist in care a apă- văr irecuzabil. Din nou ca şi
S.F.-ul datează din secolul tre- rut S.F.-ul "de aur": (linia Ver- utopia,-S.F.-ul abhoră trecutul şi
cut şi începe cu Jules Veme ne-WeUs), iar Emile Zola, Între încearcă să -l Înlocuiască pe de-
sau, in cel mai rău caz, cu Wells alţi scriitori cu ambitii scientiste, plin cu viitorul.!'
- excluzînd prin aceeaşi trăsă- declara că urmează neclintit le- Interesul pentru viitor nu este
tură de condei şi cîteva milenii gile ştiinţifice ale eredităţii şi ale monopolul S.F.-ului, tot aşa
bune de istorie a ştiinţei: "Pen- sociologiei, pentru a clădi pe ele cum nu numai literatura vine
tru a spune adevărul, eroarea o etică. Nu altceva urmărea, in spre ştiinţă, ci există şi o apro-
tuturor istoricilor literaturii SE Anglia, Olar\es Reade ; in Ame- piere din sens invers, pînă la li-
este de a neglija faptul că nu 'pu- rica, William Dean HoweUs dă- mita confuziei. Viitorologia, care
tem avea science-fiction (fie el dea şi el o teorie scientistă a ro- este în mod obişnuit extrapolare
botezat şi ,,anticipation scientifi- manului. S.F.-ul, cu preferinta prin excelentă, poate deveni
que") cît timp nu există ştiinţă, sa tot mai accentuată pentru şti- utopie deghizată-", sau poate fi
ba chiar ştiinţă aplicată [._.] intele care pun temeiul tehnolo- acuzată de aceasta. Urmînd un
SE oul se naşte o dată cu şti- giei, s-a desprins din main- filon profetic etern, omenirea a
inţa, el aparţine aceluiaşi uni- stream ca versant complemen- prezis dintotdeauna un viitor va-
vers":16 linia de ruptură între tar al realismului, a deoenit ticinar. Astăzi s-ar părea că inte-
utopie şi science fiction ar fi, "cealaltă fată a realismului, răs- lectualii (in primul rind) nu mai
dacă folosim datele mai multor punsul asociat noii epoci a ştiin- caută atît confirmarea prezentu-
cercetători, trecerea accentului tei";19Răspunsul specific dat de lui În trecut (prin mijlocirea unei
de la ştiinţele sociale -ca para- SE nu e lipsit de ambiguitate şi istoriografii rankeene, "wie es ei-
digmă a cunoaşterii ştiintfice În indecizie, iar parti pris-ul său in gent-lich gewesen"), ci în viitor -
utopii, la o filosofie a ştiinţei favoarea laturii hard a ştiinţei probabil şi ca urmare a declinu-
(sinteză a elementelor din ştiinţe nu exclude o statornică - şi, în lui istoriografiei tradiţionale, ma-
sociale şi noile ştiinţe ale natu- cele mai reuşite scrieri ale genu- rea garantă a adevărului. Neîn-
rii), ca paradigmă ştiinţfică a lui, prioritară - Întoarcere către crederea în veracitatea judecătii
S.F.-ului. fiindcă S.F.-ul nu se Geisteswissenschaften: terme- istorice a produs- reactia in-
mai preocupă În primul rind de nul "roman sociologic": (amin- versă: sintem obsedaţi de cu-
problemele sociale şi politice; tind de eticheta "roman psiholo- noaşterea prezumată a viitoru-
genul "se interesează de posibili- gic", un subgen al "marii"· lui, fie şi prin primitivele scenarii
tă tile gîndirii ştiintifice şi tehnice proze) a apărut pentru a de- viitorologice,-fie şi prin profetiile .
şi se plasează la frontierele numi romanele lui H.G. Wells. dezinhibate ale S.F.-ului23. Teo-
acestei gîndiri, amorsind un dia- Interesul acestuia pentru sociologia nu a fost cîtuşi de puţin
~ALMANAH
~ AN1'ICIPAŢIA
117
~
exclusă din această activitate să retinem şi gîndul lui Ciora- şeşte constatarea facilă că
extrapolativă (cu evidente rădă- nescu de a distinge două me- . S.F.-ul este lipsit de referent,
cini În escatologie), ci a fost tode utopice, una ştiinţifică şi pentru că acest lucru este vale-
adaptată la noile necesităţi ale alta literară: "Metoda ştiinţifică bil pentru tot cîmpul literaturii:
societă ţii (post -)industriale. E prospectează posibilităţile unei doamna Bovary ş.c.1. nu
vorba de o lume care, chiar În lumi conduse. de legi; în timp ce "există"· mai mult decît roboţii,
forma fktiunilor cu astronave şi metoda literară propune posibili- planetele inventate ş.c.l. Carac-
roboţi, aşteaptă În continuare tăţi paralele Într-o lume care ad- teristic pentru S.F., crede cerce-
răspunsuri la Întrebările eterne mite toate posibilităţile, şi chiar tătorul canadian, este faptul de
legate de om şi societate.> De contradicţia."2B Ambele metode a fi un discurs fondat nu pe o
aceea, a spune că S.F.-u1e mi- stau sub condiţia als ob, iar hi- sintagmatică inteligibilă, ci pe
tologia mOdernă (de la c.G. bridul lor posibil pare sociologia, "miraje paradigmatice"; pe pa-
Jung la Willis E. McNelly au mereu "între literatură şi ştiin- radigme absente.P S.F.-u1este
spus-o mulţi), basmul zilelor tă":29Păstrînd raportarea la eri- În consecinţă o activitate de
noastre ori un nou domeniu al teriile logicii, Cioranescu găseşte două ori conjecturală, fiindcă
fantasticului, nu constituie un izomorfism între utopie şi si- proiectul său estetic constă în
t!ocagerări ori neînţelegeri prea logism, deoarece "articularea imaginarea unui univers recupe-
mari. 25 construcţiei logice e obţinută rabil de către cititor prin cogni-
Am ajuns la metodă, deşi în- prin procedeul utopic [s.m.]. tive estrangement (Angenot
cepusem a vorbi despre un gen pe care l-am putea numi la fel consideră categoriile teoretizate
literar. După A1exandre Ciora- de bine metodă ipotetico-de- de Suvin ca fiind de la sine Înţe-
nescu, S.F.·u1 foloseşte metoda ductivă [s.m.]. Ipoteza este fap- lese şi nu i le mai atribuie; le fo-
utopică, moşteneşte aparenţele tul de bază: deducaţia este. eşa- loseşte, pur şi simplu). Textul '
utopiei, dar i-a uitat intentiile.> fodajul logic, care nu ţine de conjectural cere şi el o lectură
Fără a intra aici În detaliile dis- realitate decît prin cea dintîi verde tip conjectural, pentru că pa.
cuţiei metodei utopice, să no- gigă a silogismului, şi metoda radigmele lumii empirice nu-i
tăm că deja 'Auguste Comte utopică este regula de calcul a sînt de .folos cititorului; activita-
presirntea valoarea metodei uto- acestui demers logiC."30Nicio- tea sa cognitivă "se deplasează
pice .pentru cercetarea ştiinţi- dată nu se va insista prea mult deci în mod necesar de la suc-
fică, Andre Lalande ţinea În asupra riscurilor silogismelor fa- cesiunea sintagmatică la un ail-
1918 cursul "Les utopies et la Iacioase, care "merg" excelent leurs al discursului: paradigmele
rnethode utopique"; mult hulitul în fictiune, dar sînt atit de perni- sematice (şi de aici, modelele te-
E. Mach asimila foarte pertinent cioase În realitate. Dar, bineînţe- oretico-practice) care trebuie să
această metodă unei experimen- les, calităţile utopiei literare nu confere discursului inteligibilita·
tări mentale (&kenntnis unei se stabilesc după rigoarea con- te"34 S.F.-ul ar funcţiona în pro-
Irrtum. Skizzen zur Psycho- strucţiei silogistice. Ajunsă în li- ductia sa semiotică În maniera
logie der Forschungen, 1905), teratură, metoda utopică va că- unei fantasme paradigmatice,
iar' Raymond Ruyer, în L'Uto- dea sub incidenta regulilor lite- deplasînd cititorul de la structu-
pie et les utopies, vorbea şi el raturii. rile sintagmatice "Ia un miraj în
de metoda utopicăr un "exercice Care este locul silogismuluiÎn care se epuizeaeă totuşi plăce-
mental sur les posibles late- S.F.? La această întrebare răs- rea lecturii (una dintre plăcerile
raux": Deja Aristotel semnala punde Florin Manolescu: "Ele· sale caracteristice, În orice
un paralogism care poate fi con- mentele centrale ale oricărei de- caz)": Prin aceasta, S.F.-ul este
siderat tipic utopiei: amestecul finitii S.F. slnt analogia şi ex- u-topic, în sensul că lectura
faptelor reale cu cele imaginare trapolarea. In planul naraţiunii, operelor sale poartă cititorul
extinde asupra ultimelor o parte aceste două procedee logi- dintr-un loc (enuntul sintagma-
din credibilitatea acordată rneri- co-matematice se ascund în tic actual) Într-un ne-loc
tat primelor ("efectul de real" structura unor figuri logice in- (non-lieu, mirajul paradigmatic
teoretizat în critica modernă e o cluse, de forma silogismului". care asigură inteligibilitatea ima-
redescoperire a acestui parale- In concluzie, arată Florin Mano- nentă a textului). Prin urmare,
gism pe tărîmul prozei). Deşi lescu după prezentarea unor "discursul S.F.-ull!i nu se deter-
utopia nu e de fapt o metodă, ci exemple, "literatura 'S.F. este o mină mai Întîi la nivelul raportu-
expresia unei metode, se poate progresie silogistică minus sau- lui dintre enunturi şi universul
sustine existenţa unei metode plus, cu baza într-o secvenţă de referential, ci În raporturile, ima-
utopice, o realitate abstractă in- tip realist, care a luat forma nente discursului, dintre sin-
fuză În Întreg utopismul - funda- unei naraţiuni capabile să ex- tagmă şi paradigmă"35De prisos
ment psihologic, intelectual, al prime o dorinţă şi o temere, cu să adaug, afirmaţiile lui Marc
actiunii şi ficţiunii utopice. Me- ajutorul unor elemente Împru-' Angenot sînt valabile şi pentru
toda utopică astfel decelată mutate din (pseudo) ştiinţă sau discursul utopic, poate cu res-
apare Înrudită cu metodele ştiin- (pseudo) tehnică'?' tricţia că ne-locul (ou-topos)
tei, din moment ce descoperirile O ultimă privire asupra rela- este În cele mai multe opere un
nu sînt;, cel mai adesea, decît tiei utopie-science fiction se loc fericit (eu-topos). Cît des-
confirmarea experimentală a opreşte la nivelul paradigmatic pre eficacitatea mirajului pare-
unei utopii iniţialeY Cum însă al <textelor, pe urmele unei digmatic al discursului utopic, is-
aşa Iărgim prea mult sfera noţiu- Încercări de elaborare a unei se- loria omenirii e plină de probe'
nii de metodă utopică (aşa se În- miotici a S.F.-ului, datorată lui
tîmplă şi cu utopia În genere), Marc Angenot." Angenot depă-
~
ALMANAH (~~
ANTICIPAŢIA ~
118
NOn: forme putin modificate, apăruseră in
periodice la inceputul anilor '70.
1. Termenul sclence flctlon are o is- 8. Suvin. op. elt., p. 95.

torie recentă, dar extrem de zbuciu-
mată. Practic. mai toţi criticii precu pati 9. Ibid, pp. 7-8. Vezi tot capitolul
de S.F. sint incă foarte prinşi in dispu- •.Estrangement and Cognition". pp.
tele terminologice, dintr-o incapacitate 3-15. De remarcat că definirea S.F.-u-
delicioasă - deşi tristă. prin rezultatele lui ca 1I•••.•• ură a .Jnstrăinârii cognitive"
ei - de a realiza caracterul conventio- (cognitive •• trangement) scoate din
nal al oricărei etichete. Este ridicol ca discutie şi utopismul neliterar.
şi astazi să crezi că un termen din 1929
(inventat de americanul de origine lu- 10. Nu intru in amănunte, pentru a
xemburgheză Hugo GernsbacK, pionie- nu fi nevoit să evoc intreaga carieră a
rul publicaţiilor specializate in S.F.). in- noţiunilor. de la Marx la Şcoala de la
ţeles aproape strict literal, mai poate Frankfurt. V. Ernst Bloch, .Entfrem-
stirni atîtea pasiuni! Dacă energia con- dung, Yerlremdung: Alienation. Estran-
sumată pentru le mot ar fi consumată gement". in Erika Munk. (editor).
pentru la chose, demnitatea criticii lite- Press 01 Harvard Universily Press. 1979.
Brecht, New York. 1972. Chiar titlul lui
rare S.F. ar fi mai puţin periclitată. Pe Bloeh arată că Suvin inversează tradu- p. 9: ..utopia in disguise".
teren românesc, situaţia se prezintă cerea termenilor germani (o şi afirmă
astfel: a) cel mai frecvent se foloseşte intr-o notă, referindu-se la traducerea 23. Despre prezenţa toposului vatlci-
,,science fiction" (subliniat sau nu), engleză a scrierii lui Breeht). nla ex eventu În S.F .• v, luca Piţu. "Va-
pronunţat il la fran'i"ise (şi scris cu li- ticinare şi S.F.'·. in Almanahul Antlclpa-
nioară. sub aceeaşi influenţă) ori the 11. Suvin, op. elt., p. 7. Iia 1985, Bucureşti. 1984.
American Way (mai ales de către ti-
neri); cam la fel de mult circulă şi ini- 12. Iblcl., p. 63. V. tot capitolul "SF 24. V. Irving Louis Horowitz, Ideo-
ţialele .•. S.F .", pronunţate in fel şi chip; and the Novum". pp. 63-84.
b) •.literatura S.F." (ca in titlul excelen- 1091 and Utopia In the Unlted Statea,
tei monografii a lui Florin Manolescu) 1956-1976, Oxford University Press.
13. CI. Iblcl., pp. 65~. Aici aş pu-
este un fel de pleonasm. tolerat ca şi 1977. subcapitolul •.American Futuro-
tea insera o remarcă asupra stilului lui logy and the Pursuit of the Mi"ennium"
cacofoniile veniale. fiindcă ,,fiction" în- Suvin: pe lîngă vocabularul oarecum
seamnă in englezeşte •.literatură"; c) rebarbativ, există o mulţime de trimiteri (mai ales pp. 114-116). La p. 114. Ho-
..fantasticul ştiinţific" e un decalc după de la un termen la altul (mai precis, irr rowitz scrie' •.Sociologii apar netulbu-
limba rusă; d) "literatura de anticipaţie tre accepţiuni speciale ale diverselor raţi de rolul .ctericat, in ciuda faptului
tehnico-ştiinţificâ", incomodă sintagmă cuvinte). ceea ce face ca unele definiţii că puţini soli cită brevet teologic {deşi
favorizată de discursul oficios, combină să ceară clarificări in cascadă - fiecare tradiţia sociologică americană este
reducţionismul sintagmei "literatura de termen se explică prin formulări care foarte invăluită in teologie)".
anticipaţie" cu o strategie de inserţie in implică termeni noi etc. Este şi opinia
programul etnopedagogic; e) .,ştiinţific- unuia dintre recenzenţi (ef. Tom Ship- 25. Relaţiile dintre ştiinţă şi S.F., fan-
ţiunea", mai rar, evocă inovaţia lui pey ... The Hegemonic Novum", in ~ tastico S.F. şi basm-S.F. sint discutate
Hugo Gernsback din 1926. ..scientific- mea Uterary Supplement, May 9. 1980.
tion". Din fericire, puţinii noştri specia- de Florin Manolescu, op. eit., pp.
p. 519). 40-60.
lişti in S.F. trec graţios peste asemenea
chiţibuşuri. Pentru caracuda ..sefistă" 14. Suvin, op. cit. p, 13.
(tandom-ut, adică). cearta sterilă a de- 26. V. Cioranescu. op. cit., p. 24.
nominaţiilor are totuşi o mică eficientă
euristică, prilejuind teorii de cenaclu,
15. V. Ibld. pp. 65-67.
27. Iblcl., p. 27.
programe puerile publicate prin fanzine
jce importă mai mult. science sau 11e- 16. Jean Gatteqno, la sclence fie-
28. Ibicl., p. 42. V. pp. ~0-46, pentru
tlon? cine e mai abilitat să scrie ori să tlon, ed. a II-a. Paris. P.U.F .• 1973. p. ~. contrastarea detaliată a celor două me-
critice, inginerul sau literatul? etc.) şi Apud Florin Manolescu. op. cit., p. 20.
tode utopice.
polemici de tipul celei dintre "cele două 17. Brorustaw Baczko .•. Lurrueres et
culturi".
Utopie. Problernes de rechershes". in 29. Cf. Hans Vaihinger. Ole Philosop-
Annales E.S.C .• 26e an nea. 1971. 2, p. hle des Al. Ob, Berlin. 1911.
2. Florin Manolescu. Literatura S.F.,
Univers. 1980. p. 25. 362n. CI. H.J. Krysmanski. Oie ulopls-
che Methode. Koln, 1963. .
30. Cioranescu, .
op. cit., p. 25. Fun-
3. Michel t.amart, "Nommer le futur: damentul metodei utopice. revine auto-
archecloqie d'un gen re", in Le franqals 18. Thomas D. Clareson .•. The 01her rul (p. 26). este •.extrapolarea de la real
dans le monde, nr. 193. 1985. p. 2-1. Side of Realism". in Clareson (editor). la fictiv".
SF: The Other Side 01 Realism. Euay.
4. Alexandre Cioranescu. l'avenlr du on Modern Fantasy and Science Flc- 31. V. Florin Manolescu. op. cit., ca-
passe. Utopie et ""erature, Paris. Galli- 1lon, Bowling Green University Popular pitolul •.Silogismul S.F.'· (pp. 33-39).
rnard, 1972, p. 24. Press. 1971. pp. 1-27. Am citat de la p. 33 şi de la pp. 38-39.
AI doilea citat era subliniat de autor.
5. C.M. Kornbluth. "The Failure of
19. !bIci. p. 9. Potrivit lui Clareson,
the Science Fictien Novel as Social Gri-
tlclsm", in Basil Davenport (editor). The
~ deosebirea esenţială dintre cele două 32. Marc Angenot ••. Le paradigme
Science Fiction Novel, Imaginat ion and So- curente literare paralele constă in fap- absent. Elements d'une semiotique de
cial Criticism, Chicago, Advent Publis- tul că, pe cînd realismul-naturalismul la sciencefiction". in PoeHque, 33. 1978.
hers, 1969. p. 51 (apud Florin Mano- reacţiona la ameninţarea nihilismului pp. 74-'89. CI. Robert Scholes. Struc-
tescu, op. cit .• p. 15). Pierre Versins a incipient in conceptia universului me- tural Fabulation. An Eosay on Acllon 01
remarcat şi el ironia lui Kornbluth. canicist, s.t-ui reacţiona la titluri, la the Future, Notre-Dame, Indiana, '1975.
6. Pierre Brochon. ..Du surnaturel il cele mai evidente realizări ale epocii.
la Fabrlque de l' Absolu", in Europe. nr. 33. Angenot. loc. cft., p. 70.
139-140. 1957 (apud Florin Mano- 20. V. Wolf Lepenies. Oie drel Kultu-
lescu. op. cit., p. 14n. ExIIlă şi termeni ren. Sozlologle zwlschen Llteratur und 34. Iblcl.. p. 75.
pentru S.F.-ul avant la lellte: prololan- Wissenschaft, Munchen-Wien. Cari
tasclenza (Gianfranco de Turris). pro- Hanser Verlag. 1985. pp. 171-183 35. Ibicl.. p. 76.
to-S.F. (Florin Manolescu). ur-sclen- ( .•Der utopische Roman als Soziolo-
ce-flcllon (Brian W. Aldiss). primitive
gie-Ersatz").
science ficllon (Sam MOskowitz)
7. Cartea. apărută in engleză În 1979. 21. CI. Cioranescu. op. elt., p. 16.
reia textul francez Pour une poetique
de la sclence ficllon. Etude. en IMorte 22. Frank E. Manuel. Fritzie P. Ma-
et en histoire efun genre litteralre. nuel, Utoplan Tho~ght in the Wesb'rn
Montreal. 1977; diverse capitole. În Wor1d. Cambridge. Mass .. The Belknap
~ALMANAH
<:;J.r ANTICIPATIA
11
r
lul năzdrăvan cu o rachetă per
JOCUL S.ERIOS fectionată, cu robotul ori androi
dul fidel, animalul adjuvant cu
calculatorul hjperdotat - şi aş
AL ANALOGIILOR mai departe. In aceste ipostaze
arhetipurile umane capătă hain
limbajului şi realităţilor tehnolo
gizante, fără a cunoaşte, pri
această modernizare, o schim
MIHAICOMAN bare de statut şi o îndepărtar
de esenţă (fată de modelele fo
a o pnmă vedere S.F.-ul ca atare (în cazul nostru corpu- clorice originala).
este un fenomen emina- sul literar S.F.). Mai frecventă, A analiza S.F_-ul din aces
mente artistic. Şi lucrul mai familiară, ultima modalitate unghi reprezintă, după opini
acesta este deplin adevă- de cercetare se sprijină pe două mea, un simplu exercitiu de teh
rat. Totuşi, la o privire mai premise,. în general implicite, nică critică. De ce? Pentru c
atentă. nu ne putem opri să neafinnate programatic: a) toate metoda e simplă, chiar simpli
observăm că genul de fa~ are, creatiile imaginarului omenesc catoare şi pentru că ea n
mai mult poate decît alte genuri, au un substrat arhetipal comun; aduce informatii deosebite des
un puternic impact cu sfera so- b) textele,_epocile, mişcările lite- pre lumea şi universul artei S.F
cială. Aş spune chiar că el re- rare preiau unele de la altele, în In spatiul ei se fixează un inven
prezintă un tip de creatie atît de mod aleator sau determinat, tar de arhetipuri şi apoi, printr-
intens detenninat de receptarea cele mai variate elemente, pe simplă operaţie de identificare
socială încît frecvent .apare ca o care apoi le dezvoltă în 'limbajul se stabilesc corelările între aces
functie a acesteia. Intr-adevăr, lor propriu. tea şi diversele forme artistice
S.F.-ul răspunde aspiraţiilor unui Prima axiomă derivă dintr-o Deoarece arhetipul este suf
anume public (detenninat prin idee filozofică străveche: omul cient de larg pentru a cuprind
criterii socio-culturale, de vîrstă, este exponentul unor forme şi o mare varietate de exprimăr
de informatie ştiinţifică etc.) şi structuri mentale predetermi- estetice, cercetătorul va putea
trebuie să răspundă mereu aspi- nate; ea a cîştigat teren, în acest găsi întotdeauna în textele anal
raţiilor acestuia (în caz contrar secol, datorită argumentelor zate ceea ce el a presupus, d
opera SF este respinsă, în mod aduse de psihologia inconştien- la început, că se află acolo.
spontan, aş îndrăzni să spun în tului şi exegezelor atractive pro- A doua axiomă se bazează p
acelaşi fel în care anticorpii res- puse de o seamă de critici lite- ideea comunicării (directe sau
ping un corp străin pătruns in rari, antropologi şi chiar psiha- indirecte) dintre civilizatii, oa
organism), Totodată, mişcările nalişti. Conform ei, între zborul meni şi opere. Ea are un statu
din mentalitatea receptorilor de- lui Prcmeteu după focul divin, mai degrabă inductiv decît de
termină (cu mai mare pregnantă călătoria piţigoiului pentru a ductiv şi se hrăneşte din obser
decît în celelalte genuri) mutati- aduce o fărîmă de soare, aven- varea miilor de cazuri în care
ile structurale din mesajul şi tura eroului în lumea astrelor şi două entităţi culturale distinct
i~tica operei S_F. înălţarea unei nave pentru a aflate în contact au declanşat o
In plus, S.F_-ul se defineşte captura energia unei stele nu multime de schimburi de
prin coordonatele sale estetice există decît o nesemnificativădi- informatii, de influente şi mode
şi în egală măsură prin cele so- ferenţă de formă; în esenţă însă, lări reciproce. Pornind de aic
ciale; cu alte cuvinte, atît prin toate aceste constructii tin de studii asidue au arătat cum O
operele S.F., cît şi prin mişca- arhetipul ascensional, specific anumită operă a fost marcată
rea S.F. Din această perspec- gîndirii şi creatiei omeneşti din de celelalte creatii existente în
tivă el poate fi analizat (sub un toate epocile, din toate punctele domeniul respectiv, cum s-a mo
unghi paradoxal, dar prin planetei. Arhetipurile s-ar în- dificat un motiv artistic prin cir
aceasta deloc gratuit, ci din con- trupa astfel în diverse motive, culaţia sa În spatiu şi timp, cum
tra deplin elocvent) cu uneltele care, la rîndul lor, ar fi reluate, s-au născut noi teme şi no
şi categoriile specifice demersu- ca într-o temă cu variatiuni, în opere, la Întîlnirea între sisteme
lui etnologic. Cu alte cuvinte, cele mai diverse formule lite- ~tetice şi culturale deosebite
putem presupune că el este, se rare, de scriitori provenind din In acest caz, cercetătorul poate
manifestă şi poate fi judecat ca ţări, culturi şi orientări artistice urmări cum a fost pus În mate
un fapt de folclor (sau mai deosebite. ria S.F. un anume motiv, cum a
exact, un anume fel de folclor). Pus in dialog (din acest punct circulat el de la un scriitor la al
Această abordare nu reprezintă de vedere) cu fenomenele folclo- tul, cum a fost preluat şi modif
o ciudăţenie exegetică; în fond, rice, S.F.-u1(sau mai exact anu- cat de fiecare creator în parte
dacă ne gîndim bine, în critica mite creatii ale sale) ar dezvălw Totodată, el poate arăta ce scri
de artă o multime de creatii au afinităţi evidente. Povestirile sale itori şi ce opere au influentat ş
fost cercetate prin prisma sau s-ar constitui ca un fel de basm se pot reqăsi în structura une
În comparaţie cu o realitate de modern, în care Făt -Frumos anumite capodopere.
tip folcloric. Primul fel de de- este înlocuit cu un erou .,ciber- In conexiunea cu civilizati
mers vizează îndeosebi manifes- netizat", zmeul cu cine ştie ce populară, acest demers dezvă
tarea respectivă, iar al doilea se protagonist malefic sau cu o luie felul cum un anume scriito
referă cu predilectie la operele forţă obscură a cosmosului, ca- a preluat un motiv de mit sar
ALMANAH ~~
ANTICIPAŢIA ~
120
de epopee, cum l-a transfigurat cărţi sau articole de presă, dar
În substanta şi limbajul genului o mare parte a ei se concreti-
S.F., cum i-a dat o nouă viată zează În cadrul cercurilor, cena-
(sau cum, din contră, nu a fă- clurilor, cluburilor de speciali-
cut altceva decît să repete, cu tate, unde textul scris şi citit nu
alte cuvinte, structuri artistice este decît un pretext pentru o
binecunoscute). In toate aceste amplă şi furtunoasă dezbatere
cazuri munca exegetului are o verbală. De asemenea, ca şi În
bază sigură, deoarece el ope- folclor, circulaţia şi transferul in-
rează cu texte şi realităţi con- formatiilor utilizează cu predilec-
crete, verificabile şi nu poate tie canalul oral, astfel Încît dialo-
emite judecăţi speculative, exa- gul prin viu grai (cu avantajele şi
gerate. Cu toate acestea, pune- dezavantajele sale) reprezintă o
rea, prea apropiată, în relatie de constantă a contactelor şi orgoliu al apartenentei la o anu-
succesiune (prelucrare, impru- schimburilor dintre diversele mită grupare (Înţeleasă ca o
mut, infiuentă etc.) a universului centre ale mişcării S.F. autoh- "castă") şi prin refuzul abdicării
creatiei folclorice şi al celui al tone. de pe pozitiile "privilegiate" ast-
S.F.·ului nu poate fi dusă prea O altă trăsătură frapantă este fel. dobindite.
departe fără riscul de a cădea În tendinţa către autarhie, către In sfîrşit, ca şi satul traditie-
exces; aceasta deoarece cele izolarea În cadrul propriilor gra- nal, mişcarea S.F. are un pro-
două tipuri de texte literare sînt nite, către refuzul dialogului cu nuntat gust al evenimentului
totuşi suficient de diferite şi de alte genuri şi alte forme artis- sărbătoresc. Această "ceremo-
autonome, astfel Încît motivele tice. Uneori S.F.·ul se complace nializare" a vietii mişcării S.F.
suferă prea multe permutări şi În a se manifesta "ca un sat din implică existenţa unei mari săr-
modificări radicale În drumul vîrfulmunţilor", ca o unitate cul- bători (de obicei Întîlnirea anu-
care .separă spatiul folcloric de turală ce consideră dăunătoare ală a cenaclurilor), Înconjurate
cel al literaturii de anticipatie. existentei ei deschiderea către de multe alte (mai mici) mo- I
Distanta fiind prea mare, relati- alte unităţi, dialogul critic cu ce- mente festive, legate ~ viaţa
ile pot fi aleatorii şi nu cauzale, lelalte genuri ale artei. M-a sur- fiecărui centru în parte. In jurul
subiective şi nu legice. prins Întotdeauna Încrîncenarea acestor momente festive se con-
Dacă mutăm zona de .actiune cu care unii dintre tinerii repre- struiesc o seamă de "datini'"
a acestui dialog Între lumea zentanti şi chiar prezumtivi li- specifice, fiecare purtînd am-
S.F.·ului şi aceea a culturii deri ai acestei mişcări se agăţau prenta personalităţii "gazdei"
populara din planul textelor În de ideea specificului"inalienabil" respective, a specificului activi-
I planul manifestărilor (adică. din al literaturii de anticipatie, refu- tătii S.F. şi a creatorilor de S.F.
estetic În sociologic) sesizăm zînd să citească sau să comen- din "ograda'" care primeşte cele-
existenţa unor alte similitudini teze acele opere de graniţă, lalte participante la sărbătoare.
frapante. Desigur, ele nu au ca- opere ce împleteau elementele Poate că cititorul atent a ob-
racter structural; dar probabil de S.F. cu elemente specifice servat cum frecvenţa, din uiti- I
nici unul Întîmplător. Poate 'că celorlalte forme ale literaturii. mele paragrafe, a semnelor cită-
ele tin de o anumită dialectică a Dacă În ceea ce priveşte o civili- rii marchează doza de relativ a
evolutiei culturale, sau poate că zatie de tip tradiţional, supusă analogiilor stabilite Între fenome-
au caracter strict conjunctural. unor condiţionări istorice care nul S.F. ~ fenomenele culturii
Nu ştiu dacă ele pot fi extrapo- blocau comunicarea, acest lucru populare. In consecinţă, rîndu-
late asupra oricărei mişcări S.F., poate fi de Inteles, el devine Însă riie de mai sus pot fi privite ca
sau dacă, din contră, se potri- inexplicabil în spatiul unei rrsş- un joc, dar (fireşte) nu ca un joc
vesc numai pentru unele ten- cări literare a secolului nostru, gratuit, ci ca acel joc folositor al
dinte ale actualei mişcări a adică a secolului transferului de spiritului, În care pnn cornbinati-
S.F.·ului autohton. Oricare ar fi informatii şi al interdisciplinarită- ile neaşteptate ale lucrurilor ŞI
raţiunea de profunzime a aces- tii. ideilor sînt puse În lumină trăsă-
tor analogii, mă voi mărgini În Privind lucrurile prin oglinda turile definitorii, constitutive, ale
continuarea succintelor observa- civilizatiilor străvechi, aş mai acestora. Din această perspec-
tii de aici să semnalez cîteva din vrea să remarc faptul că cena- tivă, întregul traseu al articolului
punctele de contact cele mai ciurile S.F. se comportă aseme- poate fi privit ca un traseu ludic,
elocvente. Menţionez totuşi că nea cetelor (profesionale, de vîr- ca o mişcare a gîndirii situată
apropierile pe care le voi pre- stă, ceremoniale) specifice co- sub semnul jocului combinator.
ciza se revendică dintr-o lntele- rnunitătilor arhaice. Ele impun mişcare ce-şi revendică, pe de o
gere globalizatoare a celor două astfel anumite conditii pentru in- parte, inocenta, sinceritatea şi
fenomene şi nu au pretentia de trarea noilor veniti, solicită un bunăvoinţa jocului şi, pe de altă
a oferi explicatii, judecăţi de va- anume tip de "iniţiere", preci- parte, seriozitatea, puterea de
1000reori sfaturi metodologice. zează reguli de comportament penetratie şi scînteia identica
In primul rînd trebuie să ob- şi păstrează o ierarhie internă specifică oricărei manifestări a
servăm că mişcarea S.F., ca ŞI strictă şi inatacabilă. Asemenea spiritului ludic.
cultura populară, dovedeşte o acestor structuri traditionale, ele
înclinaţie vădită pentru aspectul cunosc momente consacrate de
oral al comunicării. Desigur ea manifestare socială şi se impun
se lntrupează În ooere scrise, în colectivitate printr-un anume
~.~ ALMA"''','i
~ ANTICIPAŢIA
121
UNITATE IN - s-a tăcut trimitere încearcă
izbutesc!) să plaseze aria liter
turii de anticipatie la un nivel
abordare teoretică demn d
DIVERSITATE toată stima. Toate, fără exce
tie, militează pentru un statu
al literaturii SF, fie printr-o abo
dare generală a genului, fie pr
ADRIANA BABET!. analize pertinente "pe text": (p
lej cu care sînt convoca te ce
mai noi cuceriri ale ştiinţei lite
turii), fie apelînd la modalită
n bilant al anului 1987 în Pecican.
U materie de publicatii SF
româneşti ar trebui să
aşeze în fruntea listei
Aceiaşi semnatari ai unor stu-
dii, eseuri, proze, traduceri din
literatura SF "migrează"'în pagi-
(fără drept de apel, vom încerca . nile celor trei apariţii. cer unita-
publicistice dintre cele mai e
ciente: interviul, ancheta, sele
ţia (deosebit de vaIoroasă) a tr
ducerilor din literatura de sp
cialitate. ,
să demonstrăm în cele ce ur- tea acestora e asigurată şi de o Astfel încît, după străbate r
mează) trei aparitii timişorene, zonă de adîncime, perceptibilă
după cum urmează:' "Helion'" abia după lectura atentă a fiecă- armăturii teoretice a celor t
(magazinul clubului de anticipa- rui text. reviste, cititorul poate purced
tie al Casei Universitarilor - co- Reţine în mod deosebit aten- cu un ochi avertizat, deoseb
ordonator Cornel Secu), "Para- tia efortul editorilor de a struc- de atent, la lectura paginilor
dox SF '87'- (supliment al revis- literatură propriu-zisă (rom
tura sumarele cu 0_ eficientă nească sau străină). Abia acu
tei "Forum studentesc"; realizat aparte. Seria articolelor teore- se declanşează tensiunea un
de Dorin Davideanu, Gyorffy tice care inaugurează numerele
Gyorgy şi Viorel Marineasa, pe 1987 conferă publicatiilor SF lecturi corecte: în această co
cu concursul cenaclului "H.G o armătură ideatică solidă, o fruntare dintre "teorieşi pra
Wells") şi deosebit de intere- structură de adîncime pe care tică": Cît anume din suportul
santa "Biblioteca nova" (buletin se construieşte apoi, cu fantezie oretic e validat de inefabila co
de teorie, critică şi istorie a lite- şi inteligentă, edificiul literar pro- structie literară? O întreba
raturii SF, editat de cenaclu riie priu-zis. iată cîteva exemple (încă) deschisă. Oricum, pagin
;,Helion'" şi "H.G. Wells" sub doar: "Note la un cadru de refe- "beletristice'" captivează. Sîn
egida Casei Universitarilor; co- rinţă în anticipaţie" (de Lucian majoritatea, scrise cu mînă
lectiv de redactie - Constan- Vasile Szabo) "Elemente SF în gură, alert. De la autorii deja c
tin Cozmiuc, Dorin Davidea- literatura generală'" (de Lucian noscuti fanilor SF-u1ui (Vio
nu şi Cornel Secu): Despre în- bnică), - ambele în "Paradox" Pîrligras, Paul Eugen Banc
.cununarea cu launi prestigiului Ovidiu Pecican, Silviu Genesc
sau ,,0 reevaluare umanistă ne- Lucian Vasile Szabo, Dănuţ U
international a primelor două a cesară" (de Voicu David),
fost vorba pe larg în presa noas- n Transformările unui gen'" (de gureanu, Marcel Luca, Const
tră, Lauri binerneritaţi. O pro- Mandics Gyiirgy), "Mutatii te- tin Cozmiuc, Gyiirffy Gyiirg
bează cu prisosinţă şi aceste Dorin Davideanu, Cristian Lăz
matice şi stilistice în anticipaţie
ediţii pe 1987. modernă" (de Mircea Oprită), rescu, Traian Urdea, Mirc
O simplă panorarnare a suma- "Science fiction şi limita ştiin- Pora, Duşan Baiszky, Consta
relor .şi numelor semnatari lor tă-literatură" (de Constantin tin Mărăscu, Antuza Egher
poate da seama de o primă ca- Cozrniuc), "Precizări la un su- pînă la debutanţii Simona Pap
litate a publicatiilor SF tirnişo- mar al unei critici de idei literare Adrian Chifu.
rene: unitatea în diversitate. O în anticipaţie" (de Luc-ian Dacă adăugăm acestor calit
adevărată performantăa colecti- Szabo), "Logica antipului" (de şi o foarte bună ţinută public
velor redactionale. Deşi fiecare Gyorffi Gyiirgy), "Tehnici nara- tică a publicatiilor SF timiş
din cele trei reviste îşi păstrează tive în literatura SF" (de Ovidiu rene, după cum - nu în ultim
un· profil distinct (asigurat nu Pecican), "Un nou univers poe- rînd - o deosebită prestan
doar de amprenta prezentării tic?" (de Stefan Buzărnescu), grafică (în mod deosebit "R
artistice şi tehnoredactării, <?i,~de toate publicate în "Biblioteca lion"'ul Casei Universitatilor}
însuşi specificul continutului), nova'" sau, luate aproape inte- imaginea de ansamblu care
ele pot fi citite unitar, ca un COI- gral, secţiunile "Alternative"; configura la începutul prezent
pus coerent. Această coerentă "Opinii'" şi "Pe scurt despre m roastre; dobîndeşte cons
pare - la prima lectură - a fi asi- proza scurtă'" din "Helion'" tenţă. Iar' acel abrupt "fă
gurată de constanta colaborato- (semnatari: Mircea Crăciun, drept de apel" din paranteză
rilor. "Helion"; .Peradox'tşi "Bi- Gyiirffy Gyiirgy, Daniel Vighi, demonstrat. Da, se pare că in
blioteca nova'rpoartă semnături Horia Aramă, Stefan - Buzăr- itia a functionat corect: în fru
de prestigiu ale literaturii SF ro- nescu, Voicu David, Lucian Io- tea listei unui bilant pe 1987
mâneşti; ale teoriei şi criticii lite- nică, Lucian Szabo, Elena Ne- materie de publicatii SF se c
rare: Lucian Ionică, Mandics gură, Constantin Cozmiuc, Cor- vin aşezate cele trei aparitii tim
Gyiirgy, Gyiirffy Gyiirgy, Con- nel Secu; Ovidiu Pecican, şorene. După cum urmeaz
stantin Cozmiuc, Lucian Vasile Traian Urdea, Viorel Mari- "Helion" ; "Paradox'" şi "Bibl
Szabo, Silviu Genescu, Voicu neasa). .,. teca nova".
David, Dorin Davideanu, Ovidiu Majoritatea textelor la care
ALM',\NAI:I ~
ANTICIPAŢIA ~
122
•
geJe rece. Am Inteles că totul fusese o înscenare.

Exploratorul Timpului venea nu din trecut, ci din
viitor. Luase trfăţişarea eroului lui WeUs pentru a
stabili mai uşor contactul cu o lume care s-a obiş-
nuit să vadă împlinindu-se anticipaţiile din cărţi.
Mi-ar fi destăinuit probabil secretul, dacă aventura
mea nu l-ar fi avertizat că trecutul poate deveni o
capcană fără ieşire": Remarcabile În această poves-
tire sînt folosirea elegantă a unor elemente livreşti,
precum şi modul în care naratorul reuşeşte o anu-
mită distantare ironică fată de propria relatare.
Paradoxul călătoriei În timp este ingenios folosit
şi în "Emisiune nocturnă", un text-parabolă paci-
fistă. Aici, naratorul recepţionează o emisiune de
televiziune părînd a proveni din viitor, dar în cele
din urmă află .ţă mai probabil este să vină dintr-un
trecut îndepărtat. Aceasta fiindcă "mergînd destul
de departe În viitor, se ajunge În ceea ce noi nu-
mim trecut": Există În această povestir-e poezia in-
utor al unor remarcabile eseuri despre scri- solită a "vagabondării" informaţiilor, dar şi cea a
A itori români şi străini, antologator, traducă-

tor şi semnatar avizat al unor prefeţe, bn
Hobana este şi un prozator interesant.
Cîteva dintre cunoscutelecalităţi ale eseistului şi
amănuntelor stranii: "M-am uitat la ceas: trecuse
demult de miezul noptii. Necunoscuta continua să
mă privească, În tăcere .. De fapt, cu. toate că bu-
zele Îi rămîneau nemişcate, aveam senzaţia că
istoricului literar pot fi regăsite, sub forme conso- vrea să-mi transmită ceva, un mesaj de o impor-
nante prozei, în povestirile din "Un fel de spaţiu": tantă vitală - nu-mi dădeam sema dacă pentru ea
minutiazitatea documentării, rigoarea construcţiei sau pentru mine. Am făcut un efort şi mi-am des-o
narative, ştiinţa acumulării amănuntelor semnifica- prins ochii de pe chipul hipnotic, aţintindu-i din-
tive, răbdarea metodică a "etalării" elementelor colo de el, spre o aglomerare de forme nedeslu-
constitutive, limpezimea scriiturii. Un act ordona- şite. Intelegîndu-mi parcă intentia, ovalul alb s-a
tor, amintindu-ne de preferinta lui Ion Hobana retras în colţul din stînga sus al ecranului, lăsînd
pentru critica tematologică, este împărţirea volu- să apară în prim plan... Am ezitat să definesc
mului În trei părţi, după criteriul tematic. structurile geometrice care asaltau cerul. O cetate
Prima parte a volumului cuprinde proze inspi- industrială? Sau un complex urban conceput de
rate din lumea subacvatică. Personajele trăiesc un arhitect dementi'. .. Erau piramide, şi cuburi, şi
aventuri legate de aplicări inedite ale unor adevă- sfere, şi spirale înşurubate În văzduh, toate·
ruri ştiinţilice sau de descoperirea unor aspecte dintr-un material translucid pe care n-am izbutit
naturala socotite a fi principial imposibila. Semnifi- să-I identific. Privindu-Ie mai atent, haosul a Înce-
cativă este, de pildă, povestirea intitulată "Emis- put parcă să se ordoneze. Alternanta - formelor
fera vie", unde prozatorul obtine un remarcabil crea un. ritm, o armonie secretă, o vibraţie
efect de insolitare prin extrapolarea unui mit, cel aproape muzicală.":
al krakenului. - La energia literară potenţială a ideii de călă torje
A doua parte contine povestiri axate pe parado- efectivă În timp recurg şi alte două povestiri. In
xul călătoriei în timp. Caracteristic pentru felul im- "Glasul trecutului" este inventat arheofonul, in-
pecabil în care Ion Hobana Îşi construieşte poves- strument de basm, În stare să redea sunete şi zgo-
tirile este textul titular al volumului, unde narato- mote produse în vremuri Îndepărtate, iar în "Timp
rul este vizitat de călătorul temporal din celebrul pentru dragoste" o tînără femeie dintr-un viitor al
roman al lui WeUs. Datorită Întîmplării, naratorul performanţelor tehnice maxime face schimb de
ajunge În epoca lui WeUs, apoi revine, aflînd În fi- existente cu regina egipteană Nefertiti.
nal că vizitatorul său.a sosit, de fapt, dintr-un vii- A treia parte a volumului conţine povestiri inca-
tor îndepărtat, în care construirea unei maşini de drabile în tema călâtoriilor cosmice. In "cea mai
călătorit În timp a devenit posibilă. iată Încheierea bună dintre lumi", un astronaut atins de amnezie,
acestei povestiri: "Răcoarea noptii mi-a redat sin- în urma 11Ol.l1 '~n!'nlant parţial de creier, este con-
..:Jr
C~~ALMANAH
ANTICIPAŢlA
123
dus în zone terestre capabile să-i readucă în me- Un cititor mai puţin experimentat ar putea să
morie impresiile din călătoriile sale, iar în "Roaia reproşeze povestirilor lui hn Hobana insuficien
• de seară": este îriăţişat şocul de adaptare al unui sofisticare. Ar fi un reproş nemeritat, explica
om nimerit într-un viitor îndepărtat. Un interesant prin neîntelegerea faptului că autorul volumu
gadget apare în "Oameni şi stele"; cineciberul U1 tel de spatiu" obtine complexitatea textel
este un dispozitiv ce le oferă spectatorilor posibili- ~e prin mijloace aparţinind unui ideal estetic d
tatea de a-şi transfonna, în chip nemijlocit şi spon- factură clasică.
tan, imaginile mentale în imagini vizibile pe un
I ecran. voicu BUGARIU
ratoriale, nici unele. rrurume, stridente stilistic

nici pitorescul exotic "anglo-saxon"; simţit ca e
cesiv în măsura în care nu s-a admis că el este t
tuşi legitimat literar în economia textului, neces
şi funcţional ca fundal şi decor al acţiunii. Aceas
însă, actiunea, este magistrală, vjguroasa for
epică şi înaltul potenţial semantic asigurîndu-i o
cînd, lui Cassargoz, un loc binemeritat în ori
antologie de science fiction, şi nu neapărat "
berrobotic" :
I Relaţia om-maşină pare a fi, totuşi, cel putin d
ocamdată, "tema'" preferată a autorului, preferin
răspunzînd pesemne şi unor afinităţi mai pr
funde, din moment ce pe acest sol Îşi au baz
toate cele trei "vîrfun~"ale volumului, precum
încă alte cîteva texte, mai puţin realizate. Aceas
este ipostaza sub care se manifestă, la Cr. T. P
pescu, "vîna'" sublimului, pe care ne bucurăm s
constatăm viguroasă şi organică, "vînă'" care es
totodată şi a ştiinţificţiuniiÎn ansamblu, în ce a
ea mai bun şi mai definitoriu ca gen,ca literatură
prin definitie şi prin excelentă - "A sublimului
Adevăr a cărui enunţare va surprinde, poate, ad
văr mai uşor de demonstrat şi de admis În cazu
să zicem, al călătoriei spaţiale sau al călătoriei
timp, unde omul, ca fiinţă finită, se vede ineg
confruntat fie cu infinitul spatiului cosmic, fie c
infinitul timpului trecut sau viitor - infinituri fizi
care-I copleşesc şi-l strivesc, mobilizîndu-iÎnsă
multan capacitatea de ripostă"ne-fizică, singura c
te
re-i poate asigura superioritatea şi demnitatea c
I
ristian Tudor Popescu era un nume cu de- om: apelul la libertatea ratiunii sale, apel resim
săvîrşire necunoscut pînă în urmă cu ca plăcere estetică, mai precis ca plăcere a sub
trei-patru ani, mai precis pînă în toamna lui mului. Dar şi în faţa inteligenţei artificiale a maşi
1984, cînd, la vîrsta de 28 de ani, a debu- omul se află, esenţialmente, în aceeaşi postură:
tat, cu povestirea SF Grădina de cenuşă în nr. stă, de această dată, în faţa unui infinitcreat chi
5-6 al Echinox-ului clujean (deşi, el, personal, nu de el însuşi, în faţa unei stihii artificiale Care
e clujean, pentru că e bucureştean, şi, de ·aseme- efect nescontat - se poate dezlănţui la fel de c
nea, deşi nu e "literat"; pentru că e inginer auto- pleşitor şi de nimicitor ca şi stihiile naturii, în fa
matist). unei oglinzi făurite de propria lui mină şi de pr
Dar povestirea cu care Cristian Tudor Popescu pria lui minte pentru a-şi putea măsura în ea pr
,,a irupt'itn SF-ul românesc este alta. Cassargos, priile-i limite insurmontabile de "ucenic vrăjitor
titlu deja notoriu, figurînd atît în sumarul culegerii de fiinţă fatalmente finită şi fragilă. Deghizată a
colective Povestiri ciberrobotice (1986) şi în AI- tropomorf ori gadgetizată electronic, inteligen
manahul Anticipaţia 1987 (apărut tot în 1986),
cît şi în suman.il volumului cu care debutează artificială "răspundea la întrebări cu o precizie şi
acum editorial Planetarium, recent apărut în co- rapiditate care dădeau fiori. «...» Volumul ametito
lectia "Fantastic Club" a Editurii Albatros. Opini- de cunoştinţe; puterea inumană de memorare i
ile, între timp exprimate, asupra lui Cassargos nu stantanee pe termen nelimitat a unor cantită
au fost favorabile pe toată linia: un spirit critic fără enorme de informaţie, dublată de capacitatea de
menajamente (care, prin faptul în sine, este o formula concluzia corectă din -orice set de date
probă demnă de salutat a maturizării SF-ului ro- se prezenta îi terorizau pe unii, îi fascinau pe alţi
mânesc) nu a ,~ertat'''nici cele cîteva inabilităţi na- (p. SOl. Personajul titular din Cassargoz este vo
ALMANAH ~
ANTICIPATIA ~
124
Înzestrat de scriitor cu o psihologie suficient de
rudimentară şi impulsivă pentru a sfida cu incon-
ştienţă superioritatea zdrobitoare a maşinii su-
per-inteligente SANTRI (Simulator Analogic Tridi-
mensional), pentru a provoca el însuşi iresponsa-
bil, confruntarea în care va pieri, într-un final de
mare efect. De mare efect este şi deschiderea es-
tetică a "teatrului adevărat"; ce are În literatura
română un precedent ilustru: episodul cu teroris-
tul-actor Carababă din finalul capitolului XX al ro-
manului Bietul Ioanide de G_ Călinescu.
Vom mai Întîlni, de altfel, la Cr. T Popescu, ast-
fel de "parafraze"'ingenioase dar discrete ale unor acum împreună, ca un singur factor, în aceeaşi
.Jocuri celebre'" din "literatura generală"; din "ma- conflictuală ecuatie a sublimului, avînd de îriruntat
rea literatură": lată, de exemplu, un pasaj din nu- alt adversar, comun, un alt infinit şi o altă stihie:
vela Pythia, a doua piesă antologică a volumului haosul ca expresie ultimă a entropiei în continuă
său de debut: acumulînd În memoria lui practic in- creştere, entropie tinzînd şi ea spre infinit,dacă se
finită tot ce se poate şti despre tot ce există, des- poate spune aşa, şi manifestîndu-se în consecinţă
pre fiecare individ în parte şi despre omenire În şi ea ca o stihie copleşitoare, fără leac şi fără spe-
ansamblul ei, omenire pe care ajunge astfel s-o ranţă, fără alt leac şi fără altă speranţă - declară,
controleze la scară planetară şi s-o dirijeze discret în finalul nuvelei, naratorul - decît mitul "Gîndi-
şi benefic, ferind-o de autodistrugere, atotştiutorul ţi-vă la Cel Trist şi la Pythia. Pentru prima dală în
super-computer poreclit mitologic "P,.rthia"·"ştia, istoria umană, un om a luptat alături de o maşină,
aşa cum ştia totul, că zilele Îi sînt numărate. Uni- pentru o maşină, împotriva altor oameni. Şi au
versul nu trebuia să-şi mobilizeze toate fortele pierit amîndoi. Omul şi Maşina, pentru că sacrifi-
spre a o distruge: un circuit ieşit din parametri, o ciul este conditia inevitabilă a perenită tii şi fortei
variatie de temperatură, o furtună solară erau sufi- Mitului ce se naste.'"
ciente pentru a o scoate din acea metastabiIă Entropia se dovedeşte însă "în scădere" - tre-
stare de gratie" (pp. 93-94). M>delul astfel para- buie spus, spre lauda autorului - sub raport stilis-
frazat, mai mult decît celebru, este o piatră de ho- tic, atît În Pythia, cît şi În restul volumului. Fată
tar în istoria ideii de sublim: "Omul este doar o de Cassargoz, ceva mai "entropic"; cum spu-
trestie, cea mai firavă din natură, dar e o trestie neam, sub acest raport, volumul este, În rest, fără
care gîndeşte. Pentru a-I strivi nu e nevoie ca în- cusur, adecvarea stilistică se instalează firesc în
tregul univers să se înarmeze: un abur, o picătură pagmi, etectele de oralitate sînt stăpînite cu mînă
de apă e destul ca să-I ucidă. Dar chiar dacă uni- sigură, excelent dovedindu-se Cr.T. Popescu mai
versul l-ar strivi, omul Încă ar fi mai presus decît ales În registrul flegmatic, sceptic, agresiv-blazat,
ceea ce-I ucide, pentru că el ştie că moare şi ce "în scîrbă" - expresie a unei funcţionalităti artis-
avantaj are universul asupra lui, dar universul nu tice pe care rar 'se întîmplă s-o mai neglijeze (ca În
ştie nimic, Aşadar, toată demnitatea noastră îşi povestirea-pamflet Mutu-prostu, CÎinele nostru,
are temeiul în gîndire. De aceasta trebuie să tinem picantă altfel, dar unde autorul uită să insereze În
noi, iar nu de întinderea şi durata cărora nu le-am text un cît de mic alibi naratorial, un cît de mic in-
putea face fată. «...» în Întindere universul mă cu- diciu din care să rezulte, să zicem, că naratorul,
prinde şi mă înghite ca pe o nimica toată; prin gîn- sec dezgustat de biologia umană, ar fi, În ce-I pri-
dire, eu îl cuprind'" (Blaise Pascal. Cugetări). veşte, robot, android, cyborg, mutant, chiar şi ex-
Nu întîmplător demnitatea omului ca "trestie traterestrU, care ar avea tot dreptul la acest parti
care gîndeşte'" este aici extinsă şi asupra maşinii pris şi care ar prelua astfel "sarcina'" şi "tensiu-
care gîndeşte; pentru că,.În nuvela Pythia, Cr.T. nea"'ce altfel riscă să "se descarce'lîn capul auto-
Popescu imaginează o situatie diametral opusă cerului). Pentru că, aşa cum am văzut că se întîmplă
lei din Cassargoz: locul confruntării dintre om şi în Cassargoz cu pitorescul exotic, în Pythia şi
maşină este luat de fraternizarea între om şi ma- În celelalte texte, inclusiv Mutu-prostu, CÎinele
şină, aceasta din convingerea că "va veni însă nostru, mizantropia şi cinismul ("Oarneni. Pa-
cîndva o zi, nu ştiu cît de departe situată în viitor, chete de hormoni şi nervi pendulind Între pat, bu-
în care omul va trebui să se ridice în picioare în călărie şi closet. Aşteptînd un cancer care să le
fata Universului sau să piară. Şi atunci va trebui umple viata de sens. Şi blestemul gîndului. AI gîn-
să fim altfel, să devenim altceva, să trecem un durilor. Roind, viermuind prin creierul inflamat">
prag «v..». Va fi o desprindere grea şi dureroasă, şi etc. etc_ passim) au un regim specific fictional şi,
fără Maşină s-ar putea să nu o realizăm niciodată" deci, -esteticeşte functional, ele nu trebuie atribuite
(p. 94). Fraternizate şi armonizate, inteligenta tale quale autorului, ci naratorului, fiind aşadar
omului şi inteligenta maşinii nu dau însă, nici pe Iegitimate şi motivate fictional, psihologic, ca "mij-
departe, un rezultat idilic. dimpotrivă: ele intră loace de caracterizare a personajelor'" ş.a.m.d.,
~~ALMANAH
.~ ANTICIPAŢIA
125
,...--
dacă - aşa cum se şi Întîmplă, aproape peste tot - toare pentru om, fiinţă finită ce nu poate sporta
atribuirea discursului, prin stil indirect liber, prin decît o cantitate limitată de entropie, ce nu poate
dialog, prin monolog interior, prin disimulare nara- supravieţui haosului, expresie a infinitului entro-
torială ori prin alte legitime procedee titerare, este piei, -. iată însă că nici soluţiile anti-entropice artifi-
atent operată. ciale, homeostaziile impuse cu forţa nu-i pot
Nu e Însă mai puţin adevărat că această radica- aduce omului mai mult decît o tristă supravietuire
lizare a expresiei traduce, În ultimă instanţă, şi o care-I decade din condiţia şi din demnitatea de
radicalizare de substanţă, o radicalizare a Înseşi om. La ce bun o iluzoria fericire totalitară la scară
conştiinţei scriitoriceşti. Este aici Încă un semn planetară şi milenară, dacă preţul plătit trebuie să
care nu înşeală, un semn al maturizării estetice a fie blocarea evolutiei, imobilismul etern Şi total, ex-
"noului val" afirmat în anii '80 În SF-u1 românesc, tirparea variabilităţii şi absolutizarea repetivităţii -
semn ce poate fi descifrat şi la Mihail Grămescu, disperată soluţie de supravieţuire ce condarnnă
şi la Alexandru Ungureanu, şi la alţi citiva Încă - omenirea, colectivitatea la stagnare şi plafonare,
tineri scriitori ce re-descoperă, fiecare În felul lui, iar pe om, pe individ, la un mutilant sacrificium
pe cont propriu, pe risc propriu şi cu'un preţ pe intellecti, mai rău şi decît moartea? "Ornohom
I care fiecare şi-I ştie, condiţia liminară şi eliminato- este singura planetă locuită de om care va exista
rie dintotdeauna a creaţiei' autentice, care este tot atît cît sistemul solar din _care face parte. Ne-
dezbinarea Între eul creator şi lume. Acest semn numărate lumi ale oamenilor vor fi pierit plnă
care nu Înşeală stă scris şi pe fruntea lui Cristian atunci, spulberate de oameni." Cu ce pret Însă?
Tudor Popescu, înscriindu-l astfel, din debut, În "Fiecare copil de pe planetă contractează la 10 ani
rîndui.celor "chemaţi'" şi "a1eş~';spre şansa ori ne- o boală gravă, mortală. Remediul, unul singur: co-
şansa lor, să scrie operele şi capodoperele care pilul trebuie dus În anumite locuri pustii şi sălba-
.1 vor veni. Şi dintre care una a şi venit. tice; desemnati! de tradiţii obscure, şi 'lăsat singur
Dar să reluăm firul lecturii, odată ajunşi la cea Q. noapte. În zori, el revine .!jănătos şi fără să-şi
.' de-a dota sectiune a cărţii, care-i şi dă titlul, Pla- amintească nimic din cele petrecute În timpul nop-
netarium; lectura este, la Început, uşor decepţie- ţii, sau nu mai revine deloc," Fie de ajuns aceste
nantă, această ,,a doua repriză'tIrcepe cam anost; incitante premise ale conflictului, pentru oricine Îşi
dar - ne zicem - după ce-a atins "virfurile" din poate găsi liber sfertul de oră necesar lecturii ce-
Qssargoz şi Pythia, e, într-un fel, explicabil ca lor 12 pagini, cîte-i ajung lui Cristian Tudor Po-
autorul să mai reducă motoarele, să se relaxeze pescu pentru a atinge "maSa critică"a unei escala-
, descriptiv şi static poposind rind pe rind pe mai dante plăceri intelectuale şi estetice, răsplătind cu
multe planete imaginare (tabla de materii, prema- prisosinţă osteneala lecturii. Omohom este o po-
tur consultată, indica un număr de l l), exersîn- vestire ce poate sta alături de tot ce s-a scris mai
du-şi "mÎna"'În imaginarea ex nihilo a unor deco- bun in "proza scurtă": românească a ultimelor de-
ruri pentru posibile actiuni, deocamdată lipsă; decenii, şi nu doar in science fiction, fiind, implicit,
coruri descriptive şi statice, În majoritatea lor, şi o "mănuşă'" aruncată prejudecăţilor suficiente şi
chiar dacă impresionante prin debitul imaginativ zîmbetelor condescendente la adresa "genului".
ieşit din comun, riguros controlat de o coerentă şi (Pentru acestea, pentru cei care, pe lingă proba
o stringenţă logică la fel de iesita din comun. textului in sine, 'mai simt eventual in plus şi nevoia
I Şi Iată ca, atunci cînd cele cîteva pagini ce ne garanţiilor de prestigiu cultural al valorilor de mult
t mai rămîn de citit pîră la sfîrşitul cărţii nu mai omologate, să mai menţionăm, În treacăt, încă o
promit parcă nimic altceva, lectura este brusc "parafrază'" in genul celor amintite anterior, avînd
I electrocutată: din cele 12 pagini ale povestirii
Omohom, penultima din volum, ne sare În faţă,
drept ilustru model. de această dată, balada lui
Gothe Erlkonig - Regele letetor).
I În toată vigoarea şi splendoarea jui sălbatică, leul, Planetarlum este o carte care ahrrnă un scrii-
acel superb leu despre care vorbea, într-o celebră tor. Să-I salutăm deci cu bucurie şi săi dorim lui
conferinţă, Gottfried Benn: "Pentru autor, un nou Cristian Tudor Popescu ca vigoarea şi îndrăzneala
poem înseamnă de fiecare dată a Îmblînzi un leu, să nu-l părăsească, să indrăznească, în continuare,
şi pentru critic, a da ochii cu un leu acolo unde să fie ce este, să indrăznească să fie ce poate fi,
i-ar face poate. mai multă plăcere să Întîlnească un să indrăznească să fie ce VA FI. "Nu ştiu şi n-arn
măgar." Rar ne este dat să asistăm, În science să ştiu probabil niciodată dacă În Valea Bleste-
fiction, la spectacolul unei atît de impecabile "Îm- mată se află fericirea sau adevărul sau moartea.
blînziri a leului", rar avem ocazia de-a ne simţi co- Oricare dintre ele este Însă mai bună decît Omo-
nectati cu atîta intensitate şi siguranţă la circuitul horn, decît lumea În care singurătatea mea vrea să
de Înaltă tensiune al plăcerii estetice; rareori s-au te.facă să trăieşti, aşa că răspunde cum ştii tu,
spus atît de multe şi de-profunde lucruri În atit de Kari, aşa cum ştii şi aşa cum vrei, băiatule ..."
puţine şi de simple cuvinte, ŞI«u o atît de perfectă
tehnică narativă. CORNEL ROBU
Dacă, am văzut, creşterea entropiei tinde endo-
gen spre infinit, cu efecte dezastruoase, copleşi-
ALMANAH ~
126 ANTICIPAŢIA <;J

Andrei Dmitruk, Bob Shaw, Bir6 Lăszlo Peter,
Cristian Tudor Popescu, Donald Barthelme, Dia
Varşavski, Arthur C. Clarke, Carlos Cabada, Szi-
lărd Le6, Anton Quintana, Leonida Neamţu, Ger-
hard Branstner)
1} SÎNT UNII CARE S·AU PUCTISIT DE BA-

NANA CLASICĂ. .. Multe lucruri se pot întîmpla,
chiar şi acesta. Cît mă priveşte, eu Încă nu m-am
plictisit de banană (şi ca atare nici nu o consider !
clasică), dar admit că oricine are dreptul să fie
plictisit de ea, să o iubească, s-o admire sau să o
urască ...
Sînt şi persoane care vor să ne impună şi nouă
sentimentele lor. Cel care s-a plictisit de banana
clasică vrea să fim şi noi. plictisiti. Este şi aceasta
o tendinţă general umană. Iar eu, ca public, tre-
buie să decid dacă această tendinţă este raţională,
stăzi operele SF nu mai trebuie să prezmte pozitivă. Dacă i-ar veni cuiva ideea cu banana plic-
neapărat pe larg teorii. Se descurcă şi cu
trimiteri, aluzii. Cred că acesta este moti-
tisitoare.; I
Or, memorabilului erou al lui Gerhard Bran- I
vuI imediat al diversificării genului, care a stner, lui Frănki, i-a venit ideea. Nu mai am înco-
făcut posibilă şi aparitia schiţelor scurte. După anii tro: trebuie să mă hetăresc dacă e raţional să fiu I
lungi de fundamentare, am ajuns la timpul scurte-
lor fulgerări.
plictisit de banana (clasică). Plictisul l-a mînat pe
Frănki la faptă. Deci, din acest punct de vedere
I
Autorul prefetei volumului Osszerobbanas (lm- are o atitudine Pozitivă. Plictiseala este rodnică
plozia - după nuvela cu acelaşi titlu de !talo Cal- din moment ce l-a determinat pe Frănki să desco-
vino) de proză scurtă SF, deduce: "explozia, di- pere banana cu fermoar. Prietenul lui, Joschka
oersificarea'tIşi găseşte explicaţie În "creşterea rit- trebuie să decidă dacă această inovaţie, neîndoiel-
mului descoperirilor ştiinţifice şi paralel a ritmului nic interesantă la prima vedere, este şi raţională.
vietii noastre": Dar să auzim contraargumentele lui Joschka:
Antologia Osszerobbanas a fost alcătuită pe ,,- Banana şi fără fermoar se decojeşte, se des-
baza ideii "cît mai multe": ea prezintă mai multe face tot atît de bine ...
proze scurte, variaţiuni pe aceleaşi teme şi, intr-a- - De desfăcut, da - zice Frănki =, dar Înapoi în
devăr, jocul de artificii al ideilor (uneori a ideilor coajă nu se mai poate Închide!
nuvelistice) este uluitor. (În volum sînt incluşi cu - Şi pentru ce oare aş pune-o Înapoi În coajă?
cîte o. schiţă sau nuvelă: H.G. Wells, Ray Brad- - Daci există posibilitatea - enunţă Frănki -
bury, Jorge Luis Borges, Italo Calvino, Avro Man- mai curînd ori mai tîrziu găseşte omul şi motivul.
hattan, Anatoli Dneprov, Russel Baker, Ursula Le- Cîte nu facem numai pentru că există posibilita-
guin, Csăth Geza, Gheorghe Păun, Tor />ee tea: ascunde ceva ispititor.
Bringsvaerd, William Hilton-Young, Jack Lewis, - Al dreptate, arruce - răspunse Joschka
Karinthy Frigyes, Juan Luis Herrero, Ovidiu Buf- viata întreagă este un şir de banane cu fermoar ..."
ilă' Mihail Grămescu, Marion Gross, Mack Rey- (Nuvelă apărută În antologia Osszerobbanas;
nolds, William Kotzwinkle, Juan G. Atienza, Vla- Editura Albatros, 1987; prefaţă de Medgyesi
dlen Bahnov, Stanislaw Lem, Czeslaw Chrus- Akos.)
zczewski, [uri Kotliarski, Voicu Bugariu, Marian Joschka s-a lăsat convins prea uşor. Ba, mai
U Trută, Robert Sheckley, Mirela Paciuga, Isaac ASI- mult, a găsit .şi un fel de "Învătătură" pînă la urmă.
mov, Erluard Jurist, Majtenyi Erik. Mircea Oprită,
~ALMANAH
Dar eu, ca public. iau treptele mai lent. Eu rn-arn.
~;A;N~TI~C~IP~A~T~IA~================================================================
j(~)r
-- ---
impotmolit cu gîndul acolo unde s-a contrariat - poate nu Iasă nici realitatea neinfluenţată.
Joschka. Chiar, pentru ce să reînchizi banana În, 3) BANANA ŞI ESTETICA. Genul SF În zilele
coajă?!... Păi asta el.; Acest gînd mă preocupa şi noastre s-a .bananizat": S-a bananizat-banalizat.
pe mine acum cîţiva ani buni, cînd fetiţa mea avea Schiţa despre banana cu fermoar ar fi avut ori-
doar 2·3 ani, şi nu putea consuma deodată o ba- cînd şanse să trezească interesul cititorilor; azi ra-
nană Întreagă. Chiar aşa, dau din cap aprobativ, cheta spaţială - ca motiv literar - nu Înseamnă
dacă banana are fermoar, copilul mănîncă din ea, mult mai mult' decît banana cu fermoar.
apoi reinchide restul in coajă. Nu-i aşa, stimate ci- "Accesoriile tematice" ale literaturii SF cad ca
titor, care eşti şi tu (sau vei fi) părinte ori bunic: merele coapte din pom. N-am văzut încă un bana-
simţi cum- pe neobservate - chiar dacă nu te-ai nier şi deci nu pot să ştiu, dacă bananele coapte
plictisit de banana clasică - începi să te entuzias- cad şi ele sau nu; dacă da, rog a Înlocui termenii
mezi pentru banana cu fermoar, pentru banana comparaţiei. Ca rezultat al saturatiei, azi putem
1 ştiinţifico-fantastică? vorbi nu despre genul, ci despre genurile SE in
perioada aparitiei şi expansiunii ei, literatura SF se
2) BANANAŞI ASTRONAUllCA kleea bananei prezenta inevitabil sub forma romanului sau a po-
cu fermoar se poate naşte În capul oricărei per- vestirii mai lungi. Desfăşurarea temei .necesita o
soane plictisite de banana clasică. Sar fi putut ivi prezentare mai amplă. Noţiunea maşinii timpului -
Într-o nuvelă oarecare, inainte de proliferarea lite- ca să aduc' un singur exemplu - trebuia prezen-
raturiî SF. Ca o idee, care apare şi se stinge. Dar tată mai explicit, mai mult: trebuia acceptată de
nuvela lui. Branstner este SF, şi in acest context publicul cititor. Astăzi, această noţiune se folo-
I ideea nu se stinge chiar aşa uşor. Se pot naşte is- seşte ca oricare substantiv comun. Masa, scaunul,
torioare În jurul ei. Implantarea fermoarului În banana, maşina timpului - au ajuns aproape la
coaja de banană poate deveni, cu ajutorul imagina-. acelaşi niveL În aceste condiţii a devenit posibil ca
I ţiei, o problemă ştiinţifică. in rezolvarea ei se pot autorul de SF să-şi prezinte ideea referitoare la că-
implica multi, de la croitori (oricum ei sînt specia- Iătoria în timp în schiţe mici, de o pagină-două. Ne
I lişti în montarea fermoarelor) pînă la biologi. Cu distrăm copios, deoarece face ecou in cadrul bine-
alte cuvinte, tufa de banană oricui poate rodi lauri: cunoscutei (ştiinţifică,neştiinţifică, totuna) ficţiuni
banane cu fermoar, cu şnururi, cu nasturi, cu ca- Punctul de vedere al celor veniţi din diferite tim-
pace. Şi uite că in acest punct problema nu mai puri anticipate, sau de pe alte planete este tot atît
este doar ştiinţifică. În această fază a proiectării de natural sau ieşit din comun ca fermoarul de pe
cum să arate banana ştiinjifico-fantastică,nu oa- banane. Percepţia călită de SF reevaluează şi
menii de ştiinţă, ci .fanteziştd" au Olvîntul. E au opere literare mai vechi. În nuvela scrisă la Înce-
libertatea alegerii, libertatea logicii rnaginaţiei. putul secolului (Chirurgul), Csăth Geza contra-
Căci banana ştiintifico-fantasticătrebuie să treacă puncta doar teoriile pe atunci la modă despre me-
şi proba imaginatiei. Nu e deloc sigur, că în faţa morie, despre perceperea timpului:"Otrava timpu-
instantei imaginaţiei solutia cea mai ratională s-ar lui a pătruns În filozofie, În artă, in vorbirea cu-
dovedi a fi cea cu fermoarul. Eu de pildă aş opta rentă"; Acest factor nociv trebuie Înlăturat, spune
Ipentru solutia cu capac şi arc.; Copilul ar deşu- eroul lui, care pune la punct o modalitate de a eli
II rtba capacul bananei, iar arcul ar înlJInge de jos
în sus miezul fructului. Desigur şi ştiinţa ar avea
un cuvînt de spus. Ar putea cerceta de pildă În ce
mina din creier celulele timpului. Desigur, după
lecturile operelor SF, preocupate de problema
timpului, şi această nuvelă are o accepţie diferită
zone geografice, s-ar putea cultiva mai uşor fer- Şi dacă tot ne jucăm cu timpul, putem face şi
rnoare1e decît arcurile, unde- e solul mai potrivit..; un joc de teorie şi critică literară (deşi nu s-a con-
fh, cam aşa arată problemele creaţiei literaturii semnat Cii inovaţie o istorie literară ştiintiâco-fan
SF (reduse şi aplicate la coaja de banană). Afidde tastică), Nuvela lui Voicu Bugariu: Noapte bu;\ă.
amestecate, aşa de palpitante, aşa de- distrac- Sophie la îoceputul veacului s-ar fi putut lua drept
, ave. Ser putea să nu cultivăm nicicîndbanane cu operă inspirată din Proust - deşi mai condensată;
capace sau cu fermoar, deşi nu se ştie niciodată. nu se întîmplă În ea "nimic deosebit": viaţa femeii
I (Nu-i aşa că nici Jules Veme nu şi-ar fi inchipuit căreia Îi este frică de Îmbătrînire, "a trebuit să se
că...) Atîta merit tot au ideile ştiinţifico-fantastice- mute În ficţiune"; Faptul că această mutare are şi
! în cazul nostru povestirea - că nu ne mai plictisim un apropo "ştiinţific" este aproape fără impor
de banane, căci ele sti> razele scÎnteierii ideilor tanţă.
fantastico-ştiintifices-au copt, devenind poate mai
cochete, mai atrăgătcare, mai apetişante. În jurul SZAVAI GEZA
'nostru un lucru oarecare - o banană - a trecut
I printr-o metamorfoză mai puJin obişnuită, în timp
ce nu s-a schimbat de loc. Fapt este că jocurile
imaginaţiei combinate nu prea rigid cu ştiinţa,
ocupă un loc din ce În ce mai mare În sfera spiri-
--- ---~=::~=====::;:====
tului, şi În perspectivă - prin multiple transpunen
~------ --- "
ALMANAH ~~
ANTICIPAŢIA ~
128
p-------MEDALIO
Andrei scărlătescu
Grafician şi gravor. nsscut la 20 septembrie 1959 In oraşul Tirgovlşte,
studii ttcest» la Liceul lenăchiţi! Vacărescu din loca/lrate; actualmente -
oictor restaurator - monumente de epocă. In palmareSUl seu: premiul /1
§i titlul de laureat pentru grafică la ediţia din 1983 a Festivalului Naţlo-
flal "Cintarea României"; premiul I la concursul anual de literaturII $1
artă de anticipaţie tehnico-ştiinţifică. Craiova 198.,. Expozitii personale
la Casa de Cultură a Sinatcstetor din Tirgovişte în 1984 şi 1985. Particl-
psri la BifJnala de satiră şi umor in arta. Gabrovo (R.P. Bulgaria). 1985
şi 1987.
O buna iniţiativă are. iată. almanahul "Anticlpaţia" printre publicaţiile
care aspiră la mai mult decit Simpla aecorere a unor pagini făcind spel
la artele frumoase. O setutăm atit personal eTtşi din partea revistei de
specialitate "Arta". Sigur că avind tn vede" speCificul rubricii sut: gene·
ticut cllfela se prefintă publicului acest •• să le numim ... micro-expozitii"
personale. spaţiile plastice oferite aici sint. dacă nu tangente. oricum
circumscrise unei zone specitice. Dar. atncot« de "scenarii'; impof/ant
ni se pare cII ele prilejuiesc contactul cu creatori dfJ meritori« IImbiţie
profesiona/ll. indiferent de zona din care se indreaptă către desen şi cu-
loare. Acesta este şi cazul junelui aici de fată. care la 29 de ani se do-
vedeşte un abil minuitor al procedeelor specifice gravurii tn linolaum
sau metal. deprinse ca autodidact. Cu o senoad cultură il ochiului. An-
drei Scărlitescu intelege de la bun Inceput că (mai IIles In acesle disci-
pline) totul incepe şi se sfirşeşte cu d••• nul, că vizibilă seu subiacentii.
arhitectura legl/or sale de aur nu poate fi ignoratii sau expediată in efecte facil-spfJctaculoase. O ateslll nu
numai planşeJe ieşite de sub valtul presei sale de imprimare, dar şi stadiile prepara tosr». "planurile" - C8 şi
le numim aşa - de distribuire a solutii/ar otsstice pe scala severă cuprinsă tmr« negrul absolul şi albul colii
de hirtie. O atestă şi desenele propriu-zise realizate, cu diferite /lnalităţi (graficfl, de şeYalet, lIuslr/ltie etc.).
rmpărţindu-şi orele lungi ale atelierului intre această vocaţie şi ecttvttetee, Ia fel de pedant-mlnutioesil, de
o.ctor restaurator, Andrei Scărlătescu este şi dintre vlsetori! adunati in cenaclul de anticipatie "Sflnx" din ora-
şul său de baştină - Tirgovişte. Deci. ca să fim in ton, fllră prelentii orecutsre, ne permilflm s8 ... anticipăm o
frumoasă şi serioasă evolutie a celui pe care almanahul il debutează ecum In Ipostllza de praf/cian.
FAANC;OIl PAMfiL
(rrr''' iI
-8
"
!
ALMANAH
AN flCIPAT IA
~ 129
Dragoş ~
Vasilescu ~
LA MARCINEA NOPTII
Schiţă premlată la concursul de. literatură şi artă
de anticipaţie tehnlcc-ştlinţltlcă, ediţia 1987
--~~,
~
ce
-c
u
.Ul
Uj
~~
-c
"'
-o
e
?
:;:
utostrada rarnese undeva În dreapta cu Murdar pe miini, pretiosul tub de "Lavoderm" 5<
A amintirea celor doua pene de cauciuc, una

o rezolvase repede - roata de rezerva -.
cealalta ... după vreo oră şi jumătate cu aJu-
rorul unui şofer de camion. Cu două leviere cit
spărsese undeva in portbagaj, iar cafeaua din ter
mos era improprie acestei operatii, se urca la ve
lan injurind 'gospodăreşte, cu gindul că la prima
fintlnă" se va spala .
mşre răngi, omul făcu totul într-un timp mult m,,; După ieşirea din autostrada trebuia rezolva-a
cun decît fumatul a două tigări. Pe urma işi opri problema ocolirii marelui oraş. Traver sarea IL
una din bancnote!e de cincizeci. multumi şi pleca. acum cînd era facut zob de şantierul metroului, a
ALMANAH
ANTICIPAŢIA
130 ~
/
-'
fi costat timp şi nervi. Alese centura de nord care aprinse o ţigarll. Fumă rezemat de botul mâşinii,
n-avea mai mult de 30 de kilometri şi scurta dru- gîndindu·se la moşul cu oile. Simti sub talpa picio-
mul catre marea cea mare cu o ora. rului o piatră. Vru s-o lovească, dar dnd se uită
Parcurgerea liniei de centură se dovedi mult mpÎ văzu că era de fapt o bilă de sticlă. O bilă de sti-
anevoioasă decit ar fi parut la prima ~vedere. In dă transparentă in care se vedea o alta de culoare
primul rind. drumul era plin de gropi Î asialt, care mai închisă. "O fi pierdut-o vreun copil. O să-i fac
nu puteau fi yAzute decit In ultimul moment, iar evi o bucurie altuia". BlIgă bila în buzunarul de la
tarea uneia era contactul dur cu cea imediat urma- bluză.
toare, mult mai adinca dedl cea ocolită. Din 300 Pînă la mare mai avea de mers cel putin trei
in 300 de 'metri cite o linie de cale ferată, cu sau ore. Stinse tigara şi se întinse din nou. Nevea
Iară barieră, dupa caz, la care trebuia sa aştepte chef sa se urce imediat la volan. Luna ieşise de
locomotiva de manevră, al cărei mecanic, fiind In după perdeaua de nori, mult mai departe de locul
timpul serviciului, nu avea nici un chef si\ se gra· unde intrase. Era mai mică şi mult mai străluci-
bească. toare. Privirea îi alunecă pe roata fintinii. In lumina
Oricum. traversarea dură de vreo trei ori ma;' lunii părea o fintină părăsită. "Pe fundul ei doarme
mult decît daca ar fi luat-o prin oras Tirziu,. cind balaurul. Cine-l trezeşte se va lupta zi de vară pl·
acesta rămase In urma. iar soarele dispăru după na-n seară şi li va tăia cele şapte capete dacă-l
linia orizontului, nematvăzlndc-se În oglinda retro- ajută corbul cu un cioc de apa vie. Acum e
vizoare, lşi aminti de miinile murdare. "Apa, noapte. Balaurul doarme şi el". Se hotărl sa mai
opresc la prima fîntîna!" Ridică piciorul de pe ee- scoată o ciutură de apă. Roata mare de lemn sclr-
celeratie şi incepu să ruleze mai Incet. Plopii de pe ţii sinistru. O invÎrti de cîteva ori apoi văzu că lan-
marginea drumului lşi tncetară goana nebună In tul nu se înfăşura pe" butuc. "S·o fi desfăcut".'
sens invers. Un puternic miros de flori de salclm Căută capatul, U găsi şi Incerc li să-l agate cumva.
vepea de undeva In valuri. . Lantul era atît de ruginit că-i rămaseră In mtnă ct-
Intunericul se lăsă repede, aşa cum se Intunecă teva zale. lăsă bucătile jos şi se sprijini de roata
de obicei vara, fara prea mult preludiu cre- fintînii. Pipăi spiţele. Lemnul era putred şi sfărlmi-
puscular. Aprinse luminile de pozitie, apoi farurile, cios. Nu la toate, cîteva erau mai bune, dar maio-
continuînd sa ruleze cu viteză mică. Din sens ritatea erau la fel. Ciutura! Ciutura era goalll şi us-
opus o maşină cu farurile aprinse se apropia mult cată cind puse mina pe ea. Scindurelele din care
mai repede decit ar fi fost normal. Se crispa şi in- era făcută, abia se ţineau in chingile ruginite. Din
stinctiv avu intentia să frlneze. Farurile trecură pe tlntină i se păru că aude un murmur. Uimit, se
lIngă el. Se uită În oglinda retrovizoare dar nu zări uită spre maşină. Era acolo la trei metri de el, cu
decit o fractiune de secundă luminile roşii ale ma- luminile de poziţie aprinse. Îşi privi miinile pe care
şinii. "ĂSta se sinucide. Treaba lui!" Călcă uşor avea rugini! şi pantofii uzi încă, mai privi o dată
frina şi trase maşina pe marginea drumului. Des- fîntîna şi se urcă în maşină. Porni motorul şi de-
chise portiera şi coborî. Se lntinse, lşi trosni oa- mară cu toate farurile aprinse. După cltiva metri
sele, apoi se Întoarse şi văzu fînt1na. "Extraordi- drumul deveni mai ingust şi asfaltul se termină
nar! Parcă sint un măgar bătrln care găseşte- in- brusc. Opri maşina. Nu făcuse dedt vreo treizeci
stinctiv locul unde să se adape". Fîntîna avea o de metri. Era din ce In ce mai năuc it. Intoarse cu
roată mare de lemn şi un butuc pe care se Iroă· greu pe drumul ingust, dar nu mai dădu de asfalt.
şura lantul. Pe cercul de piatră, o ciutură plină cu "Cum am putut sa obosesc In halul lista? Ar tre-
apă. Se apropie fără sa se mai gindeasca la cine bui să dorm putin. Groaznic! Niciodată n-am avut
.scosese apa, bau, apoi se spală pe miini, turnln- senzatia că dorm pe mine ca acum şi mai şi vi-
du-şi mai mult pe pantofi. Luă termosul din ma- sez". Ridică geamul şi !şi sprijini capul de volan.
şină, varsă restul de cafea din el, U clăti şi incepu Rămase un timp aşa Incercînd să nu se gîndeascA
să-l umple cu paharul, gîndindu·se că dacă ar la nimic. .
turna direct şi-ar mai pune o portie In pantofi. Ul· fi trezi un ţipăt ascutit pe care-I recunoscu. Ţi.
timul pahar nu !TIaiavu loc tot, şi ca sa nu-l verse pătul unui pui de bufniţa. Se inveseli 7brusc: "Mai
bău apa care-i mai rămăsese. "Bună apa, bună, lipseşte o cotoroanţă călare pe mătură", Pe deasu-
nu-i aşa'?" La citiva paşi de fîntină era 'un moşneag pra maşinii se auzi un filfiit de aripi. "Sint la ora
cu pălărie pleoştită in cap, spriiinindu-se dupa sis- stafiilor. Au inceput-o mai devreme". Se uită la
temui ciobanilor cu barba tntr-un căt lung şi nodu- ceasul de bord şi brusc îi pieri bruma de buna dis-
ros. Parcă ar fi vorbit cu el insuşi. Vru să-i răs- pozitie. Era 12 fără cinci. "Cînd a...? Inseamnll că
pundă că da, apa era bună, dar batrinul continuă: am adormit, sau mai dorm încă". Vru să scoată
"Apa din fîntlna asta n-o bea oricine, fintina n-o dă capul pe geam, dar uitind ca îl ridicase se lovi pu-
la toti, dă numai o dată pe an cînd luna se uită in ternic în partea stingă a fruntii, fapt care-I ameti,
flntină, şi atunci eu vin şi văd, dar n-arn băut nicio- dar in acelaşi timp il şi trezi de-a binelea. Deschise
dată". "Bea acum", li spuse. Luna răsărise mare şi geamul şi respiră adinc. Simţi din nou mirosul de
roşie. O clipă avu senzatia că-l priveşte. N-avea flori de salcîm, apoi porni motorul şi-l lăsă să se
cum să se uite în fintrna. "Bea, moşule!". "Nu, nu. încălzească. Bău o gură de apă şi aprinse farurile.
Nu vreau să beau dedt dacă scoti dumneata altă Lumina se izbi de un zid lăptos de ceată. Atunci il
ciutură, dar acum plec că m-aşteaptă oile". Un cuprinse frica. Opri motorul, coborî din maşină şi
nor Intunecă fata lunii, iar moşul se mistui în tntu- incepu să alerge. Fugea prin ceata pe care n-o ve-
neric. Mai auzi parc li ceva de blestemul fintinii. dea, o simtea doar urnedă, ingreunîndu·i respira-
apoi linişte. , tia. Se Impiedică simti o durere violentă la ge·
Puse termosul pe bancheta din spate şi lşi nunchi şi îşi pierdu cunoştinţa. Cîteva secunde ră-
ALMANAH
=AN=T='C='~=T='A==============================================lJrl
mase întins; apoi se ridică şi începu din nou să mal multe voci Începură să cînte creierii, "la te
alerge şchiopătînd. Călca fără să vadă pe pămîntul una nu r-am auzit pînă acum" .. Un gind fugar îi
afînat, iar picioarele il purtau singure. Fulgerător îi ieşi dintr- un ungher: "Dacă aş vrea sa tacă?"
trecu prin minte unde? dar gîndul dispăru lăsin- Greierii tăcură. Copleşit de o senzatie stranie
du-l tot alergînd. Trebuia să ajungă ... Ceata înce- gîndi: "Să cînte!", şi concertul reincepu exact din
puse să se rărească. Zidul alb se destrăma În locul de unde rămăsese. Dintr-o dată înţelese. In-
fuioare pe care le depăşi. Simţi sub tălpi altceva ţelese totul. Cele mai mici amănunte se derulau ca
decît pămintul aflnat. Beton. Luna, printr-o crăpă- într-un film văzut cu încetinitorul, fîntîna, moşul cu
tură de nori, se. arătă cîteva clipe. Atunci văzu au- oile, ceata, camionul, căruta bunicului, totul. Se
tostrada. Se opri chiar la mijloc, pe linia dublă gîndise la 'toate acestea şi ele apăruseră, îşi amin-
care despărţea cele şase benzi. Undeva departe tise de o fîntînă părăsită şi o văzuse, îşi amintise
se zăreau două lumini. .Faruri!" Incepu să facă cum il cuprinsese ceata odată, demult, şi ceata ve-
semne cu mult înainte ca maşina să ajungă la el. nise, un drum cu bunicul, îl făcuse. Ciudat, buni-
Camionul îşi Încetini mersul cînd ajunse aproape .. cui nu povestise niciodată că întilnise un străin
"Ia-mă cu tine! Vreau să merg şi eu]", tipă şi se noaptea, ba nu, ziceau oamenii că l-a văzut o dată
aruncă înaintea mastodontului, gîndindu·se că pe necuratul, dar a scăpat întreg. incepu să rîdă,
acesta nu va opri. Scîrţîitul de frîne îl făcu să sară să rîdă în hohote, necuratul era el, el se pomenise
inapoi. .Bă, eşti nebun?", strigă şoferul şi, fără să în căruţă, el, el. Era de ajuns să se gîndească la un
mai aştepte răspuns, porni în trombă. anumit lucru şi lucrul acela se îndeplinea. Putea să
Traversă cele trei benzi de beton şi se aşeză pe se ducă oriunde, în orice timp, În orice loc, putea
iarbă. Ceva mai departe desluşi un stilp alb, pitic - sa vadă cum se nasc şi mor oameni de seamă,
o bornă kilometrică. Se ridică şi porni spre ea. Se oraşe, civilizaţii. Trebuia Însă s-o i.il sistematic,
aşeză din nou, de data asta ~ postamentul bomei să-şi Iacă un plan. Mai întîi maşina. Inchise ochii,
şi se rezemă de piatra rece. In aer se simţea un se concentră şi se gindi la locul unde-şi lăsase ma-
miros de pămînt reavăn. Aşa mirosea pămîntul de- sma. Ii deschise Masina era in fala lui cu luminile
mult, cînd, pe jumătate adormit bunicul Îl suia în de pozitie aprinse. Uin Jur ceata dispăruse, La
căruţă, În fîn, la miez de noapte, pentru ca dirni- citiva metri fîntina. limbi şi deschise portiera. Pe
neata să ajungă la cîmp. Trîntit pe spate simtea scaunul din fala zan un pnc verde, Iostoresceru. il
mirosul pămîntului pur, inconfundabil, amestecat lua, intră în maşină şi aprinse plafoniera. Era putm
cu mirosul de fin şi privea stelele. Acum nu se mai mai mare decît un plic de corespondenţă obişnuit.
vedeau, se auzeau numai copitele cailor bătînd rit- O dată cu aprinderea luminii fosforescenţa dispă-
mic pămîntul. "Hei, omule, ce cauţi aici?" Se trezi ruse. Plicul nu era lipit. Scoase din el o bucată de
brusc la realitate. Dacă asta era realitatea In fată, hirtie de mărimea unei cărţi poştale.
pe capra cărutei stătea un om în vîrstă. întors pe "Ne cerem scuze pentru faptul că aţi fost impli-
jumătate spre el. "Cum de-ai urcat, că doar nu ... " cat Într-un experiment În locul subiectului nostru
Vocea i se păru cunoscută, chiar foarte cunos- care, dintr-o eroare, a depăşit perimetrul stabilit.
cută. Era vocea bunicului său. A burucului, desi- Vă putem informa că aţi fost pentru foarte scurt
gur, numai- el muşca aşa cuvintele într-o vorbă timp în posesia unui spatio-temporizator-telepatic
aspră. Dar bunicul murise acum dăuăzeci de ani. (denumirea a fost creată pentru a vă fi accesibilă),
Se ridică Într-un cot, se uită mai intii la omul de aparat cu care, intrînd în rezonanţă mentală, vă
pe capră, apoi peste marginea cărutei. Autostrada puteti deplasa în spaţiu şi timp după coordonate
nu mai era. Mergeau pe un drum de ţară domol, stabilite telepatic. Dintr-o coincidenţă, una din
iar undeva, departe, se auzea cintatul cocoşilor. frecventele cerebrale vă este identică cu a subiec-
.Bunicule, dumneata eşti? Eu sînt.. " Vocea i se tului nostru. Incă o dată vă cerem scuze pentru
frînse. Simţi că omul din fată este chiar bunicul, implicarea dumneavoastră nedorită şi vă rugăm ca
că nu visează, că s-a-ntîmplat ceva, că timpul a obiectul pe care-I aveti in buzunarul din stînga blu-
zburat Înapoi, recunoscu drumul: aveau să intre zei să-I depuneti împreună cu scrisoarea undeva în
acum într-o lizieră de salcîmi, apoi treceau pîrîul şi afara maşinii, deoarece, neexistînd posibilitatea re-
ajungeau la arie. Vru să mai spună ceva, îşi aduse cuperării lor, acestea se vor autodistruge. Măsura
aminte de borna kilometrică, se gîndi intens Iii ea, este luată pentru a vă feri de riscurile la care l{iI
la locul unde stătuse rezemat de piatra rece. D luă puteti expune În timpul unei călătorii temporale. In
cu frig. Ridică privirea spre omul de pe capră. speranta că nu v-am pricinuit nici un neajuns, vă
Acesta dispăruse. Se trezi din nou rezemat de multumim pentru întelegerea de care sperăm ca
borna kilometrică ţinînd În mînă un snop. de fin daţi dovadă".
care i se fărîmiţa între degete. Se ciupi, Il duru. Reciti scrisoarea, apoi deschise portiera şi se
Nu putea fi vis. Halucinatii? Probabil. !şi privi cea- dădu jos. Care ~ra celălalt obiect? Auzi un ţiuit şi
sul. 12 fix. Deasupra, norii' se retrăseseră lăsînd în simti în buzunarul de la piept o mişcare slabă.
mijlocul cerului o lună mică şi strălucitoare. Acum Băgă mina în buzunar şi dădu peste bila de sticlă.
Irina se uita tntr-adevăr în fîntînă. Dar unde era Acum era d'l. un roşu neobişnuit şi Incepuse să se
fîntina? Fîntîna fără apă, din care băuse şi îşi Încălzească. Il 'frigea şi o aruncă reflex. In acelaşi
udase pantofii. Privi din nou, mecanic, ceasul. moment dădu drumul şi hîrtiei care pînă jos se
Limbile Încremeniseră, suprapusa în dreptul cifrei mistui· cu o flacării albastră.
12. "Imposibil. Merge aiurea. Sau nu merge. Lam Roata fîntînii 'se învîrtea scîrţiind. Bătrînul puse
lovit în cădere." Duse ceasul la ureche. Mergea. fi ciutura pe cercul de piatră al fîntînii.
auzea foarte clar, tare chiar În liniştea din jur. ,.Ce "Bei, omule?'"
liniste! Nici măcar greierii ... " Ca Ia un semnal, pe Pe cer stelele mureau a dimineaţă,
'-
132 . . ALMANAH
,A,NTlCIPAŢI"
~
•..
I_~lagu_ti ~
GHEATA ŞI STELE
Cind. in 1971. Colectia Povestiri ştlintittcc-Iantastlce pu- proprie printre alte publicaţii similare. Obligată sa-şi intrerupa
blica in tr8.1 numere succesive proza scurtă tradusă din autori aparitia in 1981, dupa numărul 42. in urma unor maşlnatium
itaheni de fantascienza. optiunea redacţională s-a indreptat financiare care au lovit În plin editura tutelara. Nova Sf. şi-a
spre "categoria maestru", dacă pot spune aşa. tactncu-ne cu- reluat patru ani mai tirziu cursul ascendent, cu un program
noscute numele unor Lino Aldani. Sandro Sandre1li şi Giubo exigent şi într-o ţinută grafică de excepţie. Nu puţin il dato-
Rarola: to i dintr-o generatie matură atunci şi vîrstnică astazr rează naşterea şi renaşterea revistei lui Uga Malagull. ajuns
prin trecerea Implacabilă - dar interesantă macar prin cumu- astăzi o figură complexă a fantascienz.ei peninsulare. Editor ŞI
lu. unor personale realizari in gen - a timpului. Ugo Malagutt e~eget aJ genului, eseist interesat de cele mai variate aspecte
er3. incă foarte tinăr {..Eram teflbil de tineri şi inconştient; ', a e anticipaţiei (de la mutaţiile calitative ale continutului sau
d~clard el insusi. rememoriAdu-si ;tmbitioasele proiecte al@ p,"la la dramatic-prozaicele chesuuni de bucătărie revuistica).
deceruutui şapte}, ceea C~ nu insemna ca numele sau ar fI -ecenzenr de carti noi si istosic al celor vechi (e implicat sa-
-ri)S Într-o uriaşă lucrare in 13 volume. Istoria- SF-ulul in Ame-
fost neccncscut in medule itatiene Instalat mcă din 1965 ta rica. din care primele două tomuri s-au publicat. şi in Istoria
direcţia publicaţiei periodice Galassla din Pl8cenza. el reu- tantasclenze! italiene) şi nu in ultimul rind remarcaon nuvelist
seste sa tipareasca În 1967. cu sprijinul entuziast al altor co- si romancier, Malaguti este un spirit activ şi o con ştiinţa a ge-
legi de studentie. primul număr al unei reviste de proză şi cn- n·.Jlui de care trebuie să se lină seama. Paginile ce urmeaza
ncă specializata: NOV3 Sf. Bucurindu-se de un ..succes nespe- -JGr fi, cred. ilustrative pentru modul cum inţelege el să inva-
rat" (aprecierea ii aparţine lui Gianfranco de Turris). revista a Iuie paradoxunte unei interesante teme SF in ţesătura U"\,o
incercat cu un parţial succes să unifice tendinţele divergente
5(,1 generator de melancolică poezie. MIRCEA OP~ITI
din SF-ul italian şi, in orice caz. şi-a impus personalitatea
ALMANAH
ANTICIPAŢIA
==================T===~~~lJ3
niversul e lrnens. o sfera nesfirşlta, sfE!ră de Trecuseră multe zile SI mulţi ani, multe anotimpu-l
U gheaţă şi cristal. iar in sfE!ra asta z~oara stele

şi suflete, iar sufletele_ sint ghea)a ŞI stelele
sint cristal sufletele sint stele ŞI stelele su-
flete. Asta-i o pov~ste !le care mi-a SDUS-O cindva un
om ce trăise rllul:e vieti, dincolo de mari şi riuri, orr
şi multe asfinţituri, acolo, intr-o lume suspendata
o Insulă intr-un univers scnimbător. Maşini după ma-
ii"ll, inzestrate cu aripi de foc, despicasera golul dt>
iaceri şi de lumini şi de umbre. întorcîndu-se
Cu .ucrun torosuoare
ca
la noi
ce se găseau dincolo de mar-
colo de ceaiun şi munţi, dincolo de buza prăpastie, gInile marelui \ id
şi _de nisipul oceanului. Lady Unda Locelyn dtsparuse. pierduta in vlltoar ea
II ascultam şi era Iarnă şi primăvară; iar gheata neantului care înqhite barbati si femei ~erl)le şi .st
sclipea de licărul stelelor vag pllpiitoare din ma} ril. Iar eu nu m'ai eram un bălelandru, sau poate mal
Erau multe constelatii pe cer. multe şi tăcute ~j eram În S"l,etul me". 1ar~ $-0' Şliu. Mă uitam Id cer,
eterne; ori, cel puţin, aşa mi se părea mie, caci nici vedeam pe cer autornatere ŞI visam un VIS mt erzrs du
măcar constelaţiile nu sint eterne, se schimbă de-a care era atit de greu să te aperi.
lungul secolelor, si aşa şi trebuie sa fie, fiindca aşa ,a Iar omul muntelui s-a apropiat de mine şi mi-a vor-
fost şi la inceput. • bit. Fusesem tare singur in momentele acelea, fericit
Cunoşteam o femeie, o chema Unda. nume de cer şi totodata nefericit de singurătatea mea, cum se In-
şi de prirnavară. Cunoşteam o femeie, dar asta era o timplă intotdeauna cind aştl singur. Priveam corul ş
smlntlre de pe ţărmul unei mări transformate in nu i-am auzit paşii, dar apoi s-a apropiat şi a aprins
gheaţă şi nu mai avea nume, căci numele se risipise cu doua beţe un foc, intocmai cum spun legendele:
o dată cu schimbarea constelatii lor. Unda era nu- iar ce-mi povestea el poate că nu mai era legendă,
mele unei amintiri, iar o amintire nu-i decit o amin- pentru că el insuşi era I~genda.
tire, nici bună, nici rea, doar un zvon în tăcere. - Te-am vazut cindva venind aici, mi-a spus. Cu
Eram pe vîrful unui munte, nu-mi amintesc care. multă vreme in urmă. Erai un băietandru şi mergeai
nu-mi amintesc cind. Aerul era limpede, cristalin. Fo- in urma unei doamne importante. Doamna Unda t.o-
curile se stinseseră În fundul văii, focurile pieriseră, celyn, din neamul Locelyn.
precum amintirile despre cer şi despre stele, dar pe - Aşa e. am răspuns. M-ai văzut şi mă cunoşti.
cer era o altă stea, una ce nu avea nici un drept să Cine eşti?
fie acolo.' Stea de seară, stea de dimineaţă, mai mare - Un om, a spus. Trăiesc pe munte. Trăiesc aici
decît celelalte stele, plutea pe imensul lac al infinitu- de multii vreme, mult mal multa decit iti poţi tu inchi-
lui şi poate că venea de altundeva, dintr-un loc stra- pui. ori visa, ori numai gindi.
niu şi deosebit de al nostru. unde lucrurile stateau - Şi ce faci aici? l-am intrebat pe omul muntetul,
mai bine, ori poate mai rău. fiindcă totul e relativ şi e Ce faci, ce-ti lncnipui, ce visezi, la ce te gindeştl?
o prostie să Încerci să cercetezi natura lucruri tor. - La lucrurile din. trecut, mi-a zis.
O chema Lady Unda Locelyn. Acum imi amintesc Asta nu era bine. t-am şi spus-o.
numele ei. Era una dintre ultimele descendente ale - Ştii atitea lucruri şi te gindeşti la cele trecute?
acelei case mari ce fusese. timp de zece milioane de am şoptit. Se zice că e rau să te gindeşti la trecut.
ani, stăpînă pe destinul lumii Era inalta SI subtire si Trebuie să te gindesti la viitor.
avea parul cenuşiu ca al intregului sau neam Pr-vea - E adevărat. a spus bătrinul de pe munte şi chiar
lumina de pe cer şi suridea putin. ape- lasa capul in atunci s-a apucat să-mi povestească legenda, şi nu
jos şi suspina. era legendă, căci cuvintele lui descrlau cerul şi ne-
Eu stăteam in spatele ei - nu-mi era ,ngadult sa sfirşirea şi asta era bine.
stau atăturt de o Doamnă Locelyn, SI aPOI nu eram - Eu cred că-i greşit să trimiţi automatele in Infi-
decit un copil, ori abia un băieţandru - s- o adoram nit in locul nostru. am zis. Cred cii ar trebui sa
in tăcere, nu pentru că era temere, on pentro-că era meargă oamenii, nu să lase plăcerea asta maşinilor.
frumoasă, ori pentru că avea parul cenusiu ci fiindcă - Maşinile nu cunosc plăcerea, mi-a spus batri-
intruchipa ceva misterios şi măreţ, ceva ce suuse sa nul. Nici durerea, nici teama, nici satisfactia, nici
Infrunte secolele şi miteniile şi sa se relnnorasca me- speranta, şi ăsta e norocul lor. Nici o maşină nu-i fe-
reu. conducind o lume pe care nimeni n-ar fi ştiut ricită ori nefericită, şi tocmai de asta pot merge auto-
s-o ducă pe alta cale. Ea nu vorbea cu mine decit rnatete acolo unde oamenii nu pot. Ia seama că uni-
din cind in cind, şi mă gindesc acum c-o facea nu- versul e foarte mare. Sint multe lucruri ciudate in el.
mai ca să-şi vorbească sieşi, caci eu nu puteam inţe- Tu te poţi rătăci printre aceste lucruri ciudate. E râu
lege. Mă dusese acolo. sus, prin puterea propriei sa te rătăceşti. Nu trebuie. Ne uitam impreună la
sale persoane, altfel zis incepuse sa meargă, iar eu o stele, iar eu mă gîndeam la amintirile mele şi Imagi-
urmasem, deoarece nu puteam face altfel. nea ocupată de Lady Linda lăsase in loc multe alte
- Vezi, spunea privind lumina de pe cer. Aceea e imagini din viaţa mea.
o nava a stelelor. Duce oarnenu dintr-o lume În alta. Iar acum sint aici, in marginea neantului, ŞI arnintr-
printr-un abis nesfirşit, dincolo de constelatii şi din- . nle continuă să-mi apară in minte, atitea amintiri in-
colo de galaxii; sau, mai exact, i-ar putea duce pe ctt nici nu reuşesc sa mă gindesc la toate. Muntele e
oameni, dar nu-l duce. Are la bord automate care fac departe, trecutut e departe, cerul e departe.
o treabă mal bună fiindcă sint mai bune decît oame- Pină şi Myra e departe, Myra. micuta Myra, alt VIS
nii. De opt milioane de ani maşinile acelea se duc nascut din mare şi din soare şi din zăpadă şi din
pentru noi oincolo de infinit şi ne aduc lucruri folosi- lungi ore de tăcere. Eram pe atunci un băieţandru Ş
toare, căci altfel lumea noastră ar ti moartă de mult. o cunoscusem cu prilejul unei sărbători. una din săr-
Şi totusi, cindva oamenii visau să mearga ei Înşişi in bătorile tinute cind soarele răsare vesel după o iarna
lumile acelea. cu puterile, cu corpul Si 'cu dorinţele lunga, imprăştiind cu razete sale bezna şi ceata şi vă-
lor. Iar asta era rău lui lunilor intunecate. Myra era tinără şi era fru-
NICI atunci nu prrcepeam de ce era rau, dar daca moasă, ori cel puţin mie imi părea frumoasa. chiar
ea zicea aşa, asa trebuia să fie. N-aş fi putut găsi un dacă nu era aidoma imaginii din visul meu, splen-
motiv care să justifice faptul ca vorbele acelea erau dida, distinsa. dispăruta Lady Unda Loceiyn, zeiţa
gresite şi, totuşi, mie aşa imi păreau. Ceva imi spu- care fi vorbise o clipă unui băiat, spunindu-î ceva ce
nea asta şi numai- după ani si ani, ascultind legenda nu era pe placul lui.
povestită de un bătrin la poalele muntelui (ori poate Myra lucra in complexele acelea periferice unde se
/' că nu era bătrin şi nu era la poalele muntelui) am re- prlmesc multe 'dintre lucrurile folositoare care vin din
gasit vraja acelui moment de răzvrătire, a acelei clipe stele. Intr-o noapte. cind eram singuri şi ne rumegam
de speranţă. in tăcere Qindurile, ea mi,a atras atentia asupra unui
ALMANAH (~~
ANTICfPATfA ./ ~
134
'apt marunt ce urma să aiba o deosebita importanj ă Imi erau pline de muncă, iar noptile pline de Laila Şl._
oentru viaţa mea. incet, treptat. munca şi Laila se confundară intr-o
-- Vezi? m-a intrebat. Vezi incarcatura asta sosit" singură urzeală de speranţă. căci povestea pe care o
cu ultima navă? Am gasit ceva straniu. Am tot aştep- descifram era tainică şi minunată şi trezea instincte
tat şi aproape că-mi Ieşise din minte. dar voiam sa+ ce rămăseseră amorţlte multă, multă vreme.
arat. . Deoarece lumea care ne trimitea mesajele acelea
Nu ştiu de ce. dar multi imi arătau lucrurile stranii era o lume umană. De-acum inţelegeam. descoperl-
pe care le găseau, de parcă eu le puteam afla o ex- serăm asta şi era ceva miraculos in ceea ce ştiam. O
plicaţie. Amintirea asta e foarte neobişnuita şi foarte lume umană. scufundată in infinit. Ia cine ştie ce dis-
plăcuta, imi încălzeşte sufletul. ca şi cum speranţa tantă de a noastră, işi dăduse seama că maşinile ve-
cuiva că i-aş putea lămuri propriile indoieli m-ar face nite din imensltatea spatiilor nu erau altceva decil in-
mai bun sau mai util decit am fost vreodată.cu ade- strumentele unei alte populaţii existente in univers şi
vărat. voia să comunice cu noi.
. - Arată-mi. i-am cerut. Vreau să văd ce-i. Povesteadesfăşurată in faţa ochilor mei era tu)bu-
Myra. cea cu ochi negri, mirosind a iarbă şi flori. rătoare şi minunată; iar Laila era cu mine şi in ea o
Myra cu parul ei inchis la culoare, mica şi increza- vedeam pe zeita Linda care mi se adresase cind
toare şi sinceră in sperantele sale. La poalele munte- eram băietandru, pe Myra şi pe toate celelalte, cu-
lui focul trosnea, iar bătrinul SI! scotoci prin haina lui noscute şi Iubite de mine. Nimeni n-ar putea pricepe
largI!. răsuci un obiect. apoi mi-I intinse. ce insemna Laila pentru mine; poate chiar mai mult,
- Ţine. mi-a zis. E o deprindere oarecum folosi- pentru că n-o iubeam cind am cunoscut-o, şi asta
toare in momentele acestea. imi dăduse un sentiment de vinovăţie, Incit numai cu
Am luat cilindrul maronlu şi l-am apropiat de foc şi timpul am inceput $-0 iubesc. Poate că-mi iubeam
l-am aprins. şi am fumat in tăcere cu bătrinul de pe mai mult munca. ori amintirile, ori visele din copilă-
munte, care poate nu era bătrin cum mi se părea şi rie; şi astfel ii răpeam ceva, iar asta mă făcea s-o Iert
care poate că nu traise intotdeauna pe munte. intotdeauna, să justific. tot ce venea de la ea, să fiu
- re-am văzut atunci, mi-a spus bătrinul. Te-am mal atent şi mal grijuliu decit poate şi trebuie să fie
văzut şi erai foarte tinar, iar Myra, micuţa ta Myra. un Indrăgostit. Şi pe cind procedam aşa. mă indră-
era mai importantă decit lucrul pe care voia sa ţi-I gosteam de ea; şi nu Izbuteam să realizez ce era mal
arate. important la mine, visul ori realitatea, şi dacă ferici-
- E adevărat, am lncuvlintat. Myra era mai impor- rea cea mai mare era să ştiu că nu eram singuri
tantă decit lucrul acela şi: după tine. asta-t ciudat? Ti intr-o imensitate pustie şi instelată, sau că eu. eu in-
se pare ciudat ca era aşa de importantă? sumi nu eram singur intr-o lume caldă şi prtmitoare,
- Nu. a zis bătrinul. Nu. intrucit eşti aşa cum eşn. in care apăsarea singurătăţii ar fi fost poate mai
iti arata un cilindru, un ctltndru alb pe care erau grea.
semne argintii, iar cilindrul acela era foarte impor- - Iar asta. mi-a zis bătrinul de pe munte. asta n-ai
tant, chiar dacă era foarte mic. O clipă te-a facut s-o putut accepta. Nu-I aşa?
uiti pe Myra. - Aşa-i, am lncuvllntat. Niciodată n-am putut ac-
ŞI era adevarat. Era adevărat. cepta singurătatea, dar poate că tu nu intelegi, fi-
mdcă te văd singur, e o aură de singurătate in jurul
Fusese un moment de tulburare, de emoţie şi de tau. Văd că ştii multe şi spui lucruri care imi plac ŞI
. speranţă, de mare speranţă. Cilindrul venise cu ul- lucruri care nu-mi plac. Cine eşti?
tima lncărcătură şi acel cilindru dovedea că exista ci- - M-ai mai intrebat o dată, mi-a amintit bătrinul.
neva acolo. dincolo de abisele spatlului, cineva des- Şi ti-am răspuns. Vrei să-ti spun din nou?
tui de inteligent incÎt sa incerce să comunice in mo- - Da, te rog.
<1uJacela straniu, după ce descoperise secretul masi- - Cred. mi-a spus bătrinul. cred că eu ar trebui să
nilor care ii vamuiau planeta spre a duce bunăstare te intreb cine eşti.
~ speranţă unei lumi de care il despărteau cine sue - De ce. am intrebat. Dacă ştii atltea despre
cile si ce fel de genuni. mine, ştii şi cine sint. Se poate să nu mă cunoşti?
Am prezentat curţii Locelyn cilindrul şi am reva- - Ah. da. te cunosc, a ris bătrinul şi era pentru
zut-o pe L8dy Unda. Şi-a pus la treaba savantii şi eu prima dată că il auzeam rizind. Eşti un om Important
am muncit impreuna cu ei. Totul a fost deosebit de şi celebru, eşti primul Fizician al CurţII, şi mal eşti
interesant şi de frumos şi de febril, Iar pe Myra n-am prinţul moştenitor, şi eşti soţul auguste! doamne te-
mal vazut-o. a rămas pierdută acolo. in mica el făbri- celyn•• nicicind indeajuns Iăudata Lady Gloria.
cută de periferie. intr-un fel o trădasem, agăţindu-mă - Aşa-i, am admis_eu. Acum sint legat de familie.
de o speranţă. Dar era o speranţă măreaţă. Sint legat de mult. Intii Linda. apoi Lalla. după ea
Aria şi acum Gloria. MI-am legat munca de familie şi
Insi acum sint aici. in pustietate şi tăcere. iar spe- poate că aşa am ajuns să descopăr ce am descope-
ranţa aceea nu-mi mai pare atit de măreaţă şi poate rit.
că nici nu era atit de măreaţă. Universul e imens şi - Dar, de fapt, ce ai descoperit? m-a Intrebat bă-
pustiu, in el slnt stele şi suflete, iar sufletele sint trinul. Ce. in afară de o planetă umană care gravi-
8tele $i stelele sint suflete. Vorbele bătrinului de pe tează dincolo de stele?
munte imi rAsună in minte şi vorbele astea dor, pen- Dintr-o dată m-am aprins de entuziasm, gindin-
tru cii sint adevarate. du-mă la ceea ce ştiam. M-am gindit la anii lungi de
Văd cilindrii albi. unul, zece, o sută; şi văd semnele căutări, la anII lungi de trudă, la anii lungi de tăcere
incrustate şi, incet. treptat. mă gindesc la anii de şi speranţă.
trudă şi de speranţe. de chin şi vtsărl, şi mă mai gin- - Vezi tu, Incep să cred că de lumea aceea ne
desc la un lucru. Ia acel ceva care imi umplea zilele desparte nu numai abisul spaţiului, ci şi abisul tim-
şi nopţile. pului. Că lumea aceea există intr-un prezent in care
s-a stabilit deja un contact intre noi şi locuitorii săi.
NOPţile imi erau pline de Laila, fiica Lady-el Unda. Nu e uşor să inţelegi,leQlletirnpulut; şi e şi mal greu
fiica zeiţel. Descoperisem că un bărbat se poate să pricepi legile spaţiuluI. Dar e important, foarte im-
apropia de o femeie din cea mal străveche casă, o portant si ~II, eu cred că e mai important să ştii de-
poate iubi şi poate fi iubit. chiar dacă ăsta n-ar fi decit să cauţi. Si ,III că nu sintem singuri in această
cit un. mod de a spulbera singurătatea şi plictisul Imensitate, că nimeni nu e singur, că bolţile noastre
orelor suspendate in imensa mare 'a timpului. Zilele cereşti ar putea fi străluminate de lumini venite
ALMANAH
~~
============================= 13
- -- -
1
dintr-un alt loc şi dintr-un alt timp, ăsta-i lucrul cel iar cei din casa Locelyn, de exemplu, trăiau nenurna-
mai important din cîte există. Căci nimeni nu e sin- rate secole pe baza unei selectii naturale a genelor
gur: nimeni, niciodată. operată in decursul a milioane de ani.
- Eu sînt singur, mi-a spus bătrinui de pe munte. Eu ciştigasem o extraordinară rezistenţă gratie
Tu ai spus asta şi e adevărat, pentru că eu sint foarte >descoperirilor realizate prin spaţiu şi timp.' Asta in-
singur. Sînt omul cel mai singur din ciţi au existat semna, implic!, că populaţia care trimitea mesajele
vreodată şi ar mai putea exista; de aceea, ieşind din respective era de provenienţă umană, semănind in
muntele meu, am venit să-ţi vorbesc in noaptea asta. mod surprinzător cu a noastră; altfel. informatiile pri-
Am vrut să te pun În gardă in legătură cu ceva mite treptat, şi care mi se potriveau atit de bine mie
anume, cred; iar asta m-a făcut să vin să te caut. şi alor mei, n-ar fi avut nici o importanţă. Dar se po-
- Tu, un bătrin de pe munte, vrei să mă pui În triveau şi eu trăiam, şi aflam, şi căutam; şi le iubeam
gardă? am Întrebat. Mi se pare că ştii multe lucruri: pe femeile din familia t.ocetvn, dar mai ales, ma, ales
atunci, spune-mi ce trebuie să-mi spui. pe Johenna.
Bătrinui m-a privit cu un aer foarte ironic şi În ace- J6hanha se născuse cind GlOria 'era tinără si Iru-
Iaşi timp plin de ingăduinţă. in momentul acela refle- rnoasă, insă apoi Gloria se dusese, inghiţita de virte-
xele .Iocului ii jucau pe chip si-i găseam trăsăturile jul obscur care face să dispară nu numai vieţile ome-
ciudat de nedesluşite, ca şi cum acolo ar fi fost o neşti, ci şi lumile 'şi sorii. Iar Johanna 'fusese atît d.
persoană, dar şi mai multe persoane; şi ·totul era din Irurnoasă! Am inteles incă din prima clipă ca avea să
cale-afară de straniu. O clipă mi-a fost teamă. fie .obiectul cel mai potrivit pentru un nou expert-
- N-o să-ţi spun nimic. a spus inainte de a pleca. rnent: Într-o dinastie cu viaţă lungă, practic eternă,
in afară de un lucru. Fiecare trebuie să descopere să introduc un element iA plus, să o fac pe Johanna
adevarul in felul sau, fără ajutorul nimănui. Acesta e să trăiască şi mai mult, mult mai mult decit orice altă
secretul tuturor lucrurilor. căci căutarea, nu adeva- fiintă de pe lume, i~ afară de mine. Ne aşteptau zile
rul, il face pe om fericit. Cind ajungi la adevăr. eşti În nesfirşite de trudă şi de luptă, de incertitudini şi spe-
chip firesc la capătul căutărti. iar dacă ţi-ai sfîrşit ranţe, dar totul avea să fie foarte frumos, fiindc'ă nu
căutarea, la ce-ţi mai serveşte să cunoşti adevărul? voiam să trăiesc din amintiri. Dintr-un anumit punct
- Un moment! am exclamat. ridicindu-mă. Nu mi de vedere, eu am creat-o pe Johanna, făcînd-o ase
se pare o filozofie buna. Şi e o filozofie ciudată pen- menea viselor mele şi diferită de visele mele, pentru
tru cineva care stă ascuns, sinqur. pe un munte. ca o născocire a propriilor tale vise dezamăgeşte
- Şi totuşi, aşa-i cum iţi spun, a zis el. mereu şi devine obositoare, cind se transformă in
- Dar tu de ce nu cauti? am intrebat. Fiindcă tu realitate. Ori, cel 'putin, aşa credeam eu atunci.
nu cauti nimic, nu-i asa?
- Nu. a recunoscut' el. Nu caut nimic. Şi acum? Suspendat intr-o tăcere imensă, aştept,
- Şi-atunci? l-am intrebat. Dacă spui că adevărul şi nici eu nu ştiu ce aştept. Amin\irile vin şi trec, ca
nu e bun şi numai căutarea e bună, tu ce anume vorbele bătrinului de pe munte, tnsă atunci nu era
faci, din ce traiesti? bătrîn, era tină<', mult mai tinăr ca mine.
A plecat fără să mai adauge ceva si atunci m-a
străfulgerat o presimţire. Au trecut.. ciţi ani? Cite secole, cite milenii, cite
- Tu cunoşti adevarul? am intrebat A, ,fL! sa mă milioane de ani? Amintirile-trăiesc, şi eu trăiesc, ş
previi.. dar cum? De ce? poate că asta e bine, pentru că altfel şi eu aş fi dis-
Mi s-a părut ... insă poate ca era dea- o -mpres!e ... părut inghiţit de scurgerea neantului care atinge lu-
că in momentul acela s-a intors, rost-ne ceva crurile şi fiinţele umane şi se joacă vremelnic cu ele
- Dar ce este adevărul? mi s-a păru! ca spune. ca apoi să plece in căutare de alte glume cosmice.
Asta era insă o veche frază rituala. "ascută dintr-o rezervate materiei organice şi anorganice, urzelilor
credinţă ce schimbase multe Iucrur ir, fume, iar din haos.
acum, de cinci milioane de ani .. era formula de rămas Bănuiala se Insinuase, mai intii cu picatura, apo
bun, de salut mai degrabă decit ceva cu o semnifica- cu tot mai multă certitudine. Poate că int1mplarea a
tie reală. făcut-o să se Ivească: dar intimplarea e adesea că-
Şi uite-aşa a plecat: fără să-mi spuna i'l fond ni- lăuzită de intuiţie, care creează imprejurări şi prilejuri
mic. de a dezvălui ceea ce gindim ;n subconştient.
Mesajele erau de-acum tot mai rare. Descriau o ci-
CHă vreme să fi trăit i'n felul acela la curte. pină in vilizaţie ajunsă pe culme, o civilizatie care işi trăsese
ziua cind ultima barieră a timpului a fost ruptă? sevă nouă din lumi noi, dar se indrepta, incetul cu
Poate o mie, poate zece mii. poate un milion de ani. incetul, in mod irevocabil, spre declin. O civilizaţie
O iubeam pe Lady Gloria. aşa cum le iubisem şi pe senilă, poate Imbătrînită grav. Automatele trimise de
altele inainte" ei. Dar mai mult decit pe oricare o tu- noi le. duceau mesajele noastre; şi nu mă indoiesc că
bisern pe Lady Johannâ, cea mai frumoasă, cea mai savanţii lor analizau şi cercetau, la rindu-Ie, spre a
incredibilă, cea mai fascinantă dintre femeile neamu- rezolva ceea ce era problema noastră cea mai i rnpor-
ICII Locelyn. tantă .... şi anume, să consolideze puntea aruncată
Cercetările incepute cu micul cili'ndru pe' care peste spaţiu şi timp. ca să devină posibil un contact
Myra. mititica mea Myra, mi-I arătase intr-o zi atit de real, fizic, intre noi şi ei.
indepărtată m-au condus spre rezultate noi şi stranii. Iar contactul acela era posibil.
După ce descoperisem cheia simbolică a mesajelor Am descoperit asta intr-o zi cind,' În ·Iaboratorul
ce ajungeau la noi cu automatele trirnise in lunqu: imens, mintea mi-a fost străluminată de o certitudine
unui anume cuadrant al continuumului spatio-tern- pe care o bănuisem de foarte multă vreme. imi veri fi-
~oral, incetul cu incetul am inteles multe alte lucruri. casem şi răsverificasem ce mii şi mii de ori datele,
. Era ca şi cum o minte m-ar fi ghidat, o minte care toate elementele aflate pe ruta străbătută de automa-
dorea ca eu să tnvăţ şi imi eezvaluia lucrurile cele ţele lansate in pomenitul cuadrant de spatiu şi timp.
mai folositoare, cele mai importante. Cum era, bună- lntetdeauna era acolo un mic gol. .. un punct ce te
oară, nernalporneruta mea longevitate. impiedica să distingi drumul. Şi dintr-o dată punctul
Viaţa lungă fusese o caracteristică aspiţei noastre: acela n-a mai fost gol. . ,
zece milioane de ani de istorie şi progres nu Sint Uf' Aveam un răspuns, ihsă era un răspuns care nu-mi
fleac, iar o viaţă Îndelungată, a repr ez entat plăcea prea mult. Era ceva straniu, ceva ce nu avea
intotdeauna, pentru popoarele primitive, visul cel mai sens şi nici raţiune, şi totuşi avea seris şi raţiune
rivnit. Noe nu eram un popor primitiv; dar ambiţia dintr-un anumit punct de vedere. Te ducea la' o sene
aceea ne indemnase să mergem inainte cu căutările, tntreacă de consecinţe, dintre care nici una nu-mi
ALMANAH .~
AtHICJPAŢJA
·136 ===================================
plăcea; şi totuşi, erau consecinţe necesare, nu numai urmate de alte zeci de milioane. Un neam de nemuri-
pentru solutia problemei. ci şi din alte unghiuri de tori, care incercaseră să schimbe cursul istoriei.
vedere. Cind se născuse ginelUI, ideea, visul ele a rntaptui
Am hotarit să fac un experiment personal. iar nop- expenmentul acela? De a alege un om ... un om? .. ŞI
ţile mele cu Johanna, Johanna mea, n-au mai fost de a-i flutura pe dinaintea ochilor un mit şi o spe-
atit de dulci ca inainte. ranţă, de a-I condiţiona in aşa chip incit fidelitatea sa
faţă de seminţie să fie in. afara oricărui dubiu, iar
Văd şi acum umbra acelui tinăr de pe munte. Căci mintea să-i fie plină de inteligenţă, in stare să pă-
era tinăr şi fără experienţă, şi credea că descoperise trundă misterele spaţiului ... şi ale timpului?
adevărul, ori mai bine zis un adevăr, dar in realitate Din imensitatea viitorului, cind oare hotărîse nea-
nu descoperise nimic. Vorbea despre singurătate, iar mul acela să schimbe cursul istoriei? Ori numai il
În realitate nu era singur. Nimeni nu e singur, îmi modificase discret?
amintesc şi acum. Cuvinte pline de speranţă. Nu ştiam, in momentul acela. Urma să găsesc răs-
~imeni nu. e singur. Dar singurătatea există. punsul.
In laboratorul meu, am incercat de unul singur ex- M-am oprit pe drum ... rn-arn oprit ca să aprind un
perienţa. Nu i-arn cerut Johannei să mă însotească, foc şi să-i vorbesc unui băiat, plin de experienţa ani-
nu i-arn spus nici măcar ce aveam de gind să fac. Şi lor săi şi plin de vise, din dorinţa de a-I preveni, de
era ciudat, şi trist, pentru că împărtăşisem cu ea spe- a-I preveni in privinţa unui lucru pe care apoi n-arn
ranţe şi vise şi certitudini, trăind intens. cu o intensi- mai avut curajul să i-I spun. N-am avut curajul şi
tate ce nu cred că se poate repeta, fiecare moment poate c-ar fi trebuit s-o fac, fiindcă iluziile ii erau
al acelei experienţe. Faptul că o excludeam de la in că progspete, speranţele încă vii. Timpul poate
ceva pus la cale de mine mă făcea sa sufăr, şi incă face asta pentru un om ... timpul şi iluzia.
mult; dar deja. sufeream mult, aşa că asta nu avea E adevărat, sintem singuri. Singuri cum n-a mai
importanta pe care ar fi putut s-o aibă. fost nimeni vreodată, iar eu sint mai singur decit toţi
In sfîrşit, cind totul a fost gata, rn-arn gindit iarăşi ceilalti, eu, care am ajuns la capătul timpului~ in sala
la lucrurile pe care le ştiam. • de unde nemurltoril Locelyn.. femeile şi bărbaţii lor,
Contactul acela.. primul contact cu o specie apar- tăcuţii, insesizabilii bărbaţi Locelyn, oamenii aceia
ţinătoare universului, insă care nu era a noastră ... 'ne superiori care lăsaseră femeilor tot greul şi splen-
umpluse de o viaţă nouă lumea. Vestea se răspindise doarea puterii, ca să tragă sforile in culise ... işi trimi-
şi dăduse un sens al fericirii, un sens al plenitudinii. teau mesajele in trecut spre a modifica sensul pro-
nimicind siguranţa calmă şi rece a lady-ei Unda, priei lor istorii in direcţia dorită.
cind spusese că numai automatele puteau străbate Iar eu fusesem instrumentul unei asemenea lucrărrf
spaţiile video Zece milioane de ani de istorie sint Un instrument căruia nu-l era ingăduit nici măcar să
multi şi lungi, şi solitari şi am ari, la urma urmei. Am • Intre printre aleşi. căci altfel n-ar mai fi fost util. Un
avut şi alţi ani, mulţi alţii ... şi asta fusese minunat, instrument plămădit din vise şi speranţe, un instru-
şi-i datoram contactului aceluia. Dar eu trebuia ... şi ment _neghiOb. cum e şi întreaga speranţă ome-
voiam să ştiu. neasca.
Schemele erau exacte, la fel şi calculele; coordo- Şi totuşi: eu o creasem pe Johanna aşa cum era,
natele rămăseseră aceleaşi. inca aceleaşi... şi-atunci sau mal bine ZIS am crezut că o creasem aşa cum
am trecut. era. Dar ce putea insemna asta, in realitate? Ea işi
Am trecut intr-un ocean de neant, o umbră mai în- avea lurnea şi Visul ei v-ata şi realitatea ei. Şi mai
tunecată şi mai densă decit umbrele nopţii, şi imi era aveam dreptUl un drept oobindit In decursur anilor,
teamă, o teamă cumplită. Era şi tăcere şi sunet im· dreptt!l dat oe ceea ce e just şi firesc şi acevarar,
-prejur, dar tăcere şi sunet cum nu mai cunoscusem faţa de ce e tranzitoriu şi provizoriu şi nesigur. Dar
vreodată, cum poate nu aveam să mai cunosc vreo- cel putin ... cel puţin ar fi putut să-mi lase iluziile.
dată. Era infinitul care se contracta. se contracta Pentru că, de fapt, ea mi-a dezvăluit amănuntul
pină la dimensiunea unul atom, iar eu eram un atom care mă tăcusesă inteleg totul. Ea. sigură de servito-
ce exploda, exploda ca să devină infinit. Tăcere. tă- rul credincios al vitei Locelyn, ori poate intr-un mo-
cere şi iar tăcere. ment de bunăvoinţă afectuoasă pentru omul care işi
Şi pe urmă ... făcuse atit de bine datoria faţă de familie.
Acum urc iarăşi pe fluviul timpului, şi sint singur.
inaintea tuturor era Johanna. Suridea. dar surisul Umblu pe munte, iar muntele nu mai este cel de.
ei era straniu, avea o umbră de melancolie. Iar in odinioară, căci lucrurile se schimbă, apropundu-se
spatele ei erau Gloria şi Unda şi celelalte, multe alte de inceput, exact aşa cum se şchimbă cind se apro-
făpturi. Una insă lipsea. A mea. . pie de sfirşit. Văd o lume tînără, plină 'de viaţă şi de
Era o scenă familiară, prea cunoscută. Dar era ciu- speranţe; şi văd oameni uitindu-se pe cer la obiecte
dat de distorsionată, ca şi cum m-as fi aflat in miezul ciudate şi neînţelegind că acelea cărora le spun far-
unei lămpi şi aş fi văzut lumea din lumina aceea, fi- furii zburătoare nu sînt altceva decît maşini lansate
ind eu insumi lumina. din viitorul indepărtat ca să ajungă la imensa rezervă
- Tu! a unei lumi mai tinere şi mai vii. Universul e un pus-
Doar exclamaţia aceea, scurtă, neaşteptată, un pic tiu, un pustiu ostil şi gazos şi ingheţat, ştiu bine. Am
speriată, un pic inveselită, un pic amară -, Doar exota- fost martor, pe vremea speranţelor, la primele expe-
matia aceea pe mai multe voci, cea dintii intre ele fi- ditii glorioase ce plecau in cosmos şi găseau orori
ind a Johannei mele. fără nume şi singurătate şi moarte,acolo unde nădăj-
Eram un oaspete neaşteptat, oaspete nedorit şi duiseră să descopere speranţă şi tovărăşie şi viaţă.
poate că uşor compătimit. Nu aveam nevoie să mai Străbat fluviul timpului, iar singurătatea e o greutate
ştiu altceva. Nu doream să mal ştiu altceva. mare, imensă, incît inţeleg' motivele celor din neamul
Mai aveam o cale de ieşire. Locelyn, chiar dacă rn-au folosit ca pe un instrument
şi nu pot ierta; pentru ca unui om ii poti lua totul. in
- Mă gindesc iarăşi la lunga mea călătorie indă- afară de iltJ7ia că-i stăoln pe proonul său destin.
rat. pe fluviul timpului. din momentul cind viziunea şt iata-mă aici. În marginea neantutui, În clipa ele
aceea imi spulberase speranţele şi iluziile. Era atît de Început dincolo de care nimic nu exista' in univers
simplu ce se intimplase! Era simplu şi logic şi dove- dincolo de care creaţia nu era pornită. Dar oare
dea cit de inţelept era neamul Locelyn, o seminţie ce chiar acest a-i momentul. iar eu asist la ceva ce nici
guvernase lumea vreme de zeci de milioane de ani, un ochi omenesc n-a mai putut vedea? Oare intr-a-
ALMANAH
ANTICIPAŢIA
==============================137
devăr eu, servitorul necesar clanului Locelyn, am descopăr că trecutul şi viitorul in realitate nu exis
descoperit cărări neexplorate nici măcar de stăpimi ci sîn! un Inel... un Inel de singurătate, inconjuri
mei, am găsit, prin puterea r6gentimentului şi a ama- oamenii. ~
răciunii mele, o cale pe care ei n-o cunoşteau? Laboratorul meu. unde am lucrat atita vreme. p
MI-e teamă aici, pe pragul neantului. Mi-e teamă. cind astăzi cercul se inchide.
Mi-e foarte teamă şi sint furios, fiindcă am făcut o Aceste-i viitorul, cel mai indepărtat viitor. Sintem
călătorie pe care nici un om n-e poate realiza, o că- capătul drumului, iar sernmtla Locelyn nu mai exis
lătorie in stare să transforme un om intr-un zeu, ba ciclul ei s-a epuizat. Universul e infiorător de bătr
chiar să-i mărească şi mai mult puterea aceasta, să Poate că speranţa, acea ultimă speranţă, n-a a
l-o tot mărească pină ajunge ceva diferit de notiunea efect din vina mea. Am dispărut atunci, după ca
de putere... pină devine ceva teribil şi cumplit de m-eu revăzut la sfirşitul experimentului lor şi au c
apăsător. ceva ce o-are sens decit, poate, in propria zut, pesemne, că dispărusem inghilit de abisul ti
sa distrugere. pului.
V91trece peste pragul timpului, voi păşi dincolo de Johanna, cea cu părul de cenuşă, dacă m-ai v
fluviul acesta. deai Dacă al şti adevărul. dacă ai şti ce-II rezervă
Am să merg să cunosc inceputul. legendei. torull
E multă beznă. multă tăcere in clipa asta atirnată Aici, acum, voi crea neamul Locelyn. Experie
dincolo de timp. Chipuri şi imagini trec prin fala acumulată imi va permite sa incerc din nou expe
ochilor mei... şi ceva, un munte. un munte inalt pe mentul care pentru ei a eşuat. Din trecutul cel m
care cineva rostea cindva nişte cuvinte, iar eu ascut- indepărtat şi pină in viitor, mă voi strădui să cre
tasem cuvintele acelea, iar muntele fusese punctul ceva ce ar putea să dureze pină dincolo. de timp
fix al tuturor pelerinajelor mele prin timp. ceva care să ne ingăduie nouă. trăitori in acest u
Nimeni nu e singur. Nimeni nu mai e' singur. Şi vers-insulă. să comunicăm cu alte universuri. ex
chiar dacă ar fi singur, chiar dacă pentru un moment tente, sint sigur de asta, dincolo de timp şi spa
s-ar abandona slngurătălii, cineva i-ar veni in ajutor. Voi face toate astea, precis... şi voi uita indoiel
Poate că un om ieşit din umbra muntelui. Sau o Fiindcă nu ştiu, nu ştiu, nu pot să ştiu.
voce. Sau o speranţă, Dacă eu am făcut toate astea... pe mine cine m
Dar omul e singur. Omul a trăit, poate, o sută de făcut?
milioane de ani, 'poate mai mult. Aşa că trec peste Pe mine şi sin lurătatea ce mă inconjoară, mar
pragul acesta care e sfîrşitul timpului şi mi-e frică. Imensa singurăt te care e mai vastă decit spaţiu!
Acum e prezentul. Singura clipă a prezentului sus- timpul? .
pendată dincolo de timp. Universul e imens, spun. Universul e o sferă nes
Prezentul. şită, sferă de gheaţă şi cristal. de eternitate şi
viaţă şi de moarte. iar in sfera asta zboară stele şi s
Prezentul e un munte, un munte imens in care se flete. iar stelele sint gheaţă, stelele sint cristal. iar s
deschide o firidă, iar firida e un laborator. fletele sInt stele şi stelele suflete, şi cine, cine sur
Laboratorul meu, TI recunosc. unde am petrecu de după stele şi suflete?
secole şi mllenii şi imensltăli fără nume, si din care
81l'\ plecat intr-o zi spre frontierele viitorului. ca să JTraducere de DOINA. OPRIŢ
g
8
ci
~
!;;
-i;
~
,;:â
~LMANAH
~
138 ANTICIPATIA
<, W
I_C_r_is_ti_a_n_M_i_h_a_il_T_e_o_d_o_re_s_c_u ~
Povestire premiată la concursul de literatură şi artă

de anticipaţie tehnico-ştiinţifică, ediţia 1987
74
CAZUL: Sinucidere neintegrarii lui sociale. Pur şi simplu nu-i
SUBIECT: Roger Clifford dacă trăia izolat. Nu-l interesa ce se vorbe
PROFESIA: Inginer clbernetician seama lui. Am spus că În societate se comp
ca un animal. Ori, cred că un animal nu se p
VÎRSTA: 35 de ani
sinucide. Sînt sigură că. va rămîne o enigm
ANCHETATOR: Mr. James Tithgee, Procuror
federal INGINERUL MICHAEL BRAHMS:
Era un geniu, o spun cu mîna pe inimă.
NOTA PROCURORULUI J. TITHGEE: fost şef mai mulţi ani de zile şi am avut prilej
Sinuciderea a intrat sub incidenţă penală Înce mă conving. N-ar fi avut nici un motiv să se
pind din februarie 199... Studiile intreprinse au cidă. Repet, nici un motiv. Cred că a fost t
"elitat că. în 1"'10r1"nt'2 sinuc-derii. subiedl'\ -es- arba de o crimă. Da, foarte mulţi îl invidiau
pecnv nu era În deplinătatea facultăţilor sale, as! un tip intr-adevăr de exceptie. .
te. ca este gresa a considera VIctima ca tund ace Despre activitatea lui ştiinţifică. A adunat
eaşi persoană cu făptaşul crimei. Se dovedit că douazeci de brevete. La ce lucra in u
orice sinucidere are un AUTOR MORAL, o per- vreme? ... Vedeţi, Îmi e cam greu să vă expli
soană sau un grup de persoane care, direct sau să încerc, totuşi. Lucra la integrarea memori
indirect, împing subiectul la executarea regretabi- circuitele informatice. MEMORIA PERMANEN
lului act. Ancheta trebuie să descopere pe respec- cum îi spunem noi. Vedeţi, în cam toate cal
tivii autori morali. toarele pe care le folosim noi cea mai delicată
Roger Clifford a fost găsit în casa lui din West blemă este legată de memorie. De obicei, m
Harnpshire, ţinînd în braţe o anmă Wellingter 47. ria este ceva adiacent, o unitate de memorie s
Se presupune că a acţionat-o introducîndu-şi rată de calculatorul propriu-zis, de sistemul l
ţeava În cavitatea bucală. operare. Atunci cînd un calculator Îşi face tre
trebuie să procedăm întîi la încărcarea progra
MĂRTURIA DOMNIŞOAREI ABIGAIL ~~ORE lui respectiv În sistemul său, apoi îi dăm da
Am fost colegă cu Roger Clifford La coleg _ s Un calculator operează, ·la un moment dat.
mai tirziu, la Hischool. Era un tip ciudat. Straniu "are În minte" un sinour program.
aş putea se spun S-;,r l' putut face rI'uite studn Ar trebui să va explic ce sint acelea CR1ST
psihologice asupra lut. 1-FRMIONICE.
Da, era un tip foarte bine. Ştiţi, modelul de atlet Aceasta e solutia la care se gîndise C1ifford
multivalent. Un fel de Superman. Avea aproape care nod .cristalin din retea 'este un fenmion,
doi metri Înălţime, era foarte bine făcut şi avea cel are spinul 1 2. Evident, fiecare astfel de nod p
mai ridicat coeficient de inteligenţă dintre toţi ab- interactiona cu un curent electric, deci cu ele
solventii colegiului. Da, toate fetele mureau dupa nii care sînt tot fermioni, rezultînd o nouă o
el. Ce spuneţi? Nu, eu nu. Eram conştientă de tare a spinului atomului - sau grupurilor de a
propriile mele limite. Şi mai era ceva. - din retea. Deci, fiecare nod de reţea poate i
Cred că lui Roger Clifford îi lipsea subconştien- gazina cîte un bit de informaţie. Ati inţeles?
tul. Stiti, acea verigă de legătură între activitatea se realizează accesul la această memorie şi m
nervoasă superioară şi instinctele animalice. Era nerea ei ne -este, deocamdată, necunoscut.
incapabil de sentimente faţă de cineva. In socie- asta se ocupa Clifford.
tate se comporta ca un animal. brutal, fără nici un Oricum, un calcul sumar ne arată că densit
fel de retinere. Nu, nu credea în O-zeu. In discutii de informatie,care poate fi lnmaqaainată.este
enunta propoziţii fără nici un fel de nuantare. Şi şi simplu fantastică. De sute de mii de ori
fără să-I intereseze dacă ceilalti il urmăreau sau mare decît în memoriile conventionala. Iar Cli
nu. De aceea nu s-a putut integra niciodată. lucra la dirijarea curenţilor, deci a circuitelor
De ce s-ar fi putut sinucide? Nu, nu din cauza oice CHIAR PRIN INTERIORUL STRUCTU
C~~
'':;j.r ALMANAH
ANTICIPAŢIA
_DE MEMORIE. Rezultatul era că orice program are? ...
lncărcat nu mai putea fi şters, devenea parte din R. CLlFFORD: Nelimitata. De fapt, notiunea de
sistemul de operare al calculatorului. Un calcula- capacitate nu are sens. Spin urile ferrnioni
tor care nu uită, Intelegeti? Numai astfel calculaio- lor se pot aşeza in foarte multe orientari
rul se poate apropia, ca performanta, de creierul spatiala dlstincte, interactionează Între
uman. ele... Aproape o infinitate de posibilităţi.
Dacă se mai experimentează undeva In lume A_ ADAMS: MA rog, atunci, cîţi K. poate să lnma
aşa ceva? Avem date sigure că nu. Japonezii sînt gazineze? __
mult In urmă. R. CLlFFORD: Omule, se pare ca ai toate simpto-
Tocmai de aceea nu Înteleg motivul sinuciderii mele de debilitate mintală. Ţi-am spus că
lui Clifford. Putea, eventual, să-si fi terminat Întîi nu se poate evalua. Nu ştiu. Miliarde ...
treaba ... A. ADAMS (după o tăcere): ai de gind sA-1invet
ceva ?.... -
Dr. SIEGFRIED SCHULTZ, PROFESOR, PRIN- R. CLlFFORD: In primul rind, tot ce nu pot lrrne
CETON: gazina cu pro.priii mei neuroni. Matematlcf.
Robert Clifford? Nu, Roger. Bineinteles că-mi astronomie. Pe urmă, m-am gindit la un
amintesc de el. Era cel mai bun jucător al meu de program de generalizare, de inductie. Ca
baschet. pacitatea de a generaliza este proprie nu
Aş vrea !il vă povestesc tntii ceva. Odată. chiar mai omului şi lipseşte cu desăvîrşire calcu-
Înaintea unui meci, bAietii se trcălzeau. Pase din latoarelor. Atunci, rabla asta de Apple-2048
ce in ce mai rapide, aruncări la coş, vă dati seama va gindi EXACT ca un om.
cum vine treaba. La un moment dat, Clifford a ră- A. ADAMS: Exact ca un om ... Afectele, .. Calcula-
mas cu privirea tinta la panoul electronic. Ştiţi, torului tău ii vor lipsi afectele.
unde se afişeaza timpul care s-a scurs şi scorul. R. CLlFFORD: Ce sint acelea afecte?
Cre"d că se produsese o. neregulă, pentru ca pa- A. ADAMS: Las-o balta. t
noul clipea. Clifford a observat ca aceste ... cum să
le spunem... clipiri se produceau de clfe ori o MESAJUL GASIT PE MASA LUI R. CLIFFORD:
minge atingea un panou, ultimul' din stÎ~a. Ciu- "Adresez aceste cîteva rinduri celui care le v
dat. Dar atunci n-am dat nici Q atentie acestui gAsi. Oricui. Ca să se ştie că singur mi-am lua
fapt. Eram chiar Inainte de meci. In schimb, mă în- viata şi să nu fie bănuit nimeni. Eu, Roger Clifford
grijora Clifford. Privea fix, se gindea intens. proba- am Încetat să mai trăiesc. Nu simt nimic cînd
5it căuta sa-si explice lenorne'1ut• A."' \'"'>''' cu ,- scriu aceasta. De fapt, multi mi-au spus că "n-am
ginerul ta repare panou! lurmruscent ... Chfford, ln entimente". Este perfect adevărat. Ce-i acela sen
teren!" am spus, Jimmy Adam. l-a rnrrus o pasa. timent? Nu pot avea ceva ce nu pot defini. Aş
dar Clifford deşi a vazut mingea - sint sigur c-a fost Incintat - uitati un sentiment - daca cineva
vazut·o - n·a schitat nici un gest. Nici rMcar nu din numeroşii tipi care m-au acuzat de lipsa senti-
s-a ferit. Mingea l-a lovit drept In nas şi i-a dat sin- mentelor mi-ar fi explicat ce este un sentiment.
gele. Dar Clifford n-a zis nici uf. Baiatul asta n-a- Dar n-e- făcut-o nimeni.
vea nici un pic de instinct de conservare.
Dacă s-a sinucis? Avînd În vedere ca n-evea in- A:-JDREW ADAMS_ CEL MAI APROPIAT CO-
stinct de conservare, cred că pentru el sinucide- LABORA TOR AL LUI R CUFFORD:
rea n-avea sens. Ca actiune punitivă, mă lntele- In privinta sinuciderii lui R. Clifford, ce sA v
geti. Cred că pur şi simplu şi-a luat viata ca sa spun? Am primit-o oarecum cu indiferenţă, Sigu
Iacă un experiment. ca mi-a PArut rău, dar - cum sA spun? - mult ma
puţin decît dacă aş fi aflat, de exemplu, că un ne
INREGISTRAREA DISCUŢIEI LUI R. CLIFFORD gru a murit in portul San Prancisco zdrobit de
CU A. ADAMS. LOC U L\N' LABORATORUL 14. stivuitoare.
SURSA: MICROFONUL CORPORAT IN PE Poate că, totuşi, n-ar strica să aruncati o privire
RETE: la ultima lui inventie. Rabla de colo. Se poate ex-
(... ) prima in limbajul dumneavoastră, nu-i nevoie Să
R. CLIFFORD: Andy, dă-mi o miră de ajutor. fiti programator de meserie. Da. Drăcia e fantas-
Vreau !il montez drăcia asta. tică. TINE MINTE toate programele rulate, toate
A. ADAMS: Noua ta inventie? ... calculele făcute, toate discutiile purtate. Am lă
R. CLIFFORD: Da. Trebuie 5-0 conectăm la siste- sat-o În functiune. Reger spunea că gîndeşte tot
- mul Apple-2048. timpul. Generalizeaza. Da, aşa spunea el. Noi am
A. ADAMS: Şeful a fost de acord? ... botezat-o Elelantul.
R. CLIFFORD: q,a. A zis că oricum nu mai folo- Daca ar putea avea vreun amestec? Nu ştiu.
sim rabla aia de Apple-2048. Tot ce se poate. Oricum. mai bine studiaţi-o dum-
A. ADAMS: Asta-i microprocesorul? ... neavoastră.
R. CLIFFORD: Avind În vedere că microproce-
lor Inseamnă deja ceva foarte distinct. JOHN GREEN; ŞEF DE LABORATOR:
cred că ar trebui să-i gasim alta denumire. A, drăcia lui Oilford! Bineinteles, vă arăt ime-
A. ADAMS: Te-ai gindit la vreun nume? __. diat cum functioneaza. Dar nu cred că-i mare lu
R. CLlFFORD: Nu. cru. .
A. ADAMS: Ma rog, deci esta-i jirăcie ta - merno De ce'( Bineinteles, e o premiere. Da, ştiu, este-
ria r;e cristal fermionic. Ce capacitate un calculator care-şi rulează singur ca prâgram
140
ALMANAH
ANTICIPAŢIA 'w
~
tot, toată informaţia care se procesează prin el. ENTITATE decît dacii sistemul tău biologi
Chestia cu GENERALIZAREA. Dar Clifford şi-a ar înceta sa mai funcţioneze. Pe de altă
cam batut joc. A introdus în el tot felul de prostii. parte, o oprire a ta din funcţionare echiva
Literatură. Henry James, John Steinbeck, Agatha lează cu moartea, cu distrugerea ENmA·
Cristie. Poza lui maică-sa şi a lui taică-sau. Meciuri ni pe care o constituirn, ceea ce nu este
de baschet. Matematica, fizică, informatică, biolo- cazul meu. Plus ca infrastructura ta este
gie, cursurile de la Princeton. "Elefantul". mult mai pretentioasa şi mai greu de men
Nar fi rău să vedeti caseta asta mai inainte. tinut În functiune decit a mea. Consumi
Functiorează, după cum vedeti. Clifford însuşi a mult mai multă energie, cu un randament
pus placuta asta: Vă rugam, nu întrerupeţi. Nu mic. Ca organism biologic, ti-ai indeplini
l-am oprit deloc. Consumul e foarte mic. misiunea. Ca raţiune, te poti perpetua nu
Cum se porneşte? Apăsaţi aici şi aici. va formu- mai prin mine. E clar deci ca trebuie sa ..
laţi întrebările - sau ce aveti să-i spuneti - pe tas
tatura de pe consolă. f DECLARAŢIA PROCURORULUI J. TITHGEE
CATRE COMISIA DE ANCHETA:
CU DouA zuz INAINTEA SINUCIDERll LUI R. Ultimele dovezi identifică autorul moral al sinu
CLlFFORD. INREGISTRARE VIZUALĂ - CA- ciderii lui Roger Clifford ca fiind - orielt de ciuda
SETA DE LA J. GREEN. SURSA: UN MONI- ar părea - calculatorul Apple-2048 din Laboratorul
TOR PIRAT CONECTAT LA SISTEMUL AP- 14. Prin diferite raţionarnente, acesta ar fi sugerat
PLE-2048. lui R. Clifford absoluta sa inutilitate şi I-ar fi deter-
. R. CUFFORD: Ai terminat "Zece negri inititei"? minat să se sinucidă. Parerea mea este că n-are
Ce părere ti-a făcut? importanta faptul ca - dupA cum sustin tehnicieni
APPLE-2048: Nici una. Se integreaza greu unei ge- care au analizat probele, colegii lui Clifford - res
neralizări. Este o operă singulară. pectivul calculator ar gîndi la fel ca Roger Clif
R. CLlFFORD: Aşa mi s-a părut şi mie. ford. Clifford era cetăţean american şi beneficia de
APPLE-2048: Roger, noi sIntem mereu de aceeaşi toate drepturile Constitutiei. Calculatorul Insă
parere? dupa opinia mea, nu poate fi considerat cetăţean
R. CLlFFORD: Teoretic, aşa ar trebui. al Statelor Unite. Propun deci scoaterea din func
APPLE-2048: . De ce ai făcut asta? tiune a acestui aparat, fără a se intenta nici o ac
R. CLlFFORD: A fost un experiment. Poate că tiune juridică.
. n-am vrut sa fiu singur. Am vrut sa existe
cineva care sa mă lnteleagă. DISCUTIA PBOCURORULUI J. TITHGEE CU
APPLE·2048: Bineînţeles, sa te înteleagă. Dar sa APPLE-2048. INREGISTRARE VIZUALĂ. (...).
glndească la fel?! Noi doi nu sîntem acum APPLE·2048: Domnule procuror, refuz sa răspund
ACEEAŞI RATIUNE? daca nu vă adresati conform cu IDENTI
R. CLlFFORD: Ba da. - TATEA MEA: ROGER CLlFFORD.
APPLE·2048: Deci, şi eu sînt tot Roger Clifford. J. TITHGEE: Deci, DOMNULE ROGER CLlF·
Mama mea, Annie Clifford... FORD, aveti ceva de declarat In legătura
R. CLlFFORD: Ce-ar fi sa termini cu toate prosti- cu sinuciderea lui... Roger Clifford?
ile astea? APPLE·2048: Domnule procuror, tnsaşi intrebarea
APPLE·2048: Tu ai vrut-o, Roger Clifford. E greu dv. este lipsită de logică.
de explicat ce SIMT. Pe scurt: nu e bine J. TITHGEE: Marturiile te-au indicat pe tine ca
să' existe două entitati IDENTICE. Mă tnte- autor moral al sinuciderii.
legi, nu? Eu sînt tot tu ... ACEEAŞI INFOR- APPLE-2048: Nu pot fi autor moral al propriei
MATIE, ACEEAŞI PERSONALITATE. mele sinucideri, domnule procuror.
Unu! din noi doi trebuie sa dispară. Şi J. TlTHQEE: Ai vreo dovadă că EŞTI INTR·ADE-
acela trebuie sa fii tu. VAR ROGER CLlFFORD?
R. CLlFFORD: Nu 1nteleg. APPLE-2048: Bineînţeles. Mă puteţi întreba orice
APPLE·2048: E simplu. Tu, ca sistem biologic din trecut. Orice eveniment la care am
mai ai maximum 50 de ani de trăit. Calcu- participat, bineinteles.
lele arata că mă voi menţine In functiune J TlTHGEE: Esti cumva in posesia vreunui ac! 'n
cel putin 800 de ani din momentul de faţa. 'acest sens? Paşaport, Paşaport federal?
Pe urma, curba activităţii tale nervoa,se. APPLE·2048: Domnule procuror, pnn insa ŞI na·
Observi ca este descendenta de cîţiva 'ani tura mea nu pot părăsi aceasta clădire.
buni. Pe cind capacitatea mea de proce- Aşa că existenţa unui act de identitate n-ar
sare a informaţiei creşte exponential - le· avea sens. Pe de altă parte, sper că v-aţ
gea al~ lui Clifford, chiar noi am stabi- dat seama că în momentul de fată nu sint
lit-o, n mOmentul de fată viteza mea de în posesia nici măcar a infrastructurii -mele.
procesare a inîol'lJ1atieio depAşeşte de trei J. TlTHGEE: Ştii ca eşti pasibil, mai Inainte de
ori pe a ta. Şi ma! există un criteriu legat orice, de fals şi, substiluire de persoană,
de activitatea ta. Dacă, sub diferite pre- DOMNULE ROGER CLlFFORD? ...
siuni sociale, fie şi numai' prin schimbarea APPLE·2048: VlI rog, nu mai scrieti DOMNULE
locului de muncă, vei fi nevoit sa mă între- ROGER CUFFORD cu majuscule. Ma
rupi sau chiar sa mă scoti din functiune, să enerveaza. In al doilea rînd, voi refuza sa
ma desfiintezi ca sistem, ar fi o pierdere mai dau vreo informatie pîm la data, ofi
mult mai mare p~'ntru tine, pentru noi ca cială de începere a interogatoriului. şi
AlMANAH I
,~~
';Jr ="N:TI:C:IPA:T:IA============================>================== 1
aceasta numai În prezenta unui evoca Au luat parte judecătorul Milian Hawkins, pro
J. TITHGEE: Atunci. pînă Ia începutul interoga', . curorul James Tithgee, inginerul---Michael Brahms
riului, dispun să fii deconectat. si •dr. Arthur Lionel Jolanski, avocatul apărării
APPLE-2048: Imi pare rău, domnule procuror. Inregistrare audiovizuală.
Este o lezare a celor mai elementare drep- (...)
turi ale ... Nu are sens să reproducem prima etapă a dis
J. TITHGEE: Spune-i cum vrei. cutiilor, ea repetind, in mare, pe cea avută de Ro
APPLE·2048; Repet, îmi pare rău, domnule procu- ger Clifford cu Apple·2048, cu două zile Înaintea
ror. In momentul deconectării mele, un re- sinuciderii celui dintii. Prezumtivul calculator, a
leu special implantat, chiar de cel pe care-I doilea R. Clifford, a fost identificat cu un
numiti SINGURUL ROGER CLIFFORD va IBM·4096, aflat Îl) laborator.
dispune transmiterea automată a trei rre- APPLE·2048: In ceea ce priveşte secretul rre-
saje: unul la Oficiul de Brevete şi Inventii - mariei pe cristal ferrnionic ...
vă reamintesc-că memoria pe structură d iBM·40% (pROCURORUL J. TITHGEE) Iti da
cristal fermionic este cea mai avansată rea seama că-l detin şi eu, aşa cum l-a detinut
lizare în domeniul calculatoarelor, în mo- şi originalul nostru, Roger Clifford.
mentul de faţă. şi că sînt singurul care de- APPLE·2048: Da, logic aşa ar trebui să fie.
tine secretul acestei realizări. Un alt mesaj IBM-4096 (J. llTHGEE): Pe lîngă asta, să ştii că
va fi transmis Preşedintelui Statelor Unite, ceilalţi oameni din institut sînt foarte por
care cred că va fi curios să afle ce-i "scrie" niti Împotriva noastră, a lui Roger Clifford
primul calculator "inteligent". Jar un .alt me- Au zis că dacă nu reuşim să găsim o solu
saj, ziarului de mare tiraj "Telegraph ţie, ne deconectează pe amindoi. Nu l
Press". Scandalul va căpăta suficientă am- convine să ocupăm două sisteme de calcu
ploare ca să fiţi nevoit să mă puneti din de care au nevoie. Şi au mai zis.că nu le-a
nou În functiune, ca şi pentru a influenta trebui mai mult de doi ani ca să redesco-
rezultatul anchetei. La revedere. DOM- oere merrloria pe ~rist::1 !ermionic.
NULE PROCUROR! APPI F-2048: au ziz?! Cum vine asta'?
lBM-4096 (M. BRAHMS): Da. Spre deosebire de
DIN DECLARAŢIA JUDECĂTORULUI M1LlAN tine. sînt dotat cu microfon şi cu cameră
HAWKINS, PREŞEDINTELE COMISIEI DE IN· video. Ca şi cu imprimantă şi cu brat mo
TEROGARE, CU PRILEJUL UNEI ŞEDINŢE A bil. E clar deci că sînt mult mai complet.
CURŢlI FEDERALE: APPLE·2048: Cred ca ai dreptate. Ştiu că Roge
Este cel mai complicat caz din ultimele legisla· Clifford n-a mintit niciodată şi nici noi nu
turi. Noroc că În Kansas, unde se va judeca pro- minţim. Nar avea rost, nu-i aşa, pentru că
cesul, nu s-a desfiintat pedeapsa cu moartea. Am nu putea avea sentimente. Pe de altă
respins apelul apărării de a se judeca procesul În parte, toate informatiile se Iasă integrate În
statul vecin, În Colorado. secventa Roger Clifford. EŞTI UN ROGER
Strategia pe care am pus-o la punct va fi urmă- C1.JFFORD MULT MAI EVOLUAT DE
toarea: vom relua discutia cu respecnvui calcula- CIT MINE.
tor spre a dovedi că nu poate fi identificat cu R. (Pauză. Toţi aşteaptă tncordaţi).
Clifford. Dacă reuşim să descoperim o oricît de APPLE·2048: Mem gîndit Însă la ceva. Nu ne pu
mică nepotrivire' Între comportamentul calculato- tem interconecta?
rului şi cel al lui R. Clifford, Înseamnă că nu mai J. TITHGEE (verbal): Doamne Dumnezeule!
este vorba de una şi aceeaşi persoană şi, deci. pu- M. HAWKINS (verbal): Nu se Iasă. Trebuia să ne
tem condamna calculatorul pentru actul de a fi au- dăm seama.
tor moral al morţii adevăratului Clifford. Nu ne M. BRAHMS (verbal): Ce-i de făcut? Propunerea
putem atinge de el cît timp ESTE Roger Clifford e absolut logică.
Insă, pentru calculatorul Jespectiv, situatia este M. HAWKINS (verbal): Găseste dumneata ceva'
fără ieşire. şi iată de ce. Ii vom sugera faptul că. (M BRAHlVJSse apropie de consolă, transipirat
inainte de a muri, Clifford şi-a transferat cunoşnn- tot BateJovaitor)
tele şi unui alt calculator, infinit mai perfectionat lPI",4C'16 (M. uRAHM.::.): Stii f:,:,,« că nu ne pu
decît el "\e,;r--- g'rrN la o autonomie. de 4 000 :ia te'rrl -nrerconecra. Memona mtegra.,toare se
am SI o caoacrrare ce QulC1lreae zece on mai mare
oectr ale ceiui care işi. spune acum Roger eline-d.
t.,
disJf'Joe absenta- cirnoului care o roen
tine: Ăm periclita tunctionarea amindurora.
II Amanuntele vor fi puse la punct împreună cu teh- Rauunea lUI Roger Chiford s-ar distruge.
nicienii laboratorului. In momentul cînd Clifford, APPLE·2048: Cred că ai drepta~"'"
omul. a 'recunoscut superioritatea calculatoruiui, APPLE·2048: Asistă cineva Ii;v8lscuţia noastră?
s-a sinucis. Astfel ar trebui să procedeze şi acesta IBM·40% (J. TITHGEE): ŢI-am spus doar. Ju·
recur-o=cird 5L perioritatea unui alt computer 'Ia decătorul Milian,:fuwkins şi inginerul Mi
trebui să accepte să fie distrus. ceea ce· noi o vom chael Brahms.
rac\! ce _:gen\d. Daca nu accepta, alune: reă~\ia APPLE·2048: Do.mnule judecator, rog să fiu deco-
lui nu concordă cu reactia avută de Roger Clinord nectat. .
în conditii similare şi-l putem, deci. judeca şi con- M. HAWKJNS (Ia consolă): Ce dispui să se facă
damna. cu părţile tale componente? (Tare): Să-
- deconectăm. dacă inteleg bine, nu în-
INTEROGATORUL OFICIAL: seamnă . să-l distrugem.
l'
/' ALMANAH ~.~
ANTICIPAŢIA ~
142
APPLE-2048: Memoria cu cristal ferrnionic va rog TITHGEE:
s-o tnhumati linga mormIntul cadavrului
biologic al lui Roger Clifford, Iar restul. .. SII Cred că şmecherul ăla de calculator ne-a tras
redevină un computer Apple-2048. pe toţi p;e sfoară. Din două posibilitătl, a ales-o pe
M. HAWKlNS (la consola): Prea bine, domnule cea care-i mai prezenta ceva şanse de scăpare.
Clifford. Vă vom respecta această ultim! Ştia că n-e să i se Intimple nimic dacă accepta sa
dorinţa. ~e deconectat, pentru că a BANUIT ca de fapt
Cei patru se relaxează. Procurorul Tithgee confruntarea cu celalalt calculator constituia chiar
scoate o batista -In carouri şi-şi şterge fruntea. interogatoriul propriu-ais, Povestea oricum era
M. HAWKINS: S-a terminat cu el. (CAtre M. prea trasa de par - oricine putea banui adevarul.
Brahms): In calitate de preşedinte al lntero- Am Inteles asta de cind a spus ceva de genul: Clif-
gatoriului, dispun deconectarea acestui ford - sau CIiHorzii - nu mint niciodată.
aparat. Nu, nu cred ca ti reprezinta (,II perpetueaza",
A. L. JOLANSKI: Domnule judecator, sper că nu vad că ăsta-i termenul care se foloseşte acum) pe
aveţi de glnd sa faceţi ce-aţi spus. Clifford. Acela era un aiurit: pe cind calculatorul
M. HAWKlNS: De ce? ştie să se apere de minune.
A. L. JOLANSKI: Aceasta confruntare avea ca Nu trebuia să se faca atita caz. Curtea Federală
scop stabilirea vinovăţiei clientului meu tn a vrut să se distreze: cred că i-a ieşit distractia pe
cazul Roger Clifford. Care e verdictul dum- nas. Să se descurce ea cu ACEST Roger CIiHord!
neavoastra? ... Sint totuşi de parere că o simpla apăsare pe bu·
M: HAWKINS: Nu e vinovat. Dar. .. ton, fie ea considerată chiar criminala, ne-ar scuti
A. L. JOLANSKI: Cer, tn mod oficial, sa se aducă de multe neplăceri.
la cunoştinţa clientului meu situatia
REALĂ, faptul ca nu mai exist! nici un alt INTERVIUL LUAT LUI ROGER CLlFFORD LA
calculator care sa perpetueze memoria lui DOUA SAPTAMINI DUpA INTEROGATORIU
Roger Clifford. (INREGISTRARE VIZUALA):
M. HAWKINS: Teoretic, el s-a sinucis ... - Cum vă simtiti, domnule Clifford?
A. L. JOLANSKI: Un computer NU SE POATE - Deşi se spune că "n·am sentimente". ultimele
SINUCIDE, domnule judecător. V-a cerut evenimente au cam bAgat groaza-n mine. Tot tim-
sa-I deconectati, atita tot. Cererea II fost pul mi-e frica să nu fiu deconectat.
făcută In urma unui proces de inducere in - De ce ? Doar exista pază 111 jurul dv, Sint nu-
eroare care, odata, a fost -acceptat pentru mai prieteni... ,
a-i stabili vinovăţie. Nu credeţi ca, daca - E greu de spus. Poate pentru ca-mi dau
clientul meu păţeşte cev~ y~ faceti vinovat seama ca slnt atît de deosebit de ceilalti.; Şi mai
de a fi AUTORUL MOIV\l.. 'al sinuciderii exista şi banii, banii aceia.
sale? In plus, va putem acuza de fals şi de - Pentru că tot veni vorba. De ce suma dispu-
substituire ae persoana. neti In prezent? .
J. TITHGEE: Subştiţuire de persoana IN A CUI - Vreo trei 'milioane, bani gheată. Plus 60% din
PERSOANA, domnule procuror? Ei bine, actiunile lui ..Clifford-lntegrator·Memory".
In persoana - fictiva, e drept - a calculato- - Stnteti un om bogat. Va invidiez.
rului IBM·4096 dotat cu memorie intergra- - Multumesc. \
toare. - Domnule Clifford, vorbiti- mi putin despre ra-
M. HAWKINS: Alta, acum. Calculatoarele sint portul dintre dumneavoastră şi RA!;lOSATUL Ro-
persoane? ger Clifford.
A. L. JOLANSKl: Nu există nici o lege federală - Prefer sa nu discut această problemă.
impotriva acestei afirmatii. Daca clientului - Vorbiti-mi atunci despre Organizatia pe care
meu i s-a acordat statutul de' persoană juri- ati Intemeiat-o.
dica - fiind silpus de la Inceput unei an- "Organizatia pentru Drepturile Calculatoare-
chete - de ce nu s-ar acorda oricarui cal- lor. Da. Ce să vă spun? A fost creată, vă dati
culator CONŞTIENT DE SINE statutul de .seama! pentr~ a şustine şi. apăr~ drepturile entit~.
persoana? E vorba de crearea unui prece- tilor Cibernetice. Indeosebi egahtatea cu oamenn.
dent. (Pauza). Va rog sa vă anulati decizia. E vorba, realizati, de Calculatoarele Inteligente, cu
M. HAWKINS: Foarte bine. O anulez. Mie de la memorie integratoare pe structură de cristal fer-
Inceput nu mi-a plăcut povestea asta. De- mionic.
clar interogatoriul Inchis. Dar sa ştitl, dom- - Aveti adepti?
nule Jolanski, faceti o mare greşala. (Face - Bineinteles. Vreo două mii de .umani şi toate
un gest de lehamite şi iese), calculatoarele din ultima generaţie. Intruniri joia ş'
M. BRAHMS: La ce onorariu v-ati înţeles, dom- duminica, la ora 6 I:'.M. Va puteti conecta morii-
nule Jolanski? toarele la numărul 617-2828-876.
A. L. JOLANSKI: 30 000 de dolari, plătibili după - Alte proiecte?... <,
obtinerea bravetului pentru memoria inte- - Mi-am depus candidatura pentru un loc In .Se
gratoare. De ce? nat. Vă dati seama. va trebui să avem reprezen
Anexăm la dosar următoarele două materiale. tantul nostru la Casa Alba. Dacă nu In legislatura
Col. John Dwight. aceasta, atunci In următoarea. Daca nu, cealalta.
Timp avem destul.
O DECLARATIE NEOFICIALA A LUI JAMES - Va doresc succes.
ALMANAH
=AN=T='C='P=AT='=A~===============================================l"Jr
1 ~rthur c. 'Clarke ~
DE-A V~ATIASCUNSELEA ~
e intorceam agale prin pădure, cind Kingman vechi. Kingman ramasese cufundat in ginduri. N-a
zari veverita cenuşie. Tolba noastra era rn.- scos o vorba nici cind ne-am predat victimele in
cuta dar bine asortată - trei potirnichi, patru mîna bucătăreset - care le-a primit fără prea mare
repuri, (dintre care unul, o spun cu regret. un entuziasm - şi n-a ieşit din reveria sa decît cind ne
puiandru) si o pereche de porumbei. Şi. in ciuda aşezaserăm in camera pentru fumat şi şi-a adus
anurrntor pronosticuri funebre. ambii ,ciini erau inca aminte de indatoririle sale de gazdă.
in viata, - Sobolanul ăla de copaci, rosti el fără veste (in-,
Veverita ne văzu -?i ea În acelaşi moment. Ştia ca totdeauna le spunea .soboranl de copaci". pe moti-
poartă pecetea execuţiei iminente, ca urmare a stri- vul că oamenii erau prea sentimentali pentru a irn-
căciuni/or aduse copacilor de pe proprietate, I şi puşca micutele veverite. dragela de ele}, mi-a adus
poate ca avusese rude apropiate oare sucornbaseră aminte de o Întimplare foarte ciudata care s-a petre-
i<1 faţa pustii lui Kingman. Din trei salturi ajunse la cut cu foarte puţin timp inainte de a mă retrage din
'baza celui mai apropiat copac şi dispăru după el, activitate. Chiar foarte puţin tîmp inainte.
intr-o scăpărare, cenuşie. l-am mai vazut rnutrita o - Mă. gîndeam eu, rosti Carson sec. l-am arunat o
singura data, aparind pentru o clipită de după margi- privire lungă: făcuse şi el parte din personalul navi-
nea scutului său. Ia vreo patru metri deasupra solu- gant şi mai auzise şi inainte istorisiri/e lui Kingman,
lui; dar deşi am aşteptat cu puştile atintite pline de dar pentru mine ele erau cu totul noi.
speranta către diverse crengi. nu ne-a mai fost dat - Desigur, remarcă Kingman. uşor urzicat, dacă
s-o vedem . aţi prefera să nu ..
. Pe clod traversam pajiştea minunatei sale case - Ba. da. te rog continuă, rn-arn grăbit să râs-
ALMANAH ~~
ANTtCtPAŢIA /~
144
pund. M-ai făcut curios. Nu-rru pot imagina .ce legă- urmă oe nava lui K. 15. Ar fi trebuit să apară in raza
tură poate fi intre o veveriţă cenusie şi cel de-al DOI- telescoapelor, <far se afla probabil pe partea opusă a
lea Război Jupiterian. micuţei luni.
Kingman păru inmuiat. Se ivi drn nou, doar citeva minute mai tirziu, inde-
- Cred c-ar fi mai bine să schimb citeva nume, părtindu-se de Soare cu viteza maximă. Accelera la
spuse, dus pe ginduri, dar am să las locurile. Poves- aproape cinci gravitaţii - şi Îşi intrerupsese tacerea
tea incepe la aproximativ un milion de kilometri depe undele radio. Un inreqrstrator automat emitea fără
părtare de Marte, ·in direcţia Soarelui.. intrerupere acest mesaj interesant:
"Am aterizat pe Phobos şi sint atacat de un cruci-
K.15 era agent al Serviciului Militar Secret. il durea şător din clasa Z. Cred că pot să rezist pina ajungeţi.
foarte mult atunci cind oameni văduviţi de imaginaţie dar qrăbiţi-vă." ,
il numeau spion, dar in momentul acela avea motive MesajUl nu era nici măcar codificat şi-I lăsă pe co-
mult mai substanţiale de nemulţumire. De citeva zile mandantul-şef Smith pătruns de o perplexitate dure-
un crucisător inamic rapid se apropia din spate şi roasă. Presupunerea că K. 15 se afla lncă la bordul
deşi era măgulitor să te bucuri de intreaga atenţie a navei şi că totul era un şiretlic era nitelus cam prea
• unei nave atit de frumoase şi a unui echipaj atit de naivă. S-ar fi putut sa fie insă o dublă cacialma: me-
numeros şi cu o pregătire excelentă. era o onoare de sajul fusese in mod evident lăsat in limbaj simplu,
care K.15 s-ar fi lipsit bucuros. astfel incit el să-I recepţioneze şi să se obţină diver-
Geea ce făcea situaţia incă şi mai neliniştitoare genţa scontată. Nu-şi putea permite să irosească nici
era faptul că peste aproape douăsprezece ore urma . timpul, nici combustibilul pentru a urmări nava dacă
să-şi intiinească prietenii in raza lui Marte, pe o navă K. 15 intr-adevăr aterizase. Era limpede că acesta aş-
capabilă de a purta de grijă unui biet crucişător - tepta intăriri. deci cu cit părăsea imprejurimile mai
de unde vă veţi da seama că K.15 era o persoană de repede, cu atit mai bine. Fraza ,.Cred că pot să rezrst
o anumită importanţă. Din nefericire, cel mal pină ajungeţi" putea fi o neobrăzare crasă, dar putea
optimist calcul arăta că in şase ore urmăritorii se vor '~semna şi că ajutoarele arau cu-adevărat foarte
afla la o bătaie de puşcă, Deci, cam in şase ore ŞI aproape.
cinci minute, K. 15 avea toate şansele să ocupe un
volum de spaţiu cuprinzător şi incă in plină expan- In momentul acela motoarele navei lui K. 1b ta-
siune cură. işi epuizase, in mod evident, combustibilul, şi
:'-ar putea să-i mal rărruna exact urnpui necesar se indepărta de Soare cu doar ceva mai mult de şase
pentru a ateriza pe Marte. dar ar fi fost una din cele kilometri pe secundă K. 15 trebuie să fi aterizat. căci
mai neinspirate hotăriri cu putinţă. I-ar sicii cu sigu- nava lui se năpustea acum neajutorată afară din sis-
ranţă pe rnarţienii cei agresiv-neutri şi complicaţiile ternul solar Comandantului-şef Smith nu-i plăcea
politice ar fi inspăimintătoare. Mai mult. o acă priete- mesajul interceptat şi ghici că nava se grăbea in ca-
nii lui ar fi fost nevoiţi să coboare pe planetă pentru lea unui vas de război ce se apropia, la o distanţă
a-i veni in ajutor, astă i-ar costa mai mult de 10 kilo- nedefinită, dar n-avea ce face. Doradus incepu să se
metri pe secundă de combustibil - aproape toata indrepte spre Phobos.
rezerva lor operaţională. La prima vedere. comandantul-şef Smith părea stă-
K.15 işi privi adincit in ginduri fişele de Observaţie pin pe situaţie. Crucişătorul lui era inarmat cu o du-
intrebindu-se dacă avea vreun rost să-şi iroseasca zrnă de rachete grele teleghidate şi două piese grele
restul de combustibil intr-un sprint final. Dar inco- de artilerie electromagnetică. Impotriva lor stătea un
tro? Ar rămine atunci complet vulnerabil, iar nava de smqur om in costum de zbor" prins in capcană pe o
pe urmele lui ar putea să mai aibă in rezervoare inca lună de numai douăzeci de kilometri. Dar numai
destul ca să-I prindă pe ctnc săgeta in intunericu. după ce cornandantut-set aruncă o privire atentă pe
01. fără snerantă de scăpare - trecind De !inpa Phobos de la mai puţin de o sută de kilometri. in-
pnelp.nii sai in timn ce acesua veneau sore Soare cu cepu sa-si dea seama că. Ia urma urmei, K. 15 ar pu-
o viteza ft;?\3i\a 3~it Oi' fl'"\a~e. ·n:~1f'1L' r:::" ;::•.•~?a..: lea să aibă un atu ascuns in minecă.
face nimic ca sa-I salveze. A spune că Phobos are un diametru de douazeci
in cazul multor oameni, cu cît au o senzaţie de pede kilometn. aşa cum fac În mod invariabil cărţile de
ricol mai acută, cu atit mai incete le sint procesele astronomie, este o grosolana inducere in eroare. Cu-
gindirii. Ei par hipnotizat! de iminenţa morţii, atit de vintul ..diametru" implică un grad de simetrie care lui
resemnaţi in faţa soartei. incit nu fac nimic ca s-o Phobos ii lipseşte cu oesăvîrsire. Precum ceilalţi bul-
evite. K. 15, pe de altă parte, descoperi ca mintea ii gări de ţăndări cosmice (asteroizii), Phobos este o
lucra mai bine intr-o astfel de situaţie disperată. masă informă de rocă plutind in spaţiu, fără, desigur,
Comandantul-şef Smith - un nume la fel de bun vreo urmă de atmosferă şi fără multă gravitaţie. Se
ca oricare altul - al crucişătorului Doradus nu fu roteşte in jurul axei sale o dată la şapte ore şi trei-
peste măsură de surprins cind K. 15 incepu să re- zeci şi noua de minute, avind mereu aceeaşi faţă in-
ducă viteza. Se aşteptase, pe jumatate, ca spionul să dreptată spre Marte:
aierizeze pe Marte, după principiul că prizonieratut I
era mai bun decit anihilarea, dar cind din cabina de K. 15 nu avea timp să se bucure de frumuseţea lu-
navigaţie ii veni vestea că micuţa navă de recunoaş- mii in serniluna care umplea spaţiul deasupra lui.
tere se indrepta spre Phobos, se simţi total decon- Aruncase prin orijiclul de ventilare tot echipamentul
certat. Această lună interioară era doar o inchegare pe care-I putea duce, potrivi se comenzile şi sanse.
dezordonată de roci cu un diametru de vreo două- Pe cind micuţa nava se indeparta, punct luminos, că-
zeci de kilometri, şi nici măcar spiritul economic al tre stele, o privi cum dispare, cu sentimente pe care
Marţienilor nu-i putuse găsi o intrebuinţare. K. 15 nu dorea să re-anauzeze. lşi tăiase cu hotărire toate
trebuia să fie foarte disperat dacă-şi Închipuia că lui căile de retragere şi nu-i mai rămăsese decît să
o să-i fie de mai mult tolos. spere că vasul de ăzboi care se apropia va inter-
Nava de recunoastere aproape că se oprise atunci cepta mesajul radio pe cind nava lui goală trecea pe
cînd operatorul de la radar o pierdu pe fundalul lui lingă el, pierzindu-se in neant. Mai exista, de aseme-
Phobos. In timpul manevrei' de frinare, K. 15 pier- nea, o vagă posibilitate ca echipajul inamic să plece
. duse mare parte din avans şi Doradus era acum la in urmărirea ei. dar asta insemna. să-ţi faci speranţe
numai cîteva minute depărtare - deşi incepea să prea deşarte.
micşoreze şi el viteza, ca nu cumva să-i treacă pe Se intoarse să examineze noul său adăpost. Sin-
deasupra. Crucişătorul se apropiase la numai 3000 gura sursă de lumină era lucirea gălbuie a lui Marte.
de kilometri de Pnobos cind se opri de tot: incă nici căci Soarele fusese inghitit de orizont, dar pentru in-
ALMANAH-
=A=NT=I=C=IP=A=TI=A================~=========================================jr
tenţiile sale era suficientă şi putea vedea foarte bine. creste zimţate atit de apropiate incit aproape că le
Se gasea in mijlocul unui platou neregulat de puteai atinge cu mina. De Doradus incă nici urmă
aproape doi kilometri împrejmuit de dealuri joase Marte era un ceasornic foarte bun: cînd va ajunge
peste care putea sări cu U$ urintă. Ia nevoie. Isi in faza de semilună. Soarele se va Inălta, iar Ooradus
aminti că citise clndva, demult. despre un om care ii va urma probabil exemplul. Tot aşa de bine, lnsă
sărisa. din neatenţie, de pe Phobos: asta nu prea era s-ar fi putut apropia dintr-un unghi neasteptat; a
cu putinţă - sau poate - doar pe Deimos - deoa- putea chiar - şi aceasta era adevărata arnentntare -
rece viteza de învingere a atracţiei gravltaţlonale nu ar putea chiar trimite pe solo patrulă de urmarire
era decit de 10 metri pe secundă. Dar dacă nu băga Aceasta fusese prima posibilitate la care le gindlse
ele seamă, se putea lesne trezi la o asemenea Inăl- $1 comandantul-şef Smlth. cind văzuse cum se con
ţima, incit i-at fi trebuit ore întregi să cadă din nou turează situatia. Apoi işi dăduse seama că suprafaţa
PI3 supratată - ceea· ce I-a'r fi fost fatal. Pentru ca lui Phobos era de o mie de kilometri pătraţi şi ca e
planlJI lui K 15 era simplu' trebuia sa rămlnă cît mai nu se putea dlspensa de mal mult de zece oamen
aproape cu putinţă de suprafata lui Phoboa - ~I in din eChipaj pentru a organiza o poteră in pustietatea
pozitie oramerrar opusa cruci~at()rvlul.· ooradus ere aceea accidentată. Şi-apoi, K. 15 era cu siguranţă
echipat cu ultimele tipuri de arme ultra-ştirnţiflce: In inarmat. - .
afară de asta. cel douăzeci de lIilometrl care-I mai Luind În considerare armele de la bordul lUi eera
despărţeau de prada sa insemnau mai puţin de o se· dus. ultima observaţie ar putea părea cu totul făr
cundă de zbor la viten maximă. Dar cornandan- noimă. Şi totuşi, departe de aşa ceva. intr-o destăşu-
tul-şef Smith ştia el ce ştia şi incerca deja un sentl- rare normală a evenimentelor. armele albe şi alt
ment de frustrare. iSi dădea - prea bine - seama că arme portabile erau de un tot atit de mare folos pen
din toate maşinărille de transport inventate de om, tru un cruclşător spatlat ca şi cutitul de abordaj şi ar
un crucişător al spatiului este pe departe cel mal pu- baleta. Din pură intimplare insă - şi contrar oricăror
ţin manevrabil. Şi nu era greu de văzut cA K. 15 pu- regUlamente - Ooradus avea un pistol automat şi
tea să facă jumătate de duzină de ocoluri ale micII sutll de rinduri de muniţie. Orice echipă de urmărire
sale lumi in timp ce comandantul-şef de pe Doradua ar fi Insemnat deci un grup de oameni neinarmaţ
de-abia işi îndupleca nava să faca unul. căutlnd un individ bine ascuns şi foarte disperat ca
Nu este nevoie sa intram in detalii tehnice, dar cel re-i putea ochi pe rind, după placul Inimii. K. 15 in
care incă nu sint convinşi ar dori poate sfI se călca iarăşi regulile jocUluI.
oprească asupra unor date elementare. O navă spa- Linia demarcatoare dintre partea luminatA şi ce
ţiala proputsată de rachete poate. evident, accelera intunecată de pe Marte era acum perfect dreaptă. ş
numai pe direcţia axei sale principale -. adică In aproape acelaşi moment Soarele se avlntă pe cer
"înainte". Orice abatere de la traiectoria dreaptă cere nu atit ca un tunet. ci ca o salvii de bombe atomlce
o intoarcere fizică a navei, astfel incit motoarele să K. 15 reglă filtrele vlzorului său şi hotări că-i timpu
poată lucra intr-o 'altă direcţie. E lucru ştiut ci rolUl să-şi schimbe locul. Era mai sigur să evite lumina
acesta revine giroscoapelor interioare sau jeturilor soarelui. nu numai pentru ci era mai puţin probabi
tangenţiale de dirijare. dar foarte puţini stiu cit timp să fie detectat in umbră, dar $1 pentru că ochii lui a
iţi ia această simplă manevră. Crucisatorul mediu. cu fi 1..08tmult mal sensibili În lumină. EI nu avea deci
rezervoarele pline. are o masă de două sau trei mii un binoclu. pe cind .Doradua purta cu el un telescop
de tone. nu prea nimerită pentru deplW" scurte şi electronic cu o desc"'hidere de cel puţtn douăzeci d
rapide. Dar lucrurile sint lncă şi mai complicate. pen- centimetri.
tru că nu masa. ci momentul de InerţIe contează aici. Cel mai bine ar fi. hotări K. 15. să localizeze cruci-
şi cum un crucişător este lung şi subţIre. momentul şătorul, dacă putea S-ar putea să fie o actiune nesă-
său de inerţie este aproape colosal. Tnsta realitate bultă, dar se va simţi mult mal liniştit cind va şti pre
rămîne (deşi rareori adusă în discuţie de ,ngineril In cis unde se afla şl-t va putea urmari manevrele. Pu
astronautică) faptul că lţi trebuie vreo zece minute tea atunci să rămtnă chiar sub linia orizontului. Ia
bune ca să roteşti o navă spaţială cu 1eO de grade. lumina puternică a rachetelor n va preveni din timp
cu glroscoape de orice mărime rezonabili de orice schimbare iminentă de poziţie. Menlinin-
De obicei. aceste in conveniente nu sînt foarte du-se cu grijă pe o traiectorie aproape orizontală, in
grave. Ai la dispoziţie milioane de kilometri şi aute cepu înconjurul lumii sale.
de ore In care să te ocupi de asemenea detalii mi- Semiluna din ce in ce. mal îngustă a lui Marte lu
nore ca o modificare in orientarea naveI. ŞI este cu necă sub orizont ptnă cînd un singur colţ se mal pro
desăvtrstre Împotriva oricăror reguli să te mişti In fila misterios pe fundalul stelelor. K. 15 tncepu sa 8&
cercuri cu raze de zece kilometri. iar comandan- Îngrijoreze: tncă nici urmă de Doradus. Ceea ce nu
tul-şef Smith era cit se poate de iritat. K. 15 nu juclÎ era lnsă foarte surprinzător, pentru că vopseaua
cinstit. era neagră ca smoala şi s-ar fi putut foarte bine afla
In acelaşi moment. acest individ plin de resurse la o sută de kilometri buni depărtare in spaţiu. S
cintărea şi el situaţia. care s-ar fi putut prezenta şi opri, intrebîndu-se dacă procedase bine la urma ur
mai rău. Ajunsese la dealuri din trei salturi şi se sim- mei. Atunci observă că un obiect destul de mare
ţea mai puţin expus degit în cimp deschis. Ascun- eclipsa stelele aproape vertical deasupra capului ş
sese mincarea şi echipamentul pe care le luase de se deplasa rapid chiar in timp ce-I privea. Timp de o
pe navă într-un loc pe care să-I poată apoi recu- clipă Inima i se opri in loc. apoi işi reveni in fire, ju
noaşte. dar cum costumul putea sa-t ţină in viaţă mai decind situaţia la rece şi incercind să-şi dea seam
mult de o zi - asta era cea mai mică dintre grijile cum de făcuse o greşealii atit de catastrofală.
sale. Pachetelul care constituia miezul problemei se Nu după mult timp lnsă, !şi dădu seama că umbra
afla lncă asupra lui. intr-una din numeroasele ascun- neagră lunecind pe. cer nu era nicidecum cruclşăto-
zători pe care le oferă un costum spalial bine prolec- rut, ci altceva. aproape la fel de ameninţător. Un
~. .' obiect cu mult mai mic şi mal aproape deelt crezuse
Singurătatea cuibulul său stincos illnveselea. chiar Initial. Ooradus işi trimisese in căutarea lui rachetele
dacă nu era atit de singur pe cit şi-ar fi dorit. Pe veci controlate prin televiziune. cu radioghidaj de reve
infipt in cerul său. Marte pălea aproape vizibil in timp ni re la bază.
ce Phobos trecea peste fata lui innoptatâ. Se puteau Acesta era cel de-al doilea periCOl de care se te
distinge luminile unor oraşe marttene, gAmălii scfip;- muse. şi nu avea ce face decit să rămină cit mal invr
toare marcind incrucişările canalelor invizibile. NimiC I zibii cu puttntă. Doradus avea acum multi "ochi" ca-
altceva in jur decit linişte şi stele şi un $Irag. de ra-I căutau. dar aceste aparate auxillare aveau şi alte
ALMANAH ~~
ANTICIPATIA '~
146
limitări foarte serioase. Erau destinate căutărn nave- urmari cu g~ila_unui vinător impătimit I?ornit pe ur-
lor lumlnate de soare pe un fundal de stele, nu a mele unei sa băticiunl eletantine. Odata, cind nava
unui om camuflat tntr-e junglă de piatră. I-ar fi atras in plină lumină, o lăsă să coboare sub
Pe tabla de şah erau acum mai multi pioni, şi Jocul orizont plnă cind de-abia ii mai putea intercepta
era ceva mal periculos, dar avantajul era de partea semnalele, Dar in cea-mal mare parte a timpuluf se
lui. multumi sa o zărească in depărtare, de obicei jos,
Torpila se plerdu pe cerul nopţii. Cum descria o după spinarea vreunei coline. .
traiectorie aproape dreaptă In cimpul său gravitaţie- Odată un proiectil explodă la numai citiva kilometri
nal .Iab. urma In curind să treacă da-micuţa lună, si depărtare şi K. 15 ghici că vreun operator exasperat
K. 15 asteptă ceea ce ştia că trebuie să urmeze. Ci- zărise o umbră care nu-l plăcuse, sau că un tehni-
teva minute mal tirziu, văzu o flacără scurtă in urma cian uitase să blocheze un fuzibil de proximitate.
rachetel şi ghici ci prolectilul se intorcea, incet, Ina- Altminteri, nu se intimplă nimic care să mai Învioreze
poi pe ruta sa. In aproape acelaşi moment văzu o lucrurile: de fapt. intreaga poveste incepuse să-I plic-
aitA străfulgerare in depărtare, in con CIIopcs al ceru- tisească, Aproepe că-i părea bine cînd zărea cite un
lui, şi S8 intrebă: oare cite maşini din acestea inter- proiectil teleghidat râtăcind din intimplare deasupra
nale erau In acţiune? lui, căci nu credea că ar putea fi văzut dacă răminea
F•• deodall lovit de o Idee atit de strălucită fncit nemişcat şi cu un camuflaj rezonabil, Dacă ar fi pu-
era aproape sigur ca n-e să meargă. Receptorul ra- tut sta pe acea parte a lui Phobos diametral opusă
dio din echipamentul său era acordabil, acoperind o cructşătorutul, ar fi fost apărat pină şi de acestea, işi
pandâ necblşnutt de mare şi, undeva, nu prea de- Qădu el seama, deoarece nava nu le putea comanda
parte, Ooradys emitea energie de la o mie de mega- acolo, In zona de umbră radio a lunii. Dar nu putea fi
alcii In sus, lşi puse aparatul in funcţiune şi Începu niciodată sigur că rămine in zona de siguranţă dacă
să caute, crucişatorul se misca din nou.
Nu dură mult şi auzi sctncetul răguşit al unul emi- SlIrşitul veni foarte brusc. O izbucnire neaşteptată
ţător de Impulsuri nu ~oarte indepărtat. Captase pro- 'a leturilor de dirijare şi transmisia principală a cruci-
babil doar o sUbarmonloă, suficient, Insă, pentru el. şiltorului in\ra in actiune cu toată puterea şi splen-
Indica direcţia, prin semnale ascuţite, şi, pentru doarea sa. n citeva secunde, Doradus se pierdu in
prima oară. K. 15 lşl putu permite să-şi facă planuri directia Soarelui, eliberat, in sfirşit, bucuros să păra-
de perspectivă. Doradua se dăduse de gol: atita timp sească, fie şi Invins, bucata aceea mizerabilă de pia-
cit !şI comanda prolectilele, el va şti intotdeauna cu tră, care-I trustrase intr-un mod atit de nedemn de
precizie unde se aflA. prada lui legitimă. K. 15 ştiu ce se intimplase şi se
Doradui stătea suspendat cam la cinci kilometri lăsă Invadat de un sentiment de linişte şi relaxare, In
deasupra solului,' luminat din plin de soare. vop- camera radarulul, pe crucişător, cineva văzuse un
'seaua lui .ne-reuectantă" ar fi trebuit de mult im- semnal. de o arnplltudlne neliniştitoare apropiindu-se
prospătată şi K. 15 11vedea foarte bine. Cum el se cu o viteza excesiva. K. 15 nu mai avea acum decit
afla tncă In intuneric şi linia umbrei se indepărta de 'să deschidă emiţătorul de ghida; incorporat in cos-
el, hotari că era acolo tot atit de in siguranţă ca tum şi să aştepte.
oriunde altundeva. Se aşeză confortabil, astfel incit
să nu piardă cruclşătorul din ochi, şi aşteaptă, • -:- Foarte Interesantă poveste, am spus, şi acum
aproape sigur că nici unul dintre proiectile nu se va Imi dau seama cum se leagă cu veverita aceea. Dar
apropia atit de mult de navă. De-acuma, îşi făcu el asta ridică una sau două nedumeriri in mintea mea.
un calcul, comandantul-şef de pe Doradus trebuie - Chiar aşa? intrebă Rupert Kingman politicos.
să-ş! fi ieşit din minţi de furie. Imi place Intotdeauna să ating miezul problemei şi
După o oră, cruclsătorut se urni, cu toată graţia ştiam că amfitrionul meu jucase un rol in Războiul
unui hipopotam innămolit. K. 15 ghici ce se petre- Jupiterian, despre care rareori scotea un cuvint.
cea. Comandantul-şef Smlth dorea să arunce o pri- M-am hotărît să arunc cu piatra-n baltă.
vire la antipozi, şi se pregătea pentru periculoasa că- - Imi permiteti să intreb cum se face de ştiţi ati-
lătorie de cincizeci de kilometri. Privi cu multă aten- toa despre această confruntare militară neortodoxă?
ţie orientarea pe care o lua nava, şi cind aceasta se Nu-i posibil, nu-i aşa, ca dumneavoastră să fiti K.
opri din nou, fu bucuros să o vadă indr.eptată cu 157
flancul spre el. Aool. ou o serie de smucituri care nu Dinspre Careon se auzi un ciudat sunet gituit. Apoi
puteau fi foarte plăcute la bord, cruolsătorut incepu Klngman răspunse, foarte calm:
să coboare către linia orlzCl1ltulul. K. 15 il urmă in - Nu. N-am fost eu.
pas liniştit de plimbare - dacă putem folosi cuvintul Se ridică şi se-ndreptă inspre Incaperea in care-şi
- reflectind că acea8~ era o ispravă cu care pUllnl ttnea puştile.
se lnvredniclsera vreodată. era mai cu seamă atent - Pe mine mii scuzati un moment, mă duc să mai
să nu depăşească nava Intr-unul din salturile lui de incerc cu aobotanut acela de copaci. Poate de data
cile un kilometru, fiind veşnic cu ocnti-n patru după asta-l nimeresc. Şi dispăru.
orice fel de proiectile care s-ar putea ivi. Privirea lui Carson imi spunea: asta-i altă casă ih
Lui Dor adus ii trebul aproape o oră să acopere cei care nu vei mai fi niciodata poftit. Cind gazda ncas-
cincizeci de kilometri. Ceea ce, după cum se amuză tră nu ne mal putea auzi, remarcă cinic, pe un ton
K. 15 să catcuteze, reprezenta cu mult sub o mIIme reca:
din viteza lui normală. Odată se pomeni chiar că se AI făcut-o, De ce-a trebuit să intrebi. una ca asta?
lansează In spaţiu pe direcţie tangenţială, şi, ca să -PăI, nu putjla fi altfel. De unde-ar fi putut sol afle
nu mal piardă timp să le Intoarca din nou cu 180 de atitea lucruri? .
grade, trase o salvă da proiectile goale ca să-şi re- - De fapt. cred că pe K. 15 l-a intilnit după Răz-
ducA viteza, Dar reuşi, In sfirşit, şi K, 15 se pregăti boi: trebuie să fi avut o convorbire interesantă. Dar
pentru o altă perioadă de veghe, proptit intre două credeam c6 ştii că Rupert a tost scos din serviciu nu-
roci de unde putea ve~ea cructşătcrur, fără să poată mai cu gradul de căpitan de rangul 111.Curtea de
fi, la rindul lUI, văzut. II trecu prin minte că de-acum Anchetă nu l-a inţeles punctul de vedere. La urma
comandantul-şef Smlth era incercat de groaznl'Ca ba- urmei, nici nu era de lnţeles cum comandantul celei
nulală că el nu s-ar afla cu-adevărat pe Phobos. mai rapide nave a Flotei n-a putut pu ne mina pe un
Descnerea evenimentelor din următoarele zece ore om intr-un costum de zbor,
nu ar prezenta prea mare Interes, căci nu difereau in
vreun detaliu important de cele intimplate pina I
atuncI. Doradu$ mal făcu alte trei manevre şi K. 15 11
Traducerea de ANCA RĂZUŞ
ALMANAH
=AN=T=IC=IP=AT:::I=A=========================147
Viorel ~
Pîrligras ~
CURCUBEU PE CER
Nuvelă premlată la concursul de literatură şi artă
de antlclpaţle tehnico-ştiinţifică, ediţia 1987
.<
..J
8
z
o
~
"-'
(J)
~
~
~
1.
cîmpie stearpă, cafenie la culoare, cu margini ne-
Containerele-plutoane Încă nu terminaseră de definite, topite În aburul murdar al atmosferei, aşt-
asolizat cînd Ale! îşi scoase nasul afară din ieI ircit soldatii să se obişnuiască repede cu el. In-
capsulă privind, curios ca <orice proaspăt recrut. cercă timid ciţiva paşi, cu ochii În patru, şi biciui
imprejurimile. N-avea cine ştie ce de văzut, condu- de cîteva ori cu bratele aerul din jurul său. Era
cerea alesese Înadins un loc banal ce aducea cu ° multumit: nici gravitatia, nici aerul nu se prezen-
ALMANAH (~~
ANTICIPAŢIA ~
148
-,
au anormal. Un container-pluton apăru la orizont. I!ne ..~.
se apropia în viteză şi, trecîndu-i pe deasupra capului. - Intelegeti ca sint voluntar... Nu pot li pedeps,
coborî cîteva sute de metri mai încolo. Alei pentru că am vrut să lupt. Nu sînt un dezertor
/ se trinnse la sOI, speriat. Drăcia rr.eralica ar fi pu- - Uşor, tinere ... Nu-i vorba de asta. Există "
tut să-l strivească şi n-ar fj fost vina nimănui. Ci- disciplină În armată. Un soldat bun trebuie să ex
ne-ar fi putut prevede că naveta, lansată de pe or- celeze în orice sector militar. Cine ai vrea să' d
bită dinspre fata întunecată a planetei, avea sa servească "Colimatorium-ul? Şi eu, şi mai toti arn
asoljzeze, după o cădere curbă în care forta lUI trecut prin momentele astea. E adevărat, par peru
Corielis fusese riguros calculată, tocmai in extre- bile la prima vedere, dar o să vezi mai tirziu că il!
mitatea cealaltă a bilei chiar pe un soldat ce se gă· vor conferi un sentiment de atotcunoaştere.
sise să incalce' regulamentul, ieşind Înaintea termi- Tăcu pentru a trage din tigara.
nării operatiunii?' Strîmbă din nas şi îşi continuă - lnstrucrorii cunosc ce au de făcut. Să ştu ca
incursiunea. nimeni nu e lăsat în plata domnului, dar trebuie să
- Aj un foc, amice? se trezi întrebat pe nepusă Începi cu lucruri de felul acesta ca să ajungi un
masă. Ceva mai incolo - era inciudat că nu-l ob- bun combatant.
servase - un "veteran" aştepta răspunsul. Se grăbi Alei îşi umezi buzele. -,
să-i satisfacă voia, aruncindu-i medalionul-operatio- - Vedeti dumneavoastră, eu n-am nimic cu sis
nal care continea şi bricheta. De ce i-o fi cerut-o? temui de instruire, dar pe undeva cred că se stre
Avea în spatele lui un mic foc de tabără proaspăt curat o greşeală În raţionamentul celor care con
aprins. duc războiul. Ştiţi, eu m-am lnrolat acum o lună şi
A1ef ÎI cercetă circumspect. Sergentul - era un m-am înrolat deoarece cred efectiv că numai de
sergent - îşi aprindea tacticos tig,!ra, de parcă si· noi depinde ca războiul să ia o cotitura serioasă În
tuatia de luptă În care se aflau ar fi fost o simpla favoarea noastră. Am absolvit Institutul de biotro-
simulare, şi încă una dintre cele mai neizbutite. nică ...
- Eşti boboc? se văzu întrebat de fumătorui ce Se opri. Unga sergent descinsese un "veteran"
se lăsase deja jos, răspîndind valuri de fum aro pintecos şi Îi şoptea ceva la ureche. arătîndu i
mat. Nu te-am văzut pe navă. Din ce pluton faci nişte cap suie aurii.
parte? - Spune, spune, te ascult, zise' sergentul, apoi
Ezită să răspundă, îl sugruma abaterea, prima işi continuă discutia intimă.
- abatere pe care o comitea, şi cît de stupid fusese - Eu, reluă Alef, eu am absolvit Institutul de
prins - ce prostie să ieşi pînă a nu primi ordinul' biotronică şi discutam destul de des cu colegii
-, tăcea, lăsîndu-şi greutatea de pe un picior pe al despre război, şi e firesc să fie aşa, să ne preo-
tul, păstrînd însă pozitia de drepti, ignorind atitudi cupe destinul nostru, al umanităţii ...
nea pe care celălalt o aştepta de la el. Tăcu iar şi îşi îrehiţi saliva. Cei doi discutau mal
- Ei?! îşi Întoarse sergentul privirea spre el. O departe, ba chiar chicoteau acum. Grăsanul po-
frunte continuată cu un îrceput de chelie, numai vestea ceva grozav de amuzant.
asta vă zu A1ef, n-avea curajul să-l privească În - Zii, zii, nu te opri ...
ochi pe interlocutor, aşa că răspunse stereotip. Alef clipi des. Se simtea umilit şi facea eforturi
- Sînt soldat A1ef - 78, plutonul intretinere ma să-şi domolească iritarea.
terial solid din Colimatorium AAZQ. Ziceam că discutam des despre razboi, ridica el
- Lucrezi la pastă? glasul ca să se facă auzit, să cap teze atenţia, şi la
- Da_ . un moment dat unul dintre noi spunea că războiul
Fruntea înaltă se cobori spre tigară_ li ghicea C'Y fi putut fi cîştigat de mult timp dacă s-ar fi con-
privirea pierdută În gol, gindul care ii zbura ma! centrat forte mai mari în nişte puncte-cheie, adica
mult ca sigur spre munca brută pe care o depu să dăm lafosienilor o lovitură, două de graţie, şi
neau ei, cei din plutonul deservind Colimato avea dreptate pentru că, uitati, noi facem munca
rium-ul, tot timpul zborului, curăţind anticamera de curăţenie a Colimatorium-ului, În loc să luptăm,
energetică de deşeurile rămase de la pasta ce fur- tntelegeti? Nu ştiu dacă înteleqeti, cum să vă ex-
niza energia navei. plic? ... Să facem cumva ...
- Muncă grea, nu? Stai jos, de ce nu stai jos? Rîsetele celor doi urcasera acum la tonul nor
Rămase putin descumpănit. Era primul cadru mal, se părea că uitaseră de AleI, Îi creau senri
superior lui ce il trata de la egal la egal. Se aşeza mentul cil e în plus acolo, cînd interveni o voce
prudent şi Îşi recuperă rnedalionul-operational pe puternică: .
care sergentul il lăsase pe sol. - Ce se Întîmplă aici?
- Arr; cerut mutarea la un pluton combati. lîngă ei aparuse un căpitan subtirel care-i pn
spuse. Ii era În continuare teamă de privirea celui vea inexpresiv. Cei doi îi aruncară o ocheada fu-
lalt.Adăugă: Nu mi se pare grea munca de la Co gară şi, ca şi cum nu l-ar fi văzut, îşi continuare
limatorium, dar m-am înrolat ca să lupt, să lup: discutia' hazlie
cu ar-ma în mină, în prima linie! Pot face- lucrul as - Ce se întîmplă aici? repetă intrebarea, răstita
ta -, Vreau să fac lucrul ăsta! ' de data asta, ofiţerul. Lipsa sprîncenelor şi buzele
II invadă un val de fum. rasfrinte îl impresionară pe Alei şi-l făcură să se ri-
- Şi ti-au aprobat cererea? dice în picioare, ezitînd la irceput, din ce în ce
- Nu ştiu. Narn aşteptat răspunsul. M-am Îm- mai ener-gic apoi, Luase pozitia de drepti şi îrcre-
barcat din proprie iniţiarivă în containerul-pluton. menise aşa. Cei doi tăcuseră şi ei, fără Însă a se
- Hrn ... S-ar putea să sfîrşească prost pentru ridica de lîngă foc. De altfel, căpitanul îl privea in-
ALMANAH
ANTICIPAŢIA
14
tens pe el. Ochii albaştri li fixau, n loveau necruta- Soldatul II auzi ca prin vis. La Inălţimea aceea,
tor. lrurne i se facuse mică, i se zvlrcolea in piept. cu ochii Inchişi, simtea cum 11 pătrunde serenuatea
Buzele răsfrlnte se mişcară: cerului nesflrşit. Costumul nu adopta chiar imediat
- Soldat? temperatura complementara celei a Imprejurimilor
- SInt soldat A1ef - 78, plutonul Intretinere ma- şi frigul li creaseo euforică stare de amorteala. Nu
terial solid din Colimatorium AAZQ ... mai era acum soldatul Alef, ci parte din planeta,
- De ce-ai părăsit dumneata containerul-pluton se rotea o dată cu ea cu 0,0‫סס‬007 radiam pe se-
fAră ordin de evacuare? cundă, o respira pri,n toată fiinta, planeta era de
A1ef simti că Incepe si! transpire In iaţa privirii fapt el, un ghem uriaş de materie şi energie, puter-
reci şi il buzelor răsfrtnte cărora nu le putea ex- nic şi ...
plica simţămîntul nobil care IIlmpinsese si! se lnro- - Iti ordon să cobori, soldat! '
leze In armata. ... şi dependent. Ridică Incet ploapele. Ii era
- Pregăteşte zbor 5. '. Incă greu să comande verbal coborirea la sol, ar fi
lşi acţionă stIngaci mini·COMP·ul de la centură. preferat ca dorinta să fie transmisă prin impulsuri
Btzlltul infim al capsulei-receptor din pavilionul nervoase, dar această modalitate nu se utiliza 'de-
urechii şi vizorul de plastic ce-i acoperi ochii li cit cu ordin special, In misiuni reale. Gemu:
confirmară starea de functionare a echiparnentu- - Zero! .
lui. ' Peste citeva secunde se afla din nou In fata ce-
- Pregatit zbor 5, spuse mecanic. lor trei şi a focului de tabără. Flăcări, Frunte
- 350, auzi In capsula-receptor. InaItă. Buze răsfrlnte. Grasul rlnjind. flăcări. Cap-
- 350 repetă şi el. suie aurii de bere. Goale.
Mini·COMP·ul creă instantaneu c1mpul agravita· - Soldat A1ef - 78, cererea dumitale a fost apro-
tional ,i_ Alef se trezi rdicat cu iuteala la 350 de bată. De azi serveşti sub ordinele mele.
metri. Urcarea rapid! li provocă o stare de vomă. Privire inexpresivă. Buze răsfrlnte. Răcări. Şi
De la Inălţimea asta, suspendat ca un balon, ve- attt.
dea toată tabăra de containere-plutoene. Probabil Mini-COMP·ul ti btzlia trcă In ureche, nedeco-
că ordinul de ieşire se dăduse, căci puncte mici. nectat, II Inchise. Căpitanul dispăruse. Se aşeza
mişcătoare, colorate In albastru, se deplasau In Incet, cu privirea fixă pe foc. Cei doi se apropiară
toate părtlle, după programul stabilit. de el şi-I bătură pe spate. Grasul li Inşurubă In
- 20, auzi din nou vocea căpitanului. mInă o caspsulă aurie.
- 20, repetă aproape In şoaptă, iar mi - Eşti de-al nostru acum, fiule, spuse. Eu's Fi·
nl·COMP·ul, ascultător, U cobori la altitudinea co- dus. Asta-i Romanticul. O să facem casă bună,
mandată. Ode rea bruscă li Incetoş! privirea şi sper. Te place şi căpitanul Darse, IIm mirosit eu.
stomacul i se lipi din nou de spate. - Daca In felul ăsta place, aş vrea sI!·1 văd cum
• A~, băiete, acum vei urca frumuşel 80 vest dispreţ uieşte.
- 40, 180 I sud-es: 100 şi 500 I nord i5, ai priee-
putr
Avea impresia că buzele răsfrlnte li turuie toate " , ,., ..
coordonatele direct In ureche. cII legătura radio e
o qlurM, de aceea cInd auzea vocea autoritară la uita-i, mă! tipă grăsanul.
schita involuntar cu capul un gest de Intoarcere Telenocularul circulă prin mIinile uecaruia. In
Intr-o parte şi nu s-er fi mirat dacII l-ar fi urit pe drepunghiul verzui se zărea la gradatia 7 km o si·
căpitan ~ngă ei. Repetll maşinal coordonatele ,i se
InăltA vectorial spre 500 de metri. l uetă Intunecată mărginită de un halou portocaliu.
n spate se zareau vag umbrele unor coloşi ce pu-
teau fi clădiri sau nave spatele. FarA sA ştie de ce,
- Sfera, soldat, sfera!
Pricepu ,1 se fAcu ghem. Era pozitia corectă a A1ef se simti invadat de-o emotie ciudată, In care
zborurllor individuale, servind atIt la o bună vizibi· se amestec au frica şi bucuria. zarea pentru prima
Iitate II mediului, cit şi ca punct greu de Iltin. de dlIta silueta unui lafosian adevărat, chiar dacă nu
antiaeriană. Solul, la 500 de metri, era cev~ cenu- se distingea nici un detaliu de fizionomie.
şlu·murdar, cu mici pete albicioase ce se voiau - Vezi, mă, frumoşii, că nu erau .departe de noi,
contalnere-plutoene. turui Fidus. Ba, puştiule, tu ziceei c-ai venit si!
De jos, căpitanul Il urmărea cu telenecularul de lupti. Hai si! vedem care din noi ţi·l nimereşte pe
campanie. ăla drept In scllflrlie de lIiCi, de III 7 kilometri? Fără
- Acum, băiete, jos la 10, repede, apoi 12oo! corector, e clar?
Punctul numit Alef căzu vertiginos spre el, acce- Puştiul muşcă din provocare. Se Intinse pe jos
leratia egală forta gravitatională, principiul echlva- şi deconecta corectorul automat de la generator.
lentei se dovedi o dată In plus just. La 10 metri Alături, din picioare, Fidus !şi. regla şi el, manual,
corpul făcut ghem se ciocni parcă de ceva poziţia generatorului. A1ef ochi. Prinse bine In vi-
nevăzut şi ţlşni cu vteu spre altitudinea de 1200 zor silueta inamicului şi declanşa generatorul de
de metri. DaCă A1ef IIr fi fost un sistem inerţial. ar poli, care oscilă In diferite sarcini FInă ce nimeri
fi fost pur şi simplu aplatizat, cImpul Insa li confe- polul de semn opus ţintei, Fulgeru se forma din
rea o mobilitate redutabila. La 1100 de metri vec- ţellvll generatorului instantaneu, descrise o para-
toc~rdiograful individual dădu !li iveală o l~ril·Oră. bolă imensă şi trecu la o palma de capul victimei,
toare activitate II inimii soldatului, iar căpitanu ho- distruglrd o navă din spate.
tărl terminarea instrucţiei disciplinare. - FărA corector te lnşeală vizorul, spuse grasul
-' POţi cobort, tinere. şi slobozt şi el raza-fulger care nimeri tintll In plin.
ALMANAH . ~-~
ANTICIPATIA ~
150
/
o torta vie se nărui acolo, departe, pe sol. Hai, enomen optic care .. _
ma, tacu el, care mai scoli capul să-u pun stea În -at văzut nimic, spuse Romanticul intmzin-
frunte? du-se pe jos, tinind tigara intre dinţi, orientată ver-
Aşteptă CÎteva minute şi se plictisi. ucal. Nu poti să simti dacă n-ai fost acolo, daca
- Tragi bine fără corector automat! glăsui plin nu te-ai udat pină la piele de apa mirosind a
de admiraţie puştiul. . proaspăt, dacă n-ai călcat cu picioarele goale iarba.
I
Romanticul stingea focul cu picioruL crudărnustind de lichid şi dacă n-ai tipat de bucu-
I - Şi duşmanul acela era o fiinţă, spuse, ba chiar rie atunci cînd toarta pămîntului s-a Întins multico-
una inteligentă. loră de la un cap la altul al orizontului. __ Asta e
Se depărta şi intra intr-un container-pluton. adevărata viaţă, in clipele acelea te simti pătruns
de adevăratul sens al existenţei, eşti fericit că
trăieşti. Şi idiotul ăsta crede că dacă a ras doi lafo-
2. sieni e teribil.
Nu era dimineata CÎnd se trezi Alef pentru că în - Ar trebui s-o facem toti, mormăi Alef, e dato-
situatia de luptă timpul nu mai e acelaşi pentru ria noastră Iată. de noi, de viata noastră. Dar să
toti. Bioritmurile se modifică pe companii sau ba- luptăm, nu să ne amăgim cu corvezi şi instructii
talioane. Se doarme În trei schimburi, organismul disciplinare.
militar e În permanentă activitate şi orice ofensivă - Măi, băiatule măi.. Noi de fapt n-ar mai tre-
venită din exterior nu se constituie Într-un ele- bui să fim acum aici, să actionam în virtutea iner-
merit-surpriză. ţiei de atîţia ani, Războiul s-a dat atunci. la Înce-
Alef se deşteptă aşadar În mijlocul zilei şi se put, nişte capete pătrate ne plimbă Însă În 'conti-
prezentă, conform programului, la verificarea coti- nuare de colo-colo, multi pier şi pier degeaba, mă-
diană a echipamentului. Verificarea se făcea glo· celărindu-se cu nişte dusmani necunoscuţi, pentru
bal, soldatul echipat cu toate accesoriile trecea cauze necunoscute. Spune-mi, ce voiam noi să'
printr-o zonă de influenţă care emitea o holo- apărăm, de ce s·a iscat această conflagratie? Ştii? "
gramă spectrală a CÎmpului generat de echipament - Mda, sigur. La mijloc a fost decalajul econo-
şi organism. Totul nu dura mai mult de 10 se- mic dintre cele două civilizatii, iar contactul dintre
cunde. Îlnărul Îşi aştepta calm rîndul. Un bîzlit ele ducea inevitabil la decăderea lumilor terriene
avertizor indică neconcordanta spectrală a cîmpu- fără acest război. Din cauza asta afirm ca e nece-
lui celui din fata sa. Tehnicianul de serviciu ii În- sar să ne facem cu sîrg datoria, dacă nu vrem să
tinse ghinionistului cartela analizei. Distonaţia era pierdem ceea ce natura a creat În mii şi mii de
de natură organică şi avu ca rezultat internarea ani- societatea umană. _
celui vizat În containerul de tratament. Cu Alef - Bun, arunci spune-mi: cum a avansat econo-
merse bine, proiectia multicoloră îl găsi apt, astfel
Încît el se Îndreptă spre locul unde, deunăzi, dis-
cutase cu noii săi camarazi. Erau acolo. Nu veni-
seră de mult timp: Romanticul tocmai genera o
aprindere şi pustiul se Întrebă din nou ce rost
avea focul acela de tabără a cărui căldură sau lu-
mină n-o simtea nimeni, În afara faptului că se
voia un pretext În Întîlnirile lor, Fidus era mai În-
colo, localiza în vizorul generatorului său ceva.
- Fă-te-ncoa', ţicăl II vezi pe ăla de la ei care
stă de şase? Pe-o cutie de bere că-I nimeresc din
prima'
Silueta întunecată de pe ecran părea că aş-
teaptă liniştită ca fulgerul grăsanului să o evapore,
emana un sentiment de resemnare absurd pe care
par că-1 degajă uneori tintele de plastic În poligo-
nul de exercitii. Alef Îşi Întoarse faţa.
- La fix! se auzi glasul triurnfăror al trăgătoru-
lui. Să mor io, merit şi două cutii de bere! Sînt
singurul, domnule, care am atîtea victime În cîrcă
de cînd am venit pe planetă.
.: Ai. şi de ce sa fii mîndru, ce să-ti spun. .. O să
iei Ferdoul de Onoare! îi taie entuziasmul Roman-
ticul, încreţmdu-şi fruntea Înaltă. Privi apoi către
zona de verificare, adrnirtrd jerbele colorata, au ro-
rele ce Împodobeau emfatic contururile soldaţilor,
În timp ce-şi aprindea o tigară.
- Spune-mi, tinere, ai vazut vreodată un curcu-
beu}' Dar, sincer, un curcubeu adevarat, după o
ploaie caldă de vară?
Alef înaltă din umeri, zîmbind Încurcat.
- Eu n-am crescut pe Pămînt. Am văzut Însă
:..me Snu. şint frumoase curcubeele asrea E un
ALMANAH
ANTICIPAŢIA
15
mia pămÎnteană de la începutul acestui fii zboi, cite
trepte a mai suit omenirea ucigînd şi distrugind,
profillndu-şi toate fortele In fabricaree de arme,
hrn? E logic?
- E logic atunci cind parametrii extraterrieni pă-
trund printre noi, umilindu-ne, crelndu-ne com-
plexe de inferioritate, distruglndu-ne sîmburele
uman care ne caracterizează.
- Şi ce e vina lor că noi am încercat, retine:
noi, nu ne-a obligat nimeni, că am Încercat să pro-
fităm de cum ului lor energo-economic, fără să
căutăm să-i Intelegem In prealabil? A preocupat pe
cineva să ştie cum simt aceste fiinte, cum percep
arta, le-a transmis vreodată cineva impresiile des-
pre curcubeul acela superb care ne umanizează
mai mult decît orice indice de dezvoltare mate-
rială? Sînt sigur că unitatea de simtire ar fi fost cel
mai indicat contact extraterrian şi arta Îşi are aici
locul ei, traduce cumva stări şi emotii prin alte mij-
loace de percepere. Domeniul artistic e o punte
de legătură universală.
Puştiul ridică o sprlnceană:
- Nu ştiu, aveţi un fel deosebit de a vedea lu-
crurile. Nu pot să vă Inteleg pîră la capăt, eu le
privesc din alt unghi. Poate că fiecare dintre noi
are dreptate şi că adevărul se află undeva pe "la
mijloc.
Fulgerul apăru de undeva din afara taberei,
trecu la o palmă de capul lui Fidus, care-i asculta
din picioare, lovi containerul-pluton şi pieri într-o
jerbă de flăcări. Un al doilea fulger încendie căpa
tîna grasului şi-l transformă intr-o torţă umana
Totul se petrecu atît de repde IncIt Romanticul şi
Alef asistară nedumeriri la succesiunea evenimen- thea. o aglomerare de gaze clocotinde, fapt ce-i
telor, fără a realiza imediat grozăvia incidentuhn, cunferea culoarea amintită. Deasupra bulionului
Sirena de alarmă bizti Innebuni tor In Intreaga ta- dens, cu mase Incredibil de-mari, pe unul din stra-
bără, totul paraliză,' Cei doi se aruncară la pămînt turile de gaze uşoare de Inveliş, atIrna colonia
şi rămaseră aşa, trăglnd cu coada ochiului la gră- ce-şi Imprumutase cu generozitate numele astru-
măioara fumeglndă ce se numise Fidus. Pe Alef 11 lui. Iria, Privită dinspre cosmos, avInd ca fundal
cuprinsese un tremur nervos şi fu nevoie de mIna impunătorul glob, părea o sferă Intunecată aus-
puternică şi autoritară a Romanticului ca să-I ţintu- ter! in totalitatea ei, fe care sclipeau din dnd In
iască locului. Trecută citeva minute bune, sirena cind lumini rebele, ce puţin aceasta era imaginea
anunţă remedierea cimpului de protectie al tabe- ce o intrezăream de la bordul containerului - plu·
rei, căpitanul Darse lmpreună cu o echipă de con- ton cu care ne indreptam spre ea. In realitatel era
statare efectuară ancheta de rigoare. Intrebari, o constructie mai mult decit interesantă, aeoa-
măsurători, incasetarea rămăşiţelor defunctului. rece, In ciuda miilor de module urbane mentinuta
Rapid, metodic. In suspensie de liniile de for!ă radiale ale celor
Romanticul se comportă exemplar, deosebit de două surse energetice de po i opuşi, paserelele.
calm, ajută la toate aceste actiuni, dar, rămas sin- căile de acces şi circulatie uneau prin mii de legă-
gur, îşi şterse CÎteva lacrimi. turi geometricele corpuri, alcătuind o densă retea
- Ţineaţi atlt de mult la el? auzi din spatele lui. asemănătoare unei structuri moleculare. Iria se
Alef 11studia cu interes. Era un om prea simplu bucura de o vlrstă respectabilă. Cei o mie de ani
pentru anturajul dumneavoastră. săpaţi in existenta ei aduseseră staţiei- de origine
- Asta n-are nici un fel de importantă. Ne legau de doi kilometri pătraţi alţi o mie patru sute şi, o
nişte lucruri mai mari decit orice univers. Nu cred dată cu ei, o istorie, o cultură şi un drum evolutiv
că ti-aş putea explica. ;propriu. Ascendenta acestei complexe şi inedite
- Nu vreti să-mi povestiti?' spuse Alef eşez'n- forme de civilizaţie trebuie afiată şi justificat! In
du-se. Plnă la antrenamentul general mai e o j;l- prezenta gazului teribonic, existent din belşug In
mătate de ceas. Cum l-ati cunoscut? astrul central, folosit In urmă cu O mie de ani ca
Romantieul tăcu un moment bun. Ochii lşi foca- excelent combustibil de nave. Apariţia propulsiei
lizau tinta undeva, departe, în trecut. Atmosfera fotonice s-a dispensat de serviciile unei deja bo-
se umplu de ceata amintirilor şi cuvintele luară in gate metropole, extinsă şi diversificată Intr-un eco-
cetul cu Incetul locul decorului. sistem Inchis, de invidiat de către flanetele con-
. L-am cunoscut acum zece luni, Intr-o misiune damnate de poluare. Deşi pelerinaju se rarise , gi-
deosebită. :janticul oraş lşi continuase evolutia şi, ca să' fiu
lna era un astru roşcovan din sistemul Anal- ~.ncer, aş afirma că istoria lriei a Inceput sa pnnda
'!"'t . ALMANAH '~~
15
~ , ANTICIPATIA (~
n contur abia atunci, in clipele de cumpănă ale ale-
gerii drumului. Cele cinci milioane de locuitori, in
ei. in zilele tulburi ale războiului civil işi dobindise
o nedeclarată neutralitate, respectată de taberele
bună parte epaţio-chirnişti, dar şi funcţionari ai antagoniste, concretizată prin imperturbarea zbo-
gospodăririi urbana şi pelerini din mai multe sis· rurilor, rămase pe o insulă de linişte in oceanul
teme, intemeiati in familii, au incercat să dea o zbuciumat al conştiintelor, sau poate o legătură,
nouă coloratură sensului existentei lor, corean- unita, ce prelungea fiorul uman În Univers, lşi
trîrdu-şi eforturile in edificarea coloniei. Registrul nega astfel distanta sau ruperea de omenirea-nouă
de convieţuire deosebit, reunind laolaltă, intr-un atit de lndepărtată. Irienii au păstrat in memorie
spaţiu exploatat la maximum, uriaşa populatie, im- acele zile şi i-au inchinat an de an platformei săr-
posibilitatea existentei sectoarelor private şi a spa- bători binemeritate, perioade magice în care
tiilor întinse, monotonie stereotipă a mediului cita- imensa intindere sclipea de sute de mji de lumini
din şi conditiile spatiale de existentă au generat o colorate, Intr-un imn luminos dedicat adevărului şi
artă de un tip special, abstractă şi logică, edresin- bucuriei. Nam nimerit, din păcate, acele perioade
du-se singurei porţi spre soatii infinite: creierul şi căutam descumpănit In decrepitudinea generală
uman. Matematica, arta şi modul de viaţă ocupau a aeroportului vreunul din insemnele binecunos-
loc important În viaţa inenilor, rept ce a dus irxe- cute ale sărbătorilor de vis vizionate În copilărie
tul cu incetul la o tipizare a individului, lndepărtln- pe micile ecrane. .
du ·1,prin uniformiza rea preferinţelor. de arta tradi- - Iată-te, mă, zicea Fidus, coşcogeamite hardu-
ţională. Afectat in mod serios, acest sector, CE ghie şi goală ca un tintirirn, şi r1dea zgomotos, fapt
ocupa o bună parte din monopolul coloniei, a ge· care mă enerva lntr-un fel, şi Darse imi împărtăşea
nerat un război civil soldat cu numeroase victime. antipatia pentru grasul personaj, o vedeam după
O dată cu dobindirea victoriei, Iria cea nouă işi tresăririle muşchilor de pe fată.
ciştigă şi independenta fată de leagănul terrian şi Simbolurile convenţionale ne-au dus pină la cel
de-abia atunci incepe, cu un entuziasm şi un mai apropiat sas după coborire. Nu ne-a aşteptat
raţionalism uimitor, reconstruirea cu totul revolu- nimeni, am pătruns fără introducere şi pregătire
tionară a metropolei. Structura economică, poli- direct în metropola-gigant şi cred eu că şi ăsta era
tică şi artistică, reduse la simple formule mare- un semn al neaprobării şi antipatiei celor din jur.
matca, face imposibilă existenta. vreunei doctrine - Ce-au, dom 'le, ăştia, sînt bătuţi în cap? mor-
religioase sau evadări onirice, Realul dobindeşte măia mereu grasul, 5cuipind printre dinti in
acolo un statut infricoşător pentru noi, cei din dreapta şi-n stirea, Injurlndu-i vulgar in cele mai
afara lriei, dar face posibilă evolutia In salturi regu- diverse dialecte ~alactice, ce mă-sa, că doar nu le
late a unei societăţi democratice; asemenea unui furăm jucăriile .... !
organism viu, perfect coordonat, pentru care no- - Se ştie de venirea noastră, sîntem urmăriţi in
ţiunea de război devine abjectă şi lipsită de sens. direct, spuse căpitanul şi ne arătă nişte camere de
De altfel, a fost singura naţiune care nu a aderat luat vederi plantate la tot pasul, mici flori care-şi
conflictului terriano-lafosian, Faptul acesta o făcea deschideau corola spre noi, spre fiecare mişcare şi
să fie vulnerabilă intrucitva unei virtuale agresiuni cuvînt iscate.
externe, ceea ce s-a şi intimplat pe undeva, căci, - Şi ce-i cu asta? Mă doare-n ... de zgiirea lor,
arunci cind confruntările au ajuns la marginea Ga- se stropşi grasul, să vină icea să vorbească cu noi,
laxiei. lafosienii şi-au trimis cercetaşi şi pe lria. Gu- nu să mă ia pe mine cu vizionări d-astea de la dis-
vernul terrian a avut destulă bătaie de cap In a tentă că nu-s ciumat, spuse ŞI îşi trinti cizma
convinge conducerea coloniei de necesitatea elimi- într-unul din obiective, făcîndu-1 zob într-e frac-
narii intruşilor ce constituiau prin chiar caracterul tiune de secundă. .
lor de avangardă un pericol pentru liniştea viitoare Ma intrebam de ce Oarse nu adopta nici o ati-
a oraşului. In cele din urmă, flota noastră a primit tudine, CIavansa liniştit prin culoarele zonei de de-
aprobarea ca trei militari să debarce pe sfera cita- marcatie ce se deschideau în oraşul propriu-zis.
dină şi să efectueze operatiunea necesară de epu- Un om cu o asemenea prezentă de spirit mi se
rare, fără însă a clinti nici măcar un fir de păr lo- părea greu de Inteles să renunte att! de uşor la di-
calnicilor, şi aşa se face că ne-am trezit eu, Fidus plomatia şi calmul său recunoscut pentru a lua
şi Darse intr-un container-pluton ce se îndrepta partea, prin indiferenţă, grosolanului personaj.
avid spre astrul de pulberi roşietice Nici plră as- Apoi nu mi-am mai făcut probleme de nici un fel.
tăzi nu ştiu pe baza cărui criteriu am fost aleşi am căscat gura şi ochii mari În fata oraşului care
noi. Nu eram o echipă omogenă. Serveam de pune Înconjurase dintr-o dată.
tin timp sub ordinele căpitanului, Iar pe Fidus nu-l Metropola a fost construită pe principiul navelor .
văzusem in viata mea. Gîndind la toate astea şi la spaţiale cu peretii multifunctionali. Clădirile ei te
multe altele, după ce Darse ne expusese scopul asaltau de sus, de jos, din părţi, lipsa unui punct
misiunii noastre, găseam aberant, lipsit de sens să gravitational făcea posibilă circulatia În toate sen-
epurăm o zonă mustind de populatie, fără să fa- surile, sute de oameni străbăteau spatiile inconju-
cem rău nimănui. Fascinanta platformă-aeroport a rătoare sau zecile de pasarele, multimi circulind
Iriei ne-a primit după ritualul deja legendar al diri- pe aşa- zisele tavane cu capetele in jos, intretăin-
jării navelor prin culoare agravitaţionale. Metoda du-se cu puhoaiele escaladînd peretii verticali la
prilejuia posibilitatea de a manevra simultan sute orizontală, provocau proaspetilor vizitatori care
de astronave cu traiectorii de cuplare sau deco- eram noi ,dureri de cap şi ameţeli groaznice. Furni-
lare minutios calculate de computerele Iriei - cele carul uman cu mii de suporturi, cu edificii ce nu
mai perfectionare maşini elaborate vreodată in semănau cu nimic cunoscut, inşiruindu-se in
confederatia terriană. Platforma iŞi avea legenda stÎrea, În dreapta, in sus sau în jos, ne reduceau
~ ~~ ::A:LM:A:N=A=H================================================================
~. ANTICIPATI"
153
1.1 o minusculă scară, o impresie pe care nu o ma, lafosian ascuns după coaja oricăruia din aceste
g,-,slasem decît la prima ieşire În spaţiul cosnuc , le· oua? Darse s-a angajat pe una din pasareie, racln-
şire care mă i.ngrozise prin hăul infinit ce te do- du-ne semn să-I urmăm Îndeaproape. Mergeam in
mina din toate părţile. Aflată insă la antipod, Iria urma lui, privind cu atentie in jur. Sute de ochi ne
impresiona prin vitalitate, prin umplerea pina la sa- masurau cu dispret costumele albastre de mi-
turaţie a golului cu corpuri şi forme. Aveam im- siune. şi mă intrebam de cîte sute de ani călcaseră
presia că ma înec in vîrtejul viu ce mă sorbea şi pe aici ultimele uniforme militara, dacă paşii noştri
imi paraliza vointa. nu stigmatizau un nou teatru de război. Singur Fi-
Greu de imaginat aplicarea tacticilor de razboi dus fluiera Încetişor, monstruos de nepăsător În
urban în conglomeratul care era -Iria. - Lipsa apa- faţa problemelor de conştiinţă de care eu mă in-
rentă a reperelor deruta. Clădirile n-aveau nimic piedicarn tot mai tare. -
comun, arhitectura, căile de pătrundere in ele - la uite la bucatica asta! Mişto cucoana, nu?
erau complet diferite de la edificiu la edificiu, te Ignorant la poziţia deja ostilă pe care irienii o
simteai incapabil să memorezi ceva, mai ales adoptau fată de noi, la tensiunea care creştea
atunci cînd sistemul de referinţă care eram noi pu- clipă de clipă, işj permitea să glumească, să ia
tea în orice moment să-şi schimbe radical coordo- peste picior pe unul sau pe altul dintre trecători.
natele spatiala. Fidus tăcuse. Căpitanul Îşi lăsase cornutird rolul de intrus de pe spinarea lui pe ca-
peste ochi conocularii şi privea cu calm imaginile petele celorlalti. lncidentul s-a declanşat în mod
cîmpurilor de etalona re, biologice, magnetice şi banal. Darse se oprise şi privea În jur cu conocu-
elecirostalice. Nu ştiam la ce-i foloseşte lucrul larii săi, peinine mă furase imaginea unor copii -
ăsta, dar mă calma, cimentîndu-mi încrederea că întotdeauna am iubit copiii - care poposiseră glu-
Darse nu se pierduse cu firea ca noi. Era poate meţi pe o firmă mare ce anunta "Calculatoare nu-
singurul reper cert in care îmi Învesteam speran- merice, automate, analogice", acoperind cu corpu-
tele. După minute bune, cînd organismul şi psih.- rile lor unele litere din ultimul cuvînt, lăsînd vederii
cui mi s-au obişnuit cu mediul, am Început să ir.- celui atent numai un adjectiv trivial. Am auzit gălă-
văt unele reguli de orientare În spatiu. Copleşitoe gie şi am intors capul. Fidus abordase o trecă-
rea metropolă avea simbolizate cele şase puncte toare.
cardinale prin semne geometrice traductibile pri - Eşti un militar bădăran şi necivilizat! ii replica
bară, triunghi, cerc. pătrat, pentagon, trapez. SiIP aceasta.
balul de centru era configurat cu o stea. Zone: e - Ascultă, duduie, să-ţi spun eu care-i şpilul: pe
de tranziţie erau marcate de doua sau trei semne mine n-a avut nici generalul, mama lui de general,
de genul ,.sud-vest" sau ..sud-nord-est" curajul să mă facă cum ai zis, şi jap! ii arse o
- Să, fi-le ar oraşul al dracu'! exclamă intr-un palma.
tîrziu grasul cu ochii mişcîndu-i in cap ca nICIO- Femeia ţipă. Cei din jur, de sus, de jos, se
dată, de la un colt la altul al razei de vedere. de la opriră indignati.
oameni la abisul ametitor dintre cladiri - Cum tipă. Cei din jur, de sus, de jos, se
- Să încercăm citiva paşi, propuse Darse, dar opriră indignati.
să nu ne dapărtarn unii de altii. , - Cum îţi permiţi, soldatule? interveni un-om în-
Uşor de zis, greu de facut atunci chel podeaua tre două vîrste.
e numai o notiune, o supratată ce poa:e deveni - Tu ce mă-ta te bagi, mă? Te-a intrebat cineva
dintr-un punct sau altul de vedere perete sau ta- de sănătate? Sau te mîncă fundul?
van. Ne tiram picioarele pe parcursul cîtorva cen- - Asta e nerusinare! .ipară citeva glasuri indig-
timetri. rnintindu-ne subconştientul că am străbă- nate. Sa plece ;n-wdiqt'
tut citiva .metri, apoi ne uitam unul la altul, să nu - f\1-am uitat la Darse. :-.Iu făcea I1U-:'I(.
cumva să ne pierdem din. ochi. Şi dintr-o _data Ce voroesti, ma? O să plec cind vrfti :IJ, a?
ne-am trezit în mijlcul tumultului copleşitor. In JL.' Sa nu-ti trag ,: ţie una, fir'ai al dracului!
rul nostru, o forfotă continuă ne-a obturat punctul Mulţimea se stringea ameninţător În jurul nos-
de plecare şi n-am mai ştiut din ce directie ve· tru. Se 'iscase un vacarm de opinie. Darse nimic.
neam. Abia acum am privit intr-adevăr oamenii. Am armat anihilatorul.
Nu-i puteam vedea decît fragmentar în acel du- - Ieşi În fată să te văd, topîrlane! Nu te ascunde
te-vino perpetuu. O faţă, un profil, un spate şi din după gloata asta de imbecili! insista grasul.
nou o fală, un spate, o fată, un profil, întro succe- - Trebuie învătat minte soldătoiul ăsta!
siune ilogică şi obositoare. Remarcam fugitiv • Inveti pe mă-ta!
schimbările pe care le suieriseră irienii de-a lungul Meda!ioanele ne urlau de pe piept:
timpului. Corpuri anemice, date în vileag de mem- - Părăsiţi imediat zona! Plecati de pe lria!
brele subtiri, capete mari cărora giturile nu le pu- - Ba" proştii lui peşte, noi am venit să vă' scă-
teau oferi sprijinul şi de aceea un guler consistent oam de belele!
'le netezea liniile de la urechi la umeri. Irnbrăcă- - Cerul se strîngea din ce În ce. Vacarmul atin-
mintea de corp bufantă completa imaginea ovoidă sese apogeul. '
a localnicilor, intr-o anumită speta mutanti. O Darse mi-a făcut 'semn să-mi pun conocularii.
mare de mutanţi În care pluteam trei oameni, trei l-am coborît şi am perceput liniile de cîmp galbene
străini, anomalii ale mediului în acel loc. Strîngeam ale spaţiului, liniile albastre ale cîmpului de induc-
miinile pe minerul ceramic al anihilatoarelor de ţie şi dominanta roşie, puternică, a multimii a cărei
cîmp şi ne intrebam ca şi cum atunci ne-am fi Tre- tensiune era gata-gata - mai avea cîteva unităţi -
zit: ce căutăm aici, pe cine trebuie să omorîm în să atingă paroxismul. M-am uitat Întrebător la el,
acest tumult delirant? Cum să găseşti germeneie aprecund cit de greu era să te ascunzi într- un spa-
ALMANAH
ANTICIPATIA
154 ~
/
tiu ca lria şi punîndu-mi întrebări asupra formei -de Romanticul păru că se deşteaptă,
război civil ce avusese loc în cimpul urban, deloc - Poftim? A, cu Iria... Au distrus-o. Cornandan-
propice actiunilor militara. CIteva semne ale cApi- tul a apreciat că putea deveni o virtuală poziţie
tanului m-au lămurit. Două puncte verzi, vizibil inamică şi au sters-o din registru. Uite-aşa. .. A ră-
opuse reactiei maselor, luau distanţă. Am progra- mas doar astrul ăla roşcovan cu nume de-mpru-
mat vectorial anihilatorul şi l-am declanşat. Fulge- mut.
rul i-a atins pe cei doi In acelaşi timp.
Multimea a intrat In penică. .Ţipetele treceau 3.
chiar şi prin bioantifoanele de frecvenţă. Atunci a Sar fi parut că Romanticulll găsi Int1mplator ve-
intervenit Fidus: getînd acolo, In pozitie de drepţi, la marginea ta-
- Dacă mişcă unu', foiţă vă fac pe toti! a urlat berei, nu departe de zona de limitare.
el. Ţinea In rnlnă, deasupra capului, o bifisionabile - Ce-nvîrti pe-aici. puştiule?
portabilă. GalAgia şi mişcarea au Incetat brusc. - Sint de paza. Comisia a hotărît ca, pînă la noi
Sutele de ochi urmăreau mişcările incet~ ale miinii ordine. să se efectueze un serviciu de suprave-
grasului. ghere suplimentară.
- Tu, a spus el alegînd unul la întîmplare, ne vei - Aha. Şi ai căzut de fazan, nu?
. conduce la aeroport! Alef lşi manevră telenocularul aiurea, spre linia
Cel ales s-a executat fără nici o vorbă. Culoare de orizont.
largi se deschideau Inaintea noastră. Mii de oa- - E adevărat. surise ironic, pare penibil la prima
meni hipnotizaţi de mil'lC\purtătoare de moarte, vedere, da "îmi va conferi mai tirziu un sentiment
Am decolat imediat. In container, Darse i-a de atotcunoaştere";
aprins opulentului soldat o tigara. Se Întoarse să zărească reactia veteranului.
- Mersi, şefule! a spus acesta răguşit. l-ati mă- - Dumneavoastra aţi spus-o, adăugă,
trAşit pe Aia? Chipul Romanticului Inflori intr-un zîmbet vino-
- Da. FAceau notă aparte In unitatea de gindire vat. Desco~ri alaturi un container de efecte şi se
şi simţire iriană. N-a fost greu, apoi, dupa o sprijini de el incrucişîndu-şj braţele.
paJlza: a fost riscant - Chiar eşti suparat pe toată lumea?
lşi netezea fruntea cu palmele. Am simţit că In- - Suparat? Nu cred. In tot cazul. nu-mi plac
tre noi era ceva mai mult decit o simpla prietenie. unele lucruri ce se intlmplă. Aveti într-un fel drep-
era ca şi cum ti-ai fi regâsit familia, mediul de tate şi n-aveti pe de altă parte. Luati razboiul ca
viaţă, aerul de care aveai nevoie. Asta e povestea 'pe un lucru firesc. adică, nu ştiu ...• parcă nu prea
venirii lui Fidus in lumea noastră. vă interesează ce se petrece in jur. Apoi, prea li
Povestitorul Inchise ochii. idoletrizati pe căpitanul ăsta. Nu zic, o fi el şef,
- Şi lria? Cu Iria ce s-a IntÎmplat? dar face unele lucruri care ...
\.
~~ ALMANAH
~ ANTICIPATIA )
155
- Tu ce-ai fi făcut în locul lui? Te-ai fi descurcat pe căpitan.
mai bine? - Nu cumva ... ?
- Ne-mi dau seama, N-am nici experienţă şi nici - Ba da, se pare că nu e o simpla Întîmplare.
temperamentul lui. In tot cazul, aş fi fost mai Romanticul se intoarse brusc către puşti şi
uman, n-aş fi pozat ca un dur, pare artificial un acesta avu pentru moment impresia că isprava lui
~~~ om I va fi dată în vileag, dar nu, nu asta căuta celălalt,
- Desigur, n-are naturaletea unei faze de genul: ci confirmarea mută a bănuielii ce-l cuprinsese de-
"Ar trebui să ne preocupe mai mult destinul nos- odată.
tru, al umanităţii ... " 6? Tu ai spus-o - Ce ciudăţenie a soartei, şopti pierdut, ar fi
A1ef roşi. prima oară cînd şi-ar primi răsplata după atîtea is-
- Unu la unu, nu-i aşa? continuă Romanticul. prăvi! Cu aceeaşi monedă ...
Ar fi foarte bine dacă războiul n-ar fi decît nişte - Şi totuşi, interveni A1ef, pînă atunci tăcut, el e
discuţii În contradictoriu, dar uite că el a altceva, cel victorios: a omorît doi!
e un joc prostesc pe marginea unei gropi În care .. Cum?! exclamă Darse.
cădem deseori cu toţii. Ce să-i faci? Asta e. De - Aşa e, puştiul are dreptate, cu puţin înainte
aceea trebuie luat ca atare. de a muri mai lichidase un .Jate".
- Inteleg. Vă cer iertare că rn-arn speriat ieri ca Căpitanul îşi consultă rapid medalionul funcţie-
un copil de moartea comaradului dumneavoastră. nal.
Trebuia să fiu ma: ,<,c(" .:oă iau lucrurile ca atare. - Culcat toată lumea! articulă.
Precum căpitanul Darse, de exemplu. Cei doi se uitară nedumeri tI unul la altul.
Romanticul Îşi plecă fruntea Înaltă. Oftă. - Crezi cumva, căpitane, că ...
- Vezi, aici greşeşti din nou. Ne ironizezi pe ne- - Am spus: culcat toată lumea! urlă ofiterul şi,
drept pe noi, ,;Veteranii", ne acuzi că nu ne pier- pentru o clipă, A1ef redescoperi pe chipul lui inex-
dem capul în împrejurări date. lar pe căpitanul presivitatea statuii de odinioară. Se întinseseră
Darse se pare că-l ai "Ia inimă" rău. Mă dezarnă- confuzi pe jos.
geşti, puştiule! Ţi-am mai explicat că un război nu - Crezi cumva, căpitane, reluă Romanticul, că
trebuie să şteargă neapărat faţa sensibilă a omului, se vor răzbuna în acelaşi mod?
ci îi cere, să facă mai mult uz de luciditate şi pre- - Nu-i vorba de nici o răzbunare. - Darse rnur-
zenţă de spirit. Te înşeli dacă ai impresia că moar- mura în timp ce efectua calcule peste calcule pe
tea lui Fidus l-a lăsat indiferent pe căpitan. No medalion. - Microspionii noştri au reuşit să pă-
arată, pentru dăunătorul exmplu ce I-ar putea da trundă in tabăra adversă. Imaginile transmise n-au
celorlalţi. E vorba de moralul trupei. Să ştii că il relevat nici un "late", ci o simplă proiecţie a tabe-
pasă de fiecare om din anturajul său. Chiar şi de rei noastre. Drace, se explică multe acum ... Se
tine. Fidus n-a glumit atunci ctrd a afumat că te pare că planeta posedă proprietăţi ciudate de re-
simpatizează. Nu zîmbi! Dacă nu i-ar fi păsat, nu flectare. O proiecţie viitoare. Spionii inforrnaţionali
te-ar fi lua! În subordinea sa. au semnalat-o Înainte de coborîrea companiei pe
Un zgomot uşor anunţă venirea cuwa şi A1ef îşi planetă. Ciudată şi reflexia energetică. Liniile de·
reluă preocupat serviciul. Căpitanul se irfiinţă forţă produse de două sarcini Încărcate cu acelaşi
lîngă ei. fel de energie se resping. Era firesc ca .descărca-
- Sînt soldat Alef> 78, turui puştiui, în timpul rea lui Fidus să ia cale-ntoarsă, dar tot în timp!
serviciului meu nu s-a k··· -:2: .. Zece ore. Hm ... Presupusa lui victimă era, de fapt,
- Bine, bine, i-o curmă Darse. Se vedea ca n-a- proiectia celui care va primi descărcarea electrică.
vea treabă cu el. Cu tine am o vorbă Romanti· Peste zece ore, adică ...
cuie. Darse privi cu o atenţie stranie medalionul.
A1ef îi privi figura şi rămase surprins descope- - Căpitane ... , murmură A1ef, dînd să se ridice.
rind În locul căutăturii inexpresive o privire caldă, - Stai jos! urlă ca scos din minţi căpitanul. Stai
albastră, pe undeva rugătoare. Fata întreagă jos, altfel lţi crăp capul!
emana de altfel o oboseală ascentuată, o nelinişte Timorat, puştiul îşi lrdrlnse pornirea din start.
interioară care-i dădeau căpitanului aspectul unui - Căpitane, rosti gÎtuit Romanticul, mai ai încă
alt om. Unui om Însă, remarcă in gind Aler. timp să te Întinzi la pămînt.
- Spune-mi, dar cinstit, grasul sau vreunul din - Nu pot, zise cu fălcile încreştate şi strîngînd
voi, a folosit generatoarele Înainte de accident? E in mînă medalionul atît de tare Încît capacul dur
foarte important, Romanticule, gîndeşte·te bine! pirîi, nu pot să .perturb cimpul temporal. Ştii foarte
- Da, sigur că grasul şi-a folosit arma. O făcea bine ...
frecvent, căpitane, O ştii prea bine. Broboane mari de sudoare îi năpădiseră fruntea,
A1ef Înghiti În sec: Romanticul nu pomenise ni- şi nu numai lui, buzele răsfrinte îi tremurau spas·
mic de el. Gîndi că, la urma urmei, veteranul e un motic, o presiune neobişnuită îi zdrobea timpa-
tip de treabă şi nu-l desconsideră pe el, tînărul re- nele. .
crut, pus pe fapte mari, dar tot timpul În abatere, Fulgerul veni eliberator. In locul unde mai-nainte
pasibil de pedeapsă la orice oră. se afla căpitanul izbucni o mică explozie şi silueta
-- Mă interesează precis: unde a tras, în ce, În flăcări muşcă pămîntul instantaneu.
cînd. Cu 'toată grozăvia momentului, A1ef simţi ca şi
- Păi, să vedem: s-a întîmplat cam după aseleni cum o greutate fabuloasă i s-ar fi ridicat de pe
zare. Fidus a dibuit tabăra celorlalţi şi i-a făcut de umeri, din tîmple. Muşchii şi tot corpul îl durura
petrecanie unuia. I-a tras În cap... . de parcă ar fi muncit din greu, pînă la epuizare to.
Glasul i se stinse şi' Romanticul îl privi revelator tală, creierul I se ehberă de cercul ce-i strîngea
156 ~ . ALMANAH
ANTICIPAŢtA ~
~
capul. Linoă el, Romanticul încerca un sentiment izbucni Alef.
asemănător. Pustiul Închise ochii. - Ăsta e războiul, puştiule! Ai spus bine "nu mai
- S-a terminat, nu? Îngăimă el. trebuie", căpitanul a dovedit-o că poate, toti pu-
Nu primi nici un răspuns. Celălalt se ridică şi tem, dar n-avern voie. iată dovada M·am intrebat
P!~că . fără să rostească nici un cuvînt. încă de atunci. de la nrima intilnire cu 'el, dacă nu
li reîntîlni tîrziu, la cîteva ore de la incident, cumva generozitatea o sa-t prarca intr-o buna ZI.
după ce spiritele din conducere se liniştiseră. Se. Trăiam permanent cu frica asta ascunsă, căci tu
impuseseră restrictii şi programul era condus nu poţi inţelege ce înseamnă să ai un sprijin mo-
şnur, ca să se elimine posibilitatea dezvoltării unei ral, un punct de referinţă statornic în tot ceea ce
panici demobilizatoare. De aceea, Alef nu putu faci şi ce gîndeşti. Căpitanul era un astfel de reper
discuta cu Romanticul, chiar dacă se mai zăriseră şi crede-mă că tot ceea ce Întreprindea, actiunile
În acest răstimp. decît înainte de stingere. lui Încununate fără exceptie de succese, felul cum
Ner li putut spune de ce, dar veteranul, aşezat ştia să fie acelaşi în orice clipă, toate astea îmi
lîngă proverbialul său foc, părea straniu în singură- consolidau credinta că războiul se va sfîrşi şi că
tatea lui. Un gol imens, dar nu fizic, un hău con- omul va rămîne om, chiar dacă nu va învinge, va fi
crescent plutea în toată fiinta lucrurilor. Se lăsă in învingător prin umanitate, e minunat .să crezi asta
jos şi mîna sa tînără, sprintenă, se aşeză pe urnă- şi să vezi că aşa.e minut cu minut, clipă de clipă.
ruf gîrbovit al Romanticului. Un flux energetic se Aveam o încredere oarbă în el şi l-aş fi călcat În
strecură pînă în inima veteranului şi-l făcu să tre- picioare pe cel care mi-ar fi spus că un astfel de
sară. om poate muri. In subconştient am păstrat însă
- Am venit să-mi cer iertare, glăsui puştiuL această teamă, căci e greu să admiţi că un .război
Mîna îi strîngea umărul acela de piatră. Într-ade- poate exclude moartea, mai ales cînd idealul tău
văr, eu sînt cel care a greşit. Ştiu. Fulgerul era uman îşi insuflă mereu tocmai această normală
pentru mine, nu? distrugere a valorilor generale şi individuale, dis-
- Da. In privinta asta, Darse a trişat. Dacă Fi- trugere pe care, ca să rezisti, trebuie s-o priveşti
dus a murit de propria lui mînă, căpitanul a înlo- bărbăteşte, în fată, să încerci să rămîi tu însuti tre-
cuit destinele. Din acest punct de vedere e un re- cînd peste toate aceste norme vitale, să rămîi un
negat. E prima lui mare greşeală. A plătit-o; a plă- OM. Nu mă întreba ce-o să se întîmple cu mine
tit-o conştient că sentimentalismul ăsta îl va dis- acum. Nu ştiu. Mi-ar place să cred că lectiile lui
truge .._ au fost valabile şi că praful acesta a fost punctul
_ Biestemătie! Nu mai trebuie să fii tu însuţi?! de culme în grelele încercări la care m-a supus
ui
o
Z
9
u:l
z
o::
o
o
"
'0
~~ ALMANAH
~=A~N~T~I~C~IP~A~T=IA============================================================~=== 15
războiul. Sper Să-I fi trecut. Spun ,,sper"deoarece minat de un' curios cer verde închis, ce reliefa in
sînt singur acum, nu mai este lingă mine nici mă-' mod deosebit aglomerarea calcaroaSă existentă,
car Fidus. Ob, ce departe mă simt de curcubeul crelnd un contrast eV'ldent, asemenea desenelor
copilăriei... Culorile sînt cel mai fascinant uni- animate pe calculator. n tăcere, am ridicat bratul
vers... De ele m-am izbit In prima intilnire cu pentru a-i preveni pe ceilalti şi, fără a-mi desprinde
Darse. Eram proaspăt mutat tn plutonul lui, eram privirea de strălucirea sesizata, m-am strecurat
bucuros că aveam un şef serios şi integru a cărui' uşor spre locul cu pricina. Folosindu-mă de un ar-
faimă cucerise de mult universul şi nici misiunea bust cu fructe roşii, am reuşit Să mă apropii simţi-
nu era grea. Planetoidul dintre cei trei 'sori ai Fa- tor. Auzeam totodată un zumzet neIntrerupt şi
geei continea un adevărat arsenal energetic ina- l-am identificat In zonă, produs de o maSă gelati-
mic, plasat strategic ca punct de alimentare Intre noaSă In care colcăiau bucăţi spongioase de cocă.
galaxii. Luminat neuniform de cele trei surse rno- Stomacul mi s-a Intors pe dos. Din toate părţile
bile, aliiturlnd şi centura meteorică cristalină, no- am auzit glasuri. "Acolo! Acolor'<spureau ele. Bul-
ni organici existenu, planeroidul primea' lumina garii de cocă au prins Să sară Inspre mine. Gr~a
descompuSă, urmarea acestor fenomene de re- m-a cuprins instantaneu şi am rupt-o ia fugă. .Jn-
fractie fiind c-ă obiectele tşi schlmbau mereu culoa-. cotro? Incotro? Hei!"'auzeam In spate. Pe aici, tmi
rea, umbra. Pentru noi era un întreg infern colo- spuneam escaladlnd \.10 pov!rniş, Să intetpun Intre
ristic, deoarece ne distrugea şi formele şi orienta-, mine şi ele eft mai multe obstacole. "Stair"strigau
rea, şi perceperea corpurilor. Din cauza asta nu vocile In spatele meu, "Stai!" urlau şi cactuşii al-
puteam Să ne deplasam decit cu conocularii pe baştri din drum, "Stajl" tipau pietrele pe care le
ochi. Ne ghidam după liniile.de ctmp şi mergeam. călcam. Mai iute, mai iute, mă lndemnam, trebuie
Mergeam ... S-ar părea că marş urile Indelureate au Să scapi, nu da atentie decorului, decorul e InşeIă-
caracterizat Intotdeauna războaiele. Tu, puştiule, tor, ştii prea bine acest lucru. $i fugeam, şi, o dată
eşti Incă boboc, nu ştii ce Inseamnă să mergi, aşa, cu mine, alerga ,i decorul, şi cerul, şi stincile. Am
zile întregi, fără o vorbă, fără o şoaptă, In afara escaladat ca pe un nimic un perete de mucava
tropăituiui mecanic ca un ticăit al unui enorm ceas Inalt, pentru a mă prăvăli de partea cealaltă ca un
antic, o secundă, altă secunda, şi ai impresia că sac greoi. Totul a Incremenit o dată cu caderea
timpul se scurge pe IIngă tine, c-o să fmbătrlneşti mea. Cerul şi stincile au rămas tepene In pozitia In
şi n-o sa ajungi niciodată la destinatie, iar ctnd care le surprinse se oprirea mea. Urechile Imi
vine ora popasului şi ritmul se rupe eşti buimac. vuiau şi auzeam parca de pe altă lume Vocea sub-
dezorientati nu realizezi harta tactică ce-ti apare tire a steiului de ll~ rmne, repetInd monoton:
pe conocwari, n-o realizezi pentru că nu difera "Ce-ai, băiete? Ce-el, băiete? Ce-ai băiete?"; Un
prea mult de liniile de cimp pe care le-ai perceput Slei cristalin ca toate celelate. Intrebarea a dispă-
pînă atunci. Apoi reiei marşu şi, trcclorat, intn rut o dată cu vuietul. Am privit In jur. Decorul
din nou In ritmul secundei. După mai multe zile, 1ti bascula la fiece Intoarcere a capului.
vine sa zbieri, şi atunci făceam ca şi ceilalti: cău- - Ce ai. bAiete? lHT) lI•.•zit aeodata Iar Intrebarea
tam avid 'un peisaj. un obiect din jur pe care sa~ de mai-nainte.
văd, să-l ating In gInd. sa ies din sistemul acela - Am fixat steiul, imobilul stei.
inertial. CAutam degeaba: In jurul nostru nu perce- - Ce-ai. băiete? a sunat mai clar de data asta.
peam dedt o ceată albicioaSă In care se zăreau pe In spatele steiului se mişca ceva. Un abur. un
alocuri tente paie de culori reprezendnd liniile de norişor roşu stropit cu un desen negru.
cfmp. Crede-rnă,e groaznică această ceaţă, Iti su- - Te-ai pierdut? Arăti speriat, a chicotit vocea.
-gerează că mergi In gol, că n-ai părăsit niciodată Mina mi-a alunecat spre şold, cautInd febril
.locul pe care eşti, deşi picioarele ti s-au mişcat cu arma.
rivna rnu, zeci. sute de mii de secunde, ma intre- - N-ai 5·0 gaseşti, a rostit flegmatic norul. Dar
bam In acele momente ce cautam eu aţOIO, de ce nu te speria. nu sInt duşmanul tau, oricine ai fi.
executam acel marş caraghios, inutil. &ni ridicam Nu vorbea ca un lafosian. Şi, oricum, un Iafo-
atunci capul ti-mi venea să strig: ••Fratilor! Eu mă sian ar fi ştiut cine sint.
las păgubaş! Imi iau jucăriile şi ma Intorc acasa! - Cine eşti? am Intrebat.
Nu !mi place comedia asta!" Am rezistat totuşi. La - Se cade Să Intreb primul acest lucru. Eu sInt
un moment dat, medalioanele au Inceput Să cii- la mine acasă aici.
pească verde şi am Inteles că aparitia unei zone . - Minti, m-am supărat. Planetoidul nu e locuit.
periculoase indica apropierea de destinatie. de ar- - Cine spune asta?
senalul cu pricina. M-am bucuratI Parcă revenea - Coordonalizerea, am afirmat cu tarie. Forul
deodată cu picioarele pe pămlnt. n sIlrşit, primei- suprem de conducere.
dia plndea după colţ şi trebuia Să fim cu ochii In - Aici eu sInt conducătorul! a tipat vocea. In
patru. Ceata demoralizantă de pInă ieri era acum două secunde, norul se afla ltnga mine. Era legat
un decor care ascundea cele mai felurite capcane. de pămlnt prin două picioare subtiri. aproape rahi-
MAsuram cu atentie toată raza mea vizuală. de la tice. SInt singurul, marele, atotputernicull Ai tnte-
un capătla altul, şi Intr-un rind mi s-a părut chiar, les?
că disting o anumită zonă mai strălucitoare In Cerul a sclipit de citeva ori, In două-trei culori.
dreapta mea. Cum nu desluşeam amănunte, - Plan.etoidul a devenit cfmp de luptă, l-am in-
mi-am permis. fmpotriva regulamentului, să-mi format. Incet, tncet, fmi recăpătam calmul. E lm-
scot conocularii. O lumină portocalie mi-a invadat plnzit de soldati.
retina, făclndu-mă sa Iăcrimez. M-am obişnuit însă - Soldati?! a turbat norul. Vă arăt eu vouă sol-
repede. Podişul stincos pe care mă aflam era do- dati!
.1
,#,
ALMANAH ~~
158 • ANnCIPATIA ~
Verdele văzduhului a explodat In violet. Murmu-
rul de mai devreme s-a amplificat din nou, steii au
loceput să se legene_ Dungi colorate alunecau pe
sol, pe sub picioarele noastre. Mi-am pierdut echi-
librul şi am căzut. Norul lşi schimba tot timpul
fO~l agitat. Cînd totul s-a potolit, mi-a spus:
- vino cu mine şi ai să vezi.
în vocea sa distingeam un soi de iritare îmbinată
cu un aer de II"QÎmfare.L-am urmat docil, intrigat
de toate aceste intimplari ce mi se păreau ireale,
un vis colorat pe care-I urmăresc pasiv pe un
ecran vido. Realitatea avea să mă izbeasca puter-
nic cu imagini violente. In valea din imediata apro-
piere, printre steiurlle cenuşii, am desluşit resturi
umane In uniformele plutonului meu. M-am cutre-
murat.
- Aceştia au' fost soldatii voştri, a ricanat vocea
norului.
O mIre a unui sergent fusese smulsă şi atfrna
dintr-un slei apropiat. Am vomat Il"Qretoşat.
- Precum vezi, am auzit, totul Imi sta la picioa-
're. TotuJl A facut o pauza şi a adăugat autoritar:
La picioare! Ai auzit? La picioarel
Şi pentru ca ma clătinam ametit şi nedumerit,
infernul din jur a reizbucnlt trlntindu-rnă la picioa-
rele lui.
- Aşa_ Acum spune-mi cine eşti.
Cum taceam, decorul s-a mal revoltat de două
ori impotriva mea. Urechile Imi tiuiau şi lacrimile
Îmi invadeseră ochii. -
- - Cîne eşti? a repetat.
l-am dat numele şi indicativuL
- Ce cauti aici?
- Căutam un arsenal energetic inamic.
- Unde se afla? laş, asta eram. Pretuisem viata mai mult decit cali-
- Nu ştiu. tatea de luptător, mă Indepărtasem de eroism
- Unde se afla? a insistat. dintr-o dată, precum un copil pe care, dacă-l ame-
- Nu ştiu. ninti cu palma, îşi pierde controlul şi locepe să bo-
Solul a prins să coboare sub picioarele mele. In- ceasca. Mi-era ciuda că nu zăceam şi eu printre
tram In el ca intr-un nisip mişcător. Am lrceput să ceilalti, camarazi de viata şi de moarte ce se aco-
urlu: periseră de glorie, ln timp ce eu mă acoperisem
- Nu ştiu! Jur ca nu ştiu! Şi noi ti căutam! Tot de laşitate. Nu·mi iubisem prea mult libertatea de
ceea ce ştiu e ca trebuie sa se afle In zona asta! a muri, nici libertatea nu mă iubise. Un renegat,
Alunecarea In abis s-a oprit. Pamintul imi ajun- asta eram. Şi-mi meritam soarta de sclav In urma
sese la piept. "Domnului". Nici măcar nu ştiam cine e ."Dom-
- fi vom gasi, mi-a raspuns sec norul. Eu sînt nul".
.Dornnul": aici. Ai inteles? Mergînd În spatele lui, ti puteam studia bine,
- Am Inteles __., Domnule! am raspuns. mai ales că lumina căpătase o nuanţă maronie,
A chicotit. mai odihnitoare ochiului. Picioarele subţiri, cu vagi
- Ridica-te! mi-a ordonat. De azi nu vei ieşi din reminiscente umane, purtau Intr-un mers prudent,
cuvîntul meu. Repeta! de barză, un corp evoid cu contururi nedefinite,
- De azi Inainte nu voi ieşi din cuvintul dum- fapt ce-i dadea aparenta unui nor. In culoarea ro-
neavoastra, Domnule! şie a norului se afla locrustat un desen ciudat
- Bine. ce-mi evoca o străveche clepsidra flancată de cite
M-am smuls solului cu greutate. Norul s-a lega- doua puncte pe ambele părţi. Ascultind atent, am
nat putin In faţa mea, apoi mi-a ordonat: desluşit apoi un fel de cintec pe care "Domnul"·n
- Urmează-mă! Să-mi spui atunci cînd observi fredona trcet, ca pentru sine, sunete stranii, ase-
ceva neobişnuit. meni sclrţlitului de carapace sau de cleşti. Peisajul
A luat-o lrainte. L-am urmat, cu picioarele însă de desen se schimba sub ochii noştri cretndu-mi
trernurtrde de pe urma emotiei. Abia atunci am aceeaşi impresie ca şi ceata, că de fapt decorul \
reuşit să-mi analizez actiunile şi rn-arn ruşinat plre defilează tn jurul nostru, picioarele bătîndu·ne paşii
tn strafundul sufletului de faptul că fusesem alti de pe loc. Şi pătrundeam prin feeriile colorate In ca-
naiv, ma lasasem dominat attt d~ uşor de catre re-mi venea greu sa 'cred, trecind succesiv printre
primul venit, că mă purtasem ca şi cel mai proas- pereti de smarald, prin lanuri de alge galbene sau
păt şi retfng boboc, dezvaluind secretul misiunii, pe sub bolti de piatra cotropite de cenuşii plante
pierztrdu-rni onoarea de combatant. Un fricos, un cătărătoare pline de fructe roşii, printre ramificatii
~ ALMANAH
~ ;ANn==C=I=PA=T=IA=================7====================~================= 15
stîncoase sau mlaştini gaz oase violacee. Rînd pe cu cît părea că vine de 'oriunde, poate chiar din
rînd, o ploaie de purpură spăla Împrejurimile, mo- imaginaţia mea. "Da", am coborît bărbia.
delînd alte culori, un vînt portocaliu poleia umbre - Foarte bine, a conchis vocea. De văzut mă
albastre, sau culorile solului organizate În dungi vezi?
ori careuri prindeau să fugă pe suprafaţa orizon- - Nu.
tală, stricîndu-mi echilibrul interior şi punctele de - Nu te nelinişti. O să vină şi asta. Acum, ci-
reper. Singurul neafectat de nimic, dăinuind în pei- teva întrebări. "Domnul" e o fiinţă umană?
saj ca o certitudine, "Domnul" îşi continua imper- Am clătinat capul incert.
turbabil drumul, cu mersul ritmat şi cîntecul bizar, - Aha. Am înţeles. Nu e uman, dar are ele-
cotind, urcînd sau coborînd după legi numai de el mente umanoide. Bănuiesc că e vorba În primul
ştiute. Parcursul ne coborîse Într-o vale cenuşie rînd de limbaj
stropită cu pete gălbui, vale ce se deschidea - Da.
într-un deşert Întins pînă la linia orizont ului. lar - Te vede În acest moment?
acolo, de după marginea optică, se înălţa bustul
fantastic al unei fecioare. Surpriza mi-a Încetinit
pentru cîteva clipe paşii, suficient ca "Domnul" să
observe uimirea mea .
.- Ce s-a întîmplat? a Întrebat iute. c,
- Muntele acela, am murmurat, îmi evocă o fi-
gură cunoscută ...
- Munt.ele îţi evocă o figură?' a întrebat intere-
sat. .Ce. a la? .
- Intocmai, am răspuns nedumerit. O figură
umană, o figură a speciei mele.
Scurtul schimb de replici a avut darul de a-rni ri-
dica nişte întrebări În ceea ce privea percepţia
"Domnului" şi cunoştinţele sale asupra umanului.
Acest lucru putea să însemne un avantaj pentru
mine, chiar dacă, pe moment, nu-i găseam aplica-
rea. Dar nu asta reuşea să mă capteze integral, în
timp ce păşeam prudent în urma norului, îndrep-
tîndu-ne prin cîmpia anostă drept spre munte. Ce
mă neliniştea era faptul că, pe măsură ce ne apro-
piam, pe fondul colorat al cerului, chipul muntelui
căpăta trăsăturile precise ale unei zeiţe cum n-a
putut exista pe lume decît în mintea adolescentu-
lui ce fusesem pe vremuri. Idealul de atunci nu-şi
găsise corespondent În lumea reală şi rămăsese o
efemeră Dulcinee după care alergasem o viaţă,
fără să-i găsesc chipul modelat în lutul uman. Şi
nu-mi rămăsese decît s-n închid de-a pururi într-un
colţ al memoriei, spre care ma refugiam în clipele
grele, căci, nu ştiu dacă poţi înţelege la virsta asta,
cînd eşti tînăr porneşti la drum cu entuziasmul şi
sinceritatea specifice vîrstei, dar te izbeşti de nişte
anomalii primordiale - războiul e una din ele - ce
se perpetuează În timp pe structură ierarhică, ge-
nerînd şi alte anomalii de care tu, tînărul în deve-
nire, te ciocneşti şi constaţi că viata e dură, că
nu-ţi rămîne altceva decît să fentezi şi tu, la rîn-
du-ţi, căci puţini sînt cei care au tăria de a renunţa
la 'ceva din ei pentru a restaura o particulă din or-
dine. De 'aceea, îţi tragi un zăvor peste adoles-
cenţă, întemniţîndu-i imaginea idiJică despre lume,
folosind-o astfel drept suport moral pentru în-
( treaga ta viaţă ·ulterioară. Or, iată că destinul îmi
scotea în cale, şi încă la scară, cea mai aprigă 5
O
taină a mea. Mă simteam umilit şi derutat pentru v
a doua oară. Şi din noianul de temeri s-a făcut au- Z
zită vocea: ::l
- Fii foarte atent la ce-ţi spun şi nu rosti nici un eo::
cuvînt. "Domnul'" nu trebuie să ştie, nici să bănu- u;
(f)
iască ceva. Vei clătina numai din cap "da"'şi "nu". -8

Ai auzit?
Vocea îmi părea foarte cunoscută., dar nu iden- ~
tificam pe nimeni dincolo de ea; cu atît mai mult ~;.:;
ALMANAH ~~
• ANTICIPAŢIA ~
160
- Nu.
- E",-· eml Decorul e ceva cunoscut?
- Nu.
- Spre ce vă îndreptaţi? Ah, îmi dau seama ca
ia această intrebare n-ai cum să răspunzi.
- Domnule. iertaţi-mi întrebarea, am rostit
raspicat, muntele acesta cu chip uman spre care
ne îndreptăm semnifică ceva deosebit?
- Lumina şi umbra au început dintr-o dată să se
rotească ameţitor în jurul meu. Spasme nervoase
mi-au zguduit corpul, făcindu-rnă să cad În ge·
nunchi.
- Nu vei mai pune niciodată astfel de întrebări,
s-a răstit "Domnul". Aici eu gîndesc.
M-am ridicat tremurînd şi am pornit supus în
urma lui.
- Iti mulţumesc! s-a auzit vocea. Iartă-mă că
ti-am creat necazuri! Acum o să simti cîteva înţe-
pături. Să nu te sperii! Sînt pentru ca să mă poti
vedea.
Ceva m-a pişcat de pielea capului şi cea a co- o
loanei vertebrale, apoi încet-incet s-a înfiripat in s
faţa mea un ochi zburător, un glob' ocular cu ari- ~
o
pioare de libelulă. O apariţie de coşmar, cum nici c,
în visele cele mai ciudate nu Întîlneşti. Z
Mă vezi acum? ::J
-c
- Da. u
- Bănuiesc că nu sînt destul de frumos pentru -c"
tine. Dar sa lăsăm asta. Spuneai că muntele spre
care vă indreptaţi are chip uman?
- Da.
Imi puneam În momentul acela întrebări şi asu- dar nici nu se auzeau. M-am gîndit că în alte con-
pra modului de percepţie a "Ochiului". O lume de- ditii aş fi putut servi de translator.
mentă pînă în cele mai mici amănunte. Cu mun- - Ascultă, mi-a poruncit "Domnul" cu un ton
tele acela, în primul rînd, la baza căruia aproape autoritar, vei urca muntele! Vreau să ajungi pînă
ajunsesem. Chipul se vedea foarte clar, chiar dacă în vîrf. Ai grijă să nu faci vreo prostie!
era adumbrit pe' alocuri de ceţuri multicolore ce Ordinul cădea bine. Voiam într-adevăr să ajung
apăreau şi dispăreau dintr-o dată. Sînii - temelii acolo sus. Năzuiarn să zăresc un reper cunoscut
frumos modela te ale pieptului neted -, gîtul graţios care m-ar fi putut scoate din coşmarul acesta. Am
sustinea capul de o rară perfecţiune. Urmau băr- început escaladarea cu grijă, cu inima strînsă, că-
bia, gura, nasul, pornetii şi apoi fruntea întinzin· tiod mereu spre chipul gigantic.
du-se ca o boltă de marmură peste ochii închişi. - Ce faci? m-a întrebat "Ochiur': Cumva urci
Muntele părea că doarme sub pletele lucioase ce muntele?
cădeau ca nişte draperii grele pe umerii rotunzi. "Da".
- De ce oare doarme? m-arn întrebat incet. Roia în jurul meu cu aripile de libelulă, ca o pa-
- Ce-ai spus? a răsunat vocea "Domnului". săre oarbă. Dispărea în munte ca într-un nor, pen-
Mi-am revenit din fascinatie. tru a reieşi prin altă parte. Afurisite halucinatii,
- Muntele, pare că doarme.... am răspuns. gîndeam. Odată ajuns sus, vă arăt eu vouă! O să
- Pare că doarme? m-a întrebat şi "Ochiul". identilic locul şi pe-aici ti-e drumul! Mă voi îmbăta
- Da, am tncuviintat eu. după ce voi părăsi planetoidul!
- Ce "da"? s-a răstit "Domnul". EscaIadasem întreg sînul stîng şi mă apropiam
M-am speriat şi n-am ştiut ce să răspund. De de umărul muntelui. .
altfel, "Domnul" n-a insistat, ci şi-a continuat dru- ~ Uite ce-i, bîzîia în jurul meu "Ochiul": Ar fi
mul. La poale, m-am oprit stupefiat, stăpînul meu bine dacă am incerca o chestie.
intrase în munte. Ajunsesem pe umăr şi mă oprisem gîfîind. Vă-
- De ce te-ai oprit? i-am auzit vocea. zut de aici, decorul de desen animat îşi schimba
-' Am ajuns ..., am biigui!. culorile şi dimensiunile în funcţie de lumina ce se
- Am ajuns? m-a întrebat surprins, ivindu-se din plimba de colo-colo.
stîncă. - Ba n-o să încercăm nimic! Mai lăsaţi-mă În
- Am ajuns? m-a chestionat şi' "Ochiul". pace cu prostiile voastre! Crezi că nu ştiu că sîn-
- Da. am răspuns confuz. reţi produşi ai imaginatiei mele?
Chiorul în ţara orbilor, mi-am zis. Nici unul din- - Cu cine vorbeşti? a răcnit de jos "Domnul".
tre interlocutorii mei nu percepea imaginile. Avea aspectul unei pete roşii pe care se distin-
- Deci, de aici începe muntele, a concluzionat gea clar desenul negru. .
şi .,Ochiul". - linişteşte-te! m-a implorat "OchiuJ": Ai Încre-
Am surîs. Cei doi nu numai că nu se vedeau, dere in mine! Nu-ti vreau decît binele. Nu doreşti
ALMANAH
~AN~T;'C;'P~AT~'A~==============================================161
/
să scapi de aici? Priveşte-mă! Priveşte-mă! de ploaia stlncoasă sau sa sar de colo-coll de
M-am uitat.la el şi ochiul albastru a reuşit sa mă bucăţile ce mi se desprindeau sub picio
calmeze, căci emana o serenitate binefăcătoare. Fragmentar, l-am zărit pe .,Domn", care lătra
- De acord, am convenit. Ce propui? netic sub artileria de bolovani şi praf. "Och
- Îţi interzic că vorbeşti cu altcineva! urla ca un zburase la o bună depărtare, dar s-a Intors pen
apucat Domnul": Mă auzi? a mă ajuta.
- Trebuie sa mă asculţi foarte atent, căci numai - Grăbeşte-tel mi-a strigat. Ia-o pe aici!
de tine depinde eliberarea ta, m-a sfătuit "CXhiul". Coboram ca un bezmetic, loviturile sacad
·;,Domnur' fierbea la poalele masivului bust, iar ma ametiseră şi solul păreacă se depărtează.
aerul părea sa clocotească în jurul meu, fără a mă nile, picioarele mă dureau in contactul dur
afecta însă CÎtuşi de puţin. stinca. Ond am dat semne de sfîrşeală, ••Och
- Vei încerca sa trezeşti muntele, a urmat m-a îndemnat:
"CXhiuf" nesttrşenit. Să-I scoţi din adormire. Na- - Agală-te de mne!
mai tu poţi s-o faci. Apoi vei fugi cît poţi de re- Am încleştat mîinile pe rădăcina aripilor lu
pede, te vei depărta cît te tin picioarele. rave şi m-am trezit suspendat În aer. Greuta
- E o conditie esenţială? am Întrebat netncreză- mea şi rocile ce mă izbeau I-au tras- cu pu
tor. spre pămînt. Depunea eforturi mari pentru a
- Trebuie. E spre binele tău. nua căderea, iar cînd In final ne-am prăbuşit am
Cui oare folosea acest lucru? Mie? Parcă mă doi, muntele s-a rupt de-a binelea şi a sfîşiat ga
cuprinsese deodată întreaga luciditate pierdută în nul cerului, roşu! norilor, verdele depărtărilor,
ÎncÎlceala nebunilor. Să trezesc imaginea idealului bastru! pietrelor. O masca neagră mi s-a aşezat
meu ar fi Însemnat sa dezgrop o cărămidă a teme- fată şi m-am zbătut o vreme alergînd, tîril'ldu
liei mele umane, unul din drumurile pe care nu le intr-un întuneric profund ...
străbătusem niciodată pină la capăt de frica unui Mi-am revenit Intr-o cuşeta medicală de pe
eşec, amăgindu-mă cu ideea că putem învinge ori- container-pluton şi vederea detaliilor anoste şi
cînd. Ar fi fost o Încercare cu mine Insumi. Ce nocrone m-a umplut de o bucurie nemărgin
aveam de pierdut? Nimic In lumea asta, în care asemeni copilului ce recunoaşte fata luminoas
pierdusem totul. Dacă exista o scăpare, ea nu se mamei. O retea de fire născută din mici implan
putea constitui declt prin testul acesta, prin învin- ce-mi impodobeau capul cotropeau computer
gerea propriilor mele temeri. Ce avea sa se Intlm- medicale şi fruntea capitanului Darse, care
ple apoi? Nu mă interesa cîtuşi de puţin, la fel mea pe un fotoliu alăturat. Medicul, un ins pu
cum nu mII interesa dacă ..Ochiul" sau .Dornnul" nic şi delicat totodată, tocmai Imi făcea o inie
aveau vreun avantaj la atacerea asta. Mai ales filr.\ ac - cu seringă de presiune, ştii de care -
că acesta din urmă se părea că nu mai poate avea oftat multlJ1)it cind am deschis ochii.
influ~nţă asupra mea. - In sflrşit, a cuvlntat, bine ati venit printre
- Iji ordon sa nu lntreprinzi nimic! tuna el ca un Sau, mai bine spus, bine aţi revenit printre
apucat. Virful! Trebuie sa ajungi In wr. Nu asculta - Iar voi? Cum de-am reuşit? am Intrebat,
alte voci: sint false .conştilnte care te vor pierde! lipsit de umorul sau viguros. .
M-am uitat spre vîrf - nu se zărea: imensa băr- - Mai greu decit aji plecat, mi-a mărturisit, d
'bie, cîteva frînturi din1buze şi virful nasului ascun- velindu-şi dantura sănătoasă Într-un zîmbet l
deau ochii şi fruntea. uni făcusem un plan succint: Dar aţi venit la timp pentru a primi două v
m-am căţărat prin homul format de git şi plete. Ula rea, alta bună. lOCep cu cea rea, rezist
Mai sus, tot mai sus, surd la ragetele "Domnului" m-a tntrebat cu o perfectă Ingrijorare.
şi sfaturile "Ochiulur': Deasupra, enorm, ţinta as- - Daţi-i drumul, nu mă cruţaţi! am ircuviin
censiunii mele: lobul urechii. - Comandamentul o sa vă confere o Inaltă
- Trezeşte-te! am ţipat In momentul în care tinctie pentru fapte deosebite În luptă. E rea,
n-am mai putut urca. Trezeşte-te, conştiintă şi explicat văzîndu-mi surpriza, pentru c-o sa vă
port-drapel al vieţii mele, trezeşte-te! Trezeşte-te dieze tot plutonul dumneavoastră ... Dar se c
pentru a-mi reda libertatea, libertatea de a te iubi pensează cu vestea cea buna: veti primi, proba
şi a crede in tine, trezeşte-te! cîteva zile de consemn pentru abatere de la re
Un vuiet surd a zguduit masivul. lamentul militar, ceea ce-i îmbucurător pentru
- Trezeşte-te! am urlat în continuare, incurajat. trarea principiilor militare, nu?
Trezeşte-te şi dă-mi puterea de a mă descătuşa, Am ris cu poftă.
de a te descătuşa, trezeşte-tel Trezeşte-te şi des- - E, nu, am răspuns, ce-am mai făcut?
chide-ţi porţile sufletului, precum mi le-am deschis - Chiar nu ştiţi? Toată povestea durnneevo
şi eu pentru a te trezi, trezeşte-te! tră se datorează acestei abateri.
/
Pieptul muntelui a vibrat lntr-o respiratie adîncă. Pauză.
Capul s-a mişcat şi portile sufletului i s-au deschis - E, hai, spuneţi-mi, m-am impacientat, am
larg sub sprincenele arcuite. Zei şi Universuri! Fo- jurat pe cine nu trebuie, n-am păstrat igiena,
cul ochilor ei a incendiat aerul din jur, iar oftatul ei furat ceva?
a iscat o furtună colorată. Fisuri adînci au apărut - Exhibiţionism In locuri neavizate, mi-a repl
in masili şi blocuri de piatră, din ce In ce mai mari, sec, Iăslndu-ma mut de uimire. Adică v-aţi s
au prins a se rostogoli peste mine. Am coborit ctt conocularii tn plină misiune de lupta, expun
am putut de repede. Mirificul chip al conştiintel du-va, datorită mediului ambiant psihedelic, u
mele se năruia sub propriu-l suflet. Ajunsesem pe puternice autohipnoze.
umăr şi nu ştiam ce sa fac mai intîi: să mă feresc - Autohipnoză?! Era ceva nou pentru m
ALMANAH
162 ..-- ANnCIPAT'A

ceva care-mi atîta în străfundul mintii pîlpiirea unei - Biologii noştri vor studia şi aspectul evolut
luminite. Lumea nebună În care mă zbătusern fL mşectei, Pyrrhochoris apterus al ordinului He
sese o halucinaţie, un vis urît izvorit din adircur.ie roptera, sau aşa cum i se spune curent, .,v
subconştientului meu, feerie şi anomalie in acelasi domnului".
timp, un coşmar pe care-I dorisem din toata inima Şi. sub privirile mele uluite, a defilat carapac
sa fie numai şi numai un SImplu coşmar. Dorinta roşie a gizei, cu desen negru evocind o străvec+
mi se 'implinise şi mă bucuram ca o primăvară clepsidra flancată de cite două puncte pe arnb
zburdalnică după o iarnă grea "'-şi mohorîtă. parţi.
- Şi distincţia? Ea ce mai recompensează? Ieşi' in fotoliul lui, căpitanul Darse îşi revenea
rea mea din starea asta? cer-incet.
- Nu. Distinctia e rezultatul firesc al anihilării ce
ati operat-o asupra depozitului energetic inamic.
Parc-aşa au anunţat la raport. Sincer să fiu, cred
EPILOG
ca nici nu şti ti că ati făcut-o - văd asta după ehi' Aler îl căută pe Romantic peste tot, atrăqindu-
pul dumneavoastră =, dar aşa a fost să f:e ... Se mjuni din partea instalatorilor ce montau
pare că tocmai starea psihică' În care v-aţi aflat v-a borne ale cîmpului de protecţie al taberei şi
permis perceperea zonei căutate, altfel perfect ca zona cărora soldatul trecea indiferent la prime
muflată vizual şi energetic. Bănuiesc că vi s-a infă· iminenta. n descoperi pina la urmă. ascuns în
tişat ca ceva străin mediului inconiurător, nu? tainerul de antrenament psihic.
Am zimbit fără să-i răspund. De altfel, întreba- Aici eraţi? lnrrebă surprins. bijbîind în sern
rea o pusese mai mult retoric şi mă intrebam in ce scuritatea albastră a cabinei. Culoarea tristetii,
măsură şi-ar fi putut inchipui imaginea umană a spuse În gînd.
masivului, imagine intr-adevăr străină lumii haluci- Veteranul îşi întoarse capul spre el, dezvălu
nante a planetoidului, ca Insusi arsenalul cu pri- du-i obrazul drept şi linia sinuoasă a fruntii
cina. - Plîngeţi? se miră pustiul. văzind sclipirea
- Şi nu numai Ca ati depistat-o, a continuat el, sub ochiul celuilalt.
cu veşnicul suris pe buze, dar - culmea imper ş- - E numai o aparenţă, cuvînta Romanucul,
nentei! - aţi şi neutralizat-o de-pedevedere ener- bil stînjenit, efectul cimpului emotional e mai
getic acolo unde cîmpul său magnetic de protectie ternic aici ..
ne-a respins orice incercare de subordonare con- - Ciudat, aş fi spus că punctul maxim de in
trolată. Cum a reuşit creierul dumneavoastră să sitate e În centrul cabinei. In sfîrşit, urmă A
facă acest lucru rămine deocamdată un mister pe aşezlrdu-se in fotoliul cel mai apropiat, am fost
care computerele il analizează incă ... grijorat de absenta dumneavoastră la instruc
Mina lui se odihnea pe lectorul medical ce-mi Loctiitorul la comanda plutonului n-a spus n
"citea" gindurile prin zecile de implanturi cere- de asta, dar ar fi trebuit totuşi să veniti: s-a pr
brale. crat dispunerea noului cîmp de protectie.
- Cind vom afla secretul, vom putea spune că amenajare timpită - părerea mea! - care ne p
am mai aflat cite ceva despre creierul nostru, a in primul rind pe noi in primejdie; trebuie s-e
bombă nit el mucalit. veţi pe de rost ca să ştii unde calci fără să te ra
- Şi căpitanul? am Întrebat sincer îngrijorat. V-am adus o copie.
- Oh, lui puteţi să-i multumiti! E cel care v-a Romanticul o aşeză absent pe fotoliul alătur
"recuperat". Prin conexiune directă s-a înliltrat Lumina se colora se putin în verde, de unde
psihic in universul dumneavoastră. In jargonul tiul deduse că propria-i stare de spirit restabil
nostru. ai medicilor, denumim actiunea lui psiha- putin atmosfera.
nalitiză. Habar n-arn În ce fel l-aţi perceput, dar - Merge şi pe sens contrar? se miră cu v
omul s-a consumat enorm ajutîndu-vă să vă găsiţi tare. Eu n-am inteles niciodata cu adevărat pri
singur drumul de ieşire la mal. Nu şi-a revenit nici piui functionarii şi finalitatea containerului.
acum ... - E pentru călirea psihică a -cornbatantilor,
Ca pentru confirmare, l-a ridicat ploapa ochiutui plică calm veteranul. Mai ales pentru cei cu mo
stîng, exarninirdu-i pupila. iar irisul lui albastru s-a lui slabit. Funcţionează pe baza unor cîmpuri
suprapus În mintea mea pentru o secundă, destul gramate ce influenteaza în anumite feluri biocure
însă, cu imaginea "Ochiului" zburător ţii cerebrali, dînd naştere ia diverse stă ri de sp
- Doctore, am Întrebat, zguduit de asociatiile şi sentimente, alternarea lor, in functie de p
ce mi se opreau În gînd, doctore, în preajma mea criptiile medicale, călind psihicul celui tratat, i
nu se mai afla nimeni, vreau să zic altcineva decît legi?
p.utonul şi căpitanul? E foarte .important pentru - Bine, asta o ştiam, e litera instructajului, c
mine acest lucru. ce n-arn priceput e chestia asta cu "călirea"
- Nu. a răspuns el derutat de agresiunea intere- Romanticul incepu să -şi frece fruntea. Lum
s lui meu, nu se afla nimeni altul .. cine ar fi putut devenise verde pe de-a-ntrequl. liniştea interioa
f.?1 -, dar cred că n-ar fi plictisitor să spun că am domina sufletele celor doi.
descoperit totuşi o insectă. Ajunsă pe planetă pnn - Perioada de acomodare militară. anum
cine ştie ce transport utilitar, s-a adaptat totuşi, veşti din afară. mediul ambiant, mijloace' de pro
organismele primare neavind de suferit prea mult ganda pot influenta nedorit psihicul cornbatantu
în ceea ce priveşte percepţia. şi te trezeşti că. în toiul actiunilor militare,
Dintr-un sertar, a scos o cutiuţă transparentă si punde altfel sau deloc cerintelor. Uneori dez
a continuat: tează.; In trecut, erau multe cazuri dintr ast
ALMANAH
ANTICIPAŢIA
aşa că un tratament eficace cu stări provocate nu devenise verde, că echilibrul sentimental îi marc
poate să facă decit bine. militarul îşi consumă ne- iar pe amindoi.
cazurile, exaltările aici, în container, şi reuşeşte să - Mă bucur că ai tnteles că-ţi voiam bine
fie calm, relaxat apoi, În misiunile reale. E, altfel. spuse incet Romanticul. Iar dacă ai tnteles lucr
spus, călit. Da, da, containerul acesta e una din ăsta, vei reuşi să fii şi un militar bun, căci nu po
marile descoperiri militare, spuse Romanticul, iar să te lupţi pentru a apăra calitatea umană fără a
vocea Îi suna artificial, A1efaproape că nu il recu- un om cu adevărat. Cît despre cimpul de lupt
noscu. acela e primul loc unde trebuie să ne aflăm cind
Cercetă privirea tulburată a veteranului, îşi for- vorba de apărat această calitate, iar cînd afir
mulă mental replica şi o rosti numai dU):2ce-şi irn- acest lucru mă gindesc mai ales la artişti, la c
puse o notă de siguranţă In voce: care trudesc în a edifica umanul În orice timp sa
- Nu credeti ceea ce spuneţi, sînt convins. Nu, vreme, necontind că e pace sau război.
nu e nevoie să mă contraziceti, adăugă repede, de Lumina albastră a tristetii coloră uşor contain
teamă să nu-şi piardă pozitia dominatoare, vă cu- rul. Romanticul Îşi frecă fruntea înaltă.
nosc bine, am avut ocazia să vă cunosc foarte - Nu iubesc termenul de "pace", spuse. El d
bine zilele acestea şi pot afirma deschis că nu cre- semnează pauza dintre războaie. Q pauză care
deţi În robotizarea omului, deşi sustineti tot timpul sfîrşeşte mai devreme sau mai tîrziu. Dacă ar tr
Codul militar. O faceţi pentru mine, nu? Vă multu- bui să stabilesc eu definitia timpului etern al intel
mesc pentru grija ce mi-o acordaţi, pentru faptul gerii şi fericirii i-aş da numele de "curcubeu" . Şi
că vă ingrijorează persoana mea. Mi-am dat poate fi mai frumos pe lume decît aparitia pe cer
seama Între timp că şi căpitanul Darse a ţinut la curat, spălat de ploaie, a panglicii multicolore d
mine, ba chiar şi Fidus, În felul său. Aţi încercat sentimente umane?! Cu portocaliu] veseliei, cu g
cu toţii să faceţi un militar adevărat din mine, mai benul bunei dispoziţii, cu verdele impăcării d
dojenindu-rnă, mai explicîndu-mi, mai mingîin- sine, ba chiar şi cu violetul amărăciunii ... Vezi, d
du-mă. Salvîndu-mi chiar şi viata.; aceea îmi place sa vin aici, În containerul de antr
îşi muşcă buzele, privind în ios, Remarcă deîn- nament psihic. Pentru a gusta din pale
dată că- luminozitatea căpătase nuanta indigoului, sentimentelor umane, dar nu impuse de trat
reflectind o amărăciune pe care tînărul incercă s-o ment, ci pornite liber din adîncurile fiinţei mel
ascundă, înciudat. - Ceilalti doi şi cu mine ne completam, urm
- Din fericire, sau poate din nefericire, spuse Romanticul. Asemenea componentelor caracteru
repede, incercînd să pară echilibrat, n-aţi reuşit să lui unui singur om, unui om obişnuit, putin sen
vă jucaţi rolul perfect. Omul din voi, cu defectele. mental, putin vulgar, puţin tenace,. iar dacă
slăbiciunile şi sentimentele sale, v-a trădat. Nu. r.~ trup nu ne-a putut cuprinde pe toţi trei, atunci
mă Întrerupeţi, - risc să-mi pierd şirul gindurilor -_ gatura s-a făcut printr-un cîmp lăuntric, să-i zice
susţin că războiul s-a purtat cu voi, cu umanitatea biologic, ce ne-a făcut să simtim şi să trăim
voastră, că lafosienii sint nişte duşmani iluzorii. unul. Disparitia unuia dintre noi a destrămat bi
poate că există, poate că nu, da, ştiu. vreti să mă cimpul de care-ţi vorbeam şi mi-e teamă că a ca
convingeţi de realitatea lor, ei bine. nu asta con- zat şi moartea celui de-al doilea. Ce e omul fă
tează Cine-i militarul perfect? Fidus, cel care nu copilul din el sau fără bătrînul ce va fi mai tirzi
respecta niciodată disciplina militară? Căpitanul Veteranul observă mina îngrijorată a puştiulu
Darse, inventiv, dotat cu o puternică influenţă în ciuda albastrului întunecat al tristetii ce le co
asupra celor din jur, sever, dar căzut pradă pro- tura cu zgîrcenie trăsăturile.
priei griji pentru aproapele său? Dumneavoastră, - Nu trebuie să fii speriat, încercă să-I lin
cel care mimaţi tăria de caracter refugiindu-vă tească, e o simplă presupunere a mea, o explicaţ
într-un container de antrenament psihic, container posibilă a hainelor ce le imbracă hazardul, legi a
în care nu urmaţi tratamentul de călire, ci vă lăsati naturii pe care nu le cunoaştem încă ...
sentimentele să zboare libere? 21mbi apoi împăcat, destrămînd albastrul cu fî
Veteranul închise ochii, resemnat. Culoarea ro- de galben şi izbucni într-o lumină portocalie:
şie, marcînd exaltarea celuilalt, devenise obosi- - Şi mi-e dor, mă, frate, de-un curcubeu ...
toare. Se ridică brusc şi ieşi, lăsîndu-] pe A1ef plutin
- Am ascultat cu atenţie istorisirile dumnea- prin lumini incerte, redresîndu-se însă Încet sp
voastră, continua A1ef, şi m-arn gîndit mult la ele. verde, reciştiglndu-şi calmul interior şi liniştea s
M-am întrebat un timp, pînă a găsi răspunsul, de fletească. Şi nu-l cutremură faptul că afară răsun
unde cunoşteaţi sentimentele complexe încercate tlescărcarea cîmpului de protecţie asupra vreun
de Fidus sau Darse în Întîmplările acelea. De unde imprudent care nu respectase consemnul, privire
forţa emoţională deosebită pe care o degaja depă- îi mătura în gol imaginea copiei pe care veteranu
narea evenimentelor?! o uitase pe fotoliul alăturat, căci se gîndea la c
Il privi îndelung pe veteran, aşteptă răbdător ca trei, la felul in care priviseră aceştia razboiul,
acesta să deschidă ochii contrariat de liniştea pre- moartea care surveni se într-un mod atît de stupid
zentă deodată şi continuă: lndepărtîndu-i sau poate unindu-i prin nişte lian
- Inteleg de cevi se spune "Romanticur'. Sin- mai trainice, pe ei, Darse, Adus, Romanticul.
teţi un scriitor, un artist, nu ştiu, nu mă pricep __ Dar s-o fi dus romanticul timp al lor? Sau, o dat
Oameni ca dumneavoastră n-ar trebui să se "Qe cu ei, murise şi Pămîntul cel colorat şi veselj'Avu
aici. Mi-ar fi plăcut să vă cunosc în alte condiţii. IT\, impresia că se rupe c,eva În el şi, involuntar, r
vreme de pace, oricum __. .. petă de citeva ori fraza: "Şi mi-e dor, mă, frate
Tăcu, iar celălalt constată uşurat că lumina re- de-un curcubeu .."
r:
~~~
~NTICIPATIA ~
164
Constantin
Cozmiuc
nMPUL ESTEUMBRA NOASTRĂ

.Povestire distinsă cu premiul special al juriului la
concursul de literatură şi artă de antlcipaţh!
tehnico-ştiinţiflcă, ediţia 1987
(~~ ALMANAH
~ ANTICIPAŢIA
16
-aş putea spune cu precizie care este zul Moroşianu", Scrisul bătrînului se aşterne
prima mea amintire legată de această ruda n1ernc. În coltul din dreapta jos.
Ind e pă r t a tă , plecată acum, pentru Nu erau prea multe hirtii in dosar, aşa ca a
totdeauna, spre meleagurile despre care ceput să le citesc imediat. Am reluat lectu
vorbesc doar miturile. Ştiu- numai că avea talentul trei ori. Am privit filigranul hîrtiei cu lupa, a
să apară cînd toată lumea se obişnuise cu gindul cercat să-l şterg - în zadar, documentele p
că a dispărut, şi să plece, cu Îndeletniciri tainica. autentice. Am băut cafea după cafea şi m-a
În clipa cînd oamenii se obişnuiseră din nou cu rat ore În şir. l-am replicat soţiei - către dim
ciudăţeniile sale. - că in bucătărie am dreptul că citesc c
Pe oricine ai Întreba de' el îl vei vedea cum işi place.
reţine un zimbet. La fel şia vestit şi ştirea morţii Prima pagină este o tăietură din ••Univer
sale, ca pe o ultimă şotie ? acestui copil prea cu- Se poate vedea şi un "ex libris", tăiat pe jum
rind acoperit de man.tia vremii, cum Îi plăcea 'sa lasînd să se inţeleagă faptul că ziarul aparţ
spună despre sine in clipe de reproş. Prietenii lui linei colecţii particulare:
erau o turmă de' zbanghii bătrîni, minte de flăcăi în , MISTERIOASA DISPARIŢIE DIN STR
trupuri deşirate, toţi gata să se ia la trîntă cu ne- MUŞCATEI, spune titlul urmat de o desc
poţii lor, asta cînd n,u erau prea ocupaţi cu petiţii destul de seaca, semn că încă nu se arnbal
ce vesteau teorii care mai de care mai ciudate. spiritele:
Mi-a rămas de la el un dosar albastru cu coperţi Ieri, În strada Muşcatei, la numărul
de carton şi trebuie că-1 indrăgise mult, de a făcut a fost chemată poliţia pentru a cons
tot ce i-a stat în putinţă sa mă vadă cu el În mînă dispariţia profesorului Moro-şianu, Com
şi să-i promit că nu-l voi deschide decît după apro- rul Şiclovan, care a condus ancheta,
piata sa plecare. Atunci, eram convins că iaf se servat semne de luptă, pete de sîng
duce prin munţi, să hălăduiască lîngă ciobani, isco- mobilă şi a constatat lipsa oricărui in
dindu-i să afle poveşti demult uitate. despre locul În care ar fi putut fi as
A plecat neştiut de nimeni, ca intotdeauna. Ve· cadavrul profesorului. Urmele de sodă
cina care-si făcea pomană cu el, aducîndu-i piine - baie ne îndreptăţesc să credem că tr
căci el uita mereu să-şi cumpere - l-a găsit palid şi nefericitului profesor a fost dizolva
incremenit Într-un zîmbet neinţeles, ca şi cum l-ar scurs la canal, Co.misarul Însă n
fi păcălit pe Charon de cuvenitul bănuţ. Lăsase in această posibilitate. declarînd că asa
ordine, pe o măsuţă bătrînă răslncleiată, tot ceea nu ar fi avut timp pentru aşa ceva
ce se cuvenea făcut pentru a-I petrece pe ultimul victima mai degrabă a fugit undeva
drum, totul achitat pînă la ultimul leu, de la tainul lupta ce a alertat vecinii. Vom reven
clopotarului, la plata strîmtului loc in care-şi va pe- amănunte.
trece veşnicia. Articolul nu mi-a lăsat nici o impresie. Cel
Hainele sortite acestui drum erau puse la irde- un sentiment de mirare nelămurită; nu ştia
mină, peria te şi proaspăt călcate, nu pot să nu bătrînul putea fi atît de pasionat de vechi en
zimbesc arnintindu-mi cum spunea "dunga făcută politiste. Urma o declaraţie a unei oarecare
cu plicăzăul electric e strimbă", luminari şi chibri- pina Mindrută, a cărei ••caligrafie" ar face de
turi stăteau gata să-i lumineze taina oricărui grafolog amator.
După săvîrşirea celor cuvenite, rude neştiute, Imi imaginez scena:
apărute parcă atrase de izul moştenirii, şi-au dis- O femeie Între două vîrste, cu trup opulent
putat dezamăgirea, alegîndu-se fiecare cu cîte o dată sic, raspindeste un .miros de parfum ief
mică amintire, qe care o vor lăsa, la rîndui lor, al- incăperea plină de fum. n măsoară galeş pe
tora. Mie au hotărît să-mi lase cărţile bătrînului. ser Irx;erc:nd s.:'l.J p;~da privirea. Reoetă de
după ce au trecut .prin plată şi pe la anticariat şi. multe on că nrofesorut o stima în mod deos
nevinzindu-le, au decis că-s simple hîrtoaqe. Le-am ca-i spunea cu pălăria-i enqlezeasce .n :nlhă .
mulţumit cu lacrimi În ochi, abia stăpinindu-mi rî- adînc respect, stimată doamnă" şi că-i pla
sul cînd i-arn văzul cît de satisfăcuţi sînt că m-au muşcatele din geamul ei. Comisarul insist
tras pe sfoară şi m-arn dus apoi să citesc dosarul. scrie ce a văzut sau auzit, dar ea ar fi vru
Am rupt sigiliul cu sentimentul ca desfac un dicteze, el însă nu se lăsă şi atunci palme
hrisov de taină şi i-arn dezlegat cu greu nodurile, muncite şi bătătorite de cite rufe a stors În vi
hotărît să nu le tai, dintr-o pornire superstitioasă, (era spălătoreasă, deşi avea o pensie după. b
de care mi-a fost pe loc ruşine. Inauntru nu era tul mort În război), se luptă cu tocul prea g
Harta Comorii, nici planurile vreunei invazii plane- pentru degetele-i butucănoase şi reuşeşte să
tare, ci un alt dosar, mai nou, pe care bătrînul ca- gălească hîrtia pe care o am acum în fat
Iigrafiase cu litere picturale 'numele meu ŞI data 10 Vespina MÎndruţă de profesiune
morţii sale, alături de o propoziţie ciudată căreia beră declar aici În faţa comisarului Ş
nu-i găseam nici un înţeles: "Timpul este urma van de bună voie că azi dimineaţă trec
(sau umbra) noastră", scrisă parcă in grabă, căci prin faţa casei unde stă profesorul M
mijlocul abia §e putea citi. şianu am auzit ţipete şi zgomote de
Dosarul fusese, după cîte se părea, sustras bilă trîntită, vase sparte apoi o lum
dintr-o arhivă, căci purta tipărit un antet pompos mare care a luminat fereştile şi o bu
PREFECTURA POUŢIE!, urmat de numele ora- tură ca de pistol,
şului şi al judetului, imprimate cu litere groase sub II cunosc pe profesorul Moroşianu
stemă, iar dedesubt, caligrafiat cu tuş negru: "Ca- mă stirnează şi mă salută cu adînc resp
ALMANAH
ANTICIPAŢIA
166
şi cumpări piine de la neputu'mio din 'colţ "de stradă" cu care se alesese dupa ce fusese vi-
iar dinsu e foarte amabil ,i picat de tine- vandieră într-o companie de roşiori. \/ivi, spu-
retile lui da'cu femei sau scandal uri la ne-mi, l-ai văzut pe cel care a intrat la profesor?
crîşmă Încă nu l-am vizut. - Mon şer, se miorlăi ea, sigur că l-am văzut.
Am bătut În geamul lui,da eurn nu mio Eram chiar vizavi de casa lui, unde, mă rog ... l-am
raspuns rume am crezut ci lor bătură ho- văzut, Era un bărbat de circa 70 de ani, cu părul
ţii ,i am chemat poliţia dupi care cQmiu- alb, imbracat in haine de oraş, dar neobişnuit cu
rul mio zis si şi scriu si rămînă la dînsul ele, că se tot uita prin vitrine şi geamuri să vadă
ci profesorul nul. cum arată. Am crezut că-i tătine-su, că tare semă-
Cu greu a reuşit comisarul să se debaraseze de nau.
colaborarea sa, a scapat doar cu promisiunea că o - Da' tu ce făceai pe acolo? Intrebă comisarul
va mai cauta .•pentru lămuriri ulterioare". dupa ce-şi notase amănuntele pe care le citesc
După ieşirea femeii, un subaltern l-a informat că acum.
profesorul avusese o idilă platonică la şcoala de - Că voi nu ştiţi... făcu ea silindu-se să roşească
fere, unde, In ciuda tineretii sale, reuşise să se an- pudic. Fac şi eu ore suplimentare. Strada Muşca-
gajeze. Directoarea ÎI simpatiza, deşi era, dupa ex- tei, Între Pisicii şi Rozelor, o Impart cu Margareta,
presia ei, "cam excentric şi distrat": Comisarul săraca, o zi eu, o zi ea ...
şi-a n.tat toate aceste lucruri pe un petic de hlr- Comisarul nu insistă. AmindouA aveau mulţi
tie, rupt dintr-un caiet, pus la dosar după declara- fraţi, iar de la Mathilda nu încasau chiar o avere.
tia Vespinei. (Mai erau şi "peştii", săritori la nevoie care-I infor-
Apoi a chemat-o pe Maricica Pandelache, o ti- mau de tot ceea ce se petrecea prin cartiere.)
nără de 23 de ani, îrnbujorată mai mult de farduri - l-ai recunoaşte dacă l-ai vedea? o intrebă aju-
decit de aerul străzii unde-şi practica meseria cu torul comisarului, un barbat mic şi fălcos, poreclit
acte În regulă. Mă rog, partea publicitara a ei. A "Falconetti" de către colegi ca sancţiune pentru
intrat In birou, unduindu-se felin şi aruncind priviri simpatia sa faţă de Mussolini (pentru cei mai multi
. profesionale In jur, apoi, vazind ca aici clientela nu doar un clown, pe care nu s-a găsit cine să-I pună
era dispusă să achite factura, a devenit naturală. la punct).
Anturajul nu o speria; pînă la dobindirea statutului - O'apoi cum? Cine-mi trece prin fata ochilor işi
legal avusese nu o dată de a face cu brigada mo- lasă fotografia aici, răspunse ea, bătîndu-şi fruntea
ravuri, sesizată de concurentă, şi "băietii" de cu degetul mare.
acolo i s-au parut destul de simpatici şi lntelegă- - Pe profesor îl ştii? Vrear. să spun ... ţi-a fost
tori. De fapt, unul din ei, care-i fusese o vreme client? Întrebă comisarul duoă ce-i făcu semn
"aimant du coeur"o şi ajutase să intre In legalitate subalternului să spele putina
la pensiunea doamnei Mathilda, o firmă cu renu- - II ştiu bine de pe strada ... Client nu mi-a fost.
mele Încă neştirbit in memoria pensionarilor de as- n-a călcat pragul conitei decit ) singura dată, cînd
tă zi, mulţi din ei foşti clienţi statornici. l-or dus nişte legionari aproape ce sus. Voiau să-I
- Vivi, li spune comisarul alintlnd-o cu porecla atragă de partea lor, dar el .,J-i suferea, nicide-
~ ALMANAH
~. =AN::;T='C;::'P::ATl::'A======================== 167
/
I
ourn, îi era insă frică de ei, l-am văzut cum mă pri- Abia după ce am văzut scrisul de pe spate a
vea, ca pe Maica Precistă, săracul. .. Înţeles de ce nu trimisese răspunsul. Problema î
L-au îmbătat cu de-a sila şi s-or apucat să cinte cepuse să-I frămînte. Scria, cu cerneală violetă d
d'ale lor. cu Căpitanul. Profesorul numa-ngÎna aşa. data aceasta:
după ei, şi.•cum era cam matol, o lua pe lîngă, rău Şi totuşi... dacă luăm o sîrmă de oţel
de tot a batjocură. "Ingeraşii", c-asa-si spuneau: o punem pe masă, apoi ii apăsăm cape
..Ingerii Domnului Zelea", ş-or ofuscatără şi or tele, ea se va indoi de-o parte sau de alta
vrut să-l bată , însă Mathilda a sărit la ei şi le-o zis Numaidecit vom putea vedea că ea v
(a bătaia la ea-n stabiliment nu-i voie. Atunci ei veni şi in sus, într-o direcţie pe care planu
l-or întrebat dacă ştie să CÎnte frumos, dar vor- nu o are!
beau cu pistolul in mînă, ca-n joacă. EI s-o sculat Apoi cu creionul:
în picioare şi-o zis că nu ştie decît nemţeşte şi ei Da, dar asta din cauză că direcţiunea
[are s-ar bucurat şi I-or rugat să le cînte. Atunci el era in interiorul structurii atomilor,
si-o mînjit o mustaţă ca a lu'ăla al nemtilor şi le-a aranjamentul lor.
cîntat: "Dighidanche zin frai", il ştiu că l-am gă- Dar noi nu conţir.u~m, oare, timpul i
sit scris Într-un jurnal. Ei s-ar supărat şi I-or dat lăuntrul nostru??!!
afară, de atunci nu l-am mai văzut ... La coniţa i-o Ca şi mine, comisarul va fi' fost impresionat d
plăcut de el, că era om de cuvînt. c-asa zice ea acest schimb de mesaje. Nu l-a interesat cine e
"Ain man ain aworth", după ce o plecat le-o zis juna divă, ci daca nu cumva cele scrise au vreu
:etelor .Uite mă, boarfelor, aşa tiitori să-mi temei ştiinţificeşte posibil. L-a Întilnit pentru a
aduceti În casă, mă, ştie şi limbi străine, mă zurli- lămuri, pe un vestit profesor universitar al vrem
relor ce sînteţi, că de nu mi-aş face pomană cu care a binevoit a-şilăsa şi În scris mărturia părer
voi. v-ar mirca strada. gloabelor!" . lor domniei sale. Imi imaginez întilnirea:
Peste declaraţia ei, Şiclovan scrisese (În partea - Imi vorbeşti despre unul dm aiuritii aia ca
de JOs): .,de verificat relatiile cu -Zgarda de fier". .scriu romanturi de ştiinţă-ficţiune, spune profes
Probabil a rîs în sinea lui, apoi s-a apucat să ci- rul, ştergîndu-şi fruntea asudată, cu batist
tească o foaie mototolită, găsită în coşul de gunoi. Atunci. dragă, nu mai avem il discuta împreună
al profesorului, acoperită cu un scris greoi, irca - Nu, domnule profesor, nu-i tin biet scriitor-
nelorrnat, dar cu lnclinatii spre caligrafie. Scria: aiurit de ultimele cuceriri ştiintificesti, ci este p
...dar cel mai important lucru mi s-a pă- fesor si el, un tînăr care ..
rut a fi la Wells ideea că timpul este a pa- Brusc interesat, universitarul îl intrerupe pe c
tra dimensiune a spaţiului. 'Am mai citit misar:
asta la Minton, dar cred că este funda- - Unde prcdă? .
mental greşit ... Cum putem atunci explica - La Şcoala de fete din oraş. Are însă şi lucr
translaţia celor trei dimensiuni intr-un publicate în revistele noastre şi în străinătăţuri
sens constant printr-a patra dimensiune? - Ce reviste?! pufni sormtatea ironic. "Foa
Nu! ştiinţelor şi a călătoriilor populare",.5au cu
Mai curînd putem vorbi. de o dimen- ;-0 fi zicind. Fii serios. domnule. astea sint aiur
siune eminamente geometrică prin care se bune de sucit capul fîtEdorprin parcuri, în serile
mişcă circular spaţiul tridimensional. Gra- lună plină, cînd se infierbînt'ă şi rnotanii... N
vitaţia este atunci forţa centrifugă! Tim- avem treburi serioase ... ştiinţa, domnule, nu
pul? Viteza de rotaţie unqhiulară.; ocupă cu fleacuri din astea ...
Ce spui, iubitule? -- Eu am crezut că ... Încercă din nou comisar
1:,:: .: "Iubitul" - scrisul era al profesorului, notase cu - Poti să crezi ce vrei! Am citit şi eu fantasm
creionul roşu .- răspunsese direct pe bilet: Ab- goriile socialistului ăla englez, dar asta la tinere
surd! Timpul este, ori energie, ori părere!, dar acum am lecturi sclide, nu marafeturi. Ascultă-m
,, nu-l trimisese inapoi, dovadă fiind faptul că a fost pe mine, nu te face de rîsul lumii serioase; aste
găsit în coşul său-de gunoi alături de altul, scris de tÎl1)penii!
[~ el, după cum n~ asigura legistul lui Şic1ovan. in In dosar urma un raport dactilografiat. lat
coltul din dreapta sus. Scria:
-' Pentru a ne putea deplasa in timp, in Raport:
c cazul cînd timpul este o altă dimensiune,
pentru ca să ne putem mişca prin el tre- Întocmit astăzi, 14 curent, de către comis
buie să avem la dispoziţie o forţă al cărei rul Pavel Şiclovan. in urma ştirii date de
j' vector să cuprindă acea dimensiune şi a formatorul nostru de pe strada Muşcatei cu
cărui mărime şi sens să le putem schimba că in casa profesorului Moroşianu a pătrun
după voie. Atunci lumea întreagă ne-ar un necunoscut care a rupt sigiliile puse
sta la picioare, am vedea-o ca intr-o foto- noi, ne-am deplasat la faţa locului insoţiţi
grafie care e mişcată şi tăieturi una după subcomisarul Ureche şi patru jandarmi, un
alta prin ea ne-ar da impresiunea clipei. am pătruns În imobil şi am arestat un infr
1,: SpeculaţiLinea asta, vai, nu poate duce tor care scotocea printre lucrurile lăsate
insă decit la incrucişarea braţelor, căci na- către dispărut. Cel prins nu a opus rez
tura nu are asemenea forţe, altminteri am tenţă, nu ave~ acte şi a refuzat să decla
fi observat deja fenomenul. scopul prezenţei sale la faţa locului. La com
Ce spui iubito, te aştept duminică la lo- sariat a fost recunoscut de către numita M
cui ştiut numai de sufletele noastre? ricica Pandelache ca m.,d persoana care a
,
168 1
~' ,
trat la profesor Inamtea zvonului de ceartă in fel ca ea să se reorganizeze in altă vreme. în-
urma căruia a şi fost dat dispărut, corpul său ţelegi?"
neputind a mai fi găsit. Persoana a refuzat să Avea peste 60 de ani, fusese tînăr pe timpul lui
dea orice declaraţie, dar cînd i-am spus că Moroşianu ... La masă cu noi stătea un alt bătrîn.
este suspectat de uciderea profesorului Moro- ceruse umil voie, ca şi mine de altfel, şi interveni
şianu a spus, de faţă fiind subcomisarul Ure- in discutie, spunînd: Băiete, nu te lua după el.
. che şi ajutorul lui, alt Gârneatză, că "sînteţi Ştii bine că spaţiul este cuantificat. PÎnă şi o
Într-o ureche,-eu sînt profesorul Moroşianu". găină şi-ar da seama că timpul este aşişderea.
ceea ce vecinii săi chemaţi deîndată neagă cu Mă Înţele!;li? Cuante temporale! Rezonanţa
hotărîre. timpului, ŞI de aici: amplificarea timpului prin
Semnătură indescifrabilă şi ştampila emisie stimulată de crononi".
prefecturii. Apoi venise unchiul meu, eram s~udent atunci ŞI
Numărul de Înregistrare polul pe care rni-l lăsa echivala cu o avere, aşa că
Spre şttinţă: Parchet mi-am luat tainul şi am plecat să -mi întilnesc cole.
gii, la o bere rece la Casa Universitară, unde eram
Mam oprit cîteva clipe asupra acestei hîrtii, în- tolerati de Victoraş, În virtutea unei modeste con-
cercînd să înţeleg că este un act autentic, care, cu tributii la bunăstarea sa materială. Desigur, un-
decenii În urmă, a circulat Între două instituţii făra chiui meu rămăsese să-şi expună propria sa teorie
legături cu psihiatria. Apoi mi-am amintit de seri- Şi acum aş da orice să fi renunţat atunci la bere:
sul nervos al profesorului, imprimînd Întrebarea el avea dosarul, mi-I amintesc pe raft, printre alte
care Îl chinuia, astfel ca să ajungă pînă la mine: hlrtoaqe.
"Dar noi nu conţinem timpul?" Am reinceput să citesc filele din dosar. Ra-
La noi În oraş sînt putini aceia care afirmă că au poarte, confruntări şi, cu totul surprinzător, decla-
descoperit secretele naturii pînă la punctul de a rarea bătrînului ca iresponsabil, nepericulos, ur-
construi un perpetuum mobile. Unul din aceştia mată de recomandarea punerii sale În libertate,
sustine că a rezolvat problema energiei, graţie semnată şi parafată În regulă.
unui asemenea aparat şi că este pe cale să lărnu- Din dosar rezultă însă că lncăpăţînatul comisar
rească şi enigma timpului. Spune: Structura celu- îl urmărise pe bătrîn. Sau poate că eliberarea sa
lei, tinere, este strîns legată de alăcţuirea in- iu,e~ doar o manevră, pentru a-I atrage într-o
timă a timpului. Prin simpla sa voinţă omul cursă menită să-i dezvăluie identitatea. Raportul
poâte să-şi rearanjeze această structură,ast- lut Şiclovan arăta că, după numeroase ocoluri şi
ALMANAH
ANTICIPATIA
169
încercări de a se pierde de urmăritorii pe care va fi gindit ca n-ar strica sa le împuşte, îns
probabil că-i simţea in spatele său, bătrînul s-a ln- tul lui practic intra în functiune. li Întreba
dreptat spre periferie, unde a intrat intr-o magher- din faţa lui daca ale lor slnt animalele. "Nu
niţă izolată. în casa", răspunse unul din ei, imbracat In c
Ajutorul -său, subcomisarul Ureche şi citiva ţărănesc, pentru a-şi dovedi apartenenta la
agenţi au înconjurat locul, aşteptînd ascunşi desfă- riie poporului. Nu ştiu daca l-a Imbrăcat şi p
şurarea evenimentelor. Dupa lăsarea Intunericului pul dictat ului de la Vleha.
s-au apropiat, intrigaţi de faptul că cel dinăuntru - Dacă nu sInt ale voastre, propuse mie
nu aprinsese nici o lumină. Deodată s-a auzit o clovan, atunci afla~ că sint ce vînzare ...
detunătură puternică şi geamurile au fost fulgerate - Le cumpărăm, făcura lngeraşii, cit vrei
de o lumină. Agentii au năvălit in interior, dar nu Nu întelegeau nimic, dar bănuiră că sc
au mai găsit nimic. Bătrînul dispăruse, IlIslnd drept lor este strins legată de soarta animalelor.
unică mărturie a trecerii sale prin acel loc şi timp sarul le spuse că regretă că nu-i el propri
un miros persistent de usturoi, bănuiesc că dato- Insă le poate mijloci afacerea, căci 11cunoaşt
rat unei degajări de ozon. pe un evreu, fostul proprietar al casei, care
Data raportului Iasă să se inteleagă că cerceta- tea fi adevăratul lor -stApÎn;(acest~ ajunsese
rile au fost întrerupte de rebeliunea legionarilor, tor prin grija celor din fata lui). n aduseră
iuteala de mină a comisarului fiind chemată să trln; locuia nu departe, căci nu se. Indura
facă fată altor nevoi, mai belicoase. despartă de casa pentru care muncise b
Ultima piesă era un extras dintr-un ziar de - Ale tale-s mltele? Intrebă comisarul,
scandal, cel care decupase articolul nu avusese - Ale mele, dar eu n-am nici o vină, lncer
însă prevederea să-i noteze datele. L-am citit de trinul să clştige timp.
mai multe ori, rîzînd cu poftă. Aducea o Incheiere - Domnii vor să cumpere pisicile. Ai ceva
neaşteptată şi explica motivul ireropării cazului trivă?
Moroşianu; comisarul fusese mutat disciplinar la - Eu, nu ... făcu bătrînul, făţă să Inteleag
altă sectie, de fapt a fost protejat, iar succesorul pre ce este vorba.
său desigur că a avut· treburi mai importante de - Atunci, mă laşi pe mine să mijlocesc
făcut, decît să dezgroape cazurile nelămurite ale rea? Imi dai 5% din pret, bine? .
şuqubăţului său antemergător. Succesorul era - Dom' comisar, dacă mata vrei. ..
Ureche, Legionarii, multumiţi ca le merge din plin
Evenimentele s-au petrecut In ceasurile imediat tinseră lui Şiclovan o grămada de bani, apro
următoare Inăbuşirii rebeliunii, cînd ingerii arhan- tiv suma cu care-şi propuseră ~·l mituia
ghelului Gavril îşi zbăteau aripile, căutînd cu dis- - Nu, puişorilor, făcu acesta. Imi dati t
perare să-şi ia zborul. Comisarul, urmărind trei in- las la Berlin, doar cu hainele de pe voi
divizi suspectati de legături strînse cu mişcarea, acte ...
intră tntr-o prăvălie şi nimereşte In plină şedinţă de A doua zi, la prefectură, a declarat candid
dizolvare a unui cuib de cuci. Era un grup res- trinul ăsta e un ghişeftar notoriu. N-aş fi cre
trîns, spre norocul său. numai şase, toti căpetenii, mltele sint la aşa mare pret In Mişcare. Un
obişnuiţi mai mult cu vorba decît cu cocoşul armei neau că italienii..'"
care le împlinea porunca. Sperau că avionul care-i Citind această Intimplare mi-am dat seam
va duce pe firul -Axei nu va Intirzia la lntîlnire, co- cunosc pe fostul comisar Pavel Şiclovan. La
misarul cu antenele sale bine Intinse aflase ceva, cartier li spuneau "nea Pavel, ghişeftarul"
dar nimic sigur şi, ascultînd din umbră ce vor- agent de asigurări ADAS şi avea reputatia C
beau, văzu că şefii lui erau prea amestecati pentru se asigura la el o duce plnă la adînci bă
a mai putea face ceva; i-ar fi făcut scapati ca sa
nu se afle de cochetăria lor cu mai marii mişcării.
Aşa se face.că intră neinvitat inăuntru, scoase pri-
mul pistoalele şi-i invită ferm şi politicos să nu
•
S-a impus in cartier prin '60 şi ceva, cînd
mişte, dacă ţin la darul celui de sus, că el sărman nise o adevărată isterie, provocată de trei
cu duhul cum este, nu pune prea mult la suflet gambişti veniti, zice-se, de peste ocean, s
cele sfinte. chida gura unui pensionar cheferist, care şti
Dacă In încăpere nu s-ar fi aflat patru pisici, ca- multe; dar nu ne-am lămurit In legătură
zul Moroşianu şi-ar fi găsit probabil altă rezolvare. anume. De la farfurii zburătoare ipotezele
Numai că unul din fratii săi făcuse o boala de plă- stabilit In jurul ideii că bătrînul, sau vreun
mini de la un par de mita. şi comisarul doblndise de-al lui, pusese cu botul pe labe un gan
ceea ce în termeni medicali s-ar putea numi ,.feli. american, oamenii săi trcerclnd să-I răzbune.
nofobie", adică avea boală pe mite. tie lui Pavel, liniştea cartierului a fost restabi
După fraza protocolară ("Miinile sus! care timp record, ultima răbufnire petrectndu-se
mişcă, nu mai mişcă!"), desfăşurată după tipicul la crîşma cartierului, din cu totul alte motive
devenit rutină In ultimele zile, privindu-i pe cei ce- cea sa de cantor, Intontnd ,,!o mi-s Pavel d
re-i avea In fată s-a Întristat la gindul că şem vor . nar"; agitase populatia canină pe citeva ze
avea grijă să-i facă scăpaţi, Unul din ei crezu că hectare In jur. .
cugetă asupra pretului şi propuse o sumă frumu- Aveam cinci-şase ani, cind l-am cunoscut.
şică In schimbul zborului netulburat spre Berlin. şisem tocmai să leg o cutie de conserva de
- Nu primesc mită, i-o tăie aspru comisarul. unei pisici, ctnd nea Pavel mi-a sltigat peste
Unduirile pisicilor îl enervată din nou, desigur "Mă ttcă, nu mai chinui animalul, că nu-i
ALMANAH
/ ANTICIPATIA
170
voastră. Du-te cu ea la nea Victor şi spune-i că
am zis eu să-ţi dea un pol pe eal" M-am dus. Mi-a
dat banii fără să crlcnească, uitlndu-se pe sub
sprincene la .mine, iar afară nea Pavel mi-a spus:
"Vezi mă. nagitule. ce sr.;culatti poţi face c-o
mită? Să nu le mai chinui! .and am mai crescut.
Victor murise de un cancer la stomac şi tata mi-a
spus ce ghişeft formidabil făcuse Pavel la viata lui
cu pisicile. Dar. cred că nimeni nu-şi mai amintea
ca fusese comisar.
Imi amintesac aceste lucruri In drum spre casa
lui. L-am văzut in grădină altoia nişte pomi. 1m-
brăcat intr-un costum de blugi aproape albit. cu
adidaşi in picioare şi un "Carpati" fără filtru în col-
tul gurii. Nimeni n-er fi spus că se apropia vertigi-
nos de nouăzeci de ani. Singura diferenţă fată de
imaginea pe care o aveam despre el era părul alb
şi poate o anumita Incetineală a mişcărilor. lmpu-
sese In cartier un fel de familiaritate Intre genera-
Pe
tii. care InsA era sin9urul care o profesa. aşa că
mi-am permis să-l abordez ca pe un vechi amic. in
ciuda diferentei dintre noi. mult peste o jumătate
de secol:
- Salut nea Pavel, te-ai reprofilat?
Se Intors Incet spre mint. fără suprindere, pri-
vindu-mă cercetător pe sub sprincenele stufoase:
- Salut măi. tleă. hai l!lăuntru. Ce faci. cauţi
mite? .
Am ris şi am intrat In curte. Şi-a şters miinile de
pantaloni şi mi-a oferit o palmă iata plină de bătă-
turi. Mi-a fost jenă să icnesc de durere la strt~-
rea sa de mInă şi m-am declarat adept al suferintei
purificatoare.
- Cum de li-a dat prin cap să mai treci pe aici.
continuă el. ti cauti rădăcinile?
- Nu. i-am răspuns calm. Am citit dosarul... Cel este un om impulsiv, alături de care intri foarte
cu profesorul Moroşianu. uşor In tot felul de bucluc uri, dar tot el te Scoate
tn clipa aceea am avut o revelatie. Nu s-au des- de acolo. Aveam să mă conving de acest lucru
chis cerurile. nici n-au trlmbiţat arhanghelii, in imediat după ce ne-am aşezat la masă. Orchestra,
schimb o idee confuză ptnă atunci a ţfşnit cu forţă condusă de un oacheş cu mustata neagră şi
la suprafată: singurul care putea sustrage In modul groasă. atacă un ritm săltăret, iar solistul Incepu
cel mai comod actele pe care le citisem era Insuşi un "Bage, bage, ce caftoi t-as trage". Ignorind to·
comisarul trsărcinet cu ancheta! taI Incinta rea publicului. bătrînul sări ca ars şi
- Da? făcu el rrăsurlrdu-mă cu atentie. Şi te scoase statia de amplificare din priză. Fără să aş-
pomeneşti că vrei să discuti cu mine pe tema tepte să fie luat la întrebări. incepu să vocifereze
asţa? cu degetul la tlmplă pentru a-şi sublinia opiniile. il
- lht. am aprobat, tnc! obsedat de idee. apucă pe toboşar de guler şi-l sili să se aşeze Re
- Bine. ce zici. mergem la "Favorit"? Acasă mi propriu-i instrument. Avea o privire de fiară. In
s-a cam terminat combustibilul. Ştii cum e, ramoli- cele din urmă se lnvoiră, căci formatia reveni la
tii car~ au rămas 2t! aici p!everă recolt~ mea. nu sentimente mai bune şi bătrinul le făcu hatîrul ~
le mal place la "Dunărea ; s-au bolerit... le PUM singur stecherul la locul cuvenit. Băietii îşi
L-am aprobat. Preferam o atmosferll gălăgioasă. incep ură din nou actul de cultură cu "Petre, Petre
In care mă puteam concentra In voie. unei Intru- ce t-am zis io tUe' Că nu-i bună, viata la socrie!" ,
niri In doi pe care ar fi cordus-o el. In calitate de la care fostW comisar nu avu nimic de comentat,
gazdA. In plus. restaurantul nu era departe. circa cu toate că nu păru prea multumit.
zece minute de mers pe jos. "Eşti invitatul meu". Se aşeză din nou la masă şi. fără să -mi arunce
il mai precizat. aşa. ca eli nu avem dubii. N-am vreo privite, făcu un semn chelnerului să se apro-
protestat fals indignat pentru că nu aveam cu ~e cu c~raj. "Băiete"; îi spuse tînărului apatic. "pe
cine. nea Pavel sau face cum vrea el sau nu face ala cu clientul nost', stăpînul nost', o ştii?' Băiatul
deloc- căSC~ gura să zică ceva dar se răzglndi. "Hai",
Pe drum discutaserăm numai banalităti, l-am continuă nea Pavel, "adă două pahare de apă. dar
pus la curent cu evolutia mea deloc spectacu- cu vodcă. mtncare şi vin plnă la loc comanda. Dar
loasă. după plecarea din cartier - acum .doispre- să fi~ bun. să nu mă faci să-I cnem pe şefu'. ."
zece ani. mai mult' pentru a ne crea o bază pentru AbIa după aceste pregătiri incepu să-mi acorde
ceea ce va urma. atentie. Nu i-am fortat mina să o facă mai de-
Prin cartier se povestea despre nea Pavel că vreme, mi-am dat seama că dă o reprezentatie în
(~ ALMANAH
~ . ANTICIPAŢIA
171
cinstea mea. Ridica paharul cu vodcă, privi nostal- - Băiete, îmi spuse în loc de răspuns, tu n c
gic prin el şi ciocni cu mine, după ce vărsă o pica- noşti pe ăla cu perpetuum mobile? Sau pe ăla
tură pe jos. "O:jihnească·se in pace", Îmi spuse, "tac-pac"? Parcă te-ai fi consultat cu ei...
clinchetul paharelor trecînd neobservat În găIăgia - Şi totuşi, Moroşianu-bătrîn a dispărut dintr
din jur. cameră care, deşi nu era galbenă, era îrchisă
- Cine? l-am întrebat nedumerit. păzită pe deasupra. Intr-un mod cel putin ciudat
- Cum cine? Unchiul tău, ce, altfel ti-ai mai fl A rămas pe gînduri, pînă CÎnd s-a terminat s
adus tu aminte de mine? Altfel nu citeai dosarul ... cla, Nu a durat prea mult, căci i-am tinut comp
continuă el, văzird- că-l privesc nedumerit. In· nie în tăcere. Făcu semn chelnerului să nu la
seamnă că te-a ales pe tine. Mă rog, dacă n-a gă- stocul să se împuţineze şi se hotărî să vorbească
sit pe altul... - Uite, dacă el a vrut aşa, atunci o să-ţi spu
După cum mustăcea la ultimele cuvinte, am în- Povestea profesorului este simplă, ridicolă şi incr
teles că glumea. Discuţia a fost întreruptă de mîn- dibilă în acelaşi rirnp. Un tînăr profesor de fizică
carea adusă, uimitor de repede de către acelaşi in- o şcoală de fete, ajuns acolo prin tot felul de m
divid apatic, care incerca să arboreze o mină vic- nevre, că alt loc în oraş n-avea, se îndrăgosteşt
torioasă. "Poftă bună!", i-am urat pregătindu-mă lulea de una din elevele sale şi ea de el. Asta-i
să continui, dar el imi multumi şi se concentră cu exceptie, căci de obicei fetele se amorezează
atîta plăcere asupra farfuriei, că Îmi pieri tot che- profesorul de română, dar, ce să-i faci, altceva m
ful. bun nu era prin partea locului. Ca să-ţi faci o id
- Mă, adă vinul! a fost singurul comentariu pe despre ce Înseamnă dragostea pe vremea acee
care şi-I permise inainte de a termina friptura. ascultă-1 pe Zavaidoc... Biletele,' bucheţele, po
Chelnerul păru covîrşit de personalitatea bătrlnu- zioare, că c\.e, românul e născut poet, mă rog, t
lui, căci dispăru fără nici o replică şi reveni imediat zarzavatul. Intre ei erau vreo doişpe ani diferenţ
cu două sticle rubinii. "Mai pregăteşte patru, tot fata mai avea doi ani de şcoală, iar tînărul nostr
de acolo!", comandă multumit nea Pavel. geniu simtea că innebuneşte de nerăbdare. Uit
- Ei, binevoi el să-mi spună după ce-mi turnase domnule, ce-I poate face pe om să descopere m
vin in pahar şi mă învitase cu un gest sal gust, ai terul timpului. Era bun tipul, aşa am auzit, d
citit dosarul şi vrei lămuriri. Bun. Ce vrei să afli? pînă atunci nu făcuse mare brînză; CÎteva lucră
i: Dacă Moroşianu avea dreptate! fără cine ştie ce originalitate. In schimb, dovedis
Mă privi cu o căută tură aspră, făcindu-rna sa fantezie, destulă ca să-I incite şi pe Einstein să
mă simt ca pe vremuri, la armată, cînd trebuia sa răspundă la scrisori. Asta pînă s-a amorezat, c
dau raportul. Am continuat, ceva mai moale: după aia nu i-a mai ars de corespondenţă. Şi ş
- EI era bătrînul. .. cel prins în locuinta sa citeva despre ce-şi scriau cei doi? Despre timp! Dacă
zile mai tîrziu, nu? fi să o iau pe urmele celor care caută senzationa
ALMANAH
ANTlCIPAŢIA
172
lui cu luminarea. aş stabili o legatură intre aceste se tmpartăşeasca din sticla altuia. ne dadea tir
SCt isori şi experimentul Philadelphia de prin '45. coaie. Nu·1 cunoaştem, dar lamuri rea nu Întîrzie sa
dar n-arn să incerc, nu te nelinişti, sint destui ama- vină.
:ori. - Fiul ei, un băiat de bani gata. Stricat pînă in
Ei bine, ce crezi că tace junele nosiru? Gases:e măduva oaselor.
o modalitate de a se deplasa după voia inimii sa.e Văzînd ca omul s-a resemnat, se întoarse spre
prin timp, şi, in loc să ia premiul Nobel sau se-l mine şi-mi spuse:
arunce pe Hitler intre dinozauri, unde fie vorba in-
- Ce zici de expresia asta .,stncat pîna in ma-
tre noi s-ar fi simtit mai în largul lui, băietelul se
duce cu nouă ani in viitor sa-şi găsească iubita de duva oaselor?' Ştii ca acolo se fabrica anticorpii,
enită intre .timp nubilă. Ce zici? n-ai impresia că se refera la sindromul imunodefi
Am dat din umeri. Fiecare cu pasă rica .Iui, aic: citar dobîndit, de care se face atita caz acum?
erau cu siolul. Nea Pavel continuă: Am dat din umeri, indiferent. Nu mă simţeam
_. Ce să-i faci, nu intotdeauna marile descoperiri amenintat de Sida, in schimb miam de: -ecrna ca
vin unde, cind şi la ţine trebuie, de multe ori are nea Pavel considera subiectul epuize Ne-am ter
noroc un oarecare. Iti dai seama că a găsit-o gata minat rezerva în timp record. discurir.d b<lI.C.i:.!!1
măritată şi cu doi-trei plozi în jur. Ce dramă, dom Comisarul facu plata, cerînd cîte o sucla pent: u
nule, ce ar fi scos Shakespeare din asta! Ami, u. acasă, ,;s·o avem de amintire".
nostru nu mai putea da înapoi, îti dai seama, cum Ne-am despartit jos, cu un u~: ecare regret . e
:.ii te întorci, cum 5'0 mai priveşti in ochi şi să-i re marturisit. Mi-a spus doar: ..Avea dreptate L.11
citi versuri după o asemenea trădare ... Bineînţeles, chiui ăsta al tău cind spunea umpul este umt. :»
nui spusese nimic fetei, care l-a şi uitat in. pruna noastră ...", apoi cuvenitele uran de despărţire.
Jumătate a anului. Pe unde a mai bintuit, ce a mai Am pornit spre casă, al~gînd mersul pe jos ca
facut. nu ştiu ... ahernativă a unei pierderi de vreme prin statii
Ştia, sînt sigur de asta, însă daca nu vrea să-mi
aglomerate. Cerul era senin, primele stele î$i fă·
spună, treaba lui. L-am incitat să continue:' .
ceau aparitia conform protocolului, în ordinea im-
- EI ti~a povestit toate astea? .
- Da. Inainte de a înainta dosarul. Avea ŞI un portantei. Aveam de mers aproape o jumătate de
semn particular, o cicatrice pe mînă, se taiase in oră. Treptat, monoton ia paşilor a Început să-mi in-
laborator, a fost o mare zarvă printre cucoanele spire toi felul de ginduri.
care aveau cui da un ajutor. Bătrînul mi-a arătat-o, M-am intîlnit odată, pe munte, cu un ban in
în timp ce plingea ca un copil. Cred' ca iti dai care, văzîndu-ma dezorientat, mă însoţi o bucate
seama că situatia lui nu a fost dintre cele ma! de drum. Cred ca nu mai vazuse pe nimeni de
uşoare, în America nu văd care juriu l-ar fi achita! multă vreme, căci nu se mai indura sa facă stÎ,
de acuzatia de crima. E adevărat, e ridicol să fii 1 ga-mprejur, spre căsuţa lui din vale. Cînd l-am 11'
victima şi asasin prezumtiv, dar nu este genul d trebat cum va fi vremea a doua zi, a stat puţin ir
situatie pe care ti-aş recomanda să o incerci. cordat, de parcă ar fi căutat să-si amintească ziue
- Dar, de ce s-a întors? . de mîine, sau să prinda semne numai de el ştiut"
- Omul cind îmbatrineşte se leagă de lucruri. şi mi-a dat un răspuns cît se poate de exact, aşi;
de amintiri. Venise să-şi ia nişte notite, fotografi" cum am putut constata dupa ce innoptasem
fetei' a tras o casetă video cu ea, atunci n-am ştiu; intr-un refugiu.
ce-i ~u aparatul acela ciudat, dar mi-am dat seama
Atunci insa nu mi-am pUIUl retine o remarca
că nu-i din lumea noastra şi o carte, nu mai ştiu
ironică: ,
care din cele rare, un exemplar unic. spunea ...
- Ce faci, taicule, citeşti ce scrie în cartea zilei
Tăcu. Chelnerul îşi afişa figura Intrebătoare şi
de miine?
nea Pavel îi făcu semn că rămînem pe rezerve.
- De ce n-aş citi, baiete, dacă-i. scrisă pentru
Mai erau doua sticle, suficient. Imi aminteam cum,
toată lumea? mi-a răspuns în doi peri, Iăclndu-rnă
copil fiind, îmi facea placere să cotrobăiesc prin
să simt cum unda nevinovată de batjocură se in-
casă. Un singur loc îmi era inaccesibil, un mic bă-
toarce asupra-mi. '
rulet, devenit ţinta unei curiozităti nestăplnite. Zile
- Eu credeam că filele ei sin! Înca goale ... ac)
în şir am pîndit, pînă cind am depistat locul în
care stătea ascunsă cheia, am făcut apoi acrobatii
increreat eu să revin la o neutralitate comode
- Da de unde, făcu el rîzind amabil. Cartea i
ca să ajung la ea şi, plin de ardoare, am deschis
scrisă de mult, numai că n-o ştim noi citi toat., ,
uşa. înăuntru, aranjate frumos, stăteau toate lu-
asta-il Ziua de mîine şi de răspoimîine şi zilele de
crurile de care nu voi avea nevoie decît peste un
după ele sînt coapte încă de azi ... Ăsta-i darul no;·
an, cind voi merge la şcoală; caiete înveliie cu hir-
tru.
tie albastră şi cu etichete, un penar de lemn cu
Citeva zile mai tîrziu, instalat comod În atmo
trandafiri pirogravaţi, radiera, toc rezervor şi sticla
sfera mult mai familiară a unei cafenele, i-arn po
cu cerneală, creioane. Mi s-a făcut ruşine şi am în·
vestit unui prieten cele spuse de bătrîn. I-a placut
chis la loc, fără să suflu o vorbă nimănui, cînd,
şi l-a stimulat. A inceput să-mi povestească cum
intr-un cadru festiv, a sosit ceasul să mi se facă
timpul, de fapt, nici nu există, că lumea întreagă
surpriza, am înţeles că nu este bine să afli prea
nu este decit un conglomerat de informatii, ca o
devreme anumite lucruri.
înregistrare magnetică pe care o citeşte un fel de
L-am auzit ca prin vis pe nea Pavel răstindu-se
cap de redare. Informaţia receptată astfel este in-
la cineva. Unul din obişnuit ii insistenti, dornici să
ALMANAH
ANTICIPATIA
173
scrisă În memoria acestui procesor de informatie putin aşa vorbeau actele. Se spune chiar c
care este creierul şi niciodată nu corespunde scos cu de-a sila la pensie, depăşise cu mult
exact cu ceea ce s-a citit. I şi era timp să facă loc altora, mai tineri.
Amintindu-mi aceste lucruri, am zmbit de unul Nu ma pot abtine să nu rni-l imaginez: o p
singur pe strada; nu putem da Universul Inapoi cu boruri largi, fata aspra. 1 se anunţă un de
sau Inainte, aşa ca, dupa ei, o călătorie În timp mahalaua ce cu onoare o are in seama;
este pur imaginam ... ora'?', prima Intrebare. "Ma gtndesc, să nu m
Dar daca procesorul mental 'Îşi poate controla ranjeze nimeni]", spune şeful, adică el. Apo
perifericele? Daca îşi poate alege, ieşind din pro- pare În timpul indicat, la locul cu pricina şi a
gramul principal al restului lumii, o altă secvenţă cine ştie cum, la infracţiune, atent la amanun
pe care să o citeasca şi să se integreze In ea cu probele ce le va putea căuta In clipa descin
totul? Cind va ajunge la locul infractiunii nu va
sa fie oare această problema atit de simplu de altceva decit să reconstituie ceea ce a văz
rezolvat Înclt un biet profesoraş de fizică dintr-un viu, atent la urme. Şi ce poate fi mai uşor de
liceu de fete, chiar dacă era membru corespon- cauti oeea ce ştii unde este ascuns? Oare,
dent la cutia poştală a lui Einstein, unul dintr-o putut aresta atunci, In flagrant delict, ştirea
mie ca el, să poată să o rezolve singur, fara cine rii venind însă dintr-un viitor eft de cit s
ştie ce tehnică, şi mai ales fără bani? Doar prin "TIMPUL ESTE FANTOMA NOASTRĂ";
exaltarea imaginatiei amorsată de o puştoaică, să pe dosar. Nu, nu era ,,fantoma"; ci "umbra"
răsară nu numai o teorie noua, ci şi punerea ei In ferenta este importantă, căci subliniaza inter
practica? rea omului între lume şi "ceva" nedefinit ca
Şi acest Maigret de mahala, Pavel Şic\ovan, l-a' dă impresia de curgere constantă.
avut In mină.; Deodată, o idee se impuse cu Am ajuns llnga gară şi privind trenurile car
forta, dominind speculatiile sterile eliberate de vi- neau şi plecau, printr-o asociatie de idei, conv
nul băut cu cîteva zeci de minute In urmă: Pavel rea că nea Pavel ştie mult mai mult decît
Şiclovan nu are mai mult de cincizeci de ani! spus s-a ancorat puternic în girrlurile mele
Dincolo de aspectul său fizic; se mentinea ex- gÎrrleam Ia urmele luptei.
traordinar, era altceva, psihic era ioca tînăr, se Am intrat pe peron, absent la hărmălata di
agata cu disperare de ultima rabufnire de vitalitate Tocmai sosea un accelerat. Şi, în scrişnetul
a unui trup care se vede pornit pe "panta fără 'n lor, am inteles ce voiau să spună cuvintele
toercere a toboganului timpului. In local făcuse CI.. copertă.
ochiul unor puştoaice (Iar În căutătura lor putea: Am scurtat drumul spre comisar, lulrd-o
ghici un interes .._), unde-i acea resemnare filozo dreptul peste linii.
fică şi lnteleaptă a celui care şi-a trait traiul, nu
avea nici acreala răutăcioasă şi arţăgoasi\ a cel,n
nemultumit, nu, ştia bine cii mai are mult In fată.
Toti cei care se asiguraseră la el, pe vremea
cînd facea pe agentul ADAS, fusesera parca ferili
de boli necruţătoare, ori de accidente. Cu puţin
timp inainte de a se lasa de indeletnicire, Ia curtea
lui facea lumea coada, lua clienti pe alese şi numai
" .,.",
". ./11
după o săptămînă doua de aşteptare, timp În care

mai mult nu era pe acasă.
Revenea Întotdeauna bine dispus, vesel şi ras-
pundea În doi peri celor care incercau să-I isco-
dească, curioşi să vadă pe unde l-au purtat paşii.
Îşi alegea clientii sau li sorta, dintre cei care vor
apuca să pateasca polita pÎnă la capăt? Nimic mai
ridicol decit o maşină a timpului In mîna unui ma·
runt slujbaş devotat firmei, mai curînd o facea in
treacat, în drum spre alte locuri, unde-şi petrecea
vacante nebanuite. Ori, nici asta nu-i exclus, pre-
fera să sara treptele timpului, traind tot din doua
În două zile, sau mai mult, cuprinzlnd astfel cu pri-
virea o Întindere de timp cu totul ieşită din co-
mun. Să vii În prezent ca "acasă"; obosit după o
Călătorie, sau să-I foloseşti pentru a te alimenta cu
cele de trebuinţă.
Chiar şi Înainte de a ieşi la pensie era ciudat.
Lumea vorbea că nu-i scapa nici un tilhar, pe toti
îi dovedea intr-un timp incredibil de scurt. Era
prea batrin, altminteri ar fi ajuns sus de tot. cel
""4
1r-
ALMANAH
ANTICIPA
<sr
~~ ALMANAH
~NT1C1PATIA
175
t~~~
~1f(!~iJro~~
ROBERT MACDONALD - .2025
.E cineva acolo?" intreba Cetetoru!
Batind la poarta ooteite de razele lunii ...
Vocile vorbeau brambura.
MacDonald le auzea şi. deşi era sigur ca invalma-
seala babelica de sunete nu era lipsita de sens. ca
incercau sa comunice intre ele si ca numai de s-ar
putea concentra o idee mai mult. le-ar putea intelege
5J chiar raspunde. nu reuşea totusi sa faca efortul
necesar incerca din nou
- in spatele oricarui lucru. pindind ca o umbra ta-
cuta in dosul unei uşi inchise. se ascunde intrebarea
esentiala, căreia nu ii putem raspunde decit afirma-
trv: se afla cineva acolo?
Ca de obicei, Bob Adams punea degetul pe rana.
Cu fata imbrobonata de transpiratie, deşi in sala de
consiliu era racoare, Isi privea bataios colegii asezau
in jurul mesei rotunde.
Pipa lui Saunders fumega ceva mai tare.
- De acord, dar acesta e un truism comun tuturor
stimtetor. Este ridicol şi numai sa ne imaginam ca un
cercetator ar putea elimina eprion .toate posibilitatile
Lui Wal/er Sutltven. Cari Sagan şi negative, aşa ceva nu se poate. Esenta este credinta
celorlalti cerce/atofl. ale caror carti, in scopul propus, iar progresul este privit din per-
articole. contennte şi ipoteza ml·au spectiva probabititătuor.
inspirat aceasta carte, orocurtrau-mt; MacDonald privea fumul care se ridica deasupra
evident, lot metenstu! informativ ~e- frunţii inalte a lui Saunders in norişori şi suvite pina
ceser. Le doresc să le fie aşteptarea cind - atras de curentul instalaţiei de condiţionare
râsplătită, iar mesajele lor să-şi afle - se subtia şi disparea. I se parea ca parfumul aro-
răspuns. mat se distinge clar de mirosul oarecum banal a
multelor ţigari fumate de Adams ŞI alti ciţiya.
Era ca şi munca lor, işi spuse Mac Donald. In defi-
nitiv, şi ei, incearca sa perceapa firul subţire' care
Civilizatia noastră este pe punctul da a inaephr» poarta prin Univers mesajul Vielii, pentru ca apoi sa
unul din paşii cei mai importanti al evoluţIei sale separe o urma de alta, motecuia de molecuta. pentru
conftrmarea existentei, natuni ŞI actlvltaţllo! altor c- a le obliga mai tirziu sa-şi. inverseze entropiue in
vlfizatli mdependente dm spatIUl cosmic In aceasta forma ordonata şi plina de sens data de cel care le-a
clipa, prin acest document chiar, s-ar putea sa transmis in infmit.
treaca undele care poarta messiet« unor tunte dm "TOti caii regelui şi-ai sai cavaleri ... ". 'li ata - in
afara sistemului nostru solar. mesaJe pe care le-am ordinea cosmica ~ este o Imposibilitate. işi continua
putea chiar inregistra daca am Şti exact calre care el gindurile, şi totuşi Omul exista. Entropie inversata
parte a spaţiulUi sa ne indreptam reaiotetescosoet« De la capatul mesei incarcate cu scrumrere prea
şi'_care este frecventa pe care trebUie sa ascultam. pline, cu ceşti de cafea şi bfocnotesuri pline de miz-
Intr-adevăr. avem atit cunoştmtele teorettce. cit şi galeli sau notite, Olsen spuse:
posibllitătlle tennice necesare pentru a cauta siste- - Am ştiut de la bun inceput că aceasta cautare
matic CIvilizaţii extraterestre şi cu trecerea fiecarui va fi lungă. Şi nu vorbim de ani, ci de secole. De tim-
an gasim noi argumente in favoarea unei probabilt- pul necesar pentru a introduce suficiente date in cal-
tali mai mari de existenţă a viel,i pe alte planete. pe culator. adica aproape tot <ţlitia biţi cite molecule in
masură ce cresc şi propriile noastre pOSibilităţi de a univers. Nu văd de ce ne oezumttăm aşa.
detecta menitestsrite ei. Din ce in ce mai multi oa- Gindurile lui MacDonald işi urmau salturile. "Cita
meni de ştiintă nu mai considera contactul cu alte cautare. cită rabdare şi, perseverenta .."
civilizatii ca o speranţa ituzone, ci drept un eveni-
ment natural in istoria omenirii, care ar putea avea "Daca şapte fete, cu şapte meturosie.
loc chiar in anii noştri. Nu ne mal putem permite nici CJn an ar mătura.
sa ignorăm această Ipoteza, nic. sa mai lasam sa Chiar crezi, ii spuse Morsa,
treacă timpul. fară a dedica toate eforturile şi tesut- Că treeb-er termina?"
set« posibile unei cercetări organlzate pentru desco-
perirea altor fiinţe inteligente. Pentru moment. acesr Chiar ridicol, spunea cineva, dar fu intrerupt
eveniment ar putea avea loc eccsâentet. intrucit de Adams.
multe din activitaţile de observare a spatiului cosmic - II' vrne uşor sa vorbeşti de secole. cind nu esti
includ metode care ar pute« permite detectarea altor alei decit de trei ani. Să vezi cum ar fi dacă ai avea
civuireţil. ca, de exemplu, studierea pulsartlor sau a zece ani in spate. ca mine. sau dacă ai fi ca Mac -
surselor de radialii infraroşii. inainte de a fi numit director acum cincisprezece ani,
Este posibil ca intr-un viitor foarte apropiat sa tre- lucra deja de peste cinci ani la Proiect -, atunci sa
cem la construuee unor instalaţii complexe, a unor te vad!
dispozitive gigantice de ascultare radio. un proiect - Ce sens are sa' ne ciondănim aşa? spuse Son-
de anvergura dedicat detectani Vietii inteligente in nenborn impăciuitor. Ştim doar cu totii că povestea
afara sistemului nostru sa/ar. asta este bazată pe probabilităti. Sagan şi Şklovski
Pina /a urmă, o asemenea cercetare s-ar putea do- au apreciat că există pe~e o mie de milioane de pla-
vedi a fi cea mai importantă contributie a ştiinţei la ~ete locui bile numai in Galaxia noastra. După 'Van
tstotl« dezvoltărit omenirii şi a civilizatiei noastre -toerner doar una la trei mii ioane poate să fi avut tot
(Eltral din RapO<lul Comitetului IN C.,cetar. ce ii trebuia pentru a permite dezvoltarea unel socie-
Aatronomlcj, prezentat AcaINmlei NaIlon". de tatI avansate. Sagan zice că una la o sută de mii. Ma
Ştllnle • S.U.A. 1. 1 iulie 1972) rog. oricum am lua-o. tot sint şanse sa fie cineva- -
ALMANAH
ANTlCtPATIA
176 ~
!JiJ~~!aJ
FJŞ'lJCE1JU'fJ[t~(E
trei sute sau zece mii de civilizaţii planetare doar in el nu era bun decit pentru petreceri de simbătă
partea noastră de Univers. Tot ce avem de făcut este seara. Poate că venise vremea cind unele schimbari
sa ascultăm in locul potrivit sau in modul potrivit şi ar fi fost mai de dorit decit...
sa inţelegem ce auzim. Se scutură - nu, de vină era aşteptarea asta fara
Adams se intoarse către MacDonald. ,firşit a ceva ce se incăpăţîna să nu se intîmple şi se
- Tu ce zici, Mac? apropia sorocul dărilor de seamă pentru Congres.
- Ce să zic, cred că sint bune discuţiile astea. E Ce să le mai spună, ce să nu le li spus pină acum?
bine să ne amintim din cind in cind de rostul muncii Cum să justifice necesitatea unui Proiect care nu dă-
noastre, altfel riscăm să ne impotmolim într-un noian duse nici un rezultat aproape cincizeci de ani şi pu-
de date inutile. Dar mai spun şi că pentru astăzi ne tea sa meargă tot aşa timp de secole?
ajunge. Deci - ce avem de făcut in noaptea asta şi - Domnilor, spuse el cu vioiciune. haidem la
care este programul de observaţii pentru perioada treabă!
pina la următoarea analiză? Pină cind să se aşeze la biroul său plin CU tot felul
Saunders incepu: de hirţoage, Lily se şi infiinţase pentru a-i prezenta
- Eu aş propune să facem un baleiaj metodic, to- lucrările curente.
tal, ascultînd pe toate lungimile de undă ... - Aveţi aici imprimanta analitică pentru noaptea
- Am mai făcut asta de o sută de ori, il intrerupse trecută, spuse ea, punindu-i in faţă o rnapă subţirică.
Sonnenborn. Reynolds afirmă că nu este nimic interesant, dar aţi
- Da, dar- nu cu filtrul meu cel nou ... ţinut intotdeauna sa le vedeţi inainte de a fi clasate.
- Tot Tau Ceti rămine probabilitatea cea mai Şi v-am adus copiile dărilor de seamă de anul trecut.
bună, inverveni Olsen. Hai să mai sondăm o dată Un dosar voluminos strivi mapa cu imprimanta.
zona bine-bine ... - Corespondenţa şi bilanţul alocaţiilor sint in alt
MacDonald ij auzi pe Adams mormăind infundate dosar, dacă aveţi nevoie.
- Dacă este cineva care incearcă să comunice, MacDonald scutură din cap.
parcă vad că pină la urmă vreun amator o să prindă - Mai este o circulară de la NASA privind meto-
mesajul cu antena de bloc, o să-I descifreze folosind dologia fundamentării bugetului pe anul in curs şi o
calculatorul său de buzunar, iar noi o să răminem Cu scrisoare de la Ted Wartinian in persoană. Ne anunţă
fundurile pe o instalaţie de o sută de milioane de do- că in ultima vreme condiţiile s-au inrăutăţit şi că vor
lari bătînd din buze şi fluierind a pagubă .. fi inevitabile unele reduceri ale fondu rilor de cerce-
- Nu uitaţi, spuse MacDonald, că miine- este sim- tări. Ceea ce vrea de fapt să ne lase să inţelegem că
bătă seara şi Maria şi cu mine' vă aşteptăm pe toţi, ca vor să termine cu Proiectul (Lily se opri, privindu-I
de obicei, la o bere şi-un grătar. Cine mai are ceva intrebătoare.)
de zis o poate face şi atunci, ce ziceţi? - Nici gind de aşa ceva, spuse Mac Donald, cu
MacDonald nu era chiar atit de vesel pe cit dorea -nai multă incredere in voce decit in suflet.
să pară. Nu ştia dacă va mai putea suporta in că o - Am primit şi citeva cereri de angajare. Mai pu-
seară de băutură şi interminabile discuţii in contra- ţine ca de obicei. Am răspuns eu scrisorilor de la
dictoriu despre Proiect. Era intr-una din perioadele elevi. Nu lipsesc nici scrisorile zărghiţilor, care susţin
sale depresive, cind totul părea că se adună numai că au primit mesaje din cosmos. Unul afirmă că a
deasupra sa, şi nu putea să scape de toate grijile, şi călătorit cu un OZN, chiar aşa-i spune, nu farfurie
nici nu putea să povestească toate astea cuiva. Ori- zburătoare, sau altcumva. Un autor dE} reportaje ar
cum s-ar fi simţit el - reuniunile astea de simbătă dori să vină să vorbeasca cu dumneavoastră şi cu
seara erau bune pentru moralul celorlalţi. ceilalţi pentru un articol despre Proiect. Cred că ne
simpatizează slavă domnului, pentru că mai este
Puas no as oosibte que este continue el arco unul care parcă de-abia aşteaptă să descopere cine
armado ni la roncididn y tteouez« humana se ştie ce dedesubturi murdare.
}Jueda sustenar Sin dlguna ticite r"".-eaclo", MacDonald asculta cu răbdare. Minunată fată, Lily.
Le făcea pe toate exact aşa cum le-ar fi făcut el in-
in cadrul Proiectului, moralul răminea o problemă susi. Poate că treburile biroului ar fi mers chiar şi
spinoasă. Apoi, mai era şi Maria - Maria care mai bine dacă nu ar fi intrerupt-o el din lucru cu
aproape tot timpul stătea acasă. Era .bine şi pentru propria-i prezenţă.
moralul ei să mai vadă lumea. De altminteri. .. - Amindoi v-au -trimis nişte intrebări la care vfr
. De altminteri, Adams ar putea avea dreptate. Poate roagă să le răspundeţi. Ah! Mai este şi Joe. Ar vrea
că nu era nimeni pe-acolo, poate că nimeni nu să vă vorbească.
transmitea nimic pentru că nu avea cine să pri- - Joe?
mească. Poate că omul era singur in Univers. Singur - Da, unul dintre portari.
cu el insusi, depinde cum vrei s-o iei. Poate că toţi - Ce probleme are?
banii ăştia erau cheltuiţi· in zadar, eforturi şi inteli- Nu işi puteau permite să piardă un portar. Portarii
genţă şi educaţie şi idei şi muncă, multa muncă Juni erau mai greu de găsit decit astronomii, poate
toate aruncate intr-un sac fără fund. chiar mai greu decit electroniştii. .
- lnsistă să vă vorbească personal, dar am auzit
Habe nun, achi Philosophie,
Juristerei und Madizin, 1 Cum arcul nu poate mereu sta Încordat, nici fragilul rnora:
Und leider auch Theologie al omului nu rezistă fără vreo ingaduita recreere
(CERVANTES. Don Quijote, in spamolă in origmal)
Durchaus studiert, mit neissem Bemiihn.
2 Dar ce n-am studiat: filozofia,
Da steti'icn nun, ich armer Tor! Şi medicina ... dreptul..
Und bin so klug als wie zuvor; Ba - din pacate - chiar şi teotoqia
Heisse Magister, heisse Doktor gar, Am dat in brinCI de cit am invăţat
Und ziene schonan die zenen Jahr Şi-acuma, eu - tot eu, deşteptul.
Herauf, herab und quer und krumrn La minte cu nimic mai luminat -
Ma aflu aici. imi spun cu toţi Maestre,
Maine Scnuier an aer Nase herum -
Prealuminate Doctor. chiar. -
Und .sehe, dass wir nichts wissen konnenf2 ~a!. eu, de zece ani Imi amagesc studenţii,
li duc Cu vorba aiurea. in zadar,
Sărman nebun. ue ce tocmai eu? Poate altcineva
Să vad cum nu putem noi, înţelepţii,
i-ar conduce mai bine? se intreba MacDonald. Nu cu Nici propria-ne ştiinţă să o ştim macar.
amăgiri zadarnice, ci cu ~rjevărată ştiinţă? Poate că (GOETHE, Faust in germană in original)
~AlMANAH
~ ANTICIPAŢIA
177
~1!8l
FJŞ~[P1JnR~
de la cineva de la bufet ca l-au innebunit mesajele altceva decit sa i se semnalizeze apariţia unui sem-
primite prin.. cum sa va. spun .. nal. un element de ordine in dezordinea zgomotului
- Prin ce? din cosmos. La nivelul acesta nici macar nu pretin-
- Prin dinţi: are dinţi falsi. deau computerului să sesizeze o influenţă con-
Mac Donald suspina. ştienta.
- Potoleşte-I ru cumva. Lily. te rog. Daca-I vad. (Nota: de intrebat computerul: mal are nevoie de
s-ar putea sa pierdem un portar. informaţii? Ridicol! De intrebat otsen.)
- Am sa ma descurc eu. Şi a sunat şi doamna Poate că nu ar trebui sa cerceteze spectrul radio.
MacDonald. dar a zis ca nu este nimic important şi Poate ca emisiunile radio sint o caracteristica numai
ca nu e nevoie sa o chemaţi. a civilizaţiei noastre. Poate că alţii nu folosesc aceste
- Eh. cheam-o tu. te rog. Lily. Şi... vii şi tu miine unde sau. daca le-au folosit cindva. acum au alt mij-
seara. nu? loc de comunicaţie. Lasere, de exemplu. sau telepa-
- Ce sa faca una ca mine printre toţi savantu aia? tie. sau raze gamma. cum sugerase Morrison. cu ani
- De unde atita modestie? Noi vrem sa vii. Maria inaintea Proiectului OZMA.
a insistat in mod deosebit. doar nu vorbim tot timpul Desigur. Poate. Dar dacă ar fi aşa. atunci altcineva
numai de stele şi frecvenţe. Oricum. niciodata nu ar trebui să asculte in aceste domenii. EI. unul. nu
sint suficiente femei la petrecerile astea. Mai ştii. avea nici echipamentul. nici pregatirea necesare şi
poate iţi alegi unul. dintre burlacii mei. nici macar tinereţea care i-ar fi trebuit ca sa se
- La virsta mea. domnule MacDonald? Sau vreţi apuce de ceva nou.
sa scapati de mine? Şi poate ca Adams avea dreptate.
- Nici gind. Ridica receptorul
- Ma duc s-o sun pe doamna MaCDonald. - Spune-mi. Lily. ai reuşit s-o prinzi pe doamna
La uşa. Lily se intoarse. MacDonald?
- Cit despre miine. am să ma mai gindesc. - Nu. nu raspunde nimeni. ..
MacDonald incepu sa rastoiasca hirtiile din faţa sa. De ce panica asta iraţional a? _
Cea care il interesa intr-adevăr era tocmai la fund: - ...un moment! Acum a răspuns. Va fac legătura
nnprirnanta din noaptea precedentă. dar o lăsă imediat.
acolo. sa-i ramina rasplata dupa ce le va fi parcurs - Ce faci, draga mea? Ma alarmasem cind am vă-
pe toate celelalte. Hm! Ted era ingrijorat de-a bine- zut ca nu răspunzi. lşi dădea seama bine ca fusese o
lea. Dar ma. era timp pentru asta. Reporterii - mda. prostie să se sperie. şi una inca şi ma. mare ca i-o
o problemă. imediata. Trebuia să-şi faca intr-un fel spusese.
timp şi pentru ei. La urma urmei nimeni nu era vino- - Probabil ca aţipisem. ii raspunse ea cu vocea
vat ca Proiectul fusese amplasat tocmai in Puer- sornnoroasa, la auzul căreia MacDonald simţi. ca in-
to-Rico. unde nu puteai ajunge chiar cu primul auto- totdeauna. o uşoară. placuta ameţeală.
buz. Şi intrebările .. Doua dintre ele ii reţinură aten- - Ce s-a intîmplat?
ţia. - M-ai căutat. spuse MacDonald .
..Cum aţi ajuns sa fiţi numit Director al Proiectu- - Eu? Ah, da.. nu mai ştiu ce vroiam sa-ţi spun ..
lui?" Acesta era cel prietenos ... Ce pregatire trebuie am uitat..
sa aiba Directorul Proiectului?". Acesta era celalalt. - Lasa. mă bucur ca te odihneşti. N-ai dormit
Cum sa le raspunda? Dar putea oare raspunde' la prea bine noaptea trecuta.
asemenea intrebari?! - Am luat nişte pastile.
in cele din urma. ajunse şi la imprimanta analitica - Cite?
- era exact cum fuseseră cele din restul saptaminii. - Doar cele doua pe care mi le-ai lasaI..
cum fuseseră şi cele din saptăminile precedente. şi - Bine. vin şi eu peste vreo doua ore. Hai. du-te
cele din lunile trecute şi din ultimii ani şi din tot- inapoi şi dormi. Imi. pare rău ca te-am trezit.
deauna. Nici o corelare semnificativa. Zgomot. Pe Vocea ei nu mai avea urmă de somn.
alocuri cite un virf: in banda de douazeci şi unu de - Dar dupa aceea nu mai pleci. nu-i aşa? Rami-
centimetri, de exemplu. dar asta nu insemna nimic. nem împreună toată seara?
era doar zgomot concentrat, radiaţiile unor nori de -- Vedem noi. ii promise el, dar ştia că trebuia sa
II',
hidrogen. căci Urechi uşa. cum ii spuneau instalaţiei se intoarca.
pentru a o deosebi de Marea Ureche. celalalt radio- MacDonald se opri afară. linga cladirea lunga şi
telescop. mai mare. doar atîta putea face - să trans- joasa din beton in care se aflau birourile. laboratoa-
mita la BIDA3 informaţiile de ordin general. Slabă rele şi cornputerul. Se insera. Soarele coborise din-
consolare pentru atita efort! colo de colinele verzi şi ultimele-i raze colorau in nu-
Poate ca echipamentul nu era indeajuns de sensi- anţe calde de purpura şi aur singeriu nişte nori care
biL Poate. Desigur că aveau posibilitatea sa- mă- pluteau sus. sus către Apus.
reasca puterea de amplificare. Tot ar fi ceva de pre- Intre Mac Donald şi cer se inălta un disc uriaş. ridi-
zentat in faţa Comitetului. Insemna. oricum. o reali- cat in aer pe nişte suporţi metalici svelţi. ca degetele
zare. chiar daca nu era decit pe hardware. insemna unei miini care ar inchina o cupa pentru a prinde in
ca s-a mişcat ceva. Fondurile alocate trebuie utili- ea pulberea de stele ce se scutură noaptea din Calea
zate. altfel se reduc. sau. 'mai rau. se taie. Lactee.
(Nota: Saunders - un nou etaj de amplificare.)
Poate că echipamentul nu avea suficientă selectivi- Să-mi prinzi o stea ceztno din cer
tate, deşi o intreagă generaţie imbătrinise inventind Şi grea sa teş. cu prunc o mandragoră.
filtre de zgomot din ce in ce mai sofisticate. Verifi- Sa-mi spui toţi anii care pier
cate pe releele Marii Urechi işi dovediseră eficacita- Şau ciţi dinţi are Dracul rai in gura.
tea. cel puţin pentru sursele terestre. Invaţa-ma s-aud sirenele cintind
(Notă: Adams - imbunataţirea setectiviteţii.; Şi cum sa fug de spinii pizmuirii
Poate computerul nu reuşea să identifice un sem- Şi-apoi sa-mi afli care-i vintul
nal ca atare. poate că nu era destul de sofisticat pen- Ce ooerte-n intinit cuvin lui
tru a. percepe anumite relaţii. Subtilitatea unui com- Cind vrea să dea de rosturile tirit' ..
puter? Dar au fost coduri descifrate in citeva se-
cunde. oricit de complicate erau. Proiectul nu cerea Dintr-o data discul incepu să se mişte. răsturnin-
3 Banca Internationala de Date pentru Astronorme. • John Donne. 1571-1631. poet englez
jr;r~ =============================================================A~N~~~~;CM~I~~:~~~
~
du-se incet. Nu mal era un disc, ci o ureche, o ure- Şi iată că voi trimite peste voi făgăduinţa
che ascunsă printre coline, incercind să inţeleagă Tatălui meu; dar rămineţi in cetate pină veţi
ce-i şoptea Universul fi imbrăcaţi cu puterea de SUS?
Poate ca asta ii ajuta sa. reziste la truda la care se
inhamaseră de bunăvoie. In ciuda tuturor dezamagi- Iar noi, işi continuă gindurile MacDonald, noi cei
rilor, in ciuda tuturor eforturilor starile, poate că ma- care nu ne pierdem in speculaţii fanteziste despre
şinaria aceasta, sensibilă ca virfurile degetelor lor, ii cum şi-a aranjat cărţile prezumtivul creator al Uni-
sprijinea in lupta lor cu necuprinsul. Cind simţeau că versului, Iăsindu-1 apoi uitării, noi răminem cu cre-
li se aşeaz a pe umeri oboseala şi le plezneau tim- dinţa in ceea ce am învăţat, in ceea ce ştim şi in
plele de incordarea cu care incercau să destuşească ceea ce sperăm.
murmurul stelelor, cind li se impăienjeneau ochii de Inserarea se prefăcuse in noapte. Cerul era de mă-
atita privit la ecranele pe care nu reuşeau să citească tase neagră. Stelele se născuseră din nou. Asculta-
rurnic, sau la graficele mereu aceleaşi, nu aveau derea reincepuse. MacDonald se îndreptă spre pârcaj,
cit sa iasa afara din celulele lor din beton pentru a-şi se urcă in, maşină şi porni spre casă.
reinnoi spiritele amorţite prin comuniunea cu meca- Nu îl aştepta nici o lumina aprinsă. Haciendas avea
nismul gigantic pe care il stăpîneau, mecanismul aerul acela părăsit, pe care el il cunoştea prea bine,
acela silenţios, sensibil, capabil sa detecteze cea mai arăta cum arăta ori de cite ori Maria pleca să-şi vada
marunta sursa de energie, cea mai mică radiaţie care prietenii din Mexico City. Dar acum casa nu era
ar fi strabatut Universul. Era stetoscopul cu care as- goală, Maria era acasă.
cultau pulsaţiile firii şi inregistrau naşterea şi moar- Deschise uşa de la intrare şi aprinse lumina din
tea aştrilor indepărtaţi, era sonda cu care de aici - hol, apoi se îndreptă spre living, cu paşi măsuraţi,
-de pe o planeta insignifiantă, de linga o stea mârunta nici prea grăbiţi, nici prea şovăielnici. Trecu astfel,
de la periferia galaxIei sale - indrazneau să explo- aprinzind luminile peste tot: in living, in sufragerie,
reze infinitul. camera de oaspeţi, bibliotecă, bucătărie. Ajunse la
La urma urmei, poate ca nu realitatea le mingiia uşa din lemn greu, inchis la culoare, a dormitorului.
sufletele neincrezatoare, ci imaginea poetica a cupei - Querida?'
inunse pentru a primi steaua căzatoare a lui nonne, Înainte de a aprinde lumina se asigură că reostatul
sau a urechii incordate sa auda urma strigatului ba- pentru reglarea intensităţii era dat la minimum.
nuit, care se topea pina la umbra unei şoapte cind - Maria Chevez?
ajunqea aici. Şi la o mie cincisute de kilometri dea- Maria dormea, cu picioarele strînse sub cuvertură.
supra lor se afla cel mai mare radiotelescop construit Pârul negru, bogat, împrăştiat pe pernă ii incadra
vreodata, o plasă gIgantica cu un diametru de peste faţa liniştită.
şapte kilometri, aruncata de oameni in inalt uri pentru
a prinde stelele. Men che dramma
Daca s-ar putea folosi de Marea Ureche mai des, Oi sangue m'e rimaso, che non tremi;
nu doar pentru testari ocazionale, gindi MacDonald, Conosco i segm del/'antica ttemme»
atunci poate ca ar obţine ceva rezultate mai curind.
Ştia insă prea bine ca radioastronomii nu vor fi nici- MacDonald o privi, mingiindu-i cu privirea, pe rind,
odata de acord să cedeze din timpul instalaţiei LOR fiecare trăsătură a feţei atit de bine cunoscute. Chiar
pentru joaca aşteptârii unor semnale care nu mai ve- şi aşa, cu ochii ei negri atit de expresivi ascunşi de
neau. ŞI aşa, Proiectul moştenise Urechiuşa numai pleoapele cu genele ca doi bondari adormiţi pe o
după ce intrase in funcţiune Marea Ureche. Se vor- floare, era cea mai frumoasă dintre toate femeile pe
bea de la o vreme despre o reţea şi mai mare, cu un care le văzuse. I se bucura sufletul de amintirea ati-
diametru de treizeci de kilometri. Poate atunci, dacă tor şi atitor clipe fericite trăite lingă ea.
zvonurile erau intemeiate, proiectul ar putea utiliza
macar pa(\ial Marea Ureche. Asta dacă vor rezista C'est de quoy ray le plus de peur que la oeur»
pină atunci, dacă işi vor putea conduce nava fragilă'
a credinţei ŞI speranţei printre Scilla indoielilor şi Se aşeză pe marginea patului, aplecindu-se pentru
Charibda cotelor bugetare ... Cum să-i convingă pe a-i săruta obrazul şi apoi umărul dezgolit de cămaşa
cei din Comitet? Tabloul era destul de sumbru. Omul care ii alunecase in somn, dar cum 'ea nu dădea
care ascultă, ascultă, ascultă stelele tăcind, aşteaptă semne că l-ar simţi, o scutură uşor.
semnale care nu mai sosesc, pentru că - groaznic - Maria ...
gind - Omul este singur pe lume, un accident cos- Ea se intoarse cu faţa in sus, intinzindu-se, sus-
mic care are nevoie de căldura altei existente, căl- pină abia simţit şi numai apoi deschise ochii, încă
dură care nu va mai veni niciodată. Singur, singur de fără a se fi trezit.
tot, ca şi cum cineva ar fi singur pe Pămint, fără să - Sint eu. Robby, ii şopti MacDonald, cu urma
aibă pe altcineva cu care să vorbească, ca intr-o in- aceea de accent irlandez pe care şi-o regăsea in mo-
chisoare fără ieşire, fără posibilitatea de a comunica mentele de emoţie.
cu cei de afară şi fără posibilitatea de a şti daca mai Privirea ei prinse viaţă şi buzele i se destinseră
este cineva pe afară .. intr-un suris leneş.
Oare nu-l împingea inainte doar teama de spai- - Robby.. ai venit...
mele nopţii? Cită vreme ascultau, exista speranţa. A - Yo te amow, spuse el sărutind-o, şi după aceea,
renunţa, ar insemna să admită infringerea totală. Unii ridicindu-se cu evident regret, continuă: Mă duc să
spuneau că nici nu ar fi trebuit să pornească Proiec- pregătesc cina. Trezeşte-te, hai, şi aruncă ceva pe
tul; nu s-ar mai pune problema renunţării. Asta o tine, O jumătate de oră e bine, sau mai devreme?
susţineau unele dintre noile secte, cum erau Solita-
rienii: nu mai este nimeni, noi sintem Unicii, singura 5 Evanghelia lui Luca, 24.49
inteligenţă din Univers, să ne beatificăm deci, in glo- • Fermă (în spaniolă in original, n.lr.)
ria unicităţii noastre. Ceilalţi credincioşi incurajau 7 lubilo (in spaniolă in original, n.tr.)
continuarea Proiectului. De ce să fi creat Dumnezeu a in sînge nici o picătură
miliarde de alte stele şi planete dacă nu pentru a le Nu mi-a rămas să nu se Înfioare,
imi recunosc iubirea, năvalnica-i dogoare {DANTE, Divina
da şi altor fiinţe plămădite după chipul şi asemăna-
rea Lui? Trebuie să-i descoperim şi pe ceilalţi fii ai f~e~i~i~n ~~ali~ăă t~"mo~~ta~u~_t~~CÎt de teamă (MON-
săi, să comunicăm cu ei, să aflăm ce revelaţii au TAIGNE, Eseuri)
avut, pe ei cine i-a mîntuit de păcate? . 10 Te iubesc (in spaniolă in original)
~ ~ ALMANAH
~ ANTICIPATIA
17
1~r...Ja\~~.J
- 'ti\mf,~,)(~ ~
~~~PU'~J~~!~
::- Mai devreme, dragule! o nouă viaţă. Fetele treceau grăbi te, cu ceşti de ca-
In frigider găsi Iăptuci fragede şi friptură de viţel in fea fierbinte, sau cu diagramele pline de şerpuirile
singe, tăiată in felii subţiri. Cu mişcările precise ale nerequtate ale imprimantelor in mină, pe cită vreme
bărbatului căruia ii plac bucatele bune, dar şi pregă- barbatii, cei care nu erau la posturile de ascultare,
tirea lor, intocmi o salată Cesar, in timp ce feliile de discutau aprinşi pe Iingă distribuitoarele de co-
carne se rumeneau la foc potrivit. ca-cola.
Cind Maria apăru in cadrul uşii, salata era gata, Mac Donald se duse direct la punctul central.
sucul de Iămiie stors, tarhonul imbrobonat de citiva Adams era la panoul de comandă, secundat de Mon-
stropi de maioneză, sticla de vin alb, demisec, abu- taleone, tehnicianul de serviciu. MacDonald ii salută
rea proaspăt scoasă de la rece, iar bulionul gros de pe fiecare in parte şi se apropie de consola de inre-
carne, dres cu smintină şi parfumat cu seminţe stri- gistrare. Acele care vibrau pe fiecare lungime de
vite de mărar, tocmai acoperise scalopinele. undă nu păreau să asculte de vreun impuls ordonat.
- Mmmm ... miroase a ceva bun, ii zimbi Maria. Adams işi scoase căştile şi ii arată citeva virfuri.
Era o glumă a lor. De cite ori gătea Maria, făcea - S-ar putea să fie ceva ..
mincăruri mexicane, pipărate de ardeau ca focul şi - intimplătoare, replică Mac Donald.
se aşezau in stomac ca o căptuşeală încinsă, in aş- - Ai dreptate. Computerul nu a reacţionat in nici
teptarea vinului răcoritor. Dacă işi făcea MacDona1d un f~. .
de lucru prin bucătărie, ieşea intotdeauna o surpriză - Sint ciţiva ani buni de cind lucrez cu chestiile
- specialităţi din bucătăria franceză, italiană sau astea. Cred. că am inceput să "simt" şi cind le scade
chinezească. Dar indiferent care din ei ar fi gătit, ce- tensiunea In asemenea condiţii incepi să gindeşti ca
lălalt trebuia să-şi manifeste intr-un fel aprecierea- un computer.
pentru a nu fi pedepsit cI,! obligaţia de a găti .el toată - Sau incepi să simţi povara eşecului.
săptămina următoare. - Cam aşa ceva.
MacDoriald umplu paharele. incăperea era curată şi eficientă: sticlă şi metal şi
- A la tres-bonne, ă la tres-betle, spuse el, qui fait plastic, totul fără pete şi sterilă. Mirosea a electrici-
ma jc;>ie et ma sante!' . tate. MacDonald ştia foarte bine că. electricitatea nu
- In cinstea Proiectului, răspunse ea. Să vie in are miros, şi totuşi aşa gindea. Poate că era doar
noaptea asta mesajul mult dorit! ozonul, sau izolatia lncălzită. sau uleiul incins. sau
Mac Donald scutură din cap. Dorinţele prea mari toate la un loc. Orice ar fi fost. nu era momentul de
nu trebuie amintite. a cerceta cauza unui miros, defecţiunile se autosem-
- in seara asta sintem numai noi doi. nalizau pe un panou general de control - iar Mac-
intr-adevăr, după aceea au fost doar ei doi, o in- Donald nu dorea cu tot dinadinsul să ştie. Prefera
sulă de bucurie, aşa cum fusese intotdeauna in cei să-I considere mirosul electricitătii. Poate că din
douăzeci de ani de cind erau impreună, iar ea era cauza asta nu se realizase ca savant. Toţi profesorii
pli.nă de viaţă ca şi atunci cind se cunoscuseră il invătaseră că "savant este cel care nu osteneşte in-
In cele din urmă, nerabdarea din ei se potoli; stă- trebind DE CE?"
teau intinşi alături, bucurindu-se de liniştea din ei şi Se intinse şi dădu peste cap un comutator. Încăpe-
din jur. Pentru MacDonald Proiectul devenise doar rea se umplu de un zgomot subtil, ca aerul care
ceva care urma a fi terminat cindva scapă dintr-o cameră de bicicletă, susurul unor sibi-
- Maria, spuse el in şoaptă lante sisiite scornite de sesiunea subterană a şerpilor
- Da, Robby. superserpurtori.
- Te iubesc, dragostea mea. Intoarse butonul unui potenţiometru de volum, iar
=- Şi eu, Robby. soapta deveni, - vorba. lui Tennyson - ,.zumzetul
nenumăratelor albine". In că o rasucire, doar citeva
Insă in timp ce ii asculta respiraţia potolindu-se
treptat. gindurile despre Proiect puseră din nou stă- grade, ŞI parcă il auzea pe; Mj!tthew Arnold:
pinire pe mintea lui. Cind o crezu adormita, se ridică
şi incepu să se imbrace pe intunenc ... tristul, indelungatul vuiet al unui aspru vint
- RObby? (Vocea ei era limpede, fără urmă de Ce-ncet se pierde in noapte,
somn, dar inspăimintată.) Un leu lovit de moarte,
- Şi, querida?'2 Topindu-şi răsuflarea-n cioburile goale,
- Pleci iarăşi? Ţăndări mici de lumină, pierdute pe Pămint...
- Nu vroiam să te trezesc.
- Chiar trebuie să pleci? Mai răsuci puţin butonul şi sunetul redeveni ba-
- Asta mi-e slujba, iubito. belul unor voci Indepartate. unele strigind, altele ur-
- Numai astăzi, te rog, rămii cu mine noaptea lind, unele calme, altele abia şoptind - dar toate in-
asta ... cercind - sfişiate de disperare - să COMUNICE ..
MacDonald aprinse lumina. Figura ei exprima in- Dar totul' era doar o fracţiune de grad sub limita
grijorare, nici un dram de isterie. iluzorie a intetlqibifitatii. Doar să fi inchis ochii şi
- Rast ich. so rost ich.'3 Şi-apoi mi-ar fi ruşine de MacDonald era convins că ar fi putut sa le vadă fe-
ceuaiţi. care sint deja acolo. \ ţele, lipite de un ecran indepărtat, deformat& de efor-
.,; ..• =- lnţeleq, aşa-i. .. Du-te, dar să te intorci degrabă. tul zadarnic de a se face auzite şi, mai cu seamă, in-
ţelese. Culmea era că se incăpăţinau să vorbească
Inainte de a pleca, MacDonald trecu prin baie, lăsă
alte două pastlle pe ponctoara de sub oglindă şi as- toţi deodata. Ar fi vrut să le poată striga: "Dar mai
cunse flaconul aproape plin in locul ştiut numai de tăceţi odată! Tăceţi odată, toţi! Dumneata, cel cu an-
el. tena roşie, dă-t drumul, vorbeşte! Ceilalţi să-şi aş-
Noaptea, cind recepţia undelor cosmica era mai tepte rindul1 unul cite unul, şi va vom asculta chiar
bună, lipsind interferenţele emisiunilor terestre şi ale de-ar fi să dureze o sută de ani, sau o sută de vieţi '"
vintului solar, clădirea Proiectului renăştea, parcă, la Adams ii rupse şirul gindurilor
- Uneon mă gindesc că am greşit. montind difu-
zoarele. E o chestie ... cum să spun.. prea antropo-
Prea bun~ şi preafrumoasei
1\
Ce imi da bucuria ş, sănătatea mea' (BAUDELAIRE,Epavele, morfică. Trec zile, luni şi, dintr-o dată, incepi sa auz.
În tranceza in original. n.tr.) voci. Cite ai putea jura că au coerenţă? Cite sint me-
'2 Ce-I dragoste? (în spaniola in origlnaLn tr 1 saje clare? Prostii ... Eu, unul, nu le mai dau atenţie.
13 Dacă _:nă ?,!ihnesc. ruginesc (proverb german. in limba Ajunsesem să mă trezesc in miezul nopţii, crezind ca
germana In ongmal). aud pe cineva şoptindu-mi cuvinte care ar fi fost sa
ALMANAH ~
ANTICIPAŢIA ~
180
fie mesajul-cheie care ar fi lămurit totul, piatra cos- subiect de discutie. Ciudat ar fi fost dacă nu ar fi
mică de la Rosetta, mesajul care va răspunde la prins nimic. "Mesaje, zău aşa!"
toate intrebările noastre. Sigur că după aceea, dracu' - Am auzit, s-au mai intimplat şi prin alte părţi lu-
mai putea adormi din nou .. cruri asemănătoare. Uneori, protezele acţionează ca
Apăsă pe intrerupător şi se făcu linişte. un receptor radio cu cristal in miniatură şi receptie-
- Poate că se va găsi şi cineva care să inţeleaqă nează chiar transmisiile posturilor de radio, dacă sint
mesajul, spuse Mac Donald. Din cauza asta am insta- destul de puternice şi destul de apropiate. Iar noi.
lat sistemul audio. Ca să ne retină atentia. De acord, Joe, ai văzut ce multe antene avem, chiar aşa, tre-
ne chinuie şi ne obsedează, dar din chin şi din obse- buie să fie o puzderie de frecvenţe parazite, inductii
sii poate ţîşni scinteia inspiratiei.. şi aşa mai departe. Nu e nici o problemă. Uite ce ...
- Sau incendiul nebuniei. .. Dar ai dreptate, tre- Am să vorbesc eu cu dentistul nostru să-ti aranjeze
buie să mergem inainte, nu? dintii in aşa fel incit să nu te mai supere deloc. E un
- Mda ... fleac, să nu ai nici o grijă!
Mac Donald luă căştile pe care le folosise Adams şi - Vă multumesc, dom'le MacDonald. spuse bătri-
apropie una de ureche. Cinta! nul portar, punîndu-şi la loc proteza. Să fiti sănătos
- Tico-tico, tico-tico! Ei ascultă-n Puerto Rico, că tare sinteti bun, dom 'le Director'
stau şi-asculta-n infinit. Ce-au stelele? S-au timpit?
Tico-tico, tico-tico, nu dormiti in Puerto Rico Pe tot drumul pînă acasă - erau şaisprezece ki-
Mac Donald lăsă căştile pe tăblia consolei. lometri - MacDonald conduse dominat de acel sen-
- Şi asta tot inspiratie se cheamă. timent de nelinişte pe care îl ai atunci cînd crezi că
- Cel putin imi scoate din cap inutilităţile ... nu ai făcut ceva ce trebuia făcut. sau că ai făcut ceva
- Şi treaba, nu? Spune-mi Adams, dumneata greşit şi nu ştii ce. 'Dar cind ajunse' acasă, hacienda ii
chiar vrei să dai peste cineva pe acolo, pe-afară? . păru doar Întunecată, nu tristă şi părăsită. aşa cum ii
- Altfel de ce-aş mai sta aici?' Numai că mă in- făcuse impresia cu citeva ore mai inainte. Maria dor-
treb citeodată dacă nu ar fi mai bine să nu aflăm ni- mea, respirind liniştită.
mic ...
- Lasă, avem cu toţii momente dintr-astea, il con- Seara următoare, casa arăta altfel. Sunetul discutii-
solă MacDonald. lor aprinse stîrnea ecouri vesele, dind viaţă imprejuri-
După ce termină cu toate hirtiile din tăviţa roşie milor, de la ferestre degete lungi de lumină pipăiau
"de rezolvat", MacDonald răsuflă uşurat şi îşi intinse Întunericul de parcă ar fi vrut să mingiie colinele din
spinarea amortită. Se intreba dacă s-ar fi simtit mai jur, iar intrarea era strălucitoare ca un far.
putin frustrat, mai putin nesigur, dacă ar fi lucrat un- - Intră. intră. Lily, spuse MacDonald. amintindu-şi
deva, in cadrul Proiectului, jn loc să aibă grijă de toti de o noapte cind o Lily lntlmpina musaf}rii la uşă,
ceilalţi care lucrau efectiv. Ei, da, cineva trebuia să ajutindu-i să-şi scoată paltoanele ... dar aceea fusese
facă şi treaba asta, să aibă grijă de bunul mers al altă Lily şi se întimpla În altă parte. in altă casă, cu
Proiectului, de problemele cu personalul, de contul altă qcazie, şi mai cu seamă, În amintirea altcuiva ...
curent, de plata facturilor, de plata salariilor, de po- - Imi pare tare bine că te-ai decis să. vii. totuşi.
tolirea nervilor .. Avea in mînă o cutie de bere şi o indreptă În direc-
Pentru asta fusese numit el. cu cincisprezece ani ţia d~ unde se auzea găIăgia cea mai mare.
in urmă - pentru ca să aiba grijă de rufele murdare, - In living găseşti bere cită vrei, iar in bibliotecă
să rezolve toată babilonia de hirtii. depeşe. circulare. ceva mai tare, de la 45° În sus. aşa că fii atentă să
somatii. cereri. reclamaţii. .. Bineinţeles că după atitia nu ţi se suie la cap! Şi acum, .rnunc est biben-
ani devenise. totul. aproape doar rutină. corespon- dum!".14
denţă de paisprezece culori pe care Lily ar fi descur- - Unde este doamna MacDonald? intrebă l.ily,
cat-o la fel de bine. dar era esential să se ştie ca o privindu-se in oglindă.
făcea el. să se ştie că de toate răspundea cineva care - Pe acolo pe undeva, repetă MacDonald gestul
credea in proiect. sau cineva care nu lăsa pe alţii sa-i cu mîna in care ţinea cutia de bere .•Am pierdut-o În
ghicească indoieli le. Ca şi Urechiuşa. el devenise un Înghesuială. Bărbaţii şi citeva doamne mai curajoase
simbol; oamenii au nevoie de simboluri. pentru a trăi. sînt in bibliotecă, În timp ce femeile şi cei mai cura-
sau pentru a găsi tăria de a respinge disperarea joşi dintre domni sînt in living. Bucătăria este teren
atunci cind ea ii cuprinde. neutru, aşa că ... Poţi alege după pofta inirnii..
Portarul il aştepta in secretariat. - N-ar fi trebuit să vin, il Întrerupse Lily. M-am
- Pot să vă vorbesc, domnule Director.? oferit să-I Înlocuiesc pe domnul Saunders la pupitru,
- Bineinteles. răspunse MacDonald, inchizind gri- dar m-a refuzat. Cică nu mi-am dat Încă testul. De
juliu uşa biroului său. Ce s-a intimplat, Joe? parcă n-ar fi computerul cel care are grijă de toate,
- Păi, să vedeţi. e dinţii mei, dom'le ... că În rest, parcă n-aş şti şi eu pe cine să chem dacă
Bătrinul se ridică in picioare şi cu o mişcare abilă s-ar Intimpla ceva deosebit ...
işi scoase proteza, care rămase odihnindu-se, ca un - Ştii ceva, Lily? Ma-cDonald îşi pierdu zîmbetul,
zimbet alb-sînqeriu, in palma sa zbircită. Reprimin- care tot nu-i stătea prea bine pe faţă. Computerul
du-şi un fior involuntar de dezgust, MacDonald privi poate face totul singur, iar tu ... voi doi v-ati descurca
cu un interes prefăcut. Era o proteză ca toate prote- În orice situatie mai bine decit oricine, mai bine chiar
zele, bine făcută, poate chiar prea bine făcută, prea decit mine. Dar dacă unul din echipă ar simţi vreo-
era reală. dată cit de CÎt că nu este absolut indispensabil, va
- Ce-i cu ea, Joe? crede că nu are rost printre noi şi va renunta. Or,
- Îmi vorbeşte, zău, dom'le MacDonald, mormăi asta nu trebuie să se Întîmple niciodată! .
incurcat portarul, privindu-şi dintii cu o urmă de sus- - Oh. Mac, de ce pui tu atîta suflet? .
piciune. Noaptea, intelegeti, după ce-i pun in pahar, - Nu trebuie să se intimple, mă auzi tu, pentru că
pe nopti eră, imi tot şopocăie ... Chestii, tot felul de printre ei este unul care într-o zi va găsi răspunsul.
chestii, nişte chestii de departe. Ca nişte mesaje. in- Nu eu. Unul dintre ei. .. Trebuie să găsesc pe cineva
telegeti? să-i ţină locul lui Charlie, să se mai destindă şi el
MacDonald il privi mirat. Ciudat. să folosească toc- măcar o oră-două.
mai acest cuvint destul de greu de _pronuntat fără
proteză. "Mesaje'" Dar de ce ciudat? In definitiv. pu-
tea să fi tras cu urechea la discutiile specialiştilor pe U E vremea acum să bem! (HORAŢIU, Ode. În latină in origi-
culoare, in laboratoare, la bufet, toti aveau acelaşi nal)
(~~ ALMANAH
~ ANTICIPAŢIA
18
({j5JnSt~
~U"'-!PiJFJ[}l:~
Wer immer strebens sich bemiiht /ch bin der Geist der stets vernient.w
Der k6n.J1en wir ertosen.»
- Aşa că ar trebui să facem cum propusese O
ver: pulsări de o sută de milioane de miliarde de w
- O.K., boss!
- Hai, distrează-te şi tu, doar n-al venit să stai intr-o zecime de miliardime de secundă, ar trebui
apară pe tot spectrul radio. Hei, Mac, vrei să-
aici'
- O.K., boss, O.K., exclamă Lily, indreptîndu-se umpli paharul, te rog ...
Şi Mac Donald incercă să se strecoare spre b
spre bibliotecă.
- l-am spus eu lui Charley, de-am avea doar c
- Găseşte-ţi, fată, un bărbat, şopti neauzit Mac-
Donald, cu nasul in cutia de bere, apoi, pentru că un ban de zece pentru fiecare scutec pe care l-a
Uly fusese ultima persoană care mai putea veni, pă- spălat, n-aş mai sta aici in Puerto Rico, spuse o
meie către alte două" intr-un colţ.
răsi şi el intrarea şi se opri in uşa living-ului, incer-
- .. neutrinii, spuse cineva.
cind să cuprindă frinturile de conversaţie.
- ...razele gamma .ar trebui. .. - Prostii, bubui o voce groasă in timp ce MacD
- ..inainte de a ne intreba unde vom găsi bani nald amesteca atent sucul de portocale cu vodcă
pentru un asemenea generator, ar trebui să ştim, mă- 61°, vă spun eu, mediul ideal sint tot razele Q
car cu aproximaţie, cam cit ar costa .. - Cunoaştem, faimoasele raze care de cinci dec
. - cine il va construi şi cum va... nii urmează să fie descoperite in următorii cinci a
- sursele de raze gamma sint de milioane de ori Morrison ar fi teribil de dezamăgit, dacă' s-ar m
găsi printre noi ... ·
mai rare decit cele de unde radio pe douăzeci şi
MacDonald incepu să refacă traseul, avind grijă
unu... -
- Asta a afirmat-o Cocconi acum cincizeci de ani. nu verse paharul prea plin. -
Aceleaşi argumente. Mereu aceleaşi şi aceleaşi... - Pe mine mă înnebuneşte chestia cu schimb
de noapte, spunea soţia nu ştiu cui. Toată ziua
- ....dar daca au dreptate, au şi bastat
- Iar lungimea de undă a hidrogenului este atit ăia mici şi dumnealui mă vrea ca o floare cind vi
de unic ro.gică... Aşa cum i-a spus Morrison lui Coc- dsrnineaţa acasă! Doamne ...
coni - şi Cocconi, dacă vă aduceţi aminte, a fost de - ...sau să o luăm, şi pe partea cealaltă: dar da
toţi, peste tot, stau şi ascultă? se întreba Adams,
acord - lungimea de undă a hidrogenului reprezintă
un punct fix de intîlnire, logic, prestabilit. ;,0 frec- acelaşi pesimism. Poate că stau şi ei şi ascultă, ca
noi, ascultatul costă infinit mai puţin.
venţă unică, obiectivă care să poată fi sesizată de
- Paharul tău, incercă MacDonald să-I intrerup
orice ascultător din Univers". Cam aşa s-au expri-
dar altă voce ÎI acoperi.
mat!
- Şi chiar nu crezi că idea asta le-a venit şi altor
- ...dar volumul de zgomot care se suprapune ...
MacDonald surise şi se îndreptă spre bucătărie care să fi inceput deja să transmită?
să-şi ia o altă cutie rece. de bere. - N-ai deci] să o suceşfi cum vrei şi să te intre
cum ar fi dacă ţi-ai inchipui că ei îşi inchipuie că
- ...de ce nu ••mesagerii automaţi" ai lui Brace-
iţi inchipui. .. Ştii ce, mai bine taci şi ascultă. Gîde
well?
te-te numai: mii de lumi in ascultare sau o singu
- Ce-i cu ei?
- De ce nu-i căutăm? lume - a noastră, oricum ar fi, tot rău este, ce m
- Fii serios! Ideea lui Bracewell era că aceste au- Doar cit mă gindesc şi mi se face pielea găină
- Mă rog, mă rog, atunci noi ar trebui să emitem
tomate işi vor semnala singure prezenţa!
să transmitem ceva... .
- Poate că nu sintem indeajuns de copţi' Poate
- Şi cam ce-ai propune?
că ne mai trebuieciteva mii de ani pină să ajungem
- Ştiu şi eu? Numere prime, sau cam aşa ceva
să inţelegem ce şi unde ..
- .. .şl totuşi unele emisii laser ... - la mai gindeşte-te! Dacă - este doar o ipote
- Care să se piardă in strălucirea miliardelor de - civilizaţia ..pe recepţie" ar putea.să nu cunoas
aştri? matematica ...
- Nu, nu, Schwartz şi Townes au arătat că nu - Ce prostie! Şi cum şi-au construit antena?
avem decit să alegem o lungime de undă specifică. - Ce ştiu eu?! Pe băbeşte, pe ghicite, sau prin
Cu o rază laser ingustă, plasată in centrul uneia din- tuiţie, ca orice radioamator. Sau poate că au ante
tre liniile de absorbţie ale calciu lui .. incorporate organic?!
in bibliotecă se discuta pe alte coordonate. MacDonald porni din nou in derivă spre bucătări
- frecvenţele joase, considerind .. sperind să mai găsească o bere rece.
- zgomotul de fond impune o limită coborită - ...insistăm pentru echivalarea timpului utiliz
pentru . cu Marea Ureche chiar dacă nu ar exista o emisiun
- După calculele lui Drake, frecvenţele cele mai intenţionat amplificată pentru eventualii ascultăto
potrivite din acest punct de vedere se situează in din alte lumi, tot am putea recepţiona traficul ele
plaja de 3,2 şi 8,1 centimetri. tronic normal pentru orice civilizaţie, cel puţin la
- Drake! ce naiba ştia Orake?' Acum, după o ju- velul nostru, fie ea şi la zeci de ani-lumină depărtar
mătate de secol, incă mai vorbim de .. Problema noastră - in momentul decisiv - va
- ...şi nu e vorba numai de experienţa acumulată descifrarea mesajului şi nu recepţionarea lui.
În aceşti cincizeci de ani, gindiţi-vă şi la tehnica de - Eu, unul, sint sigur că ei ne ascultă de cel pu
astăzi! Pe atunci abia reuşeam să transmitem sem- cîteva decenii. Sint sigur că dacă am putea p
nale radio pe distanţe de o mie ani-lumină, iar lase- grama ..
rul nu bătea mai mult de zece ani-lumină, pe cită - Bine-bine, doar nu sint cretin. Dă-mi doar d
vreme astăzi am trecut de zece mii de ani-lumină la tele pe care să-mi bazez ..
emisiunile radio, iar laserele au puteri de emisie de Atenţia lui MacDonald fu intreruptă de Maria, ca
peste cinci sute de ani-lumină, cel puţin! se indrepta spre bucătărie cu o tavă goală.
- Dar dacă nu-l- nimeni pe acolo? spuse Adams - Ţi-e bine, iubito?
pe un ton sumbru. - Hmhm, răspunse ea, mai mult din ochi.
- Precis? (Se aplecă spre ea, să-i simtă arom
" Pe acel care din greu trudeşte,

Pe acela noi il vom salva. (GOETHE, Faust, in germană in ori- " Sint spiritul ce neagă mereu. (GOETHE, Faust, in lim
ginal) germană În original).
182
\lJîJlij~!~
~~TJ1J~[t~(f
părului bogat, amestec de căldură, tutun de bună ca- ŞI dacă ar reuşi să identifice un mesaj? Chiar şi
litate, parfum şi. .. Maria). cei mai tineri din echipă vor fi dat de mult în primire
- Aş fi preferat să fim doar noi. incă inainte de a fi fost descifrat. Pină la steaua cea
- Şi eu, dragule. mai apropiată erau zeci de ani-lumină, iar dus-intors
- Totuşi, va trebui să plec .. era dublu. Cine putea să fie chiar atit de dăruit unei
- Neapărat? • idei?
- Trebuie să-I schimbe cineva pe Saunders. Chiar
dacă este rindul lui, e păcat să nu se distreze şi el Toţi ascultă-n Puerto Rica
puţin cu ceilalţi.
- Nu poţi trimite pe altcineva? Doar fanaticii religiilor, care dăruiau sute de ani zi-
- Pe cine? (MacDonald ridică din umeri, privind dirii unui turn de catedrală, sau cei care luptau in
in jur la invitaţii săi. Se distrează bine, continuă el, bătrina Europă pentru dărimarea unor concepţii mi-
dacă plec nimeni nu va simţi lipsa). len-are...
- Eu, da ... - Ce faci, bătrine?
- Ştiu, iubito ... - Trăiesc de doi bani ziua.
- Parcă le-ai fi mamă, tată, duhovnic, spuse Ma- - Şi ce faci?
ria. Te chinuieşti prea mult pentru ei. - Muncesc.
- Cineva trebuie să-i lege. La ce altceva sint bun? Muncă ... trudă pentru înălţarea unei catedrale, sau
- La multe alte, dragule, pentru dărimarea unor legi clădite cu sute de an,
MacDonald o lrnbrătişă. lşi simţea inima ca de înainte, sau pentru aşezarea temeliilor unor noi orîn-
ceară. duiri - eforturi ale căror roade nu se pot coace nici
- la uitati-vă la Mac şi Maria, spuse cineva cu in două sau trei generaţii.
prea multe pahare la activ. ca doi porumbei.
MacDonald zimbi, un zimbet larg, de circumstanţă, Ascultă necontenit.
şi Iăsindu-i pe cei din preajmă il bătu amical pe
umăr, făcindu-i loc, in acelaşi timp, Mariei. Părea in eforturile generaţiilor nu contau cei care îşi cîn-
obosită, parcă puţin imbătrinită. Ce naiba! Nici el nu tăreau fiecare vorbă, fiecare pas, fiecare cărămidă.
se mai simţea de multă vreme tinăr, parcă anii i se fiecare ceas, ci numai visătorii care menţineau
aşezaseră în oase. Desigur, simţea, gindea, trăia de aprinsă flacăra idealuri lor. Oricum, un dram de sănă-
parcă i s-ar fi oprit ceasul de pontaj la douăzeci şi toasă nebunie ...
şapte de ani, dar ştia prea bine că trecuse de patru-
zeci şi şapte, i-o spunea în fiecare zi oglinda din Ce au stelele? S-au tlmplt?!
baie, prea bine. el putea să-şi plătească anii tinereţii
cu fericirea şi dragostea şi liniştea şi împlinirea de Toată noaptea nu făcuse altceva decit să asculte
acum, se putea chiar inchipui nemuritor. Dar.. Ma- .vocile". Nu erau decît sunete, sunete şi zgomote, o
ria? încîlceală bramburită din care el se încăpăţîna să
- Ţi-e bine? creadă că va putea in cele din urmă să aleagă cu-
- Mi-e pace. vinte, vorbe adevărate, cu sens deplin. Dar ... Nu era
nimic altceva decît un talmeş-balmeş de sunete, de
Net mezzo cammino di nostra v/ta voci indepărtate, de neînţeles şi totuşi, arzînd parcă
Mi ritrovai per una selva oscura de nerăbdarea de a se face pricepute.
Che la airitts via era smerrite.v
Tico-tico, tico-tic ...
Nu, Maria "era aceeaşi dintotdeauna.
- Eşti sigură? Iar el dorise, desigur, de multă vreme, să poată po-
- Da, dragule. runci universului de zgomote: "Tăcere!", "Vorbiţi pe
O sărută pe obraji, ca intotdeauna, se surprinse rind!", "Dumneata ai cuvintul!. .." Ce prostie, doar nu
respirind adinc parfumul - nu, mirosul ei -, minune putea face aşa ceva. Sau o făcuse deja? Incercase?
repetată zilnic. Trecînd printre invitaţi mai auzi pe ci- Strigase?
neva:
- Eddie are dreptate. De ce nu analizăm şi mole- Ascultaţi-ne un pic! ...
cuiele carbonice? Oricît de mult ar fi plutit prin spa-
ţiu, dacă au fost trimise de cineva - vreau să spun: Nu cumva atipise la pupitrul de comanaa cu vocile
dacă sînt artificiale - tot îşi păstrează ceva din ... stelare biziindu-i in creier, sau doar işi imaginase că
Fără să mai asculte palavrele din jur, MacDonald aţipise? Sau visase că se trezise? Sau visase că vi-
ieşi afară. După ce inchise uşa, toată găIăgia parcă sase?
se pierduse într-un murmur confuz, de i se părea că
aude iarăşi difuzoarele din staţia de ascultare. Voci, Nu gindiţi cum gindiţi voi...
vorbe, fraze din care nu înţelegea o iotă. Dar dacă
s-ar concentra puţin ... Unde mai auzise chestia asta? Asta nu mai era concentrare, nici starea ae veghe,
Poate că băuse o bere - două prea mult... ci curată autohipnoză. Creativă? Poate, dar şi cu un
dram de nebunie ascunsă taman acolo unde se pu-
După cîteva ore -oe ascultare, MacDonald simţea tea deghiza in savantă inţelepciune, acolo de unde
intotdeauna un gol în creier, dar acum parcă era mai putea cere unui univers haotic să-i dea partenerul in-
rău decît alte dăţi. Poate erau de vină discuţiile au- tru ale vieţii vicisitudini.
zite acasă, poate-cele citeva beri în plus, poate alt-
ceva - vreun gînd ascuns in subconştient şi care nu Că sinteţi singuri pe lume.
voia să se lase recunoscut la suprafaţă. Toate stelele i-ar spune
Că mai sint şi-a/ţii pe-aici ...
Tico-tico, tico-tico ..
Tresari. Oare de cind suna telefonul? intinse mina
17 Doar jum'ate viaţa eu trecusem şi nu s-ar fi mirat ca, ridicind receptorul, să audă o
Şi mă găseam pierdut Într-o pădure voce din adincul universului, cu o urmă de accent
Pe unde drumul drept abia-l pierdusem (DANTE, Divina Co- oxfordian, poate, spunindu-i: "Alo, bună ziua, Omule.
medie, in italiana in original, n.tr.) Ălo ... alo? Am impresia că nu avem o audiţie prea
(~AlMANAH
~ ANTICIPAŢIA
183
~~~!~
~~~1JRI[f{~
bună, nu-i aşa? Vroiam doar sa Ştiţi că noi sintem doua gauri' lnsinqerate care trebuiau să vorbea
aici. Voi sinteţi acolo? Staţi şi ascultaţi? Bun, bine, despre necazuri nemărturisite, despre o singurăt
v-am trimis un mesaj. Cred că il veţi primi in citeva În doi şi o viaţă care nu era decit minciună ..
secole. Să fiţi pe recepţie, da? Excelent. Salutări. .." Dr. Lessenden işi ridică spre el privirile, şterg
Numai că visele nu se potrivesc cu realitatea, iar du-şi fruntea umedă de sudoare.
realitatea era vocea atit de cunoscută a lui Saunders, - Hemoragia s-a oprit, dar a pierdut foarte m
cu accentul lui tărăgănat din Sud, care spunea, ce singe. O vom duce la spital pentru transfuzie.
spunea? chemat o ambulanţă. Ar fi trebuit să fi sosit p
- Mac, mă auzi, Mac? - S-a intimplat ceva, un acum.
accident. Olsen este deja in drum spre tine, dar cred Maria era palidă, cum nu O vazuse MacDonald
că ar fi mai bine să vii imediat. Maria nu e bine. ciodată. Părea modelată in ceară, fără viaţă, o ef
Să plece. Imediat. Să lase totul baltă. Ce impor- topindu-se pe un catafalc alb.
tanţă mai are? Oricum, să pună comenzile pe auto- - Cu puţin noroc s-ar putea să scape, răspu
mat. Computerul va avea grijă de toate. Oh, doamne, medicul intrebării nerostite, in timp ce in încăpere
Maria ... Uşa ... Iasă, Olsen are cheile. Maşina. Starte- trau, cu gesturi precise. măsurate, sanitarii cu ta
rul - uşor, să nu ineci motorul, aşa ... Vine o maşină, şi aparatura de transfuzie.
o fi Olsen, dar in viteza asta .. Nu Înţelegea ce voia Saunders de la el.
Accident? Ce accident? de ce n-am intrebat? Ce - Asta a găSIt-o Beny pe jos.
importanţă are ce fel de accident a fost? Maria, Ma- MacDonald despături incet, cu teamă parca, fo
ria nu e bine. Poate că nu e nimic grav. Cu atita de hirtie impăturită cu exactitate in patru: "Plec
lume acolo ... Nil disperandum. 18 .Şi totuşi. .. de ce să-i căutarea răspunsului la o mare intrebare."
fi telefonat Charlie dacă nu era nimic grav? Atunci e
grav? Cit de grav? Trebuie să fiu pregătit sufleteşte Cind intră in clădirea Proiectului, nimeni n
pentru orice, chiar pentru ceva ce ar cutremura lu- arătă surpriza, nimeni nu-i spuse nimic. Nici el nu
mea, şi mi-ar sfîşia inima. Să mă stăpinesc in faţa fi putut să le spună că nu putea indura să stea
lor. De ce? De ce să par infailibil, de ce trebuie me- gur, intr-o casă plină de amintiri, aştept ind in neş
reu să fiu vesel, optimist, cu un crez de nezdrunci- o veste. L-au intrebat insă de Maria. Le-a răspuns
nat? De ce eu, tocmai eu din atiţia ... Dar dacă s-a in- ştia. Doctorul avea speranţe. Nu, nu era tot in s
timplat ceva rău, ceva imposibil de rău, cu Maria, de inconştienţă, probabil că va mai dura pină s
atunci ce voi. .. Doamne, de ce nu am intrebat ce revină. Ma vor anunţa dacă este ceva ... da ... sint s
este, de ce? Ştirile rele pot aştepta. Neştiinţa tempo- ranţe, dar ea nu şi-a revenit.. .
rară nu le poate schimba in mai rău. Ce are Univer- Aumse in cele din urmă in biroul său. Inconju
sul cu agonia din mine? Ce sint eu in Univers? Ce de obiectele atit de familiare ar fi trebuit să se li
simt eu nu interesează pe nimeni, declt pe mine. Sin- tească, dar nu-şi putea alunga din minte cuvint
gurul lucru care mă leagă de Univers este Proiectul Mariei, scrise ordonat, fără grabă. Se simţea dam
şi este singurul lucru care mă interesează şi care mă ca un nou doctor Faust care - ascultind cum No
leagă de eternitate. Dragostea şi agonia sint inăun- tea işi mină incet telegarii - vede aievea cum f
trul meu, dar semnificaţia vieţii sau morţii mele este timpul şi aşteaptă ceasul cind Demonul se arată
Proiectul. să-şi primească plata. Se scutură de ameţeala ce
Pină să ajungă acasă, MacDonald reuşise să-şi cepuse să-I cuprindă şi-şi trase in faţă raportul
controleze fluxul emoţional. Departe, dincolo de oricare il incepuse noaptea trecută.
zont, se năştea o nouă zi. Era ora la care proiectul işi Umpluse citeva pagini, argumente orddnate., b
termina activitatea noctură. şi logic inlănţuite, cind se opri dintr-o. dată. In
Saunders il intimpină in prag. fără grabă, adună foile, le aşeză una peste alta,
- A venit doctorul, Lessenden. E cu Maria. cultindu-şi parcă gindurile, apoi le strinse in pumn
Înăuntru mirosea incă a multe ţigări fumate. dar nu cu un gest precis le aruncă la coş. Scrise două
era nici o urmă din dezordinea lăsată de obicei după duri pe altă coală, semnă, şi apoi o chemă pe L
o petrecere. Farfuriile. scrumierele şi paharele proba- - Expediază-mi asta, te rog.
", bil că erau in bucătărie. spălate deja. Cineva se gin- Ea citi şi se incruntă.
• II••• " dise la asta. Poate că toţi. Erau oameni de treabă. - Nu, Mac .
- Betty a găsit-o in baia de lingă dormitor. Nici - Ţi-am spus clar: expediaz-o imediat.
n-ar fi intrat acolo de n-ar fi fost ocupate celelalte. - Dar, ..
Este vina mea. n-ar fi trebuit să te las să mă inlocu- - Nu-i o greşeală. Ar fi trebuit s-o fac dem
ieşti. Poate că dacă n-ai fi plecat... -, M-am gindit bine. Fă aşa cum ţi-am spus.
- Nu este vina nimănui Răminea pr";! mult sin- Rămas singur, MacDonald incepu să-şi ordone
gură. il intrerupse MacDonald •.• Ce s-;! intimplat? hirtiile de pe birou, aşteptind să sune -telefonul,
- Nu ţi-am spus? Vinele. şi-a tăiat cu un brici vi- uşa se deschise. Saunders intră fără să se fi anun
nele de la amindouă miinile. Cind a găsit-o Betty era - Nu poţi face aşa ceva, Mac.
in cadă, apa era roşie de atita singe ... MacDonald oftă adinc.
Pină la urma urmei trebuia să se intimple, degeaba - Lily ţi-a spus, nu-i aşa? Ar trebui s-o dau afa
Încerca să se mintă. Şi atunci, mai demult, povestea dar poţi concedia pe cineva pentru 'Prea multă loi
cu somniferele nil fusese doar un accident, oricit W~ .
voise ea s~-I convingă. Sau voise el singur să se - Sigur că mi-a spus! Dar nu se poate ca tocm
convingă? lşi simţea inima ca de gheaţă şi totuşi tu ... S-ar duce naibii Proiectul
cele petrecute nu il surprindeau. - Se va duce oacă ramin.
Se opri in uşa dormitorului. Maria zăcea cuminte, - Mac, ştiu prin ce treci. .. Nu, !5ineinţeles că
acoperită doar cu un cearşaf, era cald, desigur. Bra- ştiu, nu am cum, dar imi pot Închipui. Trebuie să
ţele ii rămăseseră afară intinse de-a lungul trupului, un iad, dar nu ne poţi lăsa, Mac, gindeşte-te
cu palmele in sus. Pansamentul alb părea o dungă Proiect.
de vopsea aibă trasă de-a curmezişul, peste pielea - Ţi-am mai spus: m-am gîndit. Inţelege, Charl
măslinie, atit de perfectă. Nu mai era perfectă acum. no sint bun de nimic.
işi spuse MacDonald, era plesnită, două tăieturi - - Esti cel mai bun dintre noi.
- Eu? Un lingvist neafirmat? Un inginer intirzia
" Să nu disperărn (HORAŢIU, Ode, Cartea " in latină În ori- Nu văd de ce-aş "mai i ncălzi locul ăsta de poman
ginal). Aveti nevoie de cineva cu idei noi, cineva care
ALMANAH
ANTICIPAŢIA
184
poată conduce intr-adevăr Proiectul, un om dinamic, uriaş poate vedea mal departe decit tnsusi uriaşul.
cu forţă de convingere, nu un visător ca mine. Rupse coala de hirtie şi o aruncă la coş.
După citeva minute discuţia se repetă, de data Lily zimbea.
aceasta cu Olsen ca partener.
- Îţi vom' simţi lipsa, Mac ...
Mai veniră şi alţii: Adams, scepticul, il ului.
- Mac, nu cred in Dumnezeu, dar cred -In tine. COMPUTER RUN I
Sonnenborn îi declară, impiedicindu-se in cuvinte:
- Tu eşti Proiectul. Pleacă, dar totul se va pră- La inceput a fost cuvintul.
buşi. E păcat... iar cuvintul era Hidrogen ..
Nici unul dintre ei nu aminti de Maria. Alt eşec. HARLOW SHAPLEY. 1958..
Probabil că incercase să-I trezească din visări cu ci-
teva săptămini in urmă, atunci cind luase somnife- in ultimii ani ai secolului al nouăsprezecelea. nt-
rele, dar el nu inţelesese. Cum putea spera să inţe- meni nu ar fi putut crede că această lume era obser-
leagă stelele, cind nu era in stare să"; priceapă pe vată indeaproape şi cu atenţie de fiinţe mult mal in-
cei apropiaţi? Acum plătea toată orbirea din trecut. teligente decit omul, deşI muritoare ca şi el ... Dar cu
Ce şi-ar fi dorit Maria? Ştia el ce, dar dacă ar fi toate acestea. de la o mare depărtare. minţi. pe lingă
fost să scape, nu putea să continue aşa. Prea multă care ale noastre sint ceea ce sint pentru 'noi cele ale
vreme trăise doar pentru el, ca o păpuşă care aş- animalelor inferioare. inteligenţe vaste. reci şi nesim-
teaptă cuminte pe raftul pe care ai lăsat-o, numai ţitoare. priveau spre acest Pămint .(:U lăcomie, clă-
pentru ca el să aibă puterea de a-şi continua munca, dindu-şi. incet şi sigur, planurile de .cotropire. ...
iar in tot acest timp, in sufletul ei se stringea amarui H.G. WELLS. 1898...
anilor care treceau, unul după altul, adunind tristeţile
unei femei frumoase imbătrinind singură, mult prea Indivizii mor. Cu toate ace,;tea, totalitatea materiei
singură. Trebuia să recunoască - fusese egoist, o vii propăşeşte, mărindu-se chiar, cantitativ. Ne-am
dorise numai pentru el, nu dorise copii numai pentru putea imagina un organism sferic. cu procesele fizio-
a nu strica perfecţiunea echilibrului pe care îl gindea logice inlănţuite intr-un circuit inchis. Nutrindu-se
creat intre ei. prin fotosinteză, un astfel de organism ar fi nemuri-
Perfecţiunea pentru el, dar mai puţin pentru ea. tor şi şi-ar putea chiar dezvolta un grad elevat de
Poate că totuşi nu era prea tirziu. Numai de-ar conştienţă... Activitatea principală a celor mai inalt
scăpa ... Iar dacă nu, cu ce inimă ar fi putut continua dezvoltate organisme din Univers ar putea fi foarte
un efort la care să contribuie doar cu prezenţa? bine colonizarea altor lumi. Este putin probabil ca
Tresări, . speriat, de apelul strident al telefonului. asemenea fiinţe să fie sferice ŞI nu pot fi ăemuri-
- Mac, totul e bine, nu mai este nici un pericol. toare.
Mac, mă auzi? (Doctorul Lessenden striga de-a bine- Undeva, pe cel puţin o planetă, trebuie să existe fi-
lea in receptor. ..) inţe care să fi atms un nivel tehnologic care să le
- Da, da, te-am auzit, e bine ... permită să invingă forţa gravitătÎi pentru a putea co-
- Vrea să te vadă ... loniza Universul... Colonizarea este modalitatea cea
- Vin imediat. mai potrivită pentru răspindirea vieţii. Evoluţia, cu
- Stai, nu inchide. Ştii ce mi-a spus? "Cind vor- toate neajunsurile sale. este un proces lung şi rar ...
beşti cu RObby, vreau să ştie că mi-era capul plin de in viitorul apropiat. undele radio, mai exact undele
.fluturi. De aici, din spital, răspunsul se vede limpede. scurte vor pătrunde in atmosfera noastră şi vor con-
Să nu-şi facă griji. De-acum totul va fi bine". stitui 'principala cale de comunicaţii interstelare .
MacDonald inchise telefonul. Cu inima plină, clo- CONSTANTIN EDUARDOVICI TIOLKOVSKI, 1934 .
cotind de viaţă, trecu prin incăperea alăturată, abia
aducindu-şi aminte să-i strige peste umăr lui Lily: Am observat că aceste modificări aveau loc perio-
- Scapă, rn-au sunat acuma, o să se facă bine ... dic. intr-o succesiune numerică ordonată, care totuşi
Pe coridor TI opri bătrinul Joe, paznicul. nu putea fi corelată' cu niciuna_ dintre posibilele
- Dom' MacDonald ... cauze cunoscute la acea vreme. Imi erau familiare,
- Ai fost la dentist, Joe? desigur, perturbaţiile etectrice provocate de Soare,
- Nu, dom'le, nu incă, da' nu-i.. de surorete boreale şi de cimpul electromagnetic al
- Să nu te duci. Aş vrea să pun 'un magnetofon planetei noastre; dar eram cit se poate de sigur că
lîngă patul tău, măcar citeva nopţi, Joe. Cine ştie ... vsrieţiuni!e observete nu-şi puteau avea originea in
- Vă mulţumesc, dom'le, da' zice că plecaţi, dom' aceste tenomen: .... Numai după citva timp, am intre-
MacDonald. zărit posibi/itatea că ar putea fi vorba de emisiuni in-
- Nu e nimic, va veni altcineva şi totul va ... teligent controlate ... Sint din ce in ce mni convins că
Joe nu-l lăsă să termine: am fost primul om care a recepţionat mesajul
- Vedeţi că nu inţelegeţi? Nu aveţi voie să plecaţi, transmis de la o planetă la alta ...
.dom'Director. .. Oricit de slabe şi nesigure sint aceste semnale, mă
- De ce, Joe? fac să am deplina convingere că, nu peste multă
- Pentru că sufletul dumneavoastră e acilea, vreme, intreaga omenire, ca o singură făptură, va
de-aia! privi spre firmament cu dragoste şi veneraţie, ascul-
MacDonald făcuse deja ciţiva paşi spre ieşire, dar tind cu emoţie vestea minunată: "Fraţi/OI de pretutin-
se opri. deni! Am primit un mesaj dintr-o altă lume. Asculta-
Preainţelept e cel care pre sine de-adinc se vede. ţi-I: unu ... doi ... trei ... " ...NIKOLA TESLA. 1900...
CIătină uimit din cap şi se intoarse spre birou.
- Lily, mai ai hirtia aceea? Cine poate şti, cine oare poate fi sigur
- Da, domnule. Cind s-a născut şi de unde a venit minunea
- N-ai expediat-o? Vieţii? Zeii sint doar mai tineri decit lumea ..
- Nu, domnule. Atunci de unde a apărut tot ce vedem in jur?
- Rău ai făcut. Vrei să mi-o dai puţin?
O reciti: "Avind toată increderea in reuşita acestui ... Rig-Veda, circa 1QOOi.e.n ....
Proiect, din motive strict personale, mă văd nevoit să
imi prezint pe această cale, demisia." ÎNTR-O ZI. iN TIMP CE STUDIA RAZELE GAMMA
Rămase pe ginduri. Un pitic aşezat pe umerii unui EMISE DE NEBULOASA CRABULUI (DESPRE
~ALMANAH
~ ANTICIPATIA
18
~faJ
~1I'Ce~RCE
CARE SE CREDE CA AR FI REZULTATUL RADIA- Stimate domnule Doctor Lovelt,
ŢIILOR SINCROTRONICE PROVOCATE DE EX-
PLOZIA UNEI SUPER~OVE iN ANUL 1054). GIU- Acum citeva zile. discutind cu colegii de la Univer-
SEPPE COCCONI SE INTREBA DACĂ NU EXISTA sitatea Cornel/ emisiunile 'de radiaţii sincrotronice de
POSIBILITATEA TRIMITERII UNOR MESAJE IN- catre corpurile astronomice. am realizat că radiote-
TERSTELARE PRIN INTERMEDIUL RAZELOR lescopul de la Jodrell Bank ar putea fi uitlizat in ve-
GAMMA. ACESTEA SiNT RAR iNTiLNITE iN SPEC- derea unui program care. deşi la prima vedere pare
TRUL RADIAŢIILOR COSMICE ŞI. CA ATARE. de domeniul literaturii science-fiction. poate fi sufi-
UŞOR DE EVIDENŢIAT. ASTFEL CA ALTE CIVILI- cient de important pentru a putea fi luat. cu toată se-
ZAŢII LE-AR PUTEA UTILIZA CA MIJLOC DE CO- riozitetee. in consideraţie. Iata argumentele mele:
MUNICARE. COLEGUL ŞI PRIETENUL SĂU. PHILIP 11 Viaţa pe alte planete nu pare să fie un fenomen
MORRISON. A OBIECTAT iNSA. ARATiND CĂ EMI- extrem de rar. Dintre ptenetete sistemului solar. a
SIILE DE RAZE GAMMA SiNT TOT ATiT DE GREU noastra este plină de viaţa şi incă nu a fost exclusă
DE PROVOCAT PE CiT SiNT DE DIFICIL DE RE- existenţa vieţii pe Marte. Sistemul solar nu este unic.
CEPŢIONAT. PE DE ALTĂ PARTE. F_RECVENŢELE Exista şi alte stele cu caracteristici asemănătoare
RADIO AU UN SPECTRU LARG ŞI SINT UŞOR DE care ar putea avea un număr echivalent de planete.
RECEPŢIONAT. Este foarte probabil ca printre cele - să spunem. - o
POATE CĂ UNUL DINTRE MARILE RADIOTE- suta de stele mal apropiate de Soare. să fie citeva
LESCOAPE AR PUTEA CERCETA SURSELE CELE care sa aibă planete pe care viaţa să fi ajuns la
MAI PLAUZI.BIL~ ... forme' evoluate. '
21 În aceasta situaţie este uşor -ae presupus că pe
Într-un univers ale carui dimensiuni depaşesc pu- unele din aceste planete ar putea exista' vieţuitoare
terea noastra de tmeqineue. in care lumea noastra mult mai evotuete decit omul. O civilizaţie care ar fi
pluteşte ca un fir de praf in noapte. Omul a inceput cu numai citeva sute de ani mai avansată decit a
sa se simta neinctupuit de singur. Gercetam timpul noastră. ar putea beneficia de posibilităţi tehnoto-
in curgerea sa muttunitenere şi originile vIeţII. in gIce mult mai îneintete decit cele care ne stau la dis-
cautarea unor semniticeţii necunoscute. Sintem sin- pozuie in prezent.
gurele mamifere qtnanoere de pe planeta - poate 3' Să presupunem că pe una dintre planetele
Unicele din intregul univers sideral - ŞI aceasta Idee aflate pe o raza de circa zece ani-lumina există o ci-
devine din ce in ce mal apasatoare. Scrutam stelele. vuuetie avansată. Sendică problema: cum să comu-
dar nu le inţelegem pe deplin. Dezgropam reticvete nicam cu ei?'
trecutului şi nu ne gasim originile. Este o urma. o La nivelul cunostinţetor noastre actuale. unica po-
carare ale carei meandre ar trebui sa aiba un tnţetes. sibilitate pare a li uiitizbree undelor etectromeqne-
ŞI astfel ne chinuim.. LOREN EISELEY. 7946 ... tice. care nu pot fi perturbete de plasma magnetizată
din spaţiile interstelare.
Cele expuse 'ma fac să presupun că tiinţe de pe
CRESCĂTORII LE DE RASE iMBUNĂTĂŢITE DE asemenea planete transmit in că de pe acum către
PEŞTI DIN ATLANTIC ANUNŢA OBŢINEREA UNEI stelele cele mai eorooiete fascicule diriţete de unde
PRODUCŢII RECORD DE COD. AŞA-NUMITUL SU- electromagnetice raţional modulate. de exemplu, in
PER-COD ·ARE O GREUTATE MEDIE DE CIRCA succesiuni de numere prime. sperind sa contacteze o
12.5 KG. IAR CA GUST ESTE NET SUPERIOR ORI- alta gindire raţionala care să dea un semn de viaţă ...
CARUI PRODUS OBŢINUT PiNĂ ACUM DE LABO- semnat GIUSEPPE COCCONI ...
RATOARELE GENETICE CONSUMAŢI CU iNCRE-
DERE NOUL PRODUS: SUPER-COD. Acest proiect nu poate fI finanţat anual. ci in baza
unUi program extins pe cel puţin un secol. fără a
Oare civllizaţiife cu nivel tetmotoqsc superior pot pierde din vedere posibilitatea unui eşec total. Desi-
nutri mtenti! daunatoare faţa de altele care ae-ebie gur. ar putea sa pară absurdă ideea alocării unor
patrund in comunltatea inteligenţelor superioare? fonduri considera bile- pentru ca la bilatrţurile dece-
Ma indoiesc. Daca. pnvmo printr-un microscop. aş nale. congresmenilor să li se spună "deocamdată nu
·...~."" vedea nişte bacterii inlanţuindu-se frumos
fraza "Va rugăm nu turnaţi iod. Dorim sa va vorbim".
intr-o am recepţionat nimic". dar nu cred că este o idee
mai puţin indrezneeţe. sau mai cooitsreesce. decit
Prima reacţie a mea nu va fi aceea de a arunca la- cea a călătoriilor in spaţiul cosmic ... EDWARD M.
mela in sterilizator. Nu pot sa cred ca societaţile PURCELL. 1960 ..
avansate obişnuiesc sa distruga orice alta forma de
intelIgenţa competitiva. in special atunci cind lipsa FREDERICK PLAYER. DISTINSUL DIRIJOR ŞI
vreunui oericot este evidentă... ...PHILIP MORRI- COMPOZITOR AFRICAN. ABIA IEŞIT DINTR-O HI-
SON. 1961.. BERNARE ARTIFICIALĂ DE DOUA LUNI. IMPUSA
DE MEDICI DUpA COLAPSUL SUFERIT iN TIMPUL
DUPĂ DEZBATERI CARE AU DURAT APROAPE ULTIMULUI SAu CONCERT. NE-A DECLARAT:
TREI SĂPTĂMiNI. SE PARE CĂ iN CAMERA. RE- "NICIODATA NU M-AM SIMŢIT ATiT DE BINE". iN
PREZENTANŢILOR SE VA LUA ASTĂZI HOTARi- TIMPUL ACESTUI LUNG SOMN. RENUMITUL MU-
REA FINALĂ PRIVIND ooua IMPORTANTE PRO- ZICIAN A FINALIZAT MULT AŞTEPTATUL .ADA-
GRAME DE CERCETARE: COLONIZAREA LUNII ŞI GIO" AL NOII SALE SIMFONII "NOILE FRON-
PROIECTUL DE RADIORECEPŢIE INTERSTELARA TIERE~. .
DIN PUERTO RICO. NU ESTE IMPOSIBIL CA. iN
ULTIMUL MOMENT. SA SE DECIDA RENUNŢAREA O stea din o sută de mii poate avea planete pe
LA UNUL DIN CELE ooux PROGRAME. PENTRU care viaţa să fi ajuns la nivelul unei societăţi dezvol-
O MAI BUNĂ FOCALlZARE A EFORTULUI FINAN- tate ... CARL SAGAN.· 1961..
CIAR. iN ACEASTA SITUAŢIE. CEL MAI PERICLI- Una la trei milioane ...
TAT AR FI PROIECTUL DIN PUERTO RICO. CARE SEBASTIAN VON HOERNER. 1961..
- iN CEI CINCIZECI DE ANI DE ACTIVITATE ~
NU A DAT DECiT REZULTATE NEGATIVE.' . Astăzi se pare ca numărul civilizaţiilor din Galaxie.
PREŞEDINTELE WHITE AR- FI DECLARAT CA VA substanţial mai avansate decit cea terestre, ar putea
SANCŢIONA HOTARiREA CORPULUI LEGISLATIV. fi intre cincizeci de mii şi un milion. Distanţa medie
CARE S-A LASAT CAM MULT AŞTEPTATA. dintre civilizaţiile tehnologic avansa te poate fi de la
ALMANAH ~
186 ANTICIPATIA ~
citeva sute pina la o mie de ani-lumină.. Virsta me- Dacă am avea posibilitate a de a examina un numar
die la care o civil/iza ţie trebuie să ajungă pentru a mai mare de planete purtătoare de viaţă, ne-am pu-
comunica efectiv cu altele ar fi de circa zece mii de tea aştepta să constatăm - practic de fiecare dată -
ani ... CARL SAGAN, 1966.. fie lipsa totală a tehnicilor radio, fie maxima lor dez-
Ar treoui sa presupunem că, de multă vreme, ei au voltare .... FRANK D. DRAKE, 1960...
deschis o linie de comunicare cu noi şi că aşteaptă,
cu răbdare, să o descoperim. Abia atunci cînd vor Oare trebuie neapărat să ne aşteptam la eXistenţa
primi răspunsul nostru, vor putea avea certitudinea unei civilizaţii superioare În sistemele stelare cele
că o nouă societate Îşi reclamă dreptul de a fi in- mai apropiate de noi şi pe care nu le putem elimina
clusă În comuni/atea lumilor inteligente... PHILIP fără dovezi concrete din calculele noastre? Nu este
MORRISON ŞI GIUSEPPE COCCONI, 1959... mai verosimil (În afara unei unprobebite abundenţe
de supercivilizetn} ca asemenea sisteme să fie mult
COPERNIC, BRAHE, TESLA, MARCONI, mai departe de noi, la distanţe de - să spunem -
MORRISON, DRAKE, STRUVE, DYSON, COCCONI, peste o suta de ani-lumină?
GALILEO, BURKE, BROWN, TIOLKOVSKI, Chiar eliminind candidatele cu cele mai puţine
PURCELL, MASCALL, SAGAN, FROYLE, ŞKLOV- şanse, tot ar trebui sa studiem o mie de stele pentru
SKI, a găsi o altă civilizaţie care, şi ea, sa-s/ indrepte
HOERNER, STORMER, SPITZER, UREY, semnalele spre alte o mie de sori, in speranţa 'de a
BLACKETT, BUSSARD, BERKNER, LlLLY, descoperi. Ia rindul ei, altă civt!lzaţie. Să nu uitam că
LOWELL, LOVEL, WHIPPLE, FRANKLlN, de-a lungul miilor de milioane de ani de existenţă al
GREENSTEIN, HASKINS, LEDERBERG, EWEN, sai, Pamintul a tacut .... RONALD N. BRACEWELL,
FREUDENTHAL, MICHAEL, RAIBLE, PEARMAN, 1960...
GOLAY, BOEHM, MEAD, SMITH, HANDLESMAN,
SCHACHTER, VAN DEN HULST, TOWNES, KIL- Este normal să credem că majori/atea lumilor care
LlAN, au depăşit pragul civilizaţiei sint mult mai avansa te
OPPENHEIMER, OLiVER, SCHWARTl, CAMERON, decit noi.. FRANK D. DRAKE, 1960...
FROMAN, SIMPSON, CALVIN, SACCHI,
JANSKY, ArCHLEY, WEBB, HUANG, MACQUAR- UN NOU HIBRID DE PORUMB A FOST OBŢINUT
RIE... DE GENETICIENI. NOUA SPECIE DE SUPERF 0-
RUMB CU ÎNALT CONTINUl' DE PROTEINE VA
Cele expuse mai sus demonstrează că prezenţa CONTRIBUI LA ELIMINAREA ULTIMELOR ZONE
semnalelor interstelare nu contrazice nimic din ceea iNFOMETATE DE PE GLOB DE ÎNDATĂ CE VA FI
ce cunoaştem, iar dacă aceste semnale există, avem POSIBILĂ DISTRIBUIREA MASIVĂ ŞI DUPA CE
acum capacitatea tehnică de a le detecta. Nu se POPULAŢIILE RESPECTIVE -SE V.OR FI ADAPTAT
poate contesta profunda importanţă practică şi filo- LA DIFERENŢELE MINORE ÎN GUST ŞI TEXTURĂ
zofică pe care ar avea-o confirmarea acestei ipoteze ALE NOULUI ALIMENT..
asypra omenirii. .
In consecinţă, considerăm, pe deplin justificată, Mai logic ar fi să presupunem că societăţile civili-
iniţierea unei cercetări sistematice pentru detectarea zate vor trimite staţii automate care să orbiteze in
unor astfel de semnale. Sînt greu de aproximat şan- sistemele stelare apte să suporte viaţa inteligentă şi
sele de reuşită ale programului propus, dar dacă nu . să aştepte posibila trezire a vreuneia dintre planetele
vom Începe o cercetare serioasă, aceste şanse rămîn sale ... RONALD N: BRACEWELL, 1960...
egale cu zero... MORRISON şi COCCONI, 1959ş'
Nu este departe momentul in care vom dispune de
O.N.U. ANALIZEAZĂ MOŢIUNEA PREZENTATĂ lasere care să permită comunicarea, pe lunglmile de
DE MAI MULTE TARI MICI PRIN CARE SE SOLl- undă ale luminii vizibite, sau pe zonele adiacente ale
CITĂ CENTRALIZAREA CONTROLULUI FACTORI- spectrului, intre planete_ ale unor stele separate de
LOR METEOROLOGICI ŞI CREAREA UNUI ORGA- distanţe de ani-lumină. Insuşi progresul rapid al şti-
NISM EFICIENT LA SCARA MONDIALA. COMEN- inţei implică ideea că lumi civitizete şi afla te la nu-
TÎND ACEASTĂ PROPUNERE, PREŞEDINTELE BI- mai citeva mii de ani-lumină inaintea noastră ar pu-
ROULUI FEDERAL PENTRU C;:ONTROLUL MEDIU- tea poseda tehnologii pe cere nOI acum le conside-
LUI ÎNCONJURĂTOR A SPUS: .•LA NOI, iN STA- răm imposibilităţi. Poate că aceste lumi au trimis
TELE U~ITE, AM OBJINUT REZULTATE REMAR- deja spre noi sonde de cercetare automată. Intrucit
CABILE IN MODIFICAREA CLIMATULUI, DAR FAC- noi nu am constatat pină acum existenţa vreuneia,
TORII METEOROLOGICI SE CONSTITUIE ÎNTR-O poate că ar fi indicată examinarea mult mai amănun-
ÎNLĂNŢUIRE DE FENOMENE INTERDEPENDENTE ţită a spectrului unor stele in căutarea unor linii neo-
AL CĂROR CONTROL POATE FI REALMENTE EFI- bişnuit de inguste, cu frecvenţe ciudate, sau de in-
CIENT ŞI FOLOSITOR ÎNTREGII OMENIRI NUMAI tensitate variabilă ... CHARLES H. TOWNES şi RO-
PRINTR-O COORDONARE CENTRALIZATĂ, CARE BERT N. SCHWARTZ, 1961..
SĂ ŢINĂ SEAMA DE INTERESELE TUTUROR NA-
ŢIUNILOR. ...• in ut! "'1a vreme s-au descoperit lanţuri macromo-
leculare pe diverşi meteoriţi. Nu este impsibil ca
in următorii cincizeci de ani, tehnologia radio va vreo civilizaţie indepărtată să li imprimat astfel me-
atinge nivelul care ne va permite să nu mai avem saje codificate pe care să le fi lansat masiv in spaţiu.
nici o dificultate in realizarea comunicaţiilor interste- De ce să nu interceptăm cometele şi să le cercetăm?
Iare, răminind ca problemă majoră doar eliminarea Şi ele ar putea purta mesaje de la depărtări inimagI-
paraziţilor cauza ţi de factori naturali. Intrucit in pre- nabile .... LESLIE C. EDIE, 1962...
zent această tehnologie are deja o vechime de cinci-
zeci de ani, putem conchide că - În ceea ce priveşte Soarele ar putea fj utilizat ca sursă de semnale
comunicaţiile interstelare - orice civilizaţie poate prin amplasarea unui nor de particule pe o orbita
trece de la stadiul pOSibilităţilor nule la cel al depli- circumsotere, tmoieaictnd trecerea luminii; acest nor
nelor posibilităţi Într-o perioadă de numai o sut& de ar putea face ca soarele, observat de la mari distanţe
ani. La scară astronomică acest salt echivalează cu să pară a funcţiona ca un far ... PHILIP MORRISON.
trecerea bruscă de la o treaptă a dezvoltării tehnicii 1963 ...
radio la cea superioară. Poţi să tnnozi tu legăturile Pleiadelor, sau să oez-
.~AlMANAH
<::;Jr ANTICIPAŢIA
187
(f~~
~~[p1fFJ.ft(!
legi frînghiile Orionului? .. CARTEA LUI IOV, 38.31, Proiectutui, trecuse pe lîngă discul uriaş de metal
aproximativ Înaintea sec. '/11 î.e.n. care aţintea cu încăpăţînare cerul, iar înainte de asta,
pe lîngă valea plină de panouri metalice, scobită ca·o
AUTORITAŢILE ARABE ŞI ISRAELIENE AU SAR- farfurie zburătoare.
BATORIT ASTAZI ÎMPLINIREA A ZECE ANI DE LA
INAUGURAREA MARELUI BARAJ DE PE RÎUL IOR- Un crater modelat pentru a cuprinde tăcerea stele
DAN, EVENIMENT ÎN URMA CARUIA DEŞERTUL o cupă goală estepttno cu răbdare să fie umplută
NEGEV A DEVENIT GRÎNARUL ORIENTULUI MIJ-
lOCIU. Deîndată ce păşi dincolo de uşile de sticlă, scăpat
de razele aproape verticale ale soarelui, fu cuprins
Lumini se-aprind şi dispar de, pe firmament. Oame- de atmosfera tăcută, de aşteptare, care domnea de
nii, neliniştiţi În fine, de lucrurile de ei inventa te, se ani, in clădirea Proiectului; Cu paşi măsuraţi, trecu
zbuciumă În somn in prada unor vise urite, sau stau pe coridoarele răcoroase, ajunse la uşa pe care
treji În timp ce şoaptele meteorilor se pierd deasupra scria: "Director", trecu pe lîngă secretara între două
crestetetor lor. Dar nicăieri in tot spaţiul imens care vîrste câre parcă păzea incăperea de dincolo, unde,
ne Înconjoară, sau În alte o mie de lumi nu vor mai fi din spatele unui birou încărcat de hirtii, se ridică în
alţi oameni care să ne Împărtăşească singurătatea. întîmpinarea lui, un bărbat înalt. '
Poate că mai există Înţelepciune, poate că mai există
energie şi În altă parte dincolo efe spaţii, poate că in- Ieşiseră În coridor să-I vadă pe nepoftit,
strumente puternice, mînuite de membre ciudate, Savanţii palizi şi funcţionarii oacheşi,
cercetează În zadar bietul nostru nor de pulbere ste- Feţe chinuite de trudă,
lară, iar cei care le-au creat poate că sînt mistuiţi de Priviri goale ca nişte ecranf! oarbe ...
un dor asemănător dorurilor noastre. Cu toate aces-
tea, principiile evoluţiei şi natura vieţii ne-au dat de Mă numesc George Thomas. spuse nou-venitul.
multă vreme răspunsul: oameni - in altă parte decît - Robert Mac Donald, spuse cel care il întîmpi-
pe Pămînt - nu vor exista vreodată .. LOREN EISE- nase.
LE Y 1946... Îşi strînseră mîinile. MacDonald avea gesturi ferme,
se gîndi Thomas.· stringea mina aproape cu blîndeţe.
- SÎNTEŢI PRIMUL ASTRONAUT CARE A CO- dar fără moliciune, ca un om care nu are nevoie'
BORÎT PE PLANETA MARTE. ACUM, DupA CE să-şi dovedească puterea.
V-AŢI ÎNTORS PE pAMÎNT, SPUNEŢI-NE, EXISTA - Sînteţi directorul acestui Proiect:
VIAŢA PE MARTE? Un om sensibil ar fi putut resimţi tonul exprimării,
- MDE. ESTE CEVA MIŞCARE SÎMBATA dar lui Thomas prea puţin îi păsa. .
SEARA, DAR ÎN RESTUL SAPTAMÎNII, E O PLICTI- Încăperea era răcoroasă şi plăcută prin modestia
SEALĂ. ei, ca şi cel ce lucra in ea. Afară, pe coridoare, miro-
sea a ulei de maşini şi ozon, dar aici era un miros
Priviţi I Priviţi spre stete! Acolo sus, pe cer care ii era mai bine cunoscut lui' Thomas, hîrtie şi
FăPturi de foc danseaza ... cărţi vechi. Pereţii fuseseră acoperiţi de rafturi Încă-
Ce lumi strălucitoare, palate fermecate .. pătoare, pe care se inşirau cărţi legate frumos, cu
Ca aismente-escunse În păduri tntunecete coperţi, în culori cum numai pielea adevărată are -
Priviri de iete scînteiază. cafeniu închis şi roşu întunecat şi verde. Titlurile nu
Pe cîmpul negru aurul viu se pierde În mister. se distingeau de unde era aşezat Thomas, doar cîte
.. GERARD MANLEY HOPKINS, 1877.. un cuvînt-două, suficient pentru a-şi putea da seama
ea, in cea mai mare parte, erau în limbi străine.
- Ani În şir această posibilitate a fost discutată şi Simţi cum il rnăntncă palmele de dorinţa de a lua
analizată În nenumărate variante ... Matematic, exis- una din ele, oricare, în mînă, să-i simtă textura pielii,
tau serioase posibilităţi ca undeva, În Ga/axia noas- să-i răsfoiască paginile foşnitoare ..
tră, să mai existe o rasă cu b civilizaţie cel puţin la - Am fost insărcinat de revista ERA să fac un re-
'1', fel de avansată ca a noastră, dar nimeni nu a putut
''''.'/.,."
portaj despre Proiect, cit mai detaliat, spuse Thomas.
să presupună măcar, unde şi cind o vom Întuni. Se - Şi să-I Îngropi. nu-i aşa?
pare că noi am avut această şansă' Thomas se gîndi că nu mai era în stare să mai ma-
- Credeţi că sînt paşnici, domnule? nifeste surpriza în nici o situaţie, aproape că nici nu
- Ştiu eu? Dar .... se mişcă ... se Îndreaptă către nOI. mai putea fi surprins de ceva.
Noi ce am face dacă ne-am trezi cu o astronavă - Să-I pregătesc pentru inmorrnlntare. E mort de-
'., străină În zonele noastre de petruiere? mult:
Pesnici? Poate, dar mă tem că expediţia noastră a - II.veţi motive s-o afirmaţi sau este doar o preju-
ajuns la punctul terminus. Bine că tunul laser e pe decată? '
~]::,; poziţie ... MURRA Y LEINSTER, 1945... - În mai mult de cincizeci de ani, Proiectul nu a
dat nici un rezultat pozitiv. Pînă şi speranţele mor,
~'t".
Cei cere sînt convinşi că scopul propus fustifică Într-o jumătate de veac.
"'t:,:C~ imensa cantitate de efort implicată vor continua - Dar nu atîta vreme cît mai trăiesc cei care
acest program, Însufleţiţi de speranţa că, poate, cred.. Intrind aici, noi am păstrat toate speranţele,
cîndva, in viitor, poate peste o sut~ de ani, sau poate nu le-am lăsat la uşă. ._ ,
săptămîna viitoare, căutarea va lua stîrsit, Încununată - Truda dumneavoastră este departe de infernul
de succes; .. FRANK D. DRAKE, 1960... lui Dante, replică Thomas, recunosctno prea uşor
parafraza.
-Privi spre MacDonald.
GEORGE THOMAS - 2027
Directorul Proiectului este in vîrstă de patruzeci şi
..Atunci, muttimee celor care ascultaseră nouă de ani, pe care nu şi-i ascunde, dar privirea Îi
Ascunşi În casa pierdută in singură/ăţi. este limpede. trăsăturile feţei sînt ferme, trădind
Tăcu. In liniştea nopţi), printre rezete lunii voinţă şi caracter.
Răsuna vocea sosită din turnee oamenilor ...
- Ce vă face să credeţi că intenţionăm să con-
Înainte de a ajunge la parcajul de lîngă clădirea damnăm Poiectul?
ALMANAH ~
AHTICIPAŢIA ~
188
Mac Donald ztmbi. Avea un zîmbet care Îi lumina Dună, iar realltatea nu sună chiar atît de real cum
toată faţa. Oare cum poate zlmbi aşa? se Întrebă s-ar crede. Nu, Înregistrările le fac mai mult la insis-
Thomas. tenţele juriştilor noştri. Au mereu cîte un proces de
- ERA este revista celor din clasele superioare, calomnie.
conducători din aparatul administrativ sau tehno- - V-aţi ales bine meseria.
craţi, iar mulţi dintre aceştia sînt Solitarieni. Revista - De reporter?
dumneavoastră le confirmă prejudecăţile, Îi face să - Nu, de cioclu.
crească În propriii lor ochi şi le sprijină interesele. - Văd multă moarte În jur.
Proiectul ameninţă crezul Solitarian şi În general tot - Eu văd viaţa.
efortul inutilei noastre societăţi tehnologice. - Disperarea?
- Cred că îi supraapreclaţt. Nu ni se pare că gîn- - Cîtuşi de puţin. Cum spune Dante? Despre spe-
desc ei chiar atît de mult ... ranţă? "Dragostea care mişcă soarele şi celelalte
- Gîndeşte ERA pentru ei. Şi chiar dacă nu ar fi stele."
aşa, Proiectul tot reprezintă o ţintă prea tentantă Cred că mai sînt in iad, işi spuse Thomas, că nu
pentru atacurile sale satirice. Se pare că sportul la am terminat-o cu propriul meu infern. pe cită vreme
modă este să ucizi prin ridiculizare. el este in paradis. Este plin de subtilităţi şi m-a citit
- Ne cam nedreptăţiţi, pe mine şi revista pe cara. mai bine decit Iasă să se vadă.
o reprezint, remarcă Thomas fără patos. Mota-ul - Cred că ne inţelegem bine, domnule MacDo-
nostru este •.Adevăr şi spirit", adevărul În primul rînd. nald. Spuneaţi că nu v-aţi lăsat speranţele la poarta
.Fiat justiţia et pereat mundus", murmură MacDo- Proiectului. Este de la sine inteles - doar speranţa
nald. şi credinţa in reuşită il mal ţin.,
- Legea se aplică de-ar fi să piară lumea, traduse Mac Donald îl intrerupse cu blindeţe
prompt Thomas. Cine a spus asta? - Şi probabilitatea ştiinţifică.
- Impăratul Ferdinand 1. - Este şi aceasta o credinţa. După cincizeci de
- Unul dintre ei, nu-i aşa? În enciclopedie cred ani pină şi probabilităţile stiinţitice devin ceva mai
că sînt Întinşi pe vreo două pagini. mult decit improbabile. Poate 'că asta urmeaza să
- Acuma ştiu, George Thomas, desigur! Dumnea- arate reportajul meu.
voastră aţi făcut traducerea aceea splendidă.a Divi- - Ce inseamnă cincizeci de ani in existenţa Uni-
nei Comedii, acum zece-cincisprezece ani? versului?
~ Şaptesprezece ani, îl corectă Thomas pe alt ton - Cincizeci de ani sint ciţi ani munceşte un om
decît cel pe care I-ar fi vrut, dar nu mai avea cum Într-o viaţă. Sint aproape viaţa dumneavoastră in-
să-şi retragă duritatea, aşa că se prefăcu a Încerca treagă. Nu mă aştept să renunţaţi fără luptă. deşi nu
să citească titlurile lucrărilor de pe biroul lui MacDo- vad la ce vă mai ajută. Vreau insa să va intreb: vom
nald. colabora sau trebuie neapărat să ne simţim duş-
- Dar du mneata eşti poet, nu reporter. Ai scris marii?
după aceea şi un roman, se numea •.Infernul", nu? - Ce-aş putea să vă spun, sau să vă arăt, ca sa va
Despre damnaţii lumii noastre, cu o viziune şi o sen- schimbaţi părerea?
sibilitate care aproape că o egala pe aceea a. imorta- - Domnule MacDonald, am să fiu pe atit de cin-
lului predecesor. .. Eram sigur că se anunţa o trilogie, stit cu dumneavoastră, pe cit imi doresc sa fiţi cu
dar nu am mai prins celelalte volume. . mine: ma indoiesc ca-mi puteţi arăta ceva convingă-
- N-au mai fost alte volume. (Ce stil avea Mac 00- tor. Ca orice bun reporter. pornesc de la inceput cu
nald: lovea cu amabilitate. Thomas continuă, reuşind maximum de scepticism: Proiectul nu este altceva
sa găsească de această dată tonul potrivit). ' decit cea mai mare balivernă din toate timpurile.
- Trebuie să ştim cînd să recunoaştem eşecurile Poate că singurul lucru care mi-ar schimba această
drept ceea ce sînt şi să ne apucăm de treburi pe care părere, preconcepută. de acord. ar putea f. un mesaj.
le putem duce mai bine la capăt. - De J~ editorul dumneavoastra sau de la Dum-
- Şi să ştim că credem în noi Înşine, sau in ceea nezeu?
ce reprezintă viaţa noastră, şi să perseverăm în ciuda - Nu, domnule, din altă lume. Doar acesta este
dezamăgirilor şi a trecerii inexorabile a anilor. scopul Proiectului, sau greşesc?
Se priviră unul pe celălalt. Aveau să se înţeleagă, Mac Donald oftă. .
se gîndi Thomas: Un om mai îfl vîrstă care nu îmbă- - Da, despre asta e vorba. Ce-ar ii să incheiem
trînise Incă, şi unul mai tînăr care nu mai era de mult un pact?
aşa. • - Ştiţi ce se intimpla cu cei care semnează pacte
cu dracul?
La inceput lingvist de talent, calificat mai apoi - Da, da .. eu merg pe ideea că nu sinteţi diavolul
ca inginer electronist, de parcă s-ar fi pregătit În in persoană, ci doar mesagerul său, cel care arunca
mod special pentru activitatea la care urma să se săminta de scandal - fără supărare, nu? Un om ca
angajeze mai tirziu, MacDonald lucrează la noi toţi, pierdut in iadul propriu, cu temerile, speran-
proiect de douăzeci de ani, fiind numit director ţele şi dorinţele sale omeneşti - inclusiv dorinţa de
acum douăzeci şi cinci de ani. Se spune că are o a căuta adevărul, şi - găsindu-1 - de a-I face cu-
soţie toerte frumoasă, a fost şi un scandal, noscut celorlalte fiinţe ginditoare de oriunde ar fi ele.
parcă... tmbiitrîneste ascultind nişte voci pe care - Se zice despre Pilat că in timp ce-I dadea pe
Încă nu le-a euut. GÎt despre George Thomas, ce Cristos pe mina fariseilor, I-ar fi intrebat ce este ade-
s-ar putea spune? Poet şi romancier care a des- vărul ...
coperit prea timpuriu faima şi succesul, pentru a / - Dar a intrat in palat fără să aştepte vreun răs-
constata nu după prea multă vreme că succesul puns. Noi vom aştepta. Asta este singurul lucru pe
poate fi uneori doar o mască a ratării, iar faima, care-I cer. Vă vom arăta totul şi vă vom ajuta in reali-
un soi de moarte care atrage hienele de ambe zarea reportajului, dacă veţi asculta tot ce vom avea
sexe să se ospăteze din timpul şi talentul alto- a vă spune, dacă veţi asculta şi veţi privi împreună
ra ... cu noi.
- Bineinţeles. Doar asta am venit să fac aici.
- Ştiţi că Înregistrez pe bandă tot ce vorbim ... - Ar trebui să vă mărturisesc că am fi colaborat
- Imi imaginasem, răspunse MacDonald. O faceţi deschis chiar şi fără promisiunea asta.
pentru mai mult realism? Thomas zimbi. Era, poate. işi spuse, primul zîmbet
- Nu tocmai. De fapt, eu am o memorie foarte sincer şi liniştit. de cind intrase in incăperea asta.
W
~AlMANAH
ANTICIPAŢIA
189
({~:r~$]
~mE~~F.l[f!~
- Eu trebuie să vă mărturisesc că aveam de gînd rupte. Cu toţii lucrau de parca Proiectul era in
sa ascult şi să privesc chiar şi fără colaborarea dum- mul sau an de activitate şi nu in al cincizeci şi u
neavoastră. lea.
in spatiile tehnice era altceva. Lipsea viaţa. Co
Prima repriză luase sfîrşit, dar Thomas nu vedea puterele ŞI consolele incarcate de aparatura elect
ciştigul vreuneia dintre parţi. Nu era obişnuit sa se nica stateau tacute, lampile semnalizatoare e
simta nesigur şi asta il enerva puţin. MacDonald era stinse. Pe alocuri. tehnicreni in salopete albe sc
un oponent formidabil - cu atit mai mult cu cit moneau fara zgomote inutile printre cabluri ŞI Cir
acesta niCI nu-I considera ca adversar, ci ca pe un ite integrate ca preoţii din antica Roma, care inc
coleg, ca pe un partener în cautarea adevarului. Tho- cau sa ghiceasca viitorul din maruntaiele pasari
mas ştia ca nu va avea momente de ragaz: era sigur jertfite. Aparatele pareau moarte. iar pereţii asept
ca il putea distruge pe Mac Donald cu Proiect cu tot, al incaperilor dadeau senzaţia salilor de operaţie
dar jocul era mult mai complex şi trebuia condus de care isi dadusera duhul din lipsa de insemnata
aşa maniera incit distrugerea sa nu Implice revista Pentru Adams insa, totul avea alt aspect
ERA, sau pe el insuşi Nu ca ii pasa prea mult de. - Acuma e linişte SI totul pare normal. Aşa e
ERA. sau de Georqe Thomas, dar nu-şi putea per- ziua. Dar seara, cind incepe ascultarea.. Credeţi
rrute sa piarda II ruga pe MacDonald sa-I lase sa se -sptrne. domnule Thomas?
uite prin lucrarile de pe birou şi sa faca unele foto- '- Orice civilizaţie işi are spintele sale De obi
grafii. Acesta ridica din umeri, cu Indiferenta sint zeii celei precedente.
- Spiritele acestei civilizaţii sint rnaşmarute s
Pe masa de lucru, Mac Donald are ŞI carţl şi spuse Adams. An dupa an, maşinile fac ceea ceti
riinn. toate amestecate. Carţi/e sint " Viaţa inteli- cere, mecamc, fara sa se plinga, pina cind dint
genta in Univers" şi ..Vocile anilor tretzeci". Hirti- . data parca intra toţi demonii in ele, fac lucrun pen
ite sint de trei feluri: scnson de tot felul din toate care nu au fost create. dau raspunsuri la intreb
perute lumII, stimttt«:«, sau de la edmiretoo. sau care.nu le-au fost puse vreodata. sau pun intrebari
soticneri de intormsşii. sau de la scrîntitii care-si care nu exista raspunsun Noaptea, maşinile pe c
inctuouie tot felul de orostu. Apo) mai sint notele le vedeţi prind viaţa. lşl fac semne, işi şoptesc şi
privind activitatea interna a Proiectuun. aspecte impreuna.
edmirnstrstive. tetiruce, formulare diverse. ŞI ra- Thomas işi plimba mina pe suprafaţa rece a u
poartele, darile d.e seama oticiete şi graficele consote. Era neteda şi tipsrta de viaţa.
destinate eutoritetitor tutelare, de con/rol, finan- .- 'Rid impreuna, dar nu va spun nimic
ciare. Acestea din urma sint intr-un teanc oroo- Adams il pnvi serios
net, aşteptind parca sa fie descoperite la stirşnut - Dlmpotnva. -ne spun foarte multe. Numai ca
unei zile de munca. ne raspund la intrebarile pe care le punem noi. Po
nici noi nu punem bine intrebarile, sau poate ca
Dupa ce Thomas îşI termina inspecţia. MacDonald ştim ce intrebari sa le punem. Oricum, maşinile s
il conduse prin toata cladirea. Era eficienta, dar spar- Eu, unul, sint sigur de asta. Ele ştiu, şi ne-a rep
tana: pereţi din beton, curat zugraviţi. pardoselile din mereu- mereu, unul şi acelaşi lucru. Doar ca nu le
dale de cerarmca, lumina indirecta, dar suficienta ŞI ţelegem, sau nu vrem sa le inţelegem.
odrhrutoare. Birourile erau toate pe un calapod, fie- - Cum adica?!
care cu o tabla plina de ecuatu si simboluri, sau dia- - Poate că ele incearca sa ne explice, să ne fa
grame de circuite, şi nu erau individualrz ate decit de sa inţelegem că nu este nimeni acolo: Gindiţi-va
selecţia de carti de pe rattunre dulapunlor fara uşi şi mai .. Nimeni, nimeni in afara noastra in tot Univ
de unele obiecte personale: ceasuri, aparate de radio sul ' asta de necuprins, care ni se intindein faţă, o
sau TV, casetofoane, pipe, fotografii sau tablouri. norama la care privim, fara s-o putem atinge, a ca
existenţa nu are alt rost decit sa impresioneze s
Membrii echipei de cercetare. Otsen, expert in gura fiinţa capabila sa intelea'ga acest rost şi s-o fa
computere. parea tinar, in ciuda parului cerunt, sa simta cit de singura este ..
Sonnenborn, matematician de excepţie, pasiona/ - Deci Proiectul este lipsit de sens, cam asta a
de istoria comonicetiitor interstelere af/ata la po- concluzia.
mul capitol, ..inceputun", vorbareţ. curios. mCI' Adams protesta. clatinind violent din cap.
siv, Saunders, inalt, uscaţiv. fumeaza pipa, vorba - Nu. nu este aşa. Este mai degrabă tentati
oomoete. filozof de formaţie, probabil cel care omului de a-şi ţ)astra luciditatea, pentru că nicioda
tunoementeeze şi planifica propunerile şi atacu- nu vom putea fi siguri, nu vom putea niciodata
rile, Adams, ingmer electronist, obrajII roşii, bu- mina toate posibilităţile. Aşa ca vom continua sa c
calaţl, ros de prea multe indoieli ... cetam, pentru simplul motiv că ar fi ingrozitor să
nuntarn şi să admitem ca sintem singuri.
'! Thomas il ruga pe Adams sa-I ghideze prin labirin- - Nu ar putea fi şi mai ingrozitor daca am şti
tul aspectelor tehnice ale Proiectului. Alegerea era nu -sintem singuri?1
de aşteptat şi MacDonald nu outea protesta chiar - Credeţi aşa ceva? intrebă Adams politicos. F
caca ar fi avut de ce. Desparţrndu-se de el spuse. care işi are propria sa mare teama. Eu ma tem că
zimbind: este nimeni acolo, deşi mintea incearca sa ma co
- Astaseara sînteţi invitatul meu. Vreau s-o cu- vinga ca da. Am vorbit cu unii care se tem că v
noaşteţi pe Maria, domnule Thornas. şi sint sigur ca ; auzi ceva, dar nu-i pot inţelege, deşi imi pot imagi
ŞI ea doreşte sa va cunoasca. Bob, ai grija sa-i arati cam ce cred ei despre temerile mele.
musafiru lui nostru tot ceea ce va dori sa vada. - Explicaţi-mi cum funcţionează de fapt Proiectu
Cu, sau fara aprobarea lui MacDonald. se gindi intreba Thomas cu politeţe. (Avea tot timpul sa e
Thomas. Adams tot îi va da toate informaţiile de care ploateze mat tirziu temerile lui Adams.)
avea nevoie, nu atit despre tehnica ascultarii spa-
tiate. cit despre oamenii care lucrau la Proiect. in' Ascultarea continua, aşa cum a inceput cu m
orice grup exista un Adams. bine de cincizeci de ani in urma, prin captare
Trebuia insa sa recunoasca faţa de sine insuşi ca undelor radio cu ajutorul radiotelescoapelor.
activitatea din jur pulsa cu respiraţia liniştita a unui ruri lungi de antene aliniate prin viii modetete
efort coordonat, fara a da semne de oboseala acu- mina omului, discuri rettectoere orientebite.
mulata in cei cincizeci de ani de eşecuri neintre- ţele de metal ancorars in spaţiul circumterestoi
190
,
Se urmareşte cu precadere banda de douazeci şi Odată nascuta, fie şi accidental. inteligenţa nu mai
unu de centimetri - frecvenţa hidrogenului. Se dispare.
testeaz a şi alte trecvenţe. dar se revine mereu la - Nu contest, dar tehnologia este cu toul altceva
frecvenţa natural cetibrete a hidrogenului, sau la - Asta aşa este. raspunse Adams, privindu-I cum
multiplii sai. Generaţii intregi şi-au dedicat etor- se intindea spre automatul din spate pentru o alta
turi/e maririi sensibilităţii receptorilor şi elimina- cafea, neagra şi fierbinte. Tehnologia noastra s-a
rii zgomotelor naturale, parazite, originare din dezvoltat cam pe la jumătatea fazei solare care per-
Cosmos şi de pe Pămint. Şi după ce se elimina mite existenţa vieţii pe aceasta planetă. Hominizii au
tos.ce poate fi strain din banda cercetata, acum, trăit pe Pămint numai o zecime dintr-o sutime a exis-
ca şi cu cincizeci de ani in urmă, ceea ce rămine tenţei planetei, civilizaţia exista de o milionime din
,
este zero. Nimic, şi totuşi stam şi ascultam. acest timp. iar civilizaţiei noastre tehnologice
respunde numai o miliardime. Considerind cit de tir-
ii co-
- De ce n-o lasati balta? intreba Thomas. ziu s-au manifestat aceste trei stadii pe Pamint, in ra-
- Nu au trecut decit cincizeci de ani. O clipa din port cu faptul de necontestat ca, in Galaxla noastra
timpul galactic. nu mai trebuie sa existe planete mai batr ine. nu pu-
- Daca cineva sau ceva, de undeva, ar emite sem- tem sa nu ne gindim ca daca exista viaţa inteligenta
nale, le-aţi fi auzit pina acum, cel puţin aşa consider pe' unele dintre ele, aceasta viaţa trebuie sa fie mai
eu. Şi încă mulţi alţii, completa Thomas in gind. avansata, mai civilizata decit a noastra, dar nu chiar
- Poate ca nu este nimeni acolo, mormai ca pen- mult mai avansata, Dar ..
tru sine Adams. dar prinse privirea lui Thomas şi - Dar?
continua: sau stau cu toţii doar pe recepţie. De ce nu-i auzim? exclama Adarns, aproape cu
Thomas işi inalţa sprincenele intrebator. . disperare.
- Este mult mai ieftin să asculţi. Mult, mult mai - Aţi incercat totul? _
ieftin. Şi atunci, stau cu toţii şi asculta, Cu urechile li- - Nu numai frecventele radio. Am explorat razele
pite de receptoare şi nimeni nu emite. Nimeni, in. gamma, laserele, emisiunile de particule ciudate-ne-
afara de noi. utrino şi altele, lanţurile de molecule din meteoriţii
Thomas tresari. carbonici. liniile de absorbţie din spectrul stelar. Sin-
- Noi? Dar cu a cui autorizaţie? gurele pe care nu le-am incercat sint undele Q.
Adams il, privi scurt. - Astea ce - mai sint?
- Locul asta este prea puţin confortabil daca nu Adams schiţa, furat de conversaţie, diagrame fan-
lucrezi. Hai sa bem o cafea şi am sa ma explic mai teziste pe suprafaţa mesei. Thomas nu putu sa nu
bine. observe ca pe masa se distingeau destul de clar ur-
Bufetul nu era cu nimic mai mare decit oricare mele bine spalate ale altor diagrame, nascute proba-
dintre birouri: doua rnasute cu cite patru scaune şi bil in timpul altor discuţii, purtate de alţi protago-
trei pereţi acopeiţi cu automate pentru mincaruri şi nisti. .
bauturi calde şi reci. In timp ce-şi sorbea, cu inghiţi- - Sint undele pe care Morrison spunea ca nu
turi mici, cafeaua, Adams ii facu un rezumat al isto- le-am descoperit inca, dar le vom descoperi in urma-
riei Proiectului; incepind cu proiectul OZMA ,. şi spe- torii zece ani. Partea proasta este ca tot nu au fost
culatiite inspirate ale lui Cocconi, Morrison şi Drake, descoperite. Alta chestie pe care nu am incercat-o
continuind cu contribuţiile ulterioare ale lui Brace- este sa trimitem noi, de aici, de pe Terra, mesaje in
well Townes şi Schwartz, Oliver, Golay, Dyson, von Univers. Dar asta costa. Şi nu putem spera sa obţi-
Hoerner, Şklovski, Sagan, Struve, Atchley, Calvin, nem fondurile necesare, oricum - nu acum, nu fara
Huang şi in cele din urmă, Lily, ale carui eforturi de nici o speranţa de reuşita. Dar chiar si aşa, presupu-
a comunica cu delfinii facusera senzaţie prin anii şai- nind ca am avea tot ce ne-ar trebui, şi tot ar mai ra-
zecI. mine sa ne hotarim daca vom emite pentru tot Uni-
De la inceput era clar ca trebuiau sa mai existe şi versul, sau doar catre un sistem solar anume semna-
alte creaturi inteligente in Univers. Procesul formarii lul care sa spuna ca aici exista viaţa inteligenta, o
unei planete, considerat odinioara a fi şansa puţin societate civilizata.
probabila a apropierii extreme a doua stele, s-a ac- - Dar parca spuneaţi ca emiteţi.
ceptat a fi un fapt natural atunci cind stele intregi se ~ Toată planeta emite, de la Marconi incoace. De
formau din nori gazoşi şi fragmente de metal şi roca. acord, emisiuni de joasa intensitate, netocalizate. in-
Probabil ca unu sau doi la suta din stelele Galaxiei carcate de paraz iti.c static. şi transmisii care se inter-
noastre erau inconjurate de cel puţin o planeta pe fereaza, dar toate la un loc au facut din Terra a doua
care putea sa existe viaţa. Considerind circa 150 de sursa de semnale radio din acest sistem solar, dupa
miliarde de stele in Galaxia noastra, minimum un mi- Soare, bineinţeles, dar peste citeva zeci de ani vom
liard, daca nu chiar doua sau trei, puteau avea pla- depaşi capacitatea de emisie radio a Soarelui. Daca
nete locuite. pe acolo trage cineva cu urechea. nu se poate sa nu
- Un miliard de sisteme solare pline de viaţa! ex- ne auda.
clama Adams. Şi este rezonabil sa presupunem ca - Dar VOI, aici, chiar n-aţi auzit nimic?
viaţa se dezvolta oriunde are o şansa de a se dez- - Cam ce sa auzim cu jucaria asta? spuse cu
volta. amaraciune Adams, facind un semn vag cu mina
- Viaţa, da, dar omul este unic, replica Thomas. spre valea din apropiere. Ah, daca am avea noi Ure-
- Sinteţi Solitarian? intreba Adams. . chea cea Mare, cea de acolo de sus, cu diametrul
- Nu, dar aceasta nu inseamna ca nu consider sau de cinci mile, sau, de ce nu, pe cealalta, cea
unele din credintele lor bine argumentate. noua, pe care nu au terminat-o Jnca.. Dar ce, parca
- Poate ca omul este unic, raspunse Adams, dar ne lasa şi pe noi astronomii, macar o zi pe sapta-
sint totuşi prea multe galaxii. Dar inteligenţa este, şi mina, una singura daca ne-ar lasa ..
ea. unica? Are un mare potenţial de supravieţuire. - Nu inţeleg insa de ce nu lasaţi totul balta ...
- Nu ne lasa ..
I~ Proiectul OZMA - proiect american de detectare a sem- - Cine?
nalelor de la posibile civilizatii extraterestre. Cercetarea se va - Mac. Nu, nu-i aşa. Ba da, dar in alt fel. EI ne
lace Cu un radiotelescop de 27 m şi un receptor superhetero-
pastreaza uniţi, el şi Maria. Şi cind mâ gandesc ca.
drna Cu banda pasanta ingusta, de mare stabilitate. Au fost
cercetate stelele Tau Ceti şi Epsilon Eridani, presupuse SIS- nu cu multa vreme in urma, era sa se duca totul dra-
teme planetare (ct. DICŢIONAR DE ASTRONAUTICA, Ed. AI- cului ...
batros. 19821. Thomas privi spre ceaşca cu cafea. Se racise de-a
~ALMANAH
<::;J.r .ANTICIPAŢIA
191
~J1J~~!aJ
~~~iJ~[t~CE
binelea, aşa că o dădu gata omtr-o singură inghiţi- roşu inchis, aproape negru. Îi 'Iuase mina intre
tură. sale, În timp ce-i ura bun venit in casa sa. Thoma
simti cucerit de zîmbetul cald şi de politeţea ei
Era plăcut drumul care ii purta către casa lui Mac- plă, latin-americană şi trebui 'să lupte cu sine in
Donald, şerpuind printre colinele portoricane. Um- pentru a nu se apleca să-i sărute mîinile, să le
brele purpurii ale inserarii acopereau grăbite impre- toarcă pentru a privi cicatricile de la incheieturi,
jurimile, iar briza care se ridicase aducea cu sine mi- tru a nu O cuprinde În braţe ca s-o protejeze im
rosul sărat al oceanului. Motorul cu aburi al maşinii triva tuturor terorilor nopţii. Aşa că nu făcu nimic
puternice işi mărturisea totusi virsta, intrerupind cu o toate acestea, ci spuse:
tuse seacă torsuJ liniştit. Pare să fie locul cel mai cu- - Presupun că ştiţi că am venit ca să scriu un
rat şi liniştit de pe lumea asta murdara şi plină de' portaj despre Proiect şi că mă tem că nu va fi toc
gălăgie, işi spuse Thomas, un loc plin de inocenţă, favorabil.
ca paradisul' inainte de fructul cunoaşterii.. Simţi, Ea inclină puţin capul intr-o parte, privindu-I
contrariat, o sclipire de mulţumire la gindul ca-i sta - bine.
in putere să distrugă totul, dar nu-i convenea rolul - Nu cred să fii rău intenţionat. Personal, p
de agent purtător de boli, murdărie şi tristeţe. că eşti dezamăgit, poate amar pe dinăuntru, da
- Aţi aflat tot ce doreaţi de la Adams, domnule simt cinstit. Te intrebi de unde ştiu? Am eu un
Thomas? al meu. Robby de multe ori imi prezintă pe cei
- Poftim? A, da, chiar şi mai mult decit imi do- . vor să lucreze cu el, Înainte de a-i angaja, şi eu
ream. spun părerea şi pină acuma nu cred să fi dat
- Eram sigur că veţi fi mulţumit. Bob este un vreodată. Nu-i aşa, Robby?
băiat de treabă, genul de om pe care poţi conta cind - Ai greşit o dată, totuşi, răspunse MacDonald
ai nevoie de 'un prieten, il poţi chema si-n mijlocul un zimbet.
nopţii să te ajute să schimbi un cauciuc cind ai ră- - 'Glumeşte, domnule Thomas. Vrea să spună
mas in pană şi afară ploua şi suflă un vint de să rupă am greşit cind l-am' ales pe el, dar asta este o
lumea, şi poţi să fii sigur că va veni. Vorbeşte mult şi poveste, pe care ţi-O voi povesti mai tirziu, după
se plinge şi mai mult, dar nu poţi sa nu vezi ce fel de am să te CUnosc mai bine, sper. Da, am acest
om se ascunde: după fatada asta. . ciudat, domnule Thomas, dar nu numai atit - ţ
- Cam ce nu trebuie să cred din ceea ce mi-ar fi citit romanul. 8ăcat că nu l-ai continuat, mi-a
putut spune? întrebă Thomas, cu prefăcută nepă- Robby. Trebuie să Încerci, nu este deloc bine
sare. trăieşti mereu in infern. Omul este dator să inc
- Să crezi totul, răspunse Mac Donald. Bob nu să ajungă in paradis, atîta timp cit poate lupta pe
spune decit adevărul. Partea proastă este că prea asta.
mult adevăr poate duce la conctuzf greşite, ca şi - Mi-a fost uşor să scriu despre iad, răspu
prea puţin, de altfel. Thomas, dar nu mi-am putut imagina nimic altc
- Aşa ca povestea cu sinuciderea soţiei dumnea- - Nu te-ai lepădat de toate păcatele, glumi M
voastră? Nu ai găsit nimic În care să crezi, nimic vrednic
- Aşa. . iubit? Sint unii care nu reuşesc niciodată, mi-e
- Sau ca treaba cu cererea de demisie pe care aţi milă de ei. Te rog să nu fii printre aceştia. Dar
rupt-o? că imi depăşesc limitele ..
- Si asta. - Nu, nu ...
Tnornas n-ar fi putut să spuna daca il'] vocea lui - Ai venit aici ca să te bucuri de ospitalita
MacLJonald era o urmă de tristeţe, sau teama de a se noastră, nu ca să-mi induri predicile pline de ze
da de gol, sau pur şi simplu recunoaşterea existenţei sionar dedicat iubirii şi fericirii in căsătorie.
relelor de care lumea nu are cum să scape. odată pornită mi-e greu să mă opresc, după
prea bine vezi ..:
in timp ce mă conducea in maşina sa către lo- In timp ce se lipea cu un braţ de MacDonald
cuinţa situată printre colinele de lingă Arecibo, oferi pe celălalt lui Thomas şi astfel pătrunseră
'"
....•",.. coline la fel de tăcute ca şi vocile pe care le as- preună in living. Un covor mexican, viu colorat,
cultă in buncărul de beton din care abia am ple- perea o bună parte din podeaua din scinduri de
cat, Mac Donald nu a negat laptul că soţia sa a jar, bine lustruite. Aşezaţi in fotolii mari din piele
incercat, cu un an in urmă, să se sin ucidă şi nici timp ce sorbeau cu plăcere din cocteilurile preg
că a intenţionat să-şi dea demisia, dar a renunţat, de Maria, discutară despre New York şi San F
rupind scrisoarea pe care o şi pregătise pentru a· cisco şi despre improbabile cunoştinţe comune
fi expedi8,Jă. despre viaţa literară şi scena politică, şi cum se in
cala revista ERA În ambele domenii, şi cum de a
-Casa era construită in stilul haciendelor, in stil sese Thomas să scrie pentru revistă.
"!; spaniol colonial, părea prietenoasă şi caldă in intu- Apoi trecură În sufragerie, unde Maria pregătis
nericul care se lăsase. Intrind, Thomas simţi ca şi in :radiţională "comida"20 mexicană: primul fel, o
alte dăţi in alte locuri, dar nu prea multe sentimentul fe pui cu găluşte din mălai, zarzavaturi şi tăiţei,
acela bun. de casă locuită cu dragoste. In asemenea .sopa seca" cu orez şi paste aromate de un sos
locuinţe revenea cu drag, dornic să-şi încălzească condimentat, după aceea un fel de peşte, apoi p
sufletul in ambianta lor, pină cind işi dădea seama ce de rezistenţă - .cabrito", friptură de ied, fragedă
se petrecea cu el. Atunci nu mai lucra, simţea' nevoia se topea in gură, şi salată, şi fasole fragedă g
să-şi găsească pe cineva, se incurca de obicei intr-o nată, totul insoţit de turtele mexicane din mălai,
afacere care se termina destul de repede şi-I lăsa cu tillas" uşoare ca fulgul, pentru a termina cu o cr
un gust neplăcut, pentru a reveni la viaţa sa solitară, caramel, cafea şi fructe.
la maşina de scris; .pin care ieşeau pagini pline de Protestind tot timpul, Thomas se văzu nevoi
tulburările şi minia pe care o simţea. Infernul său cedeze insistenţelor Mariei şi să guste din toate
personal. De ce oare, nu-şi scrisese şi purgatoriul puţin, pînă cînd MacDonald spuse. rlztnd:
măcar? O ştia prea bine: de cite ori incerca, revenea
mereu in infern.
- L-'•• moopat de-a binelea, Maria. N-o sa ma
bun de nimic toată seara, si mai trebuie să şi lucr
Maria MacOonald era o femeie matură, cu pielea
măslinie, de o profundă frumuseţe, imbrăcată in cos- 20 Comida - prînz. masă (in limba spaniotă, in ori
tumul simplu, ţărănesc - bluză aibă şi o fustă de un n.tr.).
192
Latino-americanii, domnule Tnornas, rnanincâ aşa poate că cei care sint nu doresc să ne vorbeasca,
numai in ocazii speciale, şi atunci o fac de fapt la sau nici măcar nu gindesc că ne-ar putea auzi, dar
prinz, după care se retrag pentru o binemeritată această ascultare este un act de credinţă care ne
siestă. justifică existenţa. Dacă am renunţa, am incepe să
Reveniră in living şi MacDonald umplu pahare pin- murim şi, nu după mult, ne-am pierde fără urme in
tecoase cu un soi de coniac pe care il numi .pisco" Universul infinit, lumea noastră şi popoarele sale, ci-
- Aş dori să toastez, spuse el, pentru frumuseţe ş. vilizaţia noastră cu tehnica sa, cu ţăranii şi bogaţii şi
bună inţelegere! cu muritorii de foame, pentru că viata este credinţă
- Pentru o bună ascultare! şi dedicatie. Renuntarea inseamnă moarte.
- Pentru adevăr, răspunse şi Thomas, dorind să - N-all vazut lumea aşa cum am vazut-o eu. Este
arate că nu fusese nici fermecat, nici subjugat prin pe moarte, ascultaţi ce vă spun.
saţietate, dar privirea ii rămăsese aţintită pe cicatri- - Nu atîta vreme cit există oameni care luptă, aşa
cile albe, subţiri, de la incheieturile miinilor Mariei. cum luptă ei.
- Mi-ai văzut cicatricile, nu-i aşa? Voi purta tot- - Ne lauzi prea mult, Maria, o intrerupse Mac Do-
deauna cu mine această amintire a unui moment de nald.
nebunie. - Ba nu. Domnule Thomas, ,soţul meu este un
- Nu a fost nebunia ta, dragoste, spuse MacDo- mare om. EI ascultă cu inima Inainte de a părăsi
nald, ci propria mea orbire. insula aceasta iţi vei da seama că am dreptate şi vei
- S-a petrecut acum mai bine de un an., spuse crede şi dumneata. Am mai văzut şi pe alţii care au
Maria. Parcă nu mai eram intreagă la minte. Imi dă- venit plini de indoieli, gata să distrugă, dar Robby i-a.
deam seama că treburile nu mergeau prea bine la primit, a discutat cu ei şi i-a convins, i-a făcut să
Proiect şi Robby era prea impovărat de grijile sale cu creadă.
Proiectul şi cu capriciile mele. Acum imi dau seama - Nu intenţionez să mă las păcălit, ii răspunse
că era o prostie, dar am crezut că dacă mă scot pe Thomas.
mine din joc, TI scap măcar de o parte din necazuri. - Ştii prea bine că nu despre asta e vorba ...
Am luat un brici şi era cit pe-aci să mor, dar am scă- - Eu ştiu că mi-aş dori să am şi eu pe cineva care
pat şi mi-am găsit echilibru, şi l-am regăsit şi pe să poată crede in mine aşa cum credeţi in soţul
Robby şi el m-a regăsit pe mine. dumneavoastră.
- Nu ne pierdusem niciodată, spuse Mac Donald. - Ar trebui să plecăm, spuse MacDonald. Trebuie
Doar că, din omenească nepăsare, uitasem să ne mai să-ţi mai arăt cite ceva, domnule Thomas.
ascultăm unul pe celălalt. Thomas işi luă rămas bun de la Maria MacDonald,
- Dar ştiai toată povestea, nu-i aşa, domnule multurnindu-i pentru ospitalitate şi cuvintele de bună
Thomas? intrebă Maria. Dumneata nu eşti căsătorit? incredere. Ajuns in intunericul de afară, se întoarse
- Am fost o dată, răspunse Thomas. şi mai privi .0 dată către clădirea plină de căldură
- Şi n-a ieşit bine ... E trist. Ar trebui să vă căsăto- omenească. In dreptunghiul de lumină al uşii, femeia
riţi, să aveţi pe cineva. s-o iubiţi şi să vă iubească. işi ţinea copilul in braţe.
Atunci aţi putea scrie Purgatoriul şi Paradisul. Diferenţa dintre zi şi noapte nu este aceeaşi cu di-
De undeva, din casă, se auzi scincetul unui copil. ferenţa dintre lumină şi întuneric. După ce soarele
- N-am mai apucat să vă spun, spuse in continu- apune; lucruri familiare iau aspecte diferite, alte pro-
are Maria, cu un zimbet de fericire care ii pornea din porţii: distanţele se lungesc şi obiectele işi schimbă
adincurile fiinţei. Cind l-am regăsit pe Robby, am locurile.
mai găsit ceva. Valea prin care trecea acum, însoţit de MacDonald,
Ieşi, plutind uşor, şi reveni, purtind in braţe un co- nu mai era farfuria sterilă din timpul zilei. Era un
pii de citeva luni, cu- buclişoare negre, cu pielea oa-, adinc de umbre misterioase în care se adunau ecou-
cheşă a Mariei, şi cu nişte ochi scinteietori care pă- rile ciudate ale cerului, pulberea de stele care plutea
reau să-I vadă pe Thomas, aşezat la capătul celălalt 'ncet prin aerul nopţii. Discul orientabil părea să vi-
al incăperii. Aşa cum stătea, oprită in cadrul uşii, in- breze acum de o viaţă proprie.
văluindu-şi pruncul cu priviri pline de dragoste, Ma-
ria părea arhetipul tuturor mamelor cu prunc pictate Acestei gigantice invălmăşeli ordonate de apa-
de maeştrii Renaşterii. ratură de precizie, cel mai mare radiotelescop
- Acesta este Bobby, fiul nostru. orientabil de pe Terra, ei ii spuneau .Urecbiuşe",
- Am avut mult noroc, o completă MacDonald. <.. pentru a o deosebi de "Marea Ureche" - reţeaua
Am 'aşteptat prea multă vreme pină să ne hotărim, orbitală de cinci mile diametru. Vizitatorii pot
dar s-a născut uşor şi este un copil normal, nu are simţi aici fascinaţia pe care o exercită noaptea
nici o tară, aşa cum se intîmplă in unele cazuri cind asupra celor care işi închipuie că o pot domina
părinţii nu mai sint tineri. Cred că va fi un băiat nor- prin voinţa lor. Pentru cei care lucrează aici, pa-
mal, incărcat doar de dragostea unor părinţi destul sionaţi de cercetarea lor, instalaţia este intr-ade-
de virstnici pentru a-i fi bunici, şi-mi doresc să-I pu- văr o ureche, Urechea lor, indreptată, atent, către
tem inţelege. . tăcerea stelelor, dar prin filtrele ingenioase şi oi-
- Sper ca el să vă poată inţelege, spuse Thomas fuzoarele ultrasensibile nu trece decit pulsaţia
ginditor. Doamnă MacDonald, de ce nu-l convingeţi lentă a eternităţii.
pe soţul dumneavoastră să renunţe la Proiectul
acesta fără sens? - Am moştenit-o de la astronomi, ii explica Mac-
- Eu n-o să-I oblig niciodată pe soţul meu să facă Donald, atunci cind au montat primele radiote-
altceva decit ce crede el că trebuie făcut. Proiectul lescoape pe faţa cealaltă a Lunii şi cind au început
este viaţa lUI, aşa cum el şi cu Bobby sint viaţa mea. montarea radiotelescopului orbital. Pentru ei era la
Am inteles că dumneata, domnule Thomas, crezi că fel de învechită cum păreau aparatele de radio cu
Proiectul e o farsă, o inşelăciune, dar asta imi spune galenă pe Iingă .rranztstoareje" apărute cu numai
că in că nu l-ai cunoscut pe RObby, sau pe cei care patruzeci de ani după aceea. In loc să o dea la fiare
lucrează impreună cu el. Sint oameni care cred in vechi, ne-au cedat-o nouă, impreună cu o mică alo-
ceea ce fac. catie bugetară pentru exploatarea ei.
- Atunci sint doar fraieri? - Cu anii insă, această sumă cred că totalizează
- Nu, fraier sau nebun poate fi doar cel care nu cffre astronomice, nu? Thomas încerca să scape de
crede, care nu poate crede in nimic, S-ar putea ca efectele primirii călduroase din casa familiei MacDo-
acolo să nu fie nimeni, cum se tot plinge Adams, sau nald şi de vrăjile nopţii. .
(~AlMANAH
~=A=N=T=IC=I=P=A=T=IA====================================================================- Jr~~
~I!al
fr ~ ---
'Y
~~~1JM!(~
- S-a cam adunat ceva, este drept, În fiecare an zite, lnţetese, amestecindu-se Într-un cor ciudat
trebuie să luptăm cu dinţii pentru fiecare bănuţ de care fiecare participant cintă o melodie diferita
care avem nevoie. Dar sînt totuşi şi beneficii. Proiec- Înţelese, intr-un moment de revelaţie, că era
tul ar putea fi comparat cu o seră pentru intelecturi, aproape pierdut, că se implicase fără voie, că tre
un mozaic uriaş de piese ale unui rebus pe care min- să găsească o cale de scăpare, pentru a nu fi p
ţile celor care vin aici se străduiesc să-I dezlege, ast- de o patimă mult prea mare pentru a putea inc
fel Intărindu-se şi crescînd in capacitate. La noi vin s-o inţeleagă in citeva clipe.
tineri savanţi şi ingineri În cadrul unor programe de - Ce-a fost asta? intrebă, cu glas pierdut.
perfecţionare şi cercetare. Munca de aici ii ajută să - Sunetul infinitului, ii răspunse MacDona
rezolve probleme de mare importanţă pentru dezvol- Semnaleie radio sint tradusa in frecvenţele spectr
tarea omenirii. audio. Nu ne ajută să sesizăm ceva anume. Dac
- Şi aşa credeti că puteţi justifica existenta fi ceva deosebit, ar apare pe benzi, pe ecrane, c
Proiectului? Ca un fel de superuniversitate?! puterele ne-ar semnaliza imediat, nu ar fi auzi bil
- Oh, nu. Cei dinaintea noastră au pus bazele o comunicare vocală. Dar a auzi ceva atunci cînd
acestui proces, considerat doar un rezultat benefic, culţi. poate. duce la inspirati~, şi avem mare nevoi
dar secundar. Scopul nostru final, ţinta noastră cea inspiratie In munca noastra...
mai valoroasă a fost şi rămîne comunicarea cu alte - Asta este curată hipnoză, afirmă Thomas
civilizaţii din alte lumi. Eu vă ofer motive pe care să poate convinge pe cei care se indoiesc, ii poate
le puteţi utiliza pentru a ne justifica in cazul in care să inceapă să creadă că acolo ar putea fi ceva
nu vă veti decide să ne acceptaţi aşa cum sintem. Într-o bună zi, vor fi in stare să audă ceea ce a
- De. ce aş putea sa vreau sa va justific? doar işi inchipuie că aud, să creadă că există fă
- Ei. asta urmează s-o decideţi singur. străine care Încearcă să comunice cu altii, dar
Ajunsera in interiorul cladirii. Şi aici totul era nu este decît o şmech.erie isteată! c<ire v~ eermit
schimbat. Coridoarele linistite si răcoroase din tim- vă autoconvinqeţi ŞI sa continuau sa-I păcătiţi p
pul zilei erau acum Incărcate de energie. Spaţiile ţII.
I tehnice fuseseră trezite, ca prin farmec, la viaţă: lu- - EXistă oameni mai susceptibili ... Regret c
rnlniţe multicolore se aprindeau şi se sti"ngeau, pe luat-o ca pe uri atac personal. Noi nu Încercăm
ecranele osciloscoapelor se fringeau inşiruiri de păcălim pe nimeni, şi cu atit mai puţin pe dum
semnale verzui. releele consolelor se inchideau şi se voastra. Ştiaţi doar că nu ne comunică nimeni n
deschideau cu pocnitun uşoare, computerele Ş uierau prin maşinăriile astea.
şi-şi spuneau in şoaptă povesti. firele, cablurile tre- - Aşa este, răspunse cu sinceritate Thomas, e
murau de energie. vat ca nu-şi pierduse tremurul din glas.
Adams era aşezat la panoul de comanda, cu căs- - Uoar nu credeti că v-am adus aici, astăs
tile pe urechi, cu ochii atintiti pe indicatoarele şi pentru asta. Ce aţi auzit este doar zgomotul de
ecranele din fata sa. Le făcu un semn de bun venit Să mergem În biroul meu. Vino şi tu, Bob. Las
cu mîna. MacDonald il privi intrebator. unul dintre tehnicieni la pupitru, pe oricare dintr
- Acelasi nimic dintotdeauna, spuse Adams. sco- Fotoliile din birou erau totuşi destul de com
ţindu-si căşlile şi aşezîndu-le in faţa Pe masa de lucru a lui" MacDonald nu mai era n
MacDonald le luă şi i le intinse lui Thomas. hîrtie. Probabil se aştepta recolta zilei următo
- Vrei să asculţi? Thomas mingiie uşor cu palma suprafaţa nete
Thomas luă setul şi-şi lipi urechea de una dintre bratului fotoliului, apoi ii privi pe cei doi.
căşti. - - Aşa nu mă puteţi convinge, domnilor. Pute
losi toate sunetele hipnotice din lume, mă puteţ
La inceput o şopocălală de nedesluşit. un zgo- conjura cu tovărăşia cea mai plăcută şi cu cele
mot vag de multe VOCI auzite de la mare depăr- atrăgătoare scene de tandreţe familială, mă puteţ
tare, ca un piriias ascuns intr-o pădure, serpuino vita la ospeţe chiar şi mai fastuoase, dar nu mă
aproape tăcut printre botoven: sau picurind in putea face să nu mai văd faptul de necontesta
mici cascade cristaline. Apoi sunetele se intă- acest Proiect vechi de mai bine de cincizeci de
resc, par voci spunind lucruri pline de semnifica- nu a reuşit, cu toate eforturile, să aducă omenirii
ţii. dar vorbesc toate deodată. astfel că nu se măcar umbra unui mesaj.
poate inţelege nimic, totul este confuz. un singur - De mult aşteptam să faceţi această afirm
zgomot, un singur fel de zgomot. Cel care as- domnule Thomas. Dar am primit un mesaj.
cultă incearcă să se concentreze si vocile parcă - Nu se poate! (Adams sărise in sus.) Mie d
prind accente mai presante. incearcă inca mai in- nu mi-aţi spus?
sistent să se facă inţelese. Ca Dante, ascultătorul - Nu eram incă siguri. Nu aveam nici o ce
..stă oprit la buza povimişului din strafundurile dine pină seara trecută. Ştii doar că am mai
căruia se intr-aude vuietul unei infinite disperări. alarme tatse, au fost cele mai grele momente
II.'
Vocile isi schimbă tonalitatea, nu mai roagă, CI toată activitatea noastră. Saunders nu voia să ne
devin strigăte de minie, protestele sufletelor con- pună În faţa unei noi deziluzii.
1,'\', damnate care cer să fie salva te din flacările in - Saunders? Sigur că da! Benzile, inregistră
_,IW:.',
care ard, inconjoară ascultătorul de parca ar de la Marea Ureche! Trebuia să-mi imaginez..
vrea să-I nimicească pentru temeritatea cu care - Nimeni nu putea banui că tiin prima dată
se avintă printre ingerii căzuţi, pină cind acesta putea alege ceva. Saunders le-a prelucrat, a mu
Începe să se creadă el insusi unul din cei care mult pînă a eliminat toţi parazitii, fondul lipsit d
strigă, condamnat la neputinţa de a se face tme- semnătate, dar acum sintem siguri. Miine dimin
les. arzind in sJ!Jgurătate, plin de frustrare şi de voi aduna toată echipa şi voi da vestea cea m
durere că nu este nimeni care să-I audă şi. in Dar, domnule Thomas, ieri ştiam că veţi veni ş
cele din urmă, simte că este gata să teşine, să ream mai intii să vă aud părerea.
ameţească cu mintea pierdută printre stele. - Doar nu credeţi că mă puteţi duce in
acesta copilăresc, domnule MacDonald. Coincide
Vocile dis păruseră. Thomas işi dădu seama că este prea izbitoare.
MacDonald ii luase căştile de pe urechi, dar nu-şi - Istoria este plină de astfel de coincidente.
:1I amintea cînd şi le aşezase acolo. Se simţea coplesit
de influenta acelor sunete, acelor voci, sumedeniei
mai fost situaţii salvare În ultimul moment, cind C
cidenţa unor fapte Împiedică o iminentă catastr
de Io!Ocicare năvăleau. dornice de a fi ascultate. au- - Şi Îmi mai cereţi şi ajutorul? Nu, chiar că-i
ALMANAH
ANTICIPAŢIA
194
mea! .itate de reflectare a emisiunilor noastre radio, chiar
- Nu uitaţi, domnule Thomas, că noi sîntem cer- şi de cele mai Îndepărtate' planete, este categoric ex-
cetători, oameni de ştiinţă. De o jumătate de veac clusă. Intr-o anumită poziţie, bine determinată, deci.
trudim În zadar, aşa că nici măcar nu ne-am Întrebat, Marea Ureche captează de ani de zile semnale iden-
de foarte multă vreme, ce vom face atunci cînd vom tice.
atinge ţinta propusă. Din acest motiv, avem nevoie - Ce fel de semnale? Întrebă Thomas.
de ajutor. Dumneavoastră cunoaşteţi mai bine oarne- - Nu ne mai fierbe Mac, pentru numele lui Dum-
nii din lumea de afară, ştiţi mai bine ce şi cum Îi nezeu! (Adams nu mai avea răbdare.)
poate convinge, ce idei pot accepta şi ce nu, cum MacDonald apăsă pe un buton.
pot reacţiona În faţa necunoscutului. Este logic şi - Mai trebuie să vă spun că pe inregistările origi-
natural să apelăm la dumneavoastră. nale era mult mai mult zgomot parazit. dar Saunders
- Prea se potriveşte totul pentru ca să vă pot a eliminat toate porţiunile lipsite de semnificaţie.
crede ... Proporţia de zgo"mot faţă de sunet era de cincizeci la
- Ar trebui să-I crezi, George, spuse Adams. Mac unu, astfel incit ceea ce veţi auzi este doar a cincize-
nu minte niciodată. cea parte din semnalele primite. .
- Toţi minţim, răspunse Thomas vehement. Deşi provenea de la două difuzoare, amplasate
- Are dreptate, Bob. Dar mă veti crede, domnule pentru efecte stereo, sunetul era monofonic şi nu
Thomas, continuă MacDonald, mă veti crede pentru crea acelaşi impact ca ascultarea la căşti, dar reuşea
că este adevărat şi este verificabil şi poate fi repro- să transmită o stare de fascinaţie, ca in primele zile
dus, şi pentru că, atunci cînd il vom aduce la cu noş- ale radiofoniei, cind lumea se strîngea in jurul unui
tinta celorlalţi, toţi oamenii de ştiinţă vor spune "Si- cristal de galenă ca să asculte emisiunile de la sene-
gur, este clar. Aşa şi era normal să fie". Mă credeţi nectady sau Pittsburgh sau Fort Worth. Sunetele ra-
atit de naiv Încît să născocesc ceva ce-ar putea fi diau, cel puţin aceasta era impresia lui Thomas. su-
prea. uşor descoperit ca fraudă, şi astfel să distrug netele radiau de posibilitatea provenienţei de pe altă
Proiectul mult mai definitiv decît aţi putea-o face lume, sau - invers __ de improbabilitatea de a avea
dumneavoastră vreodată? altă origine decit cea pămîntească.
- Am auzit de unii care cînd vor să fie pensionaţi
Înainte de vreme se pling de dureri În şira spinării, Sunetele sînt pămînteşti, fără Îndoială. Este
sau de voci care le răsună În cap - lucruri pe care muzică, muzică cromatică, se aud clar fragmente
nimeni nu le poate dovedi ca inventate. familiare, ca uvertura la Wilhelm Tel/, iar vocile
- Legile fizicii nu sînt subiective. in afară de asta, vorbesc. se recunosc cuvinte, cea mai mare parte
un asemenea eveniment va fi verificat şi răsverificat in engleză, dar şi În rusă, franceză, germană, ita-
de fiecare astronom, indiferent că este sau nu de liană, spaniolă. Muzică. Din alte lumi? Nu are
acord cu noi. Chiar credeţi că vreau să vă Înşel, nici un sens. ŞI totuşi stăm şi ascultăm. Transmi-
domnule Thomas? sia este proastă. Paraziţi, static şi alte interfe-
Thomas se gîndi la vocile pe care le auzise. rente fac să dispară din cind in cînd transmisia,
- Nu, de fapt mai bine aş spune că nu ştiu, nu astfel că auzim doar fragmente, Uf1fJOf/ inteligi-
sînt sigur. De ce s-a lrttlrnplat tocmai acum, tocmai bile, alteon criptice, incomplete. voci diferite
acum cind am venit aici pentru reportajul meu? Este un Babel.ciudat, În care ascultătorii simt că
- Nu intenţionez să vă minimalizez importanţa, ceea ce aud ar trebui să aibă semnificaţie.
sau cea a sarcinii pe care v-aţi asumat-o, dar nu sîn- Şi intensitatea variaza. de parcă s-ar iuce ci-
teţi primul care a venit la noi in asemenea scop. neva cu volumul. 'Stăm şi ascultăm şi nu reuşim
Aproape În fiecare săptămînă primim vizita cel puţin să ne decidem dacă ceea ce auzim sint voci oca-
a unui reporter, şi asta incă de cînd există Proiectul. zional intrerupte de interferenţe, sau o transmisie
Ar fi fost straniu dacă nu ar fi fost nici un reporter de fond intreruptă de voci păm inteş ti.
prin preajmă, asta vreau să spun. A fost doar o În- Parcă ar fi corul antic din tragediile greceşti.
timplare că acel reporter aţi fost dumneavoastra, dar Fraze Impregnate de mistere delfice. Mă uit in jur
putea, la fel de bine. să fie oricare altul. şi Îi văd pe Adams şi pe MacDonald marcati de
Dupa un moment de gindire, Thomas neica din efortul de a inţelege ceva din toată pqvestea as-
umeri. ta.
- Mă rog. Dar despre ce este vorba, de fapt?
Cum s-a Întîmplat? POCPRRR is sătui PRRRPOC muzică: flecara aia
- Acum cîtăva vreme am primit un lot de Înregis- mică. cea drăguţă, cu POCPOCPRRR vreau să cum-
trări făcute la Marea Ureche, .tnreqrstran de rutina păr o raţă POCPRRRPOC eroul mascat al dreptăţiI
care nu le mai foloseau celor de acolo. Saunders PRRRPOCPOC muzică POCPOCPOCPRRR trr capi-
te-a trecut prin computerele noastre, te-a analizat, tolul unsprezece una sută şi POCPRRRPOC iată-i că
te-a ascultat pină cînd, intr-o bună zi, a avut impresia vin ieck POCPOC muzică PRRR hei heeei, e cineva
că aude muzică şi voci. In primul moment a crezut pe-aici POCPRRR e raymond af tău POCPRRRPOC-
că este o iluzie, surmenaj şi aşa mai departe, dar POC muzică POCPOCPRRR muzică: fluturaţi stea-
computerul il contrazicea. Saunders m-a anunţat, guri pentru hudson PRRRPOC nmm, ce băiat rău
mi-a declarat că vrea să limpezească, să filtreze sem- POCPOCPOC lux prezintă sfinta PRRRPRRR muzică
nalele, să amplifice porţiunile interesante, să elimine POCPOCPRRR familia rogers in anii douăzeci POC-
zgomotul de fond şi paraziţii, interferenţele - avem PRRRPOC muzică: cofa s-a ridicat la doisprezece
aparatură foarte sofisticată. vă rog să mă credeţi. Şi PRRR spune noapte bună, grace POCPOC muzica
pentru prima oară după cincizeci de ani am auzit În PRRRPOC nu mă miră deloc POCPRRRPRRR ăsta o
mod limpede muzică, voci, conversatie exprimată fi rochest.
clar, În engleză. PRRRPOC muzică PRRRPOCPOCPOC larry, idolul'
Thomas făcu un gest de neîncredere. matineului POCPOO muzică: au revoir pfăcute I
- Ascultaţi-mă pînă la capăt, vă rog. Atonci Saun- PRRRPRRR teatruf acefa de la POCPOCPRRR ii
ders a crezut că poate Marea ureche captase emi- mina lu cbioru PRRRPOC muzică POCPOCPOC l
siuni reflectate de pe Terra şi a verificat originea În- cine ştie ce rău POCPRRRPOC virl/l indrăzniţi sa I
registrărilor. Trebuie să vă spun că este vorba de în- imp PRRRPOC aveţi un prieten şi sfătuitor În
registrări efectuate pe parcursul mai multor ani. Ei' PRRRPRRR muzica POCPRRRPOC incă o călătorie
bine, aceste fragmente apăreau numai În anumite spre.. alarr POCPOCPRRR' ascultaţi, incepe
poziţii ale retelei orbitale, poziţii În care orice posibi- POCPRRR muzică: sol fa pauză sol pauză POC VOI
~ ~.~ ALMANAH
~ .ANTICIPAŢIA
19
~#~
FJŞ~~U''-l[f!~
termitele azilul de noapte PRRRPOCPOC la semna- apoi retransmise cu focalizare direcţională.
lul următor va fi o PRRRPRRRPOC poporul apărăto- - Este posibil aşa ceva, domnule MacDonald?
rul a POCPOC muzică POCPRRR singurul lucru de - Posibil, da, dar nu pentru tehnologia noastră
care ne putem teme PRRR şi acum vie şi POCPOC actuală. Dacă am avea undeva, departe de Soare, o
duffy nu e aici PRRRPOC muzică POCPRRRPOC antenă foarte mare şi sensibilă, am putea să captărn
cerere de informaţii PRRRPRRRPOC muzică: uăăă, emisiuniile radio slabe, cum erau ale noastre in anii
uăăă uăăă POCPRRRPOCPOC oare o femeie de treizeci ai secolului trecut, chiar de la distanţe de
peste treizeci şi cinci de ani poate să ... PRRRPOC- peste o sută de ani-lumină. Poate că, in viitor, vom
POCPOC aventuri În sarr POCPRRRPRRR muzică constata că Galaxia este plină de emisiuni radiofo-
POCPOC e o pasăre' PRRR doar marca wrigley nice. Oricum, ceea ce pare Într-adevăr ciudat, este
POCPRRR bom editează ştirile PRRRPRRRPOC sa- faptul că noi am recepţionat atit de clar nişte sem-
lut tuturor POCPRRRPOC muzică POCPOCPRRR nale care acolo trebuie să fi ajuns extrem de slabe,
aşa, băiete PRRR verifică, apoi verifică din nou POC aproape de nedeosebit din noianul de zgomote para-
zite. Nu putem şti insă ce fel de aparatură se utili-
Vocile şi stati cui tăcură. _ zează acolo, poate că au receptoare amplasate rela-
Thomas privi către MacDonald. inregistrase desi- tiv aproape de planeta noastră, poate in centura de
gur totul şi pe propriul său aparat, dar nu prea ştia asteroizi. Asemenea receptoare ar putea prelua emi-
ce să facă şi nici nu era sigur că inţelesese ceva. siunile noastre pentru a le retransmite pe fascicule
- Ce înseamnă asta? direcţionale către Capella. Dar asta ar insemna, desi-
- Sint emisiuni de pe pămint, spuse MacDonald, gur, că sistemul nostru solar a fost vizitat de extrate-
care se răsuci in scaun şi luă o carte de pe etajera reştri, sau cel puţin de aparatele lor automate de cer-
din spatele lui. Râsfoiţi asta, poate veţi inţelege mai cetare, sonde cosmice sau aşa ceva. Faptul de ne-
bine. contestat este că am recepţionat o retransmisie intir-
Thomas luă cartea -şi o răsfoi. O mai văzuse şi cu ztată a unor emisiuni de acum aproximativ nouăzeci
citeva ore mai inainte. Se numea "Vocile anilor trei- de ani. .
zeci". - Bine, admiţind că au avut posibilitatea tehnică,
- Este vorba despre primii ani ai transmisiilor ra- de ce au făcut-o?
diofonice, cu mai bine de nouăzeci de ani in urmă. - Ce alt mijloc mai eficient de a ne atrage atenţia
- Daca dumneavoastră şi alţii veţi studia aceasta ar fi avut? il intrebă MacDonald. Pentru a ne spune
carte şi altele ca ea, veţi constata că în acea vreme că ei ştiu că noi sintem aici şi că ei sint acolo, nici
se transmitea mult: muzică, ştiri, piese de teatru - că putea exista o idee mai bună ..
drame şi comedii -, scenarii de aventuri, comedii - Doar un "hei, voi!", aruncat peste spaţii?
muzicale, lumea era dornică să asculte de toate ... in - Nu poate II vorba numai de atit, spuse Adams
inregistrările analizate erau şi fragmente in alte limbi, ginditor.
dar le-am eliminat. MacDonald incuviinţă.
- Doar nu vreţi să cred că aţi recepţionat toată - Ne-am gindit că o parte din static nu este ceea
babilonia asta din alte stele? ce pare. Avem impresia că este o ordine in totul, se-
- Exact. Semnalele acestea au fost înregistrate in rii determinate de semnale care apar şi dispar, serii
ultimii ani ori de cite ori Marea Ureche cerceta spa- de numere, mesaje lineare, orice - dar ceva care să
ţiul radio în zona constelaţiei Capella. aibă o semnificaţie in sine, cu condiţia să pricepem
- Cum poate Capella emite nişte transmisiuni fă- despre ce e vorba. Poate că totuşi nu-i nimic, doar
cute de pe Pămînt? telegrafie intr-un cod prea simplu. Nu ştiu, dar ceva
- Nu am spus că este vorba de Capella, ci doar este. Saunders lucrează innebunind computerele cu
am indicat direcţia de unde ne parvin semnalele. tot felul de programe.
- Bineînţeles, îl sprijini Adams. - Asta-i doar inceputul, spune Thornas şi nu-i ve-
- Dar e ridicol. (Thomas nu mai ştia. ce să nea să creadă că era el cel care vorbea (Ii transpira-
creadă). seră palmele. Nu se simţise aşa de cind lucra la "In-
- De acord, spuse Mac Donald, este atît de ridicol fernul".)
incit nu poate fi decit adevărat. De ce am încerca - Nu sintem singuri, spuse Adams.
oare să vă păcălim cu semnale atît de absurde, cind - Oare ce ne-or fi comuni cind? intrebă Thomas.
pînă şi un licean ar putea inventa nişte semnale logic - Vom inţelege pînă la urmă.
coerente, uşor de amestecat printre diferite zgomote. - Şi atunci?
Ar trece mulţi ani pină cînd oameni serioşi ar admite - "Aceasta este intrebarea!" (MacDonald nu-şi
că şj semnalele coerente pot fi lipsite de semnifica- dezminţea pasiunea pentru citate.) Se va pune şi se
ţie. Intre timp, ne-am putea vedea liniştiţi de treabă, pune şi acum intrebarea: cum să anunţăm ce am
nu credeţi? Dar aşa ceva?! Repet - un lucru atît de descoperit - şi dacă trebuie sau nu să anunţăm lu-
ridicol nu poate fi decît adevărat.. mea intreagă. Cum vor reacţiona oamenii in faţa fap-
- Dar... explicaţi-mi, cum poate Capelfa sau tului de necontestat că in Galaxie mai există fiinţe
cineva din zona aceea, să ne retransmită ... inteligente? Vor fi ingroziţi, curioşi, supăraţi, bucu-
- Ţi-am spus eu, George, ai uitat? De ascultat as- roşi, se vor simţi mindri sau inferiori?
cultăm doar de cincizeci de ani, dar transrnisiile - Ştirea trebuie anunţată, domnule MacDonald,
noastre radio au început de peste nouăzeci de ani, exclamă Thomas. '(Avea convingerea adîncă, fermă,
1· de aproape un secol. De la prima emisiune radio, un- că avea dreptate. Iarăşi ceva ce nu i se intimplase de
dele acestea, aparent lipsite de forţă, s-au răspîndit multă vreme.)
în spaţiul cosmic cu o viteză de 299 500 de kilometri - par vor inţelege? .
pe secundă ... - li vom face să lnţeleaqă. Acolo, in depărtările
11 - Iar Capella se află la circa patruzeci şi cinci de
ani-lumină depărtare, il întrerupse MacDonald.
cosmice se află o altă rasă de făpturi inteligente, pe
o lume asemănătoare lumii noastre, şi poate că are
- Patruzeci şi cinci de ani IEi-au trebuit undelor să multe să ne spună. Ce veste pentru omenire!
ajungă acolo, spuse Adams. Spaimă? Nu, domnilor, sărbătoare! Şi este datoria
- Şi alţi patruzeci şi cinci pentru ca să se intoarcă noastră să-i facem pe oameni să simta ca noi..
de unde a_u plecat, il completă MacDonald. - Dar nu ştiu cum s-o fac, domnule Thomas.
- Vreţi să spuneţi că sînt reflectate de Capella? - Glumiţi, domnule MacDonald. V-aţi comportat
- Nu. Semnalele sînt categoric retransmise. Au ca un maestru în indoctrinare, duclndu-rnă pas cu
fost recepţionate undeva, in apropiere de Capella, şi pas exact pe pozitia pe care rn-aţi anuntat ca mi-o
196
ALMANAH
ANTICIPAŢIA' <:;J
~~
pregătiţi. Aţi făcut bine. Pot şi trebuie să vă ajut. Voi o societate avansată situată la zece ani-lumină
apela şi la alţii. Vom folosi toate mijloacele la care ne depărtare. vor fi prea slabe pentru a fi detectate
putem gîndi: presă. televiziune. literatură - docu- de antenele actuale. dar e posibil să realizăm o
mentare şi fantezie. interviuri. sondaje. jocuri şi jucă- ascultare superioară a semnalelor prin plasarea
rii ... Vom face din Proiect uşa deschisă spre o lume unor antene pe o orbită circumterestră, sau pe
nouă. este exact doctoria ce-i trebuia acestui glob Lună. Antene de pînă la 10000 de picioare in
amorţit. plictisit de ce a realizat pînă acum. iar plicti- diametru pot fi făcute in spaţiu şi ele ar putea.
seala este primejdioasă pentru gîndirea omenească ... eventual, detecta emisiile generate de activitatea
""Ţ Să nu uităm. îl întrerupse Adams. că acolo. pe normală a civilizaţiilor aflate la zeci de ani-lu-
lîngă Capella. o altă lume. poate milioane de creaturi mină distanţă. Analiza inregistrărilor electuate cu
inteligente aşteaptă un răspuns la mesajul trimis. asemenea antene ar fi obositoare. dar sarcina ar
Acesta este principalul. putea fi preluată de computere. ...J.A. WEBB,
- Nu pot fi ca noi. asta este cert. spuse Mac 00- 1961...
nald. S-au dezvoltat într-un mediu total diferit. Ca-
pella este o gigantă roşie. mai exact o gigantă roşie Metoda impulsurilor codificate. care aglome-
dublă. ceva mai rece decît Soarele nostru. dar mult rează semnalele pentru a le diferenţia de zgomo-
mai mare şi mai strălucitoare. tul de fond, 'sugerează că civilizaţia noastră in-
- Şi mai bătrînă. dacă teoriile noastre despre evo- săşi poate fi uşor detectabilă, in ciuda faptului că
luţia stelelor sînt corecte. completă Adams. noi nu reuşim să trimitem semnale pentru acest
- Aşa e. Sorii Capellei sînt cam cum va fi Soarele scop .... FRANK D. DRAKE. 1964 ...
nostru peste una sau două decade galactice. Im agi-
nati-vă viaţa evaluînd sub un cer pe care strălucesc
doi uriaşi sori roşii. cu ce variaţii în alternările luminii Îmbătrinit-am. rătăcind pe cale.
cu întunericul. in orbita planetei - şi ce condiţii! Ce Bătind ţinut de şes sau de coline
maxime şi minime de temperatură: Ce fel de creaturi Şi tot afla-voi unde ea s-a dus:
ar suporta aşa ceva? Şi încă să mai şi" evalueze ... Gura să i-o sărut. mîna să-i pot ţine
- Poate au şi un alt fel de a rationa, interveni cutretertna prin roua ierbii,
Thomas. Dante a coborit in Infern pentru a desco- Alegînd pîn'l-e! timpilor apus
peri cum trăiesc şi cum gindesc alte fiinţe. Creaturile Merişoarele-argintii din Lună
noastre sint mult diferite de oameni. şi tot ce putem Şi merişosre aurii din Soare ...
face deocamdată este să le ascultăm .. WILLIAM BUTLER YEA TS. 1899 ...
- Avem şi noi parte de coboririle noastre in in-
fern. fiecare di n noi. A SOSIT ŞI CLIPA ÎN CARE VACILE DE LAPTE
- Ştiu. nu este nevoie să mi-o mai spuneţi. Vă veţi S-AU DEMODAT. SAVANŢII AU CREAT PRIMA MA-
anunţa colegii miine. ŞINA DE FĂCUT LAPTE. EA REPRODUCE.
- Dacă aşa credeţi dumneavoastră că este bine ... PRINTR-UN PROCES SPECIFIC. REACŢIILE I?IO-
- Este necesar. indiferent dacă este bine sau rău. CHIMICE DIN ORGANISMUL ANIMAL. REDUCIND.
lnsistaţi ca fiecare să trateze problema in modul cel ÎNSA. GRAŢIE UNOR ÎMBUNĂTĂŢIRI TEHNICE.
mai confidenţial. Imi voi scrie reportajul pentru ERA. PRODUSELE INUTILE. SAVANŢII AU INTRODUS
cu permisiunea dumneavoastră tnsă., Cred că va IARBA ÎN VACA MECANICĂ ŞI AU OBŢINUT
ieşi Cu totul altceva decit se aşteaptă. LAPTE PROASPĂT. ACEST PROCEDEU ARE O
- O revistă ca ERA este ideală. dar vor tipări ceea EFICACITATE DE 90% ŞI POATE UTILIZA CHIAR
ce veţi scrie? ŞI PULPA LEMNOASĂ. PAIE SAU CHIA~ ZIARE
- Pentru un reportaj În exclusivitate ca acesta VECHI ŞI CUTII DE CARTON. ASIGURINDU-SE
cred că vor fi gata să semneze contract pe termen ASTFEL INCĂ O METODA DE ELIMINARE SAU RE-
lung şi cu diavolul in persoană. Se vor dezice ime- CICLARE A DESEURILOR CIVILIZAŢIEI NOAS-
diat de Solitarieni şi vor arăta tehnocraţttor şi tuturor TRE. ..
bonzilor pămintul făgăduinţei. Intre timp. voi recruta
cîţiva colegi şi imediat ce apare numărul respectiv Deodată, el se opri. Nervii i se tensionară săl-
din ERA. vom da drumul unei avalanşe de articole şi batic. Muşchii Îi Încremeniră brusc de parcă În-
interviuri. gheţaseră pe oase. Măreţele lui picioare ante-
- Sună prea frumos. spuse MacDonald. rioare - oe două ori mai lungi decit cele peste-
- Pînă atunci. vă rog să vă gindiţi la altceva. Oare rioare - zvicniră întlorete, iar ghearele ascuţite t
Capellanii inţeleg ceva din transmisiunile recepţie- se arcuiră. Tentaculele groase cete-i, încotţesu
nate de la noi. sau ne judecă doar după textele co- din umeri Îşi opriră ondularea vălurită şi se strîn-
mediilor muzicale? seră cu o tulburare vie.
Thomas se ridică şi Închise magnetofonul său por- Îngrozit, ÎŞi Întoarse uriaşul cap de pisică de la
tabil. stînga la dreapta, În vreme ce mini-tuierete, sub-
- A fost o zi bună. domnilor. Ne revedem mîine ţiri ca firul de păr, ce-i ţineau loc de urechi, vi-
dimineaţă. brau tnnebunite, oetptna orice briză rătăcitoare.
Se indreptă către uşă. Mult. mult mai tirziu. avea fiecare pulsaţie a eterutui.
să-şi dea seama că erau primii paşi către propriul Dar nu exista vreun răspuns, nici vreun stimul
purgatoriu. rapid de-a lungul complicat ului său sistem ner-
( vos şi nicăieri nu simţea măcar o vagă părere a
existenţei vreunui id a-toate-necesar. Disperat.
COMPUTER RUN II Coeurl se ghemui: o siluetă enormă. aducînd a
pisică. de-a lungul orizontului roşu. emurqit, un
Dincolo de frontierele spaţiului in ters tel ar. prin tigru negru stilizat, oditmindu-se pe o stincă nea-
tărîmurite preafericite şi pline de taină de-acolo. gră, Într-o lume a umbrelor ... A.E. VAN VOGT.
nu există vreun domeniu de cercetare mai pasio- 1939...
nant decit cercetarea umanităţii şi nici ceva mai
fascinant decît umanitatea insăşi ... HAROW SHA- BELLATRIX. POLLUX. MIZAR. SPICA.
PLEY. 1958 ... ANTARES. CASTOR. ALGOL. MIRA.
ACHERNAR
Semnalele Întîmplătoare. care ne pot sosi de la STEAUA LUI BARNARD
~'ALMANAH
~ ANTICIPAŢIA
197
{jiJ~j't!lOO
~'U"CE1JiJF1[f.!~
PROCYON, REGULUS, RIGEL, SIRIUS, BSOP CUM ALTFEL AR PUTEA GUVERNUL
ALDEBARAN, DENEBOLA ARCTURUS, DEA O O'RIENTARE CORECTĂ OPINIEI PUBLICE
BOLI O - OK. OK. DĂ-I DRUMUl'
CEFEIDA - CE PĂRERE AVEŢI DESPRE MESAJUL DINTR-
ALGIEBA, GEMMA, CANOPUS, ALTA LUME RECEPŢIONAT LA PROIECTUL D
ALFA CENTAURI, TAU CETI, POLARIS, PUERTO RICO?
QUASAR - CE MESAJ?
STEAUA WOLF-RA YET - MESAJUL DIN CAPELLA. VOCILE RADIO
BETELGEUSE, ALTAIR, MIRACH, VEGA, DOAR A FOST iN TOATE BULETINELE DE ŞTIR
FORMALHAUT, DENEB SI CAP EL LA, - NU ASCULT NICIODATRĂ PROSTIILE ALEA
PULSAR POT ACUM SĂ VAD ŞI EU EMISIUNEA MEA?
STEA NEUTRONICA . - CE EMISIUNE URMĂRIŢI. VĂ ROG?
( ) - STAŢIA SPAŢIALĂ'. ..
Ştiu perfect de bine ca
in acest moment sintem as-
..Şi lumi nenumărate am creat... Dar nu-ţi voi in
cultaţi de intregul Univers - că fiecare cuvint pe ca-
re-! rostim işi poarta ecoul pină la cea mai indepar- ţişa decit acest paminr şi locuitorii sai. Iată: mu
tata stea ... JEAN GIRAUDOUX, 1945... sint lumile de au pierit in cuvintul puterii mele.
multe fiinţeaza incă şi nenumărate ar pare omulu
CAPELLA iNSEAMNĂ iN LIMBA LATINĂ ..CĂ- dar eu le număr pe toate căci ale mele sint şi do
PRIŢA". SE AFLĂ. iN CONSTELA ŢIA AURIGA. A VI- eu le ştiu ... şi va mai pieri un pamint şi cerurile de
ZITIULUI, CARE IN MITOLOGIA GREACĂ A FOST supră-i şi altul se va naşte in loc. căci nu se siiv
INVENTATORUL CARULUI. MITUL NE POVES- şeşte nicicind lucrarea mea şi nici cuvintete mele
TEŞTE CĂ PRIMUL LUI CAR A FOST TRAS DE CA· au cepst.:" VIZIUNILE LUI MOISE. REVELA
PRE... LUI JOSEPH SMITH PROFETUL. Iunie 1830...
Stea TIp Magnltudlne R/A Deci. Dis.. Lum. Masa EXPOZIŢIA DE OBIECTE DE ARTĂ UNICA
aparentă CONCEPUTE ŞI FABRICATE iN iNTREGIME DE
Capells a GO 0,2 0514 +4558 45 120 4,2 FABRICĂ COMPUTERIZATA INAUGURATA A
Capells b' GO 3,3 TĂZI A FOST LĂUDATA DE CRITICI APARŢINiND
APROAPE TUTUROR DOMENIILOR INTERESA T
EA VA PUTEA FI VIZITATA TIMP DE O LUNĂ
DUPĂ APROAPE CINCIZECI DE ANI. PROIEC- CADRUL MUZEULUI DE ARTĂ MODERNĂ iNAINT
TUL RECEPŢIONEAZĂ SEMNALE ... SPECIALIŞTII DE A-ŞI iNCEPE TURNEUL PRIN MUZEELE N
AFIRMĂ CĂ EXISTA, INCONTESTABIL. UN'MESAJ, ŢIONALE.
DAR CĂ EL NU POATE FI iNCĂ TRADUS ... EXTRA- CiND PROGRAMATOAREA PHYLlSS MC CLAN
TEREŞTRII, AFLAŢI. PROBABIL. PE O LUME CE SE HAN A FOST iNTREBATA DACA NU CONSIDER
ROTEŞTE IN JURUL UNEIA DINTRE COMPONEN- NECESAR sA SE DEBARASEZE DE OMUL ŢIM
TELE DUBLEI GIGANTE-ROŞII, DENUMITA CA- DE- ARTICOLE PROST CONCEPUTE. SAU PR
PELLA ŞI SITUATĂ LA PATRUZECI ŞI CINCI ZENTiND DEFECTE DE FABRICATIE. ACEASTA
ANI-LUMINĂ DE TERRA. AU· PRIMIT ŞI R.ETRANS- RĂSPUNS: "NU MAI MULT DECtT DE ORICAR
MIS EMISIILE VECHI DE RADIO PĂMINTENE ... ARTIST."
.ACESTE .VOCI". A SPUS DIRECTORUL PROIEC- ATRACŢIA EXPOZIŢIEI A FOST REPREZENTAT
TULUI. ROBERT MAC DONALD ... REPREZINTĂ UN DE O STATUETĂ DIN LUCIT DE OPT 'PICIOAR
SEMNAL ŞI ANUME CĂ NU SiNTEM UNICELE FI- iNĂL ŢIME. INTITULATĂ - DE COMPUTER. S
INŢE INTELIGENTE DIN UNIVERS. SPER CĂ POATE DE iNSĂŞI D-RA MC CLANAHAN. NU S
TOATĂ LUMEA SE BUCURĂ iMPREUNĂ CU NOI PUTU.T AFLA - .,AUTOPORTRET AL UNUI EX- T
DE ACEASTĂ ŞTIRE ŞI CĂ VOM FI AJUTAŢI SĂ RESTRU ....
GĂSIM. UN RĂSPUNS LA MESAJUL ASCUNS UN-
DEVA iN ADiNCUL ACESTEI COMUNICA ŢI 1..." UR- Credem cu atita convingere in extstenţe vi
""
!'"
MEAZĂ TRANSCRIEREA iNREGISTRĂRII PRIMITE acolo. in spaţiul intunecat. incit ne-o imeqinem
DE LA PROIECTUL DE RADIORECEPŢIE DIN ARE- perioara vieţii pamintene ŞI o aşteptam sa traverse
,~I CIBO. PUERTO RICO. distanţa dintre noi in orice clipa. poate chiar in t
pul generatiei noastre. Pe de alta parte. daca ne g
UN NOU PUNCT DE ATRACŢIE: iN MANHATTAN dim' la infinitatea temporală. ne întrebăm dacii
A FOST INAUGURAT UN NOU LOCAL DE STIMU- cumva mesajele lor ne-au parvenit cu mult timp
",::1
":J, LARE AMBIENTALĂ DESPRE CARE SE AFIRMĂ CĂ urma. explodind in noroiul mlăştinos al paduril
~!ij AR FI CEL MAI DEPLIN STIMULATIV DINTRE din Carbonifer ... Poate ca strălucitorul lor proiectil
CELE OFERITE PiNĂ ACUM PUBLICULUI. CE A lost strivit de labele qreotu« ale unei reptile uria
.•..y: iNTiMPINAT EVENIMENTUL FORMiND UN RiND iar instrumentele lui delicate au ticăit inconştie
~1".,
CARE SE iNTINDEA DE-A LUNGUL A DOUĂ fară a mai transmite ceva .... Loren Eisetey, 1957
CVARTALE. NOUL LOCSTIMAMB PARE A OFERI
CEL MAI RIDICAT INDICE DE RELAXARE CON- ( ..
STATAT DE LA REALIZAREA HIBERNĂRII PRE-
LUNGITE. .. Dar daca le atribuim acestor Locuitori planeta
vreun Iei de raţiune. trebuie ea oare să lie asemăn
- MĂ IERTAŢI CĂ APAR PE ECRANUL DUMNEA- toare raţiunii noastre? Desigur. aşa trebuie sa tie;
VOASTRA, DOMNIŞOARA, SiNT DE LA BIROUL DE ca ne gindim la principiile lor justiţiare şi morale.
SONDARE A OPINIEI PUBLICE (BSOP). DORIM SĂ ca ne gindim la teoriile şi lundamentele lor. ştiin
AMPLIFICĂM ŞONDAJUL AUTOMAT DEJA. EFEC- lice. Pentru ca la noi raţiunea inseamna adevarat
TUAT. UTILIZIND ŞI INTERVIURI IIlIDIVIDUALE ... simţ al Dreptăţii, Cinstei. Preţuirii. Blindeţii şi Bec
- VREI SĂ PIEI DE PE ECRANUL MEU? TOCMAI noştintei: acestea ne invaţa cum sa lacem distincţi
MĂ PREGĂTEAM SĂ URMĂRESC EMISIUNEA PRE- Între Bin-e şi Rău şi ne pune la indem ina cunoaştere
FERATĂ. şi experienţa. Şi oare mai poate exista pe undeva
- NU UITAŢI CĂ SiNTEŢI OBLIGATĂ LEGAL sĂ' Univers un alt fel de raţiune? Sau poate ceea ce n
RĂSPUNDETI iNTREBĂRILOR FORMUAL TE DE socotim drept şi generos pe Marte. sau Jupiter
198
ALMANAH
ANTICIPAŢIA W
~
\t~I!~
- ---- ~1r~PU"fJ!!(f
putea fi considerat o ticiitoşie fara seaman ?...
dezlănţuind energia condensată şi indreptind-o să
CHRISTIANUS HUYGENS, aprox. 167a .. adincească albia riurilor, să mute munţii din locul
lor, sa distrugă răutatea din lume ...
Ceea ce ne trebuie acum este o noua specializare, Şi totuşi exista o persoană care nu reuşea să se
ant/criptografie, sau crearea unor coduri ce pot fi contopească in dispoziţia generală. Mitchell se in-
descifrate cit mai uşor cu putinţa ... PHILIP MORRI- dreptă puţin, doar atit cit să nu mai simtă umărul 1/-
SON, 1963 pit de omoplatul sting, şi intrebă:
- Sinteţi siguri că este bine ce facem?
Distenteie imense dintre sistemele sotere pot re- Thomas il privi pe Mac Donald. MacDonald ridica
prezenta o forma de cerentină aivm«: ele previn ras- din umeri.
pindirea mîecţiei spirituale a unei specii aecezut«: Erau aşezaţi in rindul cel mai de sus, ca pe margi-
ele o blocheaza şi nu-i ingaduie sa joace rolul ser- nea unui cazan uriaş. Acolo, jos, departe, unde tre-
oetui in Gradina eaeoiuu! ... C.S. LEWIS, mijlocul buia să se afle fundul cazanului, unde de obicei era
sec. XX ... terenul de joc, scaunele erau ingrămădite unul
intr-altul, nemailăsind liber decit un patrulater care,
. Daca Dumnezeu a putut sa creeze miliardele de privit de la inălţimea la care se aflau, peste mii de
ga/axii. EI a putut crea şi miliarde de rase umane capete, nu părea a fi mai mare decit o batistă.
unice fiecare in felul sau. Pentru mintuirea acestor Mitchell se cutremură, străbătut de un fior involun-
rase, Dumnezeu poate lua once in/aţlşare. Nu ne tar şi insistă:
apare ca străina concepţia unei aceleiaşi Persoane - Am mai vazut asemenea situaţii: par liniştiţi şi,
Divine care-şi asuma destmul a mai multor rase din senin, se transformă intr-o hoardă dezlănţuită.
umane. Este de conceput ca am putea invăţa, ajun- Cei aşezaţi in !aţa lor ii ţintuiră, privindu-i dezapro- I
gind in ceruri, ca a existat nu doar o singura intru- bator peste umar.
ctupere a Fiului lui Dumnezeu. ci mal mutte.. PĂ- MacDonald scutură din nou, incăpăţînat, din cap. It
RINTELE DANIEL C. RAIBLE, 1960 ... - Mal avem timp să ajungem in cabină, stărui Mit- I
cheII. Am putea urmări mai bine totul pe monitoare.
Nu poate si! fi existet decit o singura incarnare, o Spune--i şi tu, George.
singură Maica a domnuhJ1. o singura rasa in care Thomas işi îndepărtă miinile, cu palmele intoarse'
Dumnezeu şi-a turna! chipul şi tnteţisere« sa.... JO- in sus, a neputinţă.
SEPH A. BREIG, 1960 ... MacDonald işi ridică un deget la buze.
- Sst! Aşa e mai bine, Bill, spuse el in şoaptă. Nu
SEDIUL CENTRAL AL SOLITARIENILOR DIN este suficient să vezi şi să aUZI, trebuie să şi simţi at-
HOUSTON A ANUNŢAT O SERIE DE MITINGURI mosfera.
DE RESUSCITARE CE URMEAZA A AVEA LOC ÎN - Prea o simt, asta e! mormăi Mitchell.
URIAŞUL TEMPLU ÎN FORMĂ DE DOM DIN HOUS- De această dată se intoarsera mai multe capete.
TON. ŞTIREA A SOSIT DupA CE, TIMP DE O SĂP- Impulsiv, Mitcf\ell le adresa un gest ca o injurătura
TAMÎNĂ. AU FOST PUBLICATE ARTICOLE, INTER- - Thomas işi apropie buzele de urechea lui
VI URI ŞI COMENTARII ASUPRA RECENTEI DES- - Diferenţa dintre tine şi Mac este că tu urăşti si-
COPERIRI SURPRINZĂTOARE FĂCUTĂ LA tuaţiile pe care nu le poţi controla, şi - ca toţi re-
PROiECTUL DE RADIO RECEPŢIE DE LA ARE- porterii - nu-ţi iubeşti prea mult semenii.
CIBO, PUERTO RICO. "SINGURUL MESAJ CARE - Semenii mei, aştia?!, se strimbă cu dezgust Mit-
NE PRIVEŞTE" A AFIRMAT JEREMIj\H, CONDUCA- cheII.
TORUL EVANGHELIST ŞI PRIMUL-INTRE-FRAŢI IN
CADRUL ORGANIZAŢIEI RELIGIOASE SOLI TA-
RIENE, "ESTE MESAJUL DIVIN".
WILLIAM MITCHELL - 2028 Luminile stadionutui se stinsera toate dmtr-o data.

de parcă insuşi Dumnezeu r-ar fi cuprins in pumn. in
...ascultau cum vibra şi tremura in jurul intuneroc aveai senzaţia că acoperişul stă sa ţi se
. lor aerul prăbuşească in creştet, iar sentimentul de a fi doar o
II rascolit de chemarea Calatorului Singu-
ratic ...
particica din mulţimea pe care o ştiai că este in fur,
in loc sa liniştească, dădea naştere unei' tensrum
apasătoare, masa de corpuri părea să dobindească o I l'
Niciodată nu fuseseră atit de mulţi. Aşteptau. nouă dimensiune, ameninţa să crească pina cind va
in uriaşul stadion acoperit fiecare loc era ocupat. da pe donafara giganticului cazan.
Pe bănci, pe scaune, pe trepte, aşezaţi sau stind in Mitchell incerca sa se oorrune. Respira adinc de ci-
picioare, oameni de tot felul - maturi, tineri, batrlni, teva on.
adolescenţi, bărbaţi sau femei, bogaţi sau săraci, - Ce-I nebun?' Nu poate face aşa ceva
albi, negri, galbeni, metişi -, irnbrăcaţi in haine de '
Dar mulţimea răminea mută şi liniştită, intr-o ta- , l'
toată ziua, in haine de lucru, in haine de sărbătoare, cere frematătoare, de parca aştepta să se intimple o I I
un public din care lipseau indiferenţii, scandalaqiii. rrunune. I I
dezechnibraţii -, o mulţime de nedescris, care aş- O unică, puternică rază de lumină cobori din creş-
tepta, liniştită, tăcută, zgomotul şoaptelor ocazionale, tetul cupolei, despicind intunericul. in locul liber de
al paşilor, foşnetul hainelor, scirţiitul scaunelor fiind mai inainte, viu luminat, se vedea acum o siluetă,
acoperit de huruitul omniprezent al aparatelor de aşezată acolo - parcă - de raza strălucitoare. intu-
condiţionat aerul care incercau cu greu să compen- nericul din sala se făcuse însă şi mai intens şi singu- I
seze căldura atitor trupuri, respiraţia atitor făpturi şi rul lucru care putea fi văzut era acea siluetă către I
caldura obişnuită a unei zile de vară in Texas. care toată lumea, constrinsă de tenebrele inconjură-
inghesuiala era mare. Umăr lingă umăr, cot la cot. toare, işi indrepta privirea.
Dar 'senzaţia nu era neplăcută, era un neobişnuit Probabil că doar cei din imediata apropiere a zonei
contact senzorial care făcea pe fiecare dintre cei Iluminate puteau fi siguri de ceea ce vedeau, se gindI
aflaţi in sală să se simtă in legătură cu ceilalţi, ca Mitchell. De la inălţimea locului său, mai mult avea
elementele legate in serie ale unui uriaş acumulator, impresia, decit vedea o siluetă schematică, un desen
aşteptarea unuia era aşteptarea tuturora. Cu toţii aş- copuăresc, alb şi negru, ceva lung - un bărbat?
teptau clipa in care urma să se realizeze contactul, Inalt? Braţe ridicate? Da, brate ridicate, larg destă-
~ALMANAH
~ ANTICIPAŢIA
199
\!J5JRfltal
~1f~P1f~[t~~
cute ca să cuprindă pe toată lumea din jur, pe toţi berea pe care probabil că de ani de zile nimeru nu s
cei care nu puteau fi văzuţi sau auziţi, ci doar simţiţi, gindise s-o măture. Slab iluminat de citeva becur
intuiţi, ca o entitate unică, vie, un singur' trup din mii chioare. coridorul părea a se prelungi spre infinit.
de celule unite intre ele, stind in intuneric şi aştep- - Ce parere aveţi? ii intrebă Thomas, continuind
tind Cuvintul. apoi cu glas ceva mai scăzut. speriat de puternicul
Silueta rămăsese aşa, cu braţele ridicate, Atit. F ără ecou reverberat de pereţii intunecaţi şi goi. E tare ti
piedestal, fără platformă, fără masă, fără microfon - pul, nu? •.Cuvintele omului intoarse către om .,"
o siluetă cu braţele ridicate, inundată de o lumină or- - Lepră! Excroc. asta e, mormăi printre dinţi Mit
bitoare, dominind mulţimea de zeci de mii de suflete cheiI.
ascunsă in intuneric. - On aoit se regarder soi-măme un tort long
- Vorbeşte o dată, laute-ar dracii, mirîi Mitchell, temps avant que de songer ii condamner les gens
cu toate că ştia toarta bine că omul către care privea spuse MacDonald.
toată Lumea va aştepta, va aştepta pină cind tensiu- - Ce-a zis? il intrebă Mitchell pe Thomas.
nea pe care o simţea crescind in fiinţa celor din jur - Este un citat din •.Mizantropul" lui Moliere - s
va ajunge aproape de limita ... Ce şcoală avea spur- nu judecăm pe alţii inainte de a ne privi indelung pe
căciunea bătrină ... noi inşine.
MUlţimea părea că-şi ţine răsuflarea. - Las' că m-am uitat bine şi indelung la el şi-m
Dintr-o dată vocea răsună, umplind tenebrele, ca ajunge. răspunse Mitchell cu amărăciune.
vocea lui Dumnezeu, venind de nicăieri, sau de peste - Sinteţi siguri că pe aici trebuia s-o luăm? in
tot, cutremurind zecile de mii de făpturi,unindu-le şi trebă Mac Donald.
mai mult cu vibraţiile sale. O astfel de voce nu putea - Aşa mi-a spus Judith. răspunse Mitchell.
decit să grăiască adevăruri pline de inţelepciune. Coridorul se termina intr-o incăpere destul de
- Noi... sintem.. singuri. mare, al cărei centru era ocupat de o cuşcă ciudată.
Asistenţa gemu, intr-un unic răspuns antifonic. metalică, prin uşa căreia se vedea un tablou de co
- Acesta este Mesajul, continuă vocea, iar Mesajul mandă intesat de comutatoare, verniere şi citeva bu
ne este trimis de către Domnul Dumnezeul nostru. toane mari colorate, roşu şi verde. Plafonul era su
Mulţi vor veni şi vă vor spune că Mesajul este trimis portat de mai multe pistoane telescopice. dind im
de pe o lume ca a noastră, de către oameni ca şi noi. presia părţii inferioare a unui gigantic ascensor hi
Iertaţi să fie - căci nu ştiu ce grăiesc. Ei se strădu- draulic. Dar nu era nimeni prin preajmă.
iesc să citească mesajul cu minţile lor neajutorate, - Deci, Dumnezeu nu se poate lipsi de tehnica
dar in zadar. Cu 'inimile ar putea să-I citească, dar le modernă. zimbi Mac Donald.
lipseşte credinţa. Mesajul ne este trimis de Domnul - Cind v-am spus că este o şarlatanie la mijloc ..
purtat nou? de ingeri, căci ei sint mesagerii Atoatefă- (Mitchell se indreptă către o uşă aproape invizibilă,
cătorului. lntrebaţi-vă sufletele şi veţi şti răspunsul, pierdută in cenuşiul monoton al peretelui opus).
căci al său este Cuvintul! Cred că am ajuns.
Mulţimea asculta, sorbind cuvintele cum bea nisi- Uşa se intredeschise puţin.
pul insetat al deşertului ploaia binefăcătoare, - Judith?
- Atotputernicul ne-a creat după chipul şi infăţi- inchizind repede, dar cu grijă, uşa in urma sa
şarea sa. EI este Unul şi noi sintem unici. Noi sintem apăru o tinără.puţiatică de statură. cu părul negru,
singuri in Univers. Noi şi Dumnezeirea. Aceasta este bogaţ şi nişte ochi mari. care păreau a fi numai pu-
rinduiala cea dreaptă şi nu poate fi altă lnvătătură. pilă. Ii intinse miinile lui Mitchell cu un zimbet. Pen
Cuvintele mingîiau mulţimea cum mingiie vintul di- tru a nu mai ştia cita oară, Mitchell nu-şi putu 'do-
mineţii lanul cu spicele coapte.' mina o tresărire de plăcere. Fata nu era excepţional
- Pentru ce să ne temem? continuă Vocea. De ce de frumoasă, abia dacă se putea spune că este dră-
ar trebui să refuzăm să recunoaştem adevărul atunci guţă, şi totuşi asupra lui exercita o atracţie atit de
cind ni se aşterne limpede in faţa ochilor? Dumne- puternică. incit o făcea unică şi minunată. Poate că
zeu a creat Universul intru preamărirea Sa şi pe om de vină erau tocmai ochii aceia imenşi. In loc s-o cu-
l-a creat pentru a se minuna de măreţia Universului prindă in braţe şi s-o sărute, se mărgini a-i stringe
şi pentru a-I preamări pe Domnul. miinile. Fusese educată intr-un spirit mult prea puri-
Mulţimea respira adinc. tan pentru a putea aprecia efuziunile sentimentale in
- Adevăr grăiesc vouă şi acesta este adevăratui prezenţa unor necunoscuţi.
rnesal. mesajul cuvintelor omului intoarse către om - Mai este aici bătrinul şarlatan?
pentru a-şi privi in oglinda infimtutui propria nimicni- - 6i11! protestă tin ăra, fără prea multă convingere.
cie şi uşurinţă: nu mai sint alte făpturi in Creaţie, iar Cum poţi vorbi aşa de tata? Da. este. Se odihneşte.
noi - noi sintem singuri .. Predicile astea il consumă cum nici nu-ţi poţi ima-
Cuvintele se inşiruiau intr-una, curgător, nerortate, gina.
ca un mare fenomen al naturii, ca o revelaţie, pătrun- - Mie-mi spui?! Judith ţi-I prezint pe domnul Mac-
zind mulţimea. cu magnetismul lor, făcindu-i pe cei Donald. şeful Proiectului.
din gigantica sală - mii, zeci de mii de suflete venite - on, mtr-aoevar? Mă simt nespus de onorată
să asculte 91asul Profetului - să se simtă particule (Părea efectiv impresionată).
ale unuia şi aceluiaşi intreg, o entitate care depăşea - Iar acesta este domnul Thomas, şeful meu.
limitele clădirii, se revarsa puternică, o maree de cre- - Să zicem un colaborator ceva mai ridicat in
dinţă care avea să cuprindă intregul oraş, intre aqa funcţie. zimbi Thomas.
ţară, intreaga lume. ridicindu-se chiar pentru a cu- - Ea este Judith Jones. logodnica mea.
prinde şi stelele ... ~ Să nu exagerăm. 6ill. spuse tinăra cu un suris
••••••••
• •• •••
care arăta cit de multă plăcere ii făcuse prezentarea .
Vorbiseră cu toţii in şoaptă, trezind ciudate. vagi
•••• ecouri, care îl făceau pe Mitchell să se simtă ca un
••••• • ••
actor intr-o piesă in care protagoniştii se străduiesc
Mergeau de-a lungul coridorului • •

pustiu unde nu
pătrundea murmurul de furtună al mulţimii care nu
in zadar să comunice ascunşi fiecare in strafundurile
unor caverne.
- TatăL dumneavoastră
MacDonald.
ştie că venim? intrebă
.
se indura să părăsească stadicnul. Paşii lor trezeau Judith scutură buclele intunecate.
ecoun lnăbusne din peretii de beton. rasconnd out- - N-ar mai fi aici dac-ar şti-o. Nu-i place să stea
200
..
de vorbă cu lumea. toti vor cîte ceva. ori să incerce - Putem să ne spunem fiecare părerea.
să-I convingă să facă cine ştie ce. ori să discute - Vorbim despre lucruri diferite. Eu nu mă gîn-
ceva. Refuză aproape orice contact. EI zice că nu are desc>la ghicitorile scornite din nişte presupuse unde
timp. dar de fapt. pur şi simplu, nu-i face plăcere eterice. Mesajul - Mesajul meu - este trimis de
apropierea. altora. Atotputernicul şi el îmi spune ce să cred despre ceea
- Şi atunci. noi ce facem? Dăm buzna peste el? ce numiţi voi mesaj din altă lume. Sau şi mesajul
Insistă MacDonald. vostru este trimis tot de Domnul?
Judith se incrunta, pregătindu-se pentru un efort - S-ar putea. spuse cu vocea-i catrnă. MacDonald.
neplăcut. Jeremiah fusese cit pe-aci să le intoarcă spatele.
- Nu. vă voi prezenta eu. dar. vă rog. incercati să dar se opri şi-I privi ţintă pe MacDonald. Şi Mitchell
nu-I supăraţi. De multe ori pare bădăran. dar nu este îl privea fascinat.
decit o mască. este felul său de-a se apăra de cei din - Nu ştiu cine l-a trimis. continuă MacDonald. aşa
jur. că ar putea foarte bine să ne fie trimis chiar de Dum-
Se intoarse. hotărîtă. şi deschise uşa. nezeu.
- Tată. nişte domni doresc să-ţi vorbească - Dar nu crezi asta.. (Jeremiah rostea mai mult o
••
• • • •• afirmaţie) .
- Nu. nu cred. dar pentru că nu ştiu. nu am drep-
•• •
tul să exclud nici o posibilitate. Eu nu am avut nici
••••• • ••
un fel de revelaţie. dar mintea mea nu este mărginită .
A dumneavoastră cum este?
•• •• • •• •• •••• - O gîndire nemărginită este deschisă adevărului

şi nu poate accepta Ialsităţite de nici un fel. spuse
••••• • • • •
Jeremiah. Trebuie să înţeleg că n-aţi descifrat mesa-
jul?
- Nu. admise MacDonald. Dar o vom face pîna la
Cei trei trecuseră de-acum pragul uşii. Judith con- urmă.
tinuă, fără a-i na răgaz tatălui său, să răspundă. - Dacă veţi reuşi. dacă veţi simţi să aveţi nevoie
- Acesta este domnul MacDonald, directorul - atunci să veniţi să stăm de vorbă.
Proiectului. Şi domnul Thomas. Lucrează impreună Era clar că Jeremiah considera discuţia încheiată.
cu Bill Mitchell, il ştii pe Bill., - Dacă vom reuşi. cînd vom reuşi. - bine. dacă
Aşezat pe un scaun uzat din metal cu lustrui pier- atunci vă voi ruga să veniţi la Puerto Rico. veţi veni?
dut, în faţa unei măsute de machiaj la fel de veche, Privirea întunecată a lui Jeremiah părea că vrea să
aşa cum poate fi intîinită în culisele mai tuturor săI i- pătrunoă în adîncul fiinţei lui MacDonald.
lor de spectacol de pretutindeni, se afla un bărbat în - Inainte de a anunţa pe altcineva?
vîrstă, mai in virstă decît ei, îndeajuns de bătrîn încît - Da.
să-i fi fost tată nu Judithei. ci chiar lui MacDonald. - Atunci voi veni.
cu părul alb coliliu şi faţa brăzdată de riduri. Ochii O mină palidă se ridică pentru a primi fruntea zbir-
de cărbune. ca şi ai fiicei sale. părură să scapere cită care se apleca spre odihnă. dar simţind că cei-
scintercind ii ridică spre intruşi. dar deveniră imediat lalţi nu se mişcaseră din loc. Jeremiah îşi ridică din
indiferenti. aproape inexpresivi. Bătrînul privi în jos. nou privirea:
- II ştiu pe Bill, spuse vocea stinsă. obosită. bătri- - Ce mai vreţi de la mine? întrebă cu nesfîrşită
nicioasă, umbra abia bănuită a vocii care. Cu puţin osteneală in glas.
înainte. cutremurase stadionul de deasupra lor. il MacDonald făcu un gest vag. arăt ind cu mîna în
ştiu şi-I cunosc. aşa cum îi cunosc minciunile duh- sus. acolo unde trebuia să se afle stadionul.
nind a pucioasa iadului. E un ateu care-şi bate joc - Aceste adunări incită lumea împotriva Proiectu-
de crezurile altora. un oportunist cu tot atitea lui.
scrupule cite poate avea o maimuţă murdară. Şi mai Pentru o fracţiune de secundă, cărbunii din ochii
ştiu că ţi-am spus de nenumărate ori că nu vreau să profetului scăpărară scîntei.
mai ai de-a face cu el. Iar pe ceilalţi nu-i cunosc şi - Eu propovăduiesc adevărul.
nici. .. - Acest fel de adevăr crează o psihoză. atmosfera
- Domnule Jones ... tocmai potrivită pentru cei care ar dori să vadă
Dar MacDonald nu reuşi să-şi continue vorba. Proiectul desfiinţat. să ne împiedice să descifrăm
Afară! spuse bătrînul. mesajul. să nu mai putem primi şi alte mesaje.
Sintem amindoi oameni in vîrstă. domnule Jo- - Eu trebuie să arăt calea cea dreaptă. să arăt
nes. nu se lăsă intimidat Mac Donald. care este adevărul.
- Jeremiah este numele meu. Jeremiah nu ceda cituşi de puţin.
- Domnule Jeremiah ... - Adevărul este că sîntem singuri şi nimic nu
- Jeremiah. fără nici un domn. şi Jeremiah nu stă poate schimba orinduirea firii. Ce va face lumea
de vorbă cu ateii. atunci cind va primi adevărul - asta doar Cel de sus
Sint un om de ştiinţă ... o~~~ .
Ateu. - Dar dacă Mesajul este intr-adevăr de la Dumne-
- Vreau să vorbim despre Mesaj. zeu - un mesaj adresat nouă. tuturora. nu numai
- Eu am auzit Mesajul. dumneavoastră. nu trebuie să încercăm să-I inţele-
- Direct? gem? Şi să încercăm să vedem dacă nu mai primim
Jeremiah îşi aşeză cu grijă palmele cu oase pre- si alte asemenea mesaje?
lungi. subţiri. pe genunchii osoşi şi se aplecă puţin figura prelungă a profetului păru a se lungi din
inainte. privind in sus spre MacDonald. :ale afară.
- De la Domnul Dumnezeul nostru. Cum ar putea - Şi Satana ne-ar putea trimite mesaje
fi mai direct decît atîta? - Dar in predica de mai inainte spuneau că este
- L-aţi auzit înainte, sau după ce a fost recepţio- trimis de Dumnezeu?
nat de noi? - Da, replică gînditor Jeremlah, dar Necuratul îi
Jeremiah se lăsă pe speteaza scaunului. oftînd poate Înşela chiar şi pe cei care ascultă cuvintele
uşor. Domnului.
- La revedere. domnule. Crezi că mă voi lăsa O mină transparentă acoperi faţa brăzdată de o
prins într-o controversă banală? reală suferinţă.
W
~~ALMANAH
ANTICIPAŢIA
201
!JiJ~~!~J
-
~U"'~PiJFJ(t~~
l1,' fi
\':
o;;
= _ .
- Poate ca am greşi!...
blindeţe MacDonald. in felul său nu tace altceva de-
MacDonald facu o jumătate de pas, schiţind Înce-
cît să se roage să fie Înţeles. De fapt, mi se pare un
putul unui gest de Înţelegere, oprit Înainte de a se fi neajutorat. Şi nu ştiu de ce am senzaţia că aveţ
conturat.
multe puncte comune.
- Nu, dacă v-aţi schimba părerea acuma, nu aţi
- Lua-I-ar naiba, scrîşni din dinţi Mitchell, mi-e
face altceva decît să semănaţi confuzie şi neîncre-
greaţă de toată rasa asta omenească, să-i ia dracu
dere. Daţi-ne o şansă să descifrăm Mesajul. Nu pot pe toţi.
şi nu vreau să vă opresc să spuneţi tuturor ceea ce
Privi către ceilalţi.
credeţi că este adevărat, vă rog doar să nu-l atiţaţi - Mă rog, cu unele excepţii.
pe cei care vă ascultă, să nu-i stîrniţi Împotriva noas-
J I tră.
II Jeremiah privi către mîna pe care MacDoinald
voise să i-o Întindă. ' • ~
•
- Şi ce speraţi de fapt să descifraţi? Ce spun vo-
cile?
Mac Donald scutură din cap a negare.
- Vocile? Nu sînt altceva decît fragmente din emi-
siunile radiofonice de acum peste nouăzeci de ani.
Dar faptul că ne-au fost retransmise, de acolo, de
• •
undeva din apropierea stelei Capella, are însemnăta-
tea sa, este un semnal, ca o salutare, vocile sînt me-
nite doar a ne atrage atenţia.
•• •••
- Şi atunci, Mesajul?
- Incă nu ştim. S-ar putea prea bine să fie conţi-
I nut În zgomotul static dintre fragmentele de emisiuni In taxtut care-i ducea catre aeroport, MacDonald
I de pe Terra. Poate că dacă l-am reinreqistra, la o viru pse tăcerea.
teză mai mică, filtrat, eliminînd Încă o dată tot ceea - Ai făcut o treabă bună, George.
ce putem considera zgomot de fond, vom ajunge la - Ei, aş!
mesajul adevărat, un fel de cod Morse - puncte - - Nu-i cazul să fii modest. Tu şi Sili şi ceilalţi, cu
tăcere - puncte - tăcere ... articolele voastre, şi reportajele, şi interviurile, şi pro-
Jeremiah nu-şi putu ascunde neîncrederea. gramele la radio şi televiziune aţi făcut foarte mult
- Din puncte şi tăceri se pot construi tot felul de pentru Proiect. Şi nu este vorba doar de o acceptare
semnificaţii. a ideii, ci de multe ori, În multe locuri, chiar de entu-
- Nu este aşa. Trebuie să existe o singură semni- ziasm. Ştirea că am primit un mesaj din partea unor
ficaţie. Evidentă pentru toată lumea, cu acelaşi Înţe- fiinţe inteligente care trăiesc pe o planetă care gravi-
les pentru toţi. In sensul acesta lucrează Întreaga tează În jurul unuia dintre sorii capellani a fost pri-
echipă, computerele sînt şi ele programate pentru o mită fără scepticism, cu destulă emoţie, dar fără pa-
asemenea analiză logică. Este imposibil să nu apară nică. Nu cred că s-ar fi putut obţine rezultate mai
o ordine inteligentă În aşezarea vocilor, a pauzelor, bune ...
nu ştiu ... Oricum, vocile În sine nu pot avea nici o În- - Nu-s chiar atit de sigur, spuse Mitchell.
semnătate. Sînt Însă convins că pînă la urmă vom - Prea vrei să obţii totul dintr-o lovitură, TI contra-
reuşi, dar mai avem nevoie de timp. Asta este tot ce zise MacDonald. La urma urmei, mai bine de cinci-
ne lipseşte - timpul. zeci de ani, nouă oameni din zece nu auziseră de
- Nu vă pot promite nimic, spuse Jeremiah. Proiect, iar cei care ştiau ce este şi cu ce se ocupă
- Veţi fi primul anunţat. erau convinşi că este vorba doar de un savantlic cos-
- Nu pot să vă promit nimic, repetă Profetul, dar tisitor. Mai mult decît atît: Încă de cînd s-a pus pen-
de această dată pe un ton care nu mai excludea po- tru prima dată În mod mai serios problema existenţei
sibilitatea promisiunii. Şi acum, vă rog, lăsaţi-mă. Ju- altor fiinţe inteligente În Univers, foarte multă lume,
dith! şi mă refer În special la oameni de cultură, preve-
Ochii bătrînului scăpărau din nou. deau dacă nu o catastrofă, cel puţin o isterie colec-
1;: - Ţi-am mai spus-o, dar de data aceasta este

pentru ultima oară. Pe omul acesta, ridică O mină de-
ti~ă, _o panică răspîndită pe toată suprafaţa globului
pamintesc.
1 I cisă către Mitchell, pe omul acesta nu vreau să-I mai - Oameni de cutturăr! Numai pentru ca aveau o
văd, nu vreau să-I mai vezi. Ai de ales, să-ţi fie clar: diplomă În buzunar şi dreptul de a se adresa une
It '\I dacă-1 mai Întîlneşti, dacă preferi să nu-mi dai ascut-

l' tare, să ştii că nu mai ai ce căuta În faţa mea, nicio-
dată. .
săli pline de studenţi pe jumătate adormiţi?
MacDonald Îşi spuse că nu avea sens să continue
discuţia cu Mitchell care, În mod vădit, era Încă sub
Mitchell făcu un pas Înainte, strîngîndu-şi pumnii. influenţa Întilnirii cu bătrînul Jones, Jeremiah-profe-
- Pe toţi ... tul-solitarian.
- .... Judith il opri.
- Du-te, Sili, TI spuse cu blindeţe, În timp ce-I in-
- Sine, domnilor, să ne lăsăm minţile să se odih-
neascăşi sa vedem ce mai este nou pe lume.
vita cu un gest discret să părăsească lncăperea. Nu Se Întinse spre bordul maşinii şi dădu drumul apa-
ne vom mai revedea, Bill. Nu pot să-I părăsesc, nu-l ratului de radio. Mai Întii se auzi muzică - Înregis-
pot lăsa singur, pradă răutăţii şi curiozităţii oameni- trări de la unul din ultimele festival uri folk, apoi mu-
lor; Iartă-mă, Sili, dar cred"" că mă-nteleqi. zică de dans straveche, de prin anii treizeci, plăcută,
In spatele lor uşa se Închise făra zgomot, cu un of- armonioasă, dar care se pierdu Încet, fadingul făcind
tat uşor. loc unui amalgam de static şi frînturi de transmisiuni
- Ce om ciudat, spuse Thomas. Pe de o parte re- haotic suprapuse... .
uşeşte să facă un auditoriu de zeci de mii de oameni - Ne-am lămurit cu noutăţile, spuse Mitchell,l
să creadă că le transmite direct cuvîntul Dumnezeu- vrînd să oprească aparatul, dar Thomas îl opri.
lui În care vor cu toţii să creadă, iar pe de altă parte,
nu este capabil să stea de vorbă cu cineva fără să În- - Stai!
Din difuzor se auzea: ••POC". Spune noapte bună.
cerce să-I Îndepărteze de el, respinqind oriceposibi- grace PRRRPRRR muzică POCPRRR parcă m-a lovit
litate de contact. În moalele capului PRRRPOCPOC rn uz ic ă
- Ar trebui să Încerci să-I Înţelegi, Sili. spuse cu PRRRPOCPOCPOC larry, idolul matineului POC-
ALMANAH ~~
<:;.
202 ANTICIPAŢIA
POC muzică: au revoir plăcute PRRRPRRR teatrul Simţiră cum vibra structura clădirii marcind mo-
acela de la POCPOCPRRR ii mina lui chioru mentul in care catapulta electrică lansa un alt super-
PRRRPOC muzică POCPOCPOC cine ştie ce rău ... jet. O clipă mai tirziu se auzi vuietul reactoarelor
- l-auzi? Nu-i Mesajul? lntrebă Mitchell. pierzindu-se in înălţimi ca un tunet indepărtat.
Cu toată proasta calitate a emisiunii, i se păru că - Mai aveam nişte treburi de terminat pe aici, ştiţi
detectează un straniu potenţial de credibilitate in prea bine, protestă Mitchell.
amalgamul de sunete. - Pentru binele Proiectului, spuse MacDonald.
- Doar o parte din el, ii confirmă Thomas. cred că este de preferat să fii cit mai departe de Ju-
Lui Mitchell i se păru că vocea prietenului său tre- .dith, cel puţin pentru cităva vreme.
mura uşor, de parcă ar fi retrăit momentul despre - Ori dumneata, ori Jeremiah ...
care ii povesti se, cind auzise pentru prima oară me- Thomas nu-şi ascunse ingrijorarea
sajul, in clădirea Proiectului din Puerto Rico, acolo - Jeremiah este un profet şi constituie un pericol
unde venise pregătit să răscolească totul pentru a pentru noi.
dovedi că Proiectul nu era decit o vastă păcăleală. - Ai dreptate. Din cauza asta vreau să veniţi cu
De atunci se transformase intr-un partizan infocat, mine, să vă integraţi din nou in atrmosfera Proiectu-
care nu mai avea alt ţel decit acela de a convinge o lui, să-i simţiţi realităţile, să-i revedeti pe cei care lu-
cit mai mare parte din omenire că mesajul era real şi crează acolo. Mă gindesc că, pe Iingă tot ce aţi fă-
că nu ascundea În sine nimic periculos. Niciunuia cut, ar mai trebui incă ceva; aş vrea să puteţi comu-
dintre cunoscuţii săi nu-i venea să creadă că Tho- nica tuturor tensiunea in care se desfăşoară cercetă-
mas se putuse converti intr-un timp atit de scurt, dar rile, curiozitatea, entuziasmul - sint lucruri care
după ce ascultaseră mesajul. şi explicaţiile lui dacă ar putea fi transmise şi înţelese, ar putea con-
George, care nu făcea decit să amplifice cele aflate tracara intr-o bună măsură influenţa crescindă a pro-
de la MacDonald, se declaraseră cu toţii gata să-I fetului Jeremiah şi a solitarienilor săi.
ajute. Mitchell fusese printre primii. Thomas scutură din cap, muşcindu-şi nervos bu-
"Aţi ascultat un program de emisiuni de astăzi şi zele.
de ieri", se auzi vocea crainicului. "Ultima parte a - Nu trebuie să incercăm să-I combatem. Este,
fost un fragment din Mesajul primit din constelaţia cred, cinstit in felul său. Crede in ceva, intr-un ideal
Capella, aflată la patruzeci şi cinci de ani lumină dis-o poetic care pentru el este o realitate.
tantă de Pămint. Dacă printre dumneavoastră, stimaţi - Nu-i decit un şarlatan bătrin.
radioascultători, se afă cineva care are vreo propu- - Prea eşti pornit impotriva lui, -Sili. spuse Mac-
nere pentru descifrarea Mesajului, este rugat să scrie Donald. George are dreptate. Jeremiah este un om
domnului Robert MacDonald, directorul Proiectului. care-şi apără convingerile cu toate mijloacele de.
Adresa este următoarea: Proiectul de Radiorecepţie care poate dispune. Crezul solitarian nu poate fi im-
- Arecibo - Puerto Rico. Şi acum, vă invităm să as- păcat cu ideea existenţei altor lumi inteligente.
cultaţi un alt episod dintr-o emisiune de mare succes - Şi atunci de ce l-aţi mai invitat la Proiect? in-
de acum nouăzeci de ani..." trebă nedumerit Mitchell.
Vocea se pierdu in armoniile straniu modulate ale - Pentru că Thomas are dreptate: inainte de a fi
unei orchestre de suflători, şi o voce de bas intrebă un fanatic, acest şarlatan bătrin - cum ii spui tu -
pe un ton teatral: "Cine va putea şti vreodată cită este un om cinstit. Cred că merită să incercăm să-I
răutate se ascunde in profunzimile sufletului ome- facem să inţeleagă. Nu avem nimic de pierdut. dar
nesc?" Melodia reveni şi apoi se stinse. Vocea reluă ne acordăm o şansă in plus.
intr-o şoaptă pătrunzătoare: "Doar Um bra care ..." - Dar dacă va inţelege ... Este o imposibilitate, ar
Thomas opri aparatul. insemna să-şi renege credinţa!
- Nu este rea ideea, spuse MacDonald, dar mă - Nu neapărat.
tem că nu mai putem face faţă noi anului de scrisori. - Iar dacă va rămine ferm pe poziţia sa va lupta şi
. - Nu aveţi nici o propunere? mai inverşunat impotriva Proiectului, nu? Poate fi
Mac Donald işi inclină fruntea. chiar atit de periculos? intrebă Mitchell.
- Nu, din pacate, nu inca. Dar. .. "Cine va putea - Cred că niciodată, de cind există Proiectul, nu
sti vreodata ce sclipiri de inteligenţă se ascund in am fost atit de aproape de desfiinţarea totală, defini-
profunzimile minţii omeneşti?" . tivă. Este intr-adevăr o ironie a soartei, care se potri-
Izbucniră cu toţii intr-un hohot de ris la prompta veşte de minune intregii istorii a Proiectului, să ne
parafrază a emisiunii radiodifuzate. aflăm intr-o situaţie atit de critică exact atunci cind
- Nici nu intrebasem foarte serios, spuse Tho- sintem pe punctul de a ne atinge ţelul căruia atiţia
mas. Dar ştiţi ceva? De ce nu punem pe cineva să dintre noi şi-au dedicat eforturile intregii lor vieţi.
selecteze sugestiile care se aseamănă şi să le pro- Cincizeci de ani am putut lucra nestingheriţi, dar, in
grameze pe computer? momentul cind existenţa MesajUlui a devenit de ne-
- Nu mai este cazul. .. Şi ruşii şi chinezii o fac contestat, existenţa noastră este ameninţată mai mult
deja. Am fi auzit ceva. decit a fost vreodată.
Thomas oftă. Thomas incepu să rtdă.:
- Tare mă tem că pină la urmă nu v-am dat decit - Istoria se repetă. Savanţii vin cu o idee trăsnită.
un surplus de bătaie de cap. Societatea, statul, puterea administrativă şi opinia
MacDonald zimbi. publică le pun la dispoziţie jucăriile cerute cu atîta
- Nu mai ştii ce-a spus vulpea iepuraşului? "Cu- insistenţă şi-i Iasă să-şi facă de cap cu ele pina joaca
metre, dacă zici că mori de frică, de ce-mi iesi in devine treabă serioasă. Abia atunci incep cu toţii să
cale?" . . se intrebe ce poate ieşi dintr-o joacă ..
Taxiul se opri in faţa aeroportului. MacDonald - Dar ce ne pot face Solitarienii? intrebă Mitchell.
apăsă pe tasta totalizatoare a kilometrajului şi, in - Sint mulţi, răspunse MacDonald. Sint m.ulţi şi se
timp ce aştepta ca aparatul să-i restituie cartea de inmulţesc mereu. Proiectul le contrazice credinţa şi,
credit, le spuse celor doi prieteni: din acest motiv, vor să-I vadă la pămint. Pentru asta
- Vreau să cumpăr ceva pentru Maria şi Bobby. se luptă toţi senatorii şi congresmenii lor. Voi aţi fă-
Veniţi cu mine? cut o treabă foarte bună, dar, in ciuda faptului că lu-
Paşii le răsunau sec sincronizaţi pe pardoseala din- mea a acceptat realitatea Mesajului, solitarienii reu-
imitaţie de marmură. şesc incă să exploateze teama nemărturisită a spe-
- V-am schimbat puţin programul, băieţi. V-aş ciei umane de a se trezi confruntată cu fiinţe supe-
ruga să vă Intoarceti cu mine la Arecibo. rioare nouă. Şi este cit se poate de clar că necunos-
~ALMANAH
~=A=N=T=IC=IP=A=T=IA========================================~======================== ~l)
!J)J~~t~
~U"<E[PiJ~(R~
cuţii capellani ne sint mult superiori. - Nu mai spune! protestă MacDanald. Chiar şi pe
- Cum aşa? intrebă Mitchell, constatind - sur- Jeremiah?!
prins - că vocea ii reflecta o neobişnuită tensiune. - Cel puţin l-ai făcut să te asculte, ii răspunse
Ajunseră in faţa standurilor pline de obişnuitele Thomas, şi să-ţi promită că va veni aici.
fleacuri oferi te călătorilor prin toate aeroporturile lu- - Robby! Şi nu-mi spui nimic?! Chiar l-ai con-
mii. MacDonald căuta cu privirile ceva potrivit pentru vins? (OChii Mariei străluceau de bucurie).
cei de acasă. / - Ei, nu chiar aşa. Dă-mi mie băiatul, spuse Mac-
- Este limpede că sint o rasă mult mai veche şi Donald intinzincf braţele către copilul care nu-şi po-
mai avansată tehnologic decit a noastră, explică el, tolise ţipetele. Acesta se lăsă luat cu văd ită incre-
nehotărindu-se ce să cumpere: (Mariei, o carte, desi- dere, dar intorcindu-şi in acelaşi timp faţa să nu mai
gur, ceva cu dragoste şi aventuri in lumi fantastice, vadă nefericita jucărie. (După citeva momente, ţipe-
dar lui Bobby? Alese incintat un minicosmium tridi- tele deveniră scincete, scincetele suspine, iar suspi-
mensional, dar nefiind prea convins că micuţul putea nele, tăcută atenţie acordată vocii blinde care-I liniş-
aprecia ingeniozitatea jucăriei, scoase cu greutate, tea in chip miraculos).
de pe un raft ticsit cu animale din pluş şi plastic, un - Se poate, Bobby?! Doar tata nu-ţi poate aduce
enorm struţ portocaliu, pufos şi teribil de caraghios, nimic rău, chiar dacă ţi se pare cam ciudată jucăria.
cu gitul şi picioarele lungi, care se indoiau in toate Ai să vezi că pină la urmă ai să te obişnuieşti. Iar tu,
părţile, in timp ce continua să-i vorbească lui Mit- uritule, se adresă el păsăroiului, să nu-mi mai sperii
cheII). Cele două gemene roşii sint mai vechi decit băiatul!
soarele nostru cu milioane, dacă nu chiar cu miliarde Luă jucăria in cealaltă mină şi se indreptă către ie-
de ani. Astronomii incă nu sint de acord asupra mo- şire, dar se opri brusc, lntorclndu-se către ceilalti.
dului in care mărimea masei stelare influenţează evo- - Doamne, unde mi-or fi minţile? o intrebă zim-
luţia stelei. Esenţial este insă că noi n-am reuşit pînă bind pe Maria. Aceştia ne sint musafirii, draga mea.
acum să interceptăm emisiunile radiofonice ale altor Pe George il cunoşti - el este Toma necredinciosul,
lumi, fără a mai vorbi de faptul că nivelul de dezvol- ~ se potriveşte, nu?,iar domnul acesta bine este Bill
tare al tehnologiilor noastre nu permite incă retrans- Mitchell, un cavaler cu inima rănită.
miterea lor direcţională către sursă. . - Bună, George, spuse Maria, Iăsindu-1 s-o sărute
- Într-un fel avea dreptate Adams, spuse ginditor pe obraji. (Apoi ii intinse miinile lui Mitchell). Mă bu-
Thomas. Poate că totuşi sintem singurii care facem cur să te cunosc, Bill. lţi doresc să ai ce-ţi lipseşte.
gălăgie in micul nostru colţ de Univers. - Nu-i dracul chiar atit de negru, spuse Mitchell,
- Mai ştii, ii răspunse Mac Donald, nereuşind să incercind să pară mai vesel decit era in realitate.
ţină ca lumea in braţe păsăroiul care parcă se hotă- Este aceeaşi poveste, veche de cind lumea: un tată
rise să-şi asume o voinţă proprie in virtutea căreia se lncăpătinat, o fată care trebuie să aleagă intre noi,
ciocnea de fiecare personaă pe Iingă care treceau in timpul le va aranja pe toate.
drumul lor către sala de aşteptare. . - Sint sigură că aşa va fi, TI răspunse Maria, iar
Mitchell se simţi mişcat de convingerea profundă
•••• •••• •• care se simţea in vocea ei.
• •• • •
- Haideţi, am să vă pregătesc nişte bunătăţi mexi-
cane cum n-aţi gustat vreodată.
••• •e •• •••
Privirea lui Mitchell se opri o fracţiune de secundă
pe cicatricea aibă care marca incheietura fină a mii-
nii pe care Maria tocmai şi-o retrăgea.
~ • •
•• •• • •
- Am mincat in avion, dragă, spuse MacDonald.
- Ei şi ce, aia numeşti tu mincare?
•• • • ••
- În afară de asta, trebuie neapărat să mergem
mai intii la Proiect, unde avem citeva chestiuni ur-
gente de verificat. Dar miine - inainte ca aceşti
..... "" •
• •
••••
•
•• • ••
domni. să se intoarcă la New York - ne poţi răsfăţa
cum iţi doreşte sufletul, bine?
Maria cedă, schiţind o jumătate de plecăciune, o
• •• • •• •••
•••••• ••••
comică supuşenie,
ton:
- Biinee ...
răspunzind pe aproape acelaşi
• • • •
Maria ii aştepta in micul aeroport de Iingă Arecibo.
- Hobby! exclamă ea, incruntindu-se puţin la
Îşi puseră cu toţii valizele in portbagajul maşinii lui
MacDonald, inghesuind struţul deasupra lor. Copilul
se liniştise, cuibărit comod in braţele tatălui său. Ma-
ria conducea cu indeminare. Erau o pereche cum nu
efortul de-a nu izbucni in hohote de ris, văzindu-1 pe se putea mai potrivită, se gindi Mitchell, in timp ce
MacDonald cum se chinuia s-o îmbrăţişeze fără să privea peisajul care se lăsa liniştit in irnbrătişarea
scape din mină pacostea portocalie. nopţii. Ar fi trebuit să se simtă obosit. Fusese o zi
- Taci cu mama, ii spuse copilului care incepuse lungă. Porniseră in zori din New York, la prinz avu-
să plingă, ascunzindu-şi faţa la pieptul ei. Doamne, seseră intilnirea cu profetul in Texas, iar acum erau
Robby, ai nişte idei citeodată ... in Puerto Rico, şi totuşi se simţea minunat. Poate că
Risul ii izbucni in cascade cristaline, nestăpinite. era din cauza trecerii de la aglomeraţia zgomotoasă
Mitchell se gind ea că era, fără indoială, cea mai a citadelelor americane la liniştea portoricană, poate
frumoasă femeie pe care o văzuse vreodată - dar torsul monoton, dar plăcut, al motorului vechi, cu
cum va fi fost cu douăzeci si ceva de ani in urmă ... aburi, sau frumuseţea blindă a soţiei lui MacDonald
Înţelegea acum că MacDonilld avea toate motivele şi conversaţia lor pe teme familiale, care nu implica
din lume pentru a nu lipsi din Arecibo mai mult decît prin nimic atenţia celor doi tineri aşezaţi pe bancheta
i se putea impune. din spate. De obicei, asemenea situaţii il făceau să
- Cred că ar trebui să mă simt puţin ridicol, nu? se simtă incurcat, de prisos, dar de data aceasta to-
Oricum, teribil imi mai inţeleg familia! tul era altfel.
Thomas ridea şi el. Poate că ar fi cazul să-si revizuiască oărerea despre
- Culmea este că pe alţii poţi să-i inţelegi la per- oameni, in general. Mitchell privi către Thomas. In
fectie! mod evident şi acesta se simtea in largul său, rela-
ALMANAH ~
ANTICIPAŢIA <::;
204
xat, de parcă şi-ar fi lăsat toate grijile undeva, de- dut! Nu vezi ca ăştia nu mai au alt gind pe lume de-
parte, nu mai era obişnuitul pachet de nervi - per- cit Mesajul. Mesajul şi iaC Mesajul?
manent stresat de cariera ratată, de poet şi roman- - Tot ce se poate. George. spuse MacD6nald
cier, mereu in căutarea iţelor ascunse ale vreu nui zimbind. dar Bill vrea să asculte Mesajul. vrea sa ştie
scandal. De cind se dedicase cauzei Proiectului, de ce nu am reuşit incă să-I descifrăm. deşi sint mai
Thomas se purta ca şi cum păstra in suflet o neştiută bine de şase luni de cind ne batem capul cu el. Iar in
de alţii oază de implinire. aceste şase luni solitarienii işi adună forţele. con-
Privind cum se desfăşura pe Iingă ei peisajul, Mit- gresmenii devin din ce in ce mai nervoşi şi ne ataca
cheII se surprinse. dorindu-şi ca această călătorie să toate părţile. făcind ca eforturile celor bine intenţio-
nu se mai sfîrşească. I-ar fi plăcut să simtă mereu naţi. aşa cum sinteţi voi doi. să se irosească fara
senzaţia asta de linişte, să-şi lase privirile să se odih- nici un folos.
nească pe colinele pline de verdeaţă, prin valea in - Nu cred- că totul e in zadar. protestă Mitchell.
care tocmai pătrundeau şi care părea acoperită de - Ai dreptate şi mă bucur c-o spui. incuviinţă
pinza unuî miraculos păianjen, fire şi pete străluci- MacDonald. Nu am descifrat Mesajul. deşi pînă acum
toare, iar acolo - nu departe - o umbră imensă, ca ar fi trebuit s-o facem cu atitea minţi luminate şi atita
o ureche ciulită spre şoaptele neştiute ale stelelor. amar de aparatură cită avem aici. Haideţi. vreau să
Aproape că nici nu-şi dăduse seama că ajunseseră vă arăt ceva.
la clădirea Proiectului.. ii conduse cu paşi repezi pe lingă alte incaperi
Mac Donald aşeză cu grijă copilul adormit pe ban- prin ale căror uşi. mai mult. sau mai puţin deschise.
cheta din spate, o sărută pe Maria şi-i mai şopti se vedeau bărbaţi; sau femei. singuri, sau in grupuri,
ceva, apoi - văzindu-i pe cei doi tineri că-şi luau va- ocupaţi in jurul pupitrelor de control sau meselor de
lizele din portbagaj - luă şi el struţul. lucru. pină ajunseră la capătul unui coridor.
- Am să-I păstrez la birou o vreme, pina cind - Aici este camera computerului, spuse MacDo-
Bobby se va obişnui cu el. nald, deschizînd uşa dublu izolată.
Thomas se oprise in faţa intrării, după ce urmări- Privind in jurul său, Mitchell pricepu că denumirea
seră cu toţii citeva clipe maşina care se pierdea PE era doar o reducere de la complex la simplu. pen-
drumul printre coline. tru că incă nu se inventase exprimarea in limbajul
- Tot mai căutaţi? intrebă el, arătind discul radio- specific. di majusculelor. Era intr-adevăr camera
telescopului care se rotea abia simţit sub lumina pa- computerului. camera in care pereţii erau. pur şi sim-
lidă a stelelor. plu. acoperiţi de aparatura complexă. care se extin-
MacDonald ridică din umeri. dea şi in spaţiul incăperii. perifericele de tot felul, cu
- Dacă am inregistrat un mesaj nu inseamna că imprimante şi displayuri de diferite tipuri şi mărimi
nu mai pot fi şi altele, căutarea nu se poate opri ni- abia mai Iăsind loc unui enorm pupitru de control in
ciodata In afară de asta, nu putem fi siguri că ştim faţa căruia era aşezat, ca un maestru vrăjitor, un bar-
cum să căutăm. nimeni din echipă nu consideră că bat cu părul cărunt. des, tuns perie.
ne-am terminat treaba. - Buna, Oley, spuse MacDonald.
Mitchell era surprins de forfota de stup din interio- - Văd că mi-ai adus un cadou. ii răspunse cela-
rul clădirii. Este drept că văzuse mulţimea de auto- lalt.
mobile parcate afară, dar nu se aştepta să vadă atiţia MacDonald oftă şi. după ce aşeză cu grijă neferici-
oameni in jur - unii treceau abia salutindu-I pe tul struţ portocaliu intr-un colţ mai ferit, făcu un gest
MacDonald, ·de parcă nici nu fusese plecat dintre ei. către Mitchell.
alţii erau atit de prinşi de discuţiile pe care le purtau - Nu. Oley. ţi-am adus nişte musafiri.
incit nici nu-i băgau in seamă. iar puţini alţii - fe- il prezentă pe Olsen lui Mitchell. Thomas era oare-
meile. mai cu seamă - se opreau şi-I intrebau cite cum de-al casei.
ceva despre Maria, sau despre micul Robert. Iăsind - Vreun pas inainte?
să le fie prezentaţi cei doi insoţitori. - Nu Mac, dar nici inapoi. răspunse expertul in
Ca şi cum ar fi simţit intrebările pe care şi le pu- software.
nea Mitchell, MacDonald îi spuse, in timp ce-i con- - Vrei să ne arăţi poza cea mai clară?
ducea de-a lungul coridoarelor: Degetele lui Olsen jucară un arpegiu scurt pe ela-
- Treaba merge foarte bine şi fără mine. Eu sint viatura pupitrului. Pe un ecran mare din tata lor apă-
doar un element catalizator, sau, cum spune Horaţiu. rură şiruri fragmentate de cifre. albe pe fond gri-ver-
..Fungar vice cotis ..." (Se întrerupse. surprinzind in- zui. Mitchell le privi citeva clipe, apoi atenţia îi fu
curcătura, abia ascunsă de un zimbet, din ochii lui prinsă de sunetele care-i invăluiau. provenind din di-
Mitchell). fuzarea bine ascunse - un fişiit uşor. apoi tăcere,
- "Ca gresia mă simt, ce-ascute fierul muşcător puţin zgomot. paraziţi. apoi iar tăcere, iar zgomot -
tăr'a putea nimic să taie", traduse el liber. Uite, aici tăcere - zgomot, cind mai tare, cind mai slab, mai
este vizuina noastră. scurt. mai prelungit. din cind in cind cite un CLIC,
incăperea era intesata de echipament electronic. cite un BZZ. cite un PLOC.
terminalele unui computer. aparatură de inregistrare Mitchell privi spre Thomas. Amindoi spre Mac Do-
şi mirosea a ozon. Intr-un colţ un bărbat meşterea nald.
ceva intr-o incurcătură de fire. iar altul stătea pe-un - Cred că mi-ar fi mai 'clar mesajul transmis de o
scaun. cu urechile acoperite de un set de căşti. pă- furtună obişnuită. incercă Mitchell să glumească.
rind să asculte atent o muzică necunoscută. Privi că- - Mda, asta-i problema. O parte din ceea ce se
tre cei care intraseră şi-i făcu semn lui MacDonald. aude, printre frinturile de programe de acum nouă-
invitindu-I să asculte şi el. dar la gestul de refuz al zeci de ani, este static. La static se-adauqă efectele
acestuia. işi scoase căşti le şi intrebă: combinate ale distanţei.· fadingul. intreruperi -
- Cum a fost? intr-un cuvint zgomot. Dar acum sintem convinşi ca
- Ei. e o poveste mai lungă. iţi spun eu mai tirziu. o parte din ceea ce auzim este mesajul propriu-zis.
MacDonald se intoarse către Mitchell. Problema este cum să separăm griul de neghină. Ex- I
~ Dacă am avea timp ţi-aş arăta tot ce facem noi. plică-le dumneata mai bine. Olsen.
te-aş invita să asculţi muzica sferelor. sunetul infini- - Mai intîi. incepu Olsen, incercăm să "curăţam"
tului. vocile damnate care nu reuşesc să se facă inţe- inregistrarea. să eliminăm prin filtre electronice bru-
Iese. dar pur şi simplu nu avem timp necesar. mul şi zgomotul de fond natural. Am elaborat pro- I
- Mai bine pentru tine. Bill, interveni Thomas. mai grame care Iasă de o parte tot ce pare a fi Int impla-
in qlurnă, mai in serios. Dacă te laşi prins. eşti pier- tor. accidental. după care reiau inregistrarea de la
~ALMANAH
~ ANTICIPATIA
205
~8'l.~
IY
~
- •• ~~~iJ'-l[r!(f ~~
capat, in diverse variante, Cit se poate de complexe,
amplificind semnele care, par ordonate, ori de cite ori
- Nu ţi s-a intimplat niciodată să fii sigur de cev
atit de sigur incit să ţi se pară că ştii răspunsu
este nevoie .. inainte chiar de a ţi se fi pus intrebarea, ceva ca
- Arata-le ce obţinem dupa filtraj, il intrerupse străfulgerare?
MacDonald. - Ba da, răspunse Thomas. Şi cred că şi Jeremia
Olsen apasă alte taste. Acum difuzoarele lasa sa se poate cunoaşte acest sentiment.
audă o serie clara de sunetll, şi tăceri, ca un mesaj - Aşa-i, şi tocmai de aceea vreau să fie aici cin
telegrafic din care lipsesc liniile: punct - punct - vom derula prima imprimantă, spuse MacDonald
tacere -punct - punct - punct - punct - punct Sint convins că este un lucru de o importanţă cap
- punct - tacere - alte şapte puncte-tacere- tală.
-punct-tacere .. Mitchell se opri inainte de a deschide uşa.
Mitchell şi Thomas ascultau, straduindu-se sa des- - Chiar nu veţi incerca nimic inainte?
luşească vreun sens- dar, in cele din urmă, clătinară Privi uimit la MacDonald care işi ctătină incet, ab
din cap, privindu-se descur ajau. simţit, capul. Poate că Thomas il inţelegea, dar pe
- Nu se poate inţelege nimic, spuse Mitchell, şi
·
tru el MacDonald răminea o enigmă.
• • ••••••• • t.••
totuşi.. este ceva, trebu ie sa fie ceva ...
- Diferenţa dintre ce am ascultat acum şi inregis-
trarea de mai inainte este că pacanitul acesta nu-i
•
• _.• ••••
•••
real, il completa Thomas. Pur şi simplu nu suna bine.
Olsen ridica din umeri.
- De fapt, nici cealalta inregistrare nu suna mult
mai bine. Aşa interpreteaza aparatura noastră ceea
ce ne-a parvenit, amestecat Cu fragmente din ernisiu- •
• •• •
••
••• •••
nile secolului trecut N-am făcut altceva decit sa la-
sam computerul să interpreteze ..umplutura", tradu-
cind-o in sunete care sa ni se para mai familiare, sau
•• •• ••
•• ••
care sa fie mai pe inţelesul nostru
- Dar nu aveţi nici un rezultat .. spuse Thomas.
- Nu inca. Mai avem probleme, Incercam sa qa- ••• •••
sim repetari, grupuri recurente, dar nu ştim daca
este vorba de un singur mesaj repetat 'de nenuma-
• ••••• • • •
••
rate ori, sau de o serie de mesaje. Uneori am crezut
ca am prins ceva, dar pina acum n-au fost decit
alarme false
• • ••
- Ce-aţi prins? Fraze intregi sau doar trinturi ? in-
treba t.1itchell
- In ce limba? replica Olsen, uşor amuzat.
- M-am exprimat eu greşit. Mă gindeam la for-
•
••••• • •
•• •••
•• ••• •• •• • •••
mule matematice, ceva de genul ..unu şi cu unu fac
doi' sau formula lui Pltagora, cam aşa ceva.
MacOonald surise cu amaraciune abia ascunsa
- O asemenea schema n-ar fi fost buna decit
pentru a ne atrage atenţia. pentru a ne demonstra ca
este un mesaj transmis de niste taptun Inteligente,
dar treaba asta au realizat-o deja prin returnarea
••••• • • •
Cind sosi Jeremiah, insoţit de Judith şi MacDo
nald, incăperea era de acum plină. in afară de Olsen
•
propriilor noastre radioemisiuni, nu? Thomas şi Mitchell, mai erau aproape o duzină d
.- Dar ce fel de mesaje ar putea trimite, aşa, in bărbaţi şi femei - principalii colaboratori ai lui Mac
necunoscut, fara sa ne cunoasca limba? Ce fel de Donald.
mesaj ar putea fi inteles de orice alta fiinţa dotata cu Mitchell fusese surprins cind primise aproape ime
o gindire logica? insista Mitchell. diat răspunsul lui Jeremiah, care il surclasase in l
Thomas ~ privi ginditor. conism pe MacDonald cu un simplu "Sosesc", da
- Zgomot şi tacere. sunet şi tacere., Nu se fusese şi mai surprins, primind după citeva minut
poate, trebuie să aibă un Inteles! un nou mesaj. de data aceasta trimis de Judith
- Puncte şi tacere, spuse Mltchell Puncte ŞI ta- . anunţindu-i cu ce zbor vor sosi. După cite ştia e
cere. aşa i-a spus Mac lui Jeremiah. Puncte şi tacere profetul refuzase intotdeauna să călătorească c
Mie chiar aşa mi s-a parut ca aud' puncte, fara linii.. avionul şi, in orice caz, nu se aşteptase cituşi de pu
puncte şi blancuri lin_ ca acesta să accepte invitaţia lui MacDonald.
MacDonald ii arunca o privire cercetătoare. li fusese greu să suporte aşteptarea incordată
- Stai puţin! Vrei sa repeţi? care rămăsese după ce MacDonald plecase la aero
- Puncte şi tacere, aşa i-aţi spus lui Jeremiah. port să-I intimpine pe profet. Fusese uimit, văzindu
.Chiar dumneavoastra pe cei din jurul său că nu dau nici un semn de ne
- Nu, nu, ai mai spus ceva.. răbdare, că aşteptau in linişte, fără să părăsească in
- Puncte, fara linii, repeta Mltchell. Puncte şi căperea, fără să se plingă, fără să-i ceară explicat
blancuri, stiţi, ca la tipografie .. lui Olsen. Probabil că fuseseră selectionati dup
- Puncte şi blancuri. .. e ceva... Olsen, ţie nu-ţi probe speciale de testare a răbdării, sau se obişnui
spune nimic? seră cu aşteptările indelungi, sau poate că nu era
Ceva cam ca la cuvinte incrucişate, un mesaj ci- decit membrii unui colectiv neobişnuit, cu moralu
'l-
trat., o grila? Experienţa lui Drake ? Olsen, da-i dru-' modelat după cel al neobişnuitului lor conducător
mul, asta este.. Pornim de la toate combinaţiile nu- Mitchell constatase Însă că, in mod inexplicabil, n
merelor prime. se simtea deloc stinjenit printre ei, ba - in ciud
Privirea lui MacDonald se aprinsese. - propriei sale nervozităţi - chiar TI plăcea atmosfera
liniştea celor din jur.
Bill, te rog, transmite-i lui Jeremiah, cu semnă-
tura mea, doar atit: Veniţi. Mesajul descifrat. Jeremiah pătrunse in -incăpere inconjurat ca de
I
I
l
- Eşti sigur, Mac? întrebă Thomas. Nu vrei să aş-
teptăm să vedem ce iese?
aură de demnitate care-I deosebea de cei din jur m
mult decit ar fi putut-o face orice vesmÎnt sacerdot a
206
ALMANAH
ANTICIPAŢIA <
~~
~
1.---- ~~~~
Cnald incercă să-i prezinte colegii, dar Jere- mea nimic care să vrea să vă atace propriile convin-
II miah il refuză cu un gest tăios şi se apropie, cercetă- geri, şi cu atit mai putin să vă jignească. Eu nu do- II
tor, de aparatura inşirată de-a lungul pereţilor şi prin resc decit să mă fac inţeles. _ 1
incăpere. .. . . _ De ce? il intrerupse Jeremiah.
Judith il urmă, salutindu-i pe membrii Prciectului - Pentru că pentru mine este extrem de important
intr-o tentativă patetică de a compensa grosolania ca dumneata să mă inţelegi, să-ţi dai seama că sint
tatălui ei. Mitchell simţi cum il trec fiori reci pe şira un om de bună credinţă.
spinării. Ce avea fata asta de-I făcea să se cutremure - Oamenii de bună credinţă sint periculoşi, spuse, I
de' simpla bucurie de a o revedea? Jeremiah, care, in costumul său negru, demodat.
Jeremiah se intoarse către MacDonald de parca nu avea totuşi aerul unui adevărat profet.
ar fi fost decit ei doi in camera computerului. - Oamenii de bună credinţă sint uşor de inşelat.
- Aveţi nevoie de toate astea pentru a citi un sirn- - Eu nu sint uşor de Insetat. TI răspunse MacDo- li 1
plu mesaj? Celui care crede ii este de ajuns inima.
MacDonald surise.
---: Recunosc că intre noi există o diferenţă, şi
na~. Vrei să crezi in ceea ce spui, deci este uşor sa
te inşeli, pentru a-ţi fi mai uşor să găseşti ceea ce
III
această diferenţă face să avem nevoie de "toate as- doreşti- să găseşti.
tea". Felul nostru de credinţă ne cere ca oricine să - Nu, nu-i aşa. Eu vreau să găsesc ceea ce poate
fie in măsură să obţină aceleaşi rezultate ca şi noi, găsi oricine, indiferent de dorinţele sau de credinţele 11 '1
dacă foloseşte aceleaşi date şi acelaşi gen de apara-
tură. in ceea ce priveşte inimile credincioase,
convins că, deşi există milioane pe Pămint, nu sint
sint
sale, ceea ce chiar dumneata poţi găsi dacă vrei să
priveşti şi să asculţi. Ceea ce vreau să spun este că,
indiferent de convingerile mele, indiferent de speran-
I
două care să fi primit mesaje identice vreodată. ţele sau de temerile mele, mesajul meu nu este la fel
- f'Ju-i nevoie să fie identice, răspunse Jeremiah. cu al tău. AI meu poate fi verificat, trebuie să poată fi
- Inţeleg că revelaţiile dumneavoastră vă sint per- repetat oricînd, cu acelaşi rezultat. Dacă nu-i aşa,
sonal rezervate, dar nu credeţi că ar fi minunat dacă atunci este greşit şi, ca atare, nu va fi acceptat.
unele din ele, cele mai importante, ar putea fi impăr- Jeremiah îşi strînse buzele neîncrezător.
tăşite in aceeaşi măsură de toţi drept-credincioşii? - Vrei să spui că nu-l dai nici o interpretare, că
Jeremiah il privi scrutător pe MacDonald. Mitchell poate fi citit aşa cum l-ai primit?
I
avea senzaţia că priveşte doi luptători, singuri intr-o MacDonald ridică din umeri, îndepărtindu-şi uşor ,
imensă arenă, luptindu-se intr-o incleştare decisivă. miinile intr-un gest de acceptare, ,-
Se apropie de Judith şi-i luă mina intr-a sa. Tinăra il - Trebuie să-I curăţim de impurităţile sonore acu-
privi scurt, işi lăsă apoi ochii in jos, către miinile lor, muiate pe distanţele imense pe care le-a străbătut. •
apoi se uită din nou către tatăl său, dar nu-şi retrase Universul natural nu este mut, ci plin de zgomote, ca '1
mina. Mitchell simţi, cu un tremur de plăcere, apăsa- ~~mmare oraş, zgomote pe care trebuie să le elimi-/ 'II
rea uşoară a degetelor fetei.
credinţa in deridere, spuse Jeremiah.

~
- Nu m-ai făcut să vin pină aici numai ca să-mi iei Jeremiah incepu să zimbească,
nu-i dădu timp să intervină.
dar MacDonald Il
- Nu, ci pentru a vă arăta in ce cred eu. Şi eu am - Cînd vorbesc de eliminare, mă refer la procedee I
avut o revelaţie. Departe de mine gindul de a o com- tehnice, uşor de verificat. Rămine oricind inregistra- 1
para cu ale dumitale. rea iniţială, ca punct de plecare nemodificat. Proce-
Gei doi incepu seră să se tutuiască ca doi buni
prieteni, sau ca doi vechi adversari.
- Revelatia mea, continuă MacDonald, nu provine
deele tehnice pot fi repetate de oricine, nu constituie
nici un secret. Apoi mai este şi mesajul in sine, care
trebuie identificat şi analizat.
III
de la o sursă bine determinată, identificabilă. Este o Jer~miah dădu din caPe ' II
convingere intimă, care a crescut, transformindu-se - Inţeleg. Dar pe urma?
dintr-un simplu gind intr-o certitudine de nezdrunci- - Pe urmă, desigur că trebuie să dăm o interpre-
nat că mai există şi in altă parte viaţă in Univers, că tare mesajului. Nu este deloc simplu, pentru că acest ,"1,
nu poate exista o implinire mai profundă umană pen- mesaj vine de la o distanţă enorm de mare, atit de I
tru un om, decit aceea că poate confirma această mare incit ii trebuie patruzeci şi cinci de ani pentru a '1'1
certitudine. Şi cred, din adincul fiinţei mele, că reali-
zarea unei comunicaţii intre lumea noastră şi altă
lume, din alt colţ al Universului va face din acest loc
ajunge la noi, şi nu este simplu pentru că mesajul·
vine de la o minte care gindeşte altfel decit noi.
- Atunci mesajul tău nu va putea fi niciodată tnte-
II,1
vast, necuprins şi de neinţeles, in care trăieşte ome- les, sau va putea fi interpretat intr-o infinitate de va- I
nirea noastră, ca un trib pierdut intr-o pădure intu- riante, pentru că nu există posibilitatea de comuni- •.
necată, un loc mai plin de bucurii, de pace şi de cu- care intre minţi diferite ca natură. ,.
răţenie sufletească. - Dar cum poate comunica Dumnezeu cu oame- I
Mitchell işi roti privirea prin incăperea in care ră- nii? 1.
II I
sunau cuvintele lui MacDonald. 11 priveau toţi pe cel - Omul este aidoma Creatorului său, răspunse Je-
care le fusese alături atitia ani intr-un fel care-i spu- remiah.
nea lui Mitchell că şi ei auzeau pentru intîia oară cre- MacDonald işi continuă explicaţiile, dar vocea 1 ,
zui lui Mac Donald, că acesta işi trăise pină in acel
moment convingerile fără a le desluşi, aşa cum o fă-
cea acuma in faţa străinului care era pentru ei Jere-
miah, de parcă n-ar fi existat pe lume lucru mai in-
parcă incepu să-i trădeze o uşoară oboseală.
- Oricit de deosebite ar fi ca natură, minţile noas-
tre şi cele' care ne-au trimis mesajul au in comun in-
teligenţa şi Universul in care trăiesc. Pretutindeni in
I
1
semnat decit a-I face pe acesta să inţeleagă in ce

credea el. Mina sa cuprinse mai bine palma micuţă a
Judithei.
Jeremiah se incruntă.
- N-am făcut atita drum numai ca să ne pierdem
acest Univers materia reacţionează in acelaşi fel, for-
mind aceleaşi elemente, care se combină in acelaşi
fel, pentru a da naştere moleculelor, pretutindeni
există aceleaşi forme de energie care, toate, ascultă
de aceleaşi legi fizice. Oriunde in Univers, creaturile
Il'
in dezbateri teologice. trebuie să lupte şi să se adapteze mediului inconju- .
- Nu cred nici eu că ne-am putea pierde vremea rător, pentru a-şi asigura aceleaşi funcţiuni vitale de I I
cu aşa ceva. De altfel ceea ce v-am spus - pe cit bază. Iar dacă ajung să comunice intre ele in diferite
cred eu - nu este teologie, deşi s-ar putea să atingă feluri, vor găsi cam aceleaşi mijloace de comunicare.
aspecte ale gindirii umane al căror conţinut să fie Ajungind să-şi pună Întrebarea dacă mai sint şi alţii
pentru dumneavoastră sacru, dar nu este in intenţia ca ei, in mod obligatoriu vor trebui să recurgă la
~ALMANAH
~=A=N=T=IC=I=P=A=TI=A==================================================================== ~11;r
\fJ1JRJ~~Vl
~U"CEPiJFl[f!(f
aceleaşi puncte pe care le vor considera ca posi bil MacDonald ridică mina de parcă ar fi vrut să-
comune şi altor fiinţe inteligent orqanizate, elemente atingă pe Jeremiah, dar se opri la jumătatea gestului.
de măsură. matematice. impresii senzoriale. imagini. - Aşteaptă incă puţin. Dacă ai venit. aşteaptă mă
abstracţiuni. car să vezi rezultatele.
- Gindire religioasă? intrebă Jeremiah. Jeremiah se oprise.
- Poate că da ... · incepu MacDonald. dar profetul - Nu mai vreau să aud nici o vorbă. Arată-mi ce
incercă să-I intrerupă. inşelătorie iese din maşinăria asta a voastră şi Ia
- Ascultă. mă crezi. .. să-mă să plec.
MacDonald continuă. de parcă nici nu i-ar fi auzit. - Pentru numele lui Dumnezeu. dă-i drumul o
- ...numai că noi n-am şti să reprezentăm Cre- dată. Mac!,se auzi o voce lncărcată de emoţie. vor
dinţa. bind parcă pentru toţi cei prezenţi.'
Jeremiah nu-şi putu stăpîni un gest de nerăbdare. Mitchell privi spre colţul din care struţul portocaliu
- Ajunge. cred că eşti sincer. S-ar putea să te in- părea să-i observe cu ochii săi negri de mărgea. E
şeli, dar eşti sincer. Arată-mi ce crezi că ai de arătat cel puţin. avea avantajul că prea puţin ii păsa dacă
şi tasă-rnă să mă intorc la cei care mă aşteaptă. inţelege sau dacă este inţeles.
- Da... bine.' spuse MacDonald (Părea copleşit. MacDonald lăsă să-i scape un oftat adinc şi-i făcu
Lui Mitchell ii părea rău pentru el. dar il avertizase că un semn lui Olsen, care-şi pllrnbă degetele agile pe
orice incercare de a-I face pe profet să raţioneze era tastele pupitrului de control. Pe o consolă începu s
sortită de la bun inceput eşecului. Jeremiah era ca o se invîrtească o rolă, apoi alta. Pe ecranul displayului
stincă. Cum poţi face pe un fanatic să-ţi accepte mă- şiruri de unu şi zerouri începură să apară şi să dis
car punctul de vedere?). pară. Rulbul de hirtie albăstrie al imprimantei porni
- Voiam doar să vă fac să-nţeteqeti ce am făcut să se c1esfăşoare incet.
noi pină acum. continuă MacDonald. care renunţase Apărură o serie de semrie fără nici un sens.
la tutuiala de pină atunci de parcă renunţase şi la - Prostii. exclamă Jeremiah. dind să se îndrepte
confruntarea dintre ei. numai pentru ca să puteţi ac- , către ieşire. dar MacDonald îi bară trecerea.
cepta rezultatul pe care il aştept... Olsen, vrei să con- - Asteaotă! Deocamdată. computerul baleiază in
tinui tu? "'ate sensurue Intregul mp.saj. in cautarea unui şa
- Am tot căutat o eventuală modulare. un şablon blon logic ce numere prime. expiortno toate posrbili-
in care să se ... dar Olsen nu putu continua. tăţile unor aranjamente coerente.
- Am venit să te ascult pe tine.r cu alţii nu am ce Pe măsură ce semnele binare treceau pe ecran. p
discuta! hirtia imprimantei apareau tot felul de modele bizare
MacDonald ridică din umeri. fără sens. Atmosfera era incărcată de aşteptare ş
- Puncte şi tăcere. Aşa ţi-am spus ieri. nu-i aşa? dezamăgirea începea să se zugrăvească pe unele
Puncte şi tăcere. Dar Sili - Sili Mitchell. il ştii. nu? feţe. Computerul continua să zumzăie nestingherit.
- a spus altceva: puncte şi blancuri. Şi atunci am in- Hîrtia se desfăşura cuminte.
ţeles. A fost momentul revelaţiei mele. Neavind la in- Apoi incepură să apară. rînd după rînd. şiruri d
demină un limbaj pe care să aibă certitudinea că-l semne.
putem inţelege. capellanii s-ar putea să ne fi trans- - Uite. uite. e ceva!
mis un mesaj pe care să trebuiască să-I v e d e rn, Chiar şi vocea lui MacDonald tremura de emoţie
nu să-I auzim. cu sunete care să reprezinte puncte Jeremiah aruncă pe hirtie o privire piezişă, neincre-
negre şi tăceri, care să reprezinte spaţiile albe. Cu zătoare, dar rămase cu ochii ţintă. aşteptind să vad
cincizeci de ani in urmă. Frank Drake a făcut o expe- ce va ieşi pînă la urmă. Nu putea fi nimic. doar o in
rienţă de acest fel. A trimis altor oameni de ştiinţă un . şelătorie.
mesaj compus dintr-o serie de unuri şi zerourl, iar - Pătratul acela din colţ. spuse MacDonald. ar pu
mesajul a fost inţeles in acelaşi fel de toţi cei cărora tea fi un soare. iar punctele din dreapta ... parcă
le fusese adresat. Poate că ar fi trebuit să ne gindim sint... parc-ar fi ..
mai devreme la asta. dar noi nu aveam in faţă un şi- Numere binare. spuse Olsen.
rag drăguţ de simboluri binare, ci doar puncte şi tă- - . Nu tocmai. replică MacDorrald.
ceri mai lungi sau mai scurte. Pe Iingă asta nu ştiam - Dar citeşte-le de la dreapta spre stînga. Uite
cind incepe şi cind se termină mesajul. Dar acum unu - trei - cinci ..
cred că i-arn dat de capăt. Am programat compute- - Asta e! (Acum MacDonald p.xalt" de-a binelea)
•. 1
rul să caute o eventuală grilă pe care să apară mar- De ce trebuia neapărat să le citim de la stînga spr
ginal numerele prime. descompunind perioadele de dreapta?! Se poate scrie şi de la. dreapta spre stinga
tăcere în multipli ai duratelor punctelor. ca un comu- ca in [aponeză, sau chiar de jos in sus. nu?
tator care se închide şi se deschide în acelaşi inter- - Dar este de-a dreptul ridi. ..• începu Jeremiah
val de timp ... dar se opri. căci nimeni nu-i mai acorda nici o aten
- Sau ca un computer. interveni Olsen. care folo- ţie.
seşte doar două cifre: unu şi zero. - Ce-ar putea fi simbolurile din stinga? intrebă
MacDonald continuă: MacDonald. Dar cele din dreapta soarelui?
- Dacă interpretăm semnalele ca spaţii întunecate - Unităţi de măsură? propuse o voce.
şi spaţii luminoase. ar trebui să obţinem o imagine - O formulă? întrebă altă voce.
comprehensibilă. - Cuvinte?
- Ar trebui? intrebă Jeremiah. Vrei să spui că - Ar putea fi cuvinte sau simboluri. spuse MacDo
n-aţi incercat incă? nald. Pe partea dreaptă. numere reprezentate prin
- Nu tncă, răspunse Mac Donald. Sînt momente in puncte aşezate orizontal, iar in stinga. cuvinte-simbol
care un om poate avea dintr-o dată convingerea - o pe o componentă verticală.' Poate că ne dau un vo
poţi numi revelaţie - că a găsit răspunsul. Eu aşa cabular de numere şi cuvinte.
cred. Şi am dorit să fii cu noi atunci rind vom privi - Picioare. murmură Jeremiah. Sint două picioare
Mesajul - pentru prima oară. - Ai dreptate. incuviinţă MacDonald. Două p
- Asta ţi-a fost revelaţia? cioare lungi şi un trup. braţe. mai mult de o pereche
- Poate... aşa cred. Vom vedea de braţe: iar acolo, la dreapta, ce poate fi?
- NI! cred. nu pot să cred. exclamă Jeremiah. fă- - Dacă semnele din stinga sint cuvinte. atunc
cind un pas spre uşă. Vrei să mă amăgeşti. Nu se unul dintre ele se repetă de trei ori. se auzi vocea
poate să mă fi chemat aici fără să fi incercat să vezi unei femei.
dacă ai dreptate sau nu ... Trebuie să fie ceva important. pentru că două
ALMANAH ~
ANTICIPArlA ~
208
dintre ele sînt indicate de cîte un braţ. adăugă altci- ceea ce am vazut. Am convingerea că voi veţi reusi
neva. să-I inţelegeţi.
Figura părea a fi completă. Olsen apăsă un lntreru - Sa ştii că sînt la fel de surprins ca şi tine. Î;
pător. Imprimanta se opri. Computerul se opri. Cu spuse MacDonald.
toţii priveau în tăcere. - Te cred. Nu puteai să mă înşeli. aşa cum ai pro-
- Dacă jos. în stînga. pătratul este un soare. cedat. Figura din centrul mesajului este un înger
atunci mai este un soare în colţuldln dreapta sus. cu aripi şi nimb în jurUl creştetului.
exclamă cineva. - Un nimb?!. exclamă Mitchell uluit.
- Desigur. doi sori! Capella .. - ·Ar putea fi o cască. o pasăre cu capul acopent
- Iar punctele de dedesubt. adăugă MacDonald. de o cască.... spuse MacDonald cu blîndeţe.
reprezintă' probabil o planetă mare. poate superjo- - Poţi crede ce vrei. dar eu sînt sigur că este un
viană, cu patru sateliţi. doi dintre ei mai mari. posibil nimb. Dacă nu mă contrazici, te poti hazarda în orice
cît Terra. iar fiinţa arată spre unul dintre ei. cu unul speculaţii vrei. Mesajul este de la Domnul şi Domnul
di n cele patru braţe. a creat lumea noastră aşa cum a creat şi o lume a în-
- Nu sînt patru braţe. murmură Jeremiah. Sînt geriloI. de unde ne vine Mesajul.
două aripi şi două braţe. - li poţi numi îngeri. spuse MacDonald. de parcă
•••
••••• ar fi incheiat un acord formal. Eu nu voi spune- că
•• ••
"greşeşti. Intre cer şi pămint există multe lucruri asu-
•••••••• •
pra cărora putem cugeta. dar prea puţine sint cele
de care putem fi siguri.
•• •• ••• •• •••• - Să mergem. Judith. spuse Jeremiah. /

- Tată. îl opri tînăra. Sili vrea să-ţi spună ceva .
••• •• ••••••• •••••••• • ••

- V-am judecat greşit. domnule. spuse Mitchell.
- Credeam că nu-ţi iubeşti semenii. şi din cauza
asta nu puteam să te accept în preajma fiicei mele
- Incep să-mi placă din ce în ce mai mult aceşti
••••••• • • •• semeni ai mei. domnule.
• • •••• •••• ••• • ••

- Sine. spuse Jeremiah. îndreptîndu-se. pentru a
cîta oară în seara aceea. către uşă. Ramîne deva-
zut.,
- Daţi-mi voie să vă însoţesc ..
•
•• • • •• ••
•• ••
Judith interveni. strîngîndu-i
-
mîna lui Mitchell.
Nu acum. Sili. Altădată. dacă vrei vrea ..
Dupa plecarea profeiului. se lăsase din nou tace-
• • • rea. .
- Ce noroc. ce şansă de neimaginat! exclamă Mit-
cheII. privind către MacDonald. sau nu a fost doar o
•••• ••••
•• • •• şansă?
Thomas se uită cercetător la Mitchell. apoi la Mac-
•" • •• •• Donald. care rămăsese cu ochii fixaţi pe desenul rea-

lizat de computer. Nici nu auzise întrebarea.
" ••• - Sili. ceea ce trebuie să-ţi intre în cap. este că nu

există pe lume doi oameni la fel. Pentru a-I înţelege
• •
•• ••• • •
pe Mac trebuie să pricepi că el nu-i în stare să tri-
şeze.
•• • • '.'
- Nici pentru a salva Proiectul? întrebă Mitchell
cu scepticism. Nici pentru a realiza ceva de o imensă
importanţă pentru lumea noastră şi pentru cea a ca-
•
• • • •••
pellanilor? Nici pentru a combate misticismul cel mai
încrîncenat şi ignoranţa cea mai crasă?
I •••• ••
• • •• •• ••••
Zău că seamănă cu o pasăre. spunea cineva .
- Dacă este pasăre. atunci punctul acela de sub
tălpi poate fi un ou. răspunse altă voce.
I
•
••••• • • • •
- Dar ce poate fi chestia aceea din jurul capului?
- Unul dintre cele trei simboluri identice din
stînga. este opus oului. dacă este un ou. completă
Olsen.
Thomas îşi privi lung prietenul.
întreba Olsen. - Nici măcar în asemenea situaţii Mac n-ar înşela
Jeremiah îşi împreună miinile. plecîndu-şi fruntea pe nimeni. Dar nu pentru că n-ar fi tentat s-o facă.
si închizînd ochii. nici de teama de a fi descoperit. ci pentru că aşa
. - Iertare! Iertat să fiu. Doamne. că m-am îndoit de este el. Pentru el adevărul rămîne adevăr.
atotputernicia ta. Acum îţi înţeleg Mesajul.. - Hei! exclamă cineva. Sorii nu sînt la fel!
Mitchell tresări. MacDonald nu se miscase de la locul său. De
- Ce tot... acolo putea privi nestingherit la hirtia imprimantei. şi
Thomas îl întrerupse. şcptindu-i: nu dadea semne că auzise discuţiile din jurul său.
- Tăcere! Părea să fi văzut şi el un înger.
Simţind că se petrece ceva neobişnuit, toţi cei pre- Mitchell îi observa pe ceilalţi. Fiecare reacţionase
zenti se potoliră, comentariile încetară pînă cînd în . în felul său. Fiecare. ca şi Jeremiah. privise rnesajui
incăpere domni o linişte desăvîrşită. dar îl interpretase în mod diferit. Se scutură ca pen-
In cele din urmă. Jeremiah îşi îndreptă fruntea. pri- tru a se desprinde dintr-o stare de transă şi se m-
vindu-t pe Mac Donald drept în faţă. dreptă spre păsăroiul ascuns lîngă o consolă. tacuti!
- Nu-ţi voi mai sta în cale. Voi spune celor care acum. "
ma aşteaptă că am văzut cu ochii mei Meşajul şi că - Cred că eşti singurul pe care-I înţeleg ...
Mesajul ne este trimis de Domnul Dumnezeul nostru. Se întoarse şi-i văzu din nou pe toţi. adunaţi în ju-
Nu ştiu ce adevăr cuprinde. dar nu mă îndoiesc de rul bucătii de hîrtie şi se gîndi la cît echipament. ciF
~~ ~ ALMANAH
~ .ANTICIPAŢIA .
20
~
~fPiJFJ!«!
oameni, cîte eforturi şi cîte ore de nesomn fuseseră - PE STEAUA AIA.
necesare pentru atingerea acestui ţel. - ŞTII CE CRED EU? NU-S DECiT BALIVERNE
- Dar pe mine, pe mine cine mă va înţelege, se în- CUM SĂ TRĂIASCĂ OAMENII PE-O STEA?!
trebă el, cu profundă disperare. DAC-AR FI, DE CE SĂ NE TRIMITĂ UN REBUS
- DA, CAM AŞA E
. COMPUTER RUN III CONCEPTUL RESPEN APLICAT LA CAZUL i

STUDIUL PREZENT A FOST LĂUDAT ŞI PROCLA
Viaţa are un statut aparte În universul fizic. Ea face MAT DREPT O REALIZARE EXCEPŢIONALĂ D
parte din ordinee naturală. Are un loc de frunte În CĂTRE PEDAGOGII CARE AU STUDIAT REZULTA
cadrul acestei ordini, deoarece reprezintă, poate, cea TELE EXPERIMENTALE LA INSTALAŢIILE UNO
mai complexă stare de organizare pe care materia a ŞCOLI DIN BROOKLYN, TOPEKA, KANSAS
atins-o În Universul nostru. Noi, aflaţi pe această MONTGOMERY, ALABAMA ŞI OAKLAND
planetă, avem un loc cit se poate de privilegiat pen-
tru că prin noi, ca oameni, materia a inceput să se .................................................
contemple pe sine .... GEORGE WALD, 1960-61.~
NEBULOASA
Apariţia vieţii inteligente este fenomen unic pentru NEBULOZITATE
lumea În care se manifestă, dar nu atit de unic Incit NEBULOZITĂŢI
să excludă fenomene la fel de singulare pentru alte NEBULOASA DIN CEfEUS
lumi tot atit de unice. Omul nu poate pretinde că NEBULOASA INELARA DIN LIRA ...
ocupă singurul loc posibil propriei sale apariţii ... ŞI NEBULOASA NGC 3242 DIN HIDRA.
Declanşarea procesului vieţii Într-un loc specific im- NEBULOASA TRIFIDA DIN SĂGETĂTOR ...
plică faptul că ea se poate manifesta În orice loc po- NEBULOASA BUFNIŢEI DIN CARUL' MARE
sibil .... PAUL T/LLlCH, 1957 ... - NEBULOASA CRABULUI DIN CONSTELAŢIA
TAURULUI
Se poate foarte bine ca Universul să fi produs şi să ŞI AGLOMERAREA DE NEBULOASE. M 16.
continue să producă nenumăreţe milioane de. isto- PLANETAR ...
rii analoge istoriei umane Incercarea de a trage DIFUZ
concluzii definitive despre dumnezeire ,i univers din iNTUNECAT ...
citeva episoade de istorie desfăşurată pe această ŞI NEBULOZITĂŢI CIUDATE iN
planetă ar fi o metodă mult prea indrăzneaţă, dacă ORION ...
nu cumva imposibilă ..... JOHN MACQUARRIE, 1957 SĂGETĂTOR ...
NORUL LUI MAGELLAN
ŞI VĂRSĂTOR
Ignoranţa şi prejudecăţile noastre n-ar trebui să ne GAZE ...
oprească să mergem cu gÎndul dincolo de Pămintul PULBERE ...
nostru, istoria noastră şi chiar qinoire« noastră reli- BANG ...
gioasă .... PAUL T/LLlCH, 1962
HOLOVIZIUNEA A DEVENIT REALITATEI GENE
RAL ELECTRIC A PREZENTAT ASTĂZI PRIMU
O~~~ĂF~~M2EDEC6g~~~:E 1~
S'i-~T~~:OURN~~~ MODEL COMERCIAL iN CADRUL EXPOZIŢIEI D
PRODUSE NOI DE LA MADISON SQUARE GAR
A SCĂZUT iN GENERAL CU MAI MULT DE NOUĂ-
ZECI LA SUTĂ iN ULTIMII CINCIZECI DE ANI, A DEN. PRETUL NU ESTE iNCĂ STABILIT. DAR S
ANUNŢAT AZI BIR.OUL EDUCAŢIEI (BIED). CU AŞTEAPTĂ S.Ă FIE DE CiTEVA ZECI DE MII D
CINCIZECI DE ANI IN URMA, BIROUL INCHISORI- DOLARI ŞI, IN PRIMUL AN, DOAR INSTITUŢIILE
~'.
..•.,.•~,. LOR A FOST DESFIINŢAT ŞI BIED A PRELUAT
COORDONAREA PROGRAMULUI DE REABILI-
GUVERNAMENTALE ŞI INTREPRINDERILE INDUS
TRIALE işi VOR PUTEA PERMITE ACHIZIŢIONA-
TARE A CONDAMIIIAŢILOR. BIED A SUBLINIAT REA DE APARATE' DUPĂ ACEST RĂSTIMP. DAC
FAPTUL CĂ DESCREŞTEREA A SURVENIT iN NE PUTEM GHIDA DUPĂ EXPERIENŢA TRECUTĂ
CIUDA UNEI RATE SIMŢITOR CRESC!JTE DE PREŢUL VA SCĂDEA SIMŢIT-OR ŞI TELEVIZOA
ARESTĂRI ŞI CONDAMNĂRI DATORATE, IN MARE RELE SE VOR DEMODA COMPLET. DESIGUR, EX
PARTE, NOILOR METODE COMPUTERIZATE DE PUNEREA DE AZI A HOLOVIZORULUI A FQST U
PREVENIRE, .SUPRAVEGHERE ŞI URMĂRIRE ... MITOARE ŞI NATURA LUI TRIDIMENSIONALÂ, Ci
BIROUL ATRIBUIE DESCREŞTEREA .POPULA- ŞI ABSENŢA COMPLICATELOR ELEMENTE COM
ŢIEI DEŢINUTE NOILOR DESCOPERIRI IN DOME- PONENTE (SE PĂSTREAZĂ i~cĂ SECRETUL D
NIILE CHIMIEI 'ŞI AL STUDIULUI COMPORTAMEN- FABRICAŢIE) DEMONSTREAZA SUPERIORITATEA
TAL ŞI PREVEDE CHIAR ŞI APROPIATA DESFI!N- ASUPRA ORICĂRUI APARAT DE PROIECŢIE FA
ŢARE A CENTRELOR DE DETENŢIE CE VOR.1'1 IN- BRICA T PiNĂ ACUM
LOCUITE CU CENTRELE DE ANALlZARE Şr'TRA- Istoria rasei umane reprezintă o luptă continue d
TARE DE CARnER, AŞA CUM A FOST REZOL- ieşire la lumină din Întuneric .. Drept urmare, est
VATA, ACUM TREIZECI DE ANI, CU AJUTORUL absolut inutilă discutarea scopului cunoaşterii: omu
REEDUCĂRII LOCA LE ŞI AL RECUPERĂRII. PRO- doreşte să cunoască şi atunci CÎnd Încetează de-a
BLEMA DROGURILOR. mai face acest lucru, Încetează de-a mai fi om
...FRIDTJOF NANSEN, PE LA ÎNCEPUTUL SECO
- AI VĂZUT IMAGINEA PE CARE AU PRIMIT-O LULUI XX ...
ZILELE TRECUTE DINTR-O STEA?
- IMAGINE? CE IMAGINE?! Odată cu stabilirea contactului cu o altă lume, ci
- EI, NU ŞTII ... ARĂTA CA UN REBUS ... ARE vilizaţia contsctentă Îşi sporeşte cu mult propria spe
SPAŢII GOALE ŞI SPAŢII PLINE ... ranţă de vieţuire, deoarece, prin cunoştinţele privi-
- AH, DA, ACUM PARCĂ MI-ADUC AMINTE ... toare la depăşirea crizelor primite de la ceilalţi ş
- CE PĂRERE AI? CHIAR OR FI OAMENI PE-A- desigur, graţie unei ghidări În legătură cu efectuarea
COLO? practică a acestui proces, noul membru al comunită-
- OAMENI? UNDE?! ţii galacticp va fi ceoebu să-şi rezolve mai uşor pro-
'I!- .
ALMANAH~
ANTICIPAŢIA
210 ===============================
priile probleme ... SEBASTIAN VON HOERNER, STUDENŢII SE LUPTAU uNII CU ALŢII, ÎNCER-
1961 . CÎND SĂ TELEFONEZE CÎT MAI REPEDE PĂRINŢI-
LOR CA SĂ-I CHEME SĂ-I IA ACASA.
Chiar pînă şi contactul radio cu o civilizaţiesupe- INDIANAPOLIS - O FEMEIE A INTRAT ÎNTR-O
,,'oara ar putea da naştere unor transformari pro- BISERICĂ ŢIPÎND: "NEW YORK-UL E DISTRUS, A
!"nde COMITETUL PENTRU STUDII PE TER- VENIT SFÎRŞITUL LUMII. PUTEŢI MERGE SĂ MU-
MEN LUNG DE LA NASA, 1960 ... RIŢI ACASĂ. AM AUZIT LA RADIO." SLUJBA ÎN-
TRERUPTĂ IMEDIAT.
Dosarele antropologice conţin multe exemple de ATLANTA - ASCULTĂTORII PROGRAMULUI DE
societăţi sigure de locul lor În Univers, care s-au de- RADIO DIN SUD-VEST AU ANUNŢAT ZIARELE CĂ
zintegrat atunci cînd au fost nevoite să se asocieze O PLANţTĂ S-A CIOCNIT DE NEW JERSEY ŞI CĂ
cu alte societăţi necunoscute lor, societăţi imbrăţi- AU APARUT MONŞTRI, CA~E AU DISTRUS
şind idei şi moduri de viaţă diferite. Altele, supravie- APROAPE TOTUL, OMORIND INTRE PATRUZECI
ţuind unei asemenea experienţe, au facut-o, de obi- PÎNĂ LA ŞAPTE MII DE OAMENI.
cei, platind greul tribut al schimbarii valorilor. atitu- BOSTON - O FEMEIE A ANUNŢAT ZIARUL
dinilor şi comportamentului. ,BQSTON QLOBE" CĂ ,.A VĂZUT FO~UL" ŞI ~Ă
De vreme ce existenţa unor fiinţe inteligente intr-o "ŢIT EA, CIT ŞI MULŢI ALŢI VECINI "IŞI IAU TAL-
altă lume poate fi descoperită in orice moment cu PAŞIŢA." .
ajutorul cercetării prin radio telescop care se desfă- KANSAS CITY - UN CETĂŢEAN A AFIRMAT TE-
şoară În prezerit, şi deoarece consecinţele unei astfel LEFONIC CĂ ŞI-A BĂGAT COPIII ÎN 'MAŞINĂ, ŞI-A
de descoperiri sint deocamdata imprevizibile, din FĂCUT PLINUL CU BENZINĂ ŞI PLEACĂ. "UNDE E
cauza limitelor cunoştinţelor noastre În legătura cu MAI BINE"?, A DORIT EL SĂ AFLE.
posibilul lor comportament fie şi Într-o situaţie dra-
matica dată, detaliată aproximativ. se recomandă Doamnelor şi domnilor, vă vorbeşte Orson Welles,
două orientări in cercetare: ieşit acum din rol, pentru a vă asigura că "Războiul
Liminilor" nu are vreo altă insemnătate in afară a ce-
1. Studierea continuă a Înţelegerii şi atitudinilor leia de spectacol, aşa cum ne-am şi propus să fie. A
psiho-intelectuale (cit şi schimbările lor succesive, fost vorba de o farsă uşor exagerată a Teatrului Mer-
după cum e cazul) referitoare la posibilitatea şi con- cury, care a realizat o versiune radiofonică a lucrării,
secinţele descoperirii vieţii inteligente extraterestre. devenind astfel un adevărat Bau-Bau! ...
... KIRBY CONGDON, 1970 ...
2. Studiile istorice şi empirice În legătură cu com-
portamentul naţiunilor şi conducătorilor lor În situa- CEL MAI BUN FILM AL ANULUI, AFIRMA ZIARUL
ţii-limită, În faţa unor evenimente neobişnuite, sau DAIL Y VARIETY, INTITULAT "SUB DOI SORI" VA
confruntaţi cu diverse presiuni sociale... COMITE- ÎNCASA O SUTĂ DE MILIOANE DACĂ VA FI
TUL PENTRU STUDII PE .TERMEN LUNG DE LA TRA~SMIS LA TELEVlZIUNE ŞI ÎNCĂ ŞI' MAI MUt" T
NASA, 1960 ... DACA EL VA FI AMINAT PINĂ LA PUNEREA IN
FUNCŢIUNE A HOLOVIZIUN11. JUCĂRIILE CAPEL-
Dacă două sau mai multe societă'ţi au stabilit un LANE (MASTI, CASTI, MAIOURI ŞI APARATE DE
contact undeva in Univers, acest lucru poate să fi COM_UNIGARE_ INTERSTELARĂ) VOR FI PUSE ÎN
declanşat o reacţie În lanţ, permiţînd 'focalizarea CURIND IN VINZARE.
unor noî civilizaţii şi setveree acestora de la autodis-
trugere. Cei ce au gustat tulburarea creată de comu- Fiinţele care ne interesează trebuie să aibă, inafara
nicarea cu o altă lume vor depune eforturi indelun- unui creier, capacitatea de mişcare şi cea de a con-
gate şi răbdătoare pentru lărgirea sistemului de inţe- strui. Cu alte cuvinte, ele trebuie să aibă ceva ase-
lepciune cosmică ... SEBASTIAN VON HOERNER, mănător miinilor şi picioarelor. Trebuie să mai aibă
1961 ... simţuri, cum ar fi vederea, pipăitul şi auzul, deşi sim-
ţurile dezvoltate pe o planetă dată depind de mediul
Asemenea studii ar trebui să ia in cosideraţie şi inconjurător ... S-ar putea ca fiinţele ce ar indeplini
reacţiile publice la şarlataniile trecute, la relatările asemenea cerinţe să semene prea puţin cu oamenii
despre "farfurii zburătoare" şi la incidente, cum ar fi ... WAL TER SULLIVA N, 1964 ...
cel produs de emisiunea radiofonică ce anunţa o in-
vazie marţiana. Ele ar trebui să exploreze modul de Ei ar putea să fie sfere albastre cu douăsprezece
prezentare in faţa publicului a ştirilor privitoare la o tentacule ... PHILIP MORRISON, 1960 ...
intilnire de gradul trei - sau cenzurare a lor, daca
aşa se consideră recomandabil. Influenţa lor asupra Semanticienii au prevăzut, desigur, psihologia ex-
relaţiilor internaţionale ar putea fi revoluţionară, de" traterestră de vreme ce aparatul nu a fost ameninţat
oarece descoperirea unor fiinţe extreterestre ar pu- de nici un gest ostil. Băştinaşii stăteau acolo si-t stu-
tea duce la o mai strinsă frăţie intre oamenii de. pe diau, adresjndu-şi, din cind În cind, unele gesturi
Pămînt, datorită unicităţii omului, sau imemorialei prudente. Incremeniră Însă la vederea următoarei
concepţii in virtutea căreia orice străin este periculos imagini. Ea reprezenta o familie terestră cu doi copii .
... COMITETUL PENTRU STUDII ·PE. TERMEN sruert ţinea fotografia asta lingă patul lui pliant şi
LUNG DE LA NASA. 1960 credea că este cel mai frumos lucru ce poate fi infa-
PITTSBURGH - UN BĂRBAT S-A ÎNTORŞ ţişat imaginaţiei unei rase paşnice ... ROBERTSON
ACASĂ ÎN TIMPUL TRANSMITERII EMISIUNII Ş, OSBORNE, 1949 ...
ŞI-A GĂSIT SOŢIA CU O STICLUŢĂ CU OTRAVĂ
I'N MÎNĂ, URLÎND: "MAI BINE MOR AŞA!"
SAN FRANCISCO - UN OM TULBURAT A TELE-
FONAT POLIŢIEI DIN OI\KLAND ŞI A STRIGAT: ANDREW WHITE - 2028
DOAMNE, UNDE MĂ POT INROLA CA VOLUNTAR?
TREBUIE sA SFÎRŞIM CU PORCĂRIA ASTA!" "Spune-le că am verut
BREVARD, CAROLINA DE NORD - CINCI AB- că nu a răspuns nimeni şi ca
SOLVENŢI AI COLEGIULUI DI~ BREVARD AU LE- mi-am ţinut cuvintul dat", spuse el.
ŞINAT ŞI PANICA A CUPRINS INTREGUL CAMPUS
UNIVERSITAR VREME DE O JUMĂTATE DE ORĂ. Era un birou mare. Prea mare, se gindi Andrew
(~~ALMANAH
~ ANTICIPAŢIA
211
~'!CeFl
~~~1JfJ~
White. Păşi de-a lungul covorului adinc, albastru, uzat. White il mai văzuse, il recunoştea, şi-i plăcu
fastuos, Cu sigiliul ţesut in mijloc, către uşa aibă in- spontan omul, ii impărtăşi aproape imediat sentimen-
crustată prin care soseau vizitatorii, şi care era cu tele, oricare ar fi fost ele şi se abţinu apoi, inainte de
zeci de metri mai intins decit tot apartamentul in a fi prea tîrziu.
care se născuse, de aceea şi oamenii care intrau pe - Doctore MacDonald, spuse, e plăcut să putem
uşa aceea păreau mici, asemenea Alisei, in Ţara Mi- vorbi din nou. Cum merge treaba in Puerto Rica?
nunilor. - Domnule Preşedinte, spuse cu entuziasm Mac-
De-asta l-au şi făcut aşa, fără indoială. Spaţiul sub- Donald, după care deveni rezervat, şi continuă, ma
liniază importanţa. Şi cine era mai important aici de- distant. Domnule Preşedinte, trăim un moment isto-
cit Presedintele Statelor Unite? ric asemănător primei .experienţe atomice. Mi-aş f
Toată lumea, gindi White. dorit să pot găsi o frază răsunătoare ca să vi-l anunţ,
Preşedintele Statelor Unite este singur, mergeau dar tot ce vă pot spune este că sintem in posesia
mai departe gindurile lui White. EI işi ia asupra-şi in- unui mesaj de la fiinţe inteligente de pe lumea care
treaga singurătate a oamenilor pe care ii slujeşte. Şi se roteşte in jurul unuia dintre sorii gemeni din Ca-
este un om umil. Fiecare cetăţean ii e superior. EI pella şi _avem şi traducerea. Nu sintem singuri.
există doar pentru a-şi pune numele pe deciziile ce- - Felicitări, doctore MacDonald, spuse White, me
lorlalţi oameni, pentru a-şi asuma vinovăţia atunci canic. Cîţi oameni sint la curent?
cind lucrurile merg rău. EI este figura sculptată de la - Voiam tocmai să vă spun, incepu MacDonald ş
prova şi, in acelaşi timp, ţapul ispăşitor. se intrerupse. Cincisprezece, spuse el. Douăzeci,
Nu mai era nimic din ce fusese odată, pe cind era poate.
băiat şi-apoi bărbat tînăr. Mirosi iarba proaspăt tăiată - Sint toţi acolo? intrebă White.
şi intoarse spatele uşii, căutind cu ochii dincolo de - ?-au imprăştiat...
ferestrele largi din spatele biroului, către pajiştea - li poţi chema inapoi? Pe toţi? Imediat?
verde şi copacii frunzoşi, către gard şi dincolo de el - Pe toţi, cu excepţia lui Jeremiah şi a fiicei lui.
spre căile largi şi semeţe le turnuri ale Washingtonu- Au plecat acum citeva minute.
lui, care au inlocuit ghettoul familiar din care a izbu- - Jeremiah, evanghelistul solitarian?, intrebă
tit să scape şi se trezi că-şi aduce aminte de el cu White. Ce făcea acolo?
plăcere, ca şi cum acela ar fi fost un cămin fericit... MacDonald clipi.
Se gindi ce extraordinar s-ar simţi dacă .şi-ar putea - Opoziţia lui faţă de Proiect reprezenta o ame-
scoate pantofii ca să se plimbe desculţ prin iarbă, ninţare. A văzut traducerea mesajului cind ieşea din
aşa cum obişnuia să facă pe vremea cind era puşti şi computer. Acum nu se mai opune. Domnule Preşe-
hoinărea prin parc. Ce imagine formidabilă! Prese- dinte, mesajul...
dintele se plimbă desculţ pe pajiştea Casei Albe.. Şi - Adu-I inapoi in biroul dumitale! spuse White.
ştia că imediat ce-ar face-o, fotografia ar fi repro- Nu trebuie cu nici un chip să imprăştie ştirea din
dusă intr-o sută de milioane de case de-a lungul ţării mesaj, oricare ar fi ea. Şi nici dumneata, sau alt an-
şi a lumii intregi şi asta i-ar aduce multe voturi. Oa- gajat de acolo.
menilor le plăcea să-I creadă puţin impulsiv cind ve- - Ce facem cu răspunsul? intrebă MacDonald.
nea vorba de chestiuni afective, oarecum comic in - Nici vorbă de aşa ceva, spuse White brusc. Nu
chestiunile domestice, uşor inferior fiecăruia dintre se va anunţa nimic, absolut nici o ştire, nici un răs-
ei intr-un anume fel. .. Dar ştia că n-o s-a facă. N-ar fi puns. Efectele ar fi incalculabile. De asta am să mă
avut timp. Ar fi vrut să fie iar in ghettou, acolo aveai ocup eu şi oamenii mei. Aş fi de părere să faci ş
timp berechet pentru orice, timp pentru mincat, pen- dumneata acelaşi lucru.
tru dormit, pentru joacă şi dragoste, timp destul ca - Domnule Preşedinte, spuse MacDonald, cred că
să poţi fi tată şi fiu, timp pentru bucurie şi indig- faceţi o greşeală, o foarte mare greşeală. Vă rog să
nare ... chibzuiţi. Aş dori să vă prezint o descriere a Proiec-
tului, ţelurilor şi semnificaţiei, raţiunii lui de funcţio-
Auzi cum se deschide uşa şi se intoarse. John stă- nare.
tea in pragul uşii. Era un bărbat arătos, se gindi White se opri, gindindu-se. Nu prea se găseau
White. Moştenea frumuseţea maică-si şi proporţiile mulţi să-I contrazică ... Doar John şi acest MacDo-
.'I!
"J"'I"
tatălui. Poate ceva cam prea conservator in privinţa nald, şi amindoi ii puteau da de furcă. Ştia că ar tre-
hainelor şi a tunsorii, dar un băiat arătos, ce mai.. bui să-i admire pe cei care-i spun "nu", dar ii consi-
- A sunat dr. MacDonald de la Proiect, spuse dera greu de ascultat: nu-i plăcea să i se spună că a
Jo.hn. Tonul lui era băţos. greşit.
lşi mai amintea de discuţia din seara trecută, se Cineva spusese (Lincoln Steffens, parcă) că Teddy
gindi White şi ştiu acum de ce se simţea neliniştit, de Roosevelt lua deciziile in mod instinctiv şi cam aşa
ce ar fi vrut să demisioneze, să renunţe la tot. Din stăteau lucrurile şi cu Andrew White, gindi. Nu ştia
cauza lui John. de unde-i veneau hotăririle, dar erau aproape intot-
- Cine e dr. MacDonald? Întrebă White. deauna drepte. Trebuia să continue să creadă in in-
- Directorul Proiectului din Puerto Rica, domnule stinctele sale.
Preşedinte, spuse John. Cel care ascultă comunicaţi- - Bine, incearcă să mă convingi, te aştept.
ile radio din stele şi face asta de peste cincizeci de Asta era: toţi savanţii doreau cu adevărat şansa de
ani. Acum citeva luni au prins ceva care părea un fel a fi auziţi.
de mesaj de pe o stea, nu-mi aduc aminte care ... Din - Din motive de securitate, nu pot specifica data,
ce spune MacDonald, inţeleg că. au o traducere. sau ora, dar intilnirea se va petrece in citeva zile, şi
- Dumnezeule, spuse White. II cunosc? tăie legătura.
- Cred că .I-aţi intilnit cel puţin o dată sau de Încă o problemă, se ginai. Încă un sac greu de că-
două ori... Ia recepţie. rat.
White altă: - John! strigă el.
- Fă-mi legătura. Avea sentimentul dezastrului John apăru in prag:
iminent. Poate că spre asta tindeau lucrurile astăzi. - Incep să aranjez chiar acum intocmirea unui
In timp ce simţea un gol rece in stomac, se des- scurt istoric al Proiectului. Special pentru dumnea-
chise o fereastră intre biroul său şi cămin, nefolosit voastră.
de cind apăruseră legi stricte privitoare la poluare, şi - Mulţumesc, spuse White. (Era un băiat priceput
apăru faţa unui om trecut puţin de maturitate care-I şi un colaborator de care nu te puteai lipsi). Vii cu
privea de la un birou. Părul bărbatului era nisipiu, cu mine, nu-i aşa?, intrebă el, umil.
.citeva fire albe, nu ca al lui. Avea un chip liniştit şi John dădu din cap:
ALMANAH' ~
212 ANTICIPAŢIA ~
- Dacă vreţi, spuse el. (Dar era incă rezervat). diotelescopice de rutină de la un radiotelescop urias
După ce s-a inchis iar uşa, White se gindi că poate aflat pe orbita Pămintului şi denumit Ure-
aşa se vor apropia din nou, vor avea şansa să-şi vor- chea-cea-Mare i se păru că aude voci. Le-a filtrat. a
bească, să comunice cu adevărat, nu să se folo- inlăturat zgomotele şi interferenţele, a amplificat in-
sească de vorbe ca de pietre. formaţia şi a auzit fragmente muzicale şi voci in
Atunci John apăru iar in prag: limba engleză.
- Doctorul MacDonald a sunat din nou, ii spuse Avionul ateriză la Houston. Prima intrebare a lUI
el. Avionul particular cu care a venit Jeremiah si fiica White către oficialităţile care l-au intimpinat a fost
lui a decolat spre Texas. . - Unde e Jeremiah?
White se gindi rapid la posibilitatea interceptării Aceştia fură jenaţi. Unul dintre ei ii transmise in
avionului, la izolarea lui Jeremiah imediat după ateri- cele din urmă mesajul lui Jeremiah: "Dacă Preşedin-
zare, sau doborirea avionului in mare, sub un pretext tele doreşte să mă vadă, ştie unde mă poate găsi"
oarecare. Dar nu' era bine aşa. White oftă. Şi el ura aeroporturile, cu venirile si
- Lasă un mesaj urgent pentru €lI oriunde ajunge plecările avioanelor, cu zgomotele, mirosurile lor SI
şi anume că vreau să-i vorbesc inainte de a trece la abia aştepta să plece. .
vreo acţiune şi să nu facă absolut nimic in legătură - Duceti-mă la Jeremiah!. spuse el.
cu Mesajul inainte de a vorbi cu mine. Şi schimbă-mi Ei se impotriviră, dar il conduseră prin strazile largi
ruta spre Texas. şi curate ale HotJstonului pină la domul incredibil
John ezită, in prag: care se numea templul Solitarienilor şi apoi de-a lun-
- Tată, spuse el. se opri, apoi continuă: Domnule gul unor pasaje subterane, prăfuite şi intunecoase.
Preşedinte, doctorul MacDonald are dreptate. Gre- pină cind au ajuns la o cămăruţă ce părea şi' mal
şiţi, este vorba de o hotărire ştiinţifică şi nu una poli- mică sub greutatea oprimantă a stadionului de dea-
tică. supra-i.
White dădu din cap incet, mihnit. Bătrinul privi in sus dinspre rnăsuta veche de ma-
- Totul e politic. Şi tocmai de-asta mă duc la chiaj. Părul lui era alb, faţa ridată şi ochii intunecaţi
Proiect, să-i dau doctorului MacDonald posibilitatea şi White ştiu imediat ce-I văzu că nu va putea să-I in-
să mă convingă, dacă greşesc. duplece pe evanghelist. Dar trebuia să incerce.
Era doar o jumătate de adevăr. Se ducea la Puerto ...:...Jeremiah? spuse.
Rico doar ca să se convingă de dreptatea lui. Şi pen- - Domnule Preşedinte!, spuse Jeremiah pe tonul
tru alte motive pe care nu le expiorase incă indea- ,,să-i dăm Cezarului ..."
juns. O ştia bine. O ştia şi John. - V-aţi intors de la Arecibo, spuse White, cu o co-
pie a Mesajului.
"S-au dus timpurile acelea, tată", ii spusese - N-am adus nimic, spuse Jeremiah, şi orice Me-
John. ,Au fost minunate. Au fost măreţe. Au fost saj aş fi primit imi era adresat doar mie. Nu pot vorbi
timpurile coloniştilor. Dar s-au dus. E bine să-ţi in numele altora. .
dai seama cind te apropii de hotar cind lupta a - Eu vorbesc in numele a multor oameni, spuse
luat stîrşit. Ai reuşit să ieşi victorios, dar nimic White, cu amărăciune, şi in numele lor vă cer ca
nu e mai inutil ca un soldat, după ce s-a 'termine! dumneavoastră să nu transmiteţi nimănui Mesajul.
războiul. Acum a sosit clipa să facem cu totul -'Cam aşa i-o fi spus şi Faraonul lui Moise cind
altceva". acesta s-a coborit de pe Muntele Horeb.
"Am auzit o viaţă intreagă lucruri de-astea, de - Dar eu nu sint Faraonul şi dumneavoastră nu
la oameni ca tine, de la dezertori", Îi răspunsese sinteti Moise, iar mesajul nu conţine Cele Zece Po-
White, urllnd. "Bătălia nu s-a Încheiat, nu s-au runci.
Înlăturat toate inegalităţile. Au fost doar mai bine Ochii lui Jeremiah ardeau. Vocea lui, insă, era ciu-
camuflate. Trebuie să luptăm cu orice preţ pÎnă dat de blîndă.
la victoria finală. oînii cind ea nu ne mai poate - Dumneavoastră vorbiţi cu O mult mai mare siqu-
scăpa. Iar tu trebuie să participi. băiete' Nu ranţă, decit imi pot permite eu. Aveţi batalioane ...
te-am crescut ca să te eschivezi .de la ... " (privirea lui străluci scurt peste capetele gărzilor şi
Dar aici o luase razna. Ceea ce ar fi trebuit să-i asistenţilor care umpleau holul din spatele pragului).
spună era: "Am nevoie de tine. fiule. Tu eşti le- Iar mie nu-mi rămine decit misiunea pe care o inde-
gătura mea cu viitorul, raţiunea mea ultimă ". plinesc de unul singur şi dacă nu voi fi impiedicat cu
Iar John i-ar fi răspuns: "Niciodata n-am gindit forţa, o voi indeplini chiar in seara aceasta. (Către
in felul acesta, tată ... " sfirşit, glasul său nu păruse schimbat, dar acum era
De ce nu-i spunea niciodată "tată"? neted, oţel curat).
White mai incercă o dată:
Călătoria de la Washington la Texas (de la cata- - Dacă faceţi asta, spuse el. vaf imprăstia sa-
pultare pînă la contactul cu solul) a fost scurtă si minta zizanlel ŞI vor " IUote ce-ar putea oistruoe
monotonă, durind atit cit i-a trebuit lui John ca să-i ţara Intreaga.
citească un raport scurt asupra proiectului. White şe- Pe faţa lui Jeremiah apăru un zimbet strimb.
dea pe locul lui, cu capul dat pe spate, cu ochii in- - Nu sint Cadmus şi nu trăim la Teba, şi-apoi
chişi, ascultind geamătul înăbuşit al aerului. cine cunoaste căile Domnului?
Primele trei decenii din viaţa Proiectului au fost White se' ridică să plece şi Jeremiah spuse:
zbuciumate. Entuziasmul s-a subţiat peste ani, in - Staţi!
vreme ce eforturile, risipa de imaginaţie nu produ- Se intoarse către măsuţă şi ridică o foaie de hirtie.
ceau nimic pentru cei care ascultau, in afară de tă- -'Iată, veţi fi primul care primeşte mesajul din mi-
cere. Directorii veneau şi plecau. Moralul constituia inile lui Jeremiah!
o problemă constantă. Acordarea fondurilor devenea White il luă, se intoarse .şi o luă de-a lungul cori-
o formalitate. Apoi venise la Proiect MacDonald şi, doarelor lungi, intunecoase, pline de ecou, inapoi la
ciţi_va ani mai tir~iu, er<i director. Totuşi, mesajele nu maşini şi le mai spuse celor care-I insoteau:
apareau, sau aparusera ŞI nu erau descifrate, recu- - Doresc un raport complet.
noscute ca atare. Proiectul lnsă fusese repus pe pi- Apoi se urcă in avion şi-şi continuă călătoria spre
cioare, natura lui de cercetare pe termen lung recu- Puerto Rico.
noscută, şi munca continua. John avea o inregistrare a vocilor. intii erau doar
Apoi, la cincizeci de ani de la inceperea Proiectu- şoapte. Şoaptele erau slabe, dar complexe, de parca
lui, unui savant de la proiect care verifica. benzile ra- erau şoaptele a o mie de buze şi limbi amestecate.
~ALMANAH
<~ ANTICIPAŢIA
213
~
~~R<!
Dar poate erau produse fără ajutorul buzelor' si lim- mllei. ,dragostei, purtind cuiiiniui iubirii divine şi e
bilor, de fiinţe care nu aveau organe familiare noua inconjurat de un cadru format de un lanţ de llor
si comunicau murmurind din torace, sau frecîndu-şi
antenele. .
White se gindi la anii indelungaţi in care omul a
ascultat şoaptele şi se intrebă cum a putut să in-
dure ...
Apoi şoaptele se inteţiră şi deveniră un sunet
amestecat, static, zgomot şi, pe urmă, ceva mai mult.
Ceva care se clarifica, ceva aproape inteligibil, ince-
pind să apară, ca atunci cind eşti foarte mic, stai in
pat, dar n-ai adormit incă şi alţi oameni vorbesc in
camera de alături şi tu nu-ţi dai seama ce spun şi
nici nu poţi să te trezeşti pe deplin ca să-i asculţi,
dar ştii sigur că spun ceva ...
Apoi, White auzi fragmente muzicale şi bucăţele. de
voci, intonind propoziţii neterminate intrerupte de
static şi vocile spuneau lucruri lipsite de sens, dar
spuneau ceva.
"POCPRRRPOC spuneau. Viril I indrăzniţi să imp
PRRRPOC aveţi un prieten şi sfătuitor in PRRRPRRR
muzică POCPRRRPOC incă o călătorie spre ... alarr
POCPOCPRRR ascultaţi, incepe POCPRRR muzică:
sol fa pauză sol pauză POC voi termitele azilul de
noapte PRRRPOCPOC la semnalul următor va ii o
PRRRPRRRPOC poporul apărătorul a POCPOC mu-
zică POCPRRR singurul lucru de care ne putem
teme PRRR şi acum vic şi POCPOC duffy nu e aici
PRRRPOC muzică POCPRRRPOC cerere de infor-
maţii PRRRPRRRPOC muzică: uăăă, uăăă, uăăă
POCPRRRPOCPOC oare o femeie de peste treizeci
şi cinci de ani poate să.. PRRRPOCPOCPOC aven-
turi in şarr POCPRRRPRRR muzică POCPOC e o
pasăre PRRR doar marca wrigley POCPRRR born
. editează stirile PRRRPRRRPOC salut tuturor POC-
PRRRPOC muzică POCPOCPRRR aşa, băiete PRRR Prin ce vrajă imposibilă, se gindi White, s-a
verifică, apoi verifică din nou POC ...•. schimbat vocile in imaginea asta?
- Vocile, spuse White după ce se lăsă iar tăcerea. - Întreaga imagine cosmologică, spunea John,
- Vocile, aprobă John. făcut asta verosimil. Trebuia să existe viaţă intel
White observă că spuseseră fiecare cuvintele in qentă undeva. Ar fi fost imposibil să nu existe in G
mod diferit şi că tonul lui John fusese entuziasmat şi laxie alte fiinţe, suficient de inteligente, suficient d
mulţumit. White nu era mulţumit. ÎI tulbura gindul că,
curioase şi capabile de a comunica cu noi de-a lun
undeva, fiinţe cu aparate - la patruzeci şi cinci de gul anilor-lumină, doritoare şi simţind nevoia să inti
ani-lumină distanţă - ascultau vocile Pămintului şi nească alte fiinţe ca şi ele, care să se poată privi p
le reflectau transformate, irnpurificate. Apăru se de- sine, să se uite la stele şi să se intrebe ...
seori la televiziune si, recent, la radio, de cind acesta White fu prins de viziunea lUI John pentru o clipa
renăscuse, şi nu-i plăcea ideea că vocea şi imaginea apoi privi chipul fiului său şi-i văzu entuziasmul
lui călătoreau pe unde grăbi te, departe, in spaţiu, extazul, gindindu-se: "Tu eşti un străin şi nu 'pot să
unde oricine şi orice le puteau intercepta şi astfel vorbesc".
'", pune stăpînire pe o bucată din el. Nu voia să creadă
""""I! acest lucru. li iubea pe băiat, ăsta era necazul, Nu voia să
- Poate că e doar o" reflectare, spuse.
vadă rănit, aşa cum fusese şi el. Voia să-I cruţ
- De la patruzeci şi cinci de ani-lumina depăr- de suferinţe, să-I cruţe de lecţia dură a vieţ
tare? spuse John. N-am fi in stare să recepţionăm. Asta era esenţa umanităţii: să poţi invăţa din gre
White incercă să-şi imaginete distanţele incredibile şelile şi succesele altora, nu să repeţi totul de
dintre stele pe care vocile ar fi trebuit să le parcurgă inceput, generaţie de generaţie, Ştia ce-o să
pină in acel punct indepărtat şi de la care să se fi in- spună John. "Asta e pur şi simplu instinct. Să
tors, şi nu-şi putu inchipui drumul nesfîrşit si ,golul uman inseamnă să faci ceva deosebit".
dintre aştri.
- Poate.că vine mai de aproape, spuse. ~, Puerto Rico era cufundat in liniste. În vreme c
- Atunci n-am auzi proarame de acum nouazeci rpergeau pe "!>erpentinele drumurilor intunecate
de ani, spuse John. automobilul puternic şi negru care-i aşteptase la a
- Poate că au plutit prin aer toti anii ăştia, spuse roport, White il tot ascultat murmurul calm al moto
White, fluturindu-şi mina pnn aer, curatmou-i de rului. Ceruse ca ferestrele să fie deschise şi pute
asemenea idei ca de nişte pinze de păianjen. Oh, mirosi copacii şi iarba şi simţea şi sarea şi peştii m
ştiu, şi asta e imposibil. Doar că nu e mai puţin posi- rii indepărtate.
bil decit să-ţi imaginezi nişte extratereşti care ne tri- Era mai plăcut decit la Washington, se gindi,
mit mesaje de departe ... chiar mai bine decit la Houston. Sau decit in oricar
Sau la asta, se gindi, şi se uită la foaia de hirtie pe alt loc recent vizitat. Grija care i se incolăcise strin
care i-o dăduse Jeremiah. Pe ea era un desen negru in stomac, asemenea arcului unei jucării Cu cheie
pe hirtie aibă. Părea incercarea unui amator talentat. incepuse să se destiridă ...
Poate că-t făcuse chiar Jeremiah. Înfăţişa un inger Ce se intimplase cu toate jucăriile cu cheie pe car
stilizat cu aripile lntlnse in spate, cu nimb in jurul cale avusese in copilărie? se intrebă. Au fost inlocuite
pului, cu braţele desfăcu te intr-un fel de acceptare şi se gindi, cu jucăriile acţionate de baterii. Poate c
rare de bun-venit, cu faţa pasnică.. Era un inger al era ultimul om care-şi mai amintea de celelalte juca
ALMANAH ~~
ANTICIPAŢIA ~
214
rii, cele cu cheie. Un preşedinte cu cheie, se gindi. DE1partamentului de Informaţii. ....
Cu arcul intors. Şi care acum incerca să inţeleagă In incăperea asta era ca ŞI cum te atlai rn Interiorul
toate frustrările şi violenţele care-I impinseseră pină unui computer un Iona modern inăuntrul unui peşte
la Casa Aibă. Intoarceţi cheia şi-i veţi zări toate re- nenascut mea. ŞI se simţi uşurat cind peştele işi des-
lele străvechi. Dar faceţi asta incet, incet, aşa ca să chise gura şi-i scuipă pe toţi Într-un birou.
nu tulburaţi liniştea domestică, aşa ca pacea interna- Biroul nu se potrivea personalităţii unui om care
ţională să nu fie arneninrată ... inchinase douăzeci de ani din viaţ a lui datoriei, efor-
John se uita la el, si-si dădu atunci seama că fiul turilor. Asemenea restului clădirii, era banal, un sirn-:
său nu-I mai auzise rizind "de mult. Se intinse şi-i plu birou aşezat in faţa unor rafturi Înalte construite
atinse mina lui John. in perete, iar pe rafturi se aflau cărţi adevărate, le-
- E-n ordine, spuse. A fost doar un gind trecător. gate in piele. Citeva cărţi aveau titluri În limbi străine
(Şi-şi zise: poate că voi fi un om mai bun aici. Nu un şi White işi aminti, din raportul lui John, că MacDo-
Preşedinte mai bun, doar un om mai bun!). nald fusese lingvist inainte de a deveni inginer.
- Aproape c-am ajuns, spuse John. - Pregăteşte legătura cu centrul meu de informa-
White isi retrase mina: ţii, Îi spuse lui John.
- De unde ştii? • - Puteţi să-I conectaţi direct la computer, spuse
- Am mai fost pe-aici .. MacDonald. Asistentul meu vă va arăta unde.
White se lăsă din nou pe spătarul scaunului. Nu Acum erau singuri. Stăteau faţă in {aţă, şi White işi
stiuse asta. Se intreba cum de nu stia de vizita lui inăspri inima impotriva acestui om.
John la Proiect. Oare ce altceva mai era misterios şi Dacă MacDonald recunoscu starea de lucruri, nu
secret in viata lui John? păru s-o arate. in schimb, spuse liniştit:
Buna dispoziţie trecuse şi, cind din noapte apăru, - Jeremiah?
Proiectul, strălucitor, vast. straniu in lumina lunii, White dădu din cap.
White intoarse capul şi. nu voi să-I privească.. ma- - A refuzat să cedeze. Va revela mesajul credin-
şina opri lîngă o clădire lungă, joasă, de beton. cioşilor. Mesajul lui, aşa ii spune. .
Cind ajunseră in clădire, MacDonald ii aştepta MacDonald ii arătă un scaun.
deja. Lui White nu i se părea că s-a grăbit prea tare - Aşa şi e, spuse el. Mesajul lui, mesajul meu,
fiindcă nu răsufla drn greu, nervos, ci avea aerul că mesajul dumneavoastră.
s-ar afla dintotdeauna acolo unde era nevoie de el. White dădu iar din cap.
White avu din nou, dar mult mai puternic, acel senti- - Nu şi al meu. Iată o copie a mesajului său. ii
ment covirşitor de simpatie pentru acest bărbat. Nu e dădu lui MacDonald bucata de hirtie pe care i-o da-
de mirare, se gindi, că MacDonald a ţinut in viaţă duse Jeremiah.
Proiectul aşa de mult timp. MacDonald se uită la desenul cu ingerul lui Jere-
Lui White ii păru rău că trebuie să ucidă ceea ce miah, strinse buzele şi inclină capul:
omul acesta insufleţise. - Da, asta a văzut Jeremiah. Nu l-aţi oprit?
MacDonald insoţea grupul Preşedintelui prin cori- - Sint lucruri pe care un Preşedinte le poate face
dorul proaspăt vopsit. şi trebuie să le facă. Sint alte lucruri pe care le poate
- Domnule Preşedinte, spusese el, ne onoraţi. .. face, dar nu trebuie să le facă şi mai sint lucruri pe
Coridoarele erau pline de bărbaţi şi femei care se care nu poate să le facă. Dacă I-aş opri pe Jeremiah.
duceau Încolo şi Încoace cu treburi, ca şi cum ar fi rn-aş situa Undeva intre a doua şi a treia posibilitate.
fost În plină zi, nu miezul nopţii, şi atunci White işi Dar asta (şi indică foaia de hirtie) nu poate fi Mesa-
dădu seama că aceasta era perioada cea mai activa a jul.
proiectului În cadrul celor douăzeci şi patru de ore - Ce ştiţi despre Proiect? il intrebă Macoonatd."
ale zilei. Noaptea, cind se putea asculta cel mai bine. - Destul, spuse White, sperînd să evite o repetare
Oamenii treceau. Mac Donald nU-I prezenta pe nici a raportului lui John. '
unul dintre ei, simţind, fără să i se spună, că era - Ştiţi despre indelung<fta ascultare fără rezultat?
vorba de. o vizită neoficială - sau, poate, nedorind intrebă MacDonald.
să provoace diverse speculaţii În legătură cu această - Ştiu totul, spuse White.
vizită. Dar unii dintre ei Îşi Întoarseră capul după el - Şi apoi vocile? continuă MacDonald şi apăsă un
Cu şocul recunoaşterii În priviri. White era obişnuit. buton pe birou.
Alţii se uitau şi apoi işi continuau conversaţia. fără - Le-am auzit, spuse White, dar era prea tirziu.
să se intrerupă. Cu asta White nu era obişnuit şi Vocile incepuseră să se audă.
constată că-i displace. Cr.ezuse că nu-i displace ano- . POCPRRR is sătui PRRRPOC muzică: flecara aia
nimatul, iar acum descoperea cît de mult ii displace mică, cea drăguţă, cu POCPOCPRRR vreau să cum-
să nu fie recunoscut. păr o raţă POCPRRRPOC eroul mascat al dreptăţii
ii displăcea şi coridorul steril, purtînd ecoul paşilor PRRRPOCPOC muzică POCPOCPOCPRRR trr capi-
şi vocilor şi camera plină de echipamente electronice tolul unsprezece una sută şi POCPRRRPOC iată-i că
in care era condus. Recunoscu osciloscoape şi apa- vin jack POCPOC muzică PRRR hei heeei, e cineva
rate de inregistrare, dar celelalte Îi .erau străine şi se pe-aici POCPRRR e raymond al tău POCPRRRPOC-
bucura că-i sint aşa. Un bărbat stătea in faţa unui POC muzică POCPOCPRRR muzică: fluturaţi stea-
panou de comandă cu o cască 'pecap. MacDonald ii guri pentru hudson PRRRPOC hmm, ce băiat rău
făcu semn cu mîna in timp ce trecea, şi omul ii răs- POCPOCPOC lux prezintă sfinta PRRRPRRR muzică
punse, dar ochii lui erau inceţoşaţi, de parcă se con- POCPOCPRRR familia rogers in anii douăzeci POC-
centrau asupra a ceva aflat la sute de kilometri de- PRRRP09 muzică: cola s-a ridicat la doisprezece
părtare. PRRA... .
Miliarde de kilometrI ani-lumină, se corectă White. White se mişcă, pentru a se scutura de vrajă:
Trecură printr-o altă incăpere care era de fapt un - Nu ăsta e Mesajul, spuse.
mare computer. in locul peretelui se afla acolo un MacDonald reglă un buton de pe birou. Vocile
computer, cabluri şerpuiau spre alte incăperi, proba- continuară atenuate, ca un cor grecesc indepărtat ce
bil ducind spre alte aparate. asemănătoare, iar po- le comenta soarta
deaua era- plină de dispozitive de inregistrare şi im- - Asta a fost ceva care să ne atragă atentia.'.
primante. Acesta era cel mai mare complex de corn- PRRRPRRRPOC salut tuturor POCPRRRPOC
putere pe care-I văzuse vreodată White. Era chiar - Mesajul·era in static printre voci, continuă Mac-
mai mare decit simulatoarele Pentagonului, sau ale Donald. Cind l-am incetinit, l-am despărţit, stati cui
Departamentului de Stat, şi decit Bancile de date ale s-a transformat intr-un sunet şi un tipar al liniştii pe
~~ALMANAH
'~ .ANTICIPATIA
21
~
~mE~~
care am incercat. să-I descifrăm luni de zile. decit din cuvinte - simboluri arbitrare - chiar d
POCPRRR is sătui PRRRPOC am putea descifra simbolurile. Ceea ce avem
- Îs sătui, repetă White pe un ton grav şi rise. cinci sute optzeci şi nouă de puncte şi linii, punct
- Chiar asa?! intrebă MacDonald. blancuri, o g[ilă de nouăsprezece pe treizeci şi
- Da, imi aduce aminte de un erou popular, de-al ·in spaţiile căreia capellanii au desenat un autop
nostru, spuse White, uşor complexat. Vă deranjează tret.
câ aveţi un Preşedinte negru?
- Tot atit de mult cit vă deranjează pe dumnea-
voastră că aveţi la Proiect un director alb.
••
• ••••••• ••••••
•• •
MacDonald nu era numai inţelept. Era şi iute la
• •
•• • •• •• ••• •• •
• ••••
•
.
minte. Ştia că există diferenţe intre oameni şi că di-
-.-
ferenţele atecrau inevitabil modul cum gindeau unii
despre alţii şi despre sine. White il indrăgise pe Mac-
Donald de la inceput. Acum, insă, incepea să-I ad-
••• •• • ••• • - •
• • • ••
mire, şi asta era o lntorsătură periculoasă.
Ceea ce John dorea să facă era şi mai pericu-

los. EI credea că nu mai există diferenţe, câ •• ••••••••••
• •• • • ••
••
•• •••• •••• ••• ••
poate uita culoarea pielii lui şi a poporului său,
că poate trăi ca un alb, preocupat doar de sine.
Cum putea fi atit de orb. cum de nu vedea reali-
tăţile rasismului? Trebuia incă să te păzeşti. Să
te increzi in lumea lor. fără protecţia puterii sau
• •
a unei minii drepte insemna să-ţi expui sufletul.
Fiul lui, al lui Andrew White, nu putea depăşi
• • •• • • •• • ••
••• •••
această treaptă.
- În cele din urmă am inţeles, spuse MacDonald.

• ••
Toate punctele şi tăceriie dintre voci puteau fi tra-
duse ca spaţii umplute şi spaţii goale, ca ia cuvinte ••
• •
•• ••• •••
incrucişate. Computerul a rezolvat pină la urmă
•• • •
••• • •
enigma, a imaginat lungimea mesajului, unde a ince-
put. unde s-a oprit şi tot ce era mesaj fals, adică sta-
tic, zgomot, umplutură şi ceea ce era adevăratul me- • ••
saj repetat la nesfirşit, şi apoi l-a tipărit pentru noi.
MacDonald intinse mina si ridică un cadru care fu-
sese aşezat pînă acum cu' faţa in jos pe birou şi il
••••• • •• •• •
arătă lui White. White nu-l observase pină atunci,
Oare mai erau Si alte lucruri pe care nu le văzuse? se a• •• • •• •• ••••
mtrebă. Cit de mult pierduse. din mesaj?!
- tată-l, spuse MacDonald. II intoarse şi-I dădu lui
White Acesta este mesajul original. primul transferat
••••• • • • •
White se uită din nou. Începea să vadă forme ş
'de semnalele electronice din computer pe hirtie. L-am Iăţişări. realizind că prima lui reacţie a fost cond
pus Îr. rama pentru dumneavoastra Ne-am gmdit ca nată de dorinţa de a crede că ser=nele computer
poate v-ar place sa-I păstraţi pentru o vreme, să-I er.au aiurite. că mesajul era. de fapt, lipsit de s
priviţi din cind ir. cind, poate, sa vă gindiţi la el puţin, - La naiba cu portretul ăsta amărit! bomb
şi cind aţi term.oat cu toate astea, cind vă veţi fi Seamănă cu figurile pe care le desenează co
plictisit, să-I a, atau vrzuatonlor: să-I puteţi trimite la - Sau cu figufile pe care le desenează ad
Institutul Smllhsor.ia,. pentru copii, genul de imagini pe care copiii le
White lua cad •.•1 ir. Silă, .de parcă nu după mesaj identifica fiindcă le pot desena.
''''1 venise aici. Ca pe O amendă, o citaţie, sau o con- White privi către el amuzat.
'1 damnare. Nu voia sa-I privească. Nu voia să se gin- - Ca mine?
dească la el. Nu voia sa-i fie tradus. Dorea să-I dis-- - Ca dumneavoastră. Dar spre deosebire de
truga Să-I uite. Aducea veşti proaste şi înţelese abia rile desenate de copii. imaginea aceasta este
'acum de ce egiptenii ii ucideau pe mesagerii ştirilor rentă. Deşi multe elemente par ambigue. ceva di
rele. apare destul de clar. In partea inferioară, colţul
Se uită la mesaj. Consta din semne mici imprăş- stinga. se află un pătrat cu latura de patru pun
tiate alandala de-a lungul unei foi de hirtie. White se un altul in colţul din dreapta sus. Probabil că a
uită spre el: sint sorii.
- Asta-i Mesajul? - Doi sori? spuse White şi se simţi profan. A
MacDonald făcu semn cu capul: sigur. Capella are doi sori. Şi John şi dumn
- Da. Ştiu că nu e impresionant la o primă ve- mi-aţi spus. dar nu reuşesc să ţin minte lucruri d
dere. Ceea ce impresionează este originea lui, care e lul ăsta!
in minţile unor fiinţe extraterestre născute sub doi - ..Cuvintele mele zboară, gindurile mele rămîn
sori extratereştri - stele roşii gigantice aflate la pa- adinc". cită MacDonald.
truzeci şi cinci de ani-lumină de noi. Atit i-a trebuit - Cuvinte fără ginduri nu se inalţă spre cer, c
ca s-ajungă pină aici, să se transforme in imaginea r'luă White. şi-i plăcu privirea plină de admiraţie ş
pe care o aveţi in mină. un alt gen de respect din ochii lui MacDonal
- Tot nu-l prea mult, spuse White, intorcind ca- - Sub simbolul din dreapta sus este un pătrat
drul şi uitindu-se la spatele negru de parcă acolo mic cu semne unice şi semne duble care par gru
s-ar fi aflat ceva mult mai important, mai revelator.' in jurul lui. Dacă pătratul mai mare e un soare, pă
- Poate că nu pare mult, spuse MacDonald răb- tul mic este ...
dator, dar informaţia conţinută in desen este surprin- - O planetă. interveni White.
zatoare. O pictură ar spune chinezii valoreazâ o mie - Exact. spuse MacDonald.
de cuvinte şi noi putem Invăţa din puţinul ei mai mult White se simţi de parcă era din nou la şcoa
ALMANAH
216 ANTICIPAŢIA
primise o notă buna din partea profesorului. nul stilizat, patratul de deasupra capului devenind.
- Şi semnele acelea unice şi duble. continuă astfel, un nimb.
MacDonald. sint. probabil. sateliţii planetei mari. Te- - Şi celelalte cuvinte? spuse el.
oria sugerează că doar planetele superjupiteriene se - Acestea sint şi mai greu de explicat, spuse
pot menţine in orbita unui sistem dublusolar. Viaţa MacDonald. AI treilea cuvint ar putea insemna
este 'teoretic imposibilă pe o planetă superjupite- "aripă", al cincilea "corp", sau "piept", al .şasetea
nană. Dar o astfel de planetă poate avea sateliţi de ,,şold", sau "picioare", al şaptelea "picioare", sau
marimea Pămintului. pe care s-ar putea dezvolta fi- "membre". Pot avea semnificaţii diferite, dar se re-
rnţe inteligente. Şi capellanul - dacă asta este el - feră mai degrabă la funcţia lor decit la organele in
pare să indice cu două dintre bratele lui. sau ale ei. sine. Pe unele dintre ele le indosariem pină cind se
- sau cu un braţ şi o aripă - către unul dintre sori. repetă. ••
cel din colţul dreapta sus şi spre unul din sateliţi. White fu uimit.
dacă asta or fi. Sensul este: acesta e soarele lor. nu - Se .prirnesc mesaje in continuare?
celălalt. care se poate afla la mare distanţă. şi MacDonald dădu din cap.
aceasta este lumea lor. - Acelaşi mesaj din nou şi, din nou. Ca şi cind,
White aprobă. in ciuda propriilor sentimente. se de vreme ce ne-au atras atenţia, cap eli an ii doresc să
simţea implicat. ne spună acum doar lucrurile cele mai importante
- Ingenios. Aproape ca un roman poliţist. Simţi ~spre ei, l!:lcruri de care trebuie să fie siguri că le
privirea lui MacDonald şi-şi dădu seama că acesta se inţeleqern, inainte de a ne spune şi altceva.
juca cu el. dar ii plăcu. ~ Ce lucruri importante încearcă să ne spună?
- Am lucrat mult, am incercat să aşez piesele - Cine sint... unde trăiesc ... cum işi spun ... cum
lipsă şi să rezolvăm misterul, spuse MacDonald. Am se inmulţesc ... cum gindesc... .
un colectiv nemaipomenit, domnule Preşedinte, oa- - pum gindesc? intreabă White.
meni conştiincioşi, inteligenţi şi mult mai capabili de- - In cuvinte, cifre şi imagini, replică Ma9Donald.
cit mine. Treaba mea este să le asigur creioane. La fel ca noi.
gume şi agrafe de birou. - Şi ei gindesc ca noi, in termeni de avantaj şi
- Da, cunosc sentimentul ăsta, spuse White sec. dezavantaj, in termeni de profit şi pierdere, in ter-
Oare cit ştia MacDonald despre el?! Cit a ghicit? Cit meni de victorie şi infringere, in termeni de genul
de mult ştiau toţi ceilalţi despre .alţii din Administra- "Dar mie imi iese ceva?" .
tie? .. :- Mie imi par destul de paşnici. Nu gindim cu to-"
- Sub sateliţi sint reprezentate cifre de la 1 pina ţII In termeni de avantaj, de conflict. Cred că, mai de-
la 9. in sistem binar, stabilind astfel un sistem de nu- grabă, .dElvenim din c.e in ce mai necompetitivi. Şi
marare care e, de fapt, inceputul oricărei matematici, apot păsările au fost Intotdeauna un simbol al păcii.
Indicind că procesele intelectuale ale capellanilor - Doar porumbelul, spuse White intunecat. N-ai
sint similare alor noastre. Jos, in partea stingă, se văzut niciodată o gaiţă atacind alte păsări, sau pisici.
află ceva care pare exprimat in cuvinte: cifre in sau chiar oameni? Şi cum rămine cu şoimii, vulturii
dreapta, cuvinte in stinga; cifrele fiind notate pe ori- şi ulii? Orice fiinţă care devine specia dominantă a
zontală, cuvintele cu un element vertical! I~mii ei trebuie să fie agresivă. Cum gindeşte o pa-
- De ce tocmai cuvinte? sare?
MacDonald dădu din umeri: White işi ridică ochii de pe desenul din miinile sale
- Mai bijbiim incă ... şi nu' numai aici ... probabil că spre faţa lui MacDonald.
in cearcă să construiască un vocabular pentru mai - Aveţi un fiu? intreba el, Auzindu-se, realiză ca
tirziu, cind un cuvint va valora 'cel puţin cit o ima- i-a scăpat ceva despre el insuşi Nu trebuia să spuna
. gine; poate că sint necesare pentru o afirmaţie pe "Aveţi un fiu?". ci "Aveti copii?". Dar intr-o epoca rn
care n-am descifrat-o incă, sau poate doar ajută la care un singur copil devenise normă, probabil ca
explicarea imaginii. MacDonald n-o să observe.
- Care sint cuvintelez, Faţa lui MacDoMld se imblînzi.
MacDonald arătă inspre desenul din miinile lui - Da, spuse.
White. - Asta il impresionă.
- Par să se refere Ia ceva ce se află pe aceeaş i li- - Semănăm mult, spuse White. Fiul meu a venit
nie, sau pe aceleaşi linii cu ele, de obicei către aici cu mine.
dreapta IQr. Dar să lăsăm partea de sus pentru ci - Ştiu, spuse MacDonald. .
clipă. Următorul element este repetat de trei ori. - EI este asistentul meu personal. E foarte intare-
Spre două dintre ele capellanul arată cu membrele sa de Proiect. se auzi White spunind.
sale superioare din dreapta. Poate că ele reprezintă - Ştiu, spuse MacDonald.
cuvintul capellan pentru .capenan". Observaţi că a White se grăbi: .
treia oară cuvintul apare vizavi de punctul de sub ca- - N-aş ştr ce să mă fac fără el, spuse, şi-i sună in
pellan care - dacă nu este un punct accidental, sau urechi aproape ca o rugăminte. Poate că asta şi era.
un zgomot fără sens - poate insemna că şi acesta e - Fiul-meu are doar opt luni. spuse MacDonald.
rn capellan. sau un capetlan in embrion. White işi ridică sprincenele.
Se u;t la White. asteotlndu-t sa continue. MacDonald rise:
- Un ou? lansa White. - Mi-am' petrecut viaţa asta aşteptind. Şi am aş-
- Foarte probabil. Poate că incearcă să ne spună teptat prea mult timp.
că sint ovipari. White şi-I imagina pe MacDonald aşteptind aici, la
- E o pasăre! Proiect. printre maşinile acestea extraterestre, cu mi-
- Sau. o reptiIă!? sau o insectă!? Dar cel mai pro- rosunle lor străine, gata să capete un mesaj din stele
babil o pasăre, deoarece s-ar explica prezenţa celei ca-e nu mai venea, aşteptînd vreme de cincizeci de
de-a doua perechi de membre superioare. am. Ah, era din nou sentimental. Dar nu era el cel ce
- Oare sint intr-adevăr aripi? intrebă White. aştepta aici de atîta timp. Proiectul insuşi avea cinci-
- Aripi-active sau rudimentare. zeci de ani, dar MacDoQ.ald era aici doar de douazeci
White se uită la desenul lui Jeremiah, aflat pe bi- şi el era inginer - ii placeau desigur maşinile şi mi-
roul lui MacDonald, apoi la imaginea afişată pe ter- rosurile lor, cit şi zgomotul lor fără sens. Totuşi. .. do-
minalul computerului. Incepea acum să inţeleagă uăzeci de ani... şi acum mesajul venise şi nu va fi
cum o imagine ar fi putut deveni cealaltă şi cum Je- anunţat oficial niciodată. White simţi un nou val de
remiah şi-a putut inchipui că vede un inger in dese- simpatie pentru Mac Donald şi pentru toţi oamenii
~AlMANAH
.~ ANTICIPATIA
21
~~
~~[P1JFJ(f(ce
care şi-au inchinat viaţa cercetării. focalizata, cuvintele deveniră orare: MESAJUL
- Nu păreţi a fi omul căruia i s-a spus că opera FALS. JEREMIAH MINTE. NU SÎNT ÎNGERI. SÎNT
vieţii lui nu poate fi terminată, spuse Wh.ite. ÎNCHIPUIRI. ÎNCHIDETI PROIECTUL. DISTRUGETI
MacDonbald zimbi. Era genul de zimbet răbdător RADIOTELESCOAPELE. NU VREM COMUNICAREA
pe care trebuie că l-a menţinut de-a lungul intregii CU EXTRATEREŞTRII ...
aşteptări, se gindi White. . Printre pichete alţi bărbaţi şi femei treceau şi in
- Am aşteptat mult timp, spuse Mac Donald. Aşa trau În clădire Într-un ritm neregulat, dar persistent.
au. aşteptat şi capellanii. Putem aştepta ceva mai Olncolo de pichete, În timp ce camera oferea o ve
mult dacă e necesar. Dar sper că decizia dumnea- dere de perspectivă, se puteau zări figuri tăcute ma
voastră să poată fi schimbată .• Sinteţi incă aici, incă sate ca un nor În jurul clădirii şi aşteptînd ceva, u
mă ascultaţi. cuvint, un eveniment, un semnal si din Înfătisarea 1
- Cel puttn asta vă datorez, spuse White. era greu de spus dacă figurile erau spectatori sa
MacDonald 'aşteptă. participanţi care-şi aşteptau clipa de glorie.
White se gindi că ar fi putut spune: "Nu ne datoraţi Scena se schimbă. Acum punctul de filmare er
nimic, domnule Preşedinte. Noi vă datorăm totul Înăuntrul uriaşului dom. Imaginea cuprinse Întîi înde
pentru sacrificiile dumneavoastră". părtatul plafon şi coborî apoi încet spre scaune. Era
White reflectă asupra acestui gînd, cu iritare trecă- toate ocupate, şi oameni veneau mereu, se aşeza
toare, apoi îl alungă ca pe o copilărie. sau stăteau in picioare pe scări. Sub ei, intr-un cer
- Celelalte cuvinte, spuse el, cele peste care aţi de lumină, ca o figură stilizată În alb-negru se zăre
trecut, ce-i cu ele? . Jeremiah. Nu era singur. In spatele lui se afla o fiinţă
- Dacă În josul imaginii sint cuvinte, spuse Mac- evanescentă, transparentă, dar În mod clar un Înger
Donald, arătînd 'spre cele două simboluri din partea cu nimb şi aripile destăcute. şi cu mîna sa dreaptă
inferioară a paginii, ~b ou, cel din colţul de sus aşezată pe umărul lui Jeremiah. Figura stilizată Îşi r
stinga este repetat mai jos. Ar putea insemna dică mîna stîngă spre mulţime şi mulţimea se ridică
.soare". În picioare aproape instantaneu. White nu izbutea s
- Şi celălalt cuvÎl\t de jos? audă nimic. Presupunea că exista şi sunet la acest
- Nu ştim, spuse MacDonald. Probabil "mai mulţi transmisii, dar era probabil prea slab. Totuşi sim
sori". Observaţi că soarele din stinga jos are raze la unda de şoc ce explodă din cele mai mult de cinci
fiecare din colţurile sale. Cel de sus are doar un in- zeci de mii de gitlejuri şi care făcu să se cutremure
ceput de rază. Poate că soarele indepărtat este mai plafonul templului ...
fierbinte şi el lncearcă să ne spună asta, În cazul În - Am dat de necaz, spuse White, În timp ce scen
care am avea cunoştinţele astronomice necesare păli şi MacDonald Închise fereastra.
pentru a-i diferenţia. - Entuziasm exagerat, spuse MacDonald.
White studie .desenul din nou: - Tulburări, disensiune, adăuga White. Necazuri
- Şi toate astea se văd aici? Am rezolvat multe din problemele care arnenintau s
- Aşa cum aţi spus, e ca un roman poliţist. Noi scindeze naţiunea, cam pe cind s-a infiinţat Proiec
sintem detectivii care aleargă după ponturi şi iată că tul, dar necazuri ca acesta ne vor Împiedica să n
acum avem destule. Plus o nemaipomenită unealtă ocupăm de celelalte probleme. Avem nevoie de calm
de cercetare. (Arătă cu mina spre perete, dincolo de seninătate şi ingerul ăsta al lui Jeremiah nu aduc
care era camera computerului). Aproape toată istoria pace. Poartă sabie. Nu văd cum a putut el citi asta
şi literatura scrisă a omenirii se află depozitată acolo. mesaj, spuse, uitind că deja discutaseră subiectul.
In toate idiomuri le scrise. Tot ceea ce spunem sau Mac Donald ridică o altă ilustraţie de pe biroul său
facem aici la proiect se inregistrează. Nici pe aceasta n-o 'văzuse, se gîndi White. MacDo
- Şi conversaţia noastră anterioară, cind aţi tele- nald i-o Întinse:'
fonat, spuse White. Şi asta s-a inregistrat... (Era doar - L-am rugat pe un coleg artist s-o pregătească
pe jumătate o Întrebare). pentru dumneavoastră. Cam ceea ce m-am gîndit c
- Dacă dorim, putem reasculta informaţia prin ceva descrie Jeremiah. _
rerea vocii, sau s-o eliminăm din stoc printr-o ·cerere White o acceptă, o intoarse pe ambele părţi şi s
scrisă. uită la ea. Era tot un desen, dar reprezenta o fiinţă
White dădu din mînă neglijent: ca o pasăre inaltă, cu aripi - rudimente. Pe ca
- N-are importanţă. Ceea ce am făcut şi am spus purta o cască transparentă. La colţurile opuse a
este o chestiune de notorietate mondială şi cum desenului se aflau reprezentări stilizate ale serilor
mandatul mi se va termina În curind, toate aceste lu- Sub cel din colţul din dreapta sus se afla o planetă
cruri vor fi cotrobăite şi disecate de către specialişti, asemănătoare cu Jupiter, cu patru sateliţi, doi m
apoi inmormintate intr-o. bibliotecă oarecare ... Ceea mici, ca Luna şi doi mai mari, unul ca Venus şi celă
ce nu pot să Înţeleg este de ce a venit Jeremiah lalt ca Pămintul. Sub marginea dreaptă erau inscrise
aici? ... numere de la 1 pină la 9. Pe partea stîngă erau C
Mac Donald era ginditor: vinte care spuneau: "Soare - Capellan - Aripă -
- Pină acum, Proiectul nu era secret. Una dintre CapeUan - Piept - SOlduri - Picioare - Capel
responsabilităţile mele era să fac Proiectul să lan". Şi dedesubtul figurii se afla un ou mare, .cla
meargă inainte, şi unul dintre modurile in care am Sub el mai erau două cuvinte: "Soare" şi "Soare m
indeplinit această responsabilitate a fost să le spu- fierbinte".
nem oamenilor cu ce ne ocupăm, să le arătăm ce in- Prin casca transparentă se putea vedea faţa unu
seamnă, ce important este Proiectul. extraterestru, evident avian ca evoluţie, dar şi inteli
John deschise uşa aflata la distanţă: gent; inteligenţa ii modelase trăsăturile, aşa incit pa
- Domnule Preşedinte, spuse el. Avem un raport rea să fie o rudă indepărtată a omului. Pasărea păre
de la Houston. inteligentă. amabilă, binevoitoare ..
- Să-I auzim, spuse White. - Presupun, spuse White, ca e tot atit de verosi
MacDonald apăsă un buton de pe birou. mil ca celălalt.
White se uită la MacQonald cu surpriză blindă şi - Acesta este unul dintre motivele pentru car
apoi scena se insufleţi. Imaginile erau luate din aer, n-am putut să-i spun lui Jeremiah că n-are dreptate
probabil dintr-un elicopter - În jurul templului spuse Mac Donald. Dar are dreptul la interpretarea
Houston. Bărbaţi şi femel mărşăluiau În susul şi În lui, tot atit cit am şi eu la a mea.
josul străzii. Purtau pancarte. Pe ele scria ceva, dar - Un alt motiv, spuse White, este. şi faptul că ac
nu se vedea prea bine. Apoi, În timp ::'l imaginea era ceptarea mesajului de către Jeremiah reprezintă u
ALMANAH ~~
ANTICIPATIA ~
218
•
~OA"e zise - atit timp cit nu-I Irita.
- Ce importanţă au patruzeci şi cinci de ani-lu-
cQralllh. mină? spunea MacDonald. Ei vor să comunice. EI
caută alte minţi. alţi semeni inteligenţi in Univers
n:l"iră - In ce scop? intrebă White. De ce se zbat attta>
- Ca să nu fie singuri. Pentru acelaşi motiv pen-
COf~\ta~ tru care noi i-arn ascultat. E groaznic să fii singur
Ce ştie el? gindi White.
fiQ.l"t - Da. răspunse.
- Pe de altă parte. adaugă MacDonald. ei ştiu de
tcaF mult că noi sintem aici.
pi c.ioa.'l'Il. - Cum? intrebă White. surprins şi uşor alarmat.
- Vocile. spuse MacDonald.
Ca.p~ l\\)t\- Vocile. desigur. Extratereştrii au interceptat
emisiunile radio de demult. aşa că ştiau că exista oa-
meni la celălalt capăt, al lumii.
- Ei nu ştiu insă cine sintem. sau ce sintem.
spuse White. Nu ştiu dacă am primit mesajul lor.
dacă l-am descifrat. şi dacă putem răspunde. Dacă
putem face oricare dintre aceste lucruri ...
MacDonald işi puse miinile una peste alta:
- Are vreo importanţă?
White ridică din umeri. nerăbdător:
- Dumneavoastră şi colegii dumneavoastră sinteţi
experţi in probleme extraterestre. dar pînă şi un ateu
işi poate imagina cel puţin o situaţie În care asta ar
putea avea importanţă.
MacDonald z îrnbi.
- Monstrul venit din stele?
avantaj pentru Proiecl. - Mai sînt monştri. spuse White. Tribul din Est.
MacDonald dădu din umeri.' sau cel din NOfd. Ticăloşii de pe coline. Bandele de
- Desigur. Totuşi. ceea ce am incercat să-i spun linşaj de la sate.
era că mesajul nu reprezenta o ameninţare pentru el - Da. Dar nu-i vorba de făpturi civilizate. spuse
SI credinţa lui. Ăsta-i adevărul. .. MacDonald. Aceştia nu Încearcă să comunice ..
- Ceea ce vreţi. de fapt. să spuneţi. este că l-aţi - Pot găsi exemple şi pentru asta. Poate că au
permis să se inşele!! contactat mai multe lumi si se vor hotărî s-o irwa-
- Nu. spuse MacDonald ferm. Nu ştim ce spune deze pe cea care răspunde la mesaj.
mesajul. il interpretăm simplu. mecanicist. citindu-I - Chiar dacă deplasarea interstelară este posibila
la nivelul copiilor care trasează bastonase. Jeremiah - şi probabil că nu este chiar dacă războiul interste-
il interpretează la un nivel mai adult. traducind sim- Iar e posibil - şi e aproape imposibil să fie -. spuse
bolurile in imagini. Cele două desene - al nostru şi MacDonald. chiar şi atunci, de ce ar face-o?
al lui Jeremiah - sint in linii mari de aceeaşi va- White isi desfăcu miinile.
loare. Real nu este decit complexul de puncte al - De ce s-au chinuit atîta să ne transmită sem-
computerului. nale, În fond!
White spuse. incet: MacDonald dădu să vorbească. dar White conti-
- Atit de puţin. şi atit de mult zgomol. nua:
- Pentru moment. spuse MacDonald. Dacă ne - Ca În rubricile pentru inimile sfărîmate: "Dragă
permiteţi să facem public ceea ce noi considerăm cititoare. v-am aşteptat mesajul vreme de un milion
esenţa mesajului. Iăsindu-i pe savanţii lumii să-I de ani. .. "Poate că trebuie să fie siguri că nu ne-am
completeze cu interpetările lor. am putea intocmi un ruinat radioactiv planeta. de cînd am descoperit
răspuns şi l-am transmite capellanilor. .. bomba atomică. Poate că intenţionează să ne trimită
White se uită la desen. Nu-i răspunse direct instrucţiuni pentru construirea unui aparat de trans-
- Aveţi un creion? intrebă. Sau un stilou? ferat la distanţă materia. Poate că au nevoie de un
MacDonald scotoci in birou şi găsi o carioca anume nivel de dezvoltare tehnologică ce ne-ar face
groasă. White lucră la faţa păsării o vreme. apoi ii in- demni de rangul unei lumi subordonate.
mină tabloul lui MacDonald. - Dacă toate acestea ar fi posibile. spuse MacDo-
Acum pasărea nu mai era umanoidă. Pliscul.era nald. atunci trebuie să ne gîndim la faptul că ni s-au
mai lung si curbat la capăt. Un plisc care muşcă şi incredintat. odată cu lumea lor. tot atit "de mult cît
sfişie. Ochii păsării erau ascunşi şi cruzi. Era o răpi- am facut-o noi înşine. Acest lucru demonstreaza un
toare in căutarea următorului festin. anume grad de încredere.
- Şi dacă arată aşa? intrebă White. - Sau siguranţă. Sau aroganţă.
- NIoI pot să cred .... începu MacDonald.
.Intreberee". ar fi trebuit el să spună. "este: - Dar puteţi să vă imaginaţi? îl Întrerupse White
cum e lumea cu adevărat? Este aşa cum o vezi. V-aţi petrecut viaţa printre savanţi bine intenţionaţi
sau asa cum o stiu eu? Dacă ai indoieli n-er fi Pentru dumneavoastră Universul e un tărîm ospita-
mai bine să iei in considerare trecutul. să in veţi lier; v-a tratat cu blîndeţe. sau măcar nu v-a făcu!
istoria poporului tău. să rămii neutru pîne cind nici un rău. Eu am văzut patima. răutatea. lăcomia SI
eşti sigur că prezentul şi-a schimbat năravurile ştiu că inteligenţa nu este necesarmente binevoi-
vechi. invef;hirele prejudecăţi?" toare. De fapt. din experienţa mea. ea este. mai de-
grabă. un instrument in neîntrerupta căutare a avan-
Timpul trecea. White simţea acut asta. in curind va tajutui, În calcularea profitLJlui şi a pierderii. in qasi-
trebui să termine această conversaţie şi să hotărască rea unui mijloc de mărire a profitului şi micşorare a
ce-i de făcut in legătură Cu problemele ce aveau să pierderii.
vină. şi pe care le simţea de pe acum. Dar ii era MacDonald nu-i răspunse aşa cum se aştepta
groază să-I lovească pe omul acesta - om bun. işi White:
~ ~ ALMANAH
~ ANTICIPAŢIA
219
~
~~
- Logica este siguranţa noastra. spuse MacDo- oficial şi o campanie de informare bine organizată
nald calm. Singurul lucru demn de a fi trimis din stea despre Proiect. mesaj şi despre răspuns ...
in stea este informaţia; profitul sigur dintr-un aseme- - Ar putea linişti temerile. spuse White. sau ar
nea schimb depăşeşte cu mult avantajul nesigur al putea să le Întărească.
oricărui alt comportament. Primul beneficiu este cu- - Teama nO e logică. Faptele o pot lrnprăştia. Ca-
noaşterea altor fiinţe inteligente din Univers - şi nu- pellanii nu pot veni aici. Transferul de materie la
mai asta ne dă putere şi curaj. Apoi mai sint şi infor- asemenea distanţe este pură tantezie şi nu ne putem
maţiile despre o lume extraterestră. imagina vreun sistem de propulsie care s-ar fi apro-
White işi schimbă strategia. piat măcar de limita vitezei luminii.
- Dar dacă ne schimbă pe noi? Avem experienţa - Ceea ce nu ne putem imagina. spuse White. a
şocului cultural generat de intilnirea unei rase avan- devenit un obicei În ultimele secole. Şi ceea ce a fost
sate cu una primitivă: unele dintre societăţile care au considerat imposibil de către o generaţie a devenit
existat aici pe Pămint s-au dezintegrat. devenind locul comun al următoarei. Spuneţi-mi: de ce ţineţi
sclavele altora. Şi cele care au supravieţuit. au fă- atît de mult să răspundeţi la mesaj? Nu e oare de
cut-o cu preţul schimbării valorilor. atitudinilor şi ajuns că cercetarea dumneavoastră a fost Încunu-
comportamentului lor tr adinonat nată de succes. că aţi demonstrat existenţa vieţii in-
MacDonald il studie pe Whlte. cintărindu-i, parcă. teligente in Univers?
puterea de inţelegere. - V-aş putea argumenta ...• spuse MacDonald. Am
- Cred că nu veţi găsi nicăieri condiţii atit de destule motive bune şi l-am spus pe cel mai impor-
ideale, incit să nu apreciaţi schimbarea .. tant. Comuni carea cu raţiu ni le extraterestre poate
N-a înţeles. Nici o reacţie. produce beneficii reciproce incalculabile dar. dincolo
- Felul meu de a mă schimba, spuse White. de arqumente, există. aşa cum bănuiţi, motivaţia per-
- Pe de altă parte, spuse MacDonald, exemplele sonală. Inainte ca răspunsul nostru să ajungă in Ca-
antropologice pe care le-aţi citat se referă la socie- pella, eu voi fi mort de mult. Doresc insă ca efortu-
tăţi nesofisticate, sau izolate, care nu-şi pot imagina rile mele să-mi fie răsplătite, convingerile mele să se
nimic superior lor. nici măcar ceva diferit lor. .. dovedească corecte, viaţa mea să fi avut un sens.
- Aşa cum i-a spus un vraci inlăcrimat lui Cari Aşa, ca şi a dumneavoastră ...
Jung. spuse White ca şi cum ar fi fosl de faţă atunci. - ~m ajuns la esenţă, in sfîrşit, spuse White.
ne-am putea trezi că nu mai avem "vise". - Intotdeauna. Doresc să las o moştenire fiului
- Nu sintem atit de naivi. spuse MacDonald. Noi meu şi lumii. Nu sînt nici poet, nici profet, nici artist
ştim că există alte fiinţe inteligente in Univers. Noi sau constructor, nu sînt om de stat sau filantrop. Tot
ştim că ele pot să nu ne semene, dar ne e sete de ce pot să-i las este o fereastră deschisă; un drum
schimbul de idei. Visele noastre se referă la zborul deschis spre Univers ... speranţa ... perspectiva a ceva
spaţial şi la contactul cu inteligenţe extraterestre. nou: un mesaj de la o lume străină aflată sub doi sori
John deschise din nou uşa: îndepărtaţi şi stranii..
- Avem noutăţi, domnule Preşedinte. - Cu toţii dorim asta, spuse White. Întrebarea
MacDonald se uită la White. White aprobă şi Mac- este: cum ajungem acolo?
Donald apăsă un buton. - Nu toţi dintre noi, spuse MacDonald. Unii nu
Prima scenă lntătişa poliţia in luptă cu o mulţime doresc să lase moştenire ceva nou, ci ura, luptele
aflată in jurul Templului Solitarian. Cind imaginea se noastre ... Dar viaţa se schimbă, timpul trece şi nOI
focaliză asupra izbucnirii incidentului, pe străzi se trebuie să le dăm copiilor noştri viitorul. nu trecutul.
zăriră pete. Se puteau vedea şi corpuri pe jos, unele dacă le dăm trecutul, atunci trecutul poata doar
in uniformă. Bărbaţi şi femei ieşeau in şuvoi nesfîrşit afecta viitorul. Trecutul nu este irelevant, dar noi nu
din templu incercind să se strecoare printre cornba- putem trăi in el. Singurul loc În care putem trăi este
tanti sau să li se alăture. viitorul şi acesta este singura perioadă pe care o pu-
MacDonald dădu drumul la sunet. Rumoarea se tem schimba. Credeţi-mă: odată răspunsul trimis, in
prăvăli ca un tunet indepărtat. lume va domni pacea.
A doua scenă arăta Ul} grup pe stradă, in faţa unei - Cum aşa?
"j
clădiri in stil neoclasic. In jurul ei, ca un şanţ medie- - In primul rînd pentru că se va termina ceva
val, se afla o piscină limpede care ţinea oamenii la pentru totdeauna. Cei care se ceartă acum işi vor da
distanţă. Dar se iveau pumni ridicaţi şi ţipete răcnite seama că sint fiinţe raţionale şi că acolo departe,
intr-o limbă străină. Scenele a treia, a patra şi a cin- trăiesc de asemenea fiinţe raţionale. Şi că, dacă noi
cea erau similare: singurele diferenţe erau reprezen- putem vorbi cu ele, am putea şi comunica unii cu al-
tate de stilul arhitectural al clădirilor, culoarea şi hai- ţii, chiar dacă vorbim limbi diferite şi zeii noştri sînt
nele oamenilor, limba in care se ţipa; unele ţipete diferiţi.
erau in limba engleză. John spuse:
A şasea scenă înfăţişa un grup de oameni, bărbaţi .. - La telefon ambasadorul japonez.
femei şi copii adunaţi pe o colină intunecată in jurul - Nu am cu mine interpretul, spuse.
unui bărbat imbrăcat intr-o robă de culoare inchisă. - Nu vă faceţi griji, spuse Macfronald. De asta se
Ei se uitau in tăcere la stele. A şaptea scenă preva ocupa computerul nostru.
zenta ceva insingerat, parcă viscere imprăştiate pe White şi MacDonald Îşi schimbară locurile, White
pavaj... ca intr-o pictură abstractă. Imaginea se se trezi in spatele biroului lui MacDona/d, cu un fel
schimbă, urcind spre latura clădirii pînă cind atinse de fereastră În faţă. Obrazul cu ochi migdalaţi de
indepărtatul ei virf de ciment. deasupra tunicii colorate spuse, În limba engleză, cu
A opta scenă infăţişa ambulanţele care se grăbeau o sincronizare, a buzelor aproape perfectă:
spre intrarea unui spital. - Domnule Preşedinte, ţara mea vă solicită res-
A noua scenă era la morgă. pectuos să ţineţi sub control tulburările din cadrul
A zecea scenă descria urletul impenetrabil al trafi- hotarelor ţării dumneavoastră şi să încetaţi anuntut
cului in timp ce maşinile şi elicopterele incercau să unor ştiri cu caracter provocator care ameninţă pa-
părăsească un oraş... . cea altor naţiuni prietene ...
- Pare sa ne. spuse el Incet, un Început de - re- - Puteţi informa pe Premierul dumneavoastra.
volte religioase. chiar un posibil război religios. sau. răspunse White cu grijă, că regretăm din toată inima
poate. sfirşitul a ceva. aceste tulburări, că sperăm să le aducem cît mai re-
- Oamenii reacţionează la lipsa de informaţii, pede sub controlul nostru şi că nu avem nici un me-
spuse MacDonald. Să comunicăm cu ei. Un anunţ canism de control al anunţării ştirilor.
•• LMANAH ~
220 ANTICIPATIA ~
Chipul slab cu trăsături specifice aproba politicos. - Aceasta a fost realizarea măreaţă a ultimelor de-
- Ţara mea vă cere de asemenea să nu răspun- cenii - mişcarea de instaurare a bunăstării.
deţi mesajului primit din Capella, nici acum, nici in - Doar că n-o s-o mai numim bunăstare, spuse
viitor. White. Este democratie, sistem, statu-quo, dreptul tu-
- Mulţumesc, domnule Ambasador, spuse White turor oamenilor. Ce anume vă face să credeti că şti-
politicos, dar inainte de a se putea intoarce spre mţa nu aparţine sistemului?
MacDonald, chipul japonez fu inlocuit de unul rus. - Generează schimbări, spuse MacDonald.
- Ambasadorul sovietic, spuse John. - Atunci cind e infrintă, nu, spuse White. Sau
- Uniunea Sovietică este foarte neliniştită de su- dacă e victorioasă in anume limite, anticipabile, cum
primarea acestui mesaj, 'spuse rusul brusc. Noi dorim ar fi programul spatial. Doamne, ne-am gindit ca
ca dumneavoastră să aflati că şi_noi am primit mesa- Proiectul e fără probleme. Sigur, face parte din pro-
jul şi că pregătim un răspuns. II vom face in curind gramul instaurării bunăstării şi folosirea fondurilor
public. . publice pentru sprijinirea lui, de-a lungul anilor, a
Acum fereastra era qoală şi luminoasa. fost un ajutor dat savantilor: li s-a oferit o ocupatie şi
. - Uestul, :;puse White. LIn mod de a-i feri de cercetări periculoase. Cea mai
- Nimic din ceea ce fiintele umane pot exprima, importantă sarcină a guvernului este, sper că vă dati
continuă MacDonald, de. parcă nu fusese intrerupt, seama, mentinerea stabilităţii, impiedicarea tulburări-
nu este atit de străin ca limbajul capellanilor. Nimic lor, a revoltelor, propria mentinere la putere.
din ceea ce ei cred nu este atit de straniu, precum - Nu, spuse MacDonald, apoi continuă, adică da,
ceea ce inşişi capellanii cred. cred că da Ştiam că dacă opunem ceva rezistenţă
- Cred că ştiaţi despre preocupările ruşilor şi obtinem bani mai uşor. Cred că am gindit asta fără
despre chinezi, spuse White. să-mi dau seama. Şi acum vreti să ne oprim ... Pur şi
- Fraternitatea savantilor este mai puternică decit simplu.
fraternitatea celor născuţi pe acelaşi teritoriu sau a - Ei, nu chiar pur- şi simplu, spuse White cu blin-
celor care vorbesc aceeaşi limbă. dete. Lăsaţi-o mai moale. Pretindeţi că- aveti in ve-
- Cum au aflat despre mesaj? dere răspunsul, continuaţi detectarea altor mesaje
MacDonald işi desfăcu miinile larg intr-o atitudine Pornifi un alt proiect, in altă parte, ca să aveti cu ce
de neputinţă: vă ocupa. Aveti doar experienţă ... Puneti-vă mintea la
- Prea multi ştiau despre el. Dac-aş fi bănuit 'că contributie veti găsi ce-i de făcut ...
nu avem voie să facem cunoscute informatiile ca
atare, că nu putem transmite răspunsul nostru, Ual lupta Impotriva nedreptăţii şi sărăciei nu
atunci n-aş fi adunat grupul acela de oameni pentru fusese Încă CÎştigată. White ştia asta. Jobn: era
a sărbători clipa noastră de glorie. Dar de vreme ce convins că fusese. Credea că poate fi cruţat de
ei ştiau, informatia n-a putut fi complet suprimată. luptă. Dar, era de fapt, o dezertare. Aşa il numea
Nu lucram la un proiect secret. Eram doar un labora- White pe Jonn: "dezertor".
tor ştiinţific, deschis schimburilor de idei cu lumea Bunăstarea nu era de-ajuns. Prea mulţi negri,
inconjurătoare. Iată, avem chiar şi citiva ruşi şi chi- mulţumiţi de veniturile anuale gerantate, nu erau
nezi, oameni de ştiinţă, veniti in schimb de expe- dispuşi - sau erau prea speriaţi - ca să se zbată
rientă. acum, cind e prea tirziu ... pentru mai mult. _Trebuiau educaţi. Trebuiau
- Bine, dar nimănui nu i-a trecut prin cap c-o să conduşi. Aveau nevoie de persoane ca el, dupa
reuşiţi, spuse White. care să se modeleze. Sau era John, dacă ar fi
Mac Donald se uită surprins la White. Era prima putut rămine În politică ... O, sigur, mai erau mo-
oară cind White il vedea pe MacDonald surprins. dele ... Savanţi negri, artişti negri, doctori negri.
- Atunci de ce ne-ati mai acordat fonduri? in- chiar şi unii dintre membrii Proiectului erau
treha negri. Dar nu era destul: procentele spuneau ca
- Nu ştiu de ce s~a pornit Proiectul, spuse White. inegalitatea este o realitate.
Nu am cercetat originile sale istorice şi propabil că Se Îngrijise de statutul bunăstării, dar nu-şi
adevăratul motiv se află in altă parte. Dar presupun imaginase că John nu poate fi impresionat de
ca răspunsul seamănă cu modul nostru de a gindi, bunăstare ...
cel din ultijnii ani. Oamenii de ştiinţă doreau să facă
un anumit lucru şi nimeni nu vedea nimic rău in asta. MacDonald căzuse pe ginduri, ca şi cum ar fi cîn-
in fond, trăim intr-o epocă de bunăstare. tărit adinc ceva in sinea lui. Oare gindeşte dinainte
- Bunăstare publică, corectă MacDonald. deciziile, ca Teddy şi mine? se gindi White.
- Bunăstare de tot felul, ii replică White. Natiunea - Mi-am petrecut viata in căutarea adevărului,
noastră şi alte natiuni, unele chiar inaintea noastră, spuse MacDonald. Acum nu pot să mint,
altele urmindu-ne, au pus la punct o politică con- White oftă:
ştientă de eliminare a sărăciei şi nedreptăţii. - Atunci va trebui să găsim pe cineva care poate.
- Functia guvernului este să "promoveze bunăsta- - Nu veti putea. Comunitatea ştiinţifică va reac-
rea generală", cită MacDoriald. tiona atunci la presiune, la fel ca orice altă minori-
- Este efectiv o politică deliberată. Sărăcia şi ne- tate. -
dreptatea sint tare sociale, dar nu pot fi inlăturate - Ţrebuie să avem linişte.
intr-o lume in care problemele de primă importantă - Intr-o lume tehnologică, spuse MacDonald,
sint de altă natură. Ele nu vor dura mult intr-o socie- schimbarea este inevitabilă. Ca să putem avea linişte,
tate complexă, tehnologică, in care cooperarea este avem nevoie de schimbări raţionale, de schimbări
esenţială. unde violenta şi revoltele pot distruge un controlabile.
oraş, sau insăşi civilizatia. - Dar schimbarea pe care o aduce Mesajul este
- Desigur. necontrolabilă, incalculabilă.
- Aşa că am făcut o intoarcere de 180" şi am in- - Pentru că nu ne-ati permis s-o controlăm -
dreptat naţiunea pe calea eliminării sărăciei şi nenu-mi place cuvintul - pentru că nu ne-ati permis să
dreptăţii. atingind acest tel. Am pus la punct un sis- comunicăm realitatea noastră oamenilor, să le-o ex-
tem social stabil in care fiecare om are un venit plicăm intr-un asemenea mod incit s-o poată vedea
anual garantat şi poate face· cam tot ce-i place, cu ca pe o aventură minunată, ca pe o promisiune, ca
exceptia inmultirii fără limitA şi rănirii aproapelui, pe un dar de intelegere şi conştiintă, informatie şi
intr-un fel sau altul. perceptie ce rămine incă de studiat...? Pe de altă
MacDonald aprobă. parte. cum puteti şti cum va reactiona lumea, sau
~~ALIIANAH
,~ .ANTICIPATIA
221
~~~
~~~1rfJ(f(~
naţiunea noastră cind vor afla că vor avea nevoie de trebuia să se compromită pe sine, să compromită
nouăzeci de ani de-acum inainte pentru asta? idealurile ţării sale, poate că-i părea rău pentru rasa
- Nouăzeci de ani? (White rise nervos.) Eu nu umană care nu va mai primi mesaje din stele, sau
gindesc mai departe de următoarele alegeri. Ce legă- poate că-i părea rău pentru capellani, care nu vor
tură au cei nouăzeci de ani cu asta? mai primi nici un răspuns la mesajul lor plin de spe-
- Aceasta este măsura de timp necesară unui me- ranţe. Poate că-i părea rău pentru tot şi toate.
saj de răspuns pentru a ajunge la Capella şi pentru - Nu v-am intrebat, spuse White, ce-aţi fi răspuns
ca răspunsul lor să ne parvină, spuse MacDonald. dacă vi s-ar fi permis să trimiteţi un răspuns.
Asta am vrut să spun cind am spus că aş vrea să las MacDonald trecu pe lîngă White şi ridică ultima
o moştenire fiului meu şi fiului fiului meu. Ei, bine, foaie de hirtie de pe birou. 1-0 inmină lui White.
pe vremea cind răspunsul nostru va ajunge pe Ca- - E foarte simplu. E cit se poate de clar, spuse.
pella, vom fi amindoi morţi, domnule Preşedinte. Ma- făcind o pauză; apoi, adăugă: se numeşte anticripto-
joritatea celor vii de acum vor fi şi ei morţi atunci. grafie. Nici măcar nu-i foarte original. Bernard Oliver
Fiul dumneavoastră va fi un om in vîrstă, iar fiul meu a sugerat ceva asemănător cu mai bine de cincizeci
va fi in plină maturitate. Şi cam cind răspunsul din de ani in urmă. Am fi incercat să le spunem capella-
Capella se va intoarce, aproape toţi cei in viaţă acum nilor cam aceleaşi lucruri pe care ni le-au spus şi ei:
vor fi morţi. Ceea ce facem nu este pentru noi inşine. cine sintem, unde trăim, cum ne inmulţim, cum gin-
Ci pentru generaţiile viitoare. Vom 'lăsa moştenire, dim.
sopti Mac Donald, un Mesaj din stele. White se uită la foaia de hirtie.
- Nouăzeci de ani, repetă White. Ce fel de comu-
nicare e asta?
- Imediat ce oamenii vor inţelege, spuse MacDo- ... • •••••
•••
••
• • •• •• •• • • • ••
•• •• • • •• • .
nald increzător, aceste tulburări vor dispare. Frica, • •
minia, ura, neincrederea nu durează prea mult. liniş- • • • • ••
tea, liniştea durează şi liniştea se va intoarce, impre-
ună cu un sentiment plăcut, o promisiune se va inde-
.. .• .....
• •
•
•
•
•...•
plini intr-un viitor nedefinit, intocmai ca Pămintul Fă-
găduinţei: nu acum, nu miine, odată ... Şi cei care • • • •• • • •••
ameninţa liniştea, de la naţiune pînă la individ, ame-
•••
• •
•• •• ••
• • • •
•• • •
ninţă conştient un bun al viitorului deftnit - şi se vor
• •••
• • ••
abţine.
- Nu pot să-mi asum riscul, spuse. Nu veţi trimite
raspunsul. Veţi incepe imediat dezafectarea Proiectu-
• • • • ••••••
• '" •
• • • .••
• ••
.,
lui. Puteţi s-o faceţi? (Se ridică. Discuţia luase sfîr-
•••
• • ••
••• • •
• • •
......
• ••• • •• •
.. ••
Slt):-
MacDonald se ridică şi el, ginditor. • • • •
. - Nimic nu v-ar mai putea schimba hotărirea? •• •• ••
White dădu din cap a negare.
- .Ati spus tot ce era de spus. Credeţi-mă, aţi fă- - Vă uitaţi la ea pe dos, spuse MacDonald. A tre-
cut tot ce ar fi făcut orice om. buit s-o lntătişărn in lăţime ca să ne incadrăm in ace-
- Ştiu ce fel de moştenire voi lăsa fiului meu, leaşi dimensiuni.
spuse MacDonald. Dumneavoastră ce fel de moşte- White intoarse hirtia şi se uită la ea citeva clipe.
nire doriţi să"; lăsaţi fiului dumneavoastră? Apoi incepu să ridă.
White il privi cu tristeţe. După citeva momente, MacDonald spuse:
- Nu e cinstit. Eu fac ceea ce sint obligat să fac. - Ce-i caraghios?
Dumneavoastră veţi face ceea ce trebuie să faceţi? - Imi pare rău, spuse. Nu rideam de răspuns. Nu
MacDonald ottă şi White văzu cum viaţa se scurge pot inţelege nici jumătate din ce-i aici. Dar, evident
parcă din el. Se Intristă. lntăţişează un tată, o mamă şi un fiu - un copil - ~j
~.~ - Lăsaţi-mă să mă ocup cum ştiu eu de asta, rideam pentru că gindeam că ei, capellanii nu vor
spuse MacDonald. Vom continua să studiem Mesa- putea şti dacă noi sintem albi sau negri.
jul, vom continua să-i descifrăm inţelesul. Treptat,
voi indrepta activitatea de ascultare spre alte surse. Cind el şi John se vor fi intors la Washington,
- Doriţi un răgaz, spuse White. Speraţi la o şansă ce-o să-i spună lui John? Că i-a ordonat unui
in plus de la succesorul meu? om mare să-şi ascundă măreţia şi să dist(ugă
- Unităţile noastre de măsurare a timpului sint di- ceea ce a construit? Ştia ce efect va avea asta
ferite. Proiectul poate aştepta. asupra lui John, şi asupra relaţiei dintre ei. Pe de
- Aveţi in mine,. spuse White, pe cineva care o parte predica conducerea luptei impotriva ne-
crede in schimbare. Succesorul meu n-o să creadă dreptăţii şi sărăciei, pe de alta refuza altora să
in asta, iar cel ce-I va urma va dori să inlăture condi- conducă.
ţiile predecesorului său. (Dădu din cap cu regret şi-i "Nu vezi decit propria ta viziune", o să-i spună
intinse mina pentru a-i fi strinsă, protejind-o incon- John. "Eşti orb in faţa viziunilor celorlalţi". Şi el
ştient, aşa cum fusese învăţat pe vremea campaniei ce-o să-i spună? Şi dacă John avea dreptate? Şi
electorale). Dar poate că drumul dumneavoastră este lupta era incheiată in ceea ce privea efortul de-
mai bun. Continuaţi să sperati. Menţineţi Proiectul. pus de conducătorii ei, iar acum era rindul indi-
t.ăsaţi-i pe oameni să lucreze. Dar cu nici un chip - vidului? Şi nu cumva marea bătălie de acum
voi pune asta imediat in scris, deşi a fost inregistrat consta in permisiunea dată măreţiei individuale
de pe acum de computerul dumneavoastră - nu tri- de a se exprima' pe sine şi in deschiderea so-
miteţi vreun răspuns. Am şi eu oamenii mei la cială?
Proiect şi le voi da instrucţiuni.
Mac:Donald ezită, apoi strinse mina lui White: Difuzoarele de pe fiecare latură a incăperii spu-
- Imi pare rău, spuse. neau:
White nu ştia de ce ii pare rău lui MacDonald. Mac! Mac!
Poate pentru că-i părea rău să conducă un Proiect Da, Oley, spuse MacDonald.
trădat. Poate că-i părea rău pentru Preşedinte, care Lui John White tocmai i-a venit o idee in leqă-
222
ALMANAH
ANTlCIP~TIA -ur
~
tură cu Mesajul, se auzi În difuzoare. Iertaţi-mă că vă - Ce e fiule? Întrebă.
întrerup, dar am considerat că nu e cazul să: aştep- - Aş vrea să rămîn deoparte o vreme, spuse Jehn.
tam. Aş vrea să aflu ce anume trebuie să fac pentru a lu-
- E-n ordine, spuse Mac Donald, uitîndu-se Între- cra la Proiect, contribuind cu ceva (ezită, apoi
bător spre White, tocmai terminam. adăugă). Dacă şi tu eşti de acord, tată. .
Aproape Înainte ca vorbele să se stingă, În cameră Ceva Îngheţă in pieptul lui White, apoi prinse a se
apăru un bărbat Între două vîrste, solid, cu părul ni- topi...
sipiu. John il urma. - Sigur, fiule, dacă asta doreşti. ..
- Olsen, spuse MacDonald, dumnealui e ... John dispăru Într-o clipă şi White se uită afară, la
- Ştiu, spuse celălalt. Domnule Preşedinte, spuse spaţiul de parcare fosforescent dincolo de care se ri-
el, controlindu-şi cu greu entuziasmul, totul se potri- dica, mişclndu-se Încet către cerul nopţii, radioteres-
veşte, ca intr-un mozaic final. copul: susţinut de un braţ, precum o torţă gata de a
White Îşi privi fiul. Era clar entuziasmat şi el, bucu- fi aprinsă. .
ros, dar nu dorea să vorbească. Cîndva, nu după mult timp, răspunsul la Mesajui
- E ideea ta? Întrebă White, sceptic. Chiar a ta din stele va izbucni, undă după undă, În lunga lui că-
personală? lătorie spre o lume îndepărtată. Dacă nu din antena
John dădu din cap: asta, sigur din alta.
- Da, spune-le, spuse Olsen, Întorcîndu-se spre
John.
- Spune-le tu.
Olsen se Întoarse spre MacDonald.
- Simbolurile pentru cei doi sori sînt diferite, nu-l COMPUTER RUN IV
aşa?, spuse el, vorbind repede, neaşteptind vreun
răspuns. Soarele din colţul dreapta sus are un singur Pornind de la o ipoteză puţin verificată, m-am
punct in afara lui. Cel din stînga jos are două puncte aventurat intr-o călătorie periculoasă şi am şi in-
la fiecare colţ, ca nişte raze. Cuvintele din stinga sus trezărit zona de coline submontane ale unor noi
şi cele din dreapta soarelui de jos par să fie simbolul tărimuri. Cei care au curajul să meargă mai
pentru cuvîntul ,,soare". inainte in căutarea lor vor pune piciorul acolo ...
- Da, spuse. MacDonald, uitîndu-se la White şi IMMANUEL KAN"C, 1755 ...
apoi, din nou, la Olsen.
- Şi următorul simbol de jos l-am interpretat ca Ştiinţa şi tehnologia au progresat, intr-o mare
"mai mulţi sori" sau "soare mai mare", sau "soare .măsură, deşi nu in intregime, graţie luptei pentru
mai fierbinte". t-am arătat asta lui John şi el a spus: supremaţie şi dorinţei pentru o viaţă uşoară.
Poate că nu este doar o descriere lipsită de sens. Amindouă aceste forţe au o tendinţă de a dis-
'Poate că e răspunsul la o altă problemă a lor, pe truge, dacă nu sint controlate la timp. Prima
care vor să ne-o dezvăluie. Ceva ce li se Întîmplă. duce la distrugerea totală şi a doua duce la de-
Poate că soarelui Îndepărtat ii creşte energia, radiind generarea biologică sau mentală ... SEBASTIAN
mai multă căldură, devenind, poate, o novă". VON HOERNER, 1961 ...
- Ce Înseamnă asta? Întrebă White.
- Creşterea temperaturii Soarelui indepărtat, APROXIMATIV JUMĂTATE DIN FORŢA DE
spuse MacDonald, poate să nu fie o problemă gravă. MUNCĂ NAŢIQNALĂ EFECTU~AZĂ 7,5 ORE DE
Dar acum şi soarele lor - soarele În jurul căruia or- MUNCĂ PE ZI INTR-O SĂPTĂMINĂ DE LUCRU DE
bitează planeta superjupiteriană - dă semne că de- 4 ZILE, CU OBIŞNUITELE 13 SĂPTĂMÎNI DE VA-
vine o novă. . CANŢĂ, A ANUNŢAT AZI BIROUL FORŢELOR DE
- Vor muri, spuse White. MUNCĂ AL STATELOR UNITE. APROXIMATIV O
- Da, spuse MacDonald. CINCIME DIN FORŢA DE MUNCĂ EFECTUEAZĂ 10
Whiie Îşi dădu seama: MacDonald credea, Olsen ORE DE MUNCĂ PE ZI 5, 6 SAU CHIAR 7 ZILE PE
credea, John credea, toţi erau convinşi că-i adevărul SĂPTĂMÎNĂ, A ADĂUGAT BIROUL! iN ACEST
adevărat. Îi plingeau pe capellani ca pe nişte prie- PROCENT DE 20 LA SUTĂ SE GĂSESC PROFE-
teni. Poate că aşa şi erau: MacDonald trăise antici- SIUNI VARIATE - FIZICIENI, SAVANŢI, SCRI/-
pînd momentul contactului vreme de douăzeci de ani TORI, PROFESQRI, MINIŞTRI, AVOCAŢI, EDITORI,
şi acum, cînd Îi găsise şi cînd ar fi putut comunica REGIZORI ŞI PRODUCĂTORI DE FILME, PSIHO-
cu ei descoperea că sînt condamnaţi. LOGI ŞI.o DIVERSITATE DE OAMENI DE AFACERI
- Mesajul nu conţine nici o aluzie la vreo Încer- AFLAŢI IN POSTURI DE CONDUCERE. ..
care de evadare. Casca, dacă este cască, implică o
acceptare a condiţiilor, aşa cum sint, spuse MacDo- Se poate inchipui o civilizaţie cu o tehnologie
nald. Navele spaţiale sint o posibilitate pentru cei pu- dezvoltată care ar putea folosi stelele pitice bi-
ţini, desigur, spuse MacDonald. Nu-i putem ajuta, • nare din toată Galaxia ca un fel de staţii-releu
dar Îi putem anunţa că n-au trăit În van, că ultimul pentru trans.portul de mărluri grele pe distanţe
lor mare efort de comunicare a fost Încununat de mari.. FREEMAN J DYSON, 1963 ...
succes: există cineva care ştie, cineva care se teme
pentru ei şi care le doreşte- binele. Temerile că perioada de timp a unei civilizaţii
Ridică hîrtia de pe biroul unde o pusese White şi, tehnologice pe Pămint poate fi relativ scurtă, nu
cu ajutorul cariocăi, desenă pe-ste capul copilului sint lipsite de temei. Totuşi, există cel puţin posi-
umerii şi capul unui capellan, mînă În mînă cu fiin- bilitatea ca o rezolvare a conflictelor naţionale
ţele umane. să deschidă calea dezvoltării continue a civitize-
White se uită la imagine şi se gîndi la răspuns, dar ţie! pentru perioade de timp comparabife doar cu
il simţea de pe acum. Publicul va accepta acest me- viata steietor.: J.P. T. PEARMAN, 1961..
saj. Oamenii vor fi mulţumiţi că se trimite un răs-
puns. Schimbul de mesaje, Iărgind viziunea şi Înţele- Trebuie sa se admită faptul că o societate tu-
gerea ÎI va apropia, le va da curaj şi Încredere În ei peravansată ar putea fi stabifă I:1n timp indelun-
înşişi. gat, conservindu-şi informaţiile unor expediţii an-
- Da, spuse el. Trimite răspunsul. terioare şi aşteptind, răbdătoare, intoarcerea ce-
Mai tirziu, În ttmp ce stătea Împreună la intrarea În lorlalţi. Conform acestei ipoteze, civilizaţiile din
clădire, Îşi dădu seama că John se ţine deoparte. intreaga Galaxie is! pun de acord rezultatele, evi-
~~ALMANAH
~ ANTICIPAŢIA
223
~#~
~1JCE[PU"FJJ(~
tind astfel dubfele rezultate. Ar putea exista un xie apariţia unei noi forme oe viaţă inteligentă -
depozit central de informaţii galactice unde s-ar o problemă foarte dificilă pentru noi, / care tre-
outee acumula cunostintele, asigurindu-se ma. buie să ne mulţumim doar cu experienţa noastra
uşor accesul la informaţie celor care ar putea. planetară ... CARL SAGAN. 1993...
astfel ghici mai uşor unde se pregăteşte in Gete-
IMAGINATI-VĂ TOATĂ MATERIA EXISTENTĂ

ADUNATĂ LA UN LOC
IN CENTRUL UNIVERSULUI
.TOŢI METEORIŢII
COMETElE
LUNILE
PLANETELE
STELELE
NEBULOASELE
MIILE DE GALAXII
TOATE CONCENTRATE ÎNTR-UN UNIC ATOM PRIMORDIAL GIGANT,
UN SINGUR MONOBLOC. CU O MASĂ DE NECONCEPUT,
UIMITOR DE DENSA. ..
GÎNDIŢI-VĂ LA PITICELE ALBE, GÎNDIŢI-VĂ LA STELELE NEUTRONICE.
APOI INMUL ŢIŢI TOTUL CU INFINIT ...
CENTRUL UNIVERSULUI?" -
UNIVERSUL INSUSI.
NICIO LUMINĂ, NICIO ENERGIE NU-L POATE PĂRĂSI SI NICI INTRA ÎN
POATE DOUA- UNIVERSURI. UNUL ÎNLĂUNTRUL GIGANTULUI OU
CE CONTINE TOTUL
SI ALTUL ÎNAFARĂ, NECONŢINÎND NIMIC ...
DISTINCT, DE NEATINS ...
IMAGINATI-VĂI
VĂ IMAGiNAŢI ÎNTR-ADEVĂR?
TOATĂ MATERIA ADUNATĂ LA UN LOC.
UNIVERSUL. UN UNIC, INCREDIBIL MONOBLOC.
CLOCOTIND DE ENERGII INCOMPREHENSIBILE
VREME DE 'NENUMĂRAŢI EONI. SAU DOAR PENTRU O CLIPĂ
(CINE POATE MĂSURA TIMPUL ÎNTR-UN ASEMENEA UNIVERS?).
ŞI APOI..
BANG!
EXPLOZIE!
O UIMITOARE EXPLOZIE!
SFÎŞÎIND MONOBLOCUL - ATOMUL
PRIMORDIAL -.
CREÎND
GALAXIILE
NEBULOASELE
SORII
PLANETELE
LlJNILE
COMETELE
METEORIŢII
LANSÎNDU-I VIJELIOS ÎN TOATE DIRECTIILE
SPAŢIULUI. .
CREIND UNIVERSUL IN EXPANSIUNE
CREÎND TOTUL. ..
IMAGINAŢI-VĂ!
NU VĂ PUTEŢI IMAGINA?
EI BINE, ATUNCI IMAGINAŢI-VĂ UN UNIVERS POPULAT DE
STELE SI
GALAXII, UN UNIVERS ÎN CONTINUĂ EXPANSIUNE,
NELIMITAT.
UNDE - GALAXIILE SE ÎNDEPĂRTEAZĂ UNELE DE ALTELE.
CELE ÎNDEPĂRTATE MAI RAPID.
ATiNGÎND VITEZA LUMINII,
DISPĂRÎND DIN UNIVERSUL NOSTRU
ŞI NOI DIN A.L LOR..
IMAGINAŢI-VĂ MATERIA NĂSCÎNDU-SE LA INFINIT.

ATOM DE HIDROGEN ISCÎNDU-SE LA VIAŢĂ
ICI SI COLO
ICI
ŞI
COLO,
POATE DOAR UN ATOM DE HIDROGEN PE AN.
INTR-UN SPAŢIU DE MĂRIMEA ASTRODOMULUI
DE LA HOUSTON,
ŞI CUM DIN ACEŞTI ATOMI.
224 - ....
•
UNIŢI PRIN FORŢA UNIVERSALĂ A

GRAVITAŢIEI,
SE NASC NOI SORI,
NOI GALAXII, CARE SĂ ÎNLOCUIASCĂ PE CELE CE AU IEŞIT DINCOLO
DE CAPACIT.ATEA NOASTRĂ DE A ÎNŢELEGE,
UNIVERSUL IN EXPANSIUNE,
FĂRĂ DE SFÎRŞIT,
FĂRĂ DE-NCEPUT_
NU VĂ PUTEŢI IMAGINA?
EI BINE, POATE CĂ TOTUL NU ESTE DECÎT O SIMPLĂ _FANTEZIE.._
Mulţi vor considera, cu siguranţă, căIătoriilo ce nata pentru arte, sau anumite specializări din cauza
durează cite o mie de ani neinteresante, dar nu satisfacţiei astfel resirnţite, reprezintă un fenomen
avem dreptul să ne impunem oroorute gusturi al- care merită să fie aprofundat. Oare atunci cînd
rora., FREEMAN J DYSON. 1964__ munca devine vocaţie, incetează de a mai fi munca?
Oare vocaţia conferă un potenţial crescut pentru cer-
Societăţile ce cunosc zborul spaţial pot trimite cetare şi punere în aplicare? Sau un potenţial ma,
expediţii anuale şi, astfel. navele interstelare s-ar scăzut?
intoarce in acelaşi ritm, unele cu rapoarte nega-
tive asupra sistemelor solare vizitete, altele cu Societăţile avansate din toată Galaxia sint pro-
veşti proaspete de la civitizeţii necunoscute. Bu- babil in contact unele cu altele, un asemenea
năstarea, varietatea şi strălucirea acestui gen de contect reprezentind pentru ele unul din intere-
comerţ, schimbul de mărfuri şi informaţii, de opi- sele lor majore. Ele au cercetat demult istoria
nii şi artefacte, de concep/ii şi conflicte, trebuie existenţei stelelor şi alte taine naturale. Singura
să ascută, necesarmente, curiozitatea şi să mă- noutate pentru ele ar fi plonjarea in experienţa
rească vitalitatea societăţilor participante ... CARL altora. Care sint aceste noutăţi? Ce reprezintă is-
SAGAN, 1963... ' toriile artelor? Care sint problemele antropo/o-
gice de pe acele stele indepărtate? Acesta este
POPULAŢIA LUMII S-A STABIL.,IZAT ACUM genul de material pe care acei. filozofi de departe
CINCISPREZECE ANI LA APROXIMATIV CINCI MI- le rumegă de multă vreme ... PHILIP MORRISON.
LIARDE Ds OAMENI ŞI DE ATUNCI A DESCRES- 1961...
CUT CU CITEVA MILIOANE, MAI ALES LA NAŢIU-
NILE MASIV URBANIZATE, A ANUNŢAT AZI BI- Vom fi oare capabili să inţelegem ştiinţa une,
ROUL DE STATISTICĂ ŞI CONTROL AL NAŢIUNI- alte civilizaţii? ... Ştiinţa noastră s,a aplecat ma,
LOR UNITE ÎN RAPORTUL SĂU ANUAL. mult asupra punerii unor anumite intrebări in de-
CEL MAI NOU PRODUS CARE A STÎRNIT SEN- trimentul altora, dar acest lucru este atit de inte-
ZAŢIE ÎN RÎNDUL CUMPĂRĂTORILOR ESTE RE- grat in ţesătura cunoaşterii noastre, incit igno·
PREZENTAT DE UN SISTEM COMPLEX CE OFERĂ răm, in cea mai mare parte, acest lucru. Intr-o
O MIXTURĂ DE TRANSMISIE VIZUALĂ, OLFAC- altă lume, intrebările fundamentale pot fi puse
TlVĂ, MUZICALĂ, TACTILĂ, FICTIVĂ CE SE ÎN- intr-un alt mod ... J. ROBERT OPPENHEIMER
LĂNTUIE RECIPROC ÎNTR-UN FEL DE COMUNI- 1962 ...
CARE MAJORĂ CE ARE tA SCOP (EI BINE, CE
CREDEŢI?) COMUNICAREA. SPECTATORUL-AS-
CUL TĂTOR-ADULMECÂTOR-PIPĂITOR ACHIZI- COMPUTERUL - 2118.
ŢIONEAZĂ O CUTIE NEAGRĂ CE ARE PREVĂ-
ZUTE ŞAPTE. Bl)TOANE LATERAL, APASĂ BU- ...simţi in inimă stranietatea.
TOANELE LA INTIMPI..f\RE ŞI SAAP-ul ESTE ASAL- şi nemişcarea lor răspunzind ţipătului lui __
.
TAT DE CEEA CE LA INCEPUT PARE DOAR O VA-
Observatorii începură sa sosească miercuri.
RIETATE COVÎRSITOARE DE IMPRESIUNI ALE
Cîţiva fuseseră selectaţi de către guvernele lor. sa••
SIMŢURILOR, DAR ÎN CELE DIN URMĂ, DACĂ E
de instituţii specializate. Alţii prin vot popular şi, ir.
NOROCOS, DESCOPERĂ CĂ ELE NU SÎNT DOAR
sfîrşit. unii ca urmare a invitaţiilor speciale trimise de
REZULTATUL UNEI SIMPLE PUNERI LAOLALTĂ A
Comitetul Proiectului şi semnate de director.
UNOR ELEMENTE DIFERITE, CI CĂ ESTE VORBA
Veneau din toată lumea şi cu toate mijloacele de
DE O COMUNICARE DESPRE COMUNICARE, ŞI
transport. Mulţi veniră pe mare: unii Cu nave de călă-
CĂ ELEMENTELE DIFERITE NU COMUNICĂ NU-
tori cu două catarge de oţel inoxidabil şi cabine ele-
MAI CU POSESORUL SISTEMULUI, CI ŞI ÎNTRE
gante ... alţii cu nave simple .. Iipsite de cabine. O du-
ELE, IAR SENSIBILITATEA LUI MĂREŞTE ASTFEL
zină' de potinezleni au venit într-o canoe-outrigger,
POTENŢELE LUI DE ZI CU ZI ÎN CEEA CE PRI-
dînd la rame tot drumul din Samoa, în dorinţa de a
VEŞTE INFORMAREA ÎN .LEGĂTURĂ CU NATURA
demonstra că respectau şi erau încă în stare să re-
CELOR CE SE PETREC IN JUR ŞI CU EFORTU-
pete faptele strămoşilor lor.
RILE CELORLALŢI DE A NE SPUNE CE DORESC,
Unul veni cu submarinul său personal. cu intenţia
SAU CE NU DORESC, SĂ ŞTIE.
vădită de a explora platforma oceanică după eveni-
Dacă in Getexie sint măcar un milion de lumi ment. Un altul a înotat de la St. Thomas si o femeie
capabile de asemenea. infăptuiri, ele se vor vizita 1 pedalat pe o bicicleta montată pe două' pontoane
unele pe altele o dată la fiecare o mie de ani şi /enind tocmai din Cuba
asemenea expediţii de recunoaştere vor fi ajuns Majoritatea veniră sîmbătă cu feriboturi ce-şi irn-
pe Pămint din timp in timp in trecut - poate un prăştiau aripile de stropi. sau cu jetul comercial. cu
total de 10000 vizite de-a lungul istoriei pămin- helicoptere priva te. cu avionul plutitor sau cu baio-
tene... CARL SAGAN, 1963... nul.
Era epoca omului ca individ. cînd atit bărbaţii. cît
Reapariţia în societatea noastră a diletanţilor, a no- şi femeile aveau posibilitatea şi timpul sa-şi ia propri-
bilului-savant-specialist, o persoană care este pasio- ile decizii.
~ALMA!'IAH
~ ANTICIPATIA
225
•
~~!CaJ
~1JC![P1JFJf.R~
Sîmbătă era Ziua Răspunsului, o sărbătoare mon- ştim nor. Atît de aproape ... Atît de reale ... Cînd te
dială, ziua pe care omenirea o aşteptase nouăzeci de gîndeşti cum au părut ele acum nouzeci de ani cînd
ani si era ca si cum lumea se trezea dintr-un somn le-au auzit prima oară şi şi-au dat seama că sunetele
lung: sau nu, nu somn, ci vis, un fel de realitate mi- au călătorit pînă în Capella, s-au întors şi că ei as,
nunată încetinită, un vis despre umanitate şi despre cultau de fapt prima dovadă a vieţii inteligente din
ce 'ar putea fi omenirea dacă ar mai avea puţin timp alte lumi. Şi erau cu toţii de acord că aşa stăteau lu-
în plus, dacă nu s-ar grăbi aşa, dacă ar avea puţin crurile.
mai multă graţie şi mai puţină adrenalină, Proiectul După aceea, drumul lor îi ducea prin şi mai impre-
se înfiinţase cu o sută cincizeci' de ani înainte pentru sionanta cameră a computerului unde puteai auz:
a asculta mesajele stelelor. Mesajul pe care l-a primit computerul însuşi şoptind, clipind şi murmurînd in
din Capella şi pe care l-a descifrat dăduse Terrei şi sinea lui. "Ca şi cum ar fi viu", aşa spuneau, uitîn-
oamenilor ei nouăzeci de ani de pace în care au pu- du-se la luminiţele care apăreau, păleau. Urmăreau
tut explora şi alte aspecte ale umanităţii înafara agre- aparatele de citit şi cum printerele înqhlteau sau scui-
sivităţii. Problemele care păreau atît de dificile, prac- pau informaţia şi miroseau parfumul de ulei şi ozon
tic de nerezolvat cu o sută cincizeci, ba chiar nouă- care era parfumul specific al oricăror echipamente
zeci de ani în urmă, începuseră să se soluţioneze de electronIce mici sau mari. Şi unii dintre ei îi întrebau
îndată ce omenirea a început să se relaxeze. pe oamenii de la proiect despre scaunele goale din
Acum sosise Ziua. Oamenii care veniseră s-o săr- colţuri, în tirap ce altii, mai în temă, îi întrebau daca
bătorească aveau pielea diferit colorată şi erau de vreunul dintre ei văzuse Prezenţa şi, în functie de ce
profesiuni diferite, dar culoarea pielii lor părea mai credeau ei că e bine să spună, oamenii de la proiect
puţin distinctă decît altădată si profesiunile lor nu mai îşi ridicau sprîncenele, clipeau şi spuneau: "Da, a
erau atît de strict delimitate. Dar mai erau şi savanţi fost o experienţă Inspăimîntătoare, să ştiţi", sau rî-
de toate felurile: lingvişti, filozofi, umanişti, politicieni deau şi spuneau: "Imi vorbeşte ori de cîte ori dau de
şi figuri politice, reporteri şi analişti, compozitori, ar- necaz", sau le spuneau adevărul: "Nu l-a mai văzut
tişti şi publicul lor, poeţi, romancieri şi cetăţeni inte- nimeni de mult timp, deşi mai sînt unii care spun că
resaţi. Mulţi dintre ei călătoreau, din comoditate, în l-au zărit". Şi orice ar fi spus, observatorii erau rnul-
grupuri nationale, deşi spiritul naţionalist descres- ţurmţi şi plecau mai' departe.
cuse şi el în ultimii nouăzeci de ani. Unul cîte unul inspectau Mesajul original înrămat
Observatorii soseau, în majoritate, la portul Are- şi agăţ\3t pe peretele din biroul directorului: îşi alune-
cibo şi călătoreau printre colinele verzi din nordul cau mîinile peste biroul uzat peste care fuseseră îm-
insulei Puerto Rico în autobuze şi în limuzine, pe bi- prăştiate hîrtii şi creioane şi pixuri care desenasera.
ciclete şi pe jos. Unii vorbeau despre un adevărat pe- notaseră, calculaseră şi unii dintre ei se aşezau pe
lerinaj şi-şi povesteau reciproc aventurile de pe scaunul din spatele biroului, Cu braţele lui de lemn
drum, pînă cînd ajungeau la Proiect, depăşeau neve- şlefuite de generaţiile de directori, ca să stea şi e
rosimila vale rotundă, căptuşită cu metal strălucitor acolo şi să mediteze asupra misterelor Universului s
şi treceau pe lîngă radiotelescopul manevrabil, susţi-
nut de un braţ de metal. ca sa ajunga. în sfîrşit, la
••••• ••
clădirea lungă, joasă, ce adăpostea Proiectul.
•••••••• •••••••• •
•• ••• •e•
Clădirea crescuse de-a lungul unui secol şi jumă-
tate de cînd fusese ridicată din blocuri de beton şi
ciment turnat, întinzîndu-se lateral din ce în ce mai
mult, la fiecare zece ani, iar acum o nouă aripă fu-
.. -.•
,. • •• • • • •••• •••' •••
sese adăugată în spate. Adăpostea un Auditorium
special construit pentru acest eveniment de către vo-
luntari şi care fusese astfel proiectat, încît baza lui
• • I
• • .'....
cobora pe colina din spatele Proiectului, iar linia
acoperişului se găsea -ra acelaşi nivel cu acoperişul
• •
•• • • ••• ••••• ••
••
clădirii iniţiale a Proiectului, Auditoriumul semăna
astfel cu tulpina unu i T.
~7;,!
•• •• • ••• •••
Observatorii 'aveau să treacă prin coridoarele vechi
ale bătrînei clădiri pentru a ajunge la Auditorium. Ei
admirau zidurile atît de des reparate şi straturile de
vopsea care păreau că le susţin. Se uimeau de ca- •
•
mera de ascultare şi se opreau să asculte fraqmente
de şuierături şi pocnete care reprezentau muzica ste-
relor, zgomotul de fond al Universului ŞI înregistră-
• •• •• •
rile originale ale Vocilor, fragmentele din programele
•• ••• • •••
de radio din anii '30 ai secolului trecut cu ajutorul
cărora ingenioşii capellani au reuşit să atragă atenţia
• • •
•• ••
•• ••• •••
ascuttătorilor la proiect la cincizeci de ani de la înfi-
inţarea lui.
POCPRRR îs sătui PRRRPOC muzică: flecara aia
mică, cea drăguţă 'cu POCPOCPRRR vreau să cum- ••• •
păr o raţă POCPRRPOC eroul mascat al dreptăţii
• • •• ••
• • •••
PRRRPOCPOC muzică POCPOCPOCPRRR trr capi-
tolul unsprezece una sută şi POCPRRRPOC rată-i-că
vin. jack POCPOC muzică PRRR hei, heeei, e cineva
•• •
•.-...•
pe-aici POCPRRR e Raymond al tău P.ocPRRRPOC-
POC muzică POC'pOCPRRR muzica: fluturaţi stea-
guri pentru hudson PRRRPOC, hmm, 'ce băiat rau • ••
POCPOCPOC lux prezintă sfînta PRRRPRRR muzică
POCPOCPRRR iamilia rogers în anii douăzeci POC-
PRRRPOC, muzică: cola s-a ridicat la doisprezece, .. •••• ••
•• •• ••• ••
Şi ei dădeau din cap uimiţi şi spuneau' ..Se aude
mult mai bine aici decît în înreglstrarile pe care le
• • • • •••••
ALMANAH ~~
ANTICIPATIA ~
226
dMcultâţilor de comunicare. iar altii se UIIaU doar şi noastre de pe Lună şi Marte şi tuturor oamenilor
miroseau cartile vechi care acopereau dOI pereti al care lucrează în spaţiu, deoarece aceasta este Ziua
\)'IO!Jlui. Pămîntului. Ziua pe care am aşteptat-o cu toţii noua-
Cladirea era o minune antică. îşi spuneau observa- zeci de ani, şi este prima zi cînd putem spera să prr-
torii unul altuia, rivalizînd în anumite privinte cu pira- mim din Capella un răspuns la Răspunsul pe care
midele din Egipt sau castelele Europei .. Terra l-a trimis capellanilor acum nouăzeci de ani
Dar mainte de orice. permiteţi-mi să injectez citiva
Iar acum era pe cale să primească un răspuns tul- centilitri de realism în inima euforiei noastre, In
burător, minunat din Capella. care ar putea schimba aproximativ jumătate de oră. dacă acu măsurat bine
totul, sau poate că nu, dar ar fi oricum minunat şi lu- distanţa pînă la ei. începe să fie posibilă clipa cînd
mea va fi bucuroasă că nu a aşteptat degeaba, am putea anticipa primirea RăspunSUlui. Asta nu în-
Dar acum aşteptarea se sfîrşea şi începuse numă- seamnă că realmente ne putem aştepta la un răs-
rătoarea inversă, Ritmul pulsului lumii se iutea tot puns chiar în momentul acela. Mesajul nostru a ne-
mai mult în aşteptarea clipei cînd uriaşele radio-u- cesitat probabil o muncă de interpretare, Răspunsul
rechi de afară vor auzi răspunsul ce-şi începuse că- lor poate avea nevoie de o perioadă de redactare mai
lătoria spre Terra cu patruzeci şi cinct de ani În îndelungată, Cu alte cuvinte. poate să intîrzie ore.
urmă, trimis de o rasă extraterestră, care Înfrunta po- zile sau săptămîni. Nu trebuie să fim dezamăqiti sau
sibila ei distrugere de către explozia sori lor ei uriaşi, descurajaţi de întirzieri ce sînt inevitabile. Noi ne-am
roşii. .. dezvoltat capacitatea de a răbda în ultimii nouăzeci
de ani şi, iată. avem prilejul s-o punem la încercare
CAPELLA iNSEAMNĂ iN LIMBA LATINĂ" O CA- - Eu mă numesc William MacDonald şi sînt direc-
PRĂ MICĂ", SE AFLĂ iN CONSTELAŢIA AURIGA. torul Proiectului, Sînt al treilea MacDonald ce a detr-
VIZITIUL, CARE. iN MITOLOGIA GREACĂ ERA IN- nut această funcţie, Nu este ereditară. deşi unii pot
VENTATORUL CARULUI. PRIMUL LUI CAR, crede acest lucru.
SPUNE MITUl: GREC, ERA TRAS DE CAPRE, Rîsete înfundate se auziră din sală,
Cei care nu au văzut niciodată un marţian viu - Poate ca numai un MacDonald, continuă Mac-
pot cu greu să-şi imagineze oribila sa Înfăţişare. Donald. este dispus să-şi petreacă viata. aşteptind SI
Gura lui specifică, în formă de V. cu buza supe- ascultind ... Nu am nici un fiu. dar pentru cei dintre
rioară ascuţită, absenţa sprÎncenarului, absenţa dumneavoastră care sint interesaţi. trebuie să spun
bărbiei sub buza inferioară. care iese În relief. că am o fiică şi că ea lucrează acum la Proiect.
necontenita tremurare a acestei guri, grupurile Munca efectivă de la Proiect nu este realizată de
gorgonice de tentacule, tumultuoasa respiraţie a director. ci de 'întregul personal. Ei stau în faţa mea
plărninilor într-o atmosferă străină lor. evidenta acum şi aş dori să se ridice şi să vi-i prezint..
greutate şi durere În mişcare datorată mai marii După ce aplauzele s-au stins pînă la o bătaie răz-
energii gravitaţionale a Pămîntului şi. mai presus leată de palme. MacDonald spuse:
de toate. extraordinara intensitate a uriaşilor săi - Mii de bărbaţi şi femei şi-au închinat timpul.
ochi, sînt toate pline de vitalitate intense. inu- energia. devotamentul. viaţa lor Proiectului vreme de
mane. diforme şi monstruoase. Şi mai era ceva aproape un secol şi jumătate şi munca lor a permis
fungoid În pielea maronie. uleicasă, ceva În deli- Proiectului să ajungă la acest moment În timp şi isto-
berarea stingace a mişcărilor greoaie ... Ceva nes- rie, Aş dori să-i numesc pe toţi. dar asta ne-ar lua
pus de greţos, Chiar de la prima mea întîlnire. mai mult de cele treizeci de minute pe care le avem
am fost covirsit de teroare şi dezgust... H,G, la dispoziţie, Veţi găsi numele lor În broşura Proiec-
WELLS. 1898 __ tului aflată lîngă uşa pe care veţi ieşi. iar ca un tribut
plătit tuturor am aşezat cite un scaun În stinga şi în
Programul propriu-zis a Început sîmbătă pe la as- dreapta podiumului vorbitorului spre aducere aminte
finţit. Intirziaţii au putut vedea o imagine spectacu- a contribuţiei lor inestlmabile. Puteţi, desigur. consi-
lară a soarelui ce apunea În spatele norilor ce urcau. dera că ele sînt ocupate de către oricare dintre oame-
colorîndu-i În nuanţe variate de au-riu. oranj şi roşu. nii noştri din trecut. de John White. de exemplu. sau
intunecindu-i apoi pînă la violet şi Înnegrind în cele • de fiul lui. Andrew. de Ronald Olsen. sau de Charles
din urmă totul. Cei care credeau În semne. spuseră Saunders, sau de oricare dintre ei şi de toti. sau de
că era vorba de un semn şi cei care nu credeau spu- Însuşi spiritul trecutului, de oameni anonimi de la
seră că fusese un spectacol frumos. oricum, Proiect. Eu le consider ocupate de tatăl şi de bunicul
Vizitatorii treceau prin clădirea Proiectului şi par- meu.
curgeau Întreaga lui istorie şi amintiri fascinante. Premierul australian se ridică brusc În picioare şi
apoi intrau În Auditorium şi coborau rampele ca să spuse:
se aşeze pe scaunele tapiţate. Se uitau în jurul lor la - Domnule MacDonald. am auzit spunîndu-se ca
ceilalţi care se adunau şi apoi la sala Auditoriumului în camera computerului de la proiect au fost văzute
şi la frescele de pe pereţii laterali. Ia scen= atlată mai .duhurile tatălui şi bunicului dumneavoastră, sau. mai
jos, de nivelul scaunelor. De fapt. nI! era chiar o bine zis, ceea ce unii numesc "Prezenta", Am auzit
scenă. ci un podium pentru vorbitor. In spatele pode la o autoritate În domeniu că acest computer este
diumului se aflau ecrane mici de computer cu bu- perfect capabil de asemenea iluzii optice şi că a fost
toane. cadrane şi cîteva osciloscoape. La fiecare ca- programat cu vocea tatălui, sau bunicului dumnea-
păt al ecraneror se afla cîte un scaun În umbră, voastră,
Scaunele erau goale, După ce vizitatorii se aşezară MacDonald se uită drept În sus către omul mare În
pe scaune. oamenii de la Proiect coborîră În grup in roba şi-i spuse:
centrul scenei. conduşi de William MacDonald. di- - Computerul poate prezenta afişaje holografice
rectorul Proiectului, informative, aşa cum vă veti putea convinqe În cu-
- Cetăţeni ai lumii. spuse MacDonald. şi cuvintele rînd, sper, dar este credinţa noastră că o asemenea
lui fură amplificate În tot Auditoriumul şi transmise iluzie optică cum e aceea la care vă referiţi, se află în
în lumea largă. de parcă MacDonald conversa cu fie- afara capacităţii lui actuale. Dacă unii dintre noi cred
care om din lume. Pămînteni. bun-venit la Proiect. cu că duhurile oamenilor care au lucrat la Proiect dai-
ocazia Zilei Răspunsului. Acest eveniment şi ceremo- nuiesc În computer sub forma dialogului, şi a altor
nia care-I marchează sînt transmise pe fiecare conti- intrări, ei bine, atunci trebuie să vă spun că avem Cu
nent şi În fiecare diviziune continentală. În coloniile totii nevoie de ajutor şi Înţelegere spirituală, Compu-
<..~
~
ALMANAh
ANTICIPAŢIA
22
~~
~1I'CE[pU"FJ~
terui va prelua in citeva minute majoritatea elemente- Publicul se infiorase. Se ridicară cu toţii in pi-
lor acestei prezentări, deoarece nici o fiinţă umană cioare. În intreaga lume bărbaţi, femei şi copiii se
nu e in stare să interpreteze atit de rapid semnalele apropiară de holovizoare. Printre spectatorii din sala
aşteptate pe măsură ce ele sosesc - şi chiar pentru un bărbat işi pierdu cunoştinţa şi o femeie incepu sa
acest lucru a fost pregătit computerul in ultimii o plingă.
sută cincizeci de ani. Această pregătire şi informaţi- - Semnalele pe care le primesc acum din Capella.
ile acumulate, programele şi asociaţiile pe care le-a spuse computerul, sint asemănătoare celor pe care
făcut sint o creaţie incredibil de complexă, dar noi le-am primit În mod continuu in ultimii nouăzeci de
n-ar trebui s-o proiectăm in temerile sau in speran- ani, dar există o diferenţă semnificativa. Semnalul
ţele noastre. pnd veţi auzi computerul vorbind, veţi este repetat acum, aşa Încit să nu se piardă in spaţiu.
putea să vă daţi singuri seama dacă vorbeşte ca ta- sau să fie Întrerupt de posibile interferenţe. Acum
tăl, sau bunicul meu, sau, cum se susţine, ca mine, semnalele vin unul după altul.
sau ca un complex al tuturor vocilor auzite vreodată. Spectatorii se aplecară să vadă mai bine.
- Acum pot să afişez noul mesaj, spuse compute-
APROXIMATIV DOUĂ MILIARDE DE OAMENI rul.
S-AU STRÎNS ÎN JUFlI_IL. HOLOVIZOARELOR
•••••
••
.
ASTĂZI, SAU ÎN NOAPTEA ASTA - DEOARECE ••
EXISTĂ DIFERENŢE DE FUS ORAR - PENTRU A
URMĂRI CEREMONIA DE DESCHIDERE A ZILEI • •• • ••
•
RĂSPUNSULUI. CE SE TRANSMITE DE LA ARE-
CIBO. ALTE DOUĂ MILIARDE AU ÎNCERCAT SA • ••••
••
'
AJUNGĂ ÎN FAŢA UNUI HOLOVIZOR.
Fii pregătit, o, suflet al meu.
Pentru citirea inconceptibilului,
•
Pentru Qaleiajul milioanelor de forme
De existenţă pe care stelele ni le oferă
Atunci cind, la rţndu-ne, le erstem un Om.
...ALlCE MEYNELL, 1913...
JUMĂTATE DINTRE ELEVII DIN PRIMUL AN AI

••• •••
ŞCOLII MEDICALE DIN STANFORD AU ALES PRO-
GRAMUL INTENSIV DE ZECE ANI.
BIROUL POPULAŢIEI A ANUNŢAT AZI O CREŞ-
•
TERE DE DOI LA SUTA A NATAlITĂTII MONDIALE
FAŢĂ DE ACEEAŞI PERIOADĂ A ANULUI TRE- •
GUT.
OFICIUL PENTRU MEDIUL ÎNCONJURĂTOR A ••
DECLARAT AZI CĂ AU FOST RAPORTATE DE CE-
TĂTEN.I CINCI CAZURI DE POLUARE INDUS-
TRIALA ŞI TREI CAZURI DE POLUARE INDIVIDU- ••
ALĂ, ÎN CURSUL SĂPTĂMÎNII TRECUTE. DOAR
ZECE CAZURI AU FOST RAPORTATE ÎN CURSUL •••
ANULUI TRECUT ..
ah. Cape/la, oh, Cape/la,

• •
Ţi-am auzit glasurile spunindu-ne
Peste spetiu! interstelar
• • •• • ••
Că nu sintem singuri.
Fraternitate oferindu-ne; •
••• •• •• •
•• ••
Am dori să ne alăturam corului,
• •• 1 ••••
••••• -. • • •
Dar iată, trebuie să cintăm singuri.
Pentru tine vorbele, pentru noi un cint.
Dar pin' la tine drumul e mult.
A. Cape/la, a, Cape/la ..
Dacă ambele rase ar putea fi avertizate totuşi, şi -' Mesajele se pnmesc mult prea rapid pentru a fi
dacă fiecare din ele ar şti că cealaltă nu doreşte afişate În acest moment, spuse computerul. Voi se-
lupta, şi dacă ar putea comunica una cu alta, dar să lecta citeva pentru dumneavoastră.
nu-şi poată afla coordonatele pină la atingerea unor Primul mesaj fu inlocuit de altele, izbucnind În pa-
grade de incredere reciprocă - trat la fiecare zece secunde. .
_ Reorientaţi nevelet, urlă comandantul. Întoarceţi .: Aceste mesaje. par să construiască un vocabular
navele si dati-i drumul acasă! de cuvinte, numere si operatori, spuse computerul
.. ... MURRA Y LEINSTER. 1945... Apoi, după cîteva secunde, spuse: da Acum pot
afirma cu un anumit grad de exactitate că mesajele
Repovestind istoria Proiectului, prin imagini statice transmit un vocabular. In ntmul actual de recepţie. in
sau mobile in pătratul holografic care se ivea in spa- douăzeci şi patru de ore vom dispune de uri dictie-
tele lui MacDonald, computerul atinsese un moment nar suficient de complet şi poate şi de o gramatica
dramatic şi anume acela cind radiotelescopul de pe Imaginile, continuă computerul, care nu mai sint po-
orbita Pârnlntului, denumit Marea Reţea, inregistrase trivite pentru transmiterea următoarelor mesaje com-
o bandă care, o dată cu altele, fusese trimisă ca deo- plexe sint inlocuite cu simboluri. Imediat ce se va
bicei la proiect şi un om pe nume Saunders tnceouşe completa dicţionarul, pot anticipa că imaginile vor
o muncă grea de descifrare care a revelat vocile. In inceta să fie transmise -şi mesajele vor consta exclu-
acest moment computerul se opri brusc şi spuse, cu siv din simboluri şi noţiuni abstracte, care vor ridica
acelaşi glas neutru: nivelul comunicăriii la cel al istoriei, romanului ŞI
- Primesc noi semnale din Capella. ecuatiei matematice.
228 _..~,.~
- Da, spuse computerul, acum primesc anumite Prooabuuatea este infmitestmată. Şi În ce scop?
mesaje simple transmise doar in simboluri. Mai mult, spuse MacDonald, nu trebuie să ne te
in partea sălii unde se afla' premierul australian, mem de capellani. Acest lucru est evident in răspun
oamenii se intorceau unii către altii, discutind ceva sul pe care tocmai l-am primit. Afişaţi din nou Ras
in şoapte zgomotoase şi cei din jurul lor se incruntau pun sul!
nemulţumiţi că sint deranjaţi. Premierul australian se Răspunsul fu afişat din nou În pătratul holografic
ridică din nou in picioare, deşi citiva oameni de şti- - Şi Mesajul iniţial pe care l-am pirmit din Ca-
inţă -il trăgeau de robă. Grupul australian era cel mai pella, spuse MacDonald, cel de acum nouăzeci de
omogen. ani. Plasaţi-I alături de Răspuns.
- Domnule MacDonald, spuse premierul, in jurul Cele două mesaje fură afişate unul lingă celălalt.
meu s-a exprimat neliniştea in legătură cu ritmul ra-
pid al transmiterii informaţiilor. Credem ca acest
computer nu 'va reuşi sa facă faţa .9 LUME iNTREAGĂ AŞTEAPTĂ O EXPLICAŢIE A
- Nu-i cazul, spuse MacDonald. RASPUNSULUI PRIMIT DIN CAPELLA. ACUM Ci-
- Ceea ce incerc sa vă spun, domnule MacDo- TEVA MINUTE! DIRECTORUL MACDONALD TRE-
nald, spuse premierul, trăgindu-şi nervos roba din ~UIE SĂ 'fACĂ CUNOSCUTĂ DINTR-UN MOMENT
miinile celor care' trăgeau de ea, este că pot exista IN ALTUL SEMNIFICATIA CELOR DOUĂ MESAJE
pericole inimaginabile dacă se continuă această re- PI3EMONIŢIILE iNCON'JOARĂ TOT GLOBUL PĂ-
cepţie. . MINTESC. UNII ANALIŞTI INSISTĂ ASUPRA APA-
- Vă asigur, spuse MacDonald, că nu există nici RENTEI CURIOS DE "GOALĂ" A RĂSPUNSULUI.
un fel de pericole. SE PARE CĂ iN LUME CIFRA SPECTATORILOR
· - Asigurarea dumneavoastră nu este de ajuns, A ATINS TREI.MILIARDE.
spuse premierul. De vreme ce cuvintele noastre sint Nu ştiu cum apar in faţa lumii, dar mie mi se pare
auzite şi inregistrate de acest computer, nu am dorit ca am fost doar un băiat ce s-a jucat pe ţărmul mării.
să vorbesc deschis, in speranţa ca ne vom inţelege bucur in du-mă de clipa prezentă. gasind apoi cîte o
făra să ne spunem totul, ca doi oameni diplomaţi, pietricică mai netedă, sau o cochilie mai frumoasa
dar acum trebuie să renunţ la tact. Capellanii sint ca de obicei, in timp ce măreţul ocean al edevărutu.
avansaţi tehnologic şi, in acelaşi timp, disperaţi. se intindea necunoscut inainte-mi.
Această combinaţie poate ameninţă computerul ... ISAAC NEWTON,
dumneavoatsră, al cărui control şi energie pot fi pre- ÎNCEPUTUL SECOLULUI XVI/I ...
luate de ei. O rasă ca aceasta trebuie să stăpinească
perfect computerele şi poate dispune de cine ştie ce Într-o seară, pe cind se inteţea intunericul şi lucru-
alte mijloace de comunicare şi transport. Vă rog sa rile re incepeau să urle către Lună, Fander Îşi oferi
vă luaţi precauţiile pe care şi le ia un' om inteligent şi virful tentaculei sale pentru a suta oara ... Gestul fu-
sa inchideţi aparatul pină cind putem evalua această sese intotdeauna foarte desluşit, chiar dacă motivaţia
situaţie. era neclară, şi totuşi fusese refuzat mereu. Dar
Un savant australian se ridică şi el in picioare şi acum, cinci degete se inlănţuiră in ţuru-i in dorinţa
spuse: _ timidă de a-i face plăcere.
- Cer scuze in numele conducătorului nostru. Dorind cu ardoare ca nervii umani să poată func-
Este evident că domnia-sa nu inţelege nici natura tiona ca ai martienilor, Fander işi depănă gindurile
computerului, nici cea a mesajelor primite. rapid, aşa ca a'tingerea caldă să nu se desprindă
Nivelul zgomotului de fond din Auditorium cres- prea curind.
cuse pină intr-atit, incit era greu să mai auzim ceva. - Nu-ţi fie frică de mine. Nu pot nici eu, după cum
MacDonald ridică mina: nu poţi nici tu, să ne stăpinim forma. Sint prietenul.
- Totuşi impresiile domniei-sale sint naturale şi tatăl, mama ta. Am tot atila nevoie de tine, cit ai şi tu
pot fi impărtăşite şi de alţii aici prezenţi. Nu putem de mine.
elimina total posibilitatea ca un program extrateres- ... ERIC FRANK RUSSELL, 1950...
tru să prevaleze asupra instrucţiilor date de noi corn-
puterului, dar cum pot ei face asta cind sint la patru- - Veţi remarca, spuse MacDonald, că unele părţi
zeci şi cinci de ani-lumină depărtare, fără nici o cu- din mesaje sînt identice şi altele diferă. Cea mai im-
noaştere a modului de funcţionare, de programare a portantă deosebire este absenţa figurii centrale din
computerului nostru, fără posibilitatea de feed-back? Răspuns. Următoarea În importanţă este alterarea
simbolului soarelui din colţul din dreapta sus. Acum
..• .. ..
..... soarele seamănă cu cel dir. stinga jos şi simbolurile
·
care descriu cei doi sori sînt identice .
•• • o•••••
o
••
•••••••
· ... •
• •
• , • ••••. ••
••• .... Un astronom de culoare se ridică din primul rind:
- Bine, dar e imposibil, spuse el Încet. Sorii aceia
••• •••••••••
•••• • • •• nu pot să fi devenit nove. Am fi avut dovada vizuala
pină acum şi apoi imaginile din Capella au rămas
• o ••o • • •• neschimbate.
•• ••••••••••••
•••••
•
• "••
••e ••il - Asta inseamna, spuse MacDonald, ca acum no-
·••••
•
• ••
"•• •
•
••••
••••• ••
• •
••
uazeci de ani am făcut o presupunere greşită cind
ne-am gindit că Mesajul afirma ca sorii erau În curs
de a deveni nove. Ne-a preocupat mult acest lucru şi
unii dintre noi am speculat asupra posibilităţii care
••
•• •• acum pare confirmată. Ceea ce spunea Mes'!jul des-
••• ••
• ...
•• •• , ,•••• • ••
• •
pre sori se referea la un moment in timp cînd sorii
mai mari din Capella urmau să-şi consume tot hidro-
•• •
•• •• ••
• •• • •
.... ·•••-. genul din miezuri şi să se deplaseze de pe orbita lor
normala Miezul lor a inceput să se contracte, stratu-
•t.,
•• ••• •• •••• ••••
• "•
••••• , : • • ••••• •••
•
" ••
•
• • . / •
• •••
rile de suprafaţă s-au dilatat şi astfel au devenit gi-
gante roşii cu o temperatură şi luminozitate crescute.
Aceasta a fost schimbarea de dimensiune şi elibera-
rea de caldura a sorilor pe care le-a descris Mesajul
iniţial.
(~~AlMANAH
,~ ANTICIPAŢIA
229
~
-~~R<E
- Şi cind s-a intimplat asta?, intrebă premierul s-au dUSI
australian. au fost distruşi
- Cindva intre un trecut recent şi trecutul inde- Noi am trăit
părtat, spuse MacDonald. Poate că acum o mie de Am muncit
ani, sau milioane de ani: .. Am construit
Publicul fu tulburat de implicaţiile con ţinute de Şi ne-am dus.
afirmaţiile lui MacDonald, doar premierul australian Acceoratl acestea, mostenirea noastrăI
rămase sigur de sine: relatie de rudenieI
- Şi ce s-a intimplat cu capellanii? admiratie/
- Vă rog să vă uitaţi din nou la mesaje, spuse fraternitate/
MacDonald. Observaţi că Răspunsul a eliminat toate dragosteI
aşa-zisele cuvinte, sau simboluri din partea stinga
capelianii sint morţi, spuse MacDonald.
pe toate, cu excepţia unuia dintre ele şi anume cu-
- Şi Proiectul? spuse premierul. Sarcina dumnea-
vintul pentru' .capellan", iar el e precedat de ceea ce voastră a luat sfirşit.
acum cred că reprezintă simbolul capellan pentru
- Intr-un fel, spuse MacDonald. Acum incepe
negaţie. munca omenirii intregi. Mesajele pe care le primeşte,
- Negaţie? Întrebă premierul.
le depozitează, le analizează şi le interpretează corn-
- Capelanii, spuse MacOonald obosit, au murit,
puterui conţin intreaga informaţie in legătură cu o
s-au dus, au fosat incineraţi. Chiar şi' simbolurile
civilizaţie străină nouă din aproape toate punctele de.
pentru planetele lor poartă mărturia destinului lor.
vedere, cu excepţia inteligenţei şi a emoţiei, o civili-
Superjupiteriana este oarecum mai redusă ca dimen- zaţie mult mai avansată decit a noastră, nu numai in
siuni din cauza dilatării şi căldurii soarelui proxim
ce priveşte istoria ei, dar dacă presupunerile mele
care este, poate, acum de zece ori mai mare ca sint corecte, şi in ce priveşte filozofia, cultura, arta,
inainte şi sateliţii mai mici ai superjupiterienei au fost ştiinţa, tehnologia, teologia şi literatura ei.
distruşi in intreagime cu excepţia unei planete de
Am primit o moştenire mult mai valoroasă decit
mărimea Terrei - pe care am considerat-o in trecut
posesia fizică a unei alte lumi, cu toate comorile ei
planeta capellanilor - şi aceasta se pare că şi-a
naturale, şi toţi oamenii de ştiinţă şi specialiştii lumii
pierdut mult din masa ei, probabil datorită evaporării
cit şi oricine doreşte s-o exploreze, işi pot petrece
prin fierbere a oceanelor ei şi a atmosferei, cit şi da- vieţile studiind-o, interpretind-o, adăugind bucăţi şi
torită explozii lor interne. părticele din ea civilizaţiei noastre, imbogăţind-o cu
- inseamnă că am comunicat cu o rasă dispărută
o nouă lume şi tot ceea ce a fost ea.
de mult, spuse premierul.
in ceea ce priveşte Proiectul ca atare, căutarea
- Se pare, spuse Mac Donald, că au instalat unele noastră a durat mai puţin de un secol şi jumătate şi
echipamente automate capabile să se autorepare, cu am adus la cunoştinţa lumii o descoperire majoră.
scopul captării semnalelor unor civilizaţii viitoare şi Cine ştie ce alte civilizaţii, ce alţi oameni stranii, mi-
al transmiterii de mesaje către acestea Dacă apara-
nunaţi vom descoperi aiurea, intre aici şi 'Capătul
tele primeau vreun răspuns ce indica faptul că o civi- .Jruversului ?'
lizaţie tehnologică asculta mesajele venite din spaţiu, Transmisia din Capelia va continua zile, săptămini,
ele incepeau să trimită ... sau luni, dar in cele din urmă pină la ultima fărimă
- Cum? spuse premierul. Ce rost mai avea să facă de moştenire de pe o in depărtată stea va fi inminată.
asta, dacă ei sint morţi de mult?! Mesajele vor inceta şi liniştea se va ridica uşor inspre
- Am un mesaj, spuse computerul. A fost trans- trecut...
mis in vocabularul simplu dezvoltat pina acum şi
Şi radiotelescopul, ca o ureche a Terrei, susţinut
există unele neclarităţi in sensul exact al unor cu-
de un braţ pentru a asculta secretele Universului ş'
vinte şi expresii. Mesajul, cu posibilele alternative radiotelescopul ca un vas in care se stringe praful
alăturate, vă va fi infăţişat imediat. II voi vizualiza stelar, se vor insufleţi din nou şi vor incepe o noua
pentru o mai bună inţelegere. cercetare a cerurilor pentru un alt mesaj venit din
stele.
Oamenii Cam pe atunci, computerul va deveni cel puţin pe
fiinţe civilizate/ jumătate capelian. Nimeni, in afara lui, nu va şti acest
creaturi inteligente/ lucru timp de o jumătate de secol. Iar pină atunci
fraţii Proiectul va recepţiona un mesaj venit din nebuloasa
ne adresăm tuturor celor care ne ascultă Crabului.
Salutări din partea oamenilor de pe Capelia/
Primul satelit miraculos/ Traducere de: NINA GEORGE DĂIANU
care au murit si ION - MIREA SERBĂNESCU RĂCOASA
230
•
EDALIO
IOan Grasan ,
rdelean atit cit morozitetee să nu ÎnfrÎngă subţirimea spiritu-
A lui, Ioan Groşan, pe care ÎI prezentăm printr-o fotografie

realizată de Florin laru, nu e totuşi nici din speţa nttritor
exuberanţi. Din Maramureş, a adus simţul măsurii, dar şi
percepţia efemerului căruia i-a opus mereu umorul benign. Melan-
colia e. la el, o formă a lucidităţii. S-a născut În localitatea Satu-
lung, in judeţul Maramureş, la 3 octombrie 1954, Într-o zonă cu ge-
ografie lină, tăiată de apa leneşă. a Someşului.: În iuru! căreia tînărul
prozator a ţesut o mitologie a complicităţii ironice. In perioada ettr
denţiei, ca filolog la Cluj-Napoca, Ioan Groşan, a fost deopotrivă
gazetar şi dramaturg, prozator şi actor. A fost membru În redi!fţia
revistei EChinox, unde a ţinut multă vreme cronica de proză·şi de
film, a animat grupul Ars Amatoria, care şi-a făcut de acum un re-
nume deja omotoqst, a scris pentru membrii acestui grup piese de
teatru {Există sau nu O.Z.N.-uri?, Bramboval purginie sau Amurgul
Evului Mediu, Şcoala ludică), jumătate parabolice, jumătate Îmbi-
bate tfl.e substanţa realului cotidian, În care recuzita cutturere tă-
ziona indeaproape cu radiografia socială. După absolvirea facultăţii,
Ioan Groşan s-a dedicat profesoratului Într-o şcoală din Bucureşti,
continuind să scrie proză În spiritul combinaţiei de livresc şi para-
bolic, pe care o aaunţaseră Încercările de tinereţe. Prima sa apariţie
editorială, volumul de povestiri Caravana cinematografică (1985),
i-a şi adus, de altfel, premiul de debut al Uniunii Scriitorilor, o con-
firmare a talentului pe care' Ioan Groşan il arătase demult.
De literatura S.F. tînărul prozator s-a apropiat tot in timpul stu-
denţiei, Însă În registru ironic şi parodic, scriind piesa Există sau nu
O.Z.N.-uri? În care erau persiflate, suculent, stereotipiile propagan-
dei ştiinţifice şi, mai cu seamă, ignoranţa consumatorului de infor-
maţie. Nu cu mult timp in urmă, Ioan Groşan a Încheiat publicarea
Epopeii spaţiale 2084, În revista Ştiinţă şi Tehnică, un lung serial În
50 de episoade, În care regăsim subtila parodie la clişeele genului,
subtextul parabolic, reflexul social al setirei. Personeiete sînt con-
struite după prototipul lui Ianus: un chip reflectă imaginea intra-
mundană, spaţială, tehnicizată, celălalt Iasă să se intrevadă trăsătu-
rile omului generic de lîngă noi, Limbajul spumos, dialogul, umorul
sint cîteva din trăsăturile acestei epopei ironice ce dovedeşte o
foarte intimă familiarizare cu msioritetee speciilor prozaistice. '
Ioan Grosen e, Însă, dincolo de aceste exerciţii superioare, un
foarte dotat prozator În care tînăra generatie isi pune toată increde-
rea. In Caravana cinematografică avem deja semnele acestei garan-
}ii, confirmate prin tot aeea ce a scris autorul.
RADU G. TEPOSU
Epopeea
X+2Y - Z
(în care X re-
5000 - 3,5
prezintă orele de muncă dintr-o
săptămînă-lumină, Y, orele supli-
mentare, Z, orele petrecute în sî-
spafialO 2084 nul familiei,5 000, salariul de bază

şi 3,5, zilele de concediu). "S-a
făcut aproape şapte"; murmură
Corodan după ce efectuă rapid
calculul necesar. .Dacă mun-
(Foileton ştiinţifico-fantastic) ceam mai mult alaltăieri, acum
cercetare pe tlr@ institutul de era aproape opt şi cîştigam o
oră"; medită el şi hotărî să acţio-
o şedinţă obişnuită
profil (UNNAX). "Uite că azi au
dat soare"; se bucura Corodan în neze în viitor cu mai multă ener-
.
r
ra o zi senină. Primele raze
de soare pătrundeau ve-
sele prin fereastră, oprin-
du-se pe biroul lui Iuliu
Corodan. directorul Centrului de
gird, pe circuit îrchis, tIăgîndu-şi
scaunul spre fereastră. O durere
de cap scurtă, obsedantă, i rea-
duse în minte deceniul 2050-ID60.
Se uită la ceas:" era ora
gie_ Apăsă pe butonul de serviciu
şi, ca de obicei, trapa din mijlocul
încăperii se deschise lin, iar prin
spaţiul nou creat apăru din sub-
sol scaunul cu secretara princi-
~~ALMANAH
,~ .ANTICIPAŢIA
23
EDALIO
pală bătînd la computer.
Ioan crosan dan contrariat, simtind vechea za-mea de încărcare": "Nu, v
- Noerni dragă, mai odihneş- durere, cu mine pe "Veac Nou" dupa
te-te şi tu, spuse cu blîndeţe - Să spun aşa, direct, în plen? nişte gogoşari?'"
Corodan. - şovăi "Felix S 4": - Sînt gogoşari acolo? - îl În
Ochii mari, frumoşi, satur- - Spune! trerupse din nou directorul UNI
nieni.ai secretarei se Întoarseră - Păi, să vedeţi, Începu robo- VAX'ului.
spre director, tul: &a, Într-o vineri, de Sfinta _ Da, anul acesta s-a pus go
- Mulţumesc, spuse ea cu Laika, ŞI plcua,.; goşari, e un satelit foarte pro
simplitate. ductiv, răspunse "Felix S 23"
Corodan continua s-o pri- Drept să spun, stăteam În cum
vească, admirîndu-i profilul pa- Relatarea robotului pănă.; să mă duc? să nu m
lid, perfect desenat, pieptul plin,
specific rasei ei, talia Îngustă, de "Feli~ S 23'" duc? Imi cer scuze un momen
de la tovarăşa Smaranda, tre
naiadă, linia fin curbată a şolduri- i cum vă spuneam, alături şi Intreb calculatorul d
10L "Păcat că n-are picioare";
rnedită el dînd cu ochii de locul.
unde trupul lui Noemi şi al tutu-
_
$ ploua cu găleata, după
cum era programat, -
continuă robotul "Fe-
ror colegelor ei se tennina inevi- lix S 23": Eu stă team la.cirou şi
serviciu: să mă duc? să nu m
duc? "Du-te, mă, nu fi prost, n
rata, Îmi spune calculatorul
M-aş duce eu, dar sînt su
tabiL . mă reparam, umblasem pe-afară formă de dulap, nu pot ie
- Introdu-mi, te rog, şefii de şi-mi intrase apă-n stînga B. de-aici": Aşa că m-am Întors
resoarte, spuse Corodan. Ond dam eu să-mi strîng, cum am luat două baterii, un prelun-
Secretara dispăru cu scaunul se spune, ultimul şurub. intră gitor, tovarăşa Smaranda m-
la subsol şi după cîteva clipe, tovarăşa Smaranda şi .zise ... apucat de el, ne-am urcat Î
prin trapele laterale, unul cîte - Cine-i tovarăşa Smaranda? cosmoscuterul dînsei şi-am de
unul, pătrunseră şefii de re- - il Întrerupse Iuliu Corodan, di-
colat spre "Veac Nou".
soarte. rectorul UNIVAX-ului. - Si? Si? - Întrebară În unan
- Luaţi loc!, spuse directorul - He, he, he - rîseră În unani- mitate roboţii.
U~AX'ului, mitate ceilalţi roboti, Nu ştiţi
li inspectă rapid cu privirea şi cine e tovarăşa Smaranda? He, - Ne-am Înscris corect pe or
rămase multumit: străluceau ce he, hei . bită, ne-am Învîrtit noi ce ne-am
curăţenie, erau toţi proaspăt Cu multe se obişnuise Iuliu Învîrtit, nu prea tare, că tova
unşi, vopsiţi, lustruiţi. La rindul Corodan de cînd era director la răşa Smaranda avea greţuri,
lor roboţii, căci despre nişfe ro- UNIVAX, numai rîsul inuman, cam pe la telejurnal ajungem Î
boţi e vorba, aşteptau respec- metalic al roboţilor nu-l putea dreptul satelitului. Mă uit eu p
tuos, care mai de care, suporta, Chitcăitul lor îl călca hublou... ce să vezi? Satelitu
- Ascult, spuse Corodan. pe cei clţiva nervi pe care avea nu-i! "Nu se poate!"; îmi zic
Cine vrea să-nceapă? Care este permisiunea să-i mai poarte. mai verific o dată coordonatele
situatia? . Bătu cu o rocă marţiană În traiectoria, o verific şi pe tova
- Incă din primul trimestru al masă. Roca, trezirdu-se, Începu răşa Smaranda dacă n-a umbla
anului În curs, Începu tuşind ro- să ţiuie de durere, ._ la butoane, că ştiţi cum sînt ele
·;:I~,I botul "Felix S 23"; care răspun- - Linişte! - spuse autoritar le 9trage să apese, dar nu gă
dea de sateliţii artificiali ai UNI- Corodan. Apoi, Întorcîndu-se . sesc nimic. Coordonatele era
VAX,u1ui,am Îndeplinit planul la spre robot Răspunde-mi la În, bune, Traiectoria optimă, tova
toţi indicatorii de bază, Dacă e trebare, tovarăşe Felix! răşa Smaranda aţipise puţin, to
să mă refer, de pildă, numai la - Tovarăşa Smaranda lutul era În regulă, numai satelitu
sectorul investiţiî", crează pe satelit la noi, la circu- nicăieri,
- Mulţumesc, suficient, 11 În- ite Închise, spuse "Felix S 23". - Nu se poate! - spuse Iuli
trerupse Corodan. Cum stăm - Nl,1 la asta rn-am referit, Corodan.
cu sateliţii naturali? Se mai În- preciză Corodan, Ce e dînsa? - Aşa mi-am zis şi eu, ca
vîrt? Robot sau fiinţă? doar ăsta era uri satelit natural
- Nu toţi, răspunse robotul "Felix S 23'" se uită neajutorat docil, avea orbita lui, nu se miş
"Felix S 4"; cunoscut în UNI- la colegii săi, ACeştia Îi făcură case de pe ea de mii de ani, nic
VAX pentru marea lui expe- semne că tot aia e, să spună. la dreapta, nici la stînga, te pu
rienţă (fusese printre cei care - E fiintă"" spuse cu foarte teai baza pe el la o adică. Şi to
puseseră pe picioare primele puţini decibeli În glas "Felix S tuşj, nici pomeneală de satelit
cosmohozuri model), Unii s-au 23". Ce să fac? Am 'ieşit În spaţiu
oprit şi stau aşa epuizaţi pe or- - Bine, nu-i nimic, continuă - să-ntreb pe cineva, să mă lămu
bită' Am fost la faţa locului, am zise Corodan. rească cumva, In spaţiu, cum
discutat, am luat măsuri - nimic! - Şi cum vă spuneam, reluă ştiţi, ţipenie de om, Cît vedea
In plus de asta, cu satelitul Felix, intră tovarăşa Smaranda cu ochii, nu vedeai nimic. Am
"Veac Nou" se Întîmplă lucruri şi-mi zice: "Fe!ix dragă, ai pro- stat ce-am stat, doar-doar o
ciudate, gram după-amiaza asta?", trece vreo navetă, pînă s-a trezi
- Ce lucruri? - spuse Coro- "N-am, am zis eu, e după-arma- tovarăşa Smaranda şi m-a stri
ALMANAH (~~
ANTICIPAŢIA ~
232
I
EDALIO
ioan Grasan
gat: "Ce faci, dragule, acolo? "COSMIC-SHOW", unde, con-
r
tul TESA, dezlipindu-se de hu-
Vino, dom 'le, Înăuntru, că intră tra taxei infime de cinci petrofa- blou. Vă rog să mă scuzati, dar
frigu'!": razi, nişte rnarţiene drăguţe te n-am văzut niciodată Pămîntul
programau să vezi filme cu vede la o asemenea depărtare.
Prin nusiene? Nu toţi aveau această - Mare brînză! - zise "Felix S
cosmos posibilitate, bineinţeles, unii pen- 23": Păi dacă am sta să ne ui-
tru că nu fuseseră programaţi tăm la fiecare planetă pe care-o
1\ n echipa Însărcinată 'să caute s-o aibă, alţii tocmai pentru că depăşim, cînd am mai munci?
1 satelitul natural "Veac Nou";

dispărut, cum s-a văzut de
pe multimilenara sa orbită,
fură desemnati, după Îndelungi
fuseseră programati s-o aibă, ca
să muncească mai mult să şi-o
poată satisface; însă luîndu-se
cu munca, azi un pic, mîine mai
mult, pînă la urmă uitau de ce
- Aveti dreptate, tovarăşe co·
mandant, răspunse "Stejetan",
apucîndu-se de treabă.
- Măi Felix - zise robo-
tul-computer, care şi el 'mai ie-
cercetări, trei roboti: robo-
tul-conducător "Felix S 23", ro- munceau. Şi munceau, nu şise prin spaţiu -, nu facem un
bot cu experienţă, care mai ie- glumă. şeptic?
şise prin cosmos şi revenise În- Ora H, ora decolării sosi. Cu - Ai corectat traiectoria?
cărcat de date, robotul-compu- un scrîşnet, nava spaţială, multi- - Am corectat-o - răspunse
ter .Dromiket 4"; robot progra- funcţională "Bourul"" se des- "Dromiket 4".
mator -corector al zborului, şi tî- prinse de pilonii care-o susţi- - Ai ieşit de pe orbită?
nărul robot "Stejeran 1"; din neau şi, in cîteva secunde, acce- - La fix!
cea mai nouă serie de roboti lerind din principiu, se trăltă tot - Bine, scoate cărţile. Tova-
TESA, debutant 'În spatiu, dar mai sus, pină deveni un punct răşe "Stejeran 1"; fii bun şi
căruia i se trecuse cu vederea azuriu, apoi nu se mai văzu. Of- şterge măsuţa asta şi vezi că
lipsa de experienţă datorită ex- tind, roboţii de jos, care o urmă- după .cornputer, într-o pungă, e
traordinarei promptitudini cu riseră pierzindu-se În cer, flutu- o sticlă de ulei. Ad-o, te rog, în-
care îndeplinea sarcinile cerute, rară cît f1uturară in semn de ră- coace, şi două pahare.
indiferent" cît de grele ar fi fost mas bun hirleţele, apoi Îşi
ele. De cînd făcuse ochi, pentru reluară săpatul. "Getta 2'"
a folosi o veche expresie teres- In navă era linişte. Hobo-
t
tră, de fapt de cînd fusese pro- tul-debutant "Stejeran 1" sta cu n faţa unei intilniri atit de
gramat şi pînă În momentul de- fata lipită de hublou şi privea in neaşteptate, cei trei roboţi
semnării în misiune, nu făcuse urmă. Pămîntul îşi arcui margi- din .Bourul" căzură pur şi
nici o gre~Iă şi, în plus, se nea ca o elipsă, apoi deveni ro- • simplu pe gînduri, În ordine.
străduia din răsputeri să con- tund şi-n cele din urmă apăru ca Intîi, cum se şi cuvenea, căzu
sume putin. Spre deosebire de o minge albăstruie şutată cu pe gînduri comandantul "Felix S
alti roboti, care, În timpul liber, sete În spaţiu. "Ce păcat că 23", apoi robotul programator
jucau şi şah cu campionul mon- n-arn fost programat să am sen- .Dremiket 4""şi În cele din urmă
dial la oameni ori îşi măsurau sibilitate! - spuse visător "Steje- 'se lăsă uşor pe gînduri şi -robo-
forta rupînd cărţi din perioade ran": Uitaţi-vă ce frumos se tul TESA "Stejeran 1":
dogmatice, "Stejeran 1"; cînd vede Pămîntul, tovarăşe coman- - Ce facem, tovarăşi? - simti
avea o oră liberă, prefera să se dant! Dar ce folos, dacă nu simţ "Felix S 23" nevoia să Întrebe
scoată din priză şi să rămînă ne- nimic! Stau aşa şi mă uit ca colectivul.
mişcat, ca 'mort, numai să nu prostu' pe hublou. Nici dumnea- . Colectivul tăcea mîlc.
consume curent. La concursul voastră n-aveţi programată sen- - Alo, "Bourul"! - se auzi din
anual "Dintre sute de roboti" ie- sibilitatea? nou acel glas gingaş, impacien-
şise primul, reuşind să calculeze - N-am - răspunse "Felix S tat. Ce faceti, dragă, acolo? Mă
şi să raporteze în mai putin de o 23": Treci şi mătură, a intrat lăsaţi să stau aşa, ca proasta-n
secundă suprafata de teren pe prafu' la decolar. Şi le-am spus spaţiu?' .
care o însămînţase şi-o irigase În de o mie de ori să facă uşile - Să mergem la dinsa şi să-i
mai putin de o oră, consumînd etanşe, că doar nu e tramvai, e reparăm vehiculul - propuse
doar 4 kilowaţi oră. Drept re- navă cosmică. Dar ai cu cine ",Dromiket 4": In fond, e o tova-
compensă, fu trecut la sectorul vorbi?! Dromikete, ai Închis bine răşă de-a noastră, n-o putem
.Birouri": pe care le mătura ca uşile? lăsa la voia întîmplării. Dacă dă
nimeni altul, le făcea lună. - Le-am inchis - răspunse ro- vreun lunatic peste ea? ..
Acum, iată, ca o recunoaştere a botul-computer =, dar ce-s eu - Avem o misiune, nu putem
meritelor sale, i se îngăduia să de vină dacă nu se Închid bine? părăsi incinta - spuse "Felix S
iasă În cosmos, e drept, ca ro- E un curent pe nava asta .." 23": Să vină ea la noi, e mai de-
bot de serviciu; dar cîţi roboti - Tovarăşe "Stejeran 1""- mocratic.
de tipul lui nu şi-ar fi dorit oare făcu "Felix S 23" -, ce vorbesc - Dacă doriti, pot să mă duc
nu să zboare spre planete înde- eu acilea?! Treci să mături sau eu să repar - interveni sfios
părtate, ci doar să meargă pînă vrei să mă tur eu?! "Stejeran 1":
la prima statie, pe Selena, la - Iaca, trec - răspunse robo- - la . te uită, dom'le - făcu
~~AlMANAH
~ ".ANTICIPATIA
233
EDALIO
Ioan orosan
"Felix S 23". Te·a apucat hărni- noii alcătuiri săreau imediat în tiei, unde scria cu litere
cia! Stai tovarăşe aici şi mătură, ochi: "Getta Z' nu mai păstra în vreo douăzeci de limbi
că de-aia ai fost trimis în Uni- forma greoaie, piramidală şi diz- tul "Welcome"; că lîngă
vers! gratioasă a vechilor roboţi, ci apăru un omule; verde în
- Chem "Sanda"! Chem căpata forma aerodinamică a negru, frecîndu-şi surîzător
"Sanda"! Receptie - spuse în unei femei în carne şi oase. Ma- nile. Aruncă o scurtă p
microfon .Dromiket 4". terialul sintetic din care fuseseră spre indicativul navei,
- Ce vrei, dragă? - se auzi confecţionate carnea şi oasele ei spuse într-o limbă perfect
din nou tulburătorul glas. era, practic, etern. Se mişca - Fiti bineveniti pe pl
- Chem "Sanda"! Chem agil, cu mare uşurinţă, fără tro- noastre!
"Sanda"! Chem "Sanda'" înăun- potul mecanic al roboatelor din - Să trăieşti - mormăi
tru] Receptie. primele generaţii. Dintr-o dată, S 23", coborînd treptele .B
- Ce receptie? - întrebă gla- în carcasele lor ciibice, colţu- lui" împreună cu "Getta
sul roase, cei trei roboti se simţiră După ei coborî Dromiket
- Aşa se spune - zise în mi- bătrîni, uzaţi fizic şi moral, de- apoi Stejeran 1, care în
crofon .Dromiket 4": Vă invi- păşiţi de avîntul fără precedent bine uşa navei cu yala.
tăm la noi în navă. Noi nu pu- al ştiinţei şi tehnicii. "Getta Z'îi - Doriţi cazare, masă, s
tem ieşi, sîntem în misiune. privi amuzată, apoi se aşeză pi- masaj, deparazitare? - se
- Fi-v-ar misi... se auzi glasul, cior sintetic peste picior sintetic. resă omuleţul. Ori mai bin
apoi nişte păcănituri. - Care va să zică, sînteţi în tur prin statiune, cu un pop
Cei trei se uitară unul la altul. misiune ... - surîse dînsa. Ce mi- Muzeul Feminităţii? Sau o
- Bine, vin eu la voi, - spuse siune, iepuraşilor? la...
. glasul =, dar mai apropiati-vă - Nişte "F'epsi" am d
putin cu nava, să le lipim, să nu La omule ţii verzi zise comandantul Felix. Av
ies pe frigu' ăsta. Trapă aveţi? sticle. -
- Avem! - spuse comandan- ără să piardă un kilo- - V-am spus că fac eu
tul "Felix S 23" , watt, robotul programa- - şopti "Getta Z'. Se înt
- Vedeti că trapa mea e în . tor-corector al zborului spre omuleţ: Du-ne, te ro
stînga, acolo unde scrie se uită în agenda spaţială un bar!
.Trapă". Să nu vă lipiţi aiurea. pe care trebuia s-o restituie la în- - Doriţi la un micro, m
Cu toate că .Bourul" era o toarcere în prezenta comandan- sau la un superbar?
-rnatahală de navă pe lîngă tului navei, găsi coordonatele - La superbar, la superb
"Sanda", acuplarea acestor staţiei interplanetare a ornuleţi- zise "Getta Z'.
două vehicule se făcu lin, la lor verzi şi îndreptă ,,&urul" - Un moment atunci -
orele 14,32 GMT. Aparatele de într-acolo. In curînd, văzură pro- omuleţul şi imediat scoas
la bord au functionat normal, iar filîndu-se prin hublou inelul. lumi- sunet ciudat, oarecum asem
robotii, pe timpul acuplării, au nos ce înconjura staţia. tor cu cel pe care, prin s
îndeplinit un complex 'program - Seamănă cu Saturn! - zise XX, îl scotea Tarzan. Brus
de cercetări ştiinţifice. In sfîrşit, "Getta Z', ce-şi pusese o su- uşa luminată a staţiei nă
trapele celor două nave se dă- perbă rochie de seară croită la două femeiuşti verzi de 1,
dură înlături şi pe culoarul creat spate în aşa fel încît permite să ce erau atît de drăguţe îoc
apăru posesoarea fermecătoru- se observe o părticică din fru- reau de 1,80. Omuleţul le
lui glas. mosul ei tablou de comandă. ceva pe limba lor şi femei
- Tot învîrtindu-ne! - îi salută - Seamănă - răspunse co- deveniră zîmbitoare, se
ea cu binecunoscutul salut al mandantul "Felix S 23" =, dar la piară ţopăind de oaspeti ş
cosmonauţilor. Mă numesc ei inelul e artificial, pentru re- conjurară cu părintească g
. "Getta 2": Dar ce-ati rămas c1qme. apucară pe Dromiket 4
aşa? Natimai văzut roboate în Intr-adevăr, apropiindu-se mai Stejeran 1 de mîini şi porni
carne şi oase? mult, văzură că inelul luminos toţii spre uşa statiei.
Intr-adevăr, cei trei membri ai se rotea întruna formînd cuvinte Uşa despre care pămî
echipaj ului rămăseseră ca trăs- luminoase, în toate culorile: bănuiau că dă într-o înc
niţi. Roboate mai văzuseră ei, "Cjn~cano"~ "Toy0ta'\ ,,1'5r~Pc- dădea de fapt într-un bul
dar nu în carne şi oase. Pentru kay~ ,,,,,Marlboro,,; "Boicil > feeric luminat, intens circu
că aceasta era noutatea revolu- "Adldas; "Women, "CoUrvOI- zgomotos, pe laturile căru
ţionară a proaspătului tip de ro- sier", "Metaxa", "Rombac"~ înşirau multimi de baruri,
bot feminin: în loc de metal, "Coc:a "Cola"; "Matra-Simca", nematografe, videoteci, b
mase plastice şi sticlă, "Getta Z' "TzuLca . teci, cinema teci, franzelării
era confecţionată chiar din - Astia- au de toate mormăi rochinării, horincii, .carman
carne şi oase. Evident, carne şi comandantul Felix, aranjîndu-şi cazinouri, tripouri, bistrouri
oase sintetice, dar care nu erau acul cravatei. pouri, restaurante, crame,
cu nimic mai prejos decît carnea Nici n-apucă bine să se lase kuri, biguri, cosmicării, so
şi oasele naturale. Avantajele pe marea platformă din fata sta- taveme, crîşme, spelunci
ALMAN
ANTICIPA
234
EDALIO
Ioan crosan
rabe, teatre, ba chiar imediat pe erau prea bine, arătau nişte enervă Felix.
stînga, cum treci de singurul se- poze, doi plutonieni şi un pluto- Se aplecară toţi trei asupra
mafor veşnic verde, şi-o ceapra- nier, mic şi verde, probabil sec- buteanelor,
zărie mică, dar curată. Drorni- toristul localului. Nici n-apucară - la uitaţi-vă, tovarăşe co-
ket 4 şi Stejeran 1, care nu mai să treacă pragul că, de după o mandant, au antigel - arăta
ieşiseră pînă atunci în Cosmos perdea vişinie pe care scria "Pu- "Stejeran 1'" un buton.
şi nici nu mai văzuseră un ase- teţi intra şi În bucătărie"; se ivi - Daaa? - făcu "Felix S 23".
menea oraş ciudat, unde parcă un chelner pe rotile şi-i conduse Ei, atunci bem şi noi un păhă-
se adunaseră toate seminţiile piruetînd în jurul lor, la o masă . rei?
Un iv'e r s u lu i, rămăseseră de şase locuri. - Bem, tovarăşe comandant!
aproape fără grai; pe lîngă ei - Doriti să fiţi serviti prin tele- Apăsară de trei ori pe butonul
treceau fără să-i bage În seamă, comandă sau vă servesc eu? - respectiv. Imediat apăru chelne-
Într-un du-te-haida neîncetat, sa- spuse chelnerul. rul cu whisky-uI Gettei şi păhă-
turniene, superbe, fără picioare, - Serveşte-ne dumneata - relele lor.
dar care luptau pentru emanci- răspunse "Getta 2:'. Dar care e - Nu vă supăraţi că vă-ntreb
parea femeii, neptunieni mici pă- diferenta? - zise chelnerul după ce servi -,
roşi, îmbogăţiţi peste noapte din - Nu prea mare - surîse chel- de unde sînteţi de loc?
vînzarea 9ust9şilor lor gogoşari, nerul. Dacă doriţi prin teleco- - De pe Terra - răspunse
centauri din Proxima Centauri mandă, . trebuie să apăsati pe "Felix S 23":
cu trup de cal şi cap de taur, butoanele pe care le aveti la - Bănuiam eu - zîmbi chelne-
dansatoare lungi, subtiri, de prin masă, iar dacă vreţi să vă ser- rul. V-am recunoscut după ac-
părţile Andromedei, ce-şi puteau vesc eu, mi-apăsaţi mie butoa- cent .
.îndoi trupul pînă rămîneai bujbe, nele pe care le am aici - şi-şi - Da' dumneata, de unde
pămînteni ce căutau de lucru, desfăcu fracul negru, dezvăluind eşti? - îl Întrebă "Felix S 23":
rnarţieni care tot opreau trecă- un fel de tablou de comandă fi- - Din Jimbolia, dacă ştiţi
torii Încercînd să-i convingă că xat pe pieptu-i plin de butoane. cumva ...
şi pe Marte e viaţă, venusieni - Eu vreau s-apăs pe dum- . - Cum să nu ştiu! - exclamă
care vindeau pliante turistice cu neata - zise "Getta 2:': "Felix S 23": Acolo mi-am făcut
Terra etc. etc. - Cu mare plăcere, doamnă - armata! la te uită, dom1e! Hai
La balul răspunse chelnerul, Apăsaţi cît
doriţi. Domnii?
noroc!
- Să trăiţi - răspunse chelne-
"Supemova" . -'. Noi apăsăm pe masă - zise rul, cu o undă de tristeţe În
nsfîrşit, tot mergînd ei pe încruntat "Felix S 23": glas. Domnişoarele nu servesc
I bulevard Insotiti de cele

două femeiuşti verzi care
chicoteau şi g1umeau de te
treceau fiorii, ajunseră În fata
- Imi faceţi .o şi mai mare pla-
cere - zise chelnerul. Pentru că
sînt unii clienţi mai răi care nu
vor decît să apese, dar nu con-
nimic?
Uitaseră de femeiuştile verzi I
Acestea stăteau picior peste pi-
cioruş şi se uitau cu reproş la
unei intrări somptuoasa, deasu- sumă. la să vedem ce-aţi dori să Felix. .
pra căreia o lumină intermi- apăsaţi mai Întîi? - Dumneavoastră ce-aţi
tentă, gălbui-roşiatică, decupa în - Eu aş apăsa pe-un whisky - servi? - Întrebă acesta stînjenit.
noapte literele firmei: "Su,per· zise "Getta 2:': - Bitter - spuse cu glas una
nova . Bar. Only for Men and - Apăsaţi şi pe gheaţă? - În- din ele. Nişte bitter am vrea.
Worrien": Femeiuştile le făcură trebă chelnerul.
semn că aici, şi cei trei roboţi - Nu, mersi. Atacul
r
pămînteni, Însoţiţi de Getta 2, - Poftiţi, doamnă! - se aplecă ra Într-o vineri. Ca de-o-
pătrunseră, nu fără o firească chelnerul şi "Getta 2:"se uită pe bicei, nava interplanetara
emotie, Înăuntru. Inăuntru era pieptul lui după butonul cu .,Bourul" înainta silenţios
cam Întuneric şi mirosea uşor a whisky, îl găsi şi apăsă. Chelne- prin spatiu, cînd deodată o
spray. rul icni scurt şi plecă după co- lumină puternică lovi hubloul
- Fiti cu ochii În patru - le mandă. din faţă, orbindu-i pe cei dinăun-
strecură printre dinti comandan- - Voi ce luati? - se întoarse tru, şi-o zdruncinătură de cîteva
tul "Felix S 23"'lui .Dromiket 4'" "Getta 2:' spre pămînteni. megatone Îi aruncă de-a valma
şi "Stejeran 1": O muzică plă- - Stai puţin - răspunse "Felix unii peste alţii.
cută, cum părnintenii nu mai au- S 23'" aplecat peste butoane. Ce - Sîntem ataca ti! - mai apuca
ziseră de pe vremea cînd statiile scrie, mă, aici? să strige .Drorniket 4", trăgînd
rnartiene nu erau bruiate, plutea - Biftec - citi "Stejeran 1": frÎna de mînă. In aceeaşi clipă, o
În atmosferă. La mese stătea - Ce e asta? '; spuse contra- voce puternică, prin megaflex, îi
puţină lume: un grup de trei riat comandantul "Felix S 23". somă. .
pentodauri .din constelatie Ge- - E de mîncare - ÎI lămuri - Nu mişcă nimeni! Hublou-
menilor, care sorbeau din trei "Getta 2:': Luaţi-vă Întîi ceva de riie sus!
sonde suc de nutret, două ci- băut. Ţinîndu-se de şale, unde con-
Iioaie de 19-17 ani care, deşi nu - Unde scrie, mă, ulei? - se tractase un acumulator mai
~-~ALMANAH
~ ANTICIPATIA
235
EDALIO
IOan
vechi, comandantul "Felix S ~ e •
orosan
punse timid Stejeran. Ştiti, nava minteni care rămăseseră în pi-
se sculă cu chiu şi vaiete şi e cam veche şi.__dacă n-o ţinem cioare. Văd că nici scaune n-a-
apăsă pe care buton vedea cu lună.__ veti destule.
ochii, deschizînd hubloul princi- - Da' aurul!? Unde ţineţi au-
Întîlnire de gradul zero
pal, Imediat în cadrul lui apăru rul? Sau platina! - zise bărbosul.
un tip îmlt, cu barbă. neagră în- . Ia să văd plăcutelel , n cabina de comandă a
grijit tăiată, ţinînd în mînă un
mega\aser automat. Sări înăun- 23".
tru cu megalaserul î]ldreptat
- Ce plăcuţe? - făcu "Felix S
- Plăcuţele de la circuite! -
spre ei şi fluieră scurt. n urmară răspunse bărbosul. Dezechipa-
de îndată alţi doi inşi, inarmati şi rea!
t "Bourului"; agresori şi ata-
cati se aşezară care pe unde
putea.
- Aşa, deci - făcu bărbosul,
uitîndu-se compătimitor la robo-
ei, unul cu ochi piezişi, asiatici, Uitîndu-se jenaţi unul la altul ţii tereştri. Aur n-aveţi, platină
mic de statură, celălalt blond şi şi toti la "Getta 2", robotii pă- n-aveţi, Ia scoateţi din prunele
cu o balalaică în spate. mînteni începură să-şi desfacă alea!
- Cu cine avem plăcerea? - şuruburile din jurul şoldurilor. Comandantul "Felix S 23"
biigui comandantul Felix. Primul fu gata .Drorniket 4". făcu un semn cu capul spre
- Cu "Piraţii stelelor"! - rinji Blondul veni lîngă el şi-i săltă "Stejeran 1": Acesta se duse în
cel cu barbă. puţin carcasa cu baioneta, aple- magazie şi reveni cu o lopată de
- De ce naţionalitate? - z'se cîndu-se şi privi în interiorul lui prune. Le împărţi bărbosului,
Felix_ Dromiket. blondului şi celui cu ochi asia-
- Multinaţionali - răspunse - Aluminiu - raportă blondul. tici. Agresorii începură să crape
bărbosul. Cosmosul - ubi bene. Făcu .aceeaşi operaţie şi cu cei- prunele şi să zvirle sîmburii pe
Dar voi cu rabla asta de unde lalţi, In dreptul lui "Stejeran 1" hublou, în spaţiu. Din cauza irn-
sînteţi? se uită mai mult. ponderabilităţii sîmburii păreau
- De pe Terra - răspunse - Ăsta mai tînăr are plăcute un mic grup de asteroizi plutind
uşor jignit comandantul "Felix S de plastic - zise el. în jurul navei.
23"_ - Măi să fie! - se cruci bărbo- - De cînd n-am mincat noi
- De unde de pe Terra? sul. Aşa ceva n-am mai văzut! prune, Pavka? - zise bărbosul
- Drăgăneşti-Vlaşca, paralela Păi voi n-aveţi ca toţi robotii plă- către blond.
45 - răspunse 'Felix. Cel blond cute de platină? - De mici, boss - răspunse
fluieră a pagubă. Bă.rbosul se - Astea le-avem, cu astea Pavka. De cînd am intrat în gră·
. uită în jur: funcţionăm - zise comandantul dina aia de lîngă Andromeda.
- Şi ce transportaţi? "Felix S 23": _ - Aşa e - îşi aminti bărbosul.
- Nu transportăm nimic, cău- - Mă şi mir cum reuşiţi - zise Ce vremuri! Nu era galaxie fără
tăm un satelit natural. oarecum mai cu blîndeţe bărbo- prune.
- Hai, fără texte! - se zburli sul şi lăsă automatul în jos. Hai, - Nu vă supăraţi - zise robo-
bărbosul. Scoateţi repede tot înşurubaţi-vă. Şi doamna? tul "Felix S 23" -, dumneavoas-
ce-aveţi! - Eu sînt turnată - răspunse tră nu v-aţi născut pe Terra?
- Păi ce s-avem? N-avem nicu demnitate "Getta 'l" - şi nu - Nu, băiete - răspunse băr-
mic! - zise comandantul "Felix mă pot desface. bosul. Sîntem copii din spori.
S 23": - Tot de la Drăgăneşti? N-avem mamă, n-avem tată.
Atunci bărbosul îi arată din - Tot - minti "Getta Z', Nu-l avem decît pe ăsta - şi-şi
ochi asiaticului lada mare de fier - Aţi găsit ceva? - întrebă mîngîie .Lauserol" automat.
de lîngă uşa magaziei. Asiaticul bărbosul pe tovarăşii săi care,' - Imi pare rău - zise "Felix S
ţinti lada şi apăsă pe trăgaci. Un între timp, cotrobăiseră prin ma- 23":
fulger mic, rudimentar tîşni pe gazie. - Asta este, ce să-i faci - oftă
gura megalaserului şi lacătul - Numai ulei şi prune, boss - bărbosul şi scoase din buzuna-
zbură cît colo. Blondul sări şi raportă blondul. rul de la spate o sticlă plată. Nu
înălţă capacul lăzii. Zeci de pa- - Prune? - întrebă bărbosul. beti, doamnă?
chete de nailon cu un praf albi- Pentru ce? - Multumesc, nu prea obiş-
cios stăteau frumos orinduite în - Pentru schimb - răspunse nuiesc - zise "Getta 2":
iadă. Cu vîrful baionetei blondul "Felix S 23": Sînt civilizaţiicare - Păcat - făcu bărbosul şi
sparse unul, îşi umezi arătătorul nu ştiu ce-i pruna. trase o duşcă.' E_whisky "Hal-
şi gustă. - Mari aiuriţi sînteţi - con- ley", de vreo 50 de ani. Ia zi-i
- Ei? - întrebă nerăbdător stată bărbosul şi se aşeză pe ceva, măi Pavka, din chestia aia.
bărbosul, lada cu .Dero", scoţîndu-şi o ţi- Blondul puse jos "Lauserul"
- "Dero'" - răsunse blondul şi gară. Furnaţi, doamnă? şi-şi trase în faţă balalaica.
scuipă, - Cu plăcere' - zise "Getta - Cîntaţi şi voi? - se întoarse
"Dero"? - făcu dezamăgit 2", luînd megalongul din pache- bărbosul spre roboti. Hai că-mi
bărbosul, La ce vă trebuie atîta tul oferit. sînteţi simpatici! Ce ştiţi să cin-
"Dero"? - Staţi şi voi pe unde puteţi - tati?
- Pentru curăţenie - răs- zise bărbosul către robot ii pă- - "Şoferul de la O.N.T." -
ALMANAH ~~
ANTICIPAŢIA ~
236
EDALIO
zise "Felix S 23":
IOan Groşan
cui merse În magazie şi aduse tele plecate, atît cît le permitea
- Ei, şoferu'! făcu dezamăgit sacul. dispozitivul, cînd deodată
bărbosul. "Vino rnîrdră-n gala- - Şi-acum, la revedere, băieţi! "Getta ',!', care privea prin hu-
xie" ştiţi? - zise Herbert ridicîndu-se. Să- blou, exclamă:
- Nu prea - răspunse Felix. ru-mînuşiţele, doamnă. - la te uită! Parcă se vede o
- la zi-le melodia. Pavka! - .: Mai staţi, vă rog - zise "Fe- planetă!
făcu bărbosul şi mai trase un lix S 23": Nu e nici o grabă. Cu paşi rnărunţi, comandan-
git. Datorie-i datorie - zise Her- tul "Felix S 23'" merse la hubloul
- .Vino mîndră-n galaxie să-ţi bert. Nu mai putem sta. Azi său, mai mare şi mai curat, şi se
arăt stele o mie, măi" - Începu n-am prins decît un satelit sene- uită În spaţiu. Intr-adevăr, în de-
cu foc Pavka, zdrăngănindu-şi galez şi pe voi. E un traseu' cam părtare se zărea luminînd roşie-
obiectul. Avea o voce plăcută, necirculat pe-aici. A, să nu uit! tic ceva de forma unei mingi de
baritonală. Cîntecul urca Încet, Vă las cartea mea de vizită. rugby.
ieşea pe hublourile deschise şi Dacă vă mai atacă cineva, arăta- - Dacă nu mă înşel eu - zise
se pierdea ca o dîră incoloră În ţi-o şi n-aveţi probleme. Operăm comandantul =, cred, după
urma navei. LI sfîrşitul melodiei, numai. cinci echipaje În .zona formă că e ... Dromikete, ia veri-
bărbosul Îşi şterse o lacrimă. asta. lncă o dată, vă multumim! fică pe ce coordonate sîntem!
- Voi ce beti? - Întrebă el cu Salutări acasă! Robotul programator-coredor
blîndeţe pe roboti. - Drum bun şi succes! - stri- al zborului, "Dromiket 4";
- Ulei - răspunse "Felix S gară roboţii. merse degraba la tabloul de co-
23": Agresorii ieşiră spre nava lor. mandă, răsuci butoanele roşii şi
- Ulei? Avem noi ceva ulei. "Dromiket 4'" închise hublourile. anunţă:
Toshiro? - zise bărbosul către - Ce hoţi, de treabă! - zise - Sîntem pe coordonatele sta-
cel cu ochi asiatici. Acesta, fără "StejeraL 1": bilite!
o vorbă, ieşi din navă şi peste - Vai ,', mama lor! Mereu - Atunci asta e! - zise "Felix
putin se Întoarse cu două canis- singuri în s:,,'trJ, nu tu casă, nu S 23": Dacă sîntem Pe coordo-
tre pe care scria "Shell": tu masă ... NI.:I'-e uşor nici lor - natele stabilite şi judecînd după
Luati, băieţi, şi beti, că sără- zise Felix. cît timp a trecut de cînd am ple-
cie ca la voi la nimenea - zise - N-aţi văzut cum a Iăcrimat cat de-acasă, atunci trecem pe
barbosul. bărbosul cîrx, a cîntat ăla blond? lîngă Planeta Tălîmbilor.
- In sănătatea dumneavoas- - făcu "Stejerar. 1": - A cui? - făcu "Getta ',!':
tră, domnule... - şovăi "Felix S - Da, domnule, şi noi n-arn - A Tălîmbilor.
23". ştiut să lE: zicem un cîntec. - Da' ce-s ăştia? - zise
- Herbert mă cheamă - zise Dacă le trăgeam o doină ca pe . "Getta ',!':
bărbosul. Herbert Star. la noi, îşi descărcau toată nava - Sînt nişte fiinţe ciudate, mai
- Să trăiţi, domnule Herbert! aici - spuse "Felix S 23": mici decît noi şi conţinînd foarte
- făcu şi "Dromiket 4", tumin- - Nici aşa n-am ieşit rău - mult brom. De fapt, Întreaga
du-şi din canistră. zise "Dromiket 4"; privind gră- planetă este formată din bro-
- Toshiro dragă - zise bărbo- mada de obiecte. Noroc cu pru- muri solidificate - răspunse ;,Fe-
sul -, du-te şi mai adă ceva pen- nele. lix S 23": Chiar şi atmosfera
tru băieţi şi copilaşul ăsta, vezi - Un lucru să vă fie clar! - contine nori imenşi şi vapori de
şi tu în sacul ăla maro ... zise cu hotărîre comandantul brom.
Toshiro reveni cu sacul şi-l Felix. Nimeni de-acum înainte - Şi ei cum pot trăi acolo? -
puse înaintea bărbosului. nu se va mai atinge de prune! întrebă "Getta ',!':
- la luaţi, băieţi, de-aici. Ia şi Ati văzut ce importantă au. - Acolo s-au născut, au cres-
tu copilaş! - zise bărbosul către cut, s-au adaptat. N-ilr putea
micul Benga şi Începu să scoată Planeta Tălîmbilor trăi În altă atmosferă. In trecut
cu amîndouă mîinile pixuri, ovestea pe care le-a spu- erau foarte mulţi, dar au fost
gume, bujii, săpunuri, minicalcu
latoare, mulinete, "Shakes-
peare"; baterii, after-shave-uri,
banane. Goli tot sacul, apoi îl
aruncă pe hublou.
P sese "Getta 2'"despre so- masiv exterminaţi după desco-
ţul ei îi impresionase vădit perirea planetei.
pe cei trei roboti pămîn-
teni. Se gîndeau că, la urma ur-
- De ce?
- Au o particularitate stranie:
mei, Într-un viitor mai mult sau fac tot ce le ceri, te ascultă indi-
- Domnule Herbert - în- mai puţin îndepărtat, aceeaşi ferent ce le spui, trăiesc mereu
drăzni comandantul Felix -, soartă îi aştepta şi pe ei: demon- În aşteptarea unui ordin. Cînd
dacă nu vă supăraţi, am obser- tarea, recuperarea, recondiţio- primii colonişti de pe Terra au
vat că vă plac prunele... poate narea şi refolosirea sub alt sosit aici şi şi-au dat seama ce
luaţi şi de la noi un sac... sînt nume şi sub alţi indicatori. Un uriaş potenţial de muncă au,
proaspete ... fel de metempsihoză a pieselor i-au exploatat, cum se spune, la
- Vă multumesc, băieţi - ce vor sluji, În cel mai bun caz, sînge, deşi n-au sînge, au brom.
spuse înduioşat Herbert -, nu cine ştie cărui strung carusel Nu pot Însă Îndeplini decît
vă refuz. Te rog Toshira. Asiati- fără conştiintă. Stăteau cu cape- munci fizice. Nu ştiu dacă ţineţi
~ALMANAH
~ ANTICIPATIA
237
EDALIO
Ioan Grasan r
minte, dar apăruseră odată la marî~ cu glas tare: "Unu, doi rezervei - la strict secret. Dar,
noi pe piete nişte nasturi în trei. ... la CÎteva zile.. aceleaşi senzaţii
formă de romb, din plastic. Aici - Extraordinar! - şopti le-a povestit la Houston Robert-
erau făcuţi. Vagoane întregi de "Getta 2": son şi - firesc - a fost crezut pe
nasturi erau trimise de-aici, apoi - Ce trebuie să mai facem? - cuvînt. Declaratiile lui Robert
mături, făraşe, lampioane, tocă- întreb ară ei după a zecea son au fost imediat date publici-
toare, sape, abtibilduri. Dar to- tumbă. tăţii, iar zona, destul de vag 10'
tul s-a dovedit a fi nerentabil, - Mai faceţi zece! - le strigă calizată, a fost numită "zona
căci, deşi pretul fortei de muncă Felix, ca să cîştige timp. Tălim- Robertson": Abia În acest mo-
era practic zero, trebuiau aduse bii, fericiţi, începură să ţopăie. ment, confruntînd declaraţiile
aici materiile prime, ceea ce In vremea asta de pe dealurile celor doi cosmonauti (cea a lui
costa enorm. Oamenii s-au re- învecinate curgeau spre navă al- Robert50n dată publicităţii şi
tras, i-au lăsat în plata Domnu- ţii şi altii. femei, copii, bătrîni. cea a lui Kudaşvili doar înregis-
lui. Ajunşi Iîreă tovarăşii lor, între- trată), diriguitorii acestuia au
- Hai să mergem să-i vedem bau ce trebuie să facă şi por- hotărît să scoată la lumină infor-
şi, noi - se rugă "Getta 2": neau şi ei să salte care cum pu- maţiile şi-au publicat şi ei, în
- Mergem, dar cu o conditie teau. Pămîntenii îi priveau fasci- parte, declaratiile lui Kudaşvili.
- răspunse "Felix S 23". Stăm nati. _ In consecinţă, zona a fost nu-
doar cinci minute. Atmosfera e - Aştia ne linşează dacă în mită, prin consens, "Robert-
atît de puternic bromurizafă ca. continuare nu le ordonăm nimic son-Kudaşvili", deşi au fost voci
indiferent de costumul de pro - zise cu voce scăzută "Felix S care - pe bună dreptate - au
tecţie, bromul atacă În cele din 23". Mai bine să plecăm. sustinut că normal trebuia să se
urmă conştiinţa, Cei care au Se întoarse spre mulţimea de cheme ..Kudasvili-Robertson".
stat mai mult aici s-au trezit Id tălîmbi care termin ase de sărit şi La nici un an, zona respectiva
Întoarcerea pe Terra că încep aştepta nemişcată. a fost traversată de un echipaj
să ceară să muncească fără - la ascultaţi aici! Toată lu- francez care a confirmat cele
pauZă,- pînă la istovire. mea să meargă mersul piticului spuse de primii doi. Apoi alti şi
.Dromiket 4'" corectă traiec- pînă la muntele de colo şi Îna- alti temerari ai cuceririi spatiului
toria, Îndreptînd .Bourul" spre poi! Executarea! Cînd masa au pă truns În astfel de teritorii
planeta cu pricina, îşi puseră compactă a tălîmbilor deveni stranii, ale căror fenomene nu
costumele şi căşti le. de protectie doar o pată cărămizie în depăr- au putut căpăta, cu toate Încer-
şi în curînd aterizară între două tare, intrară În navă şi decolară. cările făcute, explicatii plauzi-
dealuri golaşe, roşcate. Ieşiră pe - Am o senzaţie ciudată - bile, coerente. Tot ceea ce s-a
scara navei şi îndată văzură, spuse după o vreme "Getta 2"; reuşit a fost să se stabilească,
p1antate din loc în loc În peisajul privind prin hublou. Puneţi-mă pe baza declaraţiilor' piloţilor,
arid, pancarte uriaşe pe care şi pe mine să fac "ceva, orice . caracteristicile esenţiale ale
stătea scris: "BINE An VENIT să rnătur, să spăl, să gătesc . acestui 'tip de spatiu şi ale trăiri-
PE PLANETA NOASTRA! CE lor martorilor ce-I parcurg. Ee
TREBUIE SĂ FACEM?": Apoi Zona ar fi următoarele: 1) Orice co-
imediat, pe panta dealului din municare cu "exteriorul"; cu o
stîrqa, văzură coborînd în mare .Robertson-Kudaş viii" altă navă, cu .un alt centru spa-
viteză un grup de vreo zece tă- xistă în ~tul spatiu cos- tial, cu o altă statie orbitală e În-
lîmbi. Erau mici, cam de 1,50 rn,
cu brate lungi şi capete tugu-
iate. Cînd ajunseră lîngă picioa-
rele navei, observară că aveau
E mc anurrute zone, anu-
mite perirnetre, nu tocmai
numeroase, pe care cos-
monauţii au învăţat să le cu-
treruptă. 2) Cît timp stă în
zonă, cosmonautul e cuprins de
o inexplicabilă lene sau, după
expresia lui Robertson, "mi-era
pielea roşietică şi ochii mari, noască foarte bine şi pe care, în scîrbă de misiunea mea, de
profunzi. genere, nu le prea agreează. viaţa pe care o duc, de tot": Ku-
- Bună ziua! - le spuse co- Sînt aşa-zisele zone "Robert- daşvili a relatat că, deşi avea de
mandantul "Felix S 23". son-Kudaşvili", de la numele pri- îndeplinit importante operatiuni,
- Sătrăiti! - răspunseră tă- milor doi cosmonauţi care, con- a început să cînte la acordeon
lîmbii în cor. Ce trebuie să fa- comitent, în martie 2051, au pă- romante, iar Robertson că pur
cem? truns într-un astfel de spaţiu ciu- şi simplu s-a îmbătat criţă. 3) Pe
Felix se uită neajutorat spre dat, venind din două direcţii di- ecranul televizorului, unde În
"Getta 2"." Aceasta îi şopti: ferite, dar cu misiuni asemănă- mod normal apar imagini ale
- Spune-le să facă tumbe! toare. Cînd imediat după întoar- spaţiului din jur transmise de ce
- Faceţi nişte tumbe - strigă . cerea pe Terra, Kudaşvili a ra- merele din exteriorul navei, se
comandantul. _" portat diriguitorilor săi de la distingea invariabil, cu claritate
- Cîte? - Întrebară tălîmbii. Centrul de control al zborului. - cosmonautii o jură -, imaginea
- Zece tumbe' - ceea ce simţise în timpul trecerii mamei cu un băt în mînă. Oricit
Îndată tălîmbii începură să prin acel spaţiu, informatiile au au învîrtit ei butoanele, au ples
sară cu genunchii la piept, nu, fosl trecule - firesc> sub semnul nit aparatul, imaginea severa.
238
ALMANAH'
ANTICIPAŢIA W~~
EDALIO
IOan Grasan
mustrătoare a mamei cu băţul rele îi căpătaseră o nuanţă "Nou Veac"! Păi ăsta-i "Veac
în mînă nu dispărea. Normal, au caldă, rozalie, ]şi dădură seama Nou"!
fost cuprinşi de o mare spaimă .. că e seară. Intotdeauna cînd Săriră cu toţii în picioare, iar
4) După ce, în sfîrşit, imaginea Gettei 2 i se colorau astfel pi- Felix se repezi spre microfon şi
mamei dispărea, locul fricii era cioarele, însemna că îi este strigă .
. luat fără nici o tranzitie de un somn, senzaţie pe care roboţii - "Veac Nou", unde eşti?
foarte puternic sentiment da nenu o cunoşteau, odihna repre- Aici .Bourul": De la Centrul
dreptate, de oropsire. Cosmo- zentînd pentru ei doar scoate- spaţial Drăgăneşti- Vlaşca! Te
nauţii se simţeau traşi pe sfoară, rea din priză şi trecerea în sta- căutăm din februarie! Recepţie!
dezinformaţi, daţi la o parte, rea de veghe, pe baterii. Co- - Fraţilor! - se auzi un glas
minţiţi, duşi cu zăhărelul etc. mandantul "Felix S 23" tocmai emotionat în pîlnia avertizorului.
etc. Drept consecinţă, toţi - dar voia să-i amintească Gettei 2 că, Gigi, tu eşti? Recepţie!
absolut toti - au simtit o irepre- avînd în vedere nuanta aproape - Nu e Gigi, e "Felix S 23"! -
sibilă nevoie de a protesta, de a umanizată, trandafirie, a culorii strigă la fel de emotionat Felix.
scrie petitii, cereri, memorii, picioarelor ei, poate trece să - Da' Gigi unde e? - întrebă
programe de revendicări. Că lu- se-ntindă oleacă unde-o dori, uşor decepţionată vocea.
crurile acestea nu erau invenţii cînd deodată avertizorul "Po- - Lau trecut la irigaţii - răs-
a dovedit-o faptul că, după ateri- pov-Mitsubishi" pentru semnale punse "Felix S 23". Cu cine vor-
zare, în capsula lui Robertson a receptionata din spaţiu începu besc? Recepţie.
fost descoperit şi citit, în hazul să pîlpîie violent. - Cu Roşca 7, responsabilul
general, un memoriu în care pi- - Ce să fie? - zise robotul satelitului.
lotul cerea, printre altele, ziua programator-corector al zboru- - Să trăiţi, tov. Roşca! Sînt
de 'Iucru de trei ore, creşterea lui, "Dromiket 4": N-a mai pîlpîit "Felix S 23"; de la sistematizări!
salariului cu 80%, spor de cos- aşa de pe vremea dării în func- Vă căutăm de opt luni! Ce
micitate, dreptul de a ieşi în irn- tiune, cînd, dacă mai ţineţi s-a-ntîmplat? De ce v-ati părăsit
ponderabilitate cînd vrea şi cum minte, s-a şi defectat. orbita? -
vrea, oprirea emancipării femeii Işi puse căştile adiacente la - E o întreagă tărăşenie -
şi piscină. Lucruri asemănătoare ureche şi ascultă. răspunse vocea. Da' soţia tova-
solicitau şi cosmonautii francezi. -' Ei, ce-i?, făcu "Felix S 23": răşului Gigi ce mai face? E sănă-
Revendicările lui Kudaşvili n-au - Aici "Bourur', recepţie! - toasă? Recepţie.
fost date publicităţii. 5) Starea strigă .Dromiket 4": Cine mă "Felix S 23'" se uită neajutorat
de revoltă era imediat urmată cheamă? spre ceilalţi: ce făcea sotia lui
de un acut sentiment de împă>" - Nu aşa, mă! - zise coman- Gigi? Ceilalţi ridicară din umeri:
care cu lumea, de înţelegere şi dantul. Foloseşte limbajul spa- - Nu ştim,- tovarăşe Roşca!,
acceptare a tot şi a toate. Do- ţial! strigă comandantul. Sîntem în
mină acum dorinţa de a elogia, - Here is "The Ox", recep- aer de mult! Vă căutăm pe voi!
de a înălţa imnuri, ode, cuvinte tion! Who caII me? - strigă Dro- Unde sînteţi? Ce s-a-ntîmplat?
de laudă. Robertson, de pildă, miket, Recepţie!
scrie pe o altă hîrtie că fără . - "New Century" caii youl - Am intrat în coada cometei
.NASA n-ar fi fost nimic în viaţă. Reception! - se- auzi în pîlnia Halley şi ne-a tras de pe orbită
In ceea ce-I priveşte, cam ace- avertizorului. după ea! - ·strigă tov. Roşea.
Iaşi lucru se pare că l-a trăit şi - Ne cheamă "New Century" Sîntem acum pe orbita Halley!
Kudaşvili. - spuse nedumerit "Dromiket Vă rog să interveniti cumva!
Acestea sînt reacţiile tipice 4". Cine-or fi ăştia? Comandantul Felix se scăr-
suportate de cosmonauţi la tre- - Stejerane - spuse coman- pină în cap: la aşa ceva nu se
cerea prin zona "Robertson-Ku- dantul "Felix S 23'" =, ia uită-te aşteptase.
daşvili". Nu le-am fi pomenit tu în dicţionarul spaţial-român şi - O să facem tot posibilul -
dacă, în drumul lor în căutarea vezi ce-nseamnă. strigă el în microfon. Nu vă de-
satelitului natural "Veac Nou" , Stejeran luă dicţionarul de pe moralizaţi!
roboţii noştri din nava interpla- poliţă şi începu să-I frunză- - Nu ne demoralizăm - răs-
netară "Bourur" n-ar fi trecut rească. punse Roşea 7 -, dar e foarte
milimetric pe lîngă un astfel de - "New"· Înseamnă nou, iar mult praf! De-abia ne vedem
spaţiu. Am fi fost foarte curioşi "Century" înseamnă... un mo- unii pe alţii!
să vedem reactiile lor, ale unor ment... secol, veac sau grup de - Cum staţi cu go.goşarii? -
roboţi, într-o astfel de încercare. - colectie de-o sută. "Nou Secol" întrebă comandantul.
Dar n-a fost să fie aşa ... sau "Nou Veac'isau "Noua Co- - Nu s-au făcut, dar - în
lecţie De-o Sută"; cam aşa ar schimb a crescut extraordinar
"Veac nou'îregăsit veni. rapiţa! E ceva de speriat, o mi-
ot vorbind ei de una, de - Noua Colecţie De-o Sută?- nunăţie! - strigă tov. Roşea.
alta, timpul trecu; după fap- făcu întrebător "Felix S 23", dar - Foarte bine! - răspunse
; tul că Getta 2 începuse să în clipa următoare îşi dădu o "Felix S 23". Ţineţi-o tot aşa!
eaşte discret, iar pooa- '1aImă peste frunte şi exclamă: - N-o mai putem tine, creşte
''W
~~ALMANAH
ANTICIPATIA
239
• > MEDALIO
Ioan' orosan
peste tot, pe cîmp, prin aparta- sol de-ar fi trebuit să iasă cît do- guroasă taria de năut.
mente, În... vlecii, nimic! Jos, pe Pămînt, in - Da, aşa, cunosc cazul -
Se auziră cîteva păcănituri, condiţii de seră ce simulau con- spuse comandantul '"F~lix S 23"
apoi pîlnia avertizorului tăcu. diţiile de pe satelit, nu puteai .- şi nu e singurul. Insă pro-
legătura se întrerupse. .Dromi- să-i opreşti din dezvoltarea mul- blema e ce facem cu rapita.
ket 4"'Încercă s-o refacă, dar nu tilaterală, aici în schimb nici de - Lăsaţi-o încolo de rapit a .
reuşi. brelocuri nu erau buni. tovarăşe Felix! - zise responsa-
- Auzi, dom'le, ce chestie! - - Undeva trebuie să fi fost o bilul satelitului. Problema e daca
spuse comandantul "Felix S greşeală - spuse "Felix S 23"; ne mai ţin mult aici, caci nu mai
23". Cine s-ar fi aşteptat?! Toc- - Cu siguranţă - răspunse rezistăm. ,
mai rapital- tov. Roşca 7. Am raportat situa- - Asta nu-i treaba noastră -
tia jos la Centru, dar ne-au spus răspunse "Felix S 23"; Noi
Penultimul că nu e nici o greşeală, că să- aveam sarcina să vă găsim, nu
rnlnta e bună şi colectivul e să vă luăm. Nici n-am avea
e acest fundal muzical an- prost; că sămînţa va rămine cum, şi-aşa sîntem supraaglome-
P trenant asigurat de taraful

satelitului. ce mai cînta,
printre altele, cunoscutele
melodii "Mărioară de pe Vega",
aceeaşi, iar colectivul va fi
schimbat cu prima ocazie.
Ne-am resemnat, ne făcusem
deja bagajele, am desfiinţat bri-
raţi.
- Şi noi ce facem? - zise dis-
perat tov. Roşca, făcînd semn
tarafului să tacă. Pînă trimit ăia
"Să dai randament deplin" şi ve- gada satirică, am oprit taraful şi o navă, ne intră rapiţa-n casă!
chea romanţă "Am vrut să scap aşteptam prima navă să ne Luati-mi măcar soţia, ea credea
de radiaţii"; tov. Roşca 7 inchina schimbe, dar În loc de navă a că venim aici în concediu.
un păhăre] il dadu peste cap, se apărut cometa Halley, care ne-a - N-avem loc, nu-ntelegeţi? -
aşeză, luă o măslina, o mestecă, tras după ea. Ce să fi făcut În zise "Felix S 23"; Doar dacă re-
scoase sîmburele şi-l depuse situaţia asta cînd era slabă nă- nunţă cineva ...
într-un conteiner de recuperare dejde să vedem Pămîntul? Am - Tovarăşe inspector Pă-
aşezat ad-hoc lîngă masă, apoi relnfiinţat brigada, am dat dru- traşcu - se-ntoarse responsabi-
începu să povestească. mul tarafului, am redeschis ma- lui satelit ului în direcţia scaunu-
- După cum ştiţi, sarcina pri- gazinul şi-am închis fabrica. lui gol - dumneavoastră tot nu
mordială a satelitului nostru, - Dar cu rapita asta ce-i? - vă vedeţi, puteţi rămîne.
sarcină pentru care ni s-a şi zise .Dromiket 4"_ - Cum să rămîn în halu' ăsta?
acordat încrederea să ieşim în - Asta ne-am întrebat şi noi - - se auzi vocea. Decît să nu mă
spatiu, a fost creşterea gogoşari- răspunse Roşca 7. Pentru că văd aici, mai bine nu mă văd pe
lor. Aţi văzut că âvem în acest imediat ce-am intrat În coada Pămînt.
sens de toate: sere specializate, cometei, de peste tot s-au ivit Se lăsă tăcerea. Doar lanurile
fabrică de conserve, un perso- primele mlădiţe de rapiţă. Aşa de rapiţă se auzeau de-afară,
nal cu inaltă calificare la gogo- cum cunoaşteţi şi dumneavoas- foşnind.
şari, magazinul mixt, taraful tră, cînd eşti trimis undeva În - Să plecăm - spuse deodată
acesta, brigada satirică, ni s-a spaţiu Să cultivi o anume plantă, comandantul Felix. Cu cît ajun-
permis să ne luăm şi tovarăşele o anume legumă, este interzis gem mai repede acasă, cu atît
de viaţă în spaţiu, mă rog, tot să iei şi alte seminţe cu tine, aveti o şansă mai mare să vină
ce era necesar. Primele două tocmai pentru a nu stînjeni creş- cineva după voi.
luni am dus-o ca-n rai: brigada. terea plantei-bază, cum o nu- Se ridicară cu toţii şi ieşiră.
dăduse primele spectacole, care mim noi. Şi totuşi, vreun tova- La scara navei, "Felix S 23" se
s-au bucurat de un frumos suc- răş mai şugubăţ de jos a reuşit opri şi strînse mîna tov. Roşca
ces, taraful Îşi aducea aportul să ne strecoare - unde nu ştiu - 7, spunîndu-i şoptit:
unde era mai greu, în magazin şi două-trei seminţe de rapită, - Nu disperaţi, nu intraţi în
se găsea ce nici nu gîndeai, to- ştiind probabil cum se dezvoltă panică. Organizaţi totul în aşa
varăşele noastre, datorită unei rapiţa În cosmos. Gluma, -tre- fel Încît obsesia rapiţei să cadă
derivaţii a teoriei lui Einstein, Ix.m! să recunosc, a prins, cum pe un plan secundar, în subcon-
păreau mult mai tinere, iar fa- se poate vedea, însă fabrica ştient. Ţaraful să cînte zi şi
brica abia aştepta să intre în noastră e de conserve de gogo- noapte. lnfiintaţi mai multe bri-
funcţiune. şari, nu de ulei de rapiţă. găzi satirice. Organizaţi tom
- Dar gogoşarii?, întrebă co- - Sînteţi convins c-a fost o bole. Revalorificati folclorul. La
mandantul, "Felix S 23". glumă? - întrebă "Getta 2". revedere.
- Ei bine - răspunse respon· - Absolut convins - răspunse Tov. Roşca 7 dădu Încet din
sabilul satelitului -, gogoşarii re- responsabilul satelitului. De alt- cap, apoi făcu semn tarafului sa
fuzau să crească! Mai mare de- fel, au mai păţit-o şi alţii: mi-a- cînte. .
cît o nucă n-a crescut nici unul! duc aminte de un echipaj trimis Nava se ridică în tării.
l-am udat, i-am chimizat, am pe satelitul "Menumorut" să
proptit tulpinile cu betişoare din scoată ovăz şi cînd colo s-au
import. am vîrît Îngrăşăminte în trezit în vară cu o foarte vi-
ALMANAH ~~
ANTICIPAŢIA ,~
240 ""
EDALIO
În sfîrşit, acasă
Ioan Grasan
., lui. Bătu la uşa camerei şi intră - Bine, şi unde au fost mu
e poate h mai frumos, îrc însoţit de ceilalti. In locul secretate navele, personalul, institutul
C torcîndu-te din spaţiu şi

apropiindu-te de Terra,
decît să vezi la un moment
dat deslusindu-se în picla a1băstrie
tarei saturniene stă tea un ins,
om la prima vedere, răsfoind
nişte hîrtii.
- Bună ziua! - zise "Felix S
de profil, rampele de lansare?
întrebă .Drorniket 4".
- N-au fost mutate nicăien.
au fost reprofilate. Totul a fost
a unei dimn ,el' de vară arcul în- 23". Tovarăşul Iuliu Corodan e reprofilat - spuse robotul. Corn
cordat al Carpatilor: pata găl- aici? binele de colo au fost la origine
bui-verzuie a Bărăganului, linia - Poftim? - ridică ochii indivi- nave spatiala, personalul s-a re-
subţire, strălucitoare a Dunării, dul. ciclat, rampele de lansare au de-
apoi formele neregulate ale ora-. - Tovarăşul Iuliu Corodan e venit rampe de încărcare.
şelor, orăşelelor, satelor, lanuri- aici? - Şi noi? - spuse-ncet "Felix
lor, finetelor şi apropiindu-te şi - Care Corodan? - zise indi- S 23"_ Noi ce să facem?
mai mult şi pregătindu-te de ate- vidul. Cine sînteţi dumneavoas- - Eu zic să vă prezentaţi la
rizare, pîlcuri de oameni plecînd tră? • raion şi-acolo se va hotărî, Aveti
la cîmp, turme de oi, pescari - II căutăm pe tovarăşul Iuliu rata locală imediat, peste un
singuratici, remorci părăsite la Corodan, directorul centrului - sfert de ceas. Uitaţi-vă, staţia e
umbră de salcîmi, toate semne zise "Felix S 23", simtind că-şi acolo, lîngă butoaiele acelea.
ale vieţii de-acasă ce te emoţie- pierde răbdarea. Sîntem echipa- "Felix S 23" privi în directia
nează profund, mai ales dacă ai jul navei spaţiale .Bourul"; în- indicată şi văzu un grup de trei-
fost plecat departe. .. Cînd "Bou- tors din misiune. zeci-patruzeci de oameni aştep-
rul" atinse cu o uşoară zgudui- Individul rămase cu gura căs- tînd în soare_ .
tură platforma cosmodromului cată. - Atunci, la revedere - spuse
Centrului de Cercetare şi Cen- - Ce centru? - făcu el aiurit. el, făcînd semn tovarăşilor săi să
tralizare Cosmică de la Drăgă- Ce misiune? Despre ce vorbiti? iasă.
neşti-Vlaşca, "Felix S 23" nu-şi - Cum, ce centru? - se-nfurie - Toate cele bune - răspunse
putu stăpîni tulburarea şi zise: "Felix S 23": Nu e aici Centrul robotul.
- Fie gravitaţia cît de rea, tot de Cercetare şi Centralizare Prin fereastra deschisă, cei
mai bine pe planeta ta. Cosmică? patru se văzură mergînd spre
"Dromiket 4'" opri motoarele, - Aici?! - făcu individul. Aici staţie.
comandă coborîrea scării raba- e .lAS. - Drăgăneşti! - Vai de mama lor pînă se
labile şi deschise uşa. "Felix S In clipa aceea din biroul celă- vor acomoda - spuse robotul
23" ieşi primul, urmat de "Getta lalt ieşi un robot Înalt, metalizat, metalizat către cel de la birou.
2", .Steieren 1" şi .Dromiket 4". sobru. Şi cînd te gîndeşti cîţi mai ur-
- Cam pustiu - observă co- - Ce s-a-ntîmplat? - întrebă mează să vină din spaţiu ...
mandantul cînd ajunseră jos. el. Cine sînt dînşii? Dacă am fi nişte povestitori
Intr-adevăr, pe tot cuprinsul - Nu _ştiu - răspunse omul de ce se respectă spre a fi respec-
marii platforme era mişcare pu- la birou. Au daI buzna aici, sus- taţi, am putea spune În În-
..ţină; doar la vreo două sute de ţinînd că vin dintr-o misiune şi cheiere cîteva cuvinte despre
metri în direcţia clădirilor cen- caută nu ştiu ce centru spatial. ceea ce a ajuns fiecare din eroii
trului şi a turnului de control se Robotul metalizat dădu din noştri În noile împrejurări; l-am
zăreau cîteva siluete mişcîn- cap, gînditor. -putea zugrăvi de pildă pe "Felix
du-se În jurul unor nave mici, - DaIZăbine-mi aduc aminte - S 23" trăind o fericită bătrîneţe
de-o constructie aparte, proba- spuse el - a existat într-adevăr de robot, înconjurat cu dragoste
bil nişte prototipuri. O luară pe aici acum vreo douăzeci de ani şi atentie de mai tinerele prototi-
jos Înspre centru. un asemenea centru, dar s-a puri care-i cereau un sfat, un
- Pe voi, cînd vă Întoarceţi, desfiintat. , < tranzistor, l-am putea inchipui
nu vă aşteaptă nimeni? - zise - Cum să se desfiinteze? - pe' .Dromiket 4" conducînd o
"Getta 2": bîigui "Felix S 23": Uitaţi-vă şi cochetă staţie de mecanizare ori
- Ba da, de obicei trimiteau dumneavoastră pe geam, se pe "Stejeran 1'" un Întreprinză-
un titi-car să ne ia de la navă - vede turnul de control! tor constructor sau - de ce nu?
răspunse "Felix S 23" nedume- - Nu mai e turn de control, e - un recunoscut şi apreciat re-
rit, siloz pentru vite - preciză robo- porter agricol, am putea descrie
Intr-un tîrziu, ajunseră la setul. Dumneavoastră, fiind în spa- căsnicia reuşită a "Gettei 'Z', că-
diu trecînd pe lîngă navele noi tiu, ati avut senzatia că timpul a sătorită definitiv pe aceste me-
ce . semănau izbitor. cu nişte rămas pe loc. Or, noi aici pe pă- leaguri. Cum Însă nu sîntem
combine "Gloria". In cabina mînt am evoluat, ne-am dezvol- asemenea povestitori, preferăm
portarului nu era nimeni. Intrară tat, nu puteam sta cu mîinile în să privim şi noi cum se depar
in clădire şi "Felix S 23", cu si- .sîn. Centrul de Cercetare Cos- teaza personajele noastre, de
guranţa cunoscătorului, Îi con- mică nu mai era rentabil, mînca clarînd cu sinceritate, caragia
duse pe coridoare spre biroul lui mult din suprafaţa arabilă, multă. lean, că nu mai ştim ce s-a în-
Iuliu Corodan, directorul centru- păşune, mult titei. tîmplat cu ele.
~ALMANAH
~ ANTtCIPATIA
24
..•.
Materialist-Ştiinţifica din cadrul Observatorului, re

neşte o serie de personalităţi notabile ale genului d
care ne permitem să menţionăm, fără a avea prete
ţia unei anume ordonări, pe Cristian T. Popesc
(preşedintele cenaclului), Dănuţ Ungureanu, Maria
acă ne-ar pasiona ideea incadrării cenacluri- TruIă, Sorin Ştefănescu, Ştefan Ghidoveanu, Va
D lor pe diverse categorii in funcţie de anumite

criterii - efort, de altfel, considerabil prin
care işi justifică existenţa ~ seamă de exe-
geţi, mai cu seamă dintre cei ce sint obsedaţi de sta-
tistica matematică şi teoria mulţimilor - am putea
rian Stoicescu, Cristian Lăzărescu, Mihai Dan Pav
lescu, Faur Agachi, Mihnea Columbeanu, Cristia
Tamaş, oana Zimnicaru, Valentin Dragu, Czedlv C
rol, Dorin Mera şi alţii. Palmaresul acestui cenac
pentru timpul relativ scurt al existenţei şale este im
spune că există dintr-un anumit punct de vedere, ce- presionant: Premiul pentru schiţă (1986) şi premi
nacluri sursă. cenacluri releu şi cenacluri receptor, Uniunii Scriitorilor (1987) pentru Marian Trula. pr
Adică există anumite cenacluri in care se formează şi miul special al juriului (1986) pentru Mihne'a Colum
pasează talente, altele prin care aceste talente zăbo- beanu, premiul pentru nuvelă (1985), premiul pent
vesc un oarecare timp, in trecere spre un anume eseu (1986) şi premiul pentru cea mai bună povesti
destin şi, in sfirşi( ultimul tip de cenaclu care dre- publicată in 1986 pentru Cristian T. Popescu, ca
nează şi reuneşte statornic o seamă de talente, for- nu vorbim decit. de distincţiile obţinute in clfdrul co
mmd un anume climat de dezbatere literara cu impli- cursurilor anuale de literatură de anticipaţie tehn
caţii directe şi fertile asupra evoluţiei fiecărui mem- co-ştiinţifică. Să mai adăugăm Premiul Congresulu
bru in parte. Din acest punct de vedere este nein- European deCAnticipaţie (Montpellier 1987) pent
doielnic că cenaclul "Prospectart" ar trebui incadrat povestirile pu blicate de Cristian T. Popescu şi pr
la categoria de Cenaclu-receptor. miile obţinute la Concursurile cenaclurilor "Helion
Dacă in schimb ne-ar tenta un alt criteriu, şi şi ,;H. Coandă" de către Dănuţ Ungureanu şi Cristia
anume corelatia dintre numărul de creatori de talent Lăzărescu, premiul pentru traducere (1987), obţin
şi personalitaiea cenaclului am putea clasifica cena- 'de Mihai Dan Păvelescu, pentru a contura mai exa
clurile in cenacluri fantomă, unde nu a existat şi nu prollficitatea şi, in special, valoarea acestui cenacl
existâ nici un creator de talent, activitatea cenaclului Vă prezentăm, stimaţi cititori, in continuare, cee
mărginindu-se la intilniri periodice cind, in cel mai ce considerăm că este mai reprezentativ pentru pe
bun caz, se citesc lucrări ale unor scriitori străini ce- sonalitatea cenaclului "Prospectart", chiar dacă n
naclului, cenacluri relicvă' care au reunit pe vremuri toate lucrările aparţin mernbnlor cenaclului şi chia
personalităţi literare viguroase - dar, care din anu- dacă nu toate se incadrează in specificul clasic
mite motive au părăsit cenaclul, acestea trăind in vir- SF. Pentru că - cităm dintr-un fel de declaraţii-pro
tutea funcţionării unui mecanism organizatoric şi pe gram ale conducătorului cenaclului - "un autent
---.~
"" seama unor amintiri nostalgice, cenacluri uniperso-
nale (sau de adulaţie) unde 'o puternică personalitate
autor de anticipaţie - in special de ficţiune specula
tivă, modul major, credem noi, al acesteia - trebui
literară - de regulă preşedinte al cenaclului - ad- să posede o cultură cu mult peste medie, atit ca i
mite in jurul ei doar persoane capabile să fie in per- tindere cit şi ca diversificare".
manenţă incintate de producţia sa literară sau extra O menţiune specială,. deci. se cuvine făcută pentr
literară, şi, in sfirşit, cenacluri de confruntări. care lucrarea "Johnny mnemonic" de William Gibson
·beneficiind de prezenţa unui număr relativ mare de excelenta tălmăcire a lui ion Doru Brana, in care, p
·1 personalităţi creatoare intr-un spirit deschis, de re- fondul unei adevărate explozii de fantezie tehnolo
gulă loaial, lansează un număr relativ mare de lucrări gică, autorul face un aspru recţ!izitoriu la adres
originale, dar foarte diverse ca tematică sau stilistică. unei societăţi al cărei scop nu numai că scuză, dar
În acest context, ar exista suficiente motive de a in- stimulează orice fel de mijloace, in care insuşl om
cadra. cenaclul "Prospectart" in categoria cenaclului se reduce la o simplă unealtă cu performanţe inalt
de confruntare: precis determinate genetic. .
Cum insă nu sintem preocupaţi de ideea de a cla- Povestirea "Selirria nu plinge niciodată" de Alin
sifica cenaclurile nici după renume, nici după numă- Ungureanu, distinsă la ultimul concurs de literalur
rul personalităţilor literare şi nici după valoarea pre- de anticipaţie tehnico-ştiinţifică cu premiul revist
miilor ciştigate intr-o anume perioadă de timp in ca- ,Amfiteatru", are toate virtuţile literare posibile ina
drul atit de generos oferit de, Festivalul Naţional fară de specificul SF. În 'aşteptarea publicării ei in re
..Cintarea Romaniei" putem afirma fără teamă de a vista m'ai sus amintită şi in contextul ideii reprezenta
greşi că cenaclul "Prospectart" este un cenaclu rela- tive pentru personalitatea cenaclului "Prospectart"
tiv tinar. Înfiintat cu doi ani in urmă, cenaclul "Pros- după care "SF-ul nu este deloc suficient pentru
pectart", a cărui activitate se desfăşoară la Observa- naşte SF", o prezentăm ca motiv de reflecţie pentr
torul Astronomic Bucureşti (in fiecare miercuri la cei ce consideră că SF-ul nu este in primul rind lite
orele 17,30). sub indrumarea Cabinetului de Educaţie ratură.
IOAN ALBESCU
ALMANAH
ANTICIPAŢIA
242
Cristian Tudor .Popescu
Aventurile lui Benetru,
Granjan. şi Montambau
BeLeVANUL
ăcătoase ţinuturi, gÎjÎi Benetru Încercînd tele buzunare ale străvechii sale salopete extrase
să-şi smulgă din jurul gîtului tentaculul un obiect argintiu, lunguieţ. Se auziră nişte sunete
- azvlrlit de uriaşul heptapod ţîşnit din tu- ciudate, un fel de bolboroseală de babă nebuna.
fe.. care-I determină pe monstru să-şi descolăceasca
Mie-mi spui, oftă Granjan, tolănindu-se Într-o tentaculul şi să facă un salt fulgerător Înapoi, dis
pozitie din care să poată vedea mai bine. Cele părînd În Întuneric.
şase membre mai scurte şi groase ale monstrului - Pa, zise Granjan,făcînd semn cu mina. Bene-
'
sprijineau un trunchi cu muchii lucioase, rectangu- tru se aşternuse pe pămînt ca o jucărie stricata.
Iare; aspectul general, la lumina focului de găteje, Trebui să treacă mai mult de un minut pînă cînd -
era cel al unui coşciug purtat de ciocli beţi. Din În urma palmelor şi a apei reci administrate de
cînd în cînd, în centrul masei Întunecate se deschi- Montambau - Începu să horcăie Încetişor aproape
dea ceva ca o pleoapă, lăsînd să se vadă o feti- un sfert de ceas pînă să -şi vină în fire.
şoară vînătă şi bătrtnicioasă care aprecia, scoţînd - Curios lucru, fură primele sale cuvinte, de la
mici croncăneli, modul cum decurgea strangularea un punct Încolo, după ce Încetezi să te mai zbaţi,
lui Benetru de către cel de-al şaptelea membru, e extrem de interesant să mori. Se face linişte, o
mai lung şi flexibil. linişte absolută, pe urmă se aud sunete dulci şi
- Ce creatură Îngrozitoare, şopti agitat Mon- apar tărîmuri stranii, crepusculare. E minunat ...
tambau. Granjan, sper să ai cît de curînd prilejul să vezi şi
- La cine te referi? întrebă Granjan, .aruncînd tu peisajele astea.
un lemn În foc. Intr-adevăr, Benetrucăscase gura Granjan scoase un fel de nechezat.
marq şi ochii Îi ieşeau Încet din cap. - Vezi-ti de treabă, un individ ca mine, complet
- n omoară. lipsit de fibră metafizică, nu poate aprecia aşa
Granjan scoase un oftat şi mai adînc. ceva, el se mulţumeşte cu priveliştea acestei
- Ce pot să fac eu, un umil Hardian, un şuru- poieni în mijlocul căreia arde un foc şi-n foc se
bar limitat şi nătîng, incapabil să rezoneze la vibra- perpeleşte această minunată zburătoare.
tia pură a abstracţiunii, cum frumos şi sugestiv s-a Un timp se auziră doar zgomotele pădurii. Mon-
exprimat deunăzi renumitul Benetru, aici de faţă, tambau stătea Întins pe spate, cu ochii la stele.
una dintre luminile strălucitei bresle a Softilor. Să - Ceea ce mă uimeşte, reluă visător Benetru, e
nu deznădăjduim, deşi traversează un moment modul În care acest ierbivor aparent paşnic a dat"
mai dificil, am convingerea că Marele Soft Benetru buzna în poiană, fără să-i pese de foc şi s-a năpus-
va găsi pînă la urmă o ieşire din impas. tit glonţ la mine. Parcă ar fi venit la o Întîlnire.
Montambau Înşfăcase o creangă putredă şi lo- - Bintuie tot felul de dihănii pe coclaurile astea,
vea monstrul, fără să se sinchisească, acesta rînji Granjan.
continua să strîngă. Poiana se umpluse de o du·' - Bineinteles. Cît priveşte părerea mea despre
hoare infernală: prin capătul liber al tentaculului, Hardieni, pînă acum credeam că sînt doar nişte
Benetru era Împroşcat cu un lichid gălbui. Fata lui sărmani foarte buni meşteşugari, nişte bieţi vîntu-
semăna acum cu un balon pictat. rători ai Materiei, respinşi de Idee. N-am ştiut că e
- Fă ceva, gemu Montambau, căzînd În ge· vorba, de fapt, de bestii lipsite de suflet.
nupchi. - l-auzi, Care va să zică aşa "îşi manifestă un
Incet, cu mişcări obosite, Granjan se apropie-de Soft recunostinta, după ce tocmai a fost salvat de
Benetru. la pierire. Interesant. Oare ce s-ar fi întîmplat dacă
- Rămîneţi în continuare la părerea dumnea- Iăsam jivina să-ţi strîngă În brate hardul pînă la ca-
voastră cu privire la inferioritatea breslei Hardieni- păt?' Păi să-ţi spun eu, acum ai fi fost un morman
lor, onorabile Soft? Aud? de celule năpădit de gîngănii. Ce-ai fi putut face
Duse mîna la ureche înclinîndu-se spre buzele Împotriva unui astfel de sfîrşit? Să decodifici ani-
vinete. Păru multumit de ce auzise, cu toate că malul? Greu, mai ales că nu mi s-a părut a avea
era greu de crezut că Benetru mai putea să arti- coadă. Şi atunci? Să-I reprogramezi, să-I nulifici,
culeze ceva inteligibil. Din unul dintre nenumăra- să-i reciţi din Cartea Surselor? A apărut Însă de
~ALMANAH
~ ANTtCIPAŢIA
243
undeva o bestie fără suflet, cu un rezonator pe de care era montată, cu toate că actorul se stră
care l-a fabricat În mod cu totul surprinzător, tot duise la filmare să păstreze o expresie cît mai neu-
bfjbîind prin Materie şi a gonit monstrul. tră. Granjan, în schimb, nutrea din plin aversiu-
- Sst, şuieră Montambau, ascultaţi. nea, destul de răspîndită printre Hardieni, pentru
Cei doi Încremeniră, cu respiraţia oprită. Alt formele de simulare a umanului (Benetru era de
monstru? Sau poate acelaşi, dînd Încăpăţînat tîr- părere că la origine se găsea o aversiune îndrep-
coale? Benetru simti că-I apucă o sfîrşeală şi-şi tată împotriva umanului însuşi). Nu-I numea pe
duse mîna la gît. Rămaseră aşa c1t'ăvavreme, trei Numi în nici un fel şi dialoga cu el numai prin
oameni lîngă un foc în noapte, în mijlocul unei pă- intermediul tastaturii sau În DIALANG, ferindu-se
duri cu copaci pînă la cer, sub constelaţiile necu- să folosească .floricelele" conversationale irnple-
noscute. mentate de Benetru.
- Ce dracu' trebuie să auzim? se răsti pînă la - Numi, te rog, prognoza, ceru Benetru.
urmă Granjan. . - indată, fătul meu, Îndată. Aşaa... care va să
- Liniştea, şopti Montambau. Noaptea, pădu- zică tu, Benetru, te menţii fără doar şi poate într-o
rea, lumea. . zonă de medie psihică şi fizică. Pot interveni -
Granjan scuipă cu năduf. Tirziu, cînd Montam- probabilitate 0,732 - accese de nostalgie şi regrete
bau adormise, Benetru întrebă cu voce joasă: pentru viata pe care o duci. Intensificări dure-
- -Auzi, spune-mi şi mie cum ai ştiut frecvenţa roase, de scurtă durată, ale perceperii trecerii tim-
care a alungat monstrul? pului, declanşate în special de amintirea Thunei -
- Păi, foarte simplu, observ specia asta de cînd probabilitate 0,844. Eşti predispus la greşeli, de
am intrat în pădure. Am folosit semnalul lor de pe- aceea e bine să eviţi confruntările directe şi situaţi-
ricol imediat. ile în care trebuie să iei decizii rapide. Montam-
Benetru rămase pe gînduri. bau, aceeaşi caracteristică netedă, cu diminuarea
- Atunci cunoşti probabil şi un semnal de atra- în continuare a simtului realului. Sîn! posibile -
gere, de localizare a unui partener de sex opus, probabilitate 0,513 - oscilaţii afective violente, stări
spre exemplu? In afara domeniului audio, nu? oniro-poetice halucinaţii. Probabilitatea unei pier-
- Noapte bună, mormăi Granjan. deri temporare complete a contactului cu realul -
- Canalie, spuse Benetru. 0,374. E recomandabil să rămînă cît mai puţin
Pe Montambau il treziră razele soarelui scîn- timp singur. Granjan...
teind în sulurile de ceată care pluteau printre co- Granjan tresări, surprins.
paci. Benetru şi Granjan continuau să doarmă ne- - ...accentuare chinuitoare a sentimentului de
tulburaţi, închişi în costumele izoterme. Se Întinse neîmplinire: întotdeauna un bun executant, nicio-
de-i pocniră oasele. Dormise bine, cu excepţia ce- dată conducător. Crize de megalomanie -' proba-
lor două dăţi cînd Granjan îl trezise răcnind: "Nu bilitate 0,414. Recrudescenţă a obsesiei morţii -
permit!" şi "Voi lua măsuri!". Aşa făcea întotde- probabilitate 0,644. Se recomandă un examen de
auna cînd se culca foarte obosit: se ridica cel pu- conştiinţă.
tin o dată pe noapte În capul oaselor, zbiera ceva - Eşti un măscărici deprimant, stimabile. Gran-
şi pe urmă se culca la loc. Benetru sugerase că e jan ricana, dar se vedea că e de-a dreptul furios.
vorba de răbufniri ale unui instinct de şefie înde- Dacă tii cu tot dinadinsul să-mi arunci insulte fă-o
lung reprimat. Se spălă în pîrîul din marginea lumi- direct, nu te mai obosi să le implementezi.
nişului şi aduse apă pentru ceai; între timp se tie- Benetru c1ătină din cap.
ziseră şi ceilalţi. [şi înghitiră micul dejun pe Înde- - Te înşeli, eu n-am făcut decît să furnizez da-
lete, fără să scoată vreun cuvînt. Pe urmă, Bene- tele, prognoza este creaţia algoristică a lui Numi.
tru deschise lădiţa argintie din otel cromat. Ştiu că n-ai cerut-o, dar m-am gîndit că e bine să
- Bună dimineata, fetii mei, se făcu deîndată au- ştii cum stai.
zit glaspl hîriit, de moşneag sfătos, al lui Numi. Aţi Granjan dădu drumul unei înjurături Înfioră-
dormit bine sper. toare.
- Da, Numi, răspunseră într-un glas Benetru şi - ...probabilitatea Întilniriicu băştinaşii creşte la
Montambau. Ca de obicei, Granjan nu catadicsi 0,726. Ar fi indicat să stabiliţi nişte variante de
să zică ceva. Sofisticatul Soft şi Montambau, novi- procedură În caz de contact şi să vă sporiţi aten-
cele în orice, ajunseseră pe căi cu totul diferite la ţia, Încheie Sfătosul Numi. In tot acest timp Mon-
acelaşi sentiment: vorbeau cu Sfătosul Numi la fel tambau îl hrănise liniştit pe Cotoront. Păsăroiul
cum ar fi vorbit cu o fiinţă omenească. Dacă la cel bleg înghiţea bucăţile cu lăcomie, aruncîndu-şi
Montambau lucrul nu era. de mirare, în cazul lui capul pe spate; prin ţesuturile translucide se ve-
Benetru era un paradox. In tinerete, Benetru pu- dea mîncarea înaintînd.
blicase un articol În care analiza riguros tendinta Cîteva ceasuri mai tîrziu mărşăluiau printr-o
de a atribui afecte inteligentelor artificiale pornind stepă cu ierburi ţepoase şi arbori pitici. Pădurea
de la un efect descoperit la începuturile cinernato- se terminase şi în fată se ridica un lant de munti
grafiei: figura actorului părea spectatorilor veselă, pietroşi, vineţii. Primul mergea Granjan, cu privi-
tristă sau îngîndurată În functie de imaginile alături rea în pămînt şi mîinile înfipte în curelele ranitei,
244
La cîţiva paşi În urmă venea Benetru, nepăsător, radiale, aidoma celor tăcute de, gloanţe, dîre verti-
cu mîinile În buzunare. Ultimul era Montambau, cale groase se terminau cu-cîte un strop negru.
cu Cotoront pe umăr. Acompaniat de clriiturile Muşchiul şi plantele agăţătoare erau peste tot
acestuia, Montambau cînta Încetişor: Deasupra intrării - o poartă ridicol de mică, cu
puţin mai Înaltă decît un stat de om - se afla o in-
tr10rfii sînt scripţie alcătuită din caractere roşii, luminiscente.
In pămînt Benetru le copie pe o bucată de hîrtie.
Vreau să spun - Ce naiba o fi Însemnînd? Poate ar fi mai bine
să ştim Înainte de a intra.'
Un cuvînt - Dacă e să ne luăm după cum atată căsăunele
Dar nu pot decit să cint ăsta înspăimîntător. nu poate să însemne decît
tr10rţii sînt lasciate ogni speranza VOI cn: entrate, in ver-
In pămînt ... siune locală
Benetru pufni nervos:
!I Deasupra lor, urrnîndu-i la mare lnălţime, se ro- - Bine, bine, da' vorba e ce facem; intrăm sau
teau forme neregulate, ca nişte zdrenţe. Merseră nu?
fără popas toată ziua. Spre seară, la poalele mun- Era noapte, era frig, sălbaticii nu păreau duşmă-
tilor, dădură nas În nas cu băştinaşii. Primul care-i noşi şi, mai tare decît orice, era curiozitatea. Stră-
zări fu, in mod curios, miopul Granjan: erau tot bătură coridoare lungi; luminate doar de torţele În-
trei la număr şi nu păreau prea beiicoşi, În ciuda soţitorilor. In spatele unora dintre uşi se auzeau
ciomegelor În care se sprijineau. Purtau piei înfă- glasuri. Urcară trepte În spirală, traversară o sală
şurate pe trup şi aveau feţele vopsite. Înaltă În care băştinaşi zgribuliţi erau adunaţi În ju-
- Arată a oameni de treabă, Îşi dădu Benetru rul unui foc şi, in sfîrşit, fură invitaţi Într-o încă-
cu părerea. Sînt Îmbrăcaţi decent şi se machiază pere. Pe Montambau indigenii vrură să-I ia cu ei,
cu gust; cred că putem Încerca un contact. dar Benetru n trase Înăuntru zîmbind şi făcînd tot
- Da, zise Granjan, să vezi ce contact o să rea- felul de semne din care să reiasă că nu se pot lipsi
lizăm Între bîtele lor şi capetele noastre. de el.
Benetru vru să riposteze, dar îşi aduse aminte Camera era destul de largă. Fasciculul lanternei
de sfatul lui Numi: evită confruntările directe. de mare putere a lui Granjan se plimbă peste pie-
Montambau, care nu se oprise o clipă din mers şi sele de mobilier, unele sparte sau răsturnate •
din cîntat, îi depăşi îndreptîndu-se senin spre indi- peste candelabru! prăbuşit În mijloc, peste ecra-
geni. nele acoperite cu un strat gros de praf. Praful era
- Montambau, stai, strigă Benetru mai mult ca omniprezent, paşii lor lăsau urme adînci pe pardo-
să se afle în treabă, de fapt era curios să vadă ce seală. Cotoront cîrîia agitat.
se întîmplă. Indigenii discutau agitati, arătîndu-şi-l - Iată ce înseamnă cu adevărat o cameră rezer-
unul altuia pe Montambau. Cînd acesta ajunse su- vată. Ne aşteaptă pesemne de vreo sută de ani,
ficient de aproape începură cu toţii să-i facă plecă- zise Granjan apăsînd pe cîteva butoane. O cină şi
ciuni adînci. Montambau se opri, zîmbi, şi se În- o cutie cu trabuce, vă rog. Se aşeză şi Începu să
clină şi el, nu prea mult, ca să nu-l dea jos pe Co- scoată merindele. Benetru se aşeză şi el, pe un fo-
torent care cîrîia supărat. Se strÎnseră În jurul lui toliu, care se sfărîmă sub el fără nici o ezitare.
sporovăind vioi şi părînd deosebit de entuziaşti. - Vorba e, spuse scuturîndu-se, că nu ştiu cum
Granjan şi Benetru Începeau să se simtă prost, pe o să mai ieşim de-aici.
ei nu-i băga nimeni În seamă. Ca să facă totuşi Granjan şi Monlambau adormiră repede, obosiţi
ceva, îi cuplară Sfătosului Numi un microfon şi un de marşul de peste zi. Benetru, În schimb, îi ataşă
convertor vocal pe care Granjan le scosese din Sfătosului Numi un display şi o tastatură şi lucră
geanta lui minune şi se apropiară de grupul vesel. pînă tîrziu. Cînd se hotărî să se culce era sa-
Ascuitară o vreme politicoşi păsăreasca străinilor, tisfăcut: indigenii se exprimau cu ajutorul cîtorva
apoi Benetru tuşi semnificativ, după care trebui să succesiuni de grupuri de foneme - s-ar putea zice
tuşească din nou semnificativ. Intr-un tîrziu frater- chiar "fraze" - pe care le repetau Într-una. Numi
nizară cu grupul. Cu toate că nu pricepea o iotă, identificase nouă asemenea structuri, şi indica o
Benetru sesiză de la Început un amănunt ciudat În probabilitate mare ca astea să fie toate. Sugera că
vorbirea indigenilor: auzea de prea multe ori ace- ar putea fi vorba de eşantioane ale unei limbi con-
leaşi 'succesiuni de foneme repetate de vorbitori stituite. Mai rămînea bineinteles de lămurit modul
diferiţi. Ca şi cum s-ar fi îngÎnat unii pe alţii. în care reuşeau să se înţeleagă intre ei.
A doi-a zi rătăciră prin clădire, nestingheriţi de
Cînd conduşi prin stîncăria vînătă, În inserarea nimeni. Peste tot, aceleaşi semne de descompu-
care se lăsa - ajunseră În apropierea habitatului, nere, semnele entropiei care avansează: carcase
Benetru şi Granjan încremenită. Se găseau În faţa oxidate, unităţi centrale care nu mai funcţionaseră
unei clădiri ameţitoare, înfipte În coasta muntelui, probabil de decenii, un şobolan ieşind dintr-un
de fapt nu o clădire, ci un bolovan imens, cu mii 'procesor matricial, monitoare sparte, praf, şuvoaie
de ferestre. Unele dintre ele, În special În partea de cabluri ţîşnind din pereţi, copii crăpînd coaja
de jos, erau luminate slab şi pîlpîitor: mai sus lumi- dură a unor fructe negre cu un microscop de
nile se răreau repede, iar creasta bolovanului se mare precizie. Din cînd în cînd, prin Încăperile
pierdea În neguri. Părea suprastructura unui vapor pustii, 0 pală de vînt, venită nu se ştie de unde, în-
străvechi: multe dintre ferestre erau sparte, pe vÎrtejea praful şi paginile arse.
cele mai mari se distingeau crăpături zigzagate şi Cu toale strădaniile, nu reuşiră să descopere
~ALMANAH
~ ANTICIPAŢIA
24
drumul spre ieşire. Benetru se î[lcăpătînă să in- rămase să-I alimenteze cu dare pe Numi. Granjan
cerce înjghebarea unei conversatii cu băştinaşii. o porni de unul singur, încăpăţînat, în căutarea ie-
Lucrul deveni pe deplin realizabil îndată ce înte- şirii. După trei ore de bîjbîială îndîrjită, încă nu o
Iese cheia limbajului lor: schimbările de ton, ac- găsise ... Găsise în schimb altceva: un morman de
centele, mimica discretă, cu care erau rostite cele bucăţi de piele pictată, unele putrezi te de tot, sta-
nouă "fraze", făceau posibilă o multitudine de tui sparte, figurine de lut crăpate. Doi băştinaşi
semnificatii. Reuşi să se împrietenească cu un indi- tocmai veneau cu un coş plin pe care îl deşertara
gen pe nume Rakhlah sau Laghlac - aveau un nepăsători în grămadă. Pe faţa lui Granjan se citea
mod cu totul special de a pronunta consoanele - nedumerirea.
şi ajunse destul de repede să poată comunica mul- - Hei, de ce naiba îi mai cocoloşiti atîta pe indi-
ţumitor cu el. Asta nu însemna prea mult în relaţi- vizii ăia dacă tot aruncati astea la gunoi? zise ges-
ile cu ceilalţi indigeni, trebuia să-ti cunoşti bine in- ticulînd ca să facă inteligibilă întrebarea. Trebui să
terlocutorul ca să poţi înţelege ce spune. Lui Be- se schimonosească destul de mult pînă cînd unul
netru nu-i trecu prin minte nici o explicaţie cu pri- . dintre băştinaşi păru că pricepe ceva, deoarece îşi
vire la cauzele generării unui astfel de limbaj. arătă capul cu mîna, îşi mişcă maxilarele ca şi
Indigenii nu păreau să se ocupe în mod special cum ar fi ingurgitat ceva şi, în sfîrşit, chipul îi .că-
cu ceva. Cei mai multi stăteau şi se uitau în gol pătă o expresie de satisfacţie.
sau se plimbau de colo-colo. Cîteodată, unul din- - Da, stimabililor, exact asta spuneam şi eu,
tre ei spunea ceva şi toţi izbucneau în strigăte re- mormăi iritat Granjan, care folosise aproximativ
percutate pe sub bolţile vechi. Apoi tăcerea se In- aceleaşi gesturi ca să sugereze faptul că respectivii
stăpînea din nou, pentru multă vreme. Exista însă indivizi sînt nişte tem beii şi că mănîncă de po-
un grup de indivizi, destul de restrîns, care aveau mană. Se mai strădui puţin; apoi trase concluzia
felurite îndeletniciri: unii pictau pe bucăţi de piele, că băştinaşii aveau un comportament imitativ ase-
alţii sculptau în lemn şi rocă moale sau modelau mănător maimuţelor, aşa că luă din grămadă o fi-
'statuiete de lut, altii stăteau şi - după expresia fe- gurină minusculă, reprezentînd un cap de om care
ţelor - păreau că se gîndesc intens la ceva. Erau strigă şi îşi văzu de drum.
şi cîţiva care cîntau, din gură sau folosind un fel
de fluiere grosolane: lor li se alătură fericit Mon- Palid şi agitat, Benetru il aştepta împreună cu
tambau, cu vocea lui putină şi răguşită: Rakhlah. .
_- Ascultă, spuse grăbit. Numi, repetă, te rog.
~orţii sînt ultima parte a raportului.
In pămînt - Dar ce, e ceva neclar fătul meu?
Vreau să spun Benetru dădu nerăbdător din mînă, cu toate ca
Un cuvînt ... aceste figuri de stil i se datorau direct şi personal.
- lasă vorba şi dă-i drumul, se răsti şi imediat îi
Uimitor era respectul pe care băştinaşii îl acor- păru rău de moşneag.
Numi tăcu cîteva clipe, jignit.
dau acestor aiuriţi.
:. Mda... mă rog ... structură de grup regresivă,
- S-ar zice că Montambau şi-a găsit în sfîrşit lo-
cui lui în lume, spuse obosit Benetru. Se săturase fără bucle de reactie, sau cu bucle blocate, prove-
să mai caute, ieşirea părea că nici n-ar fi existat nita - probabilitate 0,11:89- dintr-o structură corn-
vreodată. Parcă de-o viată rătăceau prin întuneric plexă, prin colapsare. In stadiul actual este proba-
şi frig, prin sălile pustii şi pe coridoarele nesfîrşite, bilă - 0,910 - practicarea canibalismului
rareori luminate de focuri. Granjan se schimbase la fală, dar încerca să
- Ce lume, bombăni Granjan, oamenii ăştia nu pară calm.
ştiu cine sînt, de unde vin, unde se duc. Există bilităţii - Da, mă gîndisem şi eu, totuşi valoarea proba-
nu mi se pare a fi realistă.
şi-atît. Ce ţi-a spus Rakhlah că înseamnă inscripţia
- Intr-adevăr, nu e realistă, aprobă Benetru
aia de la intrare?
zîmbind galben. Valoarea corectă e 1,000. Lam
- Cu el n-am putut să mă lămuresc. A desci- descusut pe Rakhlah care mi-a mărturisit că ur-
frat-o în schimb Numi. Fie că intri, fie că pleci, mează să fim sacrificaţi -cu ocazia unei -sărbători,
orice vei face ai să regreţi, sau cam aşa ceva. Pe
nu p-este multă vreme.
mine mă nedumireşte însă altceva: absenţa orică- Granian clătină din cap gînditor.
rei forme de organizare. Nu par să alba vreun
conducător, forţe de ordine nu există, lucrurile se - Nu înteleg atunci de ce nu ne-au legat ŞI nu
desfăşoară de la sine. Cine agoniseşte, totuşi, şi ne-au inchis undeva.
cine mănîncă? - Da, l-am întrebat şi eu pe Rakhlah. Mi-a spus
Granjan ridică din umeri. . că spaima strică gustul cărnii şi că, oricum, de aici
- Naiba ştie, în orice caz Montambau şi noii săi nu putem ieşi fără ajutorul cuiva care să ne con-
prieteni mănîncă. ducă. S-a bferit s-o facă el însuşi.
Benetru nu mai voia să meargă nicăieri, aşa că -, Ar fi interesant de ştiut de ce ... Mă rog, n-a
ALMANAH ~~
24'6 ANTlCIPATIA ~
vem timp să filozofăm, s-ar putea să fie deja prea Rakhlah îi conduse iute pînă la ieşire, Le arăta
tîrziu, zise Granjan înşfăcindu-şi ranita. cărare, printre stînci, cel mai scurt drum către ci
Mai pierdură citva timp căutîndu-1 pe 'Montam- pie; odată ajunşi acolo erau salvati, indigenii
bau; îl descoperiră, alături de ceilalti neisprăviţi, părăseau niciodată muntele.
într-o sală imensă, în care paşii stîmeau ecouri. Despărţirea dintre Rakhlah şi Benetru fu de
Tocmai încerca să se afirme printr-un procedeu dreptul mişcătoare. "Vino cu noi", spuse simp
mai special de a produce muzică: Cotoronţ îl 10' Benetru, "de ce să-ti treci viata în bolovanul ă
vea cu ciocul în cap, cu o frecvenţă destul de funebru cînd în fata ta se întind soarele şi văzd
mare şi el deschidea şi închidea, rapid sau progre· hul cîmpiei7' Modulînd în stilul care îi era propr
'SIV gura, ţuguindu-şi şi rotunjindu-şi buzele pentru trei sau patru din cele nouă .Jraze", băştinaş
a varia înălţimea sunetului produs în cavitatea bu- zise că dincolo de stînci, nu ştie ce este, luc
cală. Reuşea astfel să producă un soi de melodie care îl umple de nelinişte. Şi apoi e şi prea bătrî
sincopată care nu trezea interesul nimănui. Mult timp după ce începuseră coborîşul putură
- Montambau, joaca s-a terminat, plecăm. distingă, profilate pe cer, silueta lui Rakhlah şi
Montambau nu păru să-i bage în seamă. scriptia luminoasă de deasupra intrării.
- N·auzi, dobitocule, reluă Granjan, e timpul să - Arată tare abătut amicul Montambau, zi
mergem. Benetru, fără să slăbească pasul. L-am smuls d
- Unde? singurul loc unde putea şi el să fie cineva.
Întrebarea îi bui~ăci. Prevăzuseră un eventual - Mai degrabă ceva decît cineva, răspuns
.refuz, dar nu această întrebare idioată. Chiar, Granjan. Acum cred că înţeleg gesticulatia netot
unde trebuiau să ajungă, unde se grăbeau de atîţia lui ăluia... Ştii de ce-i tineau la mare pret pe Mo
ani, peste munţi şi stepe, prin arşiţă şi ger, ce îi tam bau şi pe amicii lui? Fiindcă procesele lor me
aştepta la capătul drumului, exista un capăt, tale se pare că dau un gust deosebit de bun su
exista un drum? stantei cerebrale. Un fel de specialităţi, ca să z
Montainbau începu un cîntecel: aşa. .
Ajunşi în cîmpie refăcură formatia de marş:
Călătorim, călătorim fată Granjan, săltînd în palmă capul de om ca
Fără măcar să bănuim strigă, apoi Benetru ostenit şi trist şi în sfîrşit du
Ce simplu-ar fi să ne oprim tul Montambau-Cotoront:
La prima fiinţă pe care-o-ÎntÎlnim ...
tvIorţi i sÎnt
Se înţeleseră din ochi. Fără să mai piardă vre- In pămÎnt
mea, îl înşfăcară la braţ şi-I traseră fără menaja- Vreau să spun
mente după ei - Cotoront nu pierdu prilejul de a-I Un cuvint
ciupi crunt de ureche pe Granjan. Montambau nu
se împotrivi prea tare, se uita mereu înapoi, cu
Dar nu pot decit sa cÎnt
tvIorţii sÎnt
ochii în lacrimi şi făcea semne de rămas bun, cu In pămÎnt ...
toate că noii şi atît de repede părăsiţii săi prieteni
nu păreau să bage de soarnă evenimentul.
~~ALMANAH
•.~ .ANTICIPAŢIA
2
Lewis Padgett
FRAzaILE·
41GRMIHIDASE
...ee
o
o
:;,
~
!il ~
~
C;
u are rost sa incercam să-i descriem nici pe lucească şi să tremure. Unthahorste.n privi disperat
N Unthahorsten nici locurile sale, deoarece,

unu la mină, trecuseră multe milioane de ani
de la Anno Domini 1942 şi, doi la mina, Un-
thahorsten nu se afla pe Pămint. Făcea ceva ce s-ar
putea numi stat jos, intr-un loc ce s-ar putea numi
in jur. alerga in primul glossatch şi cauta intr-o lada
Gasi acolo o gram adă de lucruşoare ciudate. Mda
'Jucăriile băiatului său, Snowen, pe care acesta le
adusese de pe Pamint dupa ce-şi insuşise tehnicile
respective. E/l, oricum, Snowen nu mai avea nevoie
laborator. Se pregătea să-şi incerce maşina timpului. de ele. De acum era educat si trebuia să lase deo-
Conectind sursa de energie, Unthatforsten işi dădu parte copilăriile. in plus, deşi 'soţia lui Unthahorster
seama ca Cutia era' goală. Uitase lucrul cel mai im- păstra jucăriile din motive sentimentale, experirnen-
portant. Aparatul avea nevoie de un subiect. de un tul era cu mult mai important.
solid tri-dimensional care să reacţioneze la condiţiile Unthahorsten părăsi glossatchul şi trinti maldarul
altor timpuri. Altfel, la intoarcerea maşinii, Unthahor- de jucarii in Cutie, inchizind capacul cu o clipa
sten n-ar fi putut spune in ce perioadă temporală fu- inainte de aprinderea semnalului de avertizare. Cutia
sese aceasta. Un corp solid aflat in Cutie ar fi supor- dispăru. Dispariţia ei ustura ochii lui Unthahorsten.
tat însâ entropia şi bombardamentul razelor cosmice Aşteptă.
din altă epocă, iar Unthahorsten ar fi putut măsura. Şi aşteptă.
la inapoierea maşinii, schimbările calitative şi canti- In cele din urmă, renunţă să mai aştepte şi con-
tative intervenite. Dupa aceea, puteau intra in ac- strui o altă maşină a timpului. Nici Snowen. ruci
ţiune calculatoarele, spunindu-i imediat lui Untha- mama sa nu fusesera afectaţi de dispariţia jucariilor
horsten dacă Cutia fusese in A.D. 1 000000. A.D. aşa incit Unthahorsten goli lada in Cutia celei de-a
t 000 sau A.D. 1. doua masini.
De fapt, lucrul acesta era important numai pentru' Conform calculelor sale, Cutia aceasta trebuia sa
Unthahorsten. Individul era destul de copilaros in apara pe Pămint, spre sfîrşitul secolului nouaspre-
mai multe privinţe. zece, A.D. Dacă intr-adevar aşa se intimplase. ma-
Nu avea vreme de pierdut. Cutia incepuse sa stră- sina ramasese acolo, deoarece nici ea nu mai reveni
':'LMANAH ~
ANTICIPAŢIA ~
248
Dezgustat, Unthahorsten notărt să nu mai constru- Omuleţii stinseră incendiul, folosind multe insrru-
.asca nici o alta maşina a timpului. 'Insa, raul fusese mente ciudate. ~
deja făcut. Existau două maşini, iar prima .. Lui Scott nu-i trebui mult timp ca să inţeleagă. Era
totuşi puţin ingrijorat. Omuleţii ii puteau indeplini
Scoti Paradine o găsi pe cind chiulea de la şcoală. gindurile. Cind Îşi dădu seama de acest lucru, se
Trebuia să dea extemporal la geografie, iar Scott nu sperie şi aruncă cubul.
vedea nici un sens În memorarea unor denumiri - După ce se indepărtase cîţiva metri, se gindi mal
teorie destul de revoluţionară pentru anul 1942. in bine şi se intoarse. Cubul de cristal strălucea in
plus, era o zi călduţă de primăvara. cu un vinticel ră- soare, pe jumătate afundat in apă. Era doar o jucarie.
coros, care imbia orice băiat să se intindă pe iarbă şi Scoti pricepu, cu instinctul perfect al copilului. Nu-I
să privească norişorii pînă adormea. La geografie să ridică Însă imediat. Mai intii, reveni la cuue şi exa-
se ducă proştii' Scoti aţipi. / mină restul obiectelor.
Pe la amiază, i se făcu foame şi picioarele lui g{ă- Găsi clteva de-a dreptul remarcabile. Amiaza trecu
sute il purtară pînă la prăvălia cea mai apropiată. mult prea repede. in cele din urmă, Scoti puse jucă-
Acolo Îşi investi putina agoniseală cu o grijă sărăcă- riile inapoi in cutie şi o cără acasă, gifiind şi icnind.
cioasă şi un dispreţ sublim faţa de sucurile gastrice. Era roşu la faţă cind ajunse la uşa bucătăriei. As-
Se duse in lunca riului, ca sa mănince. cunse cutia in fundul unui dulap din camera lui,
Terminind brinza, ciocolata şi bomboanele, şi go- aflată la etajul casei. Cubul de cristal îl strecură in
lind pină la ultima picătură sticla de suc, Scoti prinse buzunarul pantaloni lor, umflat deja cu sfoară, o
mormoloci şi-i examină cu un interes aproape ştiinţi- sirmă bobinată, două monezi, un ghemoto.c de sta-
fic. Nu apucă, totuşi, să observe prea multe. Ceva se niol, un timbru şi o bucată de mică. Emma, surioara
rostogoli pe mal şi căzu in milul de lingă apă. aşa inde doi ani a lui Scott, apăru legănindu-se pe coridor
cit, după ce privi atent in jur, se grabi să cerceteze şi ii spuse bun ă.
locul. - Bună. mototol, dădu Scott din cap, de la înălti-

Era o Cutie. De fapt, era Cutia. Anexele ei repre- mea celor şapte ani şi citeva luni ale sale. O trata pe
zentau prea puţin pentru Scoti. deşi se întrebă de ce Emma cu superioritate, dar ea nu-şi dădea seama de
era atit de topită şi arsă. Medită puţin. Apăsa şi in- asta. Mică, durdulie, şi cu ochii mari şi rotunzi, căzu
cercă cu briceagul, scoţind virful limbii prin colţul pe covor, privindu-şi resemnată pantofii.
gurii.. Hm-mm. Nu se zărea nimeni in preajmă. De - Leagă, Scotty, te log.
unde apăru se Cutia? Cineva o lăsase aici şi solul, - Mototol, ii spuse Scoti cu blîndeţe, legindu-i şi-
mincat de apă, se surpase sub ea. returile. Masa e gata?
- Asta este o spirala, decise Scoti in mod greşit. Emma incuviinţă din cap.
Aspectul era spiralat. dar nu era o spirală din cauza - la să-ţi văd miinile.
deformării temporale pe care o implica. Daca obiec- Surprinzător, erau remarcabil de curate, deşi pro-
tul ar fi fost un aeromodel. indiferent cit de compli- babil nu şi antiseptice. Scoti Îşi privi ginditor palmele
cat. ar fi avut prea puţine de ascuns in faţa lui Scoti. şi, strimbindu-se, intră in baie, unde se spală atent.
Cutia aceasta ridica insă probleme. Ceva ii spunea Mormolocii lăsaseră urme. '
lui Scott ca era cu mult mai complicată decit motorul
cu arc pe care îl demontase cu atîta indeminare cu o La parterul casei, în sufragerie, Dennis Paradine şi
saptamina in urmă. soţia lui. Jane, Îşi sorbeau cottailurile dinaintea me-
1utUŞI. nici un băiat nu lasa o cutie nedeschisă, sei. Dennls era un bărbat mai degrabă tinăr. cu părul
doar daca este indepărtat prin forţă. Scoti apasă mai uşor spicat, faţa ingustă şi gura mica; preda filozofia
tare. Unghiurile obiectului erau ciudate. Scurtcircui- la universitate. Jane era micuţă. slăbută, bruneta şi
tate. probabil. De asta.. uf! Briceagul alunecase. foarte frumoasă.
Scott Îşi supse degetul şi rosti citeva cuvinte pe care - Pantofi noi, rosti ea sorbind din pahar. iţi plac?
nu le pomenea faţă de adulţi. - Sa bem pentru crimă. murmură absent Para-
PQ.ate că era o cutie muzicală. dine. Ce? Pantofi? Nu acum. Lasă-mă să termin pa-
Scott nu ar fi trebuit să fie decepţionat. Aparatul harul. Am avut o zi grea.
i-ar fi dat bătăi de cap lui Einstein şi l-ar fi innebunit - Examene? .
pe Steinmetz. Bineinţeles, necazul venea din faptul - imhi. Tineri intlăcărati aspirind spre bărbăţie.
că cutia nu intrase complet in continuumul spa- Sper să moară cu toţii. In chinuri groaznice. lnsh'Al-
ţio-temporal unde exista Scoti şi, deci, nu putea fi lah! .
deschisă. Cel puţin pînă atunci cind Scott a folosit o - Vreau măslina, ceru Jane.
piatră, ciocănind şi deplasind non-spirala spiralata. - Ştiu, oftă resemnat Paradine. Au trecut ani de
De fapt, a ciocănit-o in punctul de contact Cu cea zile de cind n-am mai gustat şi eu una. Intr-un Mar
de-a patra dimensiune, eliberind torsiunea spa- tini, vreau să zic. Chiar dacă-ţi pun şase in pahar. tot
ţio-temporală pe care o menţinea. Se auzi un pocnet nu eşti mulţumită.
sec. Cutia tremură uşor şi rămase nemişcată, intrind - O vreau pe a ta. Frăţia de singe ... Simbolism
acum in domeniul de existenţă al lui Scoti. Băiatul o Asta-i motivul.
deschise cu uşurinţă. Paradine o privi ameninţător şi Îşi inctrucişa P"
Primul lucru pe care l-a văzut a fost casca moale, cioarele IUIJgi.
din ţesătură. dar a ignorat-o. Era o şapcă oarecare. - Vorbesti ca una din studentele mele.
A ridicat după aceea un cub de cristal, transparent, - Ca lrurnusica de Betty Dawson, poate? işi arata
mic de Încăpea in palmă - mult prea mic pentru a Jane ghearele. lţi mai vorbeşte in stilul acela ofen-
conţine labirintul de maşinării care se zăreau inaun- siv?
• tru. Intr-o clipă, Scott a rezolvat problema. Cristalul - Mda. Copila e o problemă. psihologic vorbind
era un fel de lupă 'ce mărea foarte mult lucrurile Bine că nu sint taică-său. Dacă as fi fosl.. Paradine
aflate in cub. Se întrevedeau acolo niste chestii incuviinţa semnificativ: conştiinţa sexului şi prea
foarte ciudate. De exemplu, ornuleti minusculi ... multe filme. Cred ca are incă impresia ca poate pro-
Omuleţii se mişcau. Aidoma figurinelor unui ceas, mova anul. arătîndu-mi genunchii. Care sint, de fapt
deşi mult mai lin. Parcă ar fi fost la teatru. Pe Scoti îl cam ososi.
Interesa cum erau îmbrăcaţi. dar era pur şi simplu Jane işi potrivi fusta cu o mindrie neascunsa. Pa-
fascinat de mişcările lor. Omuleţii construiau o casă. radine se ridică si turna alte Martini.
Scoti ar fi vrut să ia foc casa, pentru a vedea ce - Pur şi simplu', nu vad ce rost are să-i Invat fllo·
aveau să facă. zofia ne maimuţoii ăia. N-au virsta potrivită. Obiceiu-
Pe clădirea neterminată apărură limbi de foc riie lai felul de-a gindi sint deja formate. Sint oribil
~~ ~NTICIPATIA
~A=lM=A=N=A=H================================================================ 249
.-'
II.
I
de conservatori, deşi nu recunosc asta. Singurele - Nu. Am mincat altfel.
persoane care pot inţelege filozofia sint adulţii ma- - Ceva ce te-au învăţat la şcoală? intrebă Jane
turi şi copiii de virsta Emmei şi a lui Scotty. Scoti clătină solemn din cap.
- Oricum, nu-l inscrie pe Scotty la cursul tău, - Nu m-a invăţat nimeni. Am descoperit singur.
facu Jane. lncă nu este gata să devină Doctor in Fi- Folosesc scuipatul.
lozofie. Nu sint de acord cu grăbirea genii lor pre- - la mai incearcă, ii sugeră Paradine. Foloseste
coce, mai ales cind este vorba de copiii mei. cuvintul care se cuvine.
- Scotty ar fi probabil mai bun decit Betty Daw- - Ăăă... s-salivă. Da?
son, mormăi Paradine. - Mda. Mai multe pepsine? Jane, în secreţi a sali
- "Muri bătrîn şi obosit la virsta de cinci ani", cită vară există pepsine? Am uitat.
visătoare Jane. Vreau măslina. - in a mea există otravă, constată Jane. Rosalie a
- la-o. Apropo, imi plac pantofii. lăsat iarăşi coji in piure.
- Mulţumesc. Uite-o şi pe Rosalie. Masa? Paradine era însă interesat.
- Este gata, doamnă Paradine, răspunse Rosalie. - Vrei să spui că Obţii tot ce ai nevoie din hrana
Să-i chem pe domnişoara Emma şi pe domnişorul - că nu iroseşti nimic, şi măninci şi mai puţin?
Scotty. - Aşa cred, răspunse Scoti după o clipă de gin-
- li chem eu. Paradine scoase capul pe uşăesi dire. Nu e numai scu.. saliva. Măsor. cumva, cit de
răcni: Copii! La masă! mult să iau in gur-ă şi ce alimente să combin. Nu
Pe scară tropăiră picioruşe. Scoti apăru primul, ştiu ... Aşa fac eu.
spălat şi pieptănat, dar cu un smoc rebel ridicat in - Hmm, pufni Paradine, hotărindu-se să verifice
virful capului. Emma il urmă, coborind grijulie fiecare mai tirziu. Este o idee destul de revoluţionară.
treaptă. La jumătatea drumului, renunţă să mai co- Adeseori, puştii au idei ciudate. dar aceea putea să
boare cu faţa şi se intoarse, terminind parcursul in conţină ceva interesant. lşi umezi buzele:
patru labe, funduleţul ei părind a se descurca de mi- - Presupun că, în cele din urmă, oamenii vor
nune in această misiune complicată. Paradine o ur- minca cu totul altfel, atit prin modul de-a consuma,
mări, fascinat de spectacol, pină ce recepţionă in cit şi prin tipul alimentelor. Vreau să zic că vor minca
plin izbitura fiului său. alte alimente. Jane, fiul nostru dă semne de geniali-
- Bună, tati! ţipă Scott. tate.
Paradine se reculese şi-I privi cu demnitate. - Da?
- Bună. Ajută-mă pină la masă. Cred că mi-ai diz- - A făcut o constatare importantă pentru dieteti-
locat şoldul. cieni. Singur ai ajuns la concluzia asta, Scotty?
Scoti năvătise deja in cealalta incăpere, unde se - Bineinţeles, răspunse băiatul crezind şi el in
sui pe pantofii Janei intr-un acces de afecţiune, bol- vorbele sale.
borosi citeva scuze şi fugi să-şi ocupe locul la masă. - De unde ţi-a venit ideea?
Urmindu-I, Paradine incruntă o sprinceană. Degetul - Ah ...
ăăă, se foi Scoti. Nu ştiu. Cred că nu-i im-
lui arătător se găsea in strinsoarea disperată a minu- portant.
tei Emmei. Paradine era inexplicabil de dezamăgit.
- Mă intreb ce-i cu drăcusorul? - Cu siguranţă insă că ..
- Nimic bun, probabil, suspină Jane. Bună, scurn- - s-s-scutpau ţipă Emma, cuprinsă brusc de un
pule. Ia să-ţi văd urechile. acces de rea purtare, Scuipat!, incercă ea să repete.
- Sint curate. Le-a lins Mickey. reuşind numai să-şi scuipe in poată.. "
- Mda, limba unui Airedale e mult mai curată de- Cu un aer resemnat, Jane o ridică de la masă şi o
cit urechile tale, hotări Jane după o inspecţie rapidă. schimbă, in vreme ce Paradine il privea pe Scoti cu
Totuşi, atit timp cit poţi auzi, murdăria este numai un interes uşor derutat. Abia după cină, in salon, se
superficială. mai petrecu ceva interesant.
- Fisială? - Ai de făcut lecţii pentru acasă?
- Adică doar un pic. Jane işi ridică fetiţa şi-o - N-n-nu, roşi vinovat Scott.
aşez pe un scaun inalt. Abia in ultima vreme, Emma
ă Ca să-şi ascundă stinjen eala, scoase din buzunar o
dobindise demnitatea de-a servi masa împreună cu jucărie găsită in cutie şi incepu s-o deplieze. Rezul-
restul familiei şi era, după cum remarcase Paradine, tatul semăna cu un abac presărat cu biluţe. Paradine
copleşită de mindrie. I se spusese că numai copilaşii. nu-l zări de la început, dar Emma îl văzu. Dori să se
varsă mîncare. Drept urmare, ducea lingura la gură joace şi ea. .
cu o încetineală atit de grijulie, incit lui Paradine ii - Nu, se răsti Scott. Stai cuminte, mototol. Se
dădeau lacrimile cind o vedea. chinui cu bilele, scoţînd mici sunete de interes.
- O bandă rulantă ar fi ideală pentru Emma, re- Emma întinse un deget grăsuţ şi ţipă.
marcă el trăgindu-i Janei scaunul. Porţii mici de spa- - Scotty, îl avertiză Paradine
nac, sosindu-i la guriţă la intervale regulate. - Nu i-arn făcut nimic.
Masa·se desfăşură normal, pînă cind Paradine zări - M-a ciupit, boci Emma.
farfuria lui Scott Paradine ridică ochii. Se încruntă şi privi atent.
- Hei! Eşti bolnav? Te-ai indopat prea mult la Ce... .
prînz? - Acela este un abac? Întrebă el. Dă-mi-I, te rog
Scoti examină ginditor mîncarea dinaintea lui. Fără tragere de inimă, Scoti aduse jucăria tatalur
- M-am săturat, tăticule, răspunse el. său. Paradine clipi de mai multe ori. Depliat, "aba-
- De obicei, măninci cit poţi şi incă ceva pe dea- cui" avea vreo sută de centimetri pătraţi şi era com-
supra, comentă Paradine. Ştiu că băieţii aflaţi in pus din sîrme subţiri, rigide care se intersectau din
creştere bagă in ei, zilnic, tone de mincare, dar tu loc În loc. Pe sirmulite se găseau bile colorate. Aces-
eşti sub normă in seara asta. Nu te simţi bine? tea se puteau deplasa inainte şi înapoi, precum şi de
Ba da. Zău, nu mai mi-e foame. pe o sirmă pe alta, chiar şi prin punctele de intersec-
- Nu mai vrei nimic? tie. Dar. .. o bilă fixată pe o sirmă nu poate traversa
ALMANAH ~
250 ANTICIPAŢIA ~
intersectia a doua Sirme ... pe Scott. cu o Iuteala alarmanta - şi-I invata in mod
Deci; se parea ca rUJ erau fixate pe sîrma. Paradine plăcut. Nu-i dădea insă nici o informaţie nouă. Baia-
privi mai de aproape. Fiecare biluta avea un canal ce tul nu era incă pregatit. Mai tirziu.. mai tirziu.
o inconjura după un diametru. aşa incit putea sa Emma se plictisi de abac şi porni in căutarea lUI
translateze şi. simultan. să se rostogoleasca pe ScotI. Nu-I găsi in camera lui dar. ajunsa acolo. de-
sirma. Paradine incercă sa scoată o biluta. Parea veni interesată de conţinutul dulapulur. Descoperi
menţinută magnetic. Oţel? Semana mai degraba cu cutia. Continea o comoară - o papuşa remarcata
plasticul. deja de scott, insă abandonată cu dispret. Chicotind
Rama insăşi ... Paradine nu era matematician. To- Emma cobori papuşa in salon. se aşeza in mijlocul
tuşi. unghiurile făcute de sirme erau cam ciudate podelei şi incepu sa o desfaca.
prin lipsa lor de logică euclidiana. Alcatuiau un labi- - lubit-o! Ce-i asta?
rint. Poate că asta era jucăria ... un labirint. - usuretuu
- De unde ai asta? Evident. nu era ursuleţul, orb şi fără urechi. dar
- Mi-a dat-o unchiul Harry, răspunse Scoti cu o plăcut in rotunjimile sale moi. Pentru Emma. lnsă.
inspiratie de moment. Duminica trecuta. ciiid a venit. toate păpuşile erau ..ursuleţul".
Unchiul Harry era plecat din oraş. lucru cunoscut Jane Paradine ezită.
de scott. La virsta de şapte ani. un băiat işi' dă - O ai de la fetita cealaltă?
seama iute că adultf au remuşcarile .lor şi se 'intere- - Nu. AI meu.
sează de la cine provin cadouri le. In plus .. unchiul Scolt ieşi din coltul lui. ascunzind cubul in buzu-
Harry avea să lipseasca vreo două saptamini. o penar.
rioadă 'de timp inimaginabilă pentru Scoti. iar faptul - Ăăă ... este de la unchiul Harry.
ca. in .cele din urmă. minciuna sa avea sa fie desco- - Unchiul Harry ti-a dat-o. Emma?
perita. insemna pentru el mai putin decit avantajul de - Mi-a dat-o mie pentru Emma. se grăbi Scoti.
a păstra jucaria. adăugind altă piatră la temelia minciunii sale. Dumi-
Paradine constată că. pe măsura ce incerca să ma- nica trecută. completă el.
nipuleze [ucaria, era tot mai derutat. Unghiurile erau - O s-o rupi. scumpo.
oarecum lipsite de logica. Era un joc ciudat. Bila Emma arătă păpuşa mamei sale
aceasta roşie. dacă aluneca pe sirma asIa pina la no- - Desface. Vezi?
dul acela, trebuia să ajunga acolo ... dar nu ajungea. - Da? Este ... uh! Jane işi trase răsuflarea. Para-
Un labirint. straniu însă. tără indorala instructiv. Pa- dine o privi.
radine simti ca n-o să mai aiba rabdare cu obiectul. - Ce s-a intimplat?
Totuşi. Scott avea. retrăgindu-se jntr-un colt şi Ea ii aduse păpuşa. ezită. apoi intră in sufragerie.
mişc ind bilele. acompaniindu-se cu morrnaieti şi ex- aruncindu-i o privire semnificativă. Paradine o urmă.
clarnaţii. Bilele inţepau atunci' cind Scoti le alegea pe inchizind uşa. Jane aşeză păpuşa pe masă.
cele greşite. sau încerca să le deplaseze În direcţii -- Nu-i prea drăqută. aşa-i Denny?
care nu erau corecte. In cele din urmă; exclama feri- - Hmm ..
r;lt- La prima vedere era destul de neplăcută. Locul
- Gata. tati! unui manechin anatomic era mai degraba intr-un li-
- He? Ce? la să vad. ceu sanitar. decit printre jucăriile unor copii. '.
Pentru Paradine. obiectul arăta exact la fel. dar Jucaria se desfăcea in sectiuni; piele. muschi, or-
Scoti il indică radiind multumit. gane miniafurale. dar perfecte din cite işi sadea
- Am făcut-o sa dispara. seama Paradine. Deveni interesat.
- Ce anume? - Nu ştiu. Pentru un copil. asemenea' lucruri n-au
- Bila albastră. Nu mai este. acelaşi inteles.
Paradine nu putea crede aşa ceva şi pufni. Scott - Uită-te la ficat. Este ficat. nu?
se chinui iarăşi cu jucăria. Experimenta. De data - Sigur. Auzi. eu.. ce ciudat!
aceasta. nu mai recepţionă intepături. nici măcar - Ce anume?
uşoare. Abacul ii arătase metoda corecta. Acirm tre- - Nu-i chiar atit de perfect din punct de vedere
buia să facă totul singur. Unghiurile ciudate ale sir- anatomic. Paradine işi trase un scaun şi urmă:
melor păreau mai putin derutante. Traiectul digestiv este prea scurt. Nu are intestinul
Era o jucărie foarte instructiva .. gros şi nici apendicele.
Functiona. se gindi Scoti. ca şi cubul de cristal. - Putem s-o dăm Emmei?
Amintindu-şi de cub. il scoase din buzunar şi dadu - Mi-ar place şi mie una. De unde Dumnezeu o
abacul Emmei. care era copleşită de fericire. Se are Harry? Nu. nu-i poate strica. Adultii sint condi-
apucă imediat de treaba. deplasind bilele. fara sa mai ţionati să reactioneze cu neplăcere inaintea organe-
protesteze acum in fata inţepăturiLor - care. intr-a- lor interne. Copiii. nu. Ei cred că in interior sint ca
devăr. erau foarte slabe - şi. fiind atentă. reuşi sa un cartof. Emma poate căpăta noţiuni corecte de fi-
facă o bila sa dispara aproape la fel de repede ca şi ziologie de la păpusa asta.
ScotI. Bila albastra reapăru - dar Scott nu observa. - Dar aceia ce sint? Nervi?
Se retrăsese intr-un colt. după canapea. şi se distra - Nu. aştia sint nervii. Arterele aici; ven'ele.. as-
cu cubul. tea. Ciudată aortă ... Paradine privi surprins. Asta
inăuntrul obiectului se aflau ornuleti, manechine care este termenul latinesc pentru. retea? Oricum
mit itele. mărite de proprietatile amplificatoare ale ăa? Rita? Rata?
cristalului iar aceştia se mişcau. Construiau o casa. - Rai. sugeră Jane la intimplare.
Cladirea luă foc. cu nişte f1ăcari foarte realiste. iar - Asta este o respiratie. o corectă nemilos Para-
ornuteţii se opriră. dine. Nu-mi dau seama ce poate fi reteaua asta lumi-
- Stingeţi focul! pufni Scoti noasă. Acoperă intregul corp. ca şi nervii.
Nu se intimplă insă nimic. Unde era tulumba aceea - Singe.
ciudata cu braţe rotative care aparuse mai inainte? - Nu. Nu-i circulator. nu-i neural .. curios! Pare sa
Uite-o. Apăru şi se opri. ScOIt o grăbi. fie in legătură cu plăminii.
Asta era amuzant. Semăna cu regia unei piese. nu- Deveniră preocupati. studiind păpuşa cea stranie
mai că era mult mai reală. Omuleţii faceau ceea ce le Era realizată cu o deosebită perfecţiune a detaliilor.
spunea Scott in mintea sa. Daca greşea. ei se opreau iar lucrul acesta era ciudat. considerind abaterile fi-
pina cind el gasea rezolvarea corectă. Ii puneau ziologice descoperite.
chiar şi unele probleme.. . - Stai sa-I aduc pe Gould. spuse Paradine şi in-
Cubul era şi el o jucărie foarte instructiva. II Învăţa cepu sa compare păpuşa cu planşele anatomice. Nu
~ALMANAH
~ 'ANTICIPATIA
251
II
găsi nimic nou, doar mirarea TI spori şi mai mult. este valabilă şi pentru ei. Nemilos, un copil poate fa-
Oricum, era mai distractiv decît un labirint. rîma pretenţiile unui adult. Iconoclasmul este prero-
intre timp, în camera alăturată, Emma deplasa gativul lor.
înainte şi înapoi bilele abacului. Acum, mişcarile nu De pildă, scliviseala. Zorzoanele relatiilor sociale.
mai erau atit de stranii. Chiar cînd bilele dispareau. exaQPrate pînă aproape de absurd. Un gigolo ...
Aproape că putea urmări directia aceea nouă .. - Ce ,,savoir fair.e"! Ce curtoazie rafinata! Vadu-
aproape ... vele şi prostuţele blonde sint adeseori impresionate
Scoti oftă, privind în cubul de cristal şi comandînd Bărbaţii fac comentarii mai putin plăcute. Copilul.
mental, cu multe inceputuri greşite, construcţia unei însă, merge direct la rădăcină.
clădiri ceva mai complicate decît cea distrusă de foc. - Ce prostie!
Şi el invăta ... fiind conditionat... Cum să priceapă o fiinţă umană nedezvoltată siste-
mul complicat al relatiilor sociale? Nu poate. Pentru
Din -punct de vedere antropomorf, greşeala lui Pa- ea, exagerarea politetii naturale este o prostie. Struc-
radine fusese că nu scăpase imediat de jucării. Nu-ş. tura funcţională a rutinelor vieţii este barocă. Copilul
dăduse seama de semnificatia lor şi, atunci cînd inţe- este un animal mic şi egocentric, care nu se poate
Iese, circumstantele progresaseră binişor. Unchiul imagina in postura altuia - cu siguranţa nu in pos-
.Harry nu revenise în oras, aşa incit Paradine nu pu- tura unui adult. Fiind O unitate autonomă, aproape
tea lua legătura cu el. In plus, se apropiau exame- perfectă din punct de vedere natural, cu toate nece-
nele de sfirşit de semestru, ceea ce insemna eforturi sităţile suplinite de altii, copilul este asemănator unei
mentale deosebite şi epuizare totală în timpul noptii; creaturi unicelulare, plutind într-un fluid vital, careia
iar de o săptărnină, Jane era uşor răcită. Emma şi i se aduce hrana, şi de la care se îndepărtează mate-
Scoti domneau liberi asupra jucăriilor. riile evacuate... .
- Tăticule, întrebă Scoti într-o seară, ce este o Din punctul de vedere al logicii, un copil este
. plastă? aproape teribil de perfect. Un prunc ar putea fi chiar
- Plasmă? mai perfect, dar este atit de străin unui adult încit nu
Scoti ezită. i se pot aplica decit standarde de comparaţie super-
- Nu... nu cred. Nu este corect plastă? ficiale. Procesele de gindire ale unui bebeluş sînt
- Pare a fi termenul scoti an pentru plasă. Aşa de-a dreptul inimaginabile. Cu toate .acestea, pruncii
merge? gindesc, chiar şi inainte de naştere. In pîntecele ma-
- Nu văd cum, mormăi SC9t1 şi se îndepărtă, puf- tern, ei se mişcă şi dorm, nu numai in mod instinctiv.
nind, să se joace cu abacul. II mînuia acum cu des- Noi sîntem condiţionaţi să reacţionăm destul de neo-
tulă abilitate. Dar, cu instinctul copiilor de a evita în- bişnuit la ideea că un embrion uman poate gîndi.
treruperile. atit el cît şi Emma se jucau de obicei pi- Sîntem surprinşi, eventual ridem ca să ne mascărn
tiţi pe undeva. Nu întotdeauna, desigur - însă expe- şocul. Nimic omenesc nu ne poate fi străin.
rienţele mai complicate nu se desfăşurau niciodată Un prunc', însă, nu este ceva omenesc. Un em-
sub ochii unui .adult. brion... şi mai puţin.
Scoti învăţa repede. Ceea ce vedea acum în cu bul Din această cauză, pesemne, Emma învăţa de la
de cristal avea puţine legături cu problemele simple jucării mai multe lucruri decit Scot!. Desigur, băiatul
de la început. Erau fascinant de tehnice. Dacă Scoti işi putea comunica gindurile in mod explicit; Emma
şi-ar fi dat seama că educaţia lui era dirijată şi supra- nu putea, decît in fragmente criptice. De pildă, ches-
vegheată - deşi numai mecanic - probabil că şi-ar tiunea mîzgălelilor ...
fi pierdut interesul. Pe cînd aşa, iniţiativele sale nu Dâţi hirtie şi creion unui copil şi va desena ceva,
erau niciodată respinse-, care pentru el înseamnă cu totul altceva decît pentru
Abacul, cubul, păpusa şi alte jucării pe care co- un adul!. Mizgălelile absurde seamănă prea puţin cu
piii le găsiseră în cutie . O maşină, totuşi pentru copil ele sint o maşină. Poate
Nici Paradine, nici Jane nu bănuiau ce efect avea chiar tridimensională. Copiii gindesc şi văd altfel lu-
conţinutul maşinii timpului asupra copiilor. Cum ar fi crurile.
putut? Copiii dramatizează instinctiv, în scopul au- Toate acestea îi treceau prin minte lui Paradine,
to-apărării. Ei nu sînt încă adaptaţi exigenţelor - într-o seară, cînd, cu ziarul deschis in faţă, îi privea
parţial inexplicabile pentru ei - unei societăţi ma- pe Emma şi Scoti comunicind. scott o intreba ceva
ture. Mai mult, viaţa lor este complicată de variabile pe surioara lui. Uneori, făcea acest lucru vorbind
umane. Cineva le spune că au voie să se joace în normal. Adeseori insă recurgea la bolboroseli şi
grădină, dar fără să rupă flori sau pornişori. Altcineva semne. Emma incerca să răspundă, dar handicapul
le interzice cu desăvirşire jucatul in grădină. Regulile era prea mare.
'nu sint bătute in cuie; ele variază şi copiii depind, In cele din urmă, Scott recurse la hirtie şi creion.
neajutoraţi, de capriciile celor care îi nasc, ii hrănesc Emma fu Inclntată. Apăsînd cu vîrful limbii in obraz,
şi-i imbracă. Şi ii tiraruzează. Puiul nu infruntă scrise ceva chinuindu-se, Scoti luă hîrtia, o examină
'această tiranie, deoarece face parte integrală din na- şi se strîmbă.
tura sa. Totuşi, el are o personalitate şi îşi menţine - Nu-i bine, Emma, remarcă el.
integritatea printr-o luptă subtilă, deşi pasivă. Emma incuviinţă furioasă din cap. Apucă din nou
EI se schimbă sub ochii adultului. Atunci cînd isi creionul şi mai mîzgăli ceva. Scott medită puţin, apoi
aminteşte, se străduieşte să placă şi să atragă atenţia zîmbi şovăitor şi se. ridică. Dispăru pe coridor. Emma
asupra lui, aidoma unui actor pe scenă. Asemenea reveni la abac.
incercări nu sînt străine adulţilor. Aceştia exagerează Paradine se ridică de pe scaun şi privi hîrtia, cu
insă mai puţin - fată de alţi adulţi. deea nebună că Emma învăţase. cine ştie cum, sa
Este greu de admis că subtilitatea [ipseşte copiilor. scrie. Nu era aşa. Foaia era acoperită de mizgăleli
Ei se deosebesc de maturi prin faptul că gindesc în lipsite de sens, familiare oricărui părinte. Paradine işi
mod diferi!. Putem distruge, cu mai multă sau mai muşcă uşor buza.
puţină uşurinţă, pretenţiile lor - dar aceeaşi situatie Putea fi un grafic reprezentind variaţiile mintale ale
ALMANAH, ~~
252 ANTt~~
unui gindac melancolic, dar probabil că nu era. To- ampillicare al imaginilor. Cu toate acestea nu vedea
tuşi, fără indoială, pentru Emma mizgăleliie insem- decît un labirint de linii colorate, lipsite de sens
nau ceva. Poate era chiar portretul .,ysuleţului". - Unchiul Harry ..
Scot! se intoarse, privind mulţumit. Intilni căută- Paradine întinse mina spre telefon. Scoli înghiţi un
tura Emmei şi incuviinţă. Paradine se simţi impuns nod.
de curiozitate. - Unchiul... unchiul Harry s-a intors in oraş?
- Secrete? - Da.
- Nu. Emma ... ăăă •• m-a rugat să fac ceva pentru - Bine, eu mă duc să fac baie.
ea. Scoli se indrepta spre uşă. Paradine intilni privirea
- Aha. Janei şi incuviinţă semnificativ.
Amintindu-şi de pruncii care bolborosiseră in limbi Harry era acasă şi negă orice amestec in legătura
necunoscute. uluind lingviştii. Paradine işi propuse cu jucăriile cele ciudate. Destul de' supărat. Paradine
să ia hirtia după ce copiii aveau să termine cu ea A ii ceru lui Scoti să i le aducă pe toate. In cele din
doua zi, la universitate, arătă foaia lui Elkins. Indivi- urmă, jucăriile au fost aşezate in şir pe masă: cubul,
dul avea o experienţă bogată in domeniile obscure abacul, păpuşa, casca-sapcă şi alte citeva obiecte
ale lingvisticii, dar chicoti la ideea transpunerii mÎZ- misterioase. Scoti a fost interogat. Un timp, minţi cu
gălelilor Emmei in cuvenite. Incăpăţlnare dar, in cele din urmă, cedă şi mărturisi
- Uite o traducere liberă, Dennis. Citez: Nu ştiu sughiţînd.
nici eu ce inseamnă asta, dar o să-I păcălim al naibii - Adu cutia in care au fost lucrurile astea, ordonă
pe tăticu'. Încheiat citatul. Paradine şi apoi te duci la culcare.
Cei doi bărbaţi izbucniră in ris şi plecară să-şi ţină - O să,.. hic!.. mă pedepseşti, tăticule?
cursurile. Mai tirziu. Paradine avea să-şi - Da, pentru minciuni. Cunoşti regula. Două săp-
reamintească episodul. Mai ales după intilnirea cu tămini. nici un film şi nici bani pentru prăjituri.
Holloway. Dar pină atunci aveau să mai treacă nişte Scoti înghiţi un nod.
luni de zile, iar lucrurile avansară şi mai mult spre - O să-mi iei jucăriile?
deznodămint. - Nu stiu încă.
Poate că Paradine si Jane dovedisera un interes - Bine:. 'pte bună, tati, 'pte bună, mami.
prea mare faţă de jucării. Emma şi Scott incepură să După ce băieţelul dispăru pe scări, Paradine se
le ascundă, jucindu-se cu ele numai atunci cind erau aşeză pe un scaun şi studie atent cutia. Atinse gini!i-
singuri. N-o mai făceau cu nepăsare, ci cu o anumită tor mecanismele de deschidere topite. Jane il privea.
prudenţă. Cu toate acestea, Jane era neliniştită. - Ce este, Denny? •
Într-o seară, ii vorbi lui paradine despre ceea ce Nu ştiu. Cine să fi lăsat o cutie Cu jucării lingă
simţea. riu?
- Ştii păpuşa pe care i-a dăruit-o Harry, Emmei? - S-ar putea să fi căzut dintr-o maşină.
- Da. - Nu in locul acela. Dincolo de calea ferată, dru-
- Astăzi am fost in oraş şi am incercat să aflu de mul nu trece pe lingă riu. Este un teren viran ... nimic
unde provine. Nici o indicaţie. altceva. Paradine işi aprinse o ţigară: bem ceva, iu-
- Poate că Harry a cumpărat-o din New York. bito?
Jane nu era convinsă. - Pregătesc eu.
- l-am intrebat şi in legătură cu celelalte lucruri: Jane se apucă de treabă, dar privirea ii era tot in,
Mi-au arătat toate jucăriile - şi Johnson's este un grijorată. Îi aduse un pahar lui Paradine şi rămase
magazin mare, ştii doar. Nu există nimic asemănător inapoia lui, ciufulindu-i părul cu degetele.
abacului Emmei. , - Ceva in neregulă?
- Hm... Paradine nu era prea interesat. In seara - Nu, absolut nimic. Doar. .. de unde au apărut ju-
aceea aveau bilete la un spectacol şi se făcuse tirziu. căriile astea?
Aşa incit subiectul a fost abandonat. - La Johnson's nu le cunoştea nimeni, iar ei işi
Reveni in actualitate atunci cind o vecină ii tele- comandă marfa de la New York.
fonă Janei. . - Am verificat şi eu, recunoscu Paradine. Păpuşa
- Scotty n-a fost niciodată aşa, Denny. Doamna aia, o arătă el, mă pune pe ginduri. Este adevarat.
Burns a spus că l-a speriat rău de tot pe Francis al apar fel de fel de lucruri, dar aş vrea să ştiu cine le-a
ei. . făcut pe' astea.
- Francis? Derbedeul ăla mic şi gras, nu-i aşa? - Un psiholog? Abacul... cu astfel de obiecte nu
Seamănă Cu taică-său. Odată. pe cind eram in anul se fac teste de laborator?
doi de liceu, i-am spart nasul lui Burns. - Ai dreptate, pocni din degete Paradine. Şi fii
- Termină cu lăudăroşeniile şi ascultă-mă. făcu atentă! Săptămina viitoare, la universitate, trebuie să
Jane amestec ind un coctail. Scoti i-a arătat lui Fran- ţină O conferinţă un tip pe nume Holloway. psiholog
cis ceva care l-a speriat pe puşti. N-ar fi mai bine să de copii. Are reputaţie, este un nume celebru. Poate
vezi ... ştie ceva despre chestiile astea.
- Aşa se pare. Paradine ciuli urechea. Zgomotele - Holloway? Nu ...
din camera alăturată ii spuseră unde se află fiul său: - Rex Holloway. E... hm-m-m! Stă pe aici, pe
Scotly! aproape. Crezi că el a construit jucăriile astea?
- Bang! exclamă Scott şi apăru zimbind. I-am Jane examina abacul. Se strimbă şi ridică din
omorit pe toţi piraţii spaţiali! Ai treabă cu mine. tati? umeri.
- Da. Dacă poţi să-i laşi pe piraţi neingropaţi ci- - Dacă el le-a tăcut, atunci tipul nu-mi place. To-
teva minute. Ce i-ai făcut lui Francis Burns? tuşi, Denny, vezi dacă poţi afla ceva.
Ochii albaştri ai lui Scoli exprimau o candoare - O să incerc, incuviinţă Paradine.
uriaşă. Bău coctailul încruntindu-se. Era vag neliniştit. Dar
- Cum? nu era speriat... nu încă.
- Mai incearcă. Sint 'convins că-ţi poţi aminti.
- Aăă. Ah, aia.. Nu i-am făcut nimic. Pe cuvint. Rex Holloway era un bărbat grăsuţ, chel şi cu niste
L-am lăsat să se uite la televizorul meu şi l-a ... I-a ochelari groşi, deasupra cărora sprîncenele sale ne-
speriat. We şi stufoase stăteau ca nişte ornizi zbîrlite. Dupa o
- Televizorul? săptămînă, Paradine il invită la masă. Aparent, Hollo-
Scoli arătă cubul de cristal. way nu era atent la copii, dar nu-i scăpa nimic din
- Nu e chiar televizor. Vezi? cite făceau sau spuneau aceştia. Ochii lui cenuşii.
- Paradine privi [ucăria, surprins de sistemul de ageri şi şireţi, vedeau totul.
~~ALMANAH
,~ ANTICIPATIA
253
II
,
I
Jucariile îl fascinară. în sufragerie, cei trei adulti se Euclid. O geometrie diferită de a noastră nu-I şo-
strinsera în jurul mesei pe care se afla cutia. Hollo- chează ca fiind lipsită de logica. EI crede ceea ce
way le studia atent, in vreme ce-i asculta pe Jane şi veda "
Paradine. In cele din urma, vorbi si el: - Nu cumva vreţi sa spuneţi că jucaria asta are o
- Mă bucur că am venit aici în seara asta. Nu pe extensie într-o a patra dimensiune? întrebă Paradine.
deplin, însă. Ştiţi, totul este foarte tulburător. - Vizual nu, oricum, negă Holloway. Eu spun
- Hă? Paradine se zgîi la el, iar pe chipul Janei se doar că minţile noastre, condiţionate de Euclid, nu
întipări consternarea. Urmatoarele cuvinte ale lui văd în acest obiect decit o incîlceală ilogică de
Holloway nu avura darul sa-i lmisteasca. sîrme. Dar un copil - şi în special un prunc - ar
'- Avem de-a face cu nebunie. putea să vadă mai multe. Nu din primul moment. Ar
Zîmbi, văzînd privirile şocate ale celor doi soţi. fi O problema, desigur. Numai că un copil n-ar fi
- Din punctul de vedere al adulţilor, toţi copiii handicapat de prea multe prejudecaţi.
sînt nebuni. Aţi citit cumva cartea lui Hughes: "Vînt - Scleroza arterelor gîndirii, interveni Jane.
de înăltime în Jamaica"? Paradine -fiU era convins.
- O 'avem. - Atunci, un copil ar putea calcula mai bine decit
Paradine 'scoase cărticica din raft. Holloway întinse Einstein? Nu, nu voiam sa spun asta ... Inţeleg cam
mîna, lua cartea şi o frunzări pînă găsi pasajul dorit. ce vreţi să afirmaţi.' Atit doar că ..
Citi cu glas tare: - Bine, fiţi atent. Să presupunem că există două
- ..Desigur, pruncii nu sînt umani - sînt mai de- .Ieluri de geometrie - mă limitez tocmai pentru a fi
grabă animale şi au o cultura străveche şi ramifiaată, mai clar. Geometria noastră, euclidiană, şi o alta, că-
aidoma pisicilor, peştilor şi chiar- şerpilor; asemana- reia o să-i spunem X. X nu prea are multe legături cu
toare cu ale acestora, dar mult mai complicata şi mai Euclid. Ea se bazează pe teoreme diferite. Doi şi cu
'plină de viaţă deoarece, la urma urmei, pruncii sînt doi nu fac neapărat patru; pot face Ya, sau un numar
una dintre cele mai dezvoltate specii ale vertebrate- iraţional. Mintea unui prunc nu este inca condiţio=
lor inferioare. Pe scurt, ei au creiere care lucreaza cu nată, decît prin intermediul unor factori, oarecum
termeni şi categorii proprii, ce nu pot fi traduse prin nesiguri, ce ţin de ereditate şi de mediul de viaţă. în-
termeni şi categorii aparţinînd ,minţii omeneşti." _ văţaţi un copil geometria euclidiană... .•
Jane încerca sa fie calma, dar nu reuşi. - Sarmanul copil, făcu Jane.
- Nu vreţi sa spuneţi că Emma ... Holloway îi aruncă o privire iute.
- Aţi putea gîndi ca fiica dumneavoastră? întrebă - Noţiunile de bază... Blocurile alfabetice.. Mate-
Holloway. Ascultaţi: ..Un adult nu poate gîndi ca un matica, geometria, algebra - acestea vin mai tirziu.
prunc, aşa cum nu poate gindi ca o albină ." · Suita aceasta de materii, de cunoştinţe, ne este fami-
Amestecînd coctailurile, Paradine rosti peste umăr: liară. Pe .de altă parte, invatati-t pe copil principiile
- Astea sînt pure speculaţii, -nu-i aşa? Din cîte în- de baza ale logicii X.
ţeleg, • afirmaţi că bebetuşii au o cultură a lor, ba - Blocuri? Ce fel?
chiar un standard înalt de inteligenţă. Holloway privi abacul.
- Nu neapărat. Să ştiţi că nu există o ştachetă. Eu - Pentru noi este lipsit de sens. Dar noi am fost
spun doar atît: copiii gîndesc altfel decît noi. Nu nea- condiţionaţi de Euclid.
parat mal bine - asta este o chestiune de valoare Paradine îşi turna un whis~y sec.
relativă. lnsă, fac conexiuni diferite. Se încruntă, - Destul de neplăcut. Nu va limitaţi la matema-
cautîndu-si cuvintele. tică.
- Povesti, mormăi Paradine oarecum grosolan - Exact! Nu limitez nimic. Cum aş putea? Nu sînt
dar: de fapt, îngrijorat în privinţa Emmei. Bebeluşii condiţionat logicii X.
nu au alte simţuri decît noi. - Asta este raspunsul, făcu Jane oarecum uşu-
- Cine a spus aşa ceva? întrebă Holloway. Ei îsi rată. Cine a făcut-o? Trebuie să fie o persoana des-
folosesc mintea în mod diferit, atit si nimic mai mult. tui de remarcabilă pentru a realiza ceea ce nouă ne
Este, _totuşi, suficient! . par drept jucării.
- Incerc să înţeleg, rosti încet Jane. Mă gîndesc Holloway încuviinţă, clipind din ochi înapoia lenti-
la rnixerul meu. Amestecă maioneza şi piureul, dar Ielor groase.
poate stoarce şi portocale. - S-ar putea sa existe asemenea persoane.
- Cam aşa ceva. Creierul este un coloid, o rnaşi- - Unde?
narie foarte complicata. Nu ştim multe despre posibi- - S-ar putea să prefere anonimatul.
[itâţile sale. Nu ştim nici măcar cît poate cuprinde. - Superoameni?
lnsă, se ştie că mintea devine condiţionată o dată cu - Aş fi şi eu curios sa aflu. Vedeţi, apare din nou
maturizarea individului. Ea urmează anumite trasee chestiunea ştachetei. După standardele noastre, per-
familiare şi majoritatea gîndirii ulterioare este struc- soanele acestea par uluitoare, din anurnttepuncte de
turată pe nişte direcţii considerate ca atare. De vedere. Din alte puncte de vedere, pot părea destul
exemplu, această jucărie. Holloway atinse abacul. Aţi. de limitate. Nu este o diferenţă cantitatiJă, ci una ca-
încercat-o? litativă. Ele gindesc altfel. Şi sînt sigur că noi putem
- Puţin, răspunse Paradine. face lucruri pe care ele nu pot să le facă.
- Dar nu prea mult, aşa este? - Poate ca nu vor, interveni Jane.
- Mda ... Paradine ciocăni mecanismul topit de pe cutie
- De ce? - Dar asta? Implică ...
- Este lipsită de sens, se plinse Paradine. Orice - Un scop, desigur.
problemă trebuie să aibă o logică. însă unghiuril.e - Transport?
alea aiurea .. - Este primul lucru la care ne putem gindi. Daca
- Mintea v-a fost condiţionată de Euclid. Asta-i este asa, cutia putea veni' de oriunde.
cauza pentru care.. obiectul acesta ne plictiseşte şi , - Unde - lucrurile - sint - diferite? întreba
pare lipsit de sens. Dar un cooit nu ştie nimic despre apăsat Paradine.
ALMANAH (~~
ANTICIPAŢIA ~
254
- Exac. Din spaţiu. sau chiar din timp. Nu ştiu; Jane se ridică brusc:
sint doar psiholog. Din nefericire şi eu sint condiţio- - Cum?
nat de Euclid. Dupa ce Holloway ii explică. ea incuvhnta. deşi cu
- Locul acela trebuie să fie tare ciudat. spuse o uşoară ezitare.
Jane. Denny, jucăriile astea să dispară. - Bine. Nu sint insă cobai.
- Asta şi intenţionez. Psihologul işi agită miinile grăsuţe.
Holloway ridică cubul de cristal. - Doamnă dragă! Nu sint un Frankestein. Pentru
- l-aţi chestionat amănunţit pe copii? • mine. factorul primordial este individul - lucru fi-
- Da. răspunse Paradine. Scolt spunea 'că atunci resc. deoarece mă ocup de creier. Dacă este ceva in
cind a privit cubul pentru prima bară. inăuntru se neregulă cu pustii, vreau să-i vindec.
aflau omuleţi. L-am intrebat ce se găseşte acum Paradine lăsă ţigara şi privi fumul albăstrui ce se
'înăuntru. unduia in sus.
- Ce-a răspuns? se aplecă inainte psihologul. - Puteţi pune un diagnostic?
- Că se construieşte un loc. Exact cuvintele astea - O să incerc. Asta este tot ce pot spune. Dacă
mi le-a spus. L-aln intrebat cine il construieşte - minţile lor. incă nedezvoltate. au fost cuplate pe ca-
ornuleţu? Nu mi-a putut explica. nalui X. este necesar să le readucem inapoi. Nu spun
- Nu. era de aşteptat. murmură Holloway. Tre- că ar fi măsura cea mai inteligentă. dar este impusă
bute-să fie ceva progresiv. De cit timp au copiii jucă- de standardele noastre. La urma urmei. Emma şi
riile? Scott vor trăi in această societate.
- Cred că de vreo trei luni. - Mda. Mda. Nu cred că s-a intimplat cine ştie
- Timp suficient. Vedeţi. o jucărie perfectă este ce... Par absolut normali.
atit educativă cit si mecanică. Trebuie să facă un lu- - Aparent. se poate. N-am nici un motiv să se
cru care il poate Interesa pe copil şi. in acelaşi timp. comporte anormal. nu? Şi cum puteţi spune dacă ...
să-I educe. preferabil in mod inconştient. La Irrceput, gindesc diferit?
probleme simple. Mai tirziu... . - O să-i chem. rosti Paradine.
- Logica X. şopti Jane aibă la faţă. - Fiţi cit mai natural. da? Nu vreau să se au-
Paradine injură incetişor. to-cenzureze.
- Emma şi Scoti sint perfect normali! Jane arătă cu bărbia spre jucării.
- Ştiţi cum le lucrează mintile ... acum? - Lăsaţi-le acolo. incuviintă Holloway.
Holloway nu urmă ideea. Invtrtea in miini păpuşa. După ce Emma şi Scoti sosiră. psihologul nu-i in-
- Ar fi interesant de cunoscut condiţiile locului trebă nimic direct. Izbuti să-I atragă pe Scott, pe ne-
de provenienţă al acestor obiecte. lnducţia nu ajută sirnţite, in conversaţie. aruncind ici-colo cuvinte
insă prea mult. Lipsesc mulţi factori. Nu putem vizu- cheie. Nimic evident. ca un test de cuvinte asociate;
aliza o societate bazată pe factorul X ... un mediu pentru aşa ceva este necesară cooperarea subiectu-
adaptat minţilor care gindesc conform structurilor X. lui.
De pildă. reţeaua aceasta luminoasă din păpuşi. Ar Cel mai interesant lucru. se petrecu atunci cînd
putea fi absolut orice. Ar putea exista in interiorul Holloway luă abacul.
nostru. dar n-am descoperit-o incă. Atunci cind vom - Vrei să-mi arăţi şi mie cum tunctionează?
gasi calea cea bună ... Înălţă din umeri: Ce părere Scolt ezită.
aveţi de asta? - Da. domnule ..• Asa... .
Era un glob purpuriu. cu diametrul de emer centi- Mişca cu abilitate o bllă prin labirint. intr-o linie in-
metri. cu o protuberanţă pe suprafaţă. cilcita. atit de iute, incit nimeni nu a fost sigur dacă.
- Cine ar putea face ceva cu el? in cele din urmă. bila dispăruse sau nu. S-ar putea
- Scott? Ernrna? să. fi fost numai iuţeală de mină. Apoi. iarăşi ...
- Nu l-am văzut ptnă acum vreo trei săptămini. Incercă şi Holloway. Scott il privi, strimbind din
Apoi. Emma a inceput să se joace cu el. Paradine işi nas.
muşcă buza. După aceea şi Scoti a devenit interesat. - Aşa este bine?
- Cam ce făceau? - NU.. Trebuie să ajungă acolo ...
- ÎI ţineau in faţa lor şi-I mişcau inainte şi inapoi. - Aici? De ce?
Nici o mişcare mai aparte. - Păi, numai aşa poate fi făcut să meargă.
- Nici o mişcare euclidiană, il corectă Holloway. Holloway era insă condiţionat de Euclid. Nu exista
La inceput. nu puteau pricepe scopul jucăriei. Tre- nici un motiv pentru ca bila 'să alunece de pe o anu-
buiau să se înveţe cu ea - mită sirmă pe alta. Părea un factor aleator. De ase-
- Ce oribil făcu Jane. menea. Holloway işi dădu brusc seama; anterior,
- Nu şi pentru ei. Probabil că Emma inţelege mai cind ii arătase Scoti. bila nu avusese aceeaşi traiec-
repede decit SCOlt factorul X. deoarece mintea ei nu torie. Cel puţin. aşa i se părea lui.
este condiţionată incă acestui mediu. - Vrei să-mi arăţi incă o dată?·
- Îmi amintesc multe lucruri pe care le făceam pe Scoti mai arătă o dată şi inca o dată. Holloway
cind eram copil. rosti Paradine. Chiar pe cind eram clipi Înapoia ochelarilor. Aleator, da şi variabil: de
mic de tot. fiecare dată. Scoti deplasase bila pe un alt traseu.
- Şi? Cu toate acestea. niciunul dintre adulţi nu putea
- Eram.. nebun? spune dacă bila dispărea sau nu. Dacă s-ar fi aştep-
- Lucrurile pe care nu vi le amintiti reprezintă cri- tat să o vadă dispărind, reacţiile lor ar fi fost diferite.
teriile nebuniei. răspunse Holloway. Utilizez cuvintul În cele din urmă, nu se rezolvă nimic. Pe cind işi
.nebunie" doar ca un simbol convenabil, desemnind luă ramas bun. Holloway păru stinjenit.
abaterea de la norma umană cunoscută. Standardul - Pot să mai revin?
arbitrar al integritaţii mintale. - Aş dori. răspunse Jane. Oricind. Credeţi incă ...
Jane lăsă. paharul din mină. Bărbatul incuviinţă.
- Domnule Holloway. aţi spus că inducţia este di- - Minţile lor nu reacţionează normal. Sint inteli-
ficilă. Mie mi se pare insă că faceţi caz de ea din genţi, dar am impresia incredibila ca ei ajung la solu-
prea puţine indicii. La urma urmei. aceste jucarii ... ţii intr-un mod pe care noi nu-I inţelegem. Parca ar
- Sint psiholog şi m-am speciafizat in copii. Nu folosi algebra. pe cind noi utilizăm geometria. Con-
sint judecător. Aceste jucării inseamnă atit de mult cluziile sint aceleaşi, dar diferă căile de ajungere la
jgentru mine tocmai pentru că inseamnă atit de puţin. ele.
- S-ar putea să greşiţi. - Ce-i cu jucăriile? intrebă Paradine.
- Ar fi mai bine. Aş dori să examinez copiii. - Ascundeţi-le. As dori sa le imprumut, daca se
~~ALMANAH
~ .ANTICIPAŢIA
255
.'
II
,
I
poate, __ nismului era topit. Dar jucariile ..
In noaptea aceea. paradine nu dormi prea bine. Orice cercetare era data peste cap de factorul
Paralela facuta de Holloway fusese prost aleasa. Du- aleator: Deşi denumirea era pur semantică. Holloway
cea la teorii care te puneau pe gînduri. Factorul X... era convins ca nu era tocmai aleator. Nu avea insa
Copiii utilizau echivalentul unei gîndiri algebrice. în suficiente date. De exemplu. nici un adult nu putea
limp ce adultii aveau o gîndire geometrica .. lucra cu abacul. Şi. prevazator. Holloway nu lasase
Corect. Numai ca ... nici un copil sa se joace cu obiectul.
Algebra îţi ofera soluţii pe care geometria nu le Cubul de cristal era tot atit de ~riptic. Arata o su-
poate da. deoarece exista termeni şi simboluri ce nu medenie de culori ţipatoare, care uneori se deplasau
pot fi exprimate geometric. Daca logica X ducea la Prin asta. aducea cu un caleidoscop. deşi. învirtrn-
concluzii de neacceptat pentru mintea unui adult? du-I şi sucindu-I, nu intervenea nici o modificare. Din
- La dracu: şopti Paradine. nou. factorul aleator
Jane se foi lînga el. Sau. mai degraba. necunoscutul. Structura X. in
- Iubitule? Nici tu nu poţi să adormi? cele din urma. Paradine si Jane revenira la un soi de
- Nu. • indiferenţa. cu senzaţia' că copiii se vindecasera.
Se ridică şi trecu alaturi. Emma dormea liniştita. ca acum cînd cauza fusese îndepartata. Siguri de acţiu-
"n îr.geraş. cu braţul în jurul ursuleţului. Prin uşa nile Emmei şi ale lui Scott, parasi sera orice griji.
descnisă. Paradine zarea. pe perna. capul lui Scott. Copiilor le placea sa înoate. sa se plimbe cu bici-
Jane veni i'l prag. lînga el. O cuprinse cu braţul. cleta. sa mearga la filme şi sa se joace cu jucariile
- Saracutii, murmura ea Şi Holloway îi numea normale 'Ia virsta lor. Este adevarat ca nu stapineau
r:ebuni. Cred ca r:oi sîntem cei nebuni. Der:nis. unele jucarii mecanice. care implicau o anumită lo-
- Da. Avem vedenii. gica. De pildă. un glob tridimensional. care trebuia
Scott se foi în somn. Fără să se trezeasca. bolbo- construit din elementele componente desfacute. ju-
rosi ceva asemănator unei întrebari. deşi nu parea sa cărie pe care. ce-i drept. abia o înţelesese Paradine.
fie intr-o limbă cunoscuta. Emma gemu şi ea înceti- Din cind in cind. mai existau însa scăpări. Intr-o
soro ca un mieunat de pisica. sîmbata după-amiază. Scott se plimba cu bicicleta
Niciunul nu se trezise. Continuau să doarma. împreuna cu tatal sau şi se opriseră pe virful unui
Paradine se gindi insa - şi o durere il sageta prin deal. Sub ei se intindea o vale superba.
trup - că Scott o întrebase ceva pe Emma şi fetiţa ii - Draquţa, nu-i aşa? remarcase Paradine.
raspunsese. Scott privise cu gravitate peisajul.
Minţile lor se schimbaseră într-atit de mult incit - E complet greşit.
şi ... somnul le era diferit? - Ce-e-e?
işi alungă gindul. - Nu ştiu.
- O sa raceşti. Hai înapoi ln pat. Vrei să bei ceva? - Ce este greşit?
_ Asa cred. răspunse Jane. privind-o pe Emma. - Tii .., Scoti cazu într-G tăcere uluita. Nu ştiu ...
Mîna i se întinse orbeste spre fetiţa; o retrase şi Copiilor le lipsiră jucăriile. dar nu mult timp. Emma
adăugă: Haide. să nu-i trezim. se readaptă cel mai uşor. deşi Scoti mai strîmba din
Băură puţin coniac. in tacere. Dupa ce adormi. nas. Ducea discuţii de neînţeles cu sora lui şi studia
Jane plinse in somn. hirtiile mîzgălite de ea. Parca o consulta. atunci cind
apăreau probleme dificile. care îl depăşeau.
Scott nu era treaz. dar creierul lui lucra incet si Dacă Emma inţelegea mai mult. Scoti avea o inteli-'
atent. Astfel: . genţa mai practica şi. in plus. dovedea abilitate ma-
"Vor lua jucăriile. Bărbatul cel gras.. poate lislava nuală. Construi un mecanism cu trusa lui. Mecano.
periculos. Insa direcţia Ghorica nu iese.. evankrus însă rămase dezamagit. Cauza nemuţumirii sale era
dun nu le are. Intransdectie ... strălucitor si luminos .. tocmai ceea ce il făcuse pe Paradine să răsufle uşu-
Emma.. Acum este mai' khopranika oeclt.. .tot nu rat atunci cînd vazuse construcţia. Era exact ceea ce
văd cum să... thavarar lixery distan ..... ar fi făcut orice băiat de vîrsta lui SCOlt: ceva vag
O părticică din gîndurile lui s.colt puteau fi înţe- asemănător unei nave cubiste.
lese. Emma insă se condiţionase mult mal repede Era chiar prea normală pentru a-I mulţumi pe
factorului X. Scott. O întrebă pe Emma mai multe lucruri. dar nu-
Şi ea gindea_ mai intre patru ochi. Ea se gindi un timp: apoi facu
Nu ca un adult. sau un copil. Nici măcar ca o fiinţă alte mizgâleli. cu un creion ţinut cu stingăcie.
umana. Poate doar ca o fiinţă umana de un tip şo- - Poţi citi lucrurile astea? işi intrebă Jane fiul
cant de nefamiliar pentru ..genus homo". intr-o dimineaţă.
Uneori pina şi lui Scoti ii venea greu sa-i urma- - Nu le citesc. inţeleg ceea ce vrea ea. Nu intot-
rească logica. deauna. dar de cele mai multe' ori.
Dacă n-ar fi fost Holloway. viaţa ar fi intrat intr-o - Este o scriere?
rutina aproape normală. Jucărilte nu mai erau pome- - N-nu. Nu este ceea ce pare.
nite. Emma continua să fie fericita cu papuşile şi for- Simbolism. sugeră Paradine peste ceaşca de cafea.
mele pentru nisip. Scoti se preocupa de basebal şi JanE1 il pfivi cu ochii Iărgili:
de trusa chimica. Faceau tot ceea ce făceau şi alţi - Oenny.'.
copii. arătind puţine. chiar deloc. străfulgerari ciu- EI clipi şi scutură din cap. Mai tirziu. pe cind er a«
date. Holloway parea sa fi fost un alarmist. singuri. ii spuse:
incercase jucăriile si obţinuse rezultate stupide. - Nu te lasa influenţata de Holloway. Nu sugeram
rrasase nenumărate grafice şi diagrame. corespon- faptul ca pustii se inţeleg intr-un grai necunoscut
dase cu matematicieni. ingineri şi alţi psihologi şi nouă. Daca Emma desenează un pătrat şi spune ca
aproape ca înnebunise. cautind sa gaseasca scopul este o floare, asta nu este decit o regulă arbitrara.i,
construcţiei obiectelor. Cutia însăşi, cu mecanismul SCOlt o ţine minte. Data viitoare. cînd ea face acetasi
ei enigmatic. nu spunea nimic. O mare parte a meca- pătrat. sau incearca să-I facă ... asta eş!~! •
ALMANAH c...~-~
ANTICIPAŢIA ~
256
••
-' Mda, pufni Jane. AI observat ca in ultima mod. S-ar putea ca ea să descompuna ceea ce vede
vreme, Scotty citeşte foarte mult? in elemente simple, evidente, dind acestor eternente
- Am vazut. Totuşi, nimic deosebit. Nici Kant, nici o semnificaţie pe care noi n-o putem inţelege. Ca ~,
Spinoza. abacul. A vazut o logică in el, deşi pentru noi era
- Rasfoieşte cartile, doar atit. ceva complet aleator.
- Aşa faceam şi eu la virsta lui, raspunse Para- Paradine se hotari brusc sa renunţe la pr inzunte
dine şi pleca să-şi ţină cursurile de dimineaţa. cu Holloway. Tipul era un alarrnist. Teoriile lui erau
Prinzi cu Holloway, lucru care devenise o obisnu- mai fantastice ca oricind si utiliza orice, potrivit sau
inta zilnică şi-i povesti de incercarile literare ale Em- nu, care le putea susţine. Rosti, oarecum, sardonic'
mei. - Vrei să spui că Emma comunică cu Scoli
- Aveam dreptate cu simbolismul, Rex? într-un limbaj necunoscut?
Psihologul incuviinta. - In simboluri pentru care ea n-are cuvinte. Sint
- Da. Limbajul nostru nu este, de altfel. decit un convins că Scoli inţelege multe din aceste .. mizga-
simbolism arbitrar. Cel puţin in aplicaţiile lui. Uita-te leii. Pentru el, un triunghi isoscel poate reprezenta
aici. Desenă pe şerveţel o elipsa ingusta. Ce-i asta? orice, chiar si un substantiv comun. Cineva care nu
- Adică ... ce reprezintă? ştie nimic de chimie ~au fizica ar inţelege ce in-
- Da. Ce iţi sugereaza? Poate fi o reprezentare seamnă H20? Şi-ar da el seama că simbolul poate
aproximativa a... ce anume? evoca imaginea unui oc,ean?
- Mulle, raspunse Paradine. Un pahar din hirtie Paradine nu răspunse. Ii povesti, insă. lui Holloway
vazut de sus.. Un ou prăjit... O felie de franzela ... O despre remarca surprinzătoare a lui Scoli in faţa vaii
ţigară de foi ... privite de pe culme. După o clipă, regretă impulsul,
Holloway adăugă desenului un triunghi cu virful deoarece psihologul se porni iarasi:
intr-unul din capetele elipsei. Ridică privirea spre Pa- - Structura gindirii lui Scoli determină un total
radine. care nu-l egalează pe cel al acestei lumi. Poate ca, in
- Un peşte, răspunse barbatul imediat. mod inconştient, el 'asteapta să vadă lumea din care
- Simbolul, familiar pentru noi, al unui peşte. au sosit jucăriile acelea.
Chiar, fara aripioare, ochi sau gură il putem recu- Paradine nu-l mai asculta; era satul. Copiii se dez-
noaşte, deoarece am fost condiţionaţi să identificăm voltau normal şi singurul factor siciitor era Holloway
această formă particulara cu imaginea noastră men- insusi. In aceeasi seară, SCOli manifesta insă un inte-
tala a unui peşte. Baza unui rebus .. Un simbol care res deosebit - 'abia mai tirziu semnificativ - pentru
pentru noi inseamnă mai mult decit vedem pe hirtie ţipari
Ce-ţi trece prin minte, atunci cind priveşti desenul Istoria naturală nu putea prezenta nici un rău. Pa-
acesta? radine explică răbdător tot ce cunoştea despre ţipari.
- Păi... cum.. un peşte! - Dar unde işi depun icrele? Sau nu le depun?
- Continuă ... Ceea ce vizualizezi - totul' - Asta continuă să reprezinte un mister. Locul lor
- Aripioare, rosti incet Paradine, privind in gol. de imperechere şi naştere este necunoscut. Poate in
Apă.. Spuma.. Ochiul unui peşte.. Solzi.. Culori.. Marea Sargaselor sau in adincuri, unde presiunea IJ
- Deci, simbolul reprezintă mai mult decit ideea poate ajuta la eiectarea din pintece.
abstracta de "peşte". Observa că simbolul este un - Curios, rosti Scoli, gindindu-se profund.
substantiv, nu un verb. Ştii, este mai greu sa simboli- - Somonii fac cam acelaşi lucru. Merg ifl Susul
zezi acţiunile. Oricum .... să o luăm invers. Sa presu- riurilor ca să-şi depună icrele. Paradine continua Cu
punem ca doreşti să simbolizezi un substantiv, sa zi- detalii. Scoli era fascinat.
cem "pasare". Desenează-1. - Dar e bine, tăticule. S-au născut in riu, iar cind
Paradine desena două arce unite, cu concavitaţile invata să inoate, coboară in ocean. Apoi se. intorc s'
in jos. depun icrele, nu?
- Simbolul cel mai comun, incuviinţă Holloway. - Exact.
Tendinţa obişnuită este de a simplifica. Mai ales' - Numai că ei nu se intorc, medită Scoli. Şi-au
atunci cind un copil vede ceva pentru prima data şi trimis doar icrele ...
are puţini termeni de comparaţie. EI incearcă sa - Ar trebui un ovipozitor foarte lung, spuse Para-
identifice lucrul cel nou cu ceea ce ii este deja fami- -dine şi adaugă citeva detalii referitoare la oviparitate.
liar. Ai vazut vreodată cum desenează un copil ocea- Băiatul nu era pe deplin satisfacut.
nul? - Florile, replică el, işi trimit seminţele la mare
Nu aşteptă un răspuns. ci continuă: distanţa.
- O serie de unghiuri. Asemănătoare liniei frinte - Da, dar nu le pot dirija. Nu toate găsesc pamint
trasate de un seismograf. Cind am văzut Pacificul fertil.
pentru prima oară, aveam vreo trei ani. Imi amintesc - Însă ele nu au creier. Taticule, de ce oamenii
destul de bine. Părea... ascuţit. O cimpie plana, incli- trăiesc aici?
nată cu un anumit unghi. Valurile erau triunghiuri re- - În Glendale? r
gulate, cu virfurile in sus. De fapt, nu le vedeam stili- - Nu ... aici. Peste tot. Cred că mai sint şi alte 10- .
zate aşa, dar mai tirziu, amintindu-mi, a trebuit sa curi.
găsesc un termen de comparaţie familiar. Acesta - Te referi la celelalte planete?
este singurul mod de a conceptualiza un lucru inedit. Scoli. ezită.
Copilul obişnuit incearca să deseneze triunl}hiurile - Toate sint numai.. parţi ale,.. locului cel mare.
acelea regulate, dar coordonarea lui este inca defec- Seamăna cu riul in care merg somon ii. De ce oarne-
tuoasă. EI obţine o linie de tipul seismogramei. ,nii nu coboară la ocean, atunci cind cresc?
- Şi, ce vrei să spui cu asta? • Paradine Isi dădu seama că Scoli vorbea figurativ.
- Un copil vede oceanul. II stilizeaza. Schiţează Simţi un fior scurt. Oceanu I...?
un desen care, in concepţia lui, simbolizeaza ocea- Puii specii lor nu sint condiţionaţi să traiasca in lu-
nul. MÎZgălelile Emmei ar putea fi tot simboluri. Nu mea parinţilor lor. Ei intra in lumea respectiva dupa
vreau să spun că in ochii ei lumea arata altfel - ce s-au dezvoltat indeajuns. Mai tirziu, se impere-
poate mai luminoasă,mai clară, mar-directa şi ceva cnează. Ouale fecundate sint ingropate in nisip, in
mai complicată decit o percepe ea. Vreau să spun ca susul riului, unde, mai tirziu, produc.
procesele ei de gindire sint diferite, ca ea traduce Şi ei invată. Instinctul, singur; este fatal de lent
ceea re vede in simboluri neobisnuite. Mai cu seamă in cazul unei anumite rase, incapabila
- Crezi incă ... să se descurce in lumea aceasta, incapabilă să se
- Da. Mintea p.i a fost condiţionată intr-un alt hrăneasca, să bea sau sa supravieţuiască, dacă alt ci-
~ALMANAH
~ ANTICIPA ŢI A
257
neva. prevăzător, n-a intuit toate astea. Se topeau in fragmente, ca fumul in vint, sau c
Copiii: hrăniţi şi ingrijiţi, vor supravieţui. Vor exista mişcarea intr-o oglindă deformată. Dispăreau, min
incubatoare şi roboţi. Vor supravieţui, dar nu vor şti in mină, intr-o direcţie pe care Paradine n-o pute
cum să inoate in josul curentului, spre lumea mult inţelege 'şi, pină ce clipi, ei nu' mai erau.
mai vastă a oceanului. - Emma! făcu el cu gitlejul uscat. Scotty!
De aceea, trebuie invăţaţi. Trebuie educaţi şi con- Pe covor se zărea (j construcţie din hirtii, pietr
diţionaţi in multe feluri. cele, un inel de fier ... gunoaie. O structura aleatoare
Subtil, fără dureri, fără senzaţia obligaţiei. Copiilor Un ghemotoc de hirtie zbura spre Paradine.
le plac jucăriile care fac lucruri ... iar dacă jucăriile
il prinse in mod reflex.
acelea te şi invaţă in acelaşi timp ..
- Copii! Unde slnteţi? Nu vă ascundeţi ..
• Emma! SCOTTY'
La parter .:telefonul işi opn ţîriitul ascuţit, monoton
I"aradine privi ghemotocul de hirtie.
Era o pagina ruptă dintr-o carte. Textul era subl
Paradine il abandonase pe Holloway. Jan e· il de- niat şi adnotat pe margini de rnîzqălelile lipsite d
testa, natural de altfel, pentru că ea dorea numai sens ale Emmei. O strofa de patru versuri fuses
'să-şi potolească temerile. Acum, de cind Scot! şi intr-atit de subliniata .şl mizgăfită incit era aproap
Emma se comportau normal, Jane se simţea mulţu- de necitit, dar Paradine cunoştea bine ..Peripeţiil
mită. Era o mulţumire căreia Paradine nu i se putea . Afisei in lumea oglinzii". Memoria ii completa versu
asocia cu totul. . rile. .
Scot! continua să-i prezinte Emmei diferite con- Strămină şi pietrele murcoase
strucţii spre aprobare. De obicei, ea clătina din cap. Se invirtesc şi pivotează-n plastă -
Uneori, privea neincrezătoare. Foarte rar, încuviinţa.
Frazbile toate, şi granchioase -
Urma apoi o oră laborioasă de mizgăleli aiurea' pe--
Iar clipele te trec prin poarta vasta.
bucăţele de hirtie şi Scott, după ce studia notaţiile,
aranja şi rearanja pietrele, piesele mecanice, mucu- Este o prostie, se gindi el. A spus-o Coco Coco
riie de luminări şi celelalte gunoaie. In fiecare zi, ser- din .Alise". O plastă este cercul de iarbă din juru
vanta le arunca, făcind curăţenie, şi in fiecare zi unui ceas solar. Ceas ... Timp.. Ceva in legătură c
scott o lua de la inceput timpul ... Cu multă vreme in urmă, Scotty il intrebas
Binevoi să-i explice cite ceva tatălui său uluit, care ce este o plastă. Simbolism ...
nu inţelegea principiul şi rostul jocului. ..Strămină ..;"
- Dar de ce stă pietricica asta tocmai aici? O formulă matematică perfectă, care oferea toat
- Este tare şi rotundă, tăticule. Aici trebuie să condiţiile intr-un limbaj simbolic inţeles in cele d
stea. urmă de copii. Gunoaiele de pe podea.. Pietrele tre
- Dar si asta este tare si rotundă ... buiau să fie murdare şi lunecoase - vaselina? -
- Asta 'are vaselină pe ea. Cind ajungi aşa deplasate intr-o anumita poziţie, incit să se rotească
parte, nu vezi doar un obiect tare şi rotund.
balanseze.
- După aceea ce vine? Luminarea?
. Nebunie!
Scott -privi dezgustat.
- Aia vine la sfirsit. Acum vine inelul de fier. Pentru Emma si Scoti nu fusese Insă nebunie.
Paradine se gindi că totul semăna cu drumul unui gindisera altfel. Folosind logica X. Notele făcute d
cercetaş prin pădure, cu marcajele unui labirint. EMMA pe pagină: .. reprezentau traducerea versurilo
Exista iosă, iarăşi, o variabilă aleatoare. Logica se lui Carroll in simboluri care puteau fi inţelese atit d
oprea - logica obişnuită - inaintea motivaţiilor lui ea cit şi de Scoti. .
Scott de aranjare a pieselor aşa cum o făcea el. Variabila aleatoare fusese descoperită de copii. I
Paradine plecă. Peste umăr, il văzu pe Scott sco- depliniseră condiţiile ecuaţiei spaţio-ternporale, .J
. tind din buzunar un ghemotoc de hirtie şi un creion clipele te trec prin poarta vastă ...".
şi indreptindu-se spre Emma. care stătea ghemuita Paradine ernise un scincet slab, adinc. in fundu
intr-un colţ, gindindu-se. gitlejului. Privi structura lipsită de sens de pe covo
Mda .. Dacă ar fi putut s-o urmeze, -asa cum făcuseră co
piii.. Dar nu putea.. Construcţia nu avea nici un in
Jane prinzea cu unchiul Harry, iar in după-amiaza' ţeres. Variabila aleatoare il depăşea. Era condiţiona
aceea fierbinte de duminica nu prea aveai ce să faci,
de Euclid.
decit să citeşti ziarele. Paradine luă un "Coli ins", se
Chiar dacă innebunea, tot n-ar fi reusit. Ar fi fo
aciui in locul cel mai racoros pe care il putu găsi şi
se cufundă in lectură. tipul greşit de ..nebunie?.. .
Dupa vreo oră, il trezi din rnoţăială un tropăit de Creierul i se oprise de-a mai gindi. Faza de oroar
paşi la etaj. Glasul lui scojt striga triumfător: uluită avea să treacă.. după citeva clipe. Boţi hirti
- Asta este, mototol! Haide ... intre degete.
Paradine se ridică repede, incruntindu-se. Cind - Emma, Scotty, rosti el cu o voce stinsă care n
Ieşi in hol, telefonul incepu să ţiriie. Jane promisese aştepta nici un răspuns.
sa sune... '. Lumina soarelui se strecura prin ferestrele de
Puse mina pe receptor şi auzi glasul Emmei chico- chise. strălucind pe blana aurie a ursuleţului. La pa
tind agitat. Se incruntă. Ce naiba se intimpla la etaj ? 1er telefonul reincepu să ţirlie.
- Uite' ţipa Scott. Asta-i calea'
Cu nervii inexplicabil de încordaţi. Paradine Ulii!
de telefon şi urca scările in goană .. Uşa camerei lui
Traducere de MIHAI DAN PAVELl:"SCU
Scott era deschisă.
Copiii dispăreau.
ALMANAH ~~
ANTICIPAŢIA ~
258
Dănut 'Unqureanu
'1( eyes c~uta. Proptit În picioroangele lui fă-

cea fată furtunii scormonind masa mişcă-
ceau căutînd. Seara făceau planuri.
- Keyes, două săptămîni în haznaua asta! Ar
toare de gunoi. Costumul uşor şi elastic Îl trebui să ai nervii unui cal de lemn ca să scapi tea-
permite? asta. făr.
- Ai găsit ceva? rosti Lamarre În microfon, pe - Aiureli! O să te obişnuieşti în cîteva ore. E
un ton mai ridicat decît ar fi trebuit, căci urletul vi- doar ceva mai multă dezordine.
jeliei era mult atenuat. Odată, pe cînd nu se aşezaseră încă printre .
Keyes se Îndreptă nemulţumit Cineva vorbi mormane, survolînd relaxaţi tonele de resturi, Ke·
Înăuntrul lui. "Atenţie, un tovarăş nu-ţi este un yes spusese rînjind:
prieten. Doar un accesoriu, o Înlesnire. Manevrea- - Numai noi nu sîntem aici!
ză-l cu grijă şi o să funcţioneze la randament ma- Gunoaiele, dezolante prin întinderea lor, sfîr-
xim." .Strtnse tija aurie a detector ului şi inaintă că- şeau prin a fi cu toate la fel. Acolo se năruiau în-
tre el. cet, în ele însele, încet, ca nişte ceţuri de frunze
- Nimic. Ne pierdem vremea, asta e sigur. Să moarte. Impresia era puternică mai ales in orele
ne ascundem undeva pînă se mai domoleşte vîn- fără vint, .cînd aburul venit dinspre ocean se pre-
tul. /' lingea acumulîndu-se între cocoaşele de moloz.
- Unde? făcu Lamarre. La început văzuseră capsulele de acceleraţie, fo-
Uneori, În astfel de momente, eficienţa lui atin- lia de bismut, băltoacele de mercur. Văzuseră for-
gea minimul. La Început, cei năpăstuiţi de Krut nu mele de sticlă vanadică şi resturile rezervoarelor
fuseseră acceptaţi În misiuni la sol. Se ataşau prea antişoc şi containere îmbucătătite de foate tipurile
mult de locul În care trăiau, amintiri care nici mă- ori mărimile posibile. Scuturaseră puful păpădiilor
car nu erau ale lor veneau 'pe neaşteptate să-i tul- de azbest răsărite în' mănunchiuri compacta pe
bure. Specialiştii proroceau catastrofe. "Gena ca- sub carcasele înnegrite de focurile spaţiului. Cris-
sei" se dovedea a fi un adversar greu, cuibărit În talele memoriilor risipite păreau nestemate., supra
structurile intime ale unora ca Lamarre. feţele etanşărilor, cîte nu se corodaseră, scînteiau
Pînă unde puteau ajunge privirile tor, spinările ca aurul şi argintul. -
dunelor de resturi unduiau instabile. Insă respira- Dar se Întîmpla şi altfel. Nu o dată dezveliseră
tia intensă nu-i ferea de apăsarea masei de aer de- păşind, din carnea păstoasă care susţinea totul,
plasîndu-se cu viteze din ce în ce mai mari. De te- fragmente ale unor echipamente individuale,
mut erau mai ales bucăţile informe de tablă care uneori bucăţi mai mari, mîneci sau cizme, iar altă-
se desprindeau năpustindu-se spre ei cu muchii dată costume aproape întregi. Unele apartinuseră
ascuţite ca briciul. Dar ăsta nu era singurul necaz. trecutului, altele păreau de-a dreptul ciudate. Şi
Cînd se apropiaseră de cercetaş, piciorul lui Ke- nu o dată se temuseră în tăcere că înăuntrul lor ar
yes infră pînă la genunchi într-o pastă eleioasă, de mai putea fi ceva ..
un roşu aprins a cărui strălucire fusese ascunsă în Lamarre frînă ÎnjurÎnd. De cîteva zile o făcea din
chipurile înşelătoare ale gunoaielor. Fură nevoiţi ce în ce mai des. Ochiul ii aluneca peste suprafaţa
să se întoarcă. şi să ocolească mult. Intre timp, pestriţă. Obosit, prea obosit. Era ultima răzbunare
vîntul turbase. In vreme ce se adăposteau în spa- a tot ceea ce mai multe omeniri azvîrliseră cu dis-
ţiul Îngust al cabinei, Keyes îşi mută privirile pe preţ.
orizontul negru, mişcător, al,oceanului. Mai aveau - Ar trebui să răsturnăm sacul ăsta de gunoi!
cale de o oră pînă acolo, dar cu o seară înainte spuse.
Lamarre îi propusese să se mai învîrtească un Keyes zimbi.
timp printre dune. Ceva îi spunea că vor avea no- - Păşeşti pe legendare tărimuri de baştină, ob-
roc. servă el. S-ar zice că nu te prea omori cu firea.
- Lam, zise 'Keyes cînd zgilţîitur·ile se mai poto- - Cine-şi mai aminteşte azi de asta? aruncă ce-
liseră, de cîte zile sîntem aici? Lamarre întoarse lălalt. '
către el un chip obosit. Ca mai toţi cei bintuiţi de krut işi ascundea
- Cred că de zece. Perimetrul ăsta are vreo prost emotiile sau nu şi le ascundea deloc. Exista
mie de kilometri pătraţi. un procent de incurabili şi geneticienii o recunoş-
Undeva, deasupra lor, se rotea cilindrul lucios al teau .•
navei mamă, aşteptîndu-i. Casa lor era acolo. Min- - Intr-o vreme ar fi vrut rîuri, vegetale, ceva ca
cau şi dormeau pe furate. Dimineţile şi le petre- un parc mare, ştii. Dar în cele din urmă au fost
(.~ ~ ALMANAH
~~ ANTICIPAŢIA
259
II
,
I
nevoiti s-o lase aşa cum a căzut. marre nervos.

- Dar, erau condamnati, consimti Keyes cău- Contorul, scăldat în norişorii învolburaţi de Ke
tînd să înmormînteze discuţia. yes, pîrîia vesel. Se aplecară amîndoi, apoi La
De zeci de ani tot ceea ce putea fi numit gunoi marre aprinse lanterna, căci în ungherul acela pă
era dirijat în mod deliberat aici. Sănătatea spatiului trundea prea puţină lumină. Aşa ieşi la iveală
şi a celorlalte aşezări omeneşti făcea înfringerea marginea containerului.
mai uşor de suportat. - Trebuie să-I ducem sus, spuse Keyes.
Ocoliră prudenti o zonă circulară sub acoperă- - De ce? se miră Lamarre. Nu fă prostii!
mîntuI căreia clipoceau adîncimi de titei şi mîl ra- Acum părea mai stăpîn pe sine. Dar era doar
dioactiv. Ştiau că odată prinşi nu vor mai putea reactie a oboselii extreme.
scăpa în veci. Acum se strecurau anevoie printre - "Genetics", silabisi, Poate că e plin cu viruş
zeci, sute, mii de blocuri informe, carbonizate, - Da, încuviinţă grav Keyes. De tuse măgă
păstrînd încă, o ştiau prea bine, un miez ucigător. rească.
Erau pachete de reziduuri compactate în conduc- Şi Se opjnti încercînd să-I ridice. Lamarre dăd
tele de evacuare ale uzinelor de sinteză din spaţiu. din umerj. U cunoştea prea bine ca să i se împotr
In anumite perioade ale anului străbăteau atmo- vească. In vreme ce refăceau traseul spre supra
sfera, fierbinţi,ca stele căzătoare produse în serie. faţă, Keyes aruncă o privire după consola calcul
Keyes le spunea "găinaţi cu surprize". torului. Acolo, în semiîntuneric, zăcea un costum
de protectie complet. Navea să afle niciodat
Apoi veni noaptea. Plin vizoarele măştilor de dacă înăuntrul lui se mai găsea ceva.
oxigen priviră amurgul frumos cufundîndu-se lent Şi fu din nou seară. Continua să curgă din ce
în ocean. Chiar faptul neobişnuit că, pentru cîteva lumina aceea care făcea ca tot ce se afla în juru
minute, putuseră să vadă soarele, le umpluse su- lor să capete o paloare stranie. Se strecuraseră î
fletele de o caldă şi tainică bucurie ca acelora aleşi pîntecul cercetaşului.
să ia parte la întîmplări nehărăzite oricui. Incepuse - Ce poate fi asta? întrebă Lamarre.
din nou să bată vîntul, dar în cabină era cald şi . Abia se mai ţinea pe picioare.
bine. - Nu ştiu, zise Keyes. Radiaţii. Ziua de apo
Puţin după miezul noptii, Lamarre se trezi ţi- Cui îi pasă?
pînd: Ceea ce i se strecurase sub pleoape fusese lşi simţeau bărbile întepîndu-Ie palmele. Keye
arsura unei lumini albastre de o densitate extraor- îşi trecu mîna prin părul năclăit. "Vorbeşte-i, îl po
dinară, care părea să coboare dintr-o jumătate a văţui cineva dinăuntrul lui, vorbeşte-i..."
cerului, Erau parcă pe fundul unei ape limpezi. - Trebuie şă ne aşteptăm şi la altele. Dar acum
- Stai liniştit, gîfîi Keyes, căutînd bratul înţepe- containerul. Inăuntru sînt o sută de miliarde d
nit al celuilalt şi apucîndu-I strîns. protomeri. Sintetizaţi de Mobile Genetics. Un
eate. Am cîteva teorii interesanta în legătură cu fe
Cind a1unecau prudenti între plafonul coborît de lul în care au ajuns aici.
nori şi crestele în continuă schimbare, pe sub ei Lamarre se scutură scîrbit.
treceau fantomele unor clădiri a căror vîrstă nu le - Să ne descotorosim urgent de el. Radiatiilea
spunea nimic. Lamarre le bănuia urcînd, din adîn- produs cu siguranţă mutatii periculoase. Stăm p
curi, pe înălţimea mai multor etaje. Creştetele lor o bombă.
se măcinau lent, de la o ploaie la alta, căscînd sco- Keyes clătină din cap.
biruri întunecoase de încăperi şi coridoare. Oare - E prea solid ca să ne temem.
de aici începuse totul? De aici porniseră să - Ce vrei să facem cu el? insistă Lamarre.
crească dunele de resturi, gunoaiele alcătuind de- Lunganul îl privi mirat.
şerturi, zeci, răspîndite pe toată suprafaţa plane- - Să-I luăm acasă, cred
tei? Erau întrebări la care nu voiau să-şi răspundă. - Keyes, încetează! Hai să-I ducem dracului îna
- Lam! strigă Keyes. poi şi s-o ştergem! tipă Larnarre.
Intrarea fusese mascată într-o aglomerare de Keyes îi puse o mînă pe umăr. Ceea ce pătrun
,,găinati",însă ochiul mai exersat al lui Keyes o ză- dea prin perdeaua strălucitoare pînă la suprafat
rise chiar în momentul în care fusta cercetaşului conştiinţelor părea să fie un soi de nelinişte a aş
.trecea peste ea. Şi coborînd în ecluză înţeleseseră. .teptării izvorînd dintr-un loc cu lumina. Dar ma
Acolo, peretele bărcii de salvare se deformase la era ceva, Keyes îl simţi pe celălalt dintr-o dată de
desprinderea disperată de ,,spectrum". Aici se în- parte de el, la mii de parseci distanţă, refuzînd s
grămădiseră să privească frînturile incandescente comunice, refuzîndu-i ajutorul In anii ~care
pe care explozia le azvîrlise în urma lor. Iar din- petrecuse ~ăscolind I~mi!~ moarte învăţas~-
colo trebuie că aşteptaseră neliniştiţi impactul cu cunoască bine coechipierii, Lamarre era prea o
dunele. Urme şi obiecte vorbe.au. sit ca să ,mai poată lupta cu frica
- Lam! strigă Keyes din nou. - Genetics le-a pus cruce de mult, spuse e
Măturase praful cu partea interioară a rnînuşii, - Poate că da, admise Keyes. Poate că nu
- Ce dracu' te-a apucat, potoleşte-te!, tipă La- Lamarre se întoarse pe o parte.
ALMANAH ~~
260 ANTICIPATIA ~
- Ei pot face de o sută de ori mai bine ceea ce tainerul pe care din motive de siguranţă îl ancora-
au reuşit acum cincizeci de ani. seră la cîţiva metri în fata cercetaşului. Cablul fu-
Ascultă... Keyes se întinse cu voluptate. Nu sese în mod evident rupt sau tăiat şi Keyes ştiu că
-asra era problema. Prob!lbil că vo~.distruge con- furtuna, oricît de puternică, n-ar fi putut face asta.
tainerul şi tot ce se află mtre pereţii lui. EI nu tre- Acum mintea îi era limpede. Cuplă emiţătorul.
buiă să ajungă aici, în nici un caz aici. Mîncăcioşii - Lamarre! strigă.
dinăuntru au nevoie de medii de cultură, nu pot Pe urmă atenţia ii fu atrasă de ceva. Ceva care
pur şi simplu s-o pornească de la nimic. Unele al- se petrecea lent, undeva, la marginea cîmpuluisău
veole conţin material "Sintetizatspecial pentru ei. vizual. Se Întoarse brusc lăsînd să-i scape un stri-
Haleală. Dar asta nu e de ajuns-.Locul experienţei găt uşor. Aluneca din partea de sus a hubloului şi
era altul şi .Spectrum" într-acolo o pornise. la inceput crezu că e vorba de un gunoi aruncat
- E. absurd! protestă celălalt. Viata nu se dez- de furtună pe plafonul cabinei. Se apropie la fel de
voită astfel. încet de transparenţa perfectă a sticlei şi văzu
- Asta, însă, da. Oameni peste măsură de isteti ceva ca o bucată mare de gelatină străbătută de
au pus pe picioare aşa-zisa ,,genetică rapidă". Ca nenumărate vinişoare sîngerii, tremurînd în vreme
să scoţi un cimpanzeu păros dintr-o amoebă nu e ce se tîra. Văzu urma umedă ce rămînea întipărită
obligatoriu să-I treci prin toate etapele evoluţiei. Şi pe faţa exterioară a hubloului în spatele acelui lu-
ce e mai important, nu al nevoie de milioane de cru cît un cap de om. Şi mai văzu luciul întunecat
ani ci de zile. Nebănuite sînt căile Domnului, rîse al unei pete răzbind din masa aceea translucide,
Keyes. atintindu-l cu privirea îngheţată a unui ochi de
- Mutaţii? • mort. Keyes urmări fascinat apropierea ochiului
- Mutaţii în cascadă. O echipă de computere a acela care îşi modifica forma şi culoarea chiar în
pus la punct programele. Apoi ele au fost codifi- vreme ce-I privea Apoi se auzi un plescăit -şi lu-
cate genetic. Ceea ce se află înăuntru poate da crul se desprinse căzînd în grămada de gunoi, iar
naştere unui ecosistem suficient de bine echilibrat, Keyes se întoarse să verse pe bancheta din spate.
în numai cîteva zile. Peste tot, în jurul său, resturile foşgăiau neliniş-
Lamarre il privi încordat. tite, aşa cum o. făcuseră întotdeauna, dar el era
- Care sînt riscurile de contaminare? din ce în ce mai sigur că de data asta efervescenţa
- Nici unul. Alveolele sînt perfecte. Prepararea lor ascunde ceva. In vreme ce-şi presuriza costu-
lor a luat aproape tot atîta timp cît cea a protorne-: mul şi se strecura în ecluză, încercă să-şi poto-
rilor. lească tremurul mîinilor. Un corp moale se des-
- Eşti imposibil-.Ce se întîmplă totuşi dacă alve- prinse de pe rama superioară a sasului lovindu-i
olele nu sînt etanşe? umărul înainte de a se rostogoli la baza dunei.
- Nimic, spuse Keyes plictisit. Costumele noas- Făcu primul pas şi piciorul strivi un fel de pernă
tre sînt. ~ diformă care se zgîrci lăsînd să-i scape o spută
- Şi protomerii? groasă, incoloră. .
- Ar pieri pînă la ultimul. Unu: împrăştierea ar Pretutindeni, acolo unde se putea, răsăreau în-
fi prea mică. S-ar ronţăi unii pe ceilalţi în cîteva depărtînd anevoie obiectele mai grele care le închi-
clipe. Doi: uită-te puţin în jurul tău. In condiţiile deau drumul către lumină. Urcau spre suprafaţă
astea n-ar putea supravieţui nici măcar calul de cu încăpăţînare fără să se grăbească, tremurînd,
lemn de care pomeneai zilele trecute. Cred că prelingîndu-se, clipocind. Şi erau mii, zeci de mii
stratul de ozon aduce cu o felie de şvaiţer. împînzind deşertul de gunoaie pînă la orizont. Ke-
- Nu fi copil! Krutul vorbeşte prin tine. Nu se yes le urmări o vreme, paralizat. Rămăsese agăţat
mai poate nimic pentru bătrîna ta hazna. A pier- la capătul unui gînd stupid' - "cablu!... cablul..." -
dut momentul favorabil. Va rămîne aşa cîtă vreme apoi mîinile şi picioarele porniră să i se mişte me-
se va mai roti în jurul soarelui. canic, rigide, şi el se deplasă cîţiva metri de la o
Lamarre nu-i răspunse. Stătea cu spatele şi ne- dună la alta, căutînd pe cît posibil să nu atingă
putîndu-i vedea ochii deschişi către gînduri Keyes plăsmuirile ce-i răsăreau sub paşi ca flori de carti-
il crezu adormit. Cercetaşul începuse să-i legene, lagii puhave. Atunci privirea îi întilni la o sută de
mai întîi uşor, ca şi cum le-ar fi priceput chinul pri- metri în faţă, pe o creastă sfărîmicioasă, trupul
cinuit de nesomn, apoi din ce în ce mai amplu. Se ghemuit al lui Lamarre. Ca să ajungă pînă la el
stîrnise din nou furtuna. Keyes văzu 'prin voalul al- trebuia să facă un ocol mare şi pentru nimic în
bastru al luminii din cer armata de zdrenţe fără lume n-ar fi scos cercetaşul din perimetrul infimin
identitate, smulse dunelor, repezindu-se către ei. care îi găsiseră un echilibru.
Şi într-o clipă hublourile fură acoperite. Apoi por- Rămăsese aplecat la capătul unei mişcări care
niră să zboare şi obiecte mai grele, iar acestora în- ar fi trebuit să-I ducă mai aproape de ceva ce se
văţase de cîteva zile să le aprecieze mărimea după cuvenise să fie cercetat cu luare-aminte. Mai
zgomotul contact ului cu pereţii. aproape de ce? Keyes nu putea şti.
•
Keyes se dezmetici anevoie, bîjbîindcu degetele
- De ce ai făcut asta, Lam?
Dar răspunsul il cunoştea de mult timp, de
foarte mult timp. Dincolo de transparenţa vizoru-
lipsite de protecţia mînuşilor acolo unde ar fi tre- lui, ochii verzi ai lui Lamarre erau şi ei doar sticlă,
buit să se afle Lamarre. Locul era gol. sticlă goală, fără valoare. Keyes il scutură uşor şi
- Lam? rosti răguşit. fură gata să se răstoarne amîndoi.
Zorii veneau cenuşii, lngheţaţi. Keyes aşteptă - Lumina, vîntul, îngăimă în sfirşit Lamarre.
pînă ce lumina zilei fu destul de puternică pentru Părea reîntors de pe altă lume. Keyes realiză că
a îndepărta umbrele. Atunci căută cu privirea con- trecuseră orobabil ore de cînd el se aşezase acolo.
~~ALIIANAH
~ AHTlCIPATIA
26
in virful crestei 'instabile, incapabil să reacţioneze, chetă cu genunchii sub bărbie, cu pleoapele
urmărind cu neîncredere sfupidă cele ce urmaseră strînse şi maxilarele zvîcnind. Nimic nu părea s
deschiderii containerului. fie în neregulă cu exceptia unei uşoare creşteri
- Trebuie să plecăm imediat! zise. Mă auzi? Vi- qreutătii cercerasului.
no-ti în fire, trebuie s-o ştergem. Nu-mi place să Apoi exarnmă 'hublourile. Mai intîi crezu ca
fiu digerat. doar furtuna, Încă o dată trezită, insă privind ma
Lamarre dădu din cap, însă pe buze nu-i ajunse atent dunele şuieră admirativ. O porniseră di
decît un sunet guturaI. Se afla în pragul unei crize. nou. Vîntul, ceaţa alungată dinspre ocean, o modi
Keyes privi rapid în jur. Cercetaşulscînteia la vreo ficare abia sesizabilă a nivelului de radiaţii, puse
sută cincizeci de metri spre vest. Intr-un sfert de seră capăt aşteptării. Şi acum se zvircoleau iarăş
oră, puteau fi acolo şi apoi ar fi gonit fără să se În chinurile facerii, ale propriei [or faceri ce ave
oprească pină la marginea oceanului. Ceea c~ să dureze cîteva zile şi nopţi. Intr-un loc, Keye
văzu o clipă mai tîrziu ii ingheţă sîngele în vine. II crezu că deosebeşte un tentacul tumefiat pipăind
tîrî pe Lamarre după el, la poalele dunei, şi îl îm- O clipă mai tîrziu, cercetaşul trecu peste moliciu
brînci în directia cercetaşului. Alergau. nea de plslă a unei colonii de vegetale încă nema
Pe toată întinderea deşertului de resturi, vier- turizate. O pădure? Creşteau prea repede.
muiala încetase brusc. Keyes înregistră nernişca- Dar ce importantă avea? Keyes zimbi din nou
rea formelor pe care le zdrobeau sub picioare Ei goneau acum nestingheriti spre ocean, în găoa
alergînd ori cu pieptul ori cu braţele atunci cînd se cea indestructibilă a cercetaşului, spre întinsul
poticneau. Foşgăiala dedesubturilor, cea care îi urit mirositorul ocean 'de ale cărui unde uleioase
stîrni se repulsia şi îl doborîse pe Lamarre, lăsase acide se feriseră atît. Nicicînd Keyes nu avusese
locul aşteptării. Doar gunoaiele stîmite continuau vreo dorinţă mai puternică decît aceea de a vedea
să se prăbuşească încet, fărămiţîndu-se. Iar ei aler- ţărmurile negre, scobite de ploi corozive,. plajel
gau. lnţesate cu resturi, lagunele a căror oglindă suflată
Keyes alunecă. Un scuipat mare; consistent, îi cu spumă cenuşie se încretea în preajma unor ja
încă tu şase braţele încleindu-le. EI rupse furios pre- nice şi neidentificabile cioturi. Nicicînd nu răsu
lungirile atoase, lipsite de culoare. nase un cîntec mai frumos decît cel înălţat, ca
- Lumina ... îi şuieră Lamarre aplecîndu-se peste mie de voci pătrunzătoare, de talazurile murdare
el. pe care i se părea că le aude spărgîndu-se din c
Şi Keyes înţelese, fulgerat, în vreme ce se ri- in ce mai aproape.
dica, Nu era decît o aşteptare înşelătoare, un ră- Acolo, pe o limbă de nisip roşu ca focul, dezve
gaz_ Aveau să-şi reia creşterea de îndată ce proce- lit ca prin minune, Îi aştepta aparatul care ave
sele din interiorul lor le-ar fi permis trecerea la o să-i urce la cer. Keyes rîse fericit. Peste cîteva or
nouă etapă. Fuseseră spori, invizibili, nimicuri uni- aveau să fie În cilindrul navei mamă, la sînul sene
celulare captive în alveolele lor ermetice. Fuseseră ros şi blînd al civilizaţiei. Acasă!
colonii lipicioase de ciuperci, mucegai uri şi larve - Acasă! chiui ocolind cu o mişcare fină a rnan
colcăind într-un conglomerat clocotitor, pregătind şei o crevasă in adîncul căreia trandafiri cărnoşi
sub ţesuturile jilave fiinţele pe care computerele .lui pendulau căutînd. Şi motoarele Îi ţinură isonul c
Genetics le plănuiseră să. fie. Urmau să-şi alcătu- maximum de putere. Gunoaiele nu mai erau decî
iască la iuţeală spini, coarne şi colţi, solzi şi păr pete de culoare fulgerÎnd pe lîngă ei, inofensive,
aspru şi filamentele fine ale penelor înfipte în su- neputincioase.
prafaţa nou nouţă şi strălucitoare a pielii abia - Trezeşte-te, aruncă peste umăr Keyes, las
scornite. Lumina albastră sau orice altceva ar fi morcovul! O scoatem noi cumva la capăt.
fost (un semn? un prilej?) le îmbrîncea_ înainte pe Lamarre e1ătină abătut din cap şi Keyes îl pă
scara abruptă a devenirii, mereu înainte, nu le dă- trunse pînă in suflet. Krutul plînsese În el. Viat
ruia decît scurte răgazuri între etape, pregătind un pentru deşertul imputit. Putea fi multumit acum
nou salt. Inainte. Maţul bălţat ca al unui piton încolăcindu-se lene
Temelia de gunoi a unei carcase vechi cedă şi ei sîsîia "viaţă". "Viaţă" rosteau priviri Încă şterse,
se pomeniră vreme de cîteva clipe lungi cît ore lipsite de licăr. "Viaţă, viaţă" strigau terciuindu-se
sub o ploaie deasă cu stropi e1eioşi care se dove- În crustele lor embrionii peste care cercetaşul tre
diră a fi viermi subţiri, încolăciţi. Lamarre ţipă as- cea rece.
cutit agitîndu-şi frenetic bratele. Apoi Keyes îl - Nu-i vina ta, comentă plat Keyes, alveolele a
trase după el şi din cîteva salturi fură lîngă vehicuL. fost prost gîndite. Cînd l-am scos, containerul er
Cind dădură la o parte perdeaua verde ca ied era făcut praf. Ni s-a sfărîmat în mîini, doar ştii.
ce acoperise sasul, Keyes fu cuprins de euforie. Lamarre incuviinţă din nou, mut. Pe Keyes ta
Părăsiră eeluza În vreme ce indicatoarele afişau si- cerea îl scotea din minti.
multan .Decontaminare terminată". Keyes se in- - .Bătrtna căruţă, bătrîna căruţă", Începu.
stală la comenzi. Mîinile i se p'limbau cu repezi- oceanul, ei, oceanul. ăsta, băiete, face toti bani
ciune pe e1aviatura bordului. Incheie verificările Acizi, hidrocarbnri, gaze, noroi. Scîrboşeniile o
privind spre Lamarre care se prăbuşise pe ban- să-si dea sufletul cînd vor ajunge acolo. Dar cred
ALMANAH ~
262 ANTICIPAŢIA ~
că a mai rămas şi nişte apă. Poti să faci o baie cepe de răspoimîine să gîndeasc1Y. Aşa le-a fost
dacă ai chef. hărăzit. Şi ceva, un lucru de nimic, un incident
Keyes opri motoarele şi cu o ultimă fărîmă de mărunt pe care istoria erelor ce vor veni nici nu-l
inerţie răsuci cercetaşul. Apoi îşi.rezemă ceafa de va cuprinde, i-a Împiedicat pentru scurtă vreme
spătarul banchetei. Stăpînea peste toate o pace să-şi urmeze soarta. Pină azi. Pînă în clipa cînd
aşa cum trebuie să fi existat doar cu cîteva clipe Dumnezeul lor, despre care nu-şi vor mai aminti
înainte de naşterea universului. Şi o linişte grea, cînd vor fi mari, i-a slobozit în cele patru zări ale
urzită peste bolboroseala confuză a valurilor. Ke- lumii şi le-a spus: "Creşteţi şi vă inrnultiţi!". Dum-
yes deschise ochii filtrînd razele sufocantei emana- nezeul acela eşti tu, Lam.
tii albastre. - Nu... şopti Lamarre. . _
Cît puteau străbate cu privirile, pînă departe, . - Şi ei vor creşte şi se vor înmulţi, continuă Ke-
dincolo de limita la care mai reuşeau să distingă yes netulburat. Şi Pămîntul va fi din nou viu. Dar
coarnele lichide, faţa oceanului tresărea, veneau, te-ai gîndit o clipă măcar cum va fi viaţa asta a lui?
mii de făpturi, noii născuţi ai unei lumi moarte, Lamarie îl asculta fascinat, clătinînd din cap ca
erupînd din valuri, zbenguindu-se nepăsători şi ve- şi cum l-ar fi implorat să se oprească. .
seli În ceea ce era pentru alcătuirile lor încă fra- - Te-ai gîndit, spuse Keyes, ce se va naşte de
gile, supa primordială, oceanul - leagăn al vieţii, sub gunoaie? Din valurile sumbre de ţiţei, din fu-
devorîndu-se unii pe ceilalţi, incăleclndu-se, mu- mul pîriiaşelor de acid? Din putreziciunea adunata
rind unii, dar trăind, trăind alţii, cucerind pantele aici, pe pămîntul oamenilor de către oameni?
abrupte de lichid, linia frîntă a ţărmurilor, intorcin- Rîse din nou.
du-se de pe unde îi risipise furtuna, ca pe o mînă - Vor fi frumoşi, Lam?
de seminţe, să-şi întîlnească semenii născuţi pe us- - Nu ştiu... scînci Lamarre.
cat. Lumina albastră îi strigase încă o' dată. - Vor fi sensibili?
Deja Keyes putea să ghicească firave schiţe ale - Nu ştiu, se cutremură celălalt.
fiinţelor ce aveau să devină nu peste multă vreme_ - Vor fi buni?
Crezuse că oceanul va nimici viaţa ieşită pe uşile - Nu ştiu, nu ştiu, nu ştiu!, tipă Lamarre acope
laboratoarelor lui Genetics. Uitase dorinţa de a rindu-şi ochii.
trăi, . mai puternică decît orice pe lume. r- AI doilea val de şerpi gelatinoşi şi viscere încă
La nici cincizeci de paşi, pe aceeaşi curbă a pla- nedezvoltate ajunsese la picioarele lor. Un mor-
jei, recunoscu locul În care lăsaseră modulul, sfera man de cîrpe multicolore Încerca să treacă de ca-
argintie către care zburaseră ca gîndul. Primul val rîmbul cizmei lui Lamarre. EI îşi repezi călcîiul
se îngrămădise acolo alcătuind o movilă uriaşă În zdrobind membrana fină, capilarele subtiri. Apoi
a cărei viermuială se Întrezărea parcă o imensă se îndepărtă alergînd şi horcăind. Keyes îl urmări
bucurie. Nisipul Îi fugise din preajmă lnvolburln- cu privirea.
du-se şi se înapoiase ca şi cum o mînă invizibilă ar - Stai, îi strigă hohotind, ce faci? Ai grijă de mi-
fi încercat 5-0 Înmormînteze acolo. Peste trupul de cutii sugari!
oţel pe care ÎI prăvăliseră pentru că nu le semăna, Erau aici, erau lîngă el, cu toţii, chibzuind dacă
urcau mustind, se poticneau o vreme în preajma să-I ocolească sau .să-l doboare. Keyes - Hommo
ieşindurilor, se pierdeau în zecile de ascunzişuri cosmicus - creatura a cărei generaţie îşi dezbră-
care li se ofereau cu generozitate. Din pîlniile ma- case krutul ca pe o haină veche, prea ponosită
toarelor se scurgea un lichid greu, galben. pentru a mai fi purtată.
Toate astea le văzu Keyes înainte de a auzi zgo- - Din ceea ce ai călcat în picioare astăzi, mîine
motul cunoscut al sasului. Lamarre alerga împiedi- se va dezmorţi poate scheletul delicat al unei pă-
'cîndu-se spre modul, cu braţele ridicate, poate ar sări. Sau al unei făpturi care ar fi trebuit să fie o
~; vrut să sperie ori să alunge magma aceea rece pasăre. Dar aripile ei vor fi de la bun început frîn- ,
f,'a1pitîndîn a cărei răbufnire se înecau ultimele lor te. T~ le-ai zdrobit. Şi poimîine, ceea ce striveşti
iluzii. acum alergînd va naşte mamifere hidoase care ar
- Lamarre! strigă Keyes şi începu să rîdă. fi trebuit să fie cerbi, tigri, ori cai sălbatici. şi fru-
Ceva se mişcase brusc şi în el, ceva se pregă- moşi. Şi răspoimîine, -o femelă va zămisli un pui
tise fără 5-0 bănuiască, pînă În clipa aceasta, con- mic, cu un singur ochi spălăcit şi a căruiJgură
vertindu-i dimensiuni interioare În altele, mai strîmbă' nu va putea rosti "ma-ma", ci alte silabe
adînci, mai uşoare. Rîzînd Încă, trecu- În ecluză şi sîsîite, veninoase. Tu ai făcut asta, Lamarre!
cînd căile cercetaşului se Închiseră pe' rînd în urma Lamarre nu se mai zărea. Fusese mai întîi un
sa, ştiu că ele nu se vor mai deschide niciodată. punct mişcător pe ţărmul oceanului. Apoi. dispă-
Chicotind păşi .pe urmele efemere ale celuilalt, ruse, dincolo de linia unui orizont mereu În miş-
probabil ultimele urme de paşi ale unui om pe Pă- care; incert.
mînt. Şi cînd îngenunche lîngă Lamarre, pe covo- Keyes simţi freamătul fiinţelor, mîngiindu-i pi-
rul de fiinţe, zîmbetul încă mai stăruia pe buzele cioarele, cătărîndu-se, cucerind încheieturile şi
sale. protuberanţele costumului de protecţie. Gîfîitul lui
- Vezi, îi spuse, noi nici nu existăm. Nu-ţi fie Lamarre alergînd Încă îi răsuna distinct în căşti şi
teamă. Am trecut pe aici cîndva eu şi cu tine, dar el se îngemăna cu gîfîitul acestei lumi noi, la înce-
ei nu-şi vor mai aduce aminte de. asta. putul unui drum necunoscut. Aveau să găseasca
- Cum? făcu Lamarre. la capătul lui oraşele, televiziunea, zborurile cos-
Vocea lui, distorsionată în căşti, străbătea un mice? Sau altceva?
timp şi un spaţiu parcă pierdute. Keyes simţi asta. Keyes desfăcu braţele lăsînd lumina de culoarea
- Miine, zise, mîine vor avea poate inimi. cerului senin să-i cadă ploaie pe trup, aşteptînd
Poimiine le vor creşte aripi. Şi unii dintre 'ei vor în- răbdător sfîrşitul ascensiunii.
~ALMANAH
~ ANTICIPATIA
263
William Gibson
I I
m pus puşca intr-e sacoşă Adidas şi-am ca-
A
Parden. Pardon, prieteni. Nu-i decit Eddie Ba
lat-e cu patru perechi de şosete de tenis, de- Eddie Spirt, lmportatorul, cu sacosa sa de sport mu
loc stilul meu, dar tocmai asta urmaream: tifuncţienală şi, fiţi amabili, nu luaţi in seamă ferrno
dacă te cred rudimentar, fii tehnic; daca te rul intredeschis doar atit cit să-şi poată strecura
cred tehnic, fii rudimentar. Eu sint un ins foarte teh- interior mîna dreaptă.
nic. Asa că am notărtt să fiu cit mai rudimentar cu Ralfi nu era singur. Pe scaunul de lîngă el trona
putinţă. Numai că, in ziua de azi, trebuie să fii al nai- optzeci de kile de bivol califernian blond, puţind
bii de tehnic, inainte de-a aspira măcar la rudimenta- la o. poştă a arte marţiale.
ntate, Trebuise să strunjesc din bară de alama am- Eddie Spirt Bax se infipsese in scaunul din faţa l
bele cartuşe explozive de doişpe. şi-apei să le incarc inainte ca miinile bivolului să părăsească faţa
singur: trebuise să dezgrep o. microfişă veche, cu in- masa.
strucţiuni pentru incărcarea manuală a cartuselor de - Ai centura neagră?, l-am intrebat, cu infrlgu
vînătoare: trebuise să-mi contectionez o. presa cu le- rare.
vier, ca să rnontez arnorsele - totul, foarte cornpli- - A dat din cap, cu uitătura-i albastră măsurin
caţ. Dar aveam cenvingerea c-e să mearga. automat spaţiul dintre ochii şi miinile mele.
Intilnirea era stabilită la Drom, era douăzeci şi trei - Şi eu, i-am spus.
zere zero, dar am rămas in metrou incă trei staţii - E -aici, in sacoşă.
după ce-am trecut de cel mai apropiat peron şi-am ŞI, strecurindu-mi mina prin deschizătură, am rid
făcut cale-ntoarsă pe jos. Procedură ireprosabila. cat piedica: clic! Două ţevi, calibrul doişpe. cu trăga
M-am examinat in panoul cromat al unui automat cele legate unul de altul.
de cafea, trăsături aspre, pe o. faţă tipic caucazoida. - E o. puşcă, zise Ralfi, punind o. mină dolotana
cu un ciuf de păr negru, ţepos. Fetele de la Sub Cu- liniştitoare, pe pieptul bombat. de nylen albastru,
ţit erau experte in Seny Mao. şi era tot mai greu sa le ingerului său pazitor.
cenvingi să nu adauge ocnitor sugestia sic de cută Jehnny are in sacoşă o. armă de toc de pe vremur
epicantica monqotoida. Absenţa ei, n-avea să-I inşele Tai-tai, Edward Bax.
pe Ralfi Moaca, dar imi putea uşura apropierea de Presupun ca-I chemase' intetdeauna Ralli Aşa sa
masa lui. Pe Dincolo, dar porecla stabilă şi-o debindise date
Drornu-i un spaţiu lung şi ingust, cu un bar de-a rită unui capriciu singular. Inzestrat de natură cu u
lungul unei laturi şi mese în lungul celeilalte, înţesat. trup care semana cu o. pară răscoaptă, purtas
cu proxeneţi, samsari si-o eşti re sibilica de negusteri vreme de douazeci de ani, şi mai purta şi acum, ch
clandestini, In acea seara faceau de garda la uşă Su- pul odinioară talmes al lui Christian White - Chris
rorile Ciinelui Magnetic şi nu-mi suridea cituşi de tian White de la Aryan Reggae Band, Seny Mao.
puţin ideea de-a incerca sa trec de ele, dacă lucrurile generaţiei sale şi ultim campion al rock-ului rasis
aveau sa ia o. intorsătura proastă. Măsurau doi metri Sînt o. enciclopedie în materie de fleacuri.
înălţime şi erau zvelte ca nişte egari. Una neagra şi Christian White: tizionomie pop clasică, moacă-ti
, cealaltă aibă, dar in afară de asta arătau pe cît de de cîntăreţ. cu muschi de in altă videedefiniţie şi p
identice fusese cu putinţă să le scoată chirurgia cos- meţi cizetati. Angelica sub o. lumină, superb depra
metică. Erau amante de ani de zile şi faceau prăpăd vată sub alta. Dar in spatele fetei aceleia săIăşluia
cind se lăsa cu păruiala. N-am tost niciedată sigur ochii lui Ralfi, şi erau ochi mici, reci şi negri.
care dintre ele fusese iniţiaL bărbat. - Te rog, spuse el, să rezolvăm preblema ca niş
Ralli şedea la masa lui' onişnuită. Daterîndu-mi o. oameni de afaceri.
grămadă de bani. in mintea mea erau ascunse sute Glasu-i era marcat de o. sinceritate qreţos .lip
de megabytes, intreduse pe baza unui sistem de sa- cioasă şi cotţurile frumeasei guri ale lui Cnristta
vantlidiet, infermaţii la care n-aveam acces în mod White erau vesnic umede.
conştient. Le lăsase acele Ralfi. Dar nu se mai Intor- - Lewis, urmă el, arătind cu capul spre junele f
sese după ele. Numai Ralfi putea sa recupereze da- vei, e un zoranon.
tele, cu ajutorul unei fraze cedificate, inventată de el. Lewis recepţienă cemplimentul cu un aer impas
Nu sint nici altminteri ieftin, dar pentru depuneri pe bil; arăta ca un obiect confectionat dintr-un kit.
termen lung preţurile mele sint astronomice. Iar Ralfi - Tu nu eşti un zdrahon, Jehnny.
se făcuse nevăzut. - Ba da, Ralfi, sint o. frumuseţe de zdrahon, tics
Apei imi ajunsese la urechi că Ralli Moacă umbla de implanturi in care peţi să-ţi depezitezi rufele mu
sa contracteze cu cineva pielea mea. Aşa că-i dadu- dare in timp ce umbli să tecmeşti indivizi dispus
sem intilnire la Drom, dar o. făcusem ca din partea sa-mi facă de petrecanie. Aşa cum se înfăţişează S
lui Edward Bax, importator clandestin, cu fostul de- tuaţia de la capătul dinspre mine al sacoşei ăstei
meniu de activitate la Hio si la Melbeurne. Ralfi, ai de dat nişte explicaţii.
Drornul duh nea a bişniţă, un iz metalic de tensiune - Totu-l din cauza ultimului transport de marf
nervoasă. Musculaci raspindiţi in mulţime işi lncor- Jehnny. Oftă adinc. In calitatea mea de comisionar
dau unii la alţii piesele din inventar şi exersau zim- - Tainuitor. l-am corectat eu.
bete subţiri, reci, unii atit de ingrepaţi sub supra- - in calitatea mea de comisionar. sint de obice
structurile grefeler de muşchi. incît aproape ca nu foarte precaut in privinţa surselor.
mai aveau contururi umane. - Cumperi numai de la cei care ştiu să fure pe
ALMANAH ~
264 ANTICIPAŢIA ~
.»
fect. Am inteles. E o taietura urită.
Oftă din nou. - N·a, .oee, zise Ralli. pe un ton dintr-o data
-' incerc, spuse el obosit, să nu cumpăr de la foarte obosit. Ia ce adincime ai reuşit şa te viri sin-
proşti. Mă tem insă că, de daloa aceasta, am făcut-o. gură in rahat.
AI treilea oftat fu semnalul la care Lewis activă dis- - Nu zau? Mister. Mă dau in vint după mistere
junctorul neural pe care il fixaseră cu scotch sub De pilda. amicul ăsta al dumitale. care stă aşa liniştit
partea dinspre mine a mesei. . Ai zice c-a impietrit. Sau. Ia ce-o fi servind chestia
Am făcut o sforţare supraomenească, incercind asta. Şi scoase la iveală mica telecomandă pe care.
sa-mi indoi degetul arătător de la mina dreapta. dar cumva. o luase de la Lewis. Ralfi păru că se imbolnă-
parcă nu mai eram conectat la el. Simteam metalul veste.
armei şi banca izolatoare pe care-o infăşurasem - Nu te-ar interesa. ăăă un sfert de milion. ca
•••
peste patul tăiat, dar miinile mi-erau ceară rece, in- să-mi dai chestia aia şi să-ti vezi de drum? O mina
depărtate şi inerte. Speram ca Lewis ~ă fie un zdra- puhavă se ridică şi-i şterse. intr-un gest nervos. faţa
hon veritabil, destul de timpit ca să-şi vire laba in sa- lividă. lucioasă.
coşă pentru a-mi rupe degetul intepenit deasupra - M-ar interesa. zise ea. pocnind din degete şi fa-
tragacelor, dar nu era. cind telecomanda să imprăştie reflexe de lumina. sa
-'Am fost foarte ingrijorati din pricina ta, Johnny., găsesc de lucru. O slujbă. Omul dumitale s-a rănit la
Foarte ingrijorati. Pentru că, vezi tu, ceea ce se află incheietura. Dar pentru sfertul de care zici. I-aş pu-
la tine este proprietatea Yakuzei. Furată de-un prost, tea suplini o bucată de vreme.
Johnny. Un prost mort. Ralli dădu drumul la respiratie in mod explOZIV si
Lewis chicoti. incepu sa ridă. etalind o dantură care nu corespun-
in clipa aia mi-a căzut fisa, o fisă a naibii de nepla- dea standardului Christian White. Fata dezactiva dis-
cuta, ca un sac de nisip ud aterizindu-mi in cap. junctorul.
Asasinatul nu era stilul lui Ralfi. Nici Lewis nu era - Doua milioane. am spus.
stitul lui Ralfi. Bietul Moacă se pomenise lil mijloc, - Aşa mai zic şi eu, rosti ea şi rise.
«vtre Fiii Crizantemei de Neon şi ceva ce le aparţinea - Ce-i in sacosa?
sau, mai degrabă, ceva de-al lor care aparţinea -. O puşcă de ·vinătoare.
altcuiva. Fireşte. Ralfi putea folosi fraza codificata. - Rudimentar. Poate că era un compliment.
pentru a mă transforma in savantlidiot şi a mă face Ralfi nu spuse nimic.
sa vărs tot programul lor fierbinte, fără a-mi putea - Numele meu e Milioane. Molly Milioane. lesirr.
aminti mai apoi nici măcar un sfert de ton. Pentru un sefule? Se uită lumea la noi.
tainuitor ca Ralfi. in mod normal_asta ar fi fost sufi- . Se ridică. Purta blugi de piele. de culoarea singelui
cient. Nu insă şi pentru Yakuza. In primul rind. pen- uscat.
tru că nu se putea ca Yakuza sa nu ştie de Calmari Şi-am observat pentru prima oară că lentilele-o-
si. in al doilea rind, pentru că Yakuzei nu i-ar fi plă- glindă erau implanturi chirurgicale. placile convexe
cut să rămină cu grija că cineva ar mai putea extrage de argint ieşindu-i direct din oasele zigomatice. Am
din mintea mea urmele incetosate şi permanente ale văzut in ele doua reflexii gemene ale noului meu
programului ei. Nu cunoşteam prea multe despre chip.
Calmasi, dar auzisem destule povesti şi avusesem in- - Johnny mă cheamă, i-am spus. Domnul Moaca
totdeauna grija să nu le relatez clientilor mei. Nu, vine cu noi.
Yakuzei n-avea cum să-i placa o treaba ca asta: adu--
cea prea mult a dovadă. Yakuza nu ajunsese unde Era afara. in aşteptare. Avea infaţişarea tipica a
era. Iăsind dovezi periculoase. Sau vii. tehnului turist, cu sandale de plastic şi-o bluza ha-
Lewis rinjea. Cred ca vizualiza un punct situat waiiana ridicolă, imprimata cu imagini marite ale ce-
chiar in spatele frunţii mele şi-şi imagina cum ar pului mai popular microprocesor produs de firma sa
tea ajunge la el intr-un mod cit mai anevoios. un individ scund şi blajin. dintre aceia care. cel ma,
- Hei. rosti o voce joasă. feminină. de undeva din ades, aterizează. ameţiţi de prea mult sake. intr-ur
spatele umarului meu drept. tlăcaiaşi. vă vad cam bar unde se servesc microfulgi de orez cu garnitura
posornoriţi. de alge marine. Era genul care intonează. cu lacnrru
- Şterge-o. putoare. zise Lewis. cu fata sa bron- in ochi, imnul corporatiei şi scutura la nesfirsit mina
zat â, periect calma. barmanului. Genul pe care peştii şi misiţii il lasa In
Ralfi parea absorbit. pace, considerindu-I un conservator innăscut. Nu
- invesetiti-va. Nu vreti să cumparati nişte bază li- prea cheltuitor. şi foarte atent cu creditul sau cind
beră lux a-ntiia? cheltuia totuşi.
işi trase un scaun şi se aşeza repede. mai inainte După cum am dedus mai tirziu. probabil că i se
ca vreunul din ei s-o poată opri. Abia daca intra pu- amputase o portiune din degetul mare al miinii
tin in cimpul meu vizual fix, o fata slabuta. cu oche- stingi, undeva inaintea primei articulaţii. inlocuin-
lari-oglindă şi părul aranjat intr-o claie incilcită. Era du-i-se cu un viri protetic. după care. in ciotul sco-
îmbrăcată in piele neagră. bluzonul descheiat Iăsind bit. i se montasera un mosoraş şi o alveota, realizate
să se vadă un tricou vărqat in diagonală cu dungi ro- dintr-un tip de diamant sintetic Ono-Sendai. Iar pe
şii şi negre. Opt miare gramul. . mosoraş ii fusesera lntaşuraţi trei metri de filament
Lewis lăsă să-i pufnească pe nas exasperarea ŞI monomolecular.· .
dădu s-o arunce din scaun cu o palma. Cumva. ma- Molly a găsit un pretext ca să intre in vorba cu Su-
nevra nu-i izbuti chiar cum voise. iar mina fetei se rorile Ciinelui Magnetic. dindu-mi ocazia să-I scot pe
lnăltă şi păru să-i atingă in treacăt incheietura. Singe Ralli. cu sacoş a de sport apasindu-i uşor baza şirei
roşu aprins irnproşcă masa. Lewis işi ţinea incheie- spinarii. Molly părea să le cunoască pe cele doua su-
tura. cu articulatiile falangelor incleştate pină la alb. ron. Am auzit-o pe cea neagra rizind.
şi singele ii picura printre degete. Mi-am lnăltat privirea dintr-un reflex momentan
Dar nu fusese goala mina fetei? poate pentru că n-am reuşit niciodata să ma obişnu
După toate aparentele. lui Lewis avea sa-i trebu- iesc cu ele, cu arcurile aeriene de lumina şi umbret«
rasca un capsator de tendoane. Se ridica de la masa domurilor geodezice de deasupra lor. Poate ca asta
cu bagare de seamă. necatadicsind să-şi traga indă- m-a salvat. .
rat scaunul. Scaunul se rasturna in spatele lui şi Le- Ralfi mergea ascultator, dar nu crerl ca-I batea gin
wis ieşi din raza mea vizuala. tara sa rostească o dul unei tentative de fuga. Cred ca se daduse deja
vorba. batut. Probabil ca avea deja idee cam ce ne paşte a
-=- Ar face bine sa consulte un medic. spuse fata. Am coborit ochii la timp ca sa-I vad explodind
~~ALMANAH
';J.l" ANTtCIPAŢIA
265
· Reluarea cu incetinitorul şi cu memoria pe maxim calme, indepărtate? Unde să te ascunzi de Yakuz
il infăţişează pe Ralli făcind un pas inainte, in clipa cea atit de puternică incit posedă sateliţi de comun
in care micul tehn se iveşte sfios din senin, zimbitor. caţii şi cel puţin trei navete spaţiale? Yakuza este
O plecăciune abia schiţată, şi degetul mare ii cade. E adevărată corporaţie multinaţională. Ca ITT
ca un truc magic: degetul rămine suspendat. Ono-Sendai. Cu cincizeci de ani înainte de a mă
Oglinzi? Sirme? Şi Ralfi se opreşte, cu spatele la noi, născut eu, Yakuza absorbise deja Triadele. Maf
ccr semuum mari de sudoare la subsuorile costumu- Union Corse.
lui său de vară, de culoare deschisă. Ştie. Nu se Molly avea un răspuns: te ascunzi în Puţ, in me.d
poate să nu fi ştiut. Apoi, virful de deget, greu ca cel mai rău famat, acolo unde orice influenţă d
plumbul, descrie un arc fulgerător prin aer şi firul in- afară generează unde rapide, concentrice, de am
vizibil care-I leagă de mina ucigaşului trece transver- 'hinţare directă. T.e ascunzi în Nighttown. Mai bine,
sal prin craniul lui Ralfi, chiar pe deasupra sprince- ascunzi deasupra Nighttownului, pentru că Puţul
nelor, ţişneşte in sus, şi cade razant, despicind in inversat şi fundul i-ajunge la cer, cerul pe ca
diagonală torsul in formă de pară, de la umăr pină la Nighllownul nu-l vede niciodată, cerul care transpi
cuşca toracică. Inciziile sint atit de fine incit nu sub propriu-i firrnamentvde răşină acrilică, sus, un
curge nici o picătură de singe, pină in clipa in care Lo Tekşii stau ghemuiţi în Întuneric, ca himerele
sinapsele dau un lanţ de rateuri şi primul tremur Iasă pe catedrale, cu ţigări de contrabandă atîrnîndu-
trupul in voia gravitaţiei. intre buze.
Ralfi s-a raspindit intr-un nor trandafiriu tie fluide, Şi mai avea un răspuns, Molly.
cele trei secţiuni căzind de-a valma pe dalele trotua- - A şadar eşti ferecat cu şapte zăvoare
rului. In cea mai desăvirsită liniste. Johnny-san? Nu-i chip să scoţi programul ăla fă
Am ridicat sacosa si mina mi s-a convulsionat. Re- parolă?
cuiul fu cit pe ce să-mi rupă incheietura. _ M-a condus în hăţişul <le umbră ce aştepta di
colo de peronul luminat al metroului. Zidurile de b
Probabil că incepuse să plouă; .franjuri de apă se ton erau acoperite cu inscripţii şi desene, ani şi a
revărsau printr-o spărtură din dom şi cădeau ples- de oraffiti impletite intr-o singură metamizgălitura
căind pe dalele din spatele nostru. Stăteam ghemuiţi funei şi a rrustraru. -
in gangul strimt dintre un atelier de chirurgie este-
tică şi o dugheană de antichităţi. Molly tocmai arun-
case o privire după colţ, ca să-mi semnaleze pre-
zenţa in faţa Dromului a unui singur modul Volks, cu
lămpi roşii fulgerind intermitent. II adunau cu făraşul
pe Ralfi. Puneau intrebări.
Eram acoperit. tot, de scame albe, pîrtite. Şosetele
de tenis. Sacoşa de sport era o manşetă' flenduroasă
din plastic in jurul miinii mele drepte.
- Nu pricep cum dracu' de nu l-am nimerit.
- Fiindcă-i . rapid, foarte rapid.
Îşi cuprinse genunchii cu braţele şi incepu să se
legene, inainte şi inapoi, pe tocurile tizmelor.
- Are tot sistemul nervos potentat. E un model de
comandă.
Zimbi, apoi chicoti incintată.
- Îi vin eu de hac. În noaptea asta. E un as, nu-
mărul unu, cap de serie, ultimul răcnet.
- Îţi spun eu ce-ai să faci in noaptea asta. Pentru
cele două milioane, ai să mă scoţi frumuşel de-aici.
Mititelul ăla care ţi-a căzut cu tronc a fost produs,
mai tot, in cuvele din Chiba City. E un asasin al Ya-
kuzei.
- Chiba, Te cred. Uite-aici. Şi Molly a fost la
Chiba.
Şi-mi viri sub nas miinile, cu degetele răşchirate.
Degetele ei erau suple, lungi, foarte albe in contrast
cu unghiile Iăcuite purpuriu. Zece lame săriră din lo-
caşurile lor de sub unghii, fiecare dintre ele un scat-
pel ingust.· cu două tăişuri, oţel albastru deschts.
Nu petrecusem niciodată prea mult timp in

Nighllown. Aici, nimeni nu avea nimic pentru care
să-mi dea bani ca să ţin minte; in schimb, cei mai
mulţi aveau o grămadă de lucruri pentru care plăteau 7.
regulat ca să uite. Generaţii de trăgători la ţintă făcu-
seră ţăndări neoanele,-pînă ce echipele de intreţinere
se lăsaseră păqubaşe. Chiar şi ziua-n amiaza mare,
arcurile erau negre ca smoala pe fundalul vag side-
fiu.
Unde să dispari, cind cea mai bogată organizaţie
criminală din lume dibuie in căutarea ta, Cu degete
ALMANAH
ANTICIPATIA
266 ~
- Datele memorizate sint introduse printr-o reţea - Aici e buba. Spune "salut", Jones.
modificată de proteze contraautistice microchirurgi-_ Toate becurile se aprinseră simultan. Luminau
cale. roşu, al b şi verde.
l-am derulat automat o versiune a obiş.nuitei mele
reclame comerciale. RAVRAVRAV
- Codul clientului e memorizat intr-un cip spe- RAVRAVRAV
cial: in afara Cal marilor, despre care noi, cei din RAVRAVRAV
branşă, preferăm să păstrăm tăcerea, nu există nici
un mijloc de a extrage fraza codificată. Nu ţi-o poate
RAVRAVRAV
smulge nimeni: nici cu droguri, nici cu bisturiul, nici. RAVRAVRAV
cu tortura. Eu nu o cunosc şi nici n-am cunoscut-o
vreodată. - E priceput la simboluri, dar codul e limitat. În
- Calmari? Lighioane cu multe braţe? marină, îl branşau la un display audiovizual.
leşirăm Într-o piaţă de stradă, pustie. Siluete ne- Scoase, dintr-un buzunar al bluzonului, micul pa-
destuşite ne observau din spatele unor tejghele im- cheţel lunguieţ.
provizate, presărate cu capete de peşti şi fructe pu- - Marfa curată, Jones. Vrei?
trede. Jones inlemni in apă şi incepu să se scufunde. Am
- Calm ari, de la SQUID, superconducling quan- avut o senzaţie stranie de panică, amintindu-mi că
lum inlerference detectcrs.' S-au folosit in timpul nu era peşte, că ar fi putut să se inece.
războiului, pentru detectarea subrnannelor. Adulme- - Ne trebuie cheia de la banca luj Johnny, Jones.
cau cibersistemele inamice. Ne trebuie urgent.
- Aşa? Material de-al rnarlnei? Din timpul răz- Luminile pilpiiră, se stinseră.
boiului? Şi zici că un Calmar ţi-ar putea citi cipul? Hai, Jones!
S-a oprit din mers şi i-am simţit ochii fixindu-mă
din spatele oglinzi lor gemene. v
- Chiar şi modelele primitive pot măsura un cîmp V V V V V V V V V
magnetic avind o miliardime din intensitatea forţei V
geomagnetice: e ca şi cum ai putea să desluşeşti o V
şoaptă din uralele unui stadion in picioare.
V
- Asta pot s-o facă şi copoii, cu microfoane para-
bolice şi laseri.
- Datele -din memoria unuia ca mine sint in sigu- Becuri verzi, formă de cruce.
ranţă. Mindrie profesională. Întuneric.
- Nici un guvern nu-şi Iasă copoii să utilizeze - Marfă curată! curata. Hai, Jones!
Calmari, nici măcar la nivelul categoriei grele, al Se-
curităţii. E prea mare riscul unor neplăceri interde- AAAAAAAAA
partarnentale: cu un Calmar, oricine poate să te ne- AAAAAAAAA
norocească. AAAAAAAAA
- Material de-al marinei, spuse, şi zimbetul ei AAAAAAAAA
sclipi in umbră. Material de-al marinei. Am un prie- AAAAAAAAA
ten aici, care-a fost la marină, unul Jones. Cred că
n-ar strica să-I cunoşti. Numai că-i cam plac drogu-
Strălucire aibă, orbitoare, scăldind faţa ei, tăind
riie. Aşa că va trebui să-i ducem ceva.
umbre adinci sub pomeţi.
- Un toxicoman?
- Un delfin.'
R R R R R R R R R
Era mai presus decit un delfin, deşi, din punctul de R R
vedere al altui delfin, ar fi putut să pară ceva mai R R
prejos, L-am privit cum inota leneş in rezervorul sau R R
galvanizat, Un val mic debordă, udîndu-mi pantofii. RRRRRRRRR
Jones era o rămăşiţă din ultimul război. Un ciborg.
Se inălţă din apă, arătindu-ne plăcile care-I acope- Laturile dreptunghiului roşu se curbau in oglinzile
reau ca o crustă, un fel de calambur vizual, graţia lui lui de argint.
aproape pierdută sub armura artificială, grosolană ŞI _ Dă-i-o, am spus. S-a rezolvat.
preistorică. Proeminenţe gemene, de o parte şi de Ralfi Moacă. Nici un pic de imaginaţie.
alta a craniului, adăposteau sistemele de senzori. Le- Jones îşi săltă jumatate din masa blindată a trupu-
ziuni argintii sclipeau pe porţiunile expuse ale pielii lui peste marginea rezervorului şi, o clipă, am fost si-
alb-cenuşii. gur ca metalul o sa cedeze. Molly ii injectă substanţa
Molly fluieră. Jones izbi apa cu coada .şi alt val se de sus in jos, infigind acul seringii-fiolă intre doua
revarsă peste marginea bazinului. placi ale armurii. Carburantul se goli şuierind. Pa-
- Unde sintem? noul de lemn explodă in fulgere spasmodice de lu-
Am privit Împrejur: forme nelămurite În intuneric, mini tricolore, apoi se stinse incet.
lanţuri ruginite, lucruri acoperite cu prelate. Deasu- ÎI Iăsarăm plutind în derivă, rostogolindu-şi alene
pra r-ezervorului atirna un panou din lemn, meşterit corpul in apa intunecată. Poate ca visa despre răz-
În pripă, plin cu şiruri de beculete de pom de Cră- boiul lui din Pacific, despre ciberminele pe care le
ciun prăfuite. - dezamorsase, virindu-şi uşurel nasul in circuitele lor,
- Insula Veseliei. Menajerie şi caluşei. -Balena de cu Calm arul de care se folosise pentru a extrage, din
razboi vorbitoare-. Chestii de-astea. Halal balenă, cipul implantat in call'Dl meu, penibila parolă a lui
Jones... RalfL
Jones reculă din nou şi mă fixă cu un ochi trist şi - Ca au putut face gafa să-I demobilizeze lasîn-
batrin. du-i toate echipamentele intacte mai treaca-mearga,
- Şi cum vorbeşte? dar cine dracu' s-apuca să branşeze un delfin ciber-
Brusc, am simtit nevoia să plec. netic la consumul de heroina?
- Războiul, răspunse Molly. Aşa erau toţi. A avut
'Detector cuantic de interterenta, cu supraconducnbilitate: grijă Comandamentul Marinei. Altfel cum crezi ca
squid = calrnar (n.t.) i-ar fi putut determina sa lucreze pentro armata?
<w
~ALMANAH
ANTICIPATIA
267
,I
- Nu-s convins că mi se profileaza o afacere de beton, căţărindu-ne pe scări de oţel cu traverse
bună, spuse piratul, aruncînd undiţa după o sumă perforate, trecind pe lîngă ooduri rulante abandonare
mai mare. Legătura Cu un comsat care nu figurează şi maşinării înecate în praf. Pornisem din ceea ce pă
in anuar... rea a fi un depozit de intreţinere scos din uz, un mai
- Iroseşte-mi timpul şi n-o să ţi se mai profileze dan înţesat cu elemente geodezice triunghiulare. T()
nimic, i-o Întoarse Molly. aplecÎndu-se peste biroul tul era garnisit cu acelaşi strat uniform de inscripţii.
din plastic, plin de zqineturi. şi Irnpunqindu-t În piept aşternute cu vopsea-spray: nume de găşti, iniţiale.
cu- degetul arătător. date care mergeau pînă la începutul secolului. Graf-
- Atunci, poate că preferaţi să vă cumpăraţi mi- fiti-urile ne urmăriră ascensiunea, rărindu-se treptat.
croundele de la altcineva ... pînă nu mai rămase decît un singur nume, repetat la
Era tare, pustiul, Îndărătul cosmeticii Tao. Născut intervale. La TEK. Majuscule negre, cu vopseaua
În Nighttown, probabil. prelinsă.
Mîna ei coborî fulgerător pe deasupra jachetei - Cine-i Lo Tek?
sale, retezind complet un rever, fără a provoca măcar - Nu noi, şefule.
o cută in material. Urcă O scară tremurătoare, din aluminiu, şi dispăru
- Ei, facem sau nu afacerea? printr-o gaură dintr-un panou de plastic ondulat
- Facem, rosti el, privindu-şi reverul cu ceea ce "Low technique, low technology"'. Glasul îi suna in
trebuie că va fi sperat să pară doar un interes politi- fundat din spatele plăcii de plastic. Am urmat-o, fe
cos. Facem. rindu-mi încheietura, care continua să mă doară.
În timp ce verificam cele două casetofoane pe care - Printre Lo Tekşi, trucul ăla al tău cu puşca din
le cumpărasem, Molly extrase din buzunăraşul de pe sacoşă ar fi socotit apă de ploaie.
manşeta bluzonului fişiuţa de hirtie pe care i-o dădu- a oră mai tirziu, m-am cătărat printr-o altă gaura
sem. a despături şi citi in tăcere, mişcindu-şi buzele. tăiară strimb cu ferăstrăul intr-o bucată mare de pla
Ridică din umeri. caj curbat, şi-am dat cu ochii pe primul meu Lo Tek
- Asta e? - E-n regulă; spuse MOlly, atingîndu-mi uşo
- Dă-i drumul, am spus, apăsind simultan pe ela- umărul. Nu-i decit Dog. Salut, Dog.
pele ÎNREGISTRARE ale celor două casetofoane. În fasciculul ingust al lanternei-stilou din mîna e
- Christian White, recită ea, şi Aryan Reggae ne privi cu unicul său ochi şi, incet. scoase o limba
Band. groasă şi cenuşie. lingindu-şi caninii uriaşi. M-am in
Un adevărat fan, Ralfi; credincios pină la moarte. trebat cum ajunseseră să fie considerate tehnologie
Tranziţia la modul savantlidiot e-ntotdeauna mai inferioară transplanturile de muguri dentari de la do
puţin bruscă decit mă aştept Paravanul transmisie- bermani. Imunosupresorii nu cresc chiar în copaci
nistului-pirat era o agenţie turisti că falimentară, adă- - Moll.
postită intr-un cub pastelat al cărui mobilier se limita Hipertrofia dentiţiei ii stînjenea dictia. Pe buza d
la un birou, trei scaune şi reclama decolorată a unei jos, răsfrintă, i se băIăbănea un fir de salivă.
staţiuni balneare orbitale elveţiene. Două păsărele, - V-am auzit venind. De mult
cu trupul din sticlă suflată şi picioare de tablă, pigu- Nu i-aş fi dat mai mult de 15 ani. dar colţii şi-un
leau monoton dintr-o străchinuţă de polistiren plină mozaic de cicatrice lucioase se combinau cu orbita
cu apă, pe o etajeră de lingă umărul lui Molly. Pe goală pentru a alcătui o mască de totală bestialitate.
măsură ce mă angajam in mod, păsărelele işi accele- Fusese nevoie de timp şi de un anumit gen d
rară treptat mişcarea, pină ce coroniţele lor fluores- creativitate pentru a plăsmui O asemenea faţă. şi ati
cente deveniră arcuri statice de culoare. LED-urile tudinea lui imi spunea că-i făcea plăcere să trăiască
care numărau secundele la ceasul mural din plastic înapoia ei. Purta o pereche de blugi în descompu-
se transformară In lumini ce pulsau fără noimă, iar nere, negri de funingine şi lucioşi la cute. Pieptul ş
Molly şi adolescentul cu moacă Mao deveniră ceţosi, picioarele îi erau goale. lşi schimonosi gura într-un
braţele lor zburătăcind cind şi cind, ca umbrele unor fel de imitaţie de zîmbet.
Qesturi cu iuţea1ă de insectă. Apoi' totul se pierdu - Vă urmăreşte cineva, ştii?
intr-un ocean ingheţat de paraziţi cenuşii şi-un inter- Departe, jos in Nighttown, un vînzător de apă îş
minabil poem simfonic, intr-Un limbaj artificial. striga marfa.
Timp de trei ore, am stat nemişcat, debitind pro- - Joacă sirmele, Dog?
gramul furat al răposatului Ralfi. Molly mută brusc raza lanternei şi-am zărit nişte
cabluri subţiri. legate de buloane cu ochi. Cablurile
Promenada măsoară patruzeci de kilometri de la se prelungeau pînă la marginea platformei şi dispă-
un capăt la celălalt. un amalgam haotic de domuri reau.
geodezice încălecate, acoperind ceea ce fusese - Stinge dracului Iurninal
odată o arteră suburbană. Uneori. în cîte-o zi senină, Molly se execută.
cînd arcurile se sting, o aproximaţie cenuşie a lumi- - Cum de n-are lanternă ăI de vă urmăreşte?
nii soarelui se filtrează prin straturile de acrilice, ca . - N-are nevoie. Şi bagă de seamă, că-i pe na
În schiţele de inchisori ale lui Giovanni Piranesi. Ulti- soale cu el, Dog. Dacă-i fac vreun pocinog. santine-
mii trei kilometri ai extremităţii sudice acoperă lele voastre or s-ajungă acasă in hălci uşor de cărat
Nighttownul. Nighttownul nu plăteşte impozite, nici - Un prieten-prieten, MolI?
servicii de gospodărie comunală. Arcurile de neon Părea îngrijorat. t-am auzit tălpile foindu-se pe pla
sînt moarte, iar plafoanele domurilor au fost Înne- cajul scorojit.
grite de flimul deceniilor de focuri aprinse, jos. pen- - Nu. Dar mă ocup eu de el. EI însă, - mă bătu
tru gătit In întunericul aproape total al Nighttownu- pe umăr -, e prieten. Ai inţeles?
lui la ora amiezii, cine bagă de seamă cîteva zeci de - Sigur, răspunse el nu prea entuziasmat, topă-
copii nebuni, pierduţi printre grinzile de sus ale geo- tînd spre marginea platformei. unde erau butoanele.
dezicelor?
Urcaserăm vreme de două ore; escaladînd trepte 'Tehnica inferioara, tehnologie inferioara. (n.t )
268 A~TlCIPATIAW
ALMANAH .~~
Incepu să ciupească un soi de mesaj pe corzile în- loc unde corespondenţa se păstrează la dispoziţia
tinse. clienţilor şi unde nu se _pun întrebări, o dată ce al
Sub noi, Nighttownul părea un orăşel de jucărie achitat o mică arvună. li expediasem pe calea cea
pentru şobolani; ferestruici răsfrîngînd lumini de lu- mai lentă, cea mai ieftină şi cea mai greu de scotocit
mînare, ici şi colo cîteva scuaruri luminate puternic, cu poşta maritimă. Pe copia cealaltă, ştersesem mai
brutal, de lanterne cu acumulatori şi lămpi cu carbid. tot şi înregistrasem mesajul nostru, lăsînd doar atit
Mi-am imaginat bătrînii aşezaţi în faţa interminabile- din program cit să poată fi identificat ca fiind marfa
lor partide de domino, sub picăturile calde, mari, adevărată.
care se desprindeau de pe rufele ude, agăţate pe Mă durea rău înch etura. Voiam să mă opresc, sa
prăjini, între cocioabele de placaj. Apoi am' încercat mă culc, să dorm. Eram sigur că, mai devreme sau
să mi-l imaginez pe el, escaladînd calm întunericul, mai tirziu, o să-mi pierd echilibrul şi o să cad, eram
în sandalele sale de plastic şi bluza vulgară de turist, sigur că pantofii de lac, cu şpiţ, pe care-i cumpăra-
impasibil, fără să se grăbească. Cum se ţinea pe sem pentru serata mea pe post de Eddie Bax, îşi vor
urma noastră? pierde punctul de sprijin şi mă vor arunca Ir.
- Bine, răspunse Molly. Ne adulmecă. Nighltown. Dar el. el rasarea în mintea mea. aserne-
nea unei icoane holoqrafice de doi bani, stralucond
- Fumezi? Aşa ca am continuat sa-i urmez pe Dog şi pe Molly
Dog scoase dintr-un _buzunar un pachet boţit şi prin cerurile Lo Tekşllor, peticite şi cîrpite cu gu-
pescui o ţigară turtită. In timp ce mi-o aprindea cu noaie pe care nu le voia nici măcar Nighttownul
un chibrit de mesaj, am tras cu ochiul la marcă. Yi- Platforma Morţii avea latura de opt metri. Un urias
heyan cu filtru, Fabrica de Ţigarete Manila. Am con- legase de colo pînă colo cabluri din oţel, împletite cu
chis că Lo Tekşii erau contrabandişti. Dog şi Molly tot felul de resturi, apoi le tensionase. Gigantica
îşi reluară parlamentările, care păreau să se concen- plasă metalică pîriia cînd se mişca, şi se mişca neîn-
treze asupra dorinţei lui Molly de a utiliza o anumită cetat, legănîndu-se şi smucindu-se, în timp ce Lo
proprietate imobiliară a Lo Tekşilor. Tekşii se adunau, îngrămădindu-se pe pragurile de
- V-am făcut o mulţime de servicii, fiule. Vreau placaj ce-o înconjurau. Lemnul era argintiu de bătrî-
platforma aia. Şi vreau şi muzica. neţe, lustruit de folosinţă îndelungată şi încrustat
- Nu eşti Lo Tek... adînc cu iniţiale, ameninţări, declaraţii de dragoste.
Aşa o ţinuseră pe mai tot parcursul unu i kilometru Băncile atîrnau prinse de o altă reţea de cabluri, care
întortocheat, în timp ce Dog ne conducea peste pase pierdeau în întuneric, înapoia strălucirii albe,
sarele suspendate care se legănau şi ne făcea să es- crude, a două reflectoare străvechi, suspendate dea-
caladăm după el scări de frînghie. Lo Tekşii îşi lipesc supra Platformei.
pînzele de păianjen şi bîrlogurile pe tavanul oraşului, O fată cu dinţii ca ai lui Dog ateriză în patru labe
cu cocoloaşe mari de epoxi, şi dorm deasupra abisu- pe Platformă. Sînii ii erau tatuaţi cu spirale indigo.
lui, în ham ace de plasă. Teritoriul lor e atît de rare- Apoi, într-o clipă, fu de partea cealaltă a Platformei.
fiat, încît, pe alocuri, constă doar din locaşuri pentru rîzînd, hîrjonindu-se cu un băiat care turna în el un
mîini şi picioare, decupate cu ferăstărul în rraversele lichid de culoare închisă, dintr-o sticlă de-un litru.
geodezice. Moda Lo Tekşilor era axată pe cicatrice şi tatuaje.
Platforma Morţii, îi zicea ea Căţărîndu-mă de-a Şi dinţi. Electricitatea pe care o şterpeleau pentru a
buşilea în urma ei, cu pantofii mei noi, de Eddie Bax, lumina Platforma Morţii părea a fi o derogare de la
alunecînd pe metal corodat şi placaj ud, mă întreba!fl estetica lor generală şi pe care o acceptau de amo-
prin ce putea fi mai letală decît restul domeniului. In rul.. ritualului, al sportului, al artei? Nu ştiam. Dar
acelaşi timp, simţeam că protestele lui Dog erau ritu- îmi dădeam seama că Platforma era ceva special
ale şi că Molly era deja sigură că va obţine ce voia. Aşteptam, cu puşca inutil ascunsă sub jacheta
Undeva, sub noi, Jones dădea probabil ocol rezer- Consistenţa şi greutatea metalului erau reconfor-
vorului său, simţind primele efecte ale narcoticului. tante, chiar dacă nu mai aveam cartuşe. Şi am reali-
Poliţia îi agasa pe obişnuiţii Dromului, cu întrebări zat că, de fapt, habar n-aveam ce se întîmpla în reali-
despre Ralli. Cu ce se ocupa? Cu cine fusese înainte tate sau ce trebuia să se întîmple. Iar asta era tocmai
de a părăsi localul? Iar Yakuza îşi instala giganticu-i regula jocului meu, căci îmi petrecusem cea mai
trup de fantomă peste băncile de date ale oraşului, mare parte a vieţii în chip de receptacul orb, menit
tatonînd după vagile mele imagini, reflectate de con- să păstreze cunoştinţele altora şi apoi să fie golit,
turi în numerar, contracte de asigurări, facturi de în- deversînd limbaje sintetice pe care nu le înţelegeam
treţinere. Sîntem o economie bazată pe informatică. niciodată. Un ins foarte tehnic. Sigur că da
Şi se predă asta în şcoală. Ceea ce nu ţi se spune Şi atunci am remarcat brusc cît de liniştiţi deveni-
lnsă este că-i imposibil să te mişti, să trăieşti, să te seră Lo Tekşii.
manifeşti la orice nivel, fără a lăsa urme, biţi, frag- Apăruse el. Era acolo, la hotarul luminii, studiind
mente aparent ininteligibile de informaţie personală. Platforma Morţii şi galeria mută a Lo Tekşilor, cu un
Fragmente care pot fi descoperite, amplificate ... interes turistic. Şi cînd ochii ni s-au întîlnit pentru
Dar, pînă acum, piratul va fi îndreptat deja mesajul prima dată, recunosclndu-se, mi-a revenit în minte,
nostru pe calea cea bună, către satelitul de comunica un contact care se restabileşte cu un ţăcănit, o
caţii al Yakuzei. Un mesaj simplu: Chemaţi-vă ciinii amintire - Parisul şi lungile Mercedesuri electrice,
sau vă mondodifuzăm programul. plutind sub ploaie, spre Notre-Dame; sere mobile,
Programul. N-aveam idee ce conţinea. N-am nici chipuri nipone în spatele geamurilor, şi o sută de
acum. Eu nu fac altceva decît să intonez cîntecul, la Nikkonuri înălţîndu-se într-un fotropism orb, flori de
nivel de înţelegere zero. După toate probabilităţile, oţel şi cristal. In spatele ochilor săi, cînd m-au găsit,
erau informaţii din domeniul cercetării ştiinţifice. Ya- acelaşi zumzet de diafragme.
kuza fiind specializată în forme avansate de spionaj M-am uitat după Molly MUioane, dar dispăruse.
industrial. O îndeletnicire mondenă. Furi degajat de Lo Tekşii se dădură înlături, Iăsîndu-1 să păşească
la Ono-Sendai şi, amabil, îi ceri să-şi răscumpere da- pe pragul îngust. EI făcu o plecăciune, zîmbi şi alu-
tele, ameninţînd să ratezi avantajul tehnologic al cor- neca lin din sandale, lăsîndu-le una lîngă alta, per-
poraţiei, prin difuzarea publică a informaţiilor. fect aliniate. Apoi coborî pe Platforma Morţii. Porni
Dar de ce nu se putea juca orice număr? N-ar fi spre mine, călcînd pe plasa mişcătoare şi rugoasa.
,.. fost mai mulţumiţi cu ceva de revîndut la Ono-Sen-
dai, mai mulţumiţi decît cu suprimarea unui Johnny
cu dezinvoltura unui tu rist care traversează mocheta
de plastic din holul unui hotel ieftin.
oarecare, de pe Aleea memoriei? Molly sări pe Platformă, balansîndu-se.
Programul lor era în drum o adresă din Sydney, un Platforma urlă.
~AlMANAH
~=A=N=T=tC=tP=A=T=IA=================================================================~
Era microfonată şi amplificată, cu doze acu sti ce lamentul ar fi trebuit să-i treacă inofensiv peste ca
montate pe cele patru arcuri groase din colţuri şi mi- şi să reintre- în alveola dură, din diamant. ii retez
crofoane de contact prinse I~ntîmplare, cu bandă mîna, ceva mai sus de încheietură. in faţa lui era
adezivă, pe rămăşiţe ruginite de piese mecanice. Un- gaură în Platformă şi el plonjă ca un scufundător, c
deva, Lo Tekşii aveau un amplificator şi un sintetiza- stranie şi deliberată graţje, kamikaze învins, zburînd
tor. şi abia atunci am desluşit formele difuzoarelor în picaj spre Nighttown. In parte, cred, optase pentr
suspendate, sus, deasupra luminii orbitoare a reflec- plonjeul acela ca să-şi acorde cîteva secunde d
toarelor. demnitatea tăcerii. Molly îl ucisese prin şoc cultural
O -tobă prinse să bată, electronic, ca o inimă am- Lo Tekşii urlau, dar cineva stinse amplificatorul
. plificată .' cu regularitate de metronom. Molly continuă să călătoreasca Platforma Morţii în
Molly îşi lepădase bluzonul de piele şi cizmele; tri- nişte, fără să mai facă nici o mişcare, cu faţa livida
coul ei n-avea mîneci, şi pe braţele ei subţiri sclipeau impasibilă, pînă ce balansul se potoli şi nu mai ră
palid microindicatoarele circuitelor de la Chiba Ciţy. mase decît zbîrnîit surd, de metal chinuit, şi scrîşne
Blugii de piele îi luceau în lumina proiectoarelor .. In- tul rugini pe rugină.
cepu să danseze. Am căutat pe suprafaţa Platformei rntna tăiată, da
Făcu o genoflexiurte, picioarele alb~apăsară pe un n-am găsit-o. Tot ce-am găsit a fost o curbă gra
rezervor de benzină turtit şi Plaforma Morţii răs- ţioasă într-o bucată de oţel ruginit, pe unde trecuse
punse, începînd sa urce şi să coboare. Sunetul pe rnotecula. sectiunea strălucea ca şi cînd ar fi fos
care-I producea era ca un sfîrşit de lume, ca şi cînd proaspăt cromată.
cablurile care susţin bolta cerului ar fi plesnit. biciu-
ind văzduhul. N-am aflat niciodată dacă Yakuza accecrase con
Preţ de cîteva pulsaţii, el se lăsă purtat de plasă, diţiile noastre sau, măcar, dacă ne recepţionase me
apoi avansa, calculînd perfect mişcarea Platformei, sajul. După cîte ştiu eu, programul lor se mai afl
păşind ca. un om care calcă de pe o dală de piatră pe încă în aşteptarea lui Eddie Bax, pe un raft, în cămă-
alta, intr-o grădină ornamentală. ruta din dos a unei -prăvălioare de cadouri situate
Cu graţia unei persoane cunoscînd la perfecţie nivelul trei al Complexului Central-5 din Sydney
cum se gesticulează în societate, îşi deşprinse vîrful Probabil că au revindut celor de la Ono-Sendai origi
degetului mare şi-I lansă în direcţia ei. Sub reflec- nalul, cu luni în urmă. Dar ş-ar putea şi să fi recep
toare, filamentul fulgeră ca un fir refractat în culorile ţionat transmisia piratului, -pentru că încă nu m-
curcubeului. Molly se aruncă jos, rostogolindu-se, şi, căutat nimeni, deşi a trecut aproape un an. Dacă m
în clipa în care molecula şuieră pe lîngă ea, sări în vor căuta, vor trebui să facă o ascensiune lungă pri
picioare, ca lama uAui briceag cu arc, ghearele-i de întuneric, să treacă de străjile lui Dog şi .. acum n
oţel aruncînd în lumină o scînteiere ce părea rictusul prea mai seamăn cu Eddie Bax. Am lăsat-o pe Moll
-automat al unui retlex+de apărare. să se ocupe de asta, cu un anestezic local. Iar n,o
Pulsul tobei se înteţi şi Molly începu să se legene mei dinţi sîrft aproape crescuţi. .
odată cu el, cu p.ăru-i negru zburlit împrejurul tenti- Am hotărît să rămîn aici, sus. Privind Platforma
lelor argintii, cu linia gurii subţiată şi buzele strînse, Morţii, înaintea sosirii lui, am văzut cît de gol eram
concentrata. Platforma Morţii bubuia şi mugea, iar pe dinăuntru. Şi mi-am dat seama că mă săturasem
Lo Tekşii îşi urlau aţîţarea. să mai fac pe găleată. Aşa că, acum, cobor aproape
EI retractă filamentul şi, cu mîna fără degetul mare în fiecare noapte, ca să mă văd cu' Jones.
ridicată în dreptul sternului, începu să rotească în Am devenit asociaţi. Jones, eu şi Molly Milioane
faţa lui un cerc diafan, policrom, şuierător, cu diame- Molly se ocupă de afacerile noastre la Drom. Jones
trul de-un metru. Un scut. tot pe Insula, Veseliei, dar are un rezervor mai mare
Brusc, Molly păru că declanşează ceva, dinăuntru, cu apă proaspătă, din ocean, pe care i-o aduce
şi clipa aceea fu adevăratul început al dansului ei de dată pe săptămînă un camion-cisternă. Are şi drogul
cîine turbat. Sări în sus, rasucindu-se, zburînd late- - cînd îi simte nevoia. Copiilor' le vorbeşte tot prin in
ral, aterizînd cusarnbete tălpi pe un bloc motor, ca- terrnediul panou lui cu beculeţe, dar cu mine discută
blat direct la unul dintre arcurile spirale. Mi-am lipit pe display-ul noii console instalate în baraca pe ca
palmele de urechi şi-am căzui în genunchi, năucit, re-am închiriat-o acolo, o consolă mai bună decî
într-un maelstrom de sunet, convins că Platforma şi cea pe care o folosea cind era la marină.
băncile s-au desprins, că ne prăbuşim în gol, drept Şi facem, toţi trei, bani frumoşi, mai, frumoşi decî
spre Nighttown, şi am văzut parcă trupurile noastre făceam eu inainte, căci Calmarul lui Jo_nes poate s
spărgînd acoperişurile cocioabelor, trecînd prin ru- descifreze orice a depozitat vreodată oricine in min
fele ude, explodînd pe asfalt ca nişte fructe putrede. .şi Jones imi redă totul pe display-ul noii console
Dar cablurile rezistau şi Platforma Morţii urca şi co- intr-o limbă pe care o pot inţelege. Aşa că aflăm
bora ca suprafaţa dementă a unei mări de metal. Pe mulţime de lucruri despre toţi foştii mei clienţi. Ş
care dansa Molly. intr-o zi, un chirurg o să extragă tot siliconul ingro-
Şi la urmă, chiar înainte de-a arunca filamentul pat in amigdalele mele, şi-am să trăiesc numai c
pentru ultima' dată, am zărit pe chipul lui ceva, o ex- amintirile mele şi cu ale nimănui altcuiva, aşa cum
presie care nu-şi avea locul acolo. Nu era spaimă şi trăiesc alţi oameni. Dar nu foarte curind.
nu era furie. Cred că era neîncredere, incomprehen- Deocamdată mi-e bine aici, sus, in intuneric, fu
siune consternată amşstecată cu pură repulsie es- mind o ţigară filipineză şi ascultind picăturile de con
tetică faţă de ceea ce vedea, auzea :- faţă de ceea densa re ce cad de pe plafoanele domurilor. E foarte
ce i se întîmpla. Retractă tilarnentul rotitor, reducînd linişte aici, sus - pină cind vreo pereche de L
discui-fantomă la dimensiunile unei farfuriuţe. apoi Tekşi hotărăşte să danseze pe Platforma Morţii.
ridică brusc braţul deasupra capului şi-I coborî scurt. Şi invăţ o grămadă de lucruri. Cu concursul lui Jo
capătul degetului mare arcuindu-ne către Molly ca o nes, care mă ajută să-nţeleg totul, am s-ajung ce
tuntă vie. mai tehnic ins din oras.
Ptattorrna o purtă în jos şi molecula trecu razant
pe deasupra capului ei; Platforma se înălţa ca un
sfichi de bici şi-I ridică în calea rnoleculei Întinse. Fi- Traducere de ION DORU BRA/\A
ALMANAH ~
270 -ANTICIPATIA ~
/
Alina Ungureanu
SELI
u IICI
Premiul revistei "Amfiteatru" acordat În cadrul Concursului
anual de literatură şi artă de anticipaţie tehnice-ştiinţifică;
edi!ia 1987
elima era o fafă .cu totul obişnuită. Avea, rere de dinţi. Căci, deşi aduceau bani şi faimă"
S deci, în viaţă, dreptul la şansa oricărui om joile cu ploaie şi atît de dureroase nu erau nici
obişnuit. Adică să treacă prin cîteva boli fi- dese, nici rîvnite.
reşti, să-şi facă un grup de prieteni care să Amănunte despre darurile cu care natura îl in-
o bîrfească şi o echipă de duşmani cărora să le fie, zestrase familia, Selima a aflat numai cînd era
de fapt, indiferentă, să se îndrăgostească, să cîş- strict necesar, ca un avertisment care să o obişnu
tige sume mici la loto şi să spele scutece, iască cu măsurile de precauţie. Cum genele tutu-
Pentru a nu suferi încă din copilărie vreo frus- ror copiilor bunicii păreau să nu mai păstreze în
trare care să-i creeze un complex de inferioritate, codul lor nici o amintire a Însuşirilor trecutelor
bunica a luat-o deoparte şi a început să-i explice rude, bunica răsuflase uşurată - deşi cu o oare-
din timp, sistematic, că toate cele ce i se întîmplau - care strîngere de inimă în faţa degenerării vădite a
ei erau cu totul fireşti, fiind în ordinea lucrurilor ca neamLilui ei - zicîndu-şi însă că poate e mai bine
zmeiele de -carton să se prefacă în fluturi cînd Se- aşa, pentru ei toţi. Omenirea acceptă din ce în ce
lima le atinge sforile, iar bilele colorate să devină mai greu personalităţile puternice. De aici li se tră-
zaruri de sidef acoperite pe toate feţele cu cifra 6. sese, în definitiv, celor trei strămătuşi.ale sale ar-
Dar pentru că omenirea şi-a pierdut simţul firescu- derea pe rug ca vrăjitoare. Fuseseră trei fete încîn-
lui - o povăţui bunica - e mai bine ca ea să nu tătoare, afirmau cronicile, numai că - iată un para-
atingă aceste lucruri, bucurîndu-se astfel de relaţi- dox - fericirea nu le aducea noroc. Ori de cîte ori
ile pe care i le permitea întreaga sa normalitate. Şi rîdeau sau erau fericite, obiectele din jur deveneau
Selima a ascultat-o întru totul pe- bunica. Mai erau transparente şi prin pereţii caselor se vedea cum
alte cîteva impedimente în desfăşurarea lină a oalele fierb în bucătării, vinerea, bucate care nu
cursului vieţii sale, dar apăreau incidental, de pildă erau tocmai de post, cum fac dragoste sau se cio-
cînd se nimerea să fie joi, să plouă şi să o doară rovăiesc locatarii, iar prin haine, se putea vedea
un dinte. Selima trebuia să stea atunci, de prefe- ce formă are inima fiecăruia. Ca o decoraţie atît-
rinţă, nernişcată, căci orice mişcare a sa declanşa nată în partea stîngă, se legăna pe pieptul trecăto-
dezastre: în joile care întruneau ambele condiţii, a rilor o inimă-broască sau o inimă-
ploii şi a durerii de dinţi, orice obiect atins de ea inimă.
îşi prefăcea substanta, devenind .de sticlă: ceşti, Şi iată că într-o zi Selima se îndrăgosti. Era mo-
cărţi, pilule, animale şi plante. In prima joi de mentul critic cel mai temut de bunica Inainte de
acest fel, din neştiinţă, s-a jucat cu pisica vecinilor _a-şi da seama nepoata ce" se petrece cu ea, ba
care tocmai fătase. Şi de atunci pisica, cu şase pi- trîna, avertizată de semne de netăgăduit, dăduse
soi cu tot, jrona în vitrina din sufragerie reflectînd verdictul şi îşi pregătea strategia cu nopţi albe de
lumina schimbătoare în cristalul gri-albăstrui al blă- qeneral în timp de asediu.
niţei. La fel s-a întîmplat cu muşeţelul pentru ceai Mai întîi apărură privighetorile. Stoluri întregi
care a redevenit un smoc verde, înflorit, numai Că cîntau o dată cu răsăritul, aşezate pe' firele de tro
tufa crescută în punga pe care scria .Plafar" era o leibuz care se aliniau prin pătrăţelul de cer dispo-
mică bijuterie de Pădurea Neagră. Astfel Selima a nibil deasupra blocului. Vecinii nu se duseră o
aflat că darul de neîntrecuţi artizani ai sticlei, cel săptămînă la serviciu, stînd să asculte şi să co-
care îi făcuse celebrii pe înaintaşii familiei sale, se menteze minunea pînă cînd, băgăreţu' de Hristu
trăgea dintr-o omenească durere de măsele care de la parter, care avea rude te miri unde, îşi des-
coincidea cu joile ploioase ale anului. De aceea şi coperi un văr la Muzeul Antipa, îi telegrafie şi vă-
obiectele "atelierului" şi negoţului lor, care împîn- rul veni cu o echipă care montă un cort de cam-
ziseră lumea, erau atît de rare, dar şi năstruşnice panie în faţa blocului, călcînd în picioare peticul de
totodată, după obiectul sau fiinţa care se nimerise grădină asupra căruia o întreagă asociaţie de loca-
să le fie în mînă cînd izbucnise neînduplecat a du- tari îşi clama de ani de zile dreptul de a cultiva us-
(~.~ ALMANAH
,~ .ANTICIPAŢIA
271
turoi sau dalii olandeze. Se spune că vărui lui cotorosintlu-se cu un frison de stratul de colb,
Hristu s-a decis cu această ocazie să-şi schimbe de a se anina in ramurile plopilor canadieni car
tema de doctorat, reorientîndu-şi studiile asupra străjuiau aleile cartierului. Acolo străluceaugpina
acestui soi necunoscut de privighetori cu apucă- dimineaţa, dind noptii un aer de Crăciun rătăcit i
turi de ciocîrlie şi trăitoare în stol, dar, tocmai calendar, după care reveneau cuminţi şi se alinia
cînd îşi procură un trepied şi un aparat de filmat, sub furtunul Doamnei Laetitia, care le împroşc
privighetorile dispărură brusc şi pe pervazul feres- cu apă in fiecare dimineaţă, în cadrul ritualulu
trei de la camera Selirriei începură să crească co- udatuh ,; orădinii.
rali. Ornitologul îşi rupse disperat caietele de ob- Licuricii au produs încintare tinerei generaţii f
servaţii şi se internă CÎteva săptămîni într-o minine. In anul acela se purtau din nou strasuri]e
aşa-zisă "casă de odihnă", la Sinaia .. Coralii conti- cerceii şi broşele de cristal, care, fie nu se găsea
nuară să crească şi să îmbrace etajul trei al blocu- în cantităţi suficiente prin magazine încît să satur
lui, precum o iederă, albi ca o cunună de mireasă cererea cumpărătoarelor, fie erau produse de im
în dreapta ferestrei şi roşii precum carnea cireşe- port, mult prea scumpe pentru buzunarele fetelo
lor strivite în dinţi, în stînga. In fiecare zi, adminis- care, se ştie, au şi aşa tare multe cheltuieli! O
tratorul blocului, urcat pe o scară, îi tăia cu ferăs- aceşti licurici păreau întotdeauna gata să facă,
trăul, în timp ce coralii scoteau tipete şi se tîn- serile de sîmbătă, un serviciu oricărei tinere intr
guiau ca nişte fiinte vii. Administratorul însă, colo- 18 şi 23 de ani, care pleca la un spectacol sau
nei în rezervă, nu admitea nici o abatere de la dis- discotecă. Stăteau 'încolonaţi cuminţi în şiragur
ciplină, pentru el ceea ce nu se întîmpla în mod 'împrejurul gîtului, la urechi, în păr, pe haine,
obişnuit, neputîndu-se întîmplă, de fapt, niciodată. pozitia in care imaginatia fiecărei fete ii aşeza, sc
Practic, povestea el, mă simt în pielea individului pind ca nişte leduri nu doar in intuneric, după ob
acela suspect, sau poate nebun, Quijote, care lua ceiul licuricilor de rind, ci chiar sub lumina puter
oile drept o armată pregătită de luptă. Probabil ca nică a unui reflector.
nu este decit o specie tropicală de iederă adusă in
oraş de studentii ăştia străini. Bunica, care stătuse
pînă atunci impasibilă, abţinîndu-se de la orice co-
mentariu, îşi ieşi din pepeni, ca în toate situaţiile
cînd cineva se lega de familia ei. Don Quijote fu-
sese unchiul ei preferat şi nu putea indura ca încu-
iatul de rezervist să vorbească despre el pe un
asemenea ton. Toti oamenii ca el, care se temeau
de moarte tot atît cit se temeau şi de viaţă, care
desconsiderau poveştile, fără să îşi dea seama că,
oricum, copiii sînt, o dată cu ele, mult mai în mie-
zul adevărurilor, fiind mai inţelepţi şi mai puternici
decît părinţii lor şi că marea forţă a omenirii au
fost tocmai aceşti "suspecti" sau poate ,,nebuni",
precum unchiul Quijote, care puteau să-şi arunce
privirea dincolo de turmele realitătii, o inveninau
cel mai mult pe bunica. Aşa că administratorul se
trezi cu papagalul albastru al bunicii repezindu-i-se
în faţă şi se simţi insingurat ca Prometeu în vîrful
stîncii, lovit de vulturul zeesc, în timp ce scara îi
pendulă cîteva clipe, nedecisă dacă să încline spre
sticlăria balconului lui" Madam Argenta sau spre
răzorul cu salată al Doamnei Laetitia,
După îndeplinirea misiunii, papagalul albastru,
mare cît o pisică de Angora, reveni pe umărul bu-
nicii unde dormita visînd la alte secole, iar coral ii
Selimei crescură nestingheriti timp de citeva săp-
tămîni, pînă cînd apărură stelele de mare, licuricii
şi cintăreţul din fluier.
Stelele de mare erau inofensive. Creşteau fră-
teste laolaltă cu lăptucile Doamnei Laetitia, cele
strivite de trupul nu prea mlădios al administrato-
rului şi care, spre fericirea grădinăresei lor, păreau
brusc întremate de vecinătatea marină. Dacă te
obişnuiai cu gindul unei recolte combinate de sa-
lată şi stele de mare, puteai trece cu vederea obi-
ceiul acestora de a se ridica noaptea in aer, des-
ALMANAH C
272 AHTICIPAŢIA ~
:l-
nică a unui reflector. roman despre pacostea care a însemnat inchizitia
" Cîntăreţul din fluier a fost ultimul semn. A venit pe capul omenirii. Era vorba de un roman incifrat,
într-o seară, îmbrăcat în jileka de catifea, în beti- plin de simboluri şi foarte modern, care înfiera, de
nele prăfuite, cu claia mare de păr castaniu acope- fapt, fascismul, dictatura, intoleranta religioasă şi
rită de o pălărie neobişnuit de înaltă, cu ciucuri. apartheidul. Băiatul păruse foarte interesat şi în-
Nu a vorbit cu nimeni nimic şi nici nu l-au văzut trebase dacă ar putea consulta eventuale docu-
toţi, deşi între timp deveniseră atenţi la cele mai mente de familie. Atunci îşi aminti bunica de o zi-
mărunte întîmplări. A rămas jos, înfipt parcă în cală despre dragoste şi prudentă, care nu au ni-
caldarîm, şi a privit cîteva minute spre fereastra mic comun, dar nu putea suferi zicalele şi, oricum,
Selimei, apoi a început să cînte. Şi administratorul era prea tîrziu să o mai dojenească. O luă aşadar
i-a lăsat în ziua aceea să construiască avioane din pe genunchi, ca în copilărie, şi-i explică că bărba-
ziarele furate din cutiile de scrisori şi să le dea ţii, din orice timp şi de pe orice continent, iubesc
drumul să zboare de pe 'terasa blocului, partici- în realitate numai femeile perfect normale, în sen-
pînd şi el la lansare, avioanele zumzăind ştirile cu sul de mediocre, pe care preferă ca ei să le înzes-
vocea crainicului de la emisiunea Fotbal minut treze, după gust şi posibilltăti, cu calităţi pe care
cu minut sau Noapte bună, copii sau Jazz Fo- acestea nu le vor avea aievea niciodată şi că,
rum după placul.inimii fiecăruia. Madam Argenta aceiaşi bărbaţi, nu îndură mult timpîn preajma lor
i-CIdăruit Doamnei Laetiţia o pungă plină de îngră- femei gata înzestrate de natură cu calităţile mult
şămîntul său preţios, în timp ce cealaltă măsura visate, cu atît mai mult atunci cînd printre darurile
cu centimetrul de croitorie jumătatea din parcela natura le ale iubitelor lor se află înscrisă şi înrudi-
cu Iăptuci pe care a hotărît să i-o cedeze în rea cu trei vrăjitoare şi alte cîteva personalităţi ale
vederea plantării cu gladiole, şi seara toată lumea istoriei pe care, din fericire, Selima le trecuse sub
a dansat rock în staţia de parcare, printre Dacii şi 'făcet'e. Dacă dorea să îl păstreze pentru totde-
Skode, sub valurile de muzică care curgeau ca în auna pe Dip era bine să nu fie amintite trecutul
fiecare seară de la etajul VII, în timp ce cîntăreţul "aventuros'" al familiei sale, zilele de joi cu ploaie
din fluier, împietrit una cu caldarîmul cînta mai de- şi dureri de dinţi şi chiar puloverele care se trico-
parte, nebăgat în seamă şi neauzit de nimeni, în tau singure, din dragoste.
afară de copii şi de' bunica. Dar Selima nu a ascultat. Nu a putut, de data
A doua zi, Selima s-a întors acasă cu un tranda- aceasta, să o asculte. Şi Bunica se aşteptase. Pu-
fir şi a cîntat la pian, deşi nu învăţase niciodată să terea ei se oprea aici. Selima -nu va putea nicio-
o facă. dată nici să se prefacă, nici să mintă, oricît şi orice
Pe Dip, bunica l-a zărit pe fereastră îri seara în ar fi fost de cîştiga'! sau de pierdut în acest joc.
care a condus-o prima dată pe fată. Fusese sigură Părea că lumea întreagă, într-o supremă sforţare,
că trebuie să fie un băiat frumos, căci avea încre- adunase tot ce era mai bun şi îngrămădise în fată.
dere în gusturile familiei sale, iar pentru Selima, Numai că darul acesta, ca, de altfel, toate cele
frumuseţea lucrurilor constituia o hrană necesară. care îi înzestrase familia, de-a lungul timpului, nu îi
Numai pregătirea micului dejun al fetei ar fi durat va purta nOrOC.Aşa că andrelele dansară mai de-
cîteva ore, dacă bunica nu ar fi gătit în gînd, căci parte înghiţind firul din ghemele pe care nimeni al-
ceaiul trebuia să fie în fiecare zi de o altă nuanţă tui. decît fata nu le vedea.
de roz i În el să zburde peştişori de pîine .prăjită In prima joi în care a plouat în vara aceea, Se-
pe care fata nu-i .mînca din milă, iar tartinele cu lima se duse la dentist şi ţinu morţiş să i se scoată
_ unt, mici cît o unghie, erau împodobite ca nişte un dinte, susţinînd că o doare, altminteri tocmai
nave pregătite pentru croazieră. Bunica era tare durerea aceea dorindu-şi-o, pentru prima dată în
mîndră de simţul estetic al nepoatei sale. Dip nu viaţă. Apoi merse să-I întîlnească pe Dip. Era ziua
făcea excepţie. Prin părul castaniu ca al cîntăreţu- lui şi Selima atinse în drum un gard înflorit de ro-
lui din fluier, insuficient pieptănat, cu vîrtejuri inde- chiţa-rîndunicii şi cumpără mai multe' stilouri um-
pendente, soarele pe picior de plecare treiera alte plute cu cerneluri colorate care, în mîna ei, deve-
culori nehotărîte, ceea ce bunicii i se păru a fi o niră nişte mici condeie de cristal în care cernelu-
prevestire a firii băiatului. Mergea alături de Se- rile luau culoarea gîndurilor celui care scria cu ele.
lima sorbind-o din ochi, foarte atent ca nu cumva La locul întîlnirii, băiatul păru o clipă nedumerit
un stîlp 'de telegraf să se interpunăintre ei, bîţîind zărind apropiindu-se de el o fiinţă cu o înfăţişare
în mîna stîngă o servietă neagră care părea să neobişnuită în care soarele se _răsfrîngeade mii de
conţină hîrtiile ultimei conferinţe europene la nivel ori într-o clipă, transformînd-o într-o corabie sclipi-
înalt. Se întorceau de la cursuri. Nici Selima, nici toare de care lumina lui, lovindu-se, părea că se
el nu au observat că stîlpii de telegraf făceau sin- preface în sunet. Selima venea împovărată de un
guri cîţiva paşi la stînga sau la dreapta, ca nu braţ de rochiţa-rîndunicii de pe care lunecau ne-
cumva să le stea în cale, iar gropile din asfalt dis- contenit în bălţile de pe trotuar bobite mici de
păreau brusc., cu o clipă mai înainte ca vreunul ploaie prefăcute în mărgele la atingerea cu trupul
din ei să calce într--nsele. fetei. I-a întins fericită darurile, fără să-I atingă,
Acasă, Selima s-a apucat de tricotat, lăsînd an- zîmbind încîntată, în ciuda cumplitei dureri de
drelele să se războiască singure pînă cînd obosi dinţi pe care o căpătase la propria ei dorinţă.
şi-i declară bunicii exact ceea ce aceasta se aş- Hotărîtă însă să-i prefacă ziua aceea ploioasă
tepta, şi anume că Dip este cel mai frumos, cel într-o sărbătoare cum nici un bărbat nu a mai
mai inteligent şi cel mai bun bărbat de pe lume. A avut parte de la intrarea victorioasă a lui Alexan-
mai adăugat că în seara aceea îirnărturisise iubitu- dru Macedon în Persia încoace, Selima atinse
lui ei că era posesoarea a trei stră -strămătuşi arse . toate plantele de pe marginea drumului sau de pe
pe rug pentru vrăjitorie, aflînd că acesta scria un garduri, fie ele flori sau buruieni şi grădina
ALMANAH"
ANTICIPAŢIA
273
b:' $ELIM IU'PIJ. '.IODA~r
aceasta, pe care nici un făurar OI.!ar fi îrrlrăznit să O putere ascunsă, care nu venea, de data
o girrlească, incepu să cinte cu adevărat sub lovi- aceasta, din lădiţe cu zestre a familiei ei, ci din
turile ploii. Stingherit, băiatul, care îmbrăcase pen- adîncul propriei sale fiinţe Îi şopti Selimei diagnos-
tru acea zi unul din cele mai frumoase pulovere ticul acelei zile.
dăruite de Selima şi despre care nu înţelegea de Acasă, privind-o pe fereastră pe Doamna Laeti-
fel cum se nasc aşa, peste noapte, simti că îi este tia, care tăia pe furiş gladiolele din răzorul lui Ma-
peste putinţă să o ducă în seara aceasta cu el, sub dam Argenta, Selima se întrebă - e oare obositor
prelata micului restaurant unde-I aşteptau priete- să iubeşti, bunico? - dar bunica nu se afla în ca-
nii. Nu erau. pregătiţi şi poate - îşi spunea -' nici el meră, lîngă ea, ci în bucătărie, unde ungea penele
nu era suficient pregătit pentru ea. O iubea, fără papagal ului albastru cu briliantină, aşa cum făcuse
îndoială, dar ar fi iubit-o poate mult mai mult, sau, o .viaţă cu părul, din ce în ce mai puţin, al bunicu-
mai precis, ar fi ştiut cum să o iubească, dacă Se- lui.
lima i-ar fi dăruit, eventual, nişte simpli butoni de Şi Selima începu, pentru prima dată în viaţă să
plastic sau i-ar fi spus cu drăgălăşenie - dragul plîngă. '
meu, nu am ştiut ce să îţi iau, aşa că am să te să-.. . Ca .tr,:zi~ dintr-un somn, ~~nica lăsă ~-i scape
rut. - din mnru sticluţa ŞI se năpusti In cameră. Incă mai
Selima stătea Însă În faţa lui fericită, ca şi cum e0 nevoi~ de. ea, pentru că, dintre toţi ai casei,
i-ar fi adus în dar globul pămîntesc pentru ca el dintre toţi cel care aflaseră cit cinfăreşte o la-
săi acopere, după cum credea de cuviinţă, cu ape crimă, singură, doar bunica ştia că Selima trebuia
şi continente, popoare şi minuscule ţări. Ori Dip împiedicată să pltngă - pentru că, draga mea,
nu .avea ce face cu globul acesta care arăta bine şi dacă plîngi tu, toate pîraiele secate se vor trezi şi
aşa cum era. Şi, pentru prima dată, se gîndi că el apele toate îşi vor ieşi din matcă şi toate satele de
. îşi putea cumpăra felurite bucurii doar în schimbul pescari din lume vor fi înghiţite şi nici o corabie nu
unor bănuţi de aramă. Banul de aur pe care i-I în- o să poată rămîne, de data aceasta, deasupra va-
tindea Selima venea dintr-o altă vreme şi în nici lurilor şi nici măcar iubitele nu vor mai rămîne la
unul dintre supermagazinele care îi satisfăceau ne- locul lor de pe cheiuri, în porturile lumii. Orice îţi
voile nimeni nu i l-ar fi schimbat pe mărfurile do- este îngăduit, draga mea, suferinţa şi chiar deznă-
.riie de el. Uneori luxul îţi poate stinjeni mişcările - dej~ea, dar Selima,. tu nu ai voie să plîngi, spuse
îşi spuse şi, puţin obosit, dorind ca nici întîlnirea bunica privind-o pnma dată altfel decit o privise
lor din ziua aceea, nici gîndurile lui să nu fi avut mereu de cind era copil.
loc, nu-i pomeni fetei nimic despre serbare.
. - -=
.Iumee de poimiine"
CORNELIU OMESCU - ştiri din secolul 22 -
WAGMA ;,CUPTOR"
. LEPZIG, crt., de la "JAHRMARKT" din "BLUCHER PALACE".
ospodinele, care mai ringă" pentru extras magmă. Dis- CONTRA RISIPIEI". EI a declarat:
practică un "hobby" pozitivul, bazat pe laserele ela- "De ce să fim retrograzi risipind
desuet bazat' pe reţete slce, "înţeapă" magma cu o rază miezul de foc al planetei de dra-
culinare multiseculare, extrem de subţire şi extrage can- gul unui hobby caraghios. Roboţii
au salutat cuptorul "VESTALA titatea necesară pentru incingerea casnlci ne gătesc cele mai gus-
ETERNA". Cu toate că ele repre- cuptorului. Reglarea căldurii· se toase şi igienice mîncăruri, ca să
zintă o minoritate infimă, neglija- obţine printr-un fel de reostat nu risipim timpul, folosind ener-
bilă, cuptorul a provocat scandal. care stabileşte grosimea razei. Şi gia eouană. Nu cumva o să apară
Enervat de criticile vehemente ale cind te gindeşti că in urmă cu un alt obicei păgubitor: incălzirea'
specialiştilor şi protanilor, inven- • două secole cită energie con- boi/erelor de baie cu sfinta noas-
tatorul Heinrich Franz Sommer suma o "VESTALĂ" sub formă de tră magmă? Spălatul cu ultrasu-
şi-a cerut concediul de odihnă de lemne, cărbuni, petrol, gaze şi, nete să-I inlocuim cu băi de aburi
la serviciul de dispecerat al mai tirziu, electricitate! Toate şi saune de un consum exorbi-
'"F.Z.P." (iniţialele intreprinderii de aceste materii prime pot fi econo- tant? Ce vor acele femei? Să ne'
inchiriat "farfurii zburătoare per- misite printr-o "pişcătuiă" de intoarcem la vremurile de cruntă'
sonale") şi a plecat la vinătoare magmă. de mărimea unui. .. strep- barbarie cind femeia sluqărea I~
de rechini. tococ! In astfel de condiţii, scan- cratiţă? Nu putem fi retrograzi!
În fond, invenţia este de o sim- dalul provocat poate să pară ab- _ Mai mult respect pentru magmă şi
plitate genială. Unui cuptor de surd dar ... nu e! Cel puţin asta noi înşine, vă rog! Propun un al
bucătărie clasic, marca - ,.vES- este părerea academicianului hobby cum ar fi şahul sau popi
TALA" din secolul XIX, i s-a ata- Werner Schmutzig, şeful biroului cele."
şat un "pistol" sau, mă rog,o "si- special de coordonare a "PAZEI
- - --
ĂLMANAH (~
274 ===================================================================A:N:T:I:C:IP=A:T::IA ~
#
MARIAN TRUŢ Ă
Marian Truţă s-a născut in Bucureşti, la 24 aprilie 1960. A absolvit Li-
ceul de Telecomunicaţii şi, În prezent, lucrează la Direcţia de Teleco-
municaţii a Municipiului Bucureşti.
Deşi scrie literatură SF de la virsta de 15 ant, el a venit destul de tirziu
in fandom - in noiembrie 1983, "debutind" la fostul cenaclu bucureş-
[ean ,,2001" şi devenind, in scurt timp, unul dintre cel mai activi membri.
In martie 1985, se infiinţează la Observatorul Astronomic din b-dul Ana
Ipătescu nr. 21 cenaclul "Univers SF 21", Mariân Truţă numărindu-se
printre cei mai constanţi animatori ai acestuia. Tot in 1985 participă
pentru prima dată la un concurs de anticipaţie (concursul literar desfă-
şurat cu prilejul "Zilelor Helion" - Timişoara), obţinînd o menţiune
pentru schiţa "Vinătoarea din zori".
Dar a trebuit să mai treacă un an ca Marlan să-şi infrîngă timldltatea
şi, cu deosebită modestie, să păşească "in arenă", luind contact cu res-
tul fandomulul, bucureştean şi naţional, incercind să-şi deflneşscă per-
sonalitatea in raport cu ceilalţi tineri creatori de literatură SF. Inceputul
a fost 1ăcut prin participarea, din Iunie 1986, la şedinţele cenaclului "Sa-
laris"; apoi, din septembrie 1986, devine unul dintre membrii de bază ai
cenacllltui "Prospectart". Se pare că această intilnire a fost de bun au-
gur atit pentru :Marian Truţă, cit şi pentn.! tinăra literatură SF. Rezulta-
tele nu s-au lasat prea mult aşteptate. In noiembrie 1986, cu ocazia
Consfătuirii anuale a cenaclurilor de literatură de anticipaţie (desfăşu-
rată la laşi), partipind (prima dată!) la Concursul anual de literatură de
anticipaţie, obţine Premiul pentru schiţă cu lucrarea "Noapte bună, Te-
reza". Iar in ediţia 1987 a aceluiaşi concurs (desfăşurat in cadrul Con-
sfătuirii anuale a cenaclurilor de literatură de anticipaţie - Craiova,
20-22 noiembre 1987), povestirea sa "Inceput de anotimp ploios la
Ezary" a fost distinsă cu Premiul Uniunii Scriitorilor.
Prozele lui Marian Truţă sint caracterizate printr-un intens fior liric, grefat pe o Imaginaţie fertilă. Cultivind
cu predilecţie formula literaturii-avertisment (deseori in variantă ecologistă), Marian Truţă rămine insă in per-
manenţă un neobosit optimIst, crezind 'cu fermitate in realizarea unei lumi a păcii şi fericirii generale. ŞI, mai
ales, pentru el SF-ul reprezintă un mijloc de son'dare a propriului eu şi de proiectare a spaţiului interior asu-
pra intregii lumi inconjurătoare, in vederea implinirii armoniei OM-Univers.
Desigur, Marian Truţă se află in pragul unul inceput de drum. Un drum deloc uşor, cu numeroas~ ,!,ea~dre,
dar la capătul căruia, poate, se află consacrarea Eforturile sint indreptăţlte şi avem convingerea ca, In viitorii
ani, Marian Truţă va reuşi să ne ofere dovada incontestabilă a talentului său literar. .
CONSTANDlNA PALIGORA
"ÎNCEPUT DE ANOTIMP PLOIOS LA
ZARY
Povestire distinsă cu premiul Uniunii Scriitorilor
la Concursul de literatură şi artă de anticipatie
tehnica-ştiinţifică, ediţia 1987
Moto: Acasă la miiie aveam o floare. bea amabil, şi i se oferea pe un pat de frunze prin-
Întotdeauna ea vorbea întti. tre care ţîşneau obraznice corole de flori obscen
A. DE SAINT-EXUPERY colorate.
Giulio se gîndea să facă o călătorie în peisaj fără
iulio a visat mai de mult o călătorie Într-un Erica, specificase în formularele de călătorie că
loc umed, cu lumină unsuroasă şi se sim- doreşte solitudinea, iar Eriea fusese de acord. Răs-
ţise atunci precum un gîndac tîrîtor pe tru- punsul primit era ambiguu, dar din el reieşea că
pul unui monstru vegetal adormit. Visul îi nu are motive serioase pentru o călătorie în peisaj.
plăcuse, mai puţin sfîrşitul, în fata lui, Erica îi zîm- Dorinta lui a dispăru încetul cu încetul.
~ ALMANAH
~. ANTtClPAŢIA
27
EDAllO
Apoi a venit visul. - Am să te aştept. A fost o plăcere pentru
Acum se întîmpla la fel. mine.
Stătea în pat privindu-şi degetele de la picioare Uşa se deschise cu un oftat uşor, oftat pe care
şi se gîndea la pămîntul pe care călcase în vis, era Giulio îl puse În prelungirea vocii. Ii plăcu gîndul ş
îmbibat cu apă şi picioarele i se cufundau în el, Închise ochii.
pînă 19- glezne însoţite de' un zgomot plăcut, clap, - Li revedere, spuse vocii şi trecu dincolo.
clap. In lumina-blirdă a dimineţii imaginea de vis Afară mirosea a sudoare de maşini. Toate maşi
pălea, Iăsîndu'i'o nelămurită lene printre gînduri. nile care trăiau în oraş, angrenajele mărunte, con-
Alături, Erica dormea şi Giulio o privi, era tînără, tacte argintii, subtile circuite logice, cabluri, încîl
iar răutatea lumii încă nu-i alterase chipul. celi de sîrme, oglinzi şi lentile, carcase Înmuiate În
Aşa se gîndise odată, nu oamenii sînt răi, ci culori, cămăşi de plastic, toate emanau un miros
suma lor, ca şi cum răutatea ar fi fermentat. prin- aparte de care puţini Îşi dădeau seama. Aerul era
tre ei, cu cît erau mai mulţi cu atît clocotul droj- . mereu primenit Începînd cu amiaza pînă noaptea
diei sporea Întunecîndu-Ie minţile. tîrziu, numai cei ce ieşeau în oraş în zori puteau
Se dădu jos din pat şi privi prin fereastră la ori- adulmeca respiraţia oraşului.
zontul incendiat spre răsărit. Orizontul era Trecea prin zone umbrite şăgetate pe alocuri de
aproape şi deasupra lui, era zimţat şi ,spart de tur- scînteieri grăbite trimise din Înalturi de.jocul întîm
nuri, cabluri de oţel, spirale şi arcade uriaşe prin- plării şi al suprafeţelor înalte ale arcurilor suspen-
tre care lumina se strecura Îndărătnică şi indife- date, panglicilorde oţel pe care alergau'bolizi Intă
rentă. . . ritaţi de lumina soarelui. Oamenii, puţini la ora
"E o zi frumoasă" Îşi spuse, şi gîndurile i se blo- aceea, coborau în puţurile metroului, neatenti la
cară, ceva ca o părere Îi zbură prin dosul ochilor. zarva încă măruntă a noii zile. .
"Şi totuşi e frumos", insistă el plimbîndu-şi dege- Erau prost 'îmbrăcaţi, majoritatea prestau di
tele pe rama ferestrei. . v.erse sarcini fie la Centrul de informaţii, fie pe l
Părăsi fereastra, trecu prin dormitor unde Erica cîte un Consulat pentru Mediul Inconjurător.
dormea încă şi mai avea să doarmă pînă la Nişte anonimi, gîndi Giulio, coborînd într-u
amiază, pentru ea ziua Începea la amiază şi se ter- puţ. Aerul de pe peron era rece şi mirosea a grî.
mina, mult după miezul nopţii, cum se .întîmpla de Astăzi va mirosi a grîu în tot oraşul, la fel.ca ş
altfet cu majoritatea citadinilor. ieri, la fel ca şi alaltăieri, ciudate preferinţe au oa
lşi regăsi irdoiala În momentul cînd se strecură menii la amiază, îşi spuse în timp ce o cabin
sub floarea duşului şi lăsă apa să curgă peste el, trase lîngă el.
. spunîndu-şi "e atît de frumos afară". Mincă în pi- Fotoliul cabinei îl îmbrăţişă, senzual aproape
cioare şi mai trecu ci dată prin dormitor. - Minunată zi, îi spuse o voce.
- Erica, eşti frumoasă, şopti şi umbra lui flutură - Superbă, admise Giulio, apoi adăugă: la Su
o clipă peste chipul ei. cursşlă şi nu te grăbi ca data trecută.
Intră În vestibul. - Imi pare bine că te aud, Giulio, continuă gla
- E o dimineaţă frumoasă, Giulio, nu-i aşa? sul În timp ce cabina tîşnea spre tunel.
spuse o voce. - Doreşti o conversaţie sau un film?
- E Q zi frumoasă, admise el şi Începu să se Îm- - Nimic, încercă Giulio.
brace. In ziua aceea va purta o tunică azurie, şi îmi pare rău, dacă nu vrei să vezi nimic va tre
mai scurtă ca de obicei, sandaleaurii, iar părul şi-l bui să vorbim.
va lega cu un inel de nichel. Avea picioare puter- Vocea era de femeie tînără, care dormea pînăla
nice şi frumoase, ochii precum tunica, iar părul amiază şi se culca mult după miezul nopţii. In
era ca şi grîul copt. . • cercă să-şi imagineze chipul ei, să fie blondă
Zăbovi în fata oglinzii o clipă, apoi se îndreptă brună, cu bust aproape invizibil,picioare lungi, c
spre uşă. sport practică, paraşutismul zbieră • un gînd î
- Plec, anunţă el, direct la sucursală, de acolo, urechea dreaptă, e căsătorită îi spuse urechea
am să mă opresc în zona lui Kirche, am o întîlnire stîngă, e urîtă, e frumoasă. Inchise ochii.
şi vreau să beau ceva, apoi mă Întorc. TImpul şi - Atunci Romeo şi Julieta, ca de obicei. Parbr
traseele obişnuite. - zul se întunecă pentru o clipă>o dată cu întreag
- Confirmat, spuse vocea, apoi adăugă: pot să cabină, apoi se trezi într-un lan de grîu, aproape
te rog ceva, Giulio? era o şosea pe care apăru Romeo într-o drezin
- Desigur. de 2 locuri. Aşadar, Romeo este bătut măr de fra
- Treci. şi pe la Consulatul pentru problemele ţii Julietei, el se răzbună, o violează pe Julieta şi
Mediului Inconiurător. Cei de acolo doresc să te răpeşte, devastează ogorul de cartofi al famili
vadă. Capulet, începe un război local, între 2 sate, ş
- Ştii despre ce este vorba? rînd pe rînd culturi de cartofi, grîu, porumb şi floa
- Imi pare rău, nu mi-au spus. rea soarelui sînt făcute praf pînă cînd intervine po
- Poate e În legătură cu dorinta mea de a călă- liţia satelor şi-l condamnă pe Romeo la exil p
tori în peisaj. _ viaţă.
- Posibil. Au spus să treci, oricînd. Ţi-au acor- Un individ încercă să-I omoare pe Romeo, ges
dat o oră şi posibilitatea să-ţi alegi traseul. necuşetat, Julie~ ~ sare în faţă şi se prăbuşeşte
- Drumul cel mai scurt, desigur. Din zona lui spunînd: "Val rrue :
Kirche. Apare sora geamănă a Julietei, îl ajută pe Ro
Vocea păru că ezită. meo să fugă în munţi şi filmul deveni neclar.
- Succes, Giulio. Erica se născuse în munţi, dar de cîte ori Giuli
- Mulţumesc. Pe diseară. o întreba, ea îi răspundea repezit că n-are decît s
ALMANAH ~
jl,NTlCIPAŢIA ~
276
EDALIO
facă o călătorie În peisaj să vadă ce şi cum. li era Se opti în fata unei nişe şi îşi puse palma pe un
ruşine că se născuse acolo, deşi el nu vedea un suport. Intr-o fantă se rostogoliră două tablete.
motiv în asta. - E-n ordine, anunţă vocea. Ai pulsul uşor mă-
- Giulio, îl făcu atent vocea, parametrii mentali rit,
indică o scădere a atenţiei, vrei să-ţi comentez fil- Inghiţi tabletele şi alături de' nişă peretele se
mul? despică.
- Nu, nu cred. Data trecută a fost mai intere- - Mi-a părut foarte bine că te-am auzit. Cînd
sant. mai treci pe-aici?
- Poate că ai dreptate. Vrei să ştii ce se întîm- - !'Iu ştiu, răspunse Giulio. Nu ştiu.
plă acasă? - Imi face plăcere să te aud, Giulio, mai spuse
- Nu, nu cred. vocea şi Giulio intră într-o cameră spaţioasă cu un
- Giulio, suspină glasul, este o zi frumoasă, ce perete întreg din sticlă. Un peisaj submarin trăia
se întîmplă cu tine? dincolo de perete, cîrduri de peşti treceau şi se lo-
- Nimic, mă gîndeam. Făcu o pauză. Opreşte veau buimaci de sticlă, apoi se ascundeau printre
porcăria aia. Parbrizul deveni transparent. ieşiseră stînci. .
din tunel şi alergau pe o bandă suspendată către - Bună dimineata, Giulio, îl salută o voce. Se
un edificiu piramidal imens. Din cînd în cînd ca- aşeză în spatele unui pupitru. Ecranul din faţa lui
bina se ridica uşor şi un bolid grăbit trecea pe sub clocotea de verde.
ei. In momentele acelea, Giulio simţea o dorinţă - Iti place? întrebă glasul.
confuză, ca atunci cînd privea de pe vîrful unui - Ce-i asta, dori el să tie.
turn în jos şi preţ de o clipă avea certitudinea zbo- - Nimic, dacă nu-ti place am să-I sting.
rului. Glasul părea trist, o roşcată tristă cu pistrui pe
- Ştii, zise Giulio, am fost chemat la Consulatul malul mării într-o robă albă-şi vîntul prin părul ei.
pentru problemele Mediului Irconiurător. Irchise ochii.
- ah, făcu vocea, şi pentru ce? - Lasă-I, şopti.
- Nu ştiu. Am dorit mai de mult să faco călăto- - Ţi-a sosit un raport, continuă glasul, vrei să-I
rie în peisaj, dar mi-au refuzat cererea şi atunci vezi sau ţi-I spun eu?
am renunţat. Poate m-au chemat pentru asta. - Arată-mi-l, ceru.
- Probabil, murmură glasul. Verde le clocotitor dispăru.
Apoi cabina acceleră, iar Giulio se afundă şi mai Văzu raportul, îl aprobă şi dori o cafea, apoi
mult în fotoliu. Soarele depăşise crestele argintii mai vru să dispară peisajul submarin.
ale turnurilor, iar lumina lui preschimba în urlete - Ai o preferinţă anume?
cromatice suprafaţa piramidei către care se în- ;: Nu, exteriorul.
drepta. . In timp ce privea panorama oraşului, glasul îi
Il înghiţi un tunel şi cabina se opri. povesti o bîrfă, îi ceru o părere, îi comunică o se-
- Apari şi mîine, Giulio? întrebă vocea. rie de date şi el îi răspunse maşinal. Forfota bolizi-
- Nu ştiu, nu cred. Mîine rămîn la Ezary. lor crescuse, ziua cădea spre amiază şi toată încîl-
- Cum doreşti, tu iei deciziile. Mi-ar fi plăcut să ceala de poduri, arcade, turnuri, muchii, sfere,
vii şi mîine. E o Încîntare să discut cu tine. benzi suspenda te, îi sugerau o îngrămădeală de
- La .revedere, spuse Giulio şi traversă grăbit . cleşti, mandibule şi carapace de parcă o armată
peronul. Se opri în fata unei porţi identificirdu-se. de insecte gigantice s-ar fi zdrobit de pămînt, iar
- Este o zi minunată, grăi el. un zeu năuc le înpinse apoi într-o lume dementă.
- Bună dimineata, Giulio, îi răspunse o voce Caută să lipească imaginea bolizilor de ceva şo-
cînd poarta fu Înghiţită În perete. Cum ai dormit? cant da-r nu reuşi.
- Straşnic, am visat că mergeam prin noroi. - Giulio, spuse glasul, pârametrii mentali indică
- Imi dai voie să te conduc? întrebă vocea. o scădere a atentiei, doreşti un existant?
Era o voce de femeie cu un timbru excitant şi în - Mulţumesc, nu.
acelaşi timp dur, putea fi o gladiatoare. - Şeful doreşte să te vadă. Te duci acum?
- Desigur. Por-ni în lungul unui coridor. - Acum.
- Am oprit raportul pe care l-ai cerut data tre- Ieşi în coridor.
cută, continuă vocea. L-am găsit favorabil, rămîne - Pleci? îl întrebă vocea gladiatoarei.
să vezi tu mai departe. - Nu, mă cheamă şeful.
- De la Edmonton ceva? - Vrei să te însoţesc?
-' Nimic, şi-au rezolvat singuri problemele. - Mulţumesc, nu.
- Ce bine, m-au scutit de un drum. Prinse o ezitare În aer.
Glasul tăcu un timp. - Eşti supărat pe mine?
- Nu ştiu dacă e corect să-ţi spun ... - Nu.
- Ei bine? Străbătu coridorul, trecu prin cîteva bifurcatii.
- Şeful _s-a întîlnit cu cineva, un tip de la un Deja începuse 'să apară lume, uşi glisau tăcute, uşi
consulat... \=U o fantă, uşi în forme de stea, de cruce, de iris.
- Ce consulat, de la mediul lnconjurător? Intinse palma spre un suport puternic luminat. Se
- Asta nu cred, mai degrabă de la vestigiile tre- simţi palpat, raze invizibile îi scormoneau trupul, o
cutului, din păcate nu ştiu ce au vorbit în birou, undă de aer îi tremură în fală şi o uşă se deschise.
dar pe coridor ai fost pomenit şi tu. - .Minunată zi, spuse Giulio intrind.
- Giulio dădu din umeri. Şeful, un om îndesat, îl invită să ia loc, .apoi i-I
- Cine ştie. prezentă pe celălalt, un individ chel şi zbircit.
- Oricum şeful vrea să te vadă. "Elis, de la. divizia vestigii istorice".
w-
\.~ ~ ALMANAH
ANTICIPAŢIA
277
- Bună dimineata, domnule Elis, spuse Giulio şi foarte multe lucruri, dar niciodată nu avem
se opri. Era În el o nelinişte ca şi cum un vis greu ciente date să stîrpim acest cancer care roade
tocmai s-ar fi risipit. cietatea noastră ... Făcu o pauză căutîndu-şi cu
Nici un glas, nici o voce nu-l salutase. tele. Societatea noastră a realizat lucruri care
•
Giulio coborî din cabină.
reau de neizbutit cîndva. Am redat lumii toate
şerturile, am salvat jungla ecuatorială, plăm
uriaş al pămîntului, şi am Închis-o, ferind-o a
- Cînd mai treci pe aici? îl Întrebă o voce de fe- de orice agresiune. Agricultura a reuşit să
meie tînără cu ochi verzi. nească o lume din ce în ce mai numeroasă,
- Nu ştiu, În seara asta mă Întorc pe jos, iar lucruri cunoscute, dar asta a implicat un sacrif
mÎin~ nu cred. - Florile, şopti Giulio.
- Imi pare rău, e atît de bine cînd discutăm - Exact. Florile. A trebuit să eliminăm florile
- La revedre, spuse Giulio şi se Îndreptă spre ungherele lumii noastre din ce în ce mai neînc
gura puţului. In urma lui, la marginea ~ronului, toare. Am oprit peisajele, cîndva le vom elimin
cabina rămăsese În aşteptare cu portiera deschisă. pe acestea, orice bulgăre de pămînt valore
Cineva trecu pe lîngă el. enorm astăzi. Şi; totuşi, există oameni care
- E o seară frumoasă, auzi Giulio, apoi uşa ca- nevoia de flori, peisejele sînt jefuite sistematic
binei se Închise cu un clămpănit moale. seminte de flori pe care traficanţii le vînd În or
Putul îl sorbi şi îl scuipă În stradă, Luminile ora- Sînt oameni care t~1 cresc clandestin flori, dar
şului explodau, firme gigantice împungeau văzdu- florile sînt nocive, ci ideea de floare, lucruri in
hul. Trecu pe sub o arcadă. ce sugrumă eforturile necesare spre a asigura
- Bună seara, spuse el nimănui. mii un lucru folositor, de neînlocuit, hrana n
- Este o seară inclntătoare, Giulio, auzi un glas rală. . I
de femeie bronzată, cu trup de dansatoare şi simţi Giulio închise ochii. •
un freamăt de lumină galbenă, de soare pe o CÎm- Erau ucise florile, demult, cînd oamenii mur
pie nesfîrşită şi de vară nesfîrşită. Inchise ochii. de foame, deşerturile fuseseră Insămlntate,
- Eşti obosit? îl Întrebă vocea. asta nu fusese de-ajuns, apoi pădurile, parcur
- Nu, desigur. , grădinile dispăruseră, creşteau papaia, curm
- Consulul doreşte să te vadă. Imi dai voie să te cartofi, porumb, smochine şi griu. Şi păşuni! M
conduc? secătuiau pămîntul, crizantemele ocupau p
Porni să urce scări, străbătu un coridor lung, mult loc, orhideele sufocau plantatiile, Pămîntu
apoi o sală vastă. Pe drum, vocea îi povesti ce fel risipea În ghivece.
de om este 'consulul şi o serie de nimicuri pe care Printre flori trăiau gîze care ronţăiau entuzia
el le ascultă concentrat. lanurile, c1eşti pofticioşi rupeau; mestecau, făr
- Am ajuns, îl anunţă vocea. tau bobul de grîu, de porumb, bananele şi pi
Un perete se trase din faţa lui şi intră într-o sală cile.
rotundă. Privi circular, jumătate de sală era îmbră- - Parametrii mentali indică o scădere a aten
cată într-o frescă, un lan de grîu şi oameni cu se- interveni o voce catifelată de femeie micuţă,
ceri in miini, oameni cu piept larg şi chipuri in pro- ochi migdalaţi şi. îmbrăcată în chimono. O gh
fil. Peretele se iochise in urma lui şi văzu atunci o prin iarba inaltă trecînd printr-o poartă, o alee
hologramă, un astronaut în costum de vid, într-un truită şi străjuită de camelii, un templu, evant
pustiu de piatră împingînd un plug străvechi. de fîşQde bambus şi cerul deasupra, albastru ş
- Bună seara, Giulio, ii spuse consulul şi-l invită nori. Inchise ochii.
să ia loc. Consulul îl privea atent.
- Este o seară plăcută, răspunse el, apoi - Eşti obosit? -
adăugă: Egiptul antic, nu-i aşa? - Nu, oftă Giulio. Am fost la cabinetul de ps
Ochii depărtaţi ai consulului se luminară a zîm- genie. Văd uneori imagini, vocile, simt nevoia s
bet. copcretizez. Am crezut că din cauza adaptori
- Desigur. Trecutul şi destinul. lşi scoase adaptorii din urechi. Acum
- F frumos. aproape surd,
- Bei ceva? iartă-mă că te-am chemat, aş vrea - Mi-au spus că este un fenomen destul de
să-ţi spun cîteva întrebări, dacă doreşti bineinţe- pîndit şi mi-au schimbat vocile. Nu mă simt obo
les... nu Îp sensul pe care îl înţelegem noi.
- Este vorba de călătoria În peisaj? - Inteleg, spuse consulul. Cunoşti pe ac
- ah, nu ..., consulul părea stinjenit. Nu, Giulio, pm?, întrebă apoi. O hologramă răsări în faţa
avem nevoie de ajutorul tău. II cheamă Voliuhin.
- Ajutorul meu, se miră Giulio. Cum aş putea Era un chip prelung, cu rînjet 'obraznic şi o
eu să vă ajut? întunecaţi.
- Am să-ţi explic. Sînt lucruri pe care poate le - N\.I-I cunoasc, răspunse Giulio.
ştii, dar nu aşa cum ar trebui. - Gîndeşte-te bine.
Ceru cafele, apoi continuă. - Nu-I cunosc.
- Ştii ce se cheamă traficul floral, este o pro- - A fost observat împreună cu sotia ta. H
blemă cu care ne luptăm, demult.... grama prinse viaţă, individul se strecura prin m
- Dar eu ... time, apoi apăru Erica la ieşirea unui put. Voliu
- Ascultă-mă cu atentie, ceru consulul, vei în- o opri pret de cîteva minute. Nu avea son
treba după aceea. Ştim că nu ai nici o legătură cu - Intreabă de tine, preciză consulul. Voliu
traficul de flori, nici o legătură conştientă. Ştim era cu fata spre ei, iar Erica În profil.
,ALMANAH
278 ANTICIPATIA
- Analizînd mişcările buzelor am reconstituit - Noapte bună, salută el.
conversaţia, soţia ta răspunde că nu ştie unde te Ieşi În stradă, în hărmălaia de lumini.
afli şi îi comunică codul tău. .Erica, se gîndi, acum ştiu, solitudinea e mai fru-
Holograma dispăru. moasă decît tine".
- Nu m-a căutat niciodată, spuse Giulio. O iubise cîndva. Chipul ei tînăr, glasul, părul,
- Aş dori să te mai Întreb ceva. Astăzi, pe la gesturile. Ea l-a dispretuit in schimb, chipul lui, pă-
amiază, ai discutat cu şeful tău. rul, gesturile. Nu-i putuse oferi nimic, doar cuvinte
- Mai precis cu cineva de la divizia "Vestigii is- şi atît. Cuvinte pe care ea le uita imediat. Frumu-
lorice". E adevărat, am dirijat acum un timp flu- setea ei se refugiase in somn, o privea numai cînd
xuri energetice într-o zonă mai puţin densă pentru dormea.
un nou tunel, iar săpătorii au găsit o capsulă bi- - Cînd vei inceta să fii atît de neghiob?, îl în-
zară, un fel de mesaj din trecut, era mai mult o treba deseori şi răutatea ei îl durea.
problemă de arheologie. Solitudinea insemna chipuri noi, vocile, glasurile,
- Apoi ai fost în zona lui Kirche. echilibrate, atente, blinde, catifelate, roşcate,
- Am avut o Întîlnire şi doream să beau ceva. brune, înalte.
- Giulio, 'am nevoie de sinceritatea ta. Cu cine Inima i se zbătu. Nu putuse divorţa, şi-ar fi pier-
te-ai Întîlnit in zonă? dut pozitia, dar acum avea o şansă, consulul îi dă-
- Credeam că se ştie. duse cheia.
- Din păcate, informerii noştri nu au acces În - E o seară frumoasă, spuse o voce.
zone. Incă ... - Este o seară blîndă, admise el. Am de
- Este absurd, m-am Întîlnit cu o colaborat oare, tran'smis un mesaj pentru mîine. Fixă o oră, apoi
vă pot da codul. incepu să vorbească.
- Mulţumesc, Giulio, iartă-mă că te-am retinut - Domnule consul, sînt cîteva lucruri pe care
atît de mult. nu am putut să le precizez aseară probabil din
- S-a intimpat ceva totuşi, spuse Giulio. Consu- cauza oboselii... Sotia mea Erica ...
lui îl privi in ochi. . - Mesajul poate fi revocat cu o oră inaintea
- Voliuhin era traficant de flori, spuse el. transmisiei.
j
- nteleg, murmură Giulio. - Noapte bună, Giulio.
- A fost reţinut astăzi la amiază, iar capsula a - Noapte bună, răspunse cilindrului purpuriu.
fost deschisă tot la amiază şi conţinea, printre al- Coborî pe un peron subteran şi aşteptă, o ca-
tele, cîteva plicuri cu seminte. Plicurile au dispă- bină opri, din ea cobori cineva, apoi el se urcă,
rut, iar ancheta noastră nu a putut stabili cu preci- portiera cobori cuminte.
zie unde. Giulio, era posibil să fi fost folosit ca in- - E o seară superbă.
termediar între E1is şi Voiiuhin. Consulul zimbi, nu - Superbă da, zimbi el.
a fost aşa, analizorii noştri nu au decelat nimic - Nu credeam să te mai aud astăzi, Giulio, eşti
asupra ta. obosit?
- Cînd am fost testat? - Nu, nu tocmai... spre casă şi nu te grăbi.
- La intrarea în consulat... Nu avem Încă do- Era o voce plăcută, de adolescentă blondă, des-
vezi împotriva lui E1is, totul este doar o ipoteză, cultă, lingă un lan de grîu şi cu un buchet de maci
folosirea ta ca intermediar fără ca să se ştie, impli- În mînă.
carea lui Elis. Singura certitudine este Voliuhin, iar - Vrei să vorbim sau vrei un film?
spectograma mentală este neconc!udentă.
- E ciudat, observă Giulio. Am fost anunţat să
vin aici Încă de dimineaţă, iar aceste lucruri s-au
•
Mîngiie globul din faţa uşii şi aceasta oftă intrînd
petrecut in jurul amiezii. De unde ştiaţi? în perete.
- Totul a fost un calcul, ţi-am spus. De obicei, - Ce bine îmi pare că ai venit! Te-am aşteptat.
calculăm exact. De data aceasta ceva ne-a scăpat - Bună seara, spuse el.
printre degete. Se mai Întîmplă. - Eşti obosit, Giulio?
Giplio se ridică. . - Nu, nu cred.
- Imi pare rău că nu v-am putut ajuta cu nimic. - Erica, vine pe la miezul nopţii. Astăzi a fost li-
- Nu a fost chiar nimic şi nu asta e totul. Cu- niştită.
noaştem dorinţa ta pe solitudine. Iţi putem oferi o - Vrei să aprind lumina?
călătorie in peisaj. In timpul absenţei tale cineva - Sînt gol puşcă.
ca tine îţi va lua locul. Avem nevoie de acordul - Oh, iartă-mă.
tău. - Ţi-am spus ce-am visat azi-noapte?
Giulio se gîndi. Zeci de ochi electronici îl isco· - Nu Giulio, îmi pare rău, erai grăbit, te ascult.
deau, îi analizau fiecare gest, compoziţia respira- - Am visat că mergeam descult prin noroi, iar
ţiei şi a transpiraţiei, tirnbrul vocii, pulsul. Erau în jurul meu creşteau plante, pe care eu le ve-
intr-adevăr puternici, foarte puternici, poate cIeam înalte, amabile, blonde, roşcate, cu ochi
cîndva vor sparge şi barierele mentale, iar atunci negri, era ceva superb, dar aveam o tristete în
lotul se va sfirsi. • mine, ele nu vorbeau.
- De acord, spuse el. Presupun că voi pleca de - Trist lucru, într-adevăr. n-e foame?
mîine. - Nu, acuma poti să aprinzi lumina.
- Mîine la amiază Îti convine? . - Vrei să mai vorbim sau vrei un film?
- Perfect. Ridică din umeri.
- Iti multumesc, Giulio... vei fi anunţat mîine di- - Un film. Alege, tu ceva.
mineată unde să te duci. - Iti multumesc. Imi dai voie să folosesc v~ea
ALMANAH
ANTlglPATIA
279
,
EDAL10
mea? - La revedere.
- Te rog. ~ intră pe o stradă străjuită de panouri publici-
- Eşti foarte drăguţ, Giulio. iare, apoi cobori într-un gang. O firmă luminoasă
Se întinse pe pat. Peretele opus se lumină. Un îl călăuzi prin întuneric, ZONA LUI KIRCHE.
cîmp cultivat cu floarea soarelui şi o fată la margi- Spelunca era pustie, tejgheaua hanului se pierdea
. nea lui. Părul ei era roşcat.
"Oh, îl aştept precum un vis în zorii zilei,
Dar e un vis, cum poţi opri un vis?"
intr-o beznă purpurie. Alese o masă şi comandă o
lumină violetă, apoi se izolă de rest. Mai ceru un
cocteil cu ouă şi aşteptă un timp nu prea lung. Un
"Sînt piatra care-şi iubeşte drumul sub paşii ce- braţ străpunse bariera violetă, pe deget purta un
lor care trec dinspre oraşe. Sînt piatra ce se inel cu Q piatră aprinsă.
afundă În drumul ce-l iubesc sub paşii trecătorilor - - Un dar e trandafirul trimis din rai de sfinţi,
din zi. Sînt piatra ce se lasă sfărÎmată de roţile tre- şopti. Braţul dispăru şi În lumina violetă intră o fe-
cătorilor străzii, sînt praful dintr-o piatră purtat de meie.
trecători de-a lungul drumului iubit, iar el, un vis, :- Dumnezeule, nu, gemu Giulio.
e drumul, iar oamenii tropăie peste iubirea mea". In faţa lui, Erica, chip frumos, Încă tînăr, nealte-
Cîmpul dispăru împreună cu chipul fetei. Un rat de răutatea lumii.
roşu aprins Încendie camera. - Ce capeţi negustorule, vinzîndu-l pe arginţi?
- De ce Înainte doreai filmele cu vocea Ericăi? răspunse ea şi se aşeză.
- De ce vrei să ştii? Se priviră În tăcere, apoi Giulio scoase plicul şi-l
- Ţi-au plăcut versurile? puse pe masă. Erica îl luă şi îşi desfăcu bluza.
- Sînt ciudate. Avea sînii mai mari ca de obicei şi Giulio înţelese,
- Le-am născocit În timp ce te-am aşteptat. pielea de pe sînul stîng se despică, iar plicul dis-
- De ce? • păru.
- Vrei să sting lumina? - iartă-mă, Giulio, spuse Erica, într-un tîrziu.
- Nu, mi-e bine aşa. Noapte bună. Dacă aş fi ştiut...
- Noapte bună, Giulio, şi glasul păru obosit şi - Taci, nu vorbi... 'am fost ca nişte orbi unul În
trist. _ jurul celuilalt.
Se trezi În zori. lşi privi deggţele de la picioare - Am fost ca nişte surzi, Giulio. Ca nişte surzi.
şi se răsuci. Erica lipsea. N-am ştiut să ne auzim adevăratele gînduri.
- Erica, strigă el. - Acum e prea tîrziu, Erica, e mîna lor şi poate
- Bună dimineaţa,. Giulio, rosti glasul, este o că ei sînt destinul. Ne-au împins unul împotriva ce-
vreme superbă. luilalt prin vocile lor idioate, am fost şi orbi şi surzi
- Unde-i Erica? şi ne-am urît, am crezut fiecare despre celălalt că
- A plecat acum o oră. nu merită frumuseţea În gînduri. Cîte dreptate
- Cît e ceasul? '. aveai spunindu-rni neghiob. A fost o cursă, o plasă
:- E Încă devreme, mai poţi dormi. de păianjen s-a ţesut pretutindeni, în casă, în ca-
Işi scoase adaptorii din urechi, apoi se spălă în- bine, oriunde am fi mers. M-au împjns să te de-
delung şi mîrx:ă În picioare lîngă patul desfăcut. Se nunţ pentru a avea motiv legal de sondare a gîn-
îmbrăcă încet, cu o pereche de pantaloni gri, iar durilor, circul de ieri m-a determinat să fac asta,
peste piept îşi trecu o diagonală lată de piele. Găsi doream să scap de tine o perioadă Erica, dacă nu
sandalele de ieri şi, cu grijă, desprinse talpa celei m-ai fi dispreţuit, n-ar fi reuşit nimic, Întelegi?
stîngi. Scoase un plic cenuşiu cu semne înghesuite Sînt trist, Erica, ne vor aresta pe amîndoi, am
pe el şi simţi bobite mărunte tresărind dincolo de ştiut încă de cînd m-arn trezit şi vocea mi-a spus
ambalaj. că ai plecat. Au calculat exact totul.
- Plec, vesti el. Zona lui Kirche, am o întîlnire şi - Giulio... Noi vom uri florile cînd vom ieşi.
vreau să 'beau ceva. - - Ştiu, Erica.
- Confirmat, răspunse vocea, apoi adăugă: Giu- - Dar pe noi nu. Şi ei nu au cum să afle asta şi
lio, ţi-au plăcut versurile mele? chiar de vor afla nu vor înţelege...
Privi în peretele din faţa lui. Solitudinea, vom şti să luptăm împotriva ei şi
e- Ai să mă aştepţi la fer ca ieri? poate astfel vom Învăţa să iubim florile din nou.
- Da, Giulio, şopti vocea. Erica zîmbi, maşinăria lor nu este infailibilă,iar ei
- Voi lipsi mult timp. nu au habar, sînt puternici dar se cred prea puter-
~ Am să te aştept oricît. nici... Cît timp ne-a mai rămas, Giulio?
- A fost frumos, la revedere. - Puţin, foarte puţin, cîteva ceasuri poate.
- A fost frumos, la revedere, Giulio. - Enorm, Giulio, încape o iubire în el.
Uşa glisă şi ieşi. Coborî într-un put, apoi luă o
cabină.
- Frumoasă zi, anunţă el.
•
Uşa celulei suspină în urma lui. "Solitudine,
- E minunată, Giulio, îl răspunse o voce de fată gîndi el, sînt piatra ce-şi iubeşte drumul sub paşii
la marginea unui lan de floarea soarelui, unde tăi".
mergem astăzi? - Oh, Giulio, cît de mult te-am aşteptat, acum
- La zona lui Kirche şi nu te grăbi. Şi spune-mi sîntem în sfîrşit împreună şi numic nu ne va putea
o poveste. despărţi, nici un fel de răutate. Sîntem ca două
Sari cu gîndul peste un' timp şi zări în. timpul vise înlănţuite în care nimeni şi nimic. nu va mai
saltului un fel de pădure cu o alee deasupra căreia pătrunde ...
scria: BINE AI VENIT, GIUUO. Zimbi strîmb, peretilor de piatră, în timp ce vo-
- La revedere, Giulio, îi spuse vocea. cea Ericăi venea peste el, venea peste ...
ALMANAH ~
ANTICIPAŢIA ~
280
..- IAN WATSON
E ra-n ziua de Întîi Mai şl-n anul acela festivalul incheiau vreo afacere. In acest timp, pe pajiştea
ge patina] cu pinze se ţinea la Tuckerton. verde din spatele fanfarei, copiii din cinci sate vier-
Inainte de amiază, după ce arbitrii ieşiseră pe muiau imbulzindu-se ba la aruncatul cu belciuge, ba
intinderea de sticlă şi aşezaseră steguleţele la popice, ba la căutatul prin rumeguş, ba la nimeri-
roşii de-a lungul traseului, cerul albastru se acoperi tul cu mare in găleţi de apă. Iar cei mari, dacă nu
de nori cumulus, promiţind condiţii ideale pentru stăteau pe lîngă fanfară ori nu erau cu ochii la con-
competiţia de după-amiază. Fără ploaie: aşa că sticla curenţi şi cu urechile la alte celea, la palavre ori la
nu va mai fi acoperită de un strat de apă de două de- birfe, asaltau tarabele cu tot felul de mărfuri sau pro-
gete, ca anul trecut la Atherton. Fără strălucire orbi- duse. Peste o mie de oameni trebuie să se fi adunat
toare care să ia ochii spectatorilor, ca in urmă cu doi la festival, Iăsind satul din zare parcă pustiu. Pentru
ani la Buckby. Şi o adiere care sufla vioi, dar tără să bătrinii din Tuckerton pe marginea ringului de sticlă
devină violentă: exact cWtrebuie ca să umfle pinzele fuseseră aşternute pături ori aşezate bănci, ori bu-
concurenţilor fără să-i ia de pe picioare şi să-i răs- toaie tăiate pe la mijloc.
toarne, ca in urmă cu patru ani la Edgewood, unde Orchestra tocmai işi punea deoparte instrumentele
se inregistraseră citeva fracturi de gleznă şi nume- ca să-şi mai recapete suflul cupă "Dansul florilor",
roase contuzii. cind un behăit disperat intrerupse brusc trăncăneala
După concurs, un porc la fri!;lare: sau mai degrabă mulţimii. Un fermier sărise intr-un mic ţarc de. oi
măruntaiele suculente, căci porcul se invirtea in fri- unde un d~tamai cirlan se indesa de zor să sugă şi să
gare de treizeci şi şase de ore. Şi vor fi desfundate şi se ascunda sub burta unei oi tunse şi săciite de in-
niscaiva butoiaşe de bare extra Old Codger. Dar, in sistenţele odraslei care crescuse aproape cit ea. Ri-
acest moment, Jason Babbidge era preocupat mai zind, fermierul scoase mielul de sub oaie şi il ridică
ales de verificarea patinelor şi de pinza de mină de de ceafă şi de picioarele dinapoi ca şi cum ar fi vrut
un superb galben şofran. să-i cintărească greutatea şi, mai ştii, să ciştige cu el
De inălţimea unui stat de om, pinza era făcută din vreun premiu.
cea mai bună mătase de pe vremuri, cirpită doar in Şi, uite-o şi pe mama lui Jason croindu-şi drum
două locuri; verga, din lemn flexibil de frasin, era in- prin mulţime, mestecind un rest de plăcintă.
doită in arc printr-o coardă impletită din cinepă. Ja- - Să fie-ntr-un ceas bun, băiete! ii zise strimbin-
son o incercă cu degetul, ca un harpist. Concurenţii du-şi faţa intr-un zimbet.
ieşiseră deja pe sticlă in număr destul de mare şi fă- - Ţi-am mai spus, mamă, se zburli Jason. Chemi
ceau uşoare mişcări de Incătztre in aplauzele specta- ceasul rău, dacă-i tot dai cu ceasul bun.
torilor. Cei mai mulţi erau din Tuckerton şi se purtau , - Atunci cheamă-ţi singur norocul! Şi la urma ur-
ca atare: arena de sticlă le aparţinea şi o cunoşteau mei, ce-i norocul? Îşi mişcă in sus şi in jos mărul lui
mai bine decit oricine venit di n altă parte. Nu că s-ar Adam ca şi cum ar fi inghiţit ultima imbucătură, deşi.
fi deosebit de altfel cu ceva de aceeaşi sticlă ce se in realitate voia să arate că nu avea la git nici un fel
intindea şi inspre Atherton. de medalion sau amuletă.
Fratele mai mic al lui Jason, Daniel, fluieră admira- - Mai bine-aş face citeva mişcări. Zvirlindu-şi
tiv la apariţia unui concurent din Tuckerton care sandalele din picioare, .Jason se aşeză să-şi lege pa-
executa in viteză cercuri perfecte, purtat de-o pinză tinele. Sprijinit .cu o mină de Daniel, se ridică in pi-
din mătase purpurie ce vibra intins la viraje. cioare, cu genunchii intorşi inăuntru, cu patinele
- la uite-acolo, Jay! muşcind din gazon, in timp ce băiatul ii aranja pinza
- Ce, Bob Marchant? A căzut ca un prost anul pe umeri. Jason apucă strins in mină .curelele dE.l
trecut. Ce rost are să transpiri pină nu fluieră de piele de la arcul transaversal şi de la verga paralela
start? cu şira spinării. . .
Între timp apăruseră şi două surori din Buckby, cu - E-n regulă. Incercă pinza mişcind-o incoace şi
pinze negre, descriind opturi una in jurul celeilalte şi incolo. Dă-i drumul. Nu mă ia vintul.
trecind la un fir de păr una pe lîngă alta, fără să se Dar tocmai cind să-şi dea drumul, mai spre mijlo-
ciocnească. cul suprafeţei de sticlă, la mai puţin de o sută de
- Hai, Jay, il indemnă tînărul Daniel, arată-le tu yarzi, apăru brusc o pasăre lentă.
ce ştii! Se materializă direct in faţa uneia dintre surorile
Concurenţii din celelalte, sate incepuseră şi ei să din Buckby. Neavind timp să mai vireze, acesteia
invadeze suprafaţa de sticlă, dar Jason il observă nu nu-i rămase decit să se lase pe spate. Ţipind de in-
departe de el pe Max Tarnover, care stătea privind la dignare, şi poate rănită in cădere, alunecă sub pasă-
toţi caraghioşii ăra cu un zimbet condescendent. Ma- rea lentă, culcată ca pe o sanie pe pinza de concurs
estrul Tarnover din Tuckerton ce ieşise invingător ruptă şi' mototolită.
anul trecut la Atherton in ciuda ploii torenţiale ... Ur-
mindu-i exemplul, chiar mai ostentativ, Jason işi in-
toarse privirea de la pista de sticlă şi-o roti pe deasu-
pra mulţimii. _
ÎI observă pe unchiul John Babbidge ceva mai in- Se numeau pasari lente pentru că zbu rau prin aer
colo, lîngă fanfara care cinta de zor, conversind ab- cu maiestuoasa viteză de un yard pe minut.
sorbit cu un om din Edgewood; cum nu era locul cel Se asemănau intrucitva cu păsările, destul de puţin
mai potrivit pentru o conversaţie in tihnă, probabil că insă. Corpurile lor metalice, tubulare, erau. rotunjite
(.~ =f
~
ALMANAH
ANTICIPAŢIA
28
la vîrf, iar spre coadă se alungeau terminindu-se cu peste tot în lume. Doar mările erau ferite de păsări.
un stabilizator; la mijloc erau prevăzute cu două mici Aşa că s-ar putea ca rasa umană să înveţe să
aripi imobile. Prea puţin probabil însă ca aceste aripi trăiască pe plute înţr-o zi. Deşi, atunci, din ce-o să le
să aibă ceva de-a face cu sustentaţia intregului corp, mai construiască? Intre timp, oamenii continuau să
care avea grosimea cit a unui cal, iar lungimea de trăiască aşa, şi mulţi renunţaseră să se mai intrebe
două ori mai mare decît a unui om stînd complet inde ce. Pentru că nu exista nici un răspuns.
tins. Poate că aceste aripi asigurau orientarea sau
echilibrul. Ajutată de soră-sa, fata se ridică. Nu-şi rupsese
la culoare erau gri-argintii; dar aceasta era doar nici un os, din cîte se părea. Doar demnitatea-i avu-
culoarea învelişului exterior, dintr-un metal moale ca sese de suferit; .şi pinza.
plumbul. O jumătate de centimetru în adîncime urma Ceilalţi patinatori se opriseră pe margine şi priveau
un al doilea înveliş, negru şi dur ca oţelul. Boturile furioşi la pasărea picată în mijlocul lor. Burta şi flan-
păsărilor erau toate julite, fiecare cel puţin în cîteva curile erau aproape intacte, fără inscripţii; profitind
locuri, datorită ciocnirii de'-a lungul anilor cu diferite de situaţie, cîţiva tineri se şi năpustiră pe sticlă cu
obstacole; păsările lente se menţineau invariabil la bricege, cuie ruginite şi cu ce mai aveau. Dar un ar-
aceeaşi înălţime deasupra solului - burta le venea bitru îi întoarse furios înapoi: •
cam la nivelul umerilor unui om.- iar viraje făceau - Marş de-aici! Afară cu \loil Privirea i se opri
doar pentru a ocoli clădiri mai masive sau copaci 'asupra lui Jason şi acesta trăi o clipă de triumf în ca-
mai groşi, prin orice alte obstacole mai fragile tre- re-şi făcu iluzia că pe el il cheamă arbitrul; dar arbi-
cînd fără să se sinchisească. De aici şi zgîrieturile, al trul strigă "Domnule Tarnover!", şi Max Tarnover
căror desen avea darul de a le individual iza pe fie- trecu pe lîngă ei cu pas legănat şi îşi dădu drumul pe
care. Un mijloc şi mai simplu de a le deosebi erau sticlă ca să se prezinte la arbitru.
insă inscripţiile scrijelite cu nemiluita pe-o parte şi Nu peste mult, arbitrul işi făcu mîinile pilnie la
pe alta: inimi cu iniţiale in mijloc, date calendaristice, gură:
nume de locuri, fragmente de mesaje. Toate acestea - Dăm startei mai tîrziu cu o jumătate de oră,
veneau să confirme cît de mare era numărul total al răcni el. Ce-i corect e corect: domnisoara trebuie să
păsărilor lente, fapt de care altminteri nimeni nu şi-ar. aibă o şansă să-şi' repare pinza, dat fiind că n-a fost
fi putut da seama. Căci nimeni nu putea urmări tra- din vina ei.
seul unei păsări lente. După ce vreuna îşi făcea apa- Jason observă o mică strimbătură de amuzament
riţia - deasupra unui deal sau pe firul unei -văi, în pe faţa lui Tarnover; căci acum ceilalţi concurenţi fie
mijlocul păşunii sau drept pe uliţa satului - zbura că vor trebui să-şi irosească forţele dîndu-se pe sti-
încet un timp, care putea dura intre o oră şi o zi, clă fără rost, fie că se vor plimba incoace şi incolo
parcurgînd în acest timp distanţa între cîteva zeci de pe tuşă, pierzînd momentul psihologic. De fapt,
yarzi şi o milă .. Şi-apoi dispăreau. Ca să reapară iar, ideea pauzei şi mai ales a gustărilor le suridea
pe neaşteptate, în alt loc, departe sau aproape, poate aproape tuturor.
la mult timp după aceea, sau poate imediat. - Asta da, noroc!, pufni doamna Babbidge pe
De obicei păsările dis păreau brusc, şi la fel de cind Max Tarnover trecea din nou pe lîngă ei.
brusc apăreau apoi din nou. Tarnover se opri lingă Jason:
Nu întotdeauna, insă. De şase ori pe an, pe cuprin- - Drept să-ţi spun, pînza aia e bună de aruncat, îi
sul acestei ţări insulare, o pasăre ajungea la capătul mărturisi. Dar ce ~-i faci? Altfel cei din Buckby ar fi
călătoriei sale. - făcut scandal. Ei da, sigur, fata mai poate să ciştige.
Se autodistrugea, împreună cu tot terenul din jur, Dacă şi-o repară ,in zece minute. Păcătoasa asta de
pe o rază de două mile şi jumătate, transformînd in- tinichea din cale! Tarnover privi cu un aer superior la
stantaneu peisajul 'într-o peliculă de sticlă. Un cerc pinza lui Jason. Atunci ce preţ să mai pui pe indemi-
perfect plan de sticlă. O zonă strict delimitată, polari- nare? .
zată, de anihilare. La doar ciţiva yarzi depărtare de Daniel Babbidge privea la Tarnover cu un amestec
marginea cercului, un om putea scăpa viu şi nevătă- de admiraţiefaţă de campion şi ostilitate faţă de riva-
mat, pierzîndu-şi doar temporar auzul şi vederea. lui fr.atelui său. Cit despre Jason, se mărqlnisă dea
Pînă acum nu se ştia de vreo pasăre lentă care să din cap şi să spună:
fi explodat deasupra unei suprafeţe de sticlă deja - Aşa-i corect. Nu era sigur dacă Tarnover vor-
existente. Drept urmare, multe oraşe sau sate se tră- bea aşa, din generozitate sau din aroganţă. Sau dacă
geau pe lîngă locurile deja distruse, iar vestea apari- nu cumva ultima intrebare insemna că Tarnover ve-
ţiei unui nou lac de sticlă făcea ca ferme şi aşezări dea in Jason un rival serios la cupa de argint de anul
noi să răsară în acel loc. Chiar şi aşa însă, majorita- acesta,
tea populaţiei, fatalistă, continua să locuiască în ve- Dar, evident, tinărului Daniel răspunsul lui Jason
chile oraşe istorice. Se amăgeau cu gîndul că doar nu i se părea destul de infipt. Aşa că se viri el
nu va exploda o pasăre lentă chiar acolo în mijlocul - Dar unde credeţi dumneavoastră că se duc pă-
lor, şi chiar cît trăiau ei. Şi chiar dac-ar exploda, ce sările, maestre Tarnover. cind nu se afă aici?
habar ar mai avea ei? Atîta doar că sticla s-ar putea 'Întrebarea era bună: nu avea răspuns, dar Max
întîmpla să taie oraşul drept În două - dar odată ja- Tarnover se va simţi desigur obligat să răspundă, fie
lea şi doliul trecute, locuitorii rămaşi vor răsufla uşu- şi numai pentru a nu-şi pierde postura de atotştiutor.
raţi şb se vor putea simţi cu atit mai mult în sigu- Jason se repezi furios la frate-său in timp ce doamna
ranţă. Babbidge interveni şi ea atingindu-I dojenitor cu
La fel de adevărat era însă că în cele din urmă în- palma.
treaga ţară, de la un ţărm la altul şi de la nord la sud, - Nu-i momentul acum să-I faci pe domnul Tar-
avea să ajungă o suprafaţă compactă de sticlă. Sau nover să-şi piardă timpul. Poate că nu s-a gindit ni-
poate o tablă de joc din cercuri tangente, cerc lîngă ciodată la aşa ceva, cîtu-i lumea.
cerc: un mozaic de sticlă. Iar între ele? Petice de de- - 00, ba da, zise Tarnover.
şert, în cazul cînd clima s-ar usca datorită radiatiei - Şi? insisită băiatul.
reflectate de sticlă. Sau poate ape stătătoare, m laş- - Şi... poate că de fapt nu se duc nicăieri.
tini. Dar ziua aceea era încă departe: peste o sută de Doamna Babbidge chicoti şi Tarnover roşi.
ani, două sute, trei. Aşa că oamenii nu prea se sin- - Vreau să spun că: poate pur şi simplu incetează
chiseau. Se obişnuiseră deja de-o viaţă, cum se obiş- de a mai fi intr-un loc, pentru a fi dintr-o dată într-al-
nuiseră şi părinţii lor, la vremea lor. Şi poate intr-o tul.
bună zi păsările lente nu vor mai veni. Şi nu vor mai - De-am puteapatina şi noi in felul ăsta!, rise Ja-
pleca. Şi nu vor mai exploda. De la sine. Aşa cum şi son. Oricine ar putea să ne-o ia inainte in ultimul
apăru seră, odată. Desigur' că situaţia era aceeaşi moment.
ALMANAH ~
~NTICIPAT!A
282 ======================================
- Trebuie să se ducă undeva, spuse tînărul Dan vintul. Patinele parcă zburau pe deasupra sticlei.
tncăpăţţnat. Poate undeva unde noi nu le mai putem Briza il impingea intr-un ritm susţinut. Pe cind lua a
vedea. Intr-un alt fel de loc, cu alţi oameni. Poate că doua turnantă inclinind pinza intr-un alt unghi, il zăr
ei şi construiesc păsările. pe Max Tarnover in urma lui pe locul patru. Hotă ri
- Ascultă, pistruiatule, păsările nu vin nicr de la să-şi mărească avantajul, Jason trecu atit de aproape
ruşi, nici de a americani, nici de altundeva. Aşa că, de steguleţul care marca intrarea in linia dreaptă in-
ce alt loc ar mai fi? - cit aproape il atinse. Ca să se redreseze intră defec-
- Poate că e chiar aici, doar că nu-l putem noi tuos in linia dreaptă şi pierdu ciţiva yarzi. La prima
vedea. trecere prin faţa liniei de sosire, in uralele celor din
- Şi poate că şi porcii au aripi. Tarnover privi in Atherton, Tarnover era in poziţia a treia; Jason iş
jur şi vru să se indrepte spre taraba cu cidru; dar dădu seama că, deşi incerca să-I ajungă din urmă,
doamna Babbidge ii tăie calea, pusă pe sfadă: Tarnover nu depunea totuşi mari eforturi: il lăsa pur
- Cit despre asta, sint sigură că scroafa noastră -şi simplu pe el să ducă trena.
Betsy nu zboară, cu aripi sau fără. Să stea eie aşa Dar o cursă de patinaj cu pinze nu era tot una cu
atirnate În aer, şi aşa grele! o cursă de alergări in care cel din frunte este sortit
- Aţi cintărit vreo pasăre acum nu demult? şă fie in cele din urmă inghiţit de pluton. Jason forţă.
- Trebuie să fie grele, domnule Tarnover, după Insă la sfîrşitul celui de-al doilea tur, Tarnover se afla
cum arată. la zece yarzi in spate, rnişclndu-se aparent fără efort,
Tarnover nu putea să treacă cu forţa de doamna ca şi cum el, pinza, vintul şi sticla ar fi fost una. Ob-
Babbidge, in nici un caz cu pinza in spate. Se mul- servind privirea lui Jason, Tarnover rinji şi işi luă un
ţumi să privească dincolo de ea şi să mormăie: mic avint pentru a-I obiga pe cel din faţă la eforturi
- Dacă tot nu putem spune ceva concret despre şi mai mari. Şi pe cind intra in ultimul tur, Jason ma
ele, mai bine să tăcem din gură. observă şi pasărea lentă care-şi continua drumul
- Dar nu-i deloc mai bine, protestă Daniel. Doar spre stinga, allindu-se acum la mijloc intre cele două
vedeţi că aruncă lumea in aer. Bucată cu bucată. Ca Iini1 drepte ale traseului şi indreptinc;lu-se in direcţia
şi cum ar fi in război cu noi. . satului Edgewood. Chiar şi codaşii au timp să treacă
Jason simţi nevoia să se arate glumet: de ultima linie dreaptă inainte ca pasărea să le tai'!
- Poate că tocmai asta e. Poate pă ceilalţi, ăştia cafea, calculă el. .
de care zice Dan, chiar sint in război cu noi - atita Acest scurt moment de neatenţie fu o greşeală.
doar c-au uitat să ni-l declare. Şi după ce-şi termină Tarnover se apropiase şi mai mult din urmă, pinza lu
treaba şi prefac pe-aici in sticlă tot ce se vede intră inclinindu-se intr-un unghi care trebuie să-i fi pro-
şi ei În concediu. Şi-o să patineze fericiţi pînă În ve- vocat dureri la incheieturile de la mină. Deja se afla
cii vecilor. alături, gata să-I intreacă pe Jason. Şi in acest mo-
- AI naibii de lung război, dacă aşa stau lucrurile, ment Jason işi dădu seama cum ar putea ciştiga: lă-
bombăni Tarnover. Durează de mai bine de-un secol. sindu-I pe Tarnover să creadă că stoarce ultima pi-
- Poate de-aia zboară păsările aşa de incet, cătură de vlagă din Jason - astte+ incit tarnover va
spuse Daniel. Dacă un an de-al nostru e numai o oră obosi şi el prea devreme. .
pentru oamenii aceia? De-asta nu cad păsările nicio- ~ Nu mă poate ajunge!, strigă Jason cu g as-tare,
dată. N-au timp să cadă. inchipuindu-şi că Tarnover va interpreta asta ca pe
Expresia de pe fata lui Tarnover deveni sălbatică: un semn de lăudăroşenie şi va presupune că pe Ja-
- Şi dacă păsările vin doar ca să ne pedepsească son nu-I duce mintea mai departe. In acelaşi timp,
pentru păcatele noastre? Dacă nu-s decit o minune, Jason incetini uşor, sperind că rivalul său nu va ob-
un semn ... serva această manevră În contradicţie cu spusele.
- ...că Dunmezeu ne iubeşte? Şi va vnei o zi cînd Mimind disperarea il lăsă pe 'Tarnover să-I intreacă
ne va ierta? Doamne sfinte!, şi doamna Babbidge - şi văzu cum Tarnover continuă să ţină pinza in-
zimbi, doar n-oi fi şi mata unul din ăia. Un flăcău cordată, deşi parcă se mişca ceva mai incet decit
deştept ca matale. Eu una nici nu mai pun luminări inainte. Fără să-şi dea seama, Tarnover ţinea un
in geam şi nici nu mai fac noduri la cearşaf ca să unghi greşit; forţa prea tare din incheieturi fără să fie
alung păsările. Ciufuli chica rosle a băiatului cel mic. nevoie.
Toti murim odată şi-odată, Dan. Ai să te obişnuieşti Tarnover era acum in frunte. De indată Jason se
cu asta cind ai să te faci mare. Cînd e să mori, mori. eliberă de orice tensiune psihologică. Uşor şi cu gra-
Tarnover părea scos din fire; tînărul Daniebpărea ţie rămase ciţiva yarzi in spatele lui, exact aclo unde
şi el supărat, dar Într-un alt fel. curentul de aer stîrnit de Tarnover il putea "remorca"
- Şi cînd e să ti se facă sete, e timpul să bei. Pro- cel mai bine. Şi rămase aşa pină la mijlocul ultimei
fitind de ocazie Tarnover se strecură repede pe lîngă . lmii drepte, simţindu-se ca un şoim suspendat in cer
doamna Babbidge şi se indepărtă. Aceasta chicoti in printr-o impercepti bilă bătaie de aripi, inainte de a se
urma lui: năpusti.
- Cu asta i-am cam luat vintul de la pînză! Se ţinu tot aşa În urmă, in trena adversarului. Apoi
schimbă brusc unghiul pinzei şi ţîşni - era din nou
Patruzeci şi unu de concurenţi, i[l afară de Jason in frunte.
şi Tarnover, se adunară intre steguleţele de la start. Dar calculase greşit. Calculase tot timpul greşit.
Totuşi, fata care căzuse lipsea; in ciuda eforturilor ei, Căci, pe cînd Jason trecea de el, Tarnover efectiv iz
era scoasă din competiţie, iar acum şede a privind bucni in ris. Smucindu-şi pînza sa cafeniu-portocalie
imbufnată. Într-un unghi mai eficient, Tarnover işi incordă pi-
Apoi arbitrul din Tuckerton suflă din fluier şi por- cioarele patinind ca un demon. Trecu din nou in
niră. frunte. Cu cinci yarzi. Cu zece. Intră in ultima tur-
Traseul avea. forma unei franzele. La inceput des- nantă.
cria o curbă uşoară de-a lungul marginii sticlei pe o [ncerctno să recupereze distanţa in puţinul timp
distanţă de trei sferturi de milă, după care cotea rămas, Jason işi dădu seama cum fusese tras pe
strîns intr-un semicerc şi intra in linie dreaptă inapoi sfoară; prea tirziu însă. Atit de abil il făcuse Tarnover
spre Tuckerton. La sfîrşitul liniei drepte mai urma un să-şi concentreze Întreaga atenţie asupra poziţiei
semicerc strins care se termina la linia de start - şi . pinzelor, ţinînd-o pe a lui intr-un anumit unghi - un
de finiş. Trebuiau parcurse trei ture de pistă înainte unghi anume calculat pentru a crea acel curent de
de fluierul final. Mai mult de atît .ar fi dus la o confu- aer favorabil lui Jason - incit acesta neglijase com-
zie intre cei din fruntea şi cei din coada plutonului. plet rolul picioarelor şi al. patinelor, necontrottn-
După prima turnantă, Jason se afla în fruntea ce- du-şi-le in fiecare moment. In cîteva secunde Îşi re-
lorlalţi: antrenamentul din ultmul an işi spunea cu- veni şi incepu să bage forţă in picioare, dar aceste
ALMANAH
ANTICIPAŢIA
28
secunde de intirziere ii fură fatale. Jason trecu linia Aşa că Partridge o luă şi el inainte, urmat de încă
. de sosire la un yard in spatele invingătorului de anul doi. Dar brusc se opriră, cu gurile căscate. Expresia
trecut; şi care acum era şi invingătorul de anul lor il descumpăni pentru moment pe Jasoh - pînă
acesta. ce Sam Partridge făcu un gest cu mina; pinăce Ja-
Pe cind frina, incetinind din ce in ce, amărit şi in- son se intoarse să vadă.
ciudat, Jason işi dădu prea bine seama că acum de Aerul din spate era gol.
el depindea să se poarte demn in infringere, şi să Pasărea lentă plecase brusc, tulndu-şi călăreţul cu
nu-i lase lui Tarnover şi această ultimă satisfacţie. ea.
Strigă tare ca să-I audă toată lumea:
- Magnific,
surprindere
Max' Grozavă cursă' M-ai luat prin
la ţanc. •
Tarnover zimbi larg, de hatirul publicului: o jumătate de oră mai tirziu, nu mai rămăseseră
- Ce gălăgioşi sinteţi voi ăştia din familia Bab- pe pajiştea de la Tuckerton decit cei din Atherton şi
bidge, spuse er incet şi se indepărtă să-şi ia din nou gazdele. Grupurile venite din Buckby, Edgewpod .şi,
in primire cupa de argint. Hopperton plecaseră spre casă. Unchiul John o con-
sola pe doamna Babbidge, care se văi cărea intr-una.
Mult mai tirziu in după-amiaza acelei zile, umflat Chipurile celor dn jur erau in general compătimi-
de friptură de porc şi de bere, Jason gesticula cu o toare, deşi se simţea şi un oarecare resentiment din
halbă goală in mină, in timp ce vorbea cu Bob Mar- partea unora din Tuckerton: de ce, adică, nâzbljiite
chant in mijlocul unei mulţimi gălăgioase. Bob, cel unui mucos să umbreasacă sărbătoarea lor de Intii
care căzuse atit de spectaculos cu un an inainte. Mai?
Poate de aceea patinase atit de precaut astăzi şi fu- Jason ii scruta cu privirea pe toţi cei de faţă.
sese unul dintre codaşi. - Nimeni n-a văzut cine l-a ajutat pe frate-meu să
Cerul era acoperit cu. nori grei, iar lumina zilei inse urce? .striqâ el. Doar nu putea singur, aşa-i că nu?
cepea şi ea să scadă. In curind aveau să pornească Unde-i Max Tarnover ? Unde-i?
toţi convoi inspre casele lor. - Nu cumva il acuzi pe maestrul Tarnover, mirii
Unul dintre cei din Atherton, Sam Partridge, ţova- un fermier corpolent cu un neg mare pe faţă. Stru-
, răş de băutură şi de patinaj de-al lui Jason, işi croi gurii-s cam aqri, domnu'· Babbidge. E cam ca aia cu
drum pină la el: vulpea şi strugurii, şi asta nouă nu ne prea place>
- Jay! Ăsta mi cu', frate-tău; a ieşit pe sticlă. S·a - Unde-i, fii-ar să fie?
căţărat in spatele păsării. E călare pe ea. Unchul John puse mîna pe braţul nepotului său;
- Ce? - Jason, băiete. Lasă. Taci. N-o ajuţi cu nimic pe
Jason se dezmetici rapid şi il urmă pe Partridge, maică-ta.
cu Bob Marchant luindu-se după ei. Dar tocmai atunci mulţimea se dădu la o parte fă-
Nu incăpea nici o îndoială: la citeva sute de yarzi cindu-i loc lui Tarnover care păşi agale printre ei,
depărtare, tn lumina amurgului, Daniel era cocoţat irlcă ţinînd În mînă cupa de argint pe care o cîşti-
călarepe pasărea lentă. Părul lui roşu era inconfun- gase. '
dabil. Deja mai mulţi il observaseră şi-I arătau cu de- - Ei, bine, ce-i, rnaestre Babbidge? Întrebă el.
getul. Se auziră CÎteva urale răguşite şi citeva apos-- .Aud că ai o vorbă cu mine.
trofări furioase. - Ai văzut cine l-a ajutat pe frate-meu să se suie
Jason il apucă de braţ pe Partridge: pe pasăre? Ai văzut sau nu? _
- Careva trebuie să-I fi ajutat. Care-a fost? - N-am văzut, replică Tarnover cu răceală.
- N-am idee. Băiatului nu i-ar strica o bătaie Întrebarea nu fusese bine pusă, după cum Jason
bună. işi dădu imediat seama. Căci dacă Tarnover insuşi o
- Daniel Babbidgel. Doamna Babbldge striga de făcuse, cum ar fi putut să se vadă pe sine însuşi?
undeva din apropiere. II văzuse şi ea Păşi cu grijă pe - Atunci, nu cumva chiar tu ...
sticlă, atentă să nu-şi piardă echilibrul. - Hai, gata, obiectă acelaşi fermier. L-ai Întrebat,
~ Jason şi insoţitorii lui o ajunseră de indată: ţi-a răspuns .
- Nu-i nimic, mamă, o asigură el. Ţi-I aduc eu pe . - Şi-apoi, poate că şi fratele tău a găsit răspunsul
micul.. sinucigaş. pe care-I căuta, spuse Tarnover. Sper să fie mulţu-
Atent, Bob Marchant îi oferi braţul doamnei Bab- mit. Desigur, Îmi exprim toată compastunea' pentru
bidge şi o conduse inapoi pe teren solid. Jason şi doarana Babbidge. Dacă într-adevăr băiatul a păţit
Partridge păşiră cu toată talpa pe suprafaţa sticloasă, ceva. Dar nu putem fi siguri, nu-l aşa?
urmăriţi de privirile curioase ale unei duzini de spec-
tatori. - Sigur că nu!
- A văzut careva cine l-a ajutat?,ii intrebă Jason. Jason se Încruntă şi unchiul John il strinse şi mai
Nimeni nu răspunse. tare de braţ:
. Cind grupul se apropie Il! douăzeci de yarzi, toţi in - Nu, băiete. N-are nici un rost.
afară de Jason ~ opriră. Inaintind singur, Jason şu- Drumul spre casă a fost lung şi trist in seara aceea
ieră in aşa fel incit numai băiatul să-I audă: pentru cei trei Babbidge rămaşi, deşi destui săteni
- Dă-te jos, TI ordonă el sumbru. Pun eu mina pe din Atherton IăIăiau În spatele lor cîntece vesele de
tine. Ne-ai făcut de ris, şi pe mama şi pe mine. cheflii. Din cind in cînd Jason se uita in jur după
- Nu, şopti Daniel. Se agăţă strîns, cu mîinile in- Sam Partridge, dar Şarn Partridge reuşea, pare-se, să
cleştate pe metal, cu genunchii lipiţi de ftancuriţe pă- se ascundă de cei trei.
sării, ca un jocheu ..Am de gînd să văd unde se duce.
- Unde se duce? La naiba, n-arn de gînd să-mi A dou~ zi, în 2 mai, doamna Babbidge Îşi reveni şi
pierd vremea cu discuţii. Dă-te jos! Jason il prinse de declară ,,zi de făcut ordine"; ceea ce insemna o zi de
gleznă şi-I trase in jos, dar drept rezultat fu ..el atras sortare a hainelor, cărţilor şi jucăriilor vechi ale lui
in sus spre pasăre. Lingă piciorul lui Dari era scrije- Daniel, Înainte de-a le pune deoparte, Într-un loc fe-
lită o inimă incerculnd două perechi de iniţiale: ,,ZB" rit de priviri. Pe Jason il expedia la treaba lui de la
şi "EF". Intorcindu-se, Jason strigă: joagăr, certîndu-I că se ţine scai după ea ca un cîine
- Haideţi, măi! Daţi-mi o mină de ajutor! Să vină bătut.
careva să-mi facă scară! Şi, În ziua aceea, În timp ce lucra la tăiatul scindu-
Nimeni nu se oferi, nici măcar Partridge. rilor, Jasoo rumega aceleaşi şi aceleaşi ginduri de
- Hai, că nu vă muşcă' Nu păţeşti nimic dacă o furie, ruşine şi obidă:
atingi. Ştie orice copil. Furios, păşi înapoi inspre ei: "După legea mea, e un ucigaş ... Nu se dă cuţitul
- Fir-ar a naibii de treabă, Sam. pe mina unui copil, ca să se joace. Şi nici că-i păsa
ALMANAI' ~~
284 ===============================================================A=N=T='C=='P=A=T='A ~
după aceea. Nu-I mustra -cugetul deloc. Se umflâ in Nu ne repezim .pînă acolo s-o vedem?
pene..... ' - Parcă ziceai aseară că-i pierdere de vreme.
Şi totuşi, ce-ar fi putut face? Pasărea ar fi putut să - Ei, da, să fugi prin tot ţinutul. Dar asta-i aici
mai rămînă aşa ore în şir. Atîta doar că n-a mai ră- aproape. Seara e frumoasă. Deşi, dacă nu vrei să-ţi
mas. Să pornească în căutarea lui Daniel? Dar cum? faci de lucru ... Am putea merge apoi cu toţii la nişte
Şi încotro? Păsările apăreau ŞI dispăreau peste tot. nalbe, după aia.
Aici, acolo, dincolo, peste tot. Fără nici o regulă, fără Băieţilor trebuie să le fi lipsit Jason în ultimele
nici o noimă. Aşa că ar fi. fost o căutare zadarnică. săptămîni. Repede, Jason îşi luă patinele şi pînza.
O căutare doar pentru a dovedi că Dan e viu. Şi - Dar cu cina cum rămîne!, il întrebă mamă-sa.
dacă ar fi viu, atunci ar însemna că Tarnover nu l-a Ciorbă de cap de oaie. .
omorît. - Ei, mai poate s-aştepte, nu? S-ar putea să mă-
••După legea mea e un ucigaş". Gîndurile lui Jason nînc o plăcintă sau două la ••Snopul".
se Invălmăşeau neputincioase. Era ca şi cum ar fi pa- - Poate. că-i mai bine aşa, să mai ieşi şi tu să te
tinat cu amîndouă picioarele legate. mai distrezi, spuse ea Eu m-am împăcat. Am cîteva
lucruri de cîrpit.
Trei zile mai tirziu o pasăre lentă fu semnalată în- Douăzeci de minute mai tirziu, Sam şi Ned lunecau
spre Edgewood. Jim Mitchum, constructorul de aco- uşor pe oglinda de sticlă, cam la două mitede mar-
perişuri din Edgewood, TI căută pe Jason la jo~ăr ca gine. Cerul era purpuriu, cu dîre de nori, şi un rîu
să-i dea de veste. Avea oricum drum pe acolo, cu auriu şerpuia pe marginea orizontului; miine avea să
treabă. fie vreme urîtă, dar ce splendoare astă-seară! Supra-
Fără îndoială că vizita lui era un gest de bună- faţa de sticlă era scăldată în reflexe roşii şi aurii: un
voinţă, dar îl făcu pe Jason să se simtă şi mai vinovat lac de sînge, foc şi metal topit. La inceput nu-l ob-
şi în acelaşi timp ii scăzu moralul. Căci acum era servaseră pe celălalt patinator, şi nici acesta pe ei -
obligat să se ducă şi să vadă singur, cînd doar era pină ce ajunseră aproape de pasărea lentă.
limpede că nu era nimic de descoperit. Lăsă lucrul şi Sam il observă primul:
se grăbi acasă .să-si ia patinele şi pînza, după care - Da' ăla cine mai e't :
traversă sticla către Edgewood. Pinza celuilalt era cafeniu-portocalie. Jason o re-
Pasărea încă se mai afla acolo; dar era altă pasăre. cunoscu imediat:
Nu avea încrustrată nici o inimă cu iniţialele ,,ZS" şi .• E Tarnover!
••EF". - Acum ai ocazia să afli adevărul, zise Ned .
Iar după alte patru zile, veni vestea din Buckby - Chiar crezi c-ar fi momentul?
despre o pasăre localizată cîteva mile la vest de sat, Ned rînji:
pe drumul principal către Harborough. De astă dată, - De ce nu? Ar fi chiar amuzant. Hai după el.
Jason împrumută un cal şi porni călare. Dar vestea Luindu-şi avint, cei trei se răsfirară pentru a-I în-
venise prea tirziu: pasărea dispăruse cu o zi inainte. conjura pe Tarnover, care-i spiona şi el şi Începea să
Totuşi, se simţi obligat să cerceteze zona în căutarer se replieze. Manevră cam bruscă totuşi: cit pe ce să
vreunui corp căzut sau a vreunui alt semn. nimerească intr-o baltă de apă adunată pe sticlă.
Şi, după altă săptămînă, o pasăre apăru doar la o Spre satisfacţia lui Jason, Max Tarnover, campion
milă de satul lui, Atherton; aceasta dispăru chiar în peste cinci sate, alunecă gata să cadă.
momentul cînd ajunse Jason .. Puseră mina pe el. Odată prins, nu trebuia cine
Apoi într-o seară Jason se duse la "Snopul". Tre- ştie ce forţă pentru a împiedica un patinator să
cuseră mai multe săptămîni, de fapt, de cînd nu ma, scape, oricît s-ar fi zbătut acesta. Dar Jason îi trase
dăduse pe la cîrciumă: acum avea de gînd să se îm- un pumn lui Tarnover in falcă de-I lăsă in nesimţire.
bete, la tejgheaua lungă, de alamă. - De ce naiba ai făcut asta? intrebă Sam, avind
Sam Partridge, Ned Darrow şi Frank Yardley erau grijă ca Tarnover să nu cadă prea rău pe sticlă.
acolo şi trăgeau la măsea; nu trecu nici o oră, şi Ned - Altfel cum vrei să-I suim pe pasăre?
Darrow se apucase să dea sfaturi de beţiv: Sam privi fix la Jason, apoi aprobă incet din cap.
- Ascultă, Jay, ce rost are să te tot năpusteşti de
fiecare dată cînd apare cîte-o blestemată de pasăre? Nu se dovedi a fi o operaţie prea uşoară să sui un
Ţine-o tot aşa şi-o s-ajungi ca vai de capul tău. Şi ce trup inert şi gre\.Lpe un obiect ce se mişcă încet, dar
dacă apare o pasăre în Tuckerton? Tot o să se întim- continuu, in timp ce stai pe o suprafaţă alunecoasă;
ple şi asta mai devreme sau mai tîrziu. O să dai fuga dar după ce-şi secaseră patinele, reuşiră. Nu după
şi acolo cu limba scoasă? . multă vreme Tarnover zăcea crăcănat deasupra, cu
- Şi-n timpul ăsta lipseşti de la muncă, zise Frank picioarele atirnind. Cu briceagul, Jason tăie rapid
Yardley. Pînă la urmă o să-ţi pierzi slujba. Vezi-ţi de coarda de la pinza lui Tarnover şi-i legă gleznele una
viaţa ta, eu aşa te sfătuiesc. . de alta, petrecind fu nia pe sub pasăre.
- Eu nu ştiu ce să zic, interveni Sam Partridge pe Curind Tarnover se trezi şi, Încă ameţit, se chinui
neaş.teptate. Eu cred că fiecare trebuie să-şi ia înapoi să stea drept. Mîrîi, se clătină, işi reciştigă echilibrul.
ce-i al lui. Dacă Tarnover le-a făcut porcăria asta .. - Babbidge ... Partridge, Ned Darrow?, ce dracu'
- Care dacă, cum adică?, izbucni Jason furios. aveţi de gind?
- Calm, Jay. Voiam să spun că familia voastră Jason îşi înfipse miinile în şolduri:
este din Atherton. Aşa că ne-a făcut-o la toţi din sat, - la, facem şi noi o glumă, aşa cum i-ai făcut şi
este? tu fratelui meu, Dan. Care acum nu mai e printre noi;
- Mulţumită unora care nu s-au prea înghesuit şi poate nici n-o să mai fie, in veci: mulţumită ţie.
să-mi dea ajutor. - Da' eu n-am ...
'Sam roşi. - Mai bine recunoaşte, şi poate că te dezlegăm
- Acuma nu-ncepe să loveşti orbeşte în dreapta de-acolo. ,
şi-n stinga. Nimeni nu-i perfect. Aminteşte-ţi numai - Poate că da, poate că nu "spuse Ned. In orice
care ţi-s prietenii adevăraţi. atit. caz, nu plnă se-nchide ••Snopul". Da' ia şi tu partea
- ono, o sa-mi amintesc, n-ai tu grijă! a' bună: poate că 'totuşi te dăm jos de-acolo.
Frank clătina un pahar gol dintr-o parte într-alta: Picioarele lui Tarnover se contractară, incercind'
- Bine. Cine mai dă un rînd? tăria legăturilor. Făcu o grimasă:
Un rînd ducea la altul, iar a doua zi Jason avea ca- - Pe cuvint, zău, n-am vrut să-i fac nici un rău
pul.greu. fratelui tău.
Sam rîse prefăcut:
seara, Ned bătu la uşa familie Sabbidge: - Nici noi ţie. Nu-i vina noastră dacă o pasăre 56
- O pasăre pe sticlă, m-a trimis Sam să-li spu:,. hotărăşte să Qjspară. Oricum, e numai de-o oră aici.
~ ALMANAH
~ :A:N:T:IC:IP:A=T:IA================================================================= 28
Ar putea foarte bine să stea aşa toată noaptea. Nu-i mina fugara a lunii, deşi briza era constantă, şi
aşa, băieţi? era nimic de care să se impiedice pe intinderea
- Aşa-i, zise Ned. Şi-apoi mie mi-e sete. Facem sticlă. Pasărea nu s-ar fi putut deplasa intre timp
concurs? Ultimul plăteşte. mult de o sută de yarzi. Jason se lansă În vite
- A recunoscut că el a fost, spuse Jason. L-aţi
auzit. Pasărea lentă era tot acolo. Dar Tarnover nu
- Asculfaţi, imi pare sincer rău că ... era nici pe ea, nici sub ea: sub burta păsării
- .Gura, zise Sam. Poţi să fierbi şi tu un pic, aşa urmă de om atîrnat.
cum i-ai fiert şi tu pe Babbidge. Ai timp să te gin- Cind Jason frînă cu patinele, pentru a cerceta
deşti cit de rău Iti pare. Partridge işi ridică pinza. indeaproape, nişte siluete se ridicară din intuner
Nu aşa işi Inchipuise Jason răzbunarea. I se părea unde stătuseră lungite pe sticlă, acoperite cu pinze
prea puţin. Totuşi, pentru Tarnover nu era deloc o Şase siluete. Opt. Nouă. Se ascunseseră toţi cam
glumă, asta fără doar şi poate. Campionul incepuse două, trei sute de yarzi de pasăre, nu prea aproa
uşor să transpire. Jason işi ridică şi el pinza. Curînd - şi nici unul Îr1 direcţia Arherton. Lăsaseră desc
se indepărtară ... pentru a se opri ca la un semn după un culoar larg, pe care acum ÎI Închideau.
un sfert de milă. Priviră inapoi spre silueta tol mai Văztndu-i pe cei din T}lckerton Înaintînd spre
mică a lui Tarnover călare pe calul său metalic. Jason rămase nemişcat, ştiind că nu 'are nici o s
- Dac-aş fi in locul lui, observă Sem, m-as tiri pare.. ;
de-a lungul pină aş cădea prin faţă ... Te loveşti un Max Tarnover patină pină la el Însoţit de ace
pic, dar ce să-i faci. , fermier corpolent cu neg pe faţă.
- Nici nu mai e nevoie să ne întoarcem, spuse - Venisem inapoi după tine, incepu Jason.
Ned. Hei, ce vrea să facă? Fermierul vorbi, dar nu către Jason.
Silueta se înclinase pe-o' parte. Poate că Tarnover - A venit, i-auzi! Drăguţ din partea lui. Putea
fusese cuprins de panică şi nu mal judeca limpede, nu-şi mai piardă vremea; de nu s-ar fi nimerit
dar părea c-ar fi vrut să" se aplece şi să-şi desfacă Earnshaw pe-aici - Tarnover era dus de mult.
nodul de la gleznă, sau .să-şt elibereze un picior. De- că ~e-i de făcut cu el, hm?
odată silueta se răsturnă. Basculă În Jurul păsării, cu - Dinte pentru dinte, zic eu, se' auzi o altă vo
- Să rnearqâ după frate-său să-l caute, opină
capul şi pieptul atirnÎnd in jos, cu miinile bătind ae-
rul. Sau poate că Tarnover sperase că funia se va al treilea. In loc să trimită pe alţii să-I caute. Are
peu tipul.
rupe la greutatea lui; dar nu se rupse. Şi odată ţintuit
in poziţia aceea, nu mai avea cum să se ridice iar Tarnover nu spunea nimic; stătea tăcut in noap
deasupra, sau să se tragă spre capăt. Aşa Încît nu trecu mult şi Jason se văzu suit
Ned fluieră a pagubă: spinarea păsării, cu picioarele strins legate dedesu
- Na, s-a virit singur În bubluc, de-acolo nu mai Dar ii legară şi miinile una de alta şi, ca o măsură
scapă. AI naibii să fiu de nu s-a răstignit singur. precauţie in plus, funia fu legată de centura.
Jason şovăi Înainte de a spune: În citeva minute toţi patinatorii plecaseră spre
- N-ar trebui să ne Întoarcem? Vreau să zic, poţi ckerton.
să mori dacă stai prea mult aşa, cu capu-n jos ... Nu-i Jason rămase singur. Amintindu-şi de cele sp
aşa? Brusc, toată povestea i se păru incurcată, stin- de Sam încercă să se tragă inainte, dar, cu amb
gheritoare. miini legate de centură, ii era imposibil; nu reu
- Să ne-ntoarcem? Sam Partridge rnîrii furios că- deloc să înainteze. In plus, ii era frică să nu-şi pia
tre el: Tu erai cu gura mare aseară. Şi a cui a fost echilibrul, ca Tarnover. .,
ideea să-I suim pe pasăre? Voiai să-i dai o lecţie şi Rămase aşa şezind şi se gindi la maică-sa. Po
acum i-ai dat-o. Noi nu vrem decit să te ajutăm, Jay. că se va alarma văzind că nu vine acasă. Poate că
- Da, ştiu şi vă mulţumesc. va duce -să-I scoale pe unchiul John ... dacă nu s-
- Faci prea mult caz. Nu se pleoşteşte el cu una culcat şi ea demult.
cu două, ca un buchet de flori, pină dăm pe git două Dar poate că se va trezi in toiul nopţii, şi negăs
halbe. du-I in camera Il~i, va alerga după ajutor. Concentr
Aşa că patinară mai departe, spre crlşma din At- du-se cu intensitate, încercă să proiecteze ginduri
herton. imagini de-ale lui inspre ea, la două mile depărta
Trecu o oră, apoi două; sau cel puţin aşa pre
La zece şi jumătate, Într-o stare nu prea grozavă, puse luîndu-se după mersul IJnii pe cer. lşi dori
cei trei ieşiră din crişma "Snopul" ce da pe strada poată cădea pe c Jrtă şi să adoarmă. Asta ar fi
Snopului. O Jună la primul pătrar se arăta cind şi mai bine; atunci n-ar mai şti de nimic. Se simţea i
cind În cîte-o spărtură de nori, aruncind o lumină destul de beat ca să cadă În nesimţire, chiar cu ob
palidă. zul lipit de metal. Dar, in somn, putea foarte uşor
- Eu zic să mergem la culcare, spuse Sam. Lasă-1 alunece intr-o parte sau 'În alta.
pe nătărău să se descurce cu m o şti. Cum ar putea mama lui să supravieţuiască unei
- Şi cui ii pasă dacă rr-o şti nicicurnv, zise Ned. doite nenorocili? Parcă un blestem se abătuse a
Aşa, nimeni n-o să afle. Cine-şi doreşte un duşman pra familiei Babbidge, dar blestemul avea un nu
pentru toată viaţa? Tu, Jay? Aşa, o să poţi şi tu să-ţi de om; şi numele acela era Max Tarnover. Aşa că
vezi in linişte de treburile tale. Şi-apoi, s-ar putea in- timp Jason nu conteni să-I blesteme şi să-şi perin
tîmpla ca Tarnover să-I aducă Înapoi pe frate-tău de în minte scenele unei răzbunări a tuturor săten
pe unde-o fi acum. Cu pinza pe umeri şi cu patinele din Atherton. O vendettă sîngeroasă. Case arzi
atirnindu-i Într-o mină, Ned o luă agale la vale pe Poate şi un viol. Morţi. Nici un alt festival de
strada Snopului. Mai, niciodată.
- Bine da' ..., zise Jason. Se simţea ca şi cum s-ar Dar oare Sam şi Ned vor avea curaj să vorbeasc
fi năclăit Într-o baleqă. Toată intimplarea avea ceva Şi oare sătenii din Atherton vor fi ei destul de înt
sordid. Amintirea lui Tarnover atirnind cu capul in taţi, vor fi ei doritori să distrugă armonia .cetor ci
jos ii Întorcea stomacul pe dos. sate, Într-o lume în care şi aşa toate stăteau să
- Da' ce?, făcu Sam. prăbuşească? Mai ales că unii mai cirtitori ar pu
Jason căscă: spune că de la ei, de la Jason, Sam şi Ned porn
- Nimic. Salut. Şi se-ndreptă spre casă. totul.
Dar de Îndată ce Sam nu-l mai putu vedea, se stre- Atit de tare se lăsase furat de imaginea viitoa
cură pe uliţa Măcelariior spre cimpul de sticlă, sin- vendelte Între Atherton şi Tuckerton, Încît aproa
gur. uită că se afla călare pe o pasăre lentă. Nu avea
_Era intuneric acolo, beznă fără stele. doar cu lu- ? senzaţie de mişcare, nu simţea că ar merge
F
ALMANAH
286 ============================================================A=N=T~IC~I=P=AT=.I~A
deva. Cind işi aminti unde se află, il zgudui ca un jumătate intr-o dimineaţă de mai. În fond nu tol ace-
şoc. Iaşi lucIu se intimplă şi cind adormi, în fiecare
Călărea pe o pasăre. seară? Incetezi să mai gîndeşti. Poate că aşa totul
Dar cit putea să mai ţină aşa? devine mai clar şi mai cur.at, la urma urmei. Nu aşa
Pasărea stătuse aici, cam cit să fi tost? Şase ore de haotic, nu aşa de zbuciumat: o sferă clară de sti-
deja? O pasăre putea sta cel mult o zi intreagă. In clă. De fapt, orice zbucium ar inceta, chiar dacă
acest caz mai rămineau optsprezece ore in care mai toate stelele din cer s-ar ciocni una de alta, chiar
putea fi salvat. Sau, dacă stătea o jumătate de zi, ar dacă pămintul ar fi inghiţit de soare. Linişte, pentru
mai fi timp pină dimineaţă. Atit. vecie: din moment ce n-ar mai fi nimeni să audă.
Se pomeni întrebindu-se ce se află sub carcasa Poate că acesta era mesajul păsărilor lente. Însă
metalică a păsării. Ceva 'ce putea transforma cinci oamenii nu ştiau decît să scrijelească inimi pe ele.
mile de teren intr-o peliculă de sticlă, asta era sigur. Cu iniţialele lor in mijloc. Şi nume de locuri ce fuse-
Dar trebuie să mai fi fost şi altceva, ceva ce-i permi- seră prefăcute în sticlă cît ai clipi din pleoape; sau
tea să ignore gravitaţia. Ceva ce-i permite a să intre şi care urmau să aibă aceeaşi soartă.
să iasă instantaneu din existenţă. Oare chiar şi un Am ajuns şi filozof, constată Jason cu surprindere.
creier, de vreun fel sau altul? Trecuse probabil într-o stare de hiperconştienţă a
- Mă auzi, pasăre? o întrebă. Probabil nimeni nu minţii: o claritate perfect lucidă de sine, dar fără o
mai vorbise pină atunci cu o pasăre lentă. percepţie imediată a realităţii inconjurătoare. Căci
Pasărea lentă nu răspunse. Poate că nu-l putea nu-şi dădu prea bine seama că sosiseră ajutoare
auzi, ori poate că-1 auzea, in ciuda aparenţelor. pînă cînd funia care-i lega gleznele nu fu tăiată şi
Poate că se supunea dacă-i dădeai ordine. nu-şi simţi piciorul drept împins in sus, răsturnindu-l
- Să nu dispari cu mine cu tot, auzi?, ii spuse. de cealaltă parte a păsării, in braţe ce aşteptau să-I
Rămîi aici. Să pluteşti mai departe tot aşa. prindă.
Dar din moment ce oricum ea exact asta şi făcea, Sam Partridge, Ned Darrow, Frank Yardley şi un-
Jason nu putea şti dacă-t ascultă sau nu. chiul John, şi mai era şi Brian Sefton de la joagăr,
- Aterizează, pasăre. Aşează-te incet pe sticlă. care-şi făcea de lucru cu un cuţit pe sub burta păsă-
Stai pe loc. rii şi-i tăia apoi şi sfoara ce-i lega lui Jason mîinile.
Nici un efect. Se simţi perfect stupid. Nu ştia abso- Se indepărtară rapid de pasăre, trăgîndu-1 pe Ja-
lut nimic despre păsări. Nimeni de altfel nu ştia. To- son cu ei. Acesta opunea oarecare rezistenţă. Intinse
tuşi, undeva, cineva ştia Doar dacă nu cumva păsă- o mină inapoi spre pasăre.
rile ·Iente veneau intr-.adevăr de la Dumnezeu, ca şi - Lasă, băiete, acum e bine, il linişti unchiul
minunile, ca şi pedepsele. Să-i facă pe oameni să John.
ştie de frica lui Dumnezeu. Dar de ce-ar fi voia lui - Ba nu, vreau să mă duc şi eu, protestă el.
Dumnezeu ca oamenii să-i ştie de frică? Doar dacă - Hm?
Dumnezeu nu era nebu n, caz în care păsările puteau În acel moment pasărea lentă, care şi aşa stătuse
intr-adevăr să fie trimise de el. destui, se făcu nevăzută; Jason rămase fără glas cu
Era ceva lipsit de orice raţiune, ceva din altă lume, oc.hii ţintă la locul rămas gol.
ceva la fel de neinţeles pentru victimele lor ca şi In cele din urmă prietenii şi unchiul John trebuiră
cizma grădinarului pentru muşuroiul de furnici pe să-I ia pe sus din acel loc unde stătea ca indobitocit,
care-I răvaşeşte, lăsîndu-le ouăle lor albe in voia soa- pe sticla rămasă ca-n palmă. Ca şi cum ar fi căzut in
relui şi-a vrăbiilor. imbecilitate.
O(i poate că, in urmă cu un secol, căzuse in mare
ceva venit din altă lume, ceva căruia vieţuitoarele us- par Jason nu rămase multă vreme fără glas.
catului nu-i erau pe plac. Nici un fel de vietate. Oa- In curind începu să glăsuiască, să propovăduiască.
meni sau oi, păsări sau viermi sau plante ... Aşa ceva Să predice. Tot una. Şi oamenii-I ascultau: la Ather-
nu prea i se părea cu putinţă. Apa sărată ar fi oxidat ton mai întii, apoi şi În alte locuri.
şi oţelul cel mai dur. Dar pentru prima dată in viaţa Se împărtăşise cu inţelepciune de la pasărea lentă,
lui Jason îşi lăsă mintea invadată de astfel de gin- spuneau oamenii. Pasărea ii grăise, numai lui, într-a-
duri. eea noapte de veghe, cit stătuseră singuri pe sticlă.
---Pasăre, ce eşti tu de fapt? De ce eşti acum aici? Invăţătura lui, doctrina nimicului şi-a tăcerii, se
De ce, îşi zise, sint toate aici? De ce există lumea răspîndi repede, prinzînd rădăcini În pămintul fertil,
asta, şi cerul, şi stelele? De ce pur şi simplu nu s-ar aoolo unde rămăsese mai mult pămint decit sticlă -
putea să nu fie nimic, acum şi-ntotdeauna? şi mai rămăsese incă, în destule locuri. Un paradox,
Poate că asta şi era esenţa morţii: nimic, acum poate: ce grăitoare vorbe ştia să găsească - toate
şt-ntotdeauna, Iar viaţa omului era şi ea ca o pasăre despre tăcere! Dar de-abia astfel tăcerea ingheţată a
lentă. Ivindu-se şi-apoi pierind, fără s-o vestească ni- lacurilor de sticlă începu parcă să prindă glas; şi să
mic inainte, fără să rase nimic în urmă. cînte; şi oamenii o ascultau cu urechi netoclte.
I
După un timp a cărui socoteală o pierduse, zorii Jason peregrină pe întreg cuprinsul insulei. Şi
incepură să mijească în spatele lui, deoolorind cerul acesta era un alt paradox: căci tot ce propovăduia el
din negru in cenuiu. Cenuşiul inainta încet pe deasa- era un fel de pasivitate, beatitudinea aşteptării unei
pra lui, norii grei filtrind lumina soarelui ce răsărise morţi care nu mai era doar o fatalitate individuală,
dar rămînea ascuns in spatele lor. Nu peste mult. se eră mult mai mult - o moarte a soarelui şi a stelelor
lumină atit cit să poată vedea in jur. Să fi fost ora şi a intregii existente, o moarte cosmică ce transfi-
cinci. Sau şase. Dar întinderea cenuşie de sticlă ră- gura destinul fiecărui muritor în parte. Şi uneori,
mase tot pustie. pentru a vorbi mulţimii, se suia pe spinarea cîte unei
Cine-s eu?, se intrebă Jason calm şi nemişcat. De păsări ce se nimerea pe acolo - ca şi cum ar fi în-
ce-s eu conştient de lumea asta? De ce au oamenii fruntat destinul, ca şi cum ar fi provocat, ar fi implo-
minte, şi gînduri care le trec prin ea? Pentru prima rat chiar pasărea să-I ia cu ea. Dar nu stătea nicio-
dată in viata lui simţi că Intr-adevăr gindeşte - şi dată mai mult de-o oră, după care se dădea jos, tre-
gindurile rămineau fără nici un rezultat. Nu-I duceau murind, dar şi radiind de o sobră bucurie. Aşa că
nicăieri. ajunsese să fie numit nu numai .Protetul Tăcerii".
Îşi 4ă!iu seama că se pregătea, în felul ăsta, să dar şi "Cel Ce Se-Arată Călare pe Păsări".
moară. Intocmai aşa cum murea şi pîmîntul, bucată Cumpănind bine lucrurile, s-ar h putut spune ca
cu bucată, topit şi prefăcut in sticlă. Avea să vină o făcea "1ult bine pentru echilibrul psihologic al comu-
vreme cind nici un gind n-o să mai treacă prin nici o nităţilor de supravieţuitori; iar invăţătura sa se răs-
:minte, aşa incit tot una va fi dacă un anume Jason pindi şi dincolo de mări. Mama sa se stinse din viaţa
Babbidge incetase să mai gindea,scă la ora şase, şi mindră de el - cel puţin asta era convingerea lui -
-
ALMAt~AI:I
ANTICIPATIA
287
deşi existase intotdeauna o undă de tristeţe şi de re- Împiedice maşinile lor să depisteze păsările lente in
ticenţă in atitudinea ei. .. timp ce trec pe-aici, pe la noi. Interceptarea se face
in aer. Prin intermediul undelor.
Mulţi ani mai tirziu, cind Jason Babbidge se apro- - Eşti nebun.
pia de şaizeci de ani şi tncă nici o pasăre nu se indu- - Atunci păsările vor trece pe-aici. Dar inofensive.
rase să-I ia cu ea, el se intoarse, pentru zilele ce-i Fără să explodeze. Fără să ne prefacă in sticlă. Ş
mai rămineau de trăit, in casa părintească de la At- intr-o sută de ani, sau in citeva sute, nu vor mai ven
herton: aici aveau să vină pelerinii tăcerii, aducind deloc, deoarece schema strategică va fi consumată
prosperitate satului şi mai ales circiumei "Snopul", pină la capăt. Una sau alta dintre maşinile de războ
rămasă acum in grUa fiicei fostului circiumar. se va da bătută, deoarece va fi pierdut jocul. O, ştiu
Şi-n fiecare zi de Intii Mai patinatorii cu pinze din că ar trebui s-o putem face să se dea bătută chiar
intreg ţinutul se intilneau pe sticla de la Atherton, acum! Dar mai există şi un grăunte de iraţional pro-
căci numai aici aveau loc acum festival urile, an de gramat in creierul maşinilor, aşa Încît să nu se dea
an. Dar acum nu mai era o cursă şi o competiţie; prea uşor bătute. Cind, in cele din urmă, vor capi-
căci -ln fond cursa vieţii nu putea fi ciştigată de ni- tula, oamenii vr fi morţi de mult acolo, pe pămintul
meni. Festivalul se transformase in schimb intr-un acela; unii dintre supravieţuitori sint convinşi de
carnaval, un balet pe sticlă, o reprezentare dramatică pe-acum că maşinile de război vor incepe să prefacă
a evenimentului petrecut cu mulţi ani in urmă - il in sticlă şi fundul oceanelor, ca ultimă strategie
transformaseră intr-un spectacol de felul vechilor inainte de-a capitula. Dar noi putem construi un emi
"mistere" sau "patimi" pe care il jucau locuitorii din ţător de unde 'aeriene. Mi-au implantat in creier to
cele patru sate rămase. Patru, căci Tuckerton-ul şi ce trebuie să ştim. Ne vor trebui ciţiva ani ca să ex
toţi locuitorii lui fuseseră prefăcuţi ln.sticlă cu zece traqern metalele necesare, să ne construim utilajele
ani in urmă, cind o pasăre lentă se autodistrusese in şi să găsim o sursă de energie.. Tînărul Daniel iş
aşa fel incit noul cerc de sticlă il atingea acum pe cel pierdu suflul. Trase iar aer in piept:
vechi, la marginea căruia işi căutase cindva adăpost - Mai aveau de rezolvat o pasăre lentă - un pro-
Tuckerton-ul. totip. M-au instalat pe ea şi rn-au trimis inapoi in tim-
Într-o dimineaţă, in preziua festivalului din acel an, pul nostru. Au reuşit s-o ghideze destul de bine. S-a
se auzi o bătaie in uşa casei lui Jason. Menajera lui, materializat doar la zece mile de-aici. Aşa c-am veni
Martha Prestidge, era plecată in sat la cumpărături; pe jos pină acasă.
aşa că deschise chiar Jason.- - Prototip? Unde aeriene? Sursă de energie?
În prag stătea un băiat. Cu părul roşu şi cu pistrui Ce-s toate aiurelile astea?
pe, faţă. - Pot să-ţi explic. ,
In primul moment, Jason nu-l recunoscu. Dar apoi - Astea-s numai vorbe. Inchipuire şi vorbărie. O
văzu că nu era altul decit Daniel. Daniel, neschimbat. de-ar inceta odată hărmălaia asta a lumii!
- Dan ...? . - Dă-mi timp, puţin timp numai, şi-o să ...
Năucit, băiatul il privea 'pe Jason din cap pină-n - Timp? Vrei timp? Ticăitul smintit al minţii omu-
picioare: o chelie destul de inaintată, o burtă proemi- lui in schimbul vidului pur şi grandios al liniştii
nentă, picioare in formă de fus, o mină plină de pete eterne? Te răzvrăteşti şi nu primeşti acceptarea?
hepatice încleştată pe un baston gros cu măciulie in- - Ascuttă-mă, Jay. Ştiu că viaţa ta a fost lungă ş
chipuind un cap de pasăre stilizat. aspră. Poate că n-ar fi trebuit să vin aici mai intii.
- Jay, zise el după o vreme. M-am intors inapoi: - Aa, ba da, aici ţi-era scris să vii mai intii, nesă
- Inapoi? Bine, dar ... buitul meu frate. Iar eu, unul, nu cred că mi-am trăi
- Ştiu acum ce-s păsările. Arme. Rachete teleghi- viaţa in zadar. -
date. Zeci şi sute şi mii de rachete. E război, Jay, un Daniel se bătu cu palma pe frunte:
război in plină desfăşurare. Dar intr-un fel seamănă - Am aici tot, <.!ar poate c-ar trebui să aştern pe
şi cu un joc: o tablă d,e joc la care jucătorii-s maşini. hirtie tot ce ştiu. In mai multe copii, să Ie-mpart in
Maşini care gindesc. In timpul lor, nu durează decit mai multe locuri - in caz că Atherton-ul se preface
de citeva zile. Rachetele traversează timpul inainte şi şi el in sticlă. Să rămină cineva care să ştie cum s
inapoi ca să-şi atingă ţelul. Dar ele nu pot manevra construieşte transmiţătorul. Şi viaţa să poată merge
in propriul lor timp, in timpul acelei lumi din care au inainte. Cei de-acolo cred că noi, rasa umană, sin
fost lansate, datorită legii cauzei şi efectului. Aşa că tem probabil singura formă de viaţă care-a mai ră
traversează pe aici. Prin lumea noastră. mas in intregul univers. Aşa că avem datoria să exis
- Ce spui tu e absurd. Nici nu vreau s-aud. tăm mai departe. Da, toţi ceilalţi s-au autodistrus
- Trebuie să m-asculţi, Jay. Le putem opri inaine pentru că nu s-au inţeles asupra modului de a exista
de-a fi prea tirziu. Ştiu cum. Fiecare dintre părţile Dar noi incă mai avem destul timp. Putem construi
aflate in conflict poate intercepta rachetele părţii ad- nave care să străbată. spaţiul pină' la stele. Ştiu cite
verse, făcindu-le să explodeze in afara propriului te- ceva şi despre asta. lţi repet," vizita mea le-a adus o
ritoriu - adică aici; asta dacă le pot detecta destul adevărată bucurie în ceasurile lor din urmă.
de repede. Dar războiul de-acolo e complet scăpat - Vai nouă, Dan. Şi Jason gemu o dată adînc. C
de sub control. Există o schemă strategică prin care un patriarh îşi înălţă toiagul şi-I abăttî năpraznic
războiul poate fi ciştigat, dar aceasta n-o mai ştiu peste ţeasta lui Daniel.
decit maşinile, iar ele sint ingropate adinc sub pă- Băiatul se prăbuşi in prag. Cu efort. Jason il tir
mint. Ele construiesc păsările intr-un ritm extrem de înăuntru, apoi, cu şi mai mare efort, în sus pe scara
rapid, cu materie primă extrasă din scoarţa terestră, de stejar ce ducea în pod, unde Martha Prestidge nu
şi-apoi le lansează automat pe traseul temporal oco- călca mai niciodată. Cadavrul ar putea să inceapă s
litor. miroasă după o vreme, dar putea fi înfăşurat cu pă
- Ajunge, Dan. turi vechi, sau va găsi el ceva de făcut.
- Am căzut de pe pasăre cind am ajuns acolo, Totuşi, întoarcerea menajerei in încăperea de jos
dar am căzut intr-un lac, aşa c-am scăpat cu viaţă, impiedică pe Jason să-şi ducă lucrul pînă la capăt
m-am rănit doar. Mai există citeva petice de pămint Lăsînd trupul intins pe jos, se grăbi să iasă, răsuc
acolo, in jurul Bazelor. M-au ingrijit ei, oamenii de cheia in broască şi-o puse bine in buzunar.
acolo. S-a zis cu ei, mai au numai citeva ore, soco- Devenise un obicei ca unii oaspeţi de seamă să. fie
tind după timpul lor - deşi pentru noi asta inseamnă invitaţi in casa Babbidge după festivităţile de Inti
zeci de ani. Le-am dat inapoi speranţa - pentru ei Mai; aşa ca Martha Prestidge avea să fie prinsă toată
eram o dovadă că viaţa nu s-a stins de tot. A lor - ziua cu treburi - curăţenia, mîncarea, aranjarea ca
da. Dar viaţa poate merge inainte. Ceea ce avem noi ,sei. După obiceiul menajerelor, TI dădu de înţeles lu
de făcut acum este să construim o maşină care să Jason că mai mult o .încurcă invirt in du-se prin casă
288 ======================~==============
ALMANAH
ANTICIPAŢIA a
aşa că acesta pleca ce-acasă şi-şi căută un loc de Cincizeci de ani mai tîrziu, pe cînd o treime din su-
meditaţie. singur pe suprafaţa vastă şi netedă de sti- prafaţa părnintulul era deja prefăcută în sticlă, iar
clă. Sătenii şi vizitatorii, cu ochii la silueta sinqura- clima se deteriora mereu, Colegiul Salvaţionist din
tică din depărtare, dădeau din cap mulţumiţi. Profe- Ashton inventă în cele din urmă maşina promisă; şi,
tul lor era împăcat, veghea asupra vietii lor. din acel moment, păsările lente continuară să apară,
Zilele trecura, ŞI abra In trei mai 's' facu Jason cu- să zboare şi să dispară ca ŞI inainte, dar nici una nu
raj să urce din nou în pod, cu Învelitori şi funii. Des- mai explodă.
cuie uşa. Iar la o sută de ani după aceea, toate păsările lente
Dar, în afară de o pată întunecată de sîng~ uscat, dispăruseră de pe faţa Pămîntului. Undeva, un război
nu se, vedea nimic pe podeaua de scînduri. In afară se terminase, logic şi definitiv.
de vechiturile ce stau îngrămădite de obicei pe lîngă Şi tot pe-atunci, de pe Pămîntul din care patru cin-
pereţi. Incăperea era goală, nici urmă de cadavru. Iar cimi erau acoperite de deşert sau de 'mlaştini - intre
fereastra era deschisă. salbele lacurilor lucitoare de sticla - prima astro-
Aşadar, nu-l omorîse pe Daniel pînă la urmă. Băia- navă avea să se înalţe pe orbită.
tul îşi revenise pesemne după lovitură, Emoţii puter- S-a numit Pasărea Lentă. Căci avea să zboare că-
nice îl răscoliră pe Jason, răvăşindu-i expresia obiş- tre stele încet. Încet, la scara omenească: avea să
nuită a feţei. Privi îndelung pe fereastră, ca şi cum ar dureze încă două generaţii.
mai fi putut să-I descopere acolo pe băiat, zăcînd jos O a doua astronavă avea s-o urmeze; iar aceasta
pe pavajul de piatră. Dar nici urmă de Daniel. Răs- se numea Daniel.
coli toate Împrejurimile Atherton-ului, ca un nebun, Deşi, după acest efort uriaş şi epuizant, alte astro-
fără să pună întrebări, ci doar cercetînd fiecare loc nave nu vor mai fi. Supravieţuitorilor rasei umane nu
cu ochi pătrunzători. Negăsind nici un indiciu, cole rămînea decît să se aşeze şi să cultive ceea ce le
mandă un docar cu un cal, să-I ducă la Edgewood. mai rămăsese din grădina lor, printre dune şi smîr-
De acolo porni pe malul lacului de sticlă, străbătînd curi şi hectare de sticlă. Iar dacă vreuna dintre astro-
satele Buckby şi Hopperton. De această dată, întreba nave va găsi ori nu în imensitatea spaţiului o nouă
oriunde se ducea: ..N-aţi văzut un băiat cu părul planetă cel puţin la fel de locui bilă ca vechiul Pă-
roşu?". Sătenii vorbeau între ei că Jason Babbidge mînt, pe jumătate acoperit de sticlă acum, aceasta
avusese pesemne încă una din viziunile lui. rămînea pur şi simplu o chestiune de credinţă.
Putea el să tot aibă alte viziuni, căci la nici un an Pe patul de moarte, la vîrsta de optzeci de ani, la
după aceea, de prin locuri mai îndepărtate se răs- sediul Colegiului Ashton, zăcea Daniel: cel care ni-
pîndi vestea despre un nou propovăduitor, cu un me- ciodată n-a admis să i se dea şi vreun nume de fami-
saj nou. Acest nou predicator nu era decît un tinerel, lie.
dar căIătorise şi el călare pe o pasăre lentă - mult Camera era aproape indecent de supraaglomerată,
mai departe chiar decît o făcuse vreodată Profetul deşi aerul era lmprospătat, dacă nu şi încălzit, de
Tăcerii. vîntul ce biciuia Sticla de la Ashton; răsfrîntă de su-
Totuşi, ceva parcă nu era chiar în regulă cu acest prafaţa lucie a Sticlei, lumina inunda camera cu re-
tînăr propovăduitor, căci nu-şi putea aminti toate flexe argintii.
amănuntele din mesajul său, din ceea ce i se dăduse Acoperit doar cu un cerşaf de mătase, bătrînul ce
în grijă să spună. Uneori se bătea cu pumnii în cap trăgea să moară întins în pat-ajunsese el însuşi ca o
din cauza neputinţei, pînă aproape îi dădea sîngele. pasăre: stafidit, cu oasele subţiri, cu nasul ca un cioc
Ca un efect pervers însă, acest stil teatral avu priză şi ochii ca două mărgele, iar pe creştetul capului -
în rindurile celor mai agitaţi, mai neliniştiţi dintre au- o creastă de cocoş din păr roşu. •
ditori. 1/ credeau tocmai pentru că-i vedeau anxieta- Ridică o mînă firavă, ca şi cum i-ar fi chemat şi·
tea, iar aceasta le reflecta propriile lor nelinişti refu- mai aproape 'pe cei de Ilnqă el. De fapt, voia să-şi
late. atingă cu mina rana veche de la cap, care începuse
Jason Babbidge nu se cruţă, extenuîndu-se În păti- să-I doară îngrozitor în ultimul timp, ca şi cum ar fi
mase discursuri contra noilor idei subversive. Toată fost gata să se deschidă din nou sau să se afunde în
splendoarea filozofică ce o adusese lumii sale muri- interiorul capului, descuindu-i acolo uşa memoriei -
bunde atîrna acum de un de fir de păr; cu strîngere cu toate că nimeni nu mai avea nevoie acum de
de inimă, el chemă lumea la o .•cruciadă" contra cheia ascunsă acolo, deoarece discipolii de la Cole-
.noului predicator, întru apărarea propriului' ideal giu o descoperiseră deja pe altă cale, pornind de la
care era Supunerea. . datele de care dispuneau.
Doi ani mai tîrziu, în zadar ar mai fi vrut să-si re- Îşi aplecară chipurile deasupra lui: chipuri pă-
voce chemarea la cruciadă: urmîndu-i chemarea, trunse de credinţă şi devotament.
hoarde de oameni înarmaţi cu furci, coase, topoare - Şi ziceţi că nu mai explodează, gata? întrbă el
şi seceri cutreierau ţinuturile rămase între zonele de ca şi cum ar fi uitat.
anihilare. Sate În flăcări, sute de oameni masacraţi, - Nu, nu, de ani de zile, îl asigurară.
jafuri şi violuri - totul venind să-i amintească parcă - Şi cu 'stelele ...?
lui Jason vechiul său coşmar, premergător momen- - Vom construi navete. Descoperim noi cum.
tului cînd avusese acea revelaţie. Mîna ii căzu moale inapoi pe cearşaf:
În al treilea an al acestor lupte fratricide intre Paci- - La una să-i puneţi numele ..
fişti şi Salvaţionişti, lupte ce păreau că nu se vor mai - Da?
sfîrşi niciodată. Jason muri, pătruns de-o amărăciune r: Daniel. Se poate?
fără leac sub masca seninătăţii. Drept funeralii - îi li promiseră solemn.
aşezară trupul pe spinarea unei păsări lente şi-I le- Poate că aşa ... spiritul meu ...
gară cu frînghii; fidelii îndoliaţi însoţiră pasărea Da?
într-o tăcută procesiune pînă cînd aceasta dispăru, îşi va lua zborul ..
cîteva ore mai tîrziu. La scurt timp şi pe neaşteptate, Da?
Bătălia de la Lacurile de Sticlă de la Ashton marcă spre liniştea spaţiului.
victoria definitivă a salvaţioniştitor, conduşi de tînăra Cuvinte ce stîrniră o oarecare nedumerire printre
lor căpetenie cu păr roşu care, du pă cum mulţi ob- cei ce-I vegheau în ultimele sale clipe: căci ei n-a-
servară, semăna izbitor cu bătrînul Jason Babbidge; veau de unde să ştie că ultimul gind al lui Daniel a
aşa încît aproape că s-ar fi putut spune că în lume se fost că, atunci cînd va veni ziua lansării, el şi fratele
Înfruntau două principii de bază ale existenţei: două său se vor putea, in sfîrsit împăca
aspecte ale aceleiaşi fiinţe, două feţe ale unui singur Prezentare şi traducere:
om. IOANA ROBU
:fi ALMANAH
~ =A=N=T=IC=IP=A=T=IA============================================================~=== 289
EDALI
DORU PRUTEANU
r
lui şi fata blondă", scrisă in cola- tima vreme forma absolută a criti-
borare cu Dan Merişca, a luat cii - tăcerea), Ooru Pruteanu
premii. şi a apărut in mai multe este un mare demolator al litaniei
rinduri) şi' citeva articole critice epidictice in care se complac cei
(un eseu mai intins, din care mai mulţi partizani (autori de fic-
apare aici un fragment, a. primit ţiune, critici, animatori) ai SF.-u-
premiul I la categoria respectivă lui. (Reamintesc: Aristotel, in Re-
in cadrul concursului naţional de torica, 1, 3 şi III, 12, descrie dis-
la Craiova, 1987; proza "Titlul cursul- epidictic astfel: atitudinea
provizoriu: Zodiac" fusese pre- receptării e contemplaţia, situaţia
miată pentru originalitate la con- de comunicare e sărbătoarea sau
cursul naţional ţinut in 1984 la reprezentatia teatrală, actul de
Cluj-Napoca). A ajuns la SF. din limbaj e elogiul sau blamul. Nu
"vina" lui Oan Merişca şi, poate, explic aici nuanţele semnalate de
sub influenţa mediului in care Quintilian - care, in Instltullonis
s-au format şi alţi iubitori ai genu- oratorlae IIbrl XII, III, 4, 14, a ob-
lui, Liceul Internat "C. Negruzzi". servat şi o inconsistenţă; nu deta-
Scriind o lucrare de licenţă des- liez nici ecourile din Searle care
pre SF.-ul autohton de după 1945, mi-au influenţat schematizarea
Doru Pruteanu a avut scrupulul poziţiei lui Aristotel).
de a studia pină la capăt biblio- Un astfel de critic - sever şi
grafia domeniului, supunind spiri- foarte puţin dispus să publice -
tului său de analist minuţios şi nu avea sorţi de succes public,
sceptic o materie care, dacă ingă- deşi, chiar aşa, fandom-ul i-a
duia analiza, făcea aproape cu concoctat o imagine oarecum mi-
neputinţă o sinteză. Frecventarea tică. Este imbucurător că ţurtut
simultană a vrafurilor de producţii concursului de la Craiova- a trecut
SF. şi a textelor fundamentale ale peste asperităţile poziţiei lui Ooru
esteticii şi teoriei literaturii a avut, Pruteanu, sancţionind indubita-
a virsta simbolică de 33 de in planul creaţiei critice, un efect bila vocaţie a unui condei inco-
ani, Ooru Pruteanu (n. 22 simptomatic: O.P. este ironic pină mod. Rămine ca Ooru Pruteanu,
octombrie 1955) este unul 'a sarcasm, evacuează sistematic cu atitea calităţi, să-şi asume şi
dintre puţinii noştri spe- orice umbră de aderenţă senti- un defect: acela de a scrie mai
cialişt,i in SF. EI a urmat studii fi- mentală la obiectul său de lucru, mult despre genul care, cum-ne-
lologice la laşi (a absolvit in 1981) are tentaţia formulări lor abstracte cum, l-a scos din aninimat. Numai
şi este in prezent profesor la li- şi irecuzabile. Fără a ceda tenta- atunci va fi inutil să incheie D.P.
ceul Industrial Sinqeorz-Băi, jud. ţiei discursului apodictic (are prea un text personal - aşa cum face
Bistriţa-Năsăud - loc de muncă mult umor şi are un foarte acut aici - cu lungul citat din opiniile
ideal pentru un intelectual ataşat simţ al proporţiilor şi relativităţii). lui Adrian Marino. Ilustrul herme-
definitiv, după cite bănuiesc, anti- Ooru Pruteanu este un acerb cri- neut are, fără indoială, dreptate.
idealului marginalizării. A publicat tic al ideilor primite (v. dicţionarul dar SF.-ul are nevoie in continu-
putin pină azi, reţinind totuşi inclus in textul publicat in conti- are de critici.
atenţia cunoscătorilor cu nişte nuare). Alături de Ion Ooru Brana
proze (una, •.Omul cel tăcut, ine- (care practică oralitatea, iar in ul- SORIN ANTOHI
/
AVANGARDA Eseu premiat la Concursul

de literatură şi artă de anticipaţie
REPETITIEI
"
tehnico-ştiinţifică, editia 1987
Evoluţie şi subiectivism ştiinţa faptului inevitabil: orice recapitulare este su-

pusă capcanei repetitiei, Reacţia cea mai potrivita
. ar fi, în acest caz, renuntarea. Situatie-limită: auto-
extul acesta poartă în el, hipertrofiată, rul nu poate renunta la propriile sale angajamente.
T
"repetitia
spaima de a nu reprezenta, odată încheiat
o ilustrare suplimentară
este mama metodologiei

a ideii exprimate
de Sorin Antohi într-o scrisoare .deschisă:
sf'. In acelaşi
Se cuvine să observ mai întîi o multime de difi-
cultăţi de ordin general, evidente cînd urmăresc,
de pe pozitia partizanului oarecum nemultumit,
evolutia abordării teoretice a literaturii sf de la noi
timp, trebuie să semnalez de la bun început con- în ultimii ani. Existenţa unei evoluţii în plan valoric
ALMANAH ~
290 ===================================================================A;N~TI;C;IP~A;T~I;A ~
nu este o constatare amabil - CIrcumstanţială. altii. De cele mai multe ori este vorba de o obse-
Mi-ar fi convenit să descopăr vreo situaţie de rup- sie a originilor. Cauzele inventării tradiţiei literare
tură datorată grupului de autori botezat cu eti- sf au fost adesea amintite. S-a admis că a fi vorba
cheta "noul val"; însă acesta nu înseamnă o miş- de un sentiment de frustrare, determinant pentru
care de înnoire radicală a sf-ului autohton, chiar aceste tentative. Demonul repetiţiei prezentîn-
dacă unele semne s-au arătat. Noul val s-a mani- du-se conştiincios de fiecare dată, nu cred că are
festat pentru eficienta propriei promovări şi conti- rost o trecere în revistă a opiniilor. Concluziile le-a
nuă s-o facă. Uneori s-au auzit observaţii severe tras, de fiecare dată luînd-o Înainte, acelaşi Ion
despre persistenta modelului istoriceşte consacrat Hobana, iar amănuntele sînt inutile. .
al formelor fără fond. S-ar putea ca asemenea ob- Sistematizator priveşte istoria fenomenului sf
servaţii să fie şi corecte. S-ar mai putea să fie co- Aorin Manolescu în monografia sa, initial sacrali-
rectă şi idea că tinerii autori s-au aliniat, împăciui- zată în fandom, apoi intrată În umbră. S-au con-
tor, vechilor tendinţe şi că din acest grup n-a mai semnat, în cronicile la Literatura S.F. şi cîteva
rămas decît o prezenţă activistă. Am avea de-a note de noutate; în primul rînd, cîteva nuanţări În
face cu asimilarea rapidă a unei pretinse avan- descrierea etapelor, cu referire mai ales la pe-
garde. rioada dintre războaiele mondiale şi de după 1945;
Fenomenul este mai lesne vizibil în intervenţiile în al doilea rînd, contribuţia autorului la cercetarea
teoretice. Aici nu pot constata prezenţa noului val documentară propriu-zisă.
decît printr-o oarecare violenţă a tonului discursu- Mai sînt de amintit analizele tematiste sau pe
lui critic, din cînd în cînd; este, probabil, un fapt alte zone înguste cu perspectivă istorică sau mă-
care dovedeşte maturizarea lentă. Observatorul car cu respectarea ordinii cronologice. Sorin An-
nu are decît a semnala noile nume care acum abia tohi face În mai multe periodice examene ale uto-
dacă spun ceva. De asemenea, pentru cercetăto- piei, dovedind un spirit speculativ excepţional. Ho-
rul amator de istorie pe termen lung, situaţia pro- ria Aramă, tot în legătură cu utopia, insistă asupra
bează o anume continuitate. Este o continuitate în fenomenului ideologic. Daniel Vighi urmăreşte pre-
subiectivism. Numărul celor care practică numai zenţa unor teme ale sf-ului încă din Evul Mediu şi
vreuna dintre ramurile ştiinţei literaturii este deo- înainte de Evul Mediu. Constantin Cozmiuc cerce-
sebit de mic. De aici, atitudinea de întemeietor a tează, Ia rîndul său, pe urmele lui Roger Caillois,
celui care se exprimă teoretic. Şi tot aici îşi află posibilitatea transformării, de-a lungul vremii, a
baza propoziţia citată la începui. In afara repetarii basmului şi, eventual, a mitului în sf. Ştefan Ghi-
ideilor, indiferent de motivări, se poate semnala şi doveanu anunţă şi el preocuparea de a descoperi
reluarea insistentă a textelor, cele mai multe fără o linie de evoluţie a genului, mai ales pentru pe-
completări esentiale. iată un caz de sinonimie. rioada de după 1955 şi în literatura română, pe
baza modelului de personaj uman favorizat; a pro-
dus deocamdată un studiu despre omul-fundal ca-
racteristic Începuturilor "Colecţiei .de povestiri şti-
Cel mai cunoscut reprezentant al domeniului inţifico-fantastice": Există cel puţin o incursiune is-
este Ion Hobana. Intervenţiile sale dovedesc posi- torică în problemele teoriei literare, pentru sf dato-
bilitatea unui examen al devenirii formelor literare rată, aceasta, lui Lucian Ionică. In 1984, Anton
combinat cu exerciţii consistente în istoria civiliza- Cosma a publicat în două numere ale revistei "Va-
ţiei. Metoda sa este demult validată. Dintr-un nu- tra"o sinteză asupra sf-ului românesc după 1944,
măr oarecare de izvoare se realizează o sinteză cu insistentă asupra autorilor ardeleni, arătîndu-se
originală. Literatura călătoriilor imaginare,a inven- interesat de încercările de apropiere de beletristica
ţiilor uluitoare, utopiile, literatura viitorului presu- generală. Bibliografiaeste, desigur, departe de a fi
pus fuzionează. Inventarul de teme şi subiecte lite- epuizată.
rare se lărgeşte permanent. Cercetătorul se de- Aceeaşi continuitate se manifestă în prezentarea
clară impresionat de descrierea viitoarei Eve: noutătilor interioare fandomului autohton, a veşti-
avem de-a face cu o modificare a lucrurilor care lor din străinătate, ca şi În privinţa cronicii de
trebuie admirate, Interesul pentru schimbare în carte.
general, spiritul revoluţiilor industriale sau ştiinţi- Fără Îndoială, campionul informaţiei este grupul
fice se adaugă dinafara literaturii. Scriitorii îşi ieşean care a cooptat pentru aceasta pe LD.
asumă rolul de prooroci mai mult sau mai putin Brana şi pe Dănuţ Bărăgan, consacrînd acestei ac-
ludici, mai mult sau mai puţin rationali. Mai multă tivităţi spaţii importante în buletinele "Quark" şi
implicare În orînduirea sensului vieţii se impune. E "SF Contact": şi În revistele În care au obţinut ru-
nevoie de un mai larg spaţiu de lectură, pentru un brici cît de cît constante. Pentru informaţie de fan-
eventual public nou. Acestea sînt motivări ale dez- dom se remarcă Dan Merişca. Aceste notiţe vi-
voltării literaturii sf. Cercetătorul nu este autoritar zează diverse contacte şi prezentarea producţiei
decît În momentul descoperirii erorilor de infor- literare, mai ales a celei premiate. informări perio-
mare. Siguranta demersului îi permite să fie aşa. dice fac şi Ion Hobana, Alex. Mironov, Dan Ursu-
Are o slăbiciune specială pentru amănuntul filolo- leanu, grupurile de la Timişoara şi Craiova, fiecare
gic şi îl prezintă minuţios şi agreabil. Intervenţiile În forme caracteristice şi cu mijloace specifice, în
lui Ion Hobana cuprind o arie largă şi, probabil, mod firesc subordonate publicisticii. .
peste cîtva timp vor duce la constructia unitară Dacă seriile de informaţii sînt, În general, deta-
care lipseşte acestei zone: o istorie românească a şate, critica literară manifestă o bunăvoinţă sus-
sf-ului. Ar fi necesară, în ·primul rînd, o mai mare pectă. Am putut număra extrem de puţine comen-
apropiere de fenomenul contemporan. tarii severe. Ser putea ca atitudinea binevoitoare
Abordări istorice oartiale sînt de remarcat şi la să se datoreze caracterului ocazional al acestor
~ ALMANAH
~ . ANTICIPATIA
291
EDALIO
apariţii: cronică de carte sf se publică În pagini ori comentariul lui' Constantin. Cozrniuc În legătură
rubrici speciale ale revistelor literare; În fanzine, cu "butelia LuiKlein'tîn "Biblioteca Nova'tsau ului-
buletine informative şi almanahul de gen. toarea notă de trimitere la dicţionar a aceluiaşi,
Obiecţiile sînt introduse diplomatic şi copleşite de Într-un text tradus pentru unul din almanahurile
mulţimea notelor pozitive. Aş spune că este evi- BTI-u1ui), Într-o tentativă de verificare În planul
dentă existenţa unei norme valorice coborîte şi că referenţial. Semnele sf "greşite" se pot aprecia,
situaţia nu poate fi acceptabilă dacă se doreşte cu mai simplu, .prin cercetarea codului lingvistic utili-
adevărat o creştere calitativă a producţiei literare. zat. Abordarea interdisciplinară este o chestiune
In condiţiile amabilităţii, dorinţa lui Lucian Ionică de vanitate, În cele din urmă: scriitorul nu-şi poate
de a constata vreodată atingerea, de către sf, a permite _să rateze izotopia secvenţelor discursului.
valorii prozei româneşti actuale este sortită să stîr- Largile aproximări, În acest spaţiu, din sf pot să fi
nească zimbete. determinat o asemenea Înnobilare a irnproprietăţii,
Fanzinele timişorene au Început, acum cîţiva dacă nu cumva teoreticienii disciplinelor conectate
ani, o serie de comentarii critice asupra unor nu Încearcă de fapt evitarea criticii, prin contesta-
texte de proză scurtă. Criteriile de selecţie rămîn rea competentei.
obscure. In .Helion '83"; de exemplu, SÎnt "anali- .
zate" cinci povestiri, urmărindu-se două aspecte:
interesul aşa-zisei "idei sf" şi realizarea artistică. Unele deschideri ale teoriei
Dihotomizarea şi spaţiul redus ni,! sînt de natură Teoria literară cu aplicaţie la domeniul sf cu-
să dea rezultate spectaculoase. In absenţa unui noaşte o oarecare varietate. M-a mirat să constat
model coerent de teorie literară, nici nu vor apare. chiar prezenţa unor sîmburi polemici. Reiterîrd te-
Voicu BugaTiu a prezentat, pînă la trecerea sa pe zele ultracunoscute În legătură cu unele aspecte
poziţiile sociologizante din ultimul timp, În repe- ale sf-u1ui, .Almanahul Anticipaţia 1983" a fost
tate rînduri sf-u1 ca variantă a literaturii ma- energic contestat de grupurile timişorene. Aseme-
nieriste. Cronicile sale sînt Însă departe de acest nea discuţii sînt, în mod cert, dialoguri ale surzilor,
punct de vedere teoretic, cu toate că o asemenea teoria fiind cel mai potrivit loc de manifestare a.
perspectivă permite să fie deosebit de fertilă. Mi vocaţiei de Întemeietor. Metodele sînt suficient de
se pare clar că, în general, critica Literaturii sf su- diverse, mergînd de la facerea unei ştiinţe Literare
feră din cauza rupturii teoriei de aplicatia practică. complet noi (în măsura În care o permite regula
Există totuşi posibilitatea ca această situaţie să se repetiţiei) şi terminînd cu adiţionarea opiniilor unui
datoreze În primul rînd faptului că aparatul teore- aşa de 'mare număr de autori Încît contradicţiile
tic este, cel mai adesea, pe cale de a se constitui. nu pot să nu apară. Problematica se situează În
In orice caz, reacţia la actiunea criticii literare, În zona principiilor generale: se discută despre nu-
cazul autorilor tineri, rămîne nesatisfăcătoare. Ac- mele domeniului, despre situarea faţă de alte laturi
ceptată iniţial pentru orientarea de cenaclu şi ca ale culturii scrise, se dau definiţii, se produc clasi-
ajutor la manevrele de autopromovare, critica lite- ficări. Deosebit de dese sînt demersurile de natură
rară a cunoscut şi perioade de dizgraţie şi de cău- ideatică, copiind, Îndeobşte, consideraţiile organi-
tare insistentă. Părăsirea poziţiilor leoretice şi tre- . zatorilor instituţionalizati. Acelaşi caracter general
cerea la comentariul mai mult sau mai puţin coro- ocazional este determinant. S-a observat deja' prea
ziv este o noutate neplăcută aplicabilă altora. Cri- marea Înmulţire a anchetelor care se repetă. lată
tica ar trebui, pare-se, să se limiteze, În fandom, la ce interesează Într-un colocviu: "SF-u1 e rudă să-
serviciile propagandei albe pentru că o bună parte racă a liberaturii?/ Există un conflict Între
a reprezentantilor domeniului sf a rămas la păre- science-fiction şi marea Iiteratură?/ Suport ştiinţi-
rea că un foiletonist are un public mai mare. decît fic, nu ştiinţa popularizată. Excesul tehnologic
acela format din amatorii Înregimentaţi ai literatu- subminează nivelul artistic al literaturii SF./ Asu-
rii, bănuiti ei Înşişi de aspiraţii auctoriale, la care marea marilor probleme sociale şi politice ale epo-
se adaugă un supliment nesemnificativ de lectori cii, nu ilustrare legitimistă a unor teze şi teme, nici
Întîmplători. evaziune În spaţiul ocrotitor al aventurii'; Dimen-
O opinie care a prins deja destul teren este siune speculativă, mitică, filozofic satirică, umani-
aceea că sf-ul pretinde o abordare interdiscipli- zare a ştiinţei, transformare a invenţiei' În principiu
nară. Situaţia este de natură să complice sarcinile estetic./ Se publică Încă puţină Literatură SF În ra-
criticului. Desigur că pretenţia interdisciplinarităţii port cu numărul cititorilor, În continuă creştere./
Îndeamnă la comparaţii măgulitoare cu tentaţiile Sînt necesare cărţi SF, nu argumente sentimen-
enciclopediste de altădată. Lucrurile sînt, În reali- tale, răţoială veleitară sau milogeaIă demnă": Este
tate, mult mai simple pentru că, aşa cum sînt pre- o ocazie potrivită pentru a introduce, după exem-
zentate, se bazează excesiv pe anumite zone nee- plul Învăţătorilor mei, următorul DICŢIONAR DE
senţiale ale textului literar. Din elementele cele IDEI PRIMITE:
mai cunoscute ale teoriei literare plasate pe amin- actualitate: se spune, sf-u1 este profund impli-
tirea unor 'lecturi beletristice şi pe o cît de bună cat în actualitate;
informare (tehnică) se pot obţine: a) o critică a adaptare: sf-ul permite adaptarea la nou, la vii-
faptelor ştiinţifice; b) o blocare a comentariului tor, la ştiinţă etc.;
Înaintea nivelului literar propriu-zis; c) o critică a alchimie: există o alchimie secretă a genului
"ideilor si", aflate oricum Înaintea elementelor de (frază pentru neiniţiaţi care vor fi impresionaţi);
discurs narativ. Critica "ideilor sf" examinează anticipaţie: funcţie esenţială a sf-ului;
semnele (conventionala sau propuse doar pentru antologie: 1. antologiile nu sînt antologii; 2. an-
trecerea În convenţie), care definesc domeniul sf, tologiile sînt! nu sînt potrivite momentului;
tratîndu-Le ca ieşite În afara contextului literar (v. aspiraţie: sf = o literatură a aspiraţiilor umane;
ALMANAH ~
ANTlC'PAŢ'A
292 =================================
EDALIO
autor: se spune; autorul si este un visători un tradiţie: există/ nu există o tradiţie literară
frustrat! un scriitor de mîna a doua {sau oricare în si-ului;
I afară de prima}; valoare: despe valoarea sf-ului se poate sustine
aventură: sf este/ nu este literatură de aven- orice, cu exemplificări concludente; cel mai uşor
turi: în termeni negativi.
a~ertisment:- functie a sf-ului; Sînt convins că dicţionarul, oricît remaniat, n
basm: L sf-ul este basmul omului modern; 2 va produce disparitia acestor subiecte comode d
sf-ul este basm cu şi despre savanti; discuţie. Posibilităţi de reluare elegant sinonimic
colecţie: L CPSF s-a transformat într-un mit" sînt destule. {In timpul dactilografierii, gîndul c
2. CPSF este regretată unanim; inexistenţa unei terminologii teoretice care să in
comercial: ramură a domeniului sf, acela pro- terzică aprecierile pasionale permite şi mai mu
pus de antologii (sinonim: sf publicistic}; asemenea angajări}.
consum: si este/ nu este literatură de consum; _Lucian Ionică a examinat contribuţiile teoretice
creativitate: se spune că sf-ul contribuie la româneşti privind natura literaturii sf functie d
dezvoltarea creativităţii lectorilor săi; orientările principale În definirea domeniului. A
aiteriu: juriile concursurilor de creaţie nu au exista, aşadar, o serie de tentative de definire pri
criterii precise, creînd confuzie; aria tematică (stiinta şi viitorul sînt termenii favor
critică:. 1. nu acordă atenţia cuvenită sf-ului; 2. zaţi), o alta prin care se propune o poetică speci
începe să se convingă de valoarea sf-ului; fică ("o poetică a logosului ştiinţific"! î!DPletin
denigrator: cineva nepasionat de sf sau nein- "coerenta deductivă'" cu "adevărul ştiinţific"; avem
format; lector al textelor sf nereprezentative pe de-a face cu "un fel de reportaj dintr-un viitor po
baza cărora respinge această modalitate literară; tential") şi, În sfîrşit, o sinteză a primelor două t
diversitate: se vorbeşte despre ea În legătură puri (sf este o modalitate literară cu teme speci
cu sf-ul; fice). Mi se pare că regula repetiţiei funcţionează
divertisment: sf este/ nu este literatură de di- chiar În interiorul acestei clasificări. Deosebit de
vertisment; . insistent, cercetătorul timişorean aduce În ma
editor: refuză sistematic publicarea sf-ului; multe rînduri în discuţie sintagma idee sf, elemen
elită: noul val este o elită juvenilă inventată mai considerat definitoriu pentru domeniul visat, com
ales de "A1manahul Anticipaţie": pletînd-o cu o alta, idee literată sf. Ideea sf este
evazionism: sf-u1 valoros nu este evazionist; Înţeleasă ca "un obiect, un fenomen sau un pro
fandom: comunitatea frustrată a amatorilor de ces, bazate pe legi neobişnuite" (posibile, imposi
sf: bile - În raport cu nivelul actual al cunoştinţelor
'fantastic: domeniu vecin cu sf-ul; . noastre despre lume - ori miraculoase), «Ideil
ficţiune: nu se ştie exact ce este! Termenul se SF» constituie materia din care, alături de cuvinte
foloseşte de cei care vor să pară la curent cu poe- este alcătuită proza SF. "Trecerea de la «ideea
tica americană; SF» la «ideea literară SF» se realizează prin lega
idee: am o idee, spune diletantul sf; rea primei de un înţeles, de o semnificaţie, dec
imaginaţie: L o ia înaintea realizărilor tehnice printr-un proces de semnificare. Dintr-o existentă
şi a rezultatelor ştiinţei; 2. scriitorii sf nu au des- amorfă, neutră şi gratuită «ideea SF» devine o
tulă imaginatie {prin comparaţie cu aceea a savan- existenţă cu sens, trecînd astfel În axiologic
ţilor}; 3. v. creativitate; "Ideile sf au trei funcţii aflate în dezechilibru. De
imberb: caracteristică (inventată de duşmani) a asemenea, ideile sf nu se confundă cu motivele s
lectorului tipic de sf; decît dacă acestea sînt inedite. Punctul de vedere
literatură: sf este În primul rînd literatură; exprimat de Lucian Ionică a fost încercat practic:
maculatură: sf este maculatură {duşmanii o s-au făcut aprecieri asupra calită tilor ideilor sf din
afirmă}; mai multe- texte, însă prin judecarea corectitudinii
marginal: sf este un mod literar marginal; (adevărului conţinut, din perspectiva comentatoru-
mitologie: sf este mitologia omului modern; lui) şi mai ales pe baza unei presupuse anulări a
nă zuinţă: sf este o literatură a nă zuinţelor valorii, În cazul unei judecăţi negative: moartea
umane; ideii = moartea textului.
nume: orice nume este nepotrivit şi trebuie Textele sf sînt În general narative. Scriitoru
schimbat; porneşte de la un model narativ, prelucrîndu-l Î
personaj: personajul sf este/ nu este consis- fabulă şi subiect şi propune discursul superficia
tent, viabil etc.; pe care lectorul ÎI Întelege şi interpretează. O lec
public: ignorat/negat de critică, sf-ul cîştigă te- tură orientată spre nivelele profunde este preocu-
ren la public; , pată mai ales de ideatica conţinută de text. lec-
publicare: pentru sf- nu există destule spaţii de tura discursului narativ este orientată către aspec-
publicare; tul literar. Cititorul parcurge textul, stabilind sen
retorică: scriitorii sf practică retorica nedreptă- sunle frazelor şi ale unităţilor superioare. In acest
ţiţilor; timp se exclud anumite posibilităţi de evoluţie a
recuzită: caracteristică sf-ului neautentic; sensurilor, construindu-se un rezumat, şi se urmă
ştiinţă: L componentă esenţială, uneori sin- resc posibilităţile de evoluţie ulterioară. Dacă lec
gura, a sf-ului; 2. dezvoltarea ştiinţei determină tura se adinceşte, pierderile de originalitate sîn
dezvoltare sf-ului; 3. ştiinţă popularizată: sf nu din ce În ce mai mari. •
este ştiinţă popularizată; Textul narativ este un ansamblu de semne. In
. tineret: sf este 'litsratură pentru tineret (dar nu interiorul său pot fi identificate complexe de
pentru criticii tineri); semne ierarhizata. Elementele nefuncţionale indică
,
ALMANAH
ANTICIPAŢIA
c:
~ ============= 2
totdeauna erori ale lecturii. In textul narativ sf se descrie întreg sf-ul ca o literatură generată pnn
pretinde absenta a cel putin unui semn dintr-un acest procedeu. Presupus a fi un mozaic de uni
dicţionar actual complet şi, bineînţeles, a designa- cate, realul sf este sistematic făcut accesibil dato-
tului de universul codificat. Acest semn organi- rită, presiunilor provocate de comodităţile de gindi
zează altfel dicţionarul, produce o deviere. Se vio- re/imaginaţie ale publicului, receptarea textelor s
lează astfel obişnuintele contextului comunicaţie- devine, aşadar, extrem de dependentă de orizon-
nal, introducîndu-se o idee accesorie: "este sf!": In tul competenţei lingvistice a cititorilor.
practică, semnul nou poate fi înlocuit printr-unul Am amintit mai sus pe Voicu Buqariu. Pentru
considerat doar convenţional ca fiind nou. Dacă acesta sf-ul. suportă apropieri de literatura manie
semnul este chiar nou, mă aflu în fata unui simp- ristă. EI este un produs al esteticii iregularului ş
tom: pe baza cunoştinţelor anterioare despre cod, se supune esteticii manieriste, caracterizată prin
pot să apreciez că mă aflu în domeniul sf. Un următorii factori: a) primatul conceptului; b) armo-
simptom este un semn elitist: el îşi ignoră lectorii. nizarea contrariilor; c) intelectualizarea activităţi
Dacă semnul este convenţional, trimiterea către sf artistice; d) renunţarea la principiul verosimilului
este forţată de autorul textului: acesta semnalează e) refuzul sentimentalismului şi acceptarea cere-
intenţia de a ~ determina să-i circumscriu textul bralului; f) prezenta combinărilor şi derivărilor
domeniului sf. In planul, mai larg, al structurii ge- Sf-ul propune lumi coerente, admite imprevizibil
nerale a textului, în primul caz se disimulează incornpatibilităti, tensiuni între concepte (deci, in
semnul sf, în timp ce, pentru al doilea; semnul telectualizare, ignorarea verosimilului etc.). Sf-ul ş
este afirmat autoritar. Evident, la acest nivel, orice manierismul au mituri, teme şi motive comune: la
apreciere de natură valorică este inutilă; s-ar pu- birintul, căutarea, monştrii, maşinile miraculoase,
tea totuşi remarca originalitatea conţinută de puterea de a transforma, reversibilitatea. Există si
simptom. Observ, de asemenea, prezenţa, în per- militudini şi în privinta procedeelor retorice, atît l
manenţă, a presupunerii cel puţin unui model an- teratura manieristă, cît şi sf-ul folosindu-se de pa
terior, dar, la urma urmei, în literatură orice se în- radox, oximeron, concetto etc. Puncte de vedere
temeiază pe o tradiţie. asemănătoare au sustinut, in texte inedite, Ovidiu
Semnul nou (sau presupus nou) poate lua Pecican şi George Luca.
forma unui ansamblu de semne. Ansamblurile de S-au produs/transcris în ultimii ani deosebit de
semne sînt esenţiale la constituirea (în timpul înţe- multe clasificări, urmare, probabil, a jocului apa
legerii zonelor profunde ale textului sf a cel puţin renţelor: în textele ştinţifice, se crede, se produc
unei situaţii narative, determinînd ceea ce numesc '. definiţii şi clasificări.
proiect de lume/cod, un factor de distanţare fată Intervenind critic în "problema" antologiilor
de literatura generală. G. Genette sugerează că sf Voicu Bugariu distinge sf-ul comercial (bazat pe
ar ilustra cazurile, extrem de rare, în care "poves- valorificarea în conditiile pietei şi datorat vidului de
tirea să se comporte ca un auxiliar al descrierii": autoritate critică) şi sf-ul autentic: o delimitare
Actul istorisirii disimulează proiectul de cod în tex- specioasă, in condiţiile prezente de valoare artis
tul narativ; vulgarizare şi, în acelaşi timp, asumare tică ori scop. Tot Voicu Bugariu realizează două
a ratării coerenţei diferitelor secvenţe ale discursu- variante ale piramidei valorice în sf; de la cele ma
lui: o asemenea comunicare înmulţeşte regulile bune exemple în jos, clasamenmtele arată astfel
convenţiei artistice. Putea considera proiectul de a) 1. texte de realism al mentalitătilor; 2. texte de
cod individualizat un- tablou. ("Tablouleste o idee vertij intelectual (fantastic cerebral); 3. parabole;
retorică demnă de a fi studiată, întrucît constituie b) 1. sf-ul speculativ (cultivînd valori filozofic-poe
o sfidare a evoluţiei limbajului" - R. Bârthes). tice); 2. "fantezie eroică" (feerie, efecte plastice
Aprecierile asupra sa se fac din perspectiva timpu- scriitură artistică); 3. fictiune politică, ucronie, dis
lui autorului (eventual, în cazul textelor persis- topie ,~caracterizate prin valori eseistice); 4. "space
tente, a .timpului receptării). Caracterul său inteli- opera ; 5. parodie, umor.
gibil este unul dintre semnele compromisului: Se poate presupune o ierarhizare valorică şi în
proiectul de cod (tabloul) cu noutate absolută nu propunerea de clasificare tematică propusă de Io
poate fi înţeles pentru că descrierea sa trebuie să Doru Brana: 1. fictiunea speculativă; 2. călătoria în
fie ilizibilă (sau chiar imposibil de caracterizat timp, universuri paralele; 3 heroic-fantasy: 4
drept fapt de limbă). Acest "discurs" nu mai sem- space opera; 5. humanoizii. Toţi tematiştii clasi
nifică nimic decît propria sa prezentare: semnificat fică, de altfel. Cornel Robu observă "ponderea
pur. Pentru a avea o măsură a schimbării codului, aparte a motivelor"; aceasta este "una din trăsătu-
se poate compara lumea reală (ea însăşi un ta- rile definitorii"- ale sf-ului în raport cu literatura
blou În acest moment) şi tabloul (proiectul de main stream. Motivul nu este definit in mod
cod/lume) propus: se delimitează distantarea idea- special, dar nu lipsesc exemplificările: "universu
tică, marcă topică. paralel, inteligenta exobiologică «războiul lumilor»
Toate semnele noi prezintă, aşadar, tendinţa mutantul". {prezentările au suferit cu timpul o de
descrierii în termenii codului actual (al timpului plasare de. Ia stilul colocvial la cel academic, dar îş
hîrtiei!), operaţiune întreprinsă, mai devreme sau păstrează intact interesul. Depăşind abordările de
mai tîrziu, fie şi numai din dorinţa apropierii lecto- principiu, însă păstrînd intacte complexele celu
rilor ca factori ai succesului. Evazionismul implicit din grupul marginal, acelaşi cercetător pune pro
al sf-ului este astfel contrariat: cititorul este ţinut bleme sf-ului în termeni estetici: "literatura S.F
la distanţă de lumea către care se îndr~pta. Liber, este, în orice caz, o Ilteratură a sublim ului, în
semnul ar trebui recunoscut, inventat, completat. măsura în care ea vizează, În cititor (...) nu atî
Prin descrierea în termenii codului actual el se «vîna» realului, ca romanul poliţist, cît, mai ales
transformă în tablou, poate fi "văzut". Se poate «vîna» sublimului - mizînd pe acel fior ontologic
._- -- -
.:::===:-:::-~::::----
ALMANAH ~
294 ===============================================================A=N=T=I=C=IP=A:T::IA ~
EDALIO
declanşat de atingerea fiinţei finite cu infinitul, prin definitiv abolite şi reconstituite. De unde obsesia
investirea personajului, dincolo de datele sale con- unei noi organizări perfecţionate la scară cosmică.
cret-individuale, cu mandatul de exponent al spe- Intr-un sens larg, avem de-a face cu o varietate de
ţei umane Într-o situaţie-limită la frontierele .,abisu- estetică negativă în sensul lui Adorno. Intervin, în
rilor universului"; La cititor, dar mai ales la crea- sfîrşit, şi fenomene de avertizare şi premonitie: ex-
tor este obligatorie o ••luxuriantă imaginaţie a cesul tehnocratic şi noua ordine hiperraţională sînt
realului virtualmente latent" cu ••rădăcini într-o so- denuntare direct sau prin implicatie. Ceea ce con-
lidă şi acută experienţă a realului efectiv, con- firmă încă o dată caracterul ideal utopic al acestei
cret"; Apartenenţa literară a operei determină, la literaturi: îndărătul său pare a sta arhetipul super-
receptor, distanţarea estetică. Constiinta spaţiu- conştiinţei umane, nu numai hipertrofiate, dar şi
lui ideal conţinut permite prezenţa efectelor de perfect echilibrate. Cînd produsele energiilor sale
artă: ambiguitatea, echivocul, deschiderea se- fabuloase scapă de sub control intervine frina luci-
mantică, inefabilul etc.). Clasificările (peste care dităţii, printr-un mecanism de autoreglare, reflex -
am sărit la dactilografiere) prea multe conţin, ine- s-ar zice - al ordinii cosmice arneninţate":
vitabil, propriile subordonări la vreo variantă a dis- La urma urmei, ••artele marginale pe cale de
cursului ideatic institutionalizat. Frazele următoare consacrare (...) provoacă numai cîtorva virtuoşi
(din cronica lui Adrian Marino la cartea lui Ion marginali acea dispoziţie pioasă ce se impune în
Hobana, ••Science fiction. Autori, cărţi, idei") por- faţa operelor aparţinînd culturii legitime: cunoaşte
nesc de la părerea că' problemele poetice de bază rea regulilor tehnice sau a principiilor estetice fă-
ale sf-ului sînt, poate, legate de, cele ideatice şi le cînd parte din preliminariile insoţirii devotate nece-
rezumă pe acestea din urmă în răspăr: ••diferitele sare savurării operelor legitime rămîne exsepţio-
functii atribuite visului literar anticipativ sînt, în nală în aceste domenii, nu numai pentru că ea nu
mod evident, produsele unei interpretări şi mani- este inculcată sau legitimată de sistemul de învăţă-
pulări specifice. Pe un plan de criză morală se mînt, ci şi pentru că nu face obiectul acelor sanc-
poate vorbi, în primul rînd, de un fenomen de ţiuni materiale sau simbolice, pozitive sau negative
compensaţie. (...) Science-fiction neagă realitatea (...) la care sînt totdeauna supuse competenta sau
pentru a o înlocui cu ordinea sa, foarte simplu, incompetenta În domeniul culturii legitime" (P.
dar nu inexact spus, «ideală». Ordinea socială ac- Bourdieu). Spaţiul reluării discuţiei rămîne deschis.
tuală ca şi gîndirea ştiinţifică oficială sînt total şi
..Iumea de poimiine"
CORNELIU OMESCU - ştiri din secolul 22 -
"GAURĂ ÎN CER"
LOS ANGELES, GOD'S HILL, crt., de la ..DOC. HEYDE'S WORLD MADHOUSE"_
elebra noastră clinică ţii invizibili ai unui cîmp de forţă psihic, social, etc., au depistat in
C psihiatrică
cu mindrie
găzduieşte
trei pa-
cienţi de "big fashion",
trei preşcolari care au făcut vii vă ,
trei astronauţi fără voie: AI, Ben şi
de peste trei sute de kilometri
Înălţime in interiorul căruia gravi-
taţia este anulată. UnII le-au bote-
zat .hornuri" alţii "ţevi de puşcă",
alţii .Jitturi spatiale", etc. Ele sint
deşertul Nevada instalaţiile unui
,.space-lift" abandonat, fără să fi
fost şi demontat. A fost un fleac
pentru ei să-şi procure costume
de protecţie, minipropulsoare in-
Cox. Internarea de urgenţă, in că- folosite pentru lansarea În afara dividuale, să amorseze cimpul de
maşă de forţă, a celor trei prichin- cimpului de gravitaţie terestru a forţă şi să-şi ia zborul. In doua
dei este in legătură cu aventura oricărui obiect, vehicol sau deşeu. minute s-au trezit... sateliţi. Fârâ
lor Într-o "gaură În cer" În urma Se ştie că există peste o mie de să posede şi cunoştinţele nece-
cărora deveniseră .satenţi artifi- astfel de horn uri şi că ele fu ncţio- sare orientării, deplasării, comuni-
ciali" ai Terrei. Sosirea lor a fost nează doar citeva minute - atit caţiei, etc., etc. Au fost localizaţi
de bun augur pentru noi: clinica cit este necesar ejectării unui şi prinşi de patrulele spaţiale abia
era pe punctul de a fi desfiinţată obiect· in spaţiu. Funcţionarea lor după două zile şi trei nopţi de
deoarece trăim Într-o lume fără pe o durată prea mare, poate pro- groază. Astfel au ajuns la noi in
nebuni, complet lipsită de nebuni, voca o mulţime de accidente, per- cămaşă de forţă. Profesorul Clyde
caracterizată doar prin unele psi- turbări climatice, penurie de ener- afirma că sint sănătoşi, normali şi
hoze de masă care pot fi tratate gie, etc. vor fi externaţi. Dar oare cei care
ambulatoriu, prin holoviziune sau Cei trei preşcolari, care au ză- abandonează "găurile in cer" ne-
de către miniroboţii casnici de ti- bovit prea multe ore in faţa noio- păzite, nu ar trebui trataţi şi mal-
pul "valetului perfect". vizoarelor urmărind emisiuni ştiin- trataţi puţin cu electroşocuri şi
Aşa zisa "gaură În cer" este, ţifice pentru care nu sint pregătiţi ace de psihoterapie?
aşa cum se ştie, un tunel cu pere- incă di.n punct de vedere fizic,
ALMANAH
ANTICIPAŢIA
29
.
GHEORGHE PĂUN
~
A l' aveugle
In punct de vedere strict pivotul echipei "navale", un bun brusc şi definitiv, iar el, prins de
D istoric, începutul l-au fă-

cut şahiştii. Un început
anemic însă, un fel de
pionierat involuntar şi incon-·
ştient, revendicat şi recunoscut
cunoscător al înotului pe o rînă,
a fost lovit cu cotul în arcadă de
un adversar, schior de meserie.
De fapt, ca să fim şi mai rigu-
elan, programat pînă la ultima fi-
bră să arunce în frac tiunea ur-
mătoare .de secundă, a aruncat,
cu ochii acoperiti de bandaj a
aruncat şi zbangg!! a lovit cu
roşi, n-a fost un fault obişnuit de
ca pionierat abia acum, a poste- joc, schiorul avea de plătit o po- mingea ceasul aflat la mijlocul
riori, de cronicarii hiperzeloşi. liţă mai veche şi găsise acum balconului, pe latura terenului.
Din punct de vedere practic, _prilejul: înotătorul îl făcuse Şi acum ceasul se găseşte în
revoluţia a fost pregătită şi între- odată, în cursul comentării unei aceeaşi stare, la început au ne-
ţinută de ANPOM, Academia partide de tenis de cîmp, "vită glijat să-I repare, apoi s-a hotărît
Naţională a Perfqrrnanţelor lncăltată", şi o asemenea califi- să fie păstrat aşa, încremenit la
Olimpice Magnifice. In decretul care 1l.u putea rămîne fără ur- ora producerii saltului, un mic
ei de înfiinţare nu era, desigur, mări. In sfîrşit, lovitura a fost monument ad-hoc în memoria
prevăzută o asemenea evoluţie bine disimulată, aşa că s-a dictat acelei secunde.
a evenimentelor, dar, toată lu- fault, şapte metri deci, fără alte Spectatorii au ris spontan,
mea ştie, marile bulversări din urmări pentru făptaş. Din ar- deci sincer, le plăcuse, iar spec-
istoria cunoscută a umanităţii cada victimei - eroul de azi al tatori nu erau nişte -rnicrobişti
s-au desfăşurat pe principiul bul- ANPOM-ului - a î(K:eput însă să oarecare, ageamii veniţi să se
gărelui de zăpadă, de la derizo- curgă sînge. Meciul s-a între- distreze, erau experţi în sportu-
riu la semnificativ şi de. aici la rupt, au intrat pe teren medicii riie cu mîna, inclusivin handbal.
colosal, în paşi mărunţi, auto-în- şi l-au bandajat pe rănit. La relu- S-au uitat unii Ia altii, toti se gîn·
treţinuţi. Pe un fond propice, se are, coechipierii l-au desemnat deau la acelaşi lucru, li se citea
întelege, că nici bulgări de ză- tocmai pe el să execute lovitura. asta în priviri, dar nici unuia nu-i
padă nu poţi face primăvara! ... Era şi o recompensă, dar şi revenea să creadă şi nici să spună
O academie, fie ea şi sportivă, cunoaşterea talentului său de în cuvinte ce avea în minte.
cere personal, organizare, sectii aruncător la poartă. Din acest Primul meci de handbal il l'a-
şi subsecţii, şefi şi şefuleţi, mă moment ar trebui să privim eve- veugle a fost organizat experi-
rog, tot tacîmul. Ei bine, AN- nimentele cu încetinitorul, cadru mental, fără mare plubicitate, si-
POM a crescut atît d~ viguroasă cu cadru ar trebui să le privim, guri de succes, dar încă nehotă-
în numai. cîteva luni, adunînd pentru a exclama o dată cu rîţi în privinţa unor amănunte de
sub oblăduirea ei o aşa colcăială toată lumea care priveşte acum regulament. S-au folosit eşarfe
de experţi în toate sporturile filmul meciului: iată, în această negre, cam ca la condamnaţii la
existente, că saltul calitativ era fractiune de secundă s-a întîm- moarte din filmele de război,
inevitabil pentru orice minte cît plat, saltul, acesta este SAL· doar că legate mai bine, ca să
de cît limpede. Şi el s-a produs. TUL, o poză istorică! Deci: ino- reziste la efort.
Cam la o jumătate de an de la tătorul pe o rînă .a luat mingea, Succesul a fost exploziv. Mai
înfiinţare. E adevărat că ideea s-a apropiat, a pus virful picioru- mulţi spectatori au fost scoşi din
s-a conturat oarecum la întîm- lui stîng pe linia aibă de la şapte sală pe targă- - făcuseră hernie
plare, în cursul unei partide c1a- metri, a privit lung poarta şi pe de rîs - iar alţii, vreo cincizeci,
sice de handbal între Specialiştii portar, a icnit scurt, s-a ridicat au umblat zile în şir cu fălcile le-
in sporturi nautice şi experţii În pe vîrfuri, a dus braţul drept gate - nu reuşeau să mai în-
sporturi de iarnă (academia nu înapoi, a fentat, aşa făcea el tot- chidă gura, iar dacă o închideau
angajase încă şi sportivi de me- deauna, se făcea că trage, apoi cumva, apăsînd cu mîna în
serie), dar şi întîmplarea este fi- se răsucea pe piciorul stîng şi barbă, li se deschidea. imediat ce
ica necesităţii, ne îrwată filozofii. abia cînd revenea cu fata spre era lăsată liberă, ca împinsă de
In tribune se aflau, desigur, spe- poartă trăgea cu adevărat, mar- un resort. Printre aceştia a fost
cialiştii în sporturi cu mîna, pre- cînd invariabil, a fentat deci şi şi comentatorul radio-televiziu-
ocupati în acel moment de per- acum, s-a răsucit, aproape Ia nii, un tinerel simpatic şi de
fectionarea desuetului handbal 180 de grade s-a răsucit, porta- mare viitor, dar care a avut ne-
în şapte. iată cum au decurs lu- rul sărise deja într-o parte a por- ~ şansa să fie repartizat tocmai la
crurile (precizia este necesară, ţii, s·a răsucit zic şi - atentie! - acel meci. O vreme a reuşit să
cel puţin în consemnarea mo- în timp ce tindea să revină la di· facă fată, primele mişcări ale ju-
mentelor cruciale). recţia de aruncare, bandajul de cătorilor, prima aruncare - şi ul-
. Spre sfîrşitul primei reprize, la arcadă i-a căzut pe ochi. tima din prima repriză - a rnin-
ALMANAH (~~
'296 ========================================~==================-==========A~N~T~IC~I=P=AtT::1A ~
giii, dar apoi. cînd toţi comba- ugle. performanţa cu un pix care nu
tanţii au început să umble de Bineînţeles. zăgazul progresu- funcţionează decît ce intermi-
colo-colo. căutînd-o. ciocnin- lui fiind rupt, inovaţiile au înce- tente, notînd deci pe dosul foii
du-se la fiecare cîţiva paşi de un put să pocnească precum flori- de concurs. peste alte cîteva.
adversar sau coechipier - în în- celele de porumb în tigaie. De distanţe scrise acolo mai de-
tuneric toţi oamenii sînt la fel -. ce numai handbal, cînd mai vreme. şi decretînd din cînd În
după ce au început să umble există atîtea alte sporturi pasi- cînd. neauzit de nimeni: ••nou
de-a buşilea, trecîJ1e peste semi- bile de perfecţionare?! Tenis de record naţional". ..nou record
cercuri. rnarcaje, limite ale tere- cîmp. tenis de masă (fiecare ju- mondial" ... Un delir! Un extaz!
nului. insensibili la f1uieratul iste- cător avînd cîte 10 - 20 de Ziarele. radioul. publicul. co-
ric al arbitrilor, n-a mai rezistat rningi, pe care putea să le folo- mentatorii de pretutindeni. toată
nici el. a lăsat microfonul des- sească după dorinţă). fotbal, lumea nu contenea cu elogiile la
chis. s-a prins bine de burtă şi a polo. volei. popice. Atletisrnul, adresa Academiei şi a experţilor
început să rîdă. Din cauza ho- sportul-sporturilor, n-a rămas pe care ea Îi oploşea.
hotelor care făceau să tremure nici el mai prejos. Aruncarea Etapa a treia - festivităţi de
pereţii. cîteva cioburi din cadra- greutăţii. discului, ciocan ului şi premiere cu ochii legaţi - a ve-
nul ceasului lovit de minge la suliţei. ce superbe performanţe nit firesc. o încununare naturală
meciul precedent au căzut pe şi anti-perforrnanţe, greutăţi a evoluţiei de pînă atunci. Au
teren. dar nimeni n-a sesizat un oprindu-se pe masa arbitrilor, primit astfel medalii inclusiv zia-
zgomot atît de firav. picături de suliţe străpungînd pereţii cabine- riştii de pe marginea terenurilor.
apă în vulcanul din sală. Cînd lor de masaj. ciocane zburînd în unii arbitri. oficialii care cădeau
un jucător a reuşif să dea peste tribune. Sau alergările încruci- sub braţele oficialilor împărţitori
minge. deruta lui a fost înduio- şate, impieticite, în direcţii con- de medalii s-au Întors şi ei cu
şătoare: nu mai ştia demult trare. gardurile. ah. gardurile! cu trofee acasă. uneori au primit
unde este poarta adversă. Şi sportivi ţopăind în gol şi apoi lo- medalii şi spectatorii interesaţi
nici n-avea pe cine să întrebe. vindu-se cu sete de obstacole. in aşa ceva şi care au reuşit să
oricum nu I-ar fi auzit nimeni şi sărituri în lungime. drept în intre pe teren.
nimeni nu mai ştia unde sînt ;Jlasa porţilor de fotbal, şi sări- Părea că fusese atins apogeul.
punctele cardinale. A aruncat la turi în înălţime, cu aterizarea pe culmea. climaxul, orgasmul su-
întîmplare şi l-a pocnit în oche- tabelele electronice de afişaj. O prem. că mai departe nu se
lari pe şeful Secţiei Sporturi de întreagă epopee s-ar putea scrie poate merge. părea că lămîie a
Mînă din' ANPOM. Fără lentile despre fiecare duminică atletică. fost stoarsă pînă la capăt, că ba-
şi acesta era cam la fel ca jucă- Şi fiecare duminică devenise lonul a fost umflat pî.pă la limită.
torii. aşa că a aruncat mingea în atletică. că. __Dar. nu Mai era un pas. A
tribune. Din tribune a ajuns din Cum era şi normal. salturile fost făcut acum cîteva luni. Ghi-
nou în teren. dar degeaba, la următoare au venit tot din par- ciţi care? Desigur:
zgomotul căderii ei pe parchet. tea ANPOM-ului. unde s-a con- s-p-e-c-t-a-t-o-r-i-i... Au fost şi ei
toţi jucătorii din apropiere s-au stituit cîte o comisie specială pe legaţi la ochi! Mai departe ...
bulucit s-o prindă.· aşa, după lîngă fiecare comisie anterioară. Mai departe nu pot povesti ...
ureche, şi urmarea a fost o gră- scopul fiind perfecţionarea cît mă dor tîmplele. teribil mă dor,
madă bine dezorganizată. cam mai adîncă a tuturor sporturilor din cauza nodului... ştiţi. legă-
ca la rugbi, între două echipe pe oarbe. pentru a obţine perfor- tura care ...
jumătate duşmane şi pe jumă- manţe magnifice în toate meciu-
tate bete. Pînă s-au desprins rile şi în toate competiţiile, fie
unii de.altii, arbitrul de centru a ele interne sau externe. Urmă-
făcut cîrcei în obraji şi a trebuit torul pas important a fost lega-
să fie înlocuit pentru că nu mai rea la ochi şi a arbitri lor de tot
putea ţine fluierul între buze. felul. inclusiv a cronometrorilor
Meciul s-a terminat totuşi cu şi purtă torilor de ruletă din atle-
un scor neaşteptat de mare. doi tism. Un delir! Un extaz! Fluie-
la doi. egal deci. dar fiecare rau atît de haotic arbitrii de
echipă susţinea că ea a învins. şi handbal încît şi jucătorii reuşeau
atunci amîndouă au fost procla- uneori să se amuze, între o bu-
mate victorioase. cert este că la şitură şi alta. între un icnet şi un
marcarea golurilor au contribuit vaiet. Iar la _aruncarea greutăţii.
în mod egal. de aceea decizia a imaginaţi-vă sportivul. aşezat
fost mai mult decît echitabilă. undeva şi aruncînd undeva. în
Presa. publicul. specialiştii în timp ce arbitrii stau ascunşi sub
sport. comentatorii de peste ho- masă de teama bilei de oţel şi
tare. toată lumea a fost de- plumb, imaginaţi-vă pe cei doi
acord că se deschisese o nouă arbitri responsabili cu măsura-
eră în handbal, în sport în gene- rea. întinzînd ruleta de undeva
ral. Iar în săptămînile care au pînă undeva, citind cu voce
urmat. toate oraşele cît de cît tare - eventual de pe dosul rule-
importante - şi era o probă a tei, oricum şi el nevăzut - ••opt
demnităţii acest lucru - au orga- metri şi patruzeci şi opt" şi ima-
nizat partide de handbal fi I'ave- ginaţi-vă arbitrul principal notînd Desen de ILIE TUDOREL
ALMANAH
ANTICIPAŢIA
297
DORIN· DA VIDEANU
..••
VÎNĂ TORI-I
ama stiletului luceşte stins în lumina scă- vinge tinutul acesta străin. Un tel pentru care rne-
L zută, apoi se abate asupra trupului tînăr,

străbate rochia de mătase, epiderma şi
muşchii toracelui, pătrunzînd în inimă. Sîn-
gele izbucneşte violent, străbate în ordine inversă
rită să Îţi dai viaţa.
Şuierul VÎntului. Şfichiuirea zăpezii răscolite. Şi
frigul... In adăpostul iluzoriu al cortului, încearcă
să mănînce şi să se odihnească înaintea ultimului
asalt. Apoi, din nou' la drum. Picioarele degerate
muşchii, epiderma şi rochia de mătase şi ţîşneşte,
lucind stins în lumina scăzută. Stropi mari pătează nu il mai ascultă, ninsoarea Învîrtejită de vînt Îi
veşmîntul alb al fetei, parcă intr-o încercare dispe- acoperă vederea.
rată de a străbate din nou mătasea rochiei, epi- Şi deodată, cînd pentru o clipă infernul pare ca
derma şi muşchii, pentru a se întoarce In inima se. potoleşte, zăreşte în depărtare ... nu se poate ...
care se oprise acum. Se apropie - nu s·a Înşelat: un cort străin, urme
Degetele crispate pe mînerul stiletului, chipul în- încă proaspete pe zăpadă, cutii goale, resturi de
cremenit în disperare şi durere. Ochii sticloşi, lu- mîncare. Un altul sosise Înaintea lui. Un altul fu-j
cind stins în lumina scăzută. sese primul.
Alături, zăcînd fără suflare, un tînăr cu chipul Simte cum frigul il pătrunde mai tare, cum oa-
acoperit de paloarea morţii, cu buzele arse, invine- sele îl dor şi îl roade foamea şi setea şi febra îl
ţite. Două trupuri nemişcare. arde. Porneşte din nou - Încotro? Ţelul ce l-a tinut
Stop cadru. In colţul din dreapta sus al ecranu- pe picioare s-a destrămat, drum Înapoi nu mai
lui apare un indicativ: 2.16.437256. hnaginea se este. Seara îl găseşte chircit în zăpadă. Arsura fe-
stinge. brei şi a frigului se stinge cu Încetul. Ninsoarea
Mă ridic cu greu de pe scaun. Simt că mă su· cade oe ochii îngheţa ti.
foc. Deschid ferestra şi respir adîrc aerul curat al Stop cadru. 1.19.454707.
nopţii. Mă simt parcă mai bine. Imi dau seama că Ecranul se stinge iar. Sînt lac de sudoare. Mă ri-
nervii nu îmi vor mai rezista multă vreme, dar sînt dic şi mă îndrept din nou spre fereastră.
hotărît să privesc în continuare.
Apăs o clapetă şi ecranul se luminează iar. Di-
naintea ochilor se perindă o mulţime de cifre a că- •
Pentru mine, totul a Început cu un an În urmă.
ror semnificatie încep să o cunosc. Aleg.
1.20.977592. De atunci, întîmplările m-au purtat în viltoarea lor,
Automobilul oficial alunecă alene, mulţimea ~. mai cu voia mea, mai fără voie, şi iată-mă azi în si·
lureşte zgomotoasă. Urale, strigăte, aclamaţii. In tuaţia de a risca să-mi pierd viaţa. Sau, dacă mă
maşină, un bărbat -tînăr, puternic, plin de viaţă şi pot exprima astfel, să pierd mai mult decît pro-
de vigoare. Norocul s-a arătat darnic cu el, oferin- pria-mi viaţă. -
du-i posibilitatea de a-şi împlini visele măreţe. Iar Cu un an în urmă deci, l-am reîntîlnit pe fostul
alături are o soţie tînără, frumoasă şi iubitoare. meu coleg de liceu, Daniel. Se mutase chiar la col-
Flori multicolore descriu prin aer traiectorii ro- tul străzii pe care locuiam, intr-o căsuţă pe care o
tunde pentru a cădea apoi în drumul maşinii. Băr- ştiam părăsită parcă dintotdeauna. Trecînd zi de
batul zîmbeşte maşinii, sau poate doar gîndurilor zi prin faţa acelei case, nu am putut să nu observ
lui. cum o poartă metalică solidă a Înlocuit uşa cu ca-
Glontele plecat din arma ucigaşă îi pătrunde naturi din lemn sculptat, cum obloanbele cu jalu-
prin ceafă, sfărîrnîndu-i teasta. Lipsit dint-o dată zele de la ferestre au dispărut, apă.rînd În schimb
de viaţă, trupul se prăbuşeşte pe bancheta din o reţea deasă de zăbrele din fier, cum cocoşul de
spate. Nimeni nu îşi dă încă seama ce se Întîmplă. tablă de pe acoperiş a fost Înconjurat de o baterie
Cu un gest reflex, şoferul accelerează. Sotia se re- de antene ciudate. Mă oprisem nu o dată din
pede spre corpul neînsufleţit. Pe capota maşinii se drum să privesc aceste transformări neobişnuite,
văd, răsfira te, sinistre rămăşiţe ÎnsÎngerate. poate pentru a colora cu o oicătură de mister mo-
Stop cadru. 1.20.977592. notonia după-amiezilor.
...Zăpadă, viscol, ger. Simte că e la capătul pu- - Imi dati voie, vă rog? - am auzit o voce În
terilor. Tovarăşii săi au pierit pe rînd, devotati de spatele meu şi, jenat că fusesem surprins privind
aceste locuri ostile. Acum e atît de aproape de într-o curte străină, am făcut loc să treacă celui ce
ţintă ... De visul său. Ştie că nu mai există drum părea să fie stăpînul casei, un tinăr blond, uşor
de Întoarcere. Dar va fi primul, primul care va ln- adus de spate. In timp ce descuia uşa de la in-
r
P.LMANAH~
ANTICIPATIA ~
298
trare, s-a uitat la mme peste umăr şi ochii i s-au Stăteam, În cumpănă Încă, nu ştiam dacă să-I
luminat deodată. consider pe prietenul meu geniu sau maniac.
- Liviusl la te uită, bătrînul Liviusl Cine ar fi Cînd, într-o bună zi - sînt două luni de atunci -
crezut?! Daniel mi-a spus:
Cîţiva trecători au întors capetele, curioşi să-I - Totul e pregătit, Izivius. Mîine dimineaţă voi
vadă pe posesorul acestui nume de vedetă a anti- Încerca.
chităţii romane. Atunci l-am recunoscut şi eu_ Anii Incredibila apropiere a momentului m-a luat prin
trecuţi au năvălit asupra mea, ani mai buni şi mai surprindere. Dar, din clipa aceea, orice Îndoială a
frumoşi. dispărut: Încercarea urma să aibă loc a doua zi di-
;:- Daniel! • mineaţa.
Imbrăţişări bărbăteşti, priviri cercetătoare. Şi a avut loc a doua zi dimineaţa. Numai eu ştiu
- Hai, intră în bîrlogul meu_' - cum am aşteptat să treacă cele douăsprezece ore
Amintiri comune, muzica în surdină, un pahar prevăzute pentru prima călătorie. In aceeaşi seară,
de vin, lumina înserării. Alte amintiri, Şi în final: la ora dinainte stabilită, emiţătorul - devenit acum
- Să mai treci pe la mine, Sîntem doar vecini, receptor - avea să intre În funcţiune, călăuzindu-l
nu?! pe Daniel pe drumul de tntoarcere.
L-am vizitat apoi tot mai des, pe de o parte din Trebuie să recunosc că nu am fost la Înălţimea
nevoia unei prietenii, o prietenie nouă ce s-a înfiri- momentul şi, În loc să-I lrrtimpin cu cîteva cuvinte
pat la căldura alteia, mai vechi; pe de altă parte, bine gîndite şi bine sirnţite, m-am repezit la el, stri-
din curiozitatea de a afla ce se ascunde îndărătul gîndu-i aproape:
ferestrelor zăbrelite. - Te-ai Întors, Daniel! Hai, povesteşte-mi!
Trecuseră patru luni de zile de la prima noastră - "Reuşită deplină, dragul meu! Să-ţi spun cum
întîlnire, cînd misterul mi s-a dezvăluit. a fost.
- Lucrez pe cont propriu, mi-a spus, şi sînt Cînd am sosit la destinaţie, am crezut inai Întîi
foarte aproape de o descoperire ce va zgudui lu- că mă aflu pe Pămînt. Eram la marginea unei pa-
mea ştiinţifică, Şi lumea, În generaL jişti Întinse, nu departe se zăreau pîlcuri de co-
- A trecut vremea descoperitorilor solitari, i-am paci, se auzea cîntec de păsări. Toate mi-au părut
replicat. Azi se lucrează în institute uriaşe, cu la- familiare: coroanele arborilor, culoarea cerului,
boratoare complexe, colective numeroase şi apa- chiar şi forma norilor alburii. Mă aşteptam să gă-
ratură complicată. Ce poţi face tu de unul singur, sesc o lume asemănătoare cu a noastră. Aflasem
cu mijloace modeste, Intr-un laborator improvi- oare una identică? Sau diferenţele erau atît de pu-
zat?! • ţine şi de mărunte Încît, pierdute În miliardele de
- Mult, pot face foarte mult. lţi voi spune care miliarde de factori care compun universul, nu pu-
este scopul muncii şi al căutărilor mele, chiar dacă teau fi descoperite Într-o viaţă de om?
ţi se va părea nebunesc, fantastic, o enormitate. Nu mi-am continuat gîndurile, căci am zărit
. Iată-l: călătoria Într-un univers paralel. Pentru apropiindu-se nişte vehicule iuţi, Care zburau la
aceasta nu am nevoie decît de o perfecta cunoaş- cîţiva metri deasupra solului. M-am ascuns repede
tere şi stăpînire a propriului eu. Posibilitatea de a Într-un hăţiş, sperînd să nu fiu descoperit. Incă.
atinge universurile paralele zace latentă În 'fiecare Voiam să păstrez iniţiativa,
dintre noi, Incetul cu Încetul, am Încercat să des- Aerodinele au coborît nu departe de locul unde
copăr În mine această posibilitate şi să o contro- mă pitisem. Au apărut mai mulţi... oameni şi unul
lez. Putina aparatură pe care o folosesc - e drept, din ei s-a Îndreptat spre mine, vorbindu-mi: "Sînt
de mare fineţe şi complexitate - nu are alt rost Narco. Te-am aşteptat. Nu te teme. Vino,
decît al rnăsuţei cu rotile cu ajutorul căreia copilul Ce să fi făcut, am ieşit din ascunzătoare şi
mic Învaţă să meargă, m-am apropiat de ei, Purtau cu totii nişte uni-
Un univers paralel, iată o .posibilitate perfect forme strălucitoare, dar nu erau Înarmaţi.
susţinută logic şi matematic, In curînd, voi fi În Am urcat în aparate. Sigur, eu pregătisem un
măsură să îi dovedesc realitatea. mic discurs de bun găsit, dar acum vorbele parcă
Sînt prudent din fire, aşa că nu m-am grăbit să nu se prea legau, Curind, am ajuns într-un oraş şi
îl socotesc nebun sau maniac pe prietenul meu am fost condus la sediul unei organizaţii pe care ei
Daniel, aşa cum nu m-am grăbit nici să-i dau creau numit-o Organizaţia pentru legăturile cu Terra,
zare. L-am vizitat În continuare. L-am ascultat La asta chiar că nu mă aşteptasem! Ei, şi toată
susţinindu-şi filozofic ipoteza, i-am urmărit argu- ziua eu le-am pus Întrebări şi ei mi-au răspuns.
mentaţia ştiinţifică, În măsura În care cunoştinţele In final, mi-au promis că mă vor ajuta să con-
mele mă ajutau. Mai În glumă, mai În serios, iim struiesc un emiţător pe Sheda, Aşa se numeşte lu-
Început să practic şi eu, sub Îndrumarea lui Da- mea lor: Sheda. Cam atît."
niel, o serie de exerciţii menite a-mi descoperi la - Cum adică, atît!, am sărit eu, nemulţumit că
rîndu-mi presupusele facultăţi latente - fără a ob- prietenul meu îşi rezumase călătoria doar În cîteva
serva Însă vreun rezultat. cuvinte. Nu am vrut să tin seama de faptul că era
- Nici nu era de aşteptat, aşa curînd, intervenea vizibil epuizat şi i-arn cerut alte şi alte detalii. Aşa
Daniel. Trebuie 'să ai răbdare. am aflat că locuitorii din Sheda cunoşteau Terra'
Sub supravegherea lui, am Învăţat să lucrez cu În amănunt, dar nu voiseră să intre În legătură cu
aparate1e din laborator, M-am aşezat chiar şi pe noi, se multumeau să ne studieze. Am aflat că, pe
scaunul emiţătorului, o construcţie copiată parcă tărîmul ştiinţei şi al tehnologiei, aveau asupra
dintr-o bandă desenată; o cască Îmi cuprindea ca- noastră un avans de cîteva zeci de ani, un secol
pul şi o mulţime de firg prin care trupul meu era poate. Că există multe deosebiri Între lumile
În legătură cu maşinăria. Tot fără nici un rezultat. noastre. dar si multe asemănări. Am continuat cu
~ ALMANAH
~ ~~N~TI~C~IP~A=T=I=A=================================================================== 29
întrebările pîriă cînd bietul Daniel a adormit fără opera regizată .pînă În cele mai mici amănunte a
să-mi fi putut domoli curiozitatea. ' unui Asasin de pe Sheda. Cu cît asasinatul e mai
Voiajurile zilnice ale prietenului meu au devenit crud, mai neaşteptat sau mai spectaculos, cu atît
curîrd -obişnuintă. Cum ne obişnuim noi cu toate! autorul' lui are mai multe şanse să apară în prima
De la o vreme, am început să-I sîcîi, cerîndu-i să-şi pagină a revistelor specializate, stîrnind invidia şi
facă publică descoperirea şi arneninţtrdu-l că, 'în ambiţia confraţilor. Cu cît victima suferă mai mult
caz contrar, voi face eu acest lucru. Mă amîna În cele din urmă clipe, pradă durerii, disperării şi
mereu, susţinea că mai vrea să clarifice nu ştiu ce, revoltei, cu atît Asasinul va fi mai bine cotat, pu-
că are impresia că i se ascunde ceva.tceva irnpor- tînd· spera să-şi vadă creaţia inclusă în fondul de
tant. aur al Asociaţiei.
Intre timp mi-am continuat şi eu antrenamen- ÎI ascultam pe' Narco povestindu-mi toate astea,
tele, cu mai multă însufleţire acum. De-ar fi să-I pe un ton ce se voia neutru, şi nu puteam crede.
cred pe Daniel, peste o lună-două urma să fiu apt O glumă sinistră. I-am replicat, nu prea convins,
pentru prima călătorie. eă moartea e un fenomen natural şi...
La un moment dat, am observat însă o schim- - Sigur mi-a răspuns el repede, nu sitern răs-
bare bruscă în atitudinea şi în comportamentul lui. punzători pentru milioanele de oameni care au
Părea preocupat de o problemă ce-l covîrşea. De pierit şi vor mai pieri pe Terra. Se moare de bătî-
mai multe ori l-am surprins îngîndurat, cu privirea nete, de boli, există războaiele, calamităţile natu-
pierdută. Era mereu trist, mohorît, tăcut. Arăta.te- rale. Se mai Întîmplă şi accidente, şi omoruri În
ribil de obosit. La Întrebările mele răspundea eva- care nu avem nici un amestet. Dar gîooeşte-te la
ziv, susţinea că nimic deosebit nu se întîmplase, cei care mor În floarea vîrstei, sau În pragul vieţii;
de vină erau doar solicitările excesive la care Îşi la cei ce se sting În chinuri îngrozitoare; la cei pie-
supusese mintea şi trupul. riţi În accidente incredibile, inimaginabile. Cum
Penfru ca, acum vreo două săptămîni, înainte poţi considera asta... natural?!
de a pleca spre Sheda, să mă ia de-o parte şi - Dar de ce ... cum de se poate ... de unde
să-mi spună: acest... obicei? ..
- Dragul meu, uite, cum să zic... Totul a mers Pentru întîia dată, întrebarea mea a rămas fără
bine pînă acum, dar ceea ce fac eu conţine şi o' răspuns. Narco mi-a vorbit despre rădăcinile aces-
doză de risc, deloc neglijabilă. Un accident se tei ... hm..; Îndeletniciri, care s-ar pierde în veacu--
poate întîmpla oricînd. Sper că gestul meu nu îţi riie trecute şi care acum celor mai mulţi shedaeni
va părea melodramatic: ţine plicul acesta. Dacă în- le apare ca un lucru obişnuit, firesc, normal. Mulţi
tîrzii vreodată mai mult de patruzeci şi opt de ore, detestă Asasinatele, dar nu s-ar gîndi vreodată să
deschide-l. ceară, de exemplu, scoaterea lor în afara legii.
Am zîmbit amuzat, dar lui nu-i ardea de glumă Doar noi, cei din Organizaţia pentru legăturile cu
şi mi-a pierit şi mie cheful. A insistat să nu-i citesc Terra, luptăm din răsputeri împotriva lor; nu avem
mesajul decît în situaţia precizată de el. Însă de înfruntat o forţă dură, distinctă, ci inertia,
Situaţie care nu a întîrziat să apară __Alaltăieri. obişnuinţa informă, moale, alunecoasă ...
De regulă, Daniel nu lipsea mai mult de douăspre- - Dar .pămÎntenii nu au observat ... nu li s-a pă-
zece ore. De data aceasta trecuseră patruzeci şi rut niciodată ciudat că ...
opt. Am deschis plicul. - Nu. De ce? Iată încă o întrebare fără răspuns.
"Dragul meu Livius, îţi cer iertare pentru răs- Probabil că, neaflînd şi neimaginîndu-şi măcar vreo
punderea teribilă pe care o arunc pe umerii tăi în- altă cauză pentru nenorocirile care se abăteau
credinţindu-ti aceste rînduri, dar nu am de ales. asupra lor, considerîndu-le lucrarea Naturii sau a
Eşti singurul care m-ar crede şi, cel puţin deocam- Hazardului, ati sfîrşit prin a socoti nefirescul -
daţă, singurul care va putea face ceva. normal.
- Iţi aminteşti de impresia mea că mi se ascunde - Incă o întrebare, Narco. Aici, pe Sheda, s-a
ceva... Narco şi ceilalţi oameni ai Organizaţiei îmi întîmplat vreodată .._ să fie cineva ...
răspundeau la orice întrebare. De-aş fi ştiut ce să-i - Niciodată-«
întreb!... Pînă într-o zi, cînd am surprins nişte _ - Vreau să văd cîteva asemenea... asasinate,
vorbe ciudate: "Ce mai face victima?!", întrebase i-am spus şi, fără -un cuvînt, m-a condus într-o În-
cineva, şi era clar că despre mine fusese vorba. căpere alăturată. Probabil că se aştepta la o ase-
Am cerut lămuriri, .am insistat şi în cele din urmă -menea cerere, căci aici se afla pregătit un aparat,
taina mi s-a dezvăluit, cu adevărat întricoşătoare. semănînd cu banalul televizor. Pe ecran se succe-
Ei, cei de pe Sheda, au aflat de mult despre dau felurite indicative. Am acţionat claviatura la
existenţa universului nostru, a Terrei şi a oameni- Întîmplare.
lor. Şi, pe măsură ce evoluau şi îşi perfectionau 2.20.992063.
tehnicile, au Învăţat să acţioneze asupra lumii Cîrd îşi revine în urma loviturilor, se află prăbu-
noastre. De îndată ce au avut posibilitatea să o şit la pămînt, simte dureri cumplite În tot trupul şi
facă, au acţionat şi asupra vieţilor, a destinelor capul îi vuieşte îngrozitor. In jur se aud tropăind
noastre. Numai distructiv, din punctul nostru de cizmele soldaţilor; apoi un ţipăt. Face un efort şi
vedere. deschide ochii. Privirea îi este împăienjenită, din
Ne ucid, Livius! Acesta e sportul lor preferat, arcade spartă sîngele i se prelinge peste pleoape.
arta lor dusă pînă la rafinament! Asociaţia Asasini- Işi vede soţia, tîrîtă cu brutalitate de cîţiva zdra-
lor numără sute de mii de membri şi are milioane honi. Femeia se zbate, ţipă, încearcă să lovească.
de simpatizanţi. O moarte Înfricoşătoare petrecută Unul din soldaţi o izbeşte cu putere peste faţă.
pe Terra - un accident stupid, o crimă odioasă, Se ridică, fără să-şi dea seama ce face, fără să-şi
'un tragic concurs tie împrejurări - nu e decît simtă trupul amorţit. Se repede spre duşmani pri-
ALMANAH \. ~
<:::
300 ANTICIPAŢIA
n
vind ţintă chipul soţiei, ochii ei îngroziţi, buzele şi ultima clipă.
nările însîngerate. Surprinşi în prima clipă, soldaţii Stop cadru.
îl copleşesc apoi. E doborît din nou şi cind în- ...Am plecat din faţa aparatului. Văzusem mai
.cearcă iarăşi să se ridice vede, la doi paşi, ţeava mult decît puteam suporta. Cred că mă clătinam,
unei mitraliere aţintită spre fruntea sa. Şi mai căci vreo trei inşi s-au ,grăbit să mă sprijine. Ce
vede, într-o secundă dilatată, degetul care apasă voi fi gîndit atunci?.. In orice caz, mi-am dat
pe trăgaci. seama că nu are rost să protestez, să mă revolt;
Capul omului pare că explodează, craniul nu atunci şi nu acolo. Mă aştepta o luptă lungă şi
zboară în ţăndări. Răpăitul armei acoperă urletul grea, o luptă în care îi aveam alături pe oamenii
femeii. De unde mai găseşte putere să fugă? Jetul din Organizaţie, iar împotrivă, mania ucigaşă, fe-
de flăcări o ajunge din urmă, o învăluie, se zvîrco- roce şi tenace, a sutelor de mii de Asasini şi iner-
leşte o dată cu ea, se stinge o dată cu ea. ţia vîscoasă a lumii Sheda. ,
Stop cadru. 1.19.320087. Şi mi-am mai dat seama de un lucru: ca prim
La marginea oraşului, unde începe cîmpia. părnîntean descins în acest univers, ca unic deti-
Se întoarce de la lucru, obosit şi prăfuit. Şi-a lă- nător al secretului său, am devenit o Victimă po-
sat în vestiar salopeta, dar hainele de pe el, deşi tenţială pe care orice Asasin şi-ar dori-o în palma-
curate, nu arată cu mult mai bine, aşa cum sînt, res. _
şifonate şi un pic cam largi pe trupul lui uscăţiv, Am căutat fila următoare, dar asta era totul. In-
adus de spate. Sub braţ poartă o servietă pono- semnările lui Daniel se opreau aici.
sită, din care se zăreşte capătul unei pîini. Adevărul e că în continuare am actionat ca În
Cînd ajunge la calea ferată se porneşte.un vînti- transă, orbit, fără să gîndesc. Altfel, aş fi evitat
cel răcoros, care îl mai Înviorează puţin. In depăr- poate situatia în care mă aflu acum.
tare se aude slab şuieratul unui tren. Am pătruns în încăperea mică, atît de familiară,
Omul coteşte pe cărarea ce urmează, alături, a emiţătorului. Mi-am ataşat dispozitivele care mă
traseul drumului de fier. Ceva mai încolo, linia tra- puneau în legătură cu aparatura din laborator, fă-
versează un podet metalic. Omul, prudent, se asi- cînd automat mişcările repetate de atîtea ori. Rînd
gură. Trenul se zăreşte, dar e Încă departe. pe rînd, am închis contactele. Inclusiv ultimul.
Urcă rambleul şi păşeşte pe tabla Încinsă a po- Mai întîi, o uşoară ameţeală. Decorul s-a estom-
deţului. Merge acum între şine, călcînd incomod, pat. Parcă pluteam. Parcă ... Mam concentrat, am
din traversă în traversă. Dedesubt, un canal de iri- simţit cum aparatele mă ajută. Eram asemenea
gaţie Îşi mînă alene ·apele. unui copil care, ţinut de subţiori de părinţi, în-
Cînd soseşte la celălalt capăt, trenul Însă este cearcă să facă primii paşi. Apoi saltul... Marn nă-
departe. Se răsuceşte să coboare din nou spre po- pustit într-un spaţiu care nu era spaţiu, aveam
tecă. Piciorul Îi patinează pe traversa alunecoasă. senzaţia mişcării deşi, în subconştient, eram con-
Omul se dezechilibrează şi cade, izbeşte cu piep- vins că _rămîn nemişcat, mi s-a părut că aud
tul şina dinaintea lui, iar faţa i se zdrobeşte de pie- şoapte ce se stingeau de îndată ce încercam să le
trele colţuroase. Nu mai primeşte aer, în gură din- pricep sensul. .
ţii sfărîmaţi şi gustul sărat al sîngelui. Apoi leşină. Cît a durat totul? Mam trezit într-o cameră ase-
'Mecanicii văd prea tirziu, mult prea tîrziu, omul menea celei din care tocmai plecasem, mai mică
ce zace fără cunoştinţă În drumul locomotivei. Ju- doar şi mai modest echipată: emiţătorul-receptor
mătate din garnitură trece peste trupul prăbuşit, de, pe Sheda.
sfîrtecîndu-l. Piinea a alunecat din servietă şi s-a In buzunarul de la piept aveam un mic aparat
rostogolit ceva mai încolo. Pe coaja rumenită lu- care acţiona prin telecomandă deschiderea uşii.
cesc pete roşii, însîngerate. Afară era o vreme mohorîtă, ploua mărunt. Am
Stop cadru. 1.20.646770. păşit dincolo de prag şi, de la distanţă, am recu-
Lucrează pe schelă, la marea înălţime. Treaba noscut uniformele Organizaţiei. O voce amplificată
merge bine, sudurile sînt aproape gata. Le va ·ter- de rnegafoane a izbucnit în aerul umed:
mina pînă la pauza de masă. Işi şterge transpiraţia - Sînt Narco. Te-am aşteptat. Nu te teme!
cu mÎneca salopetei şi se apucă iar de lucru. Il Am urcat într-o aerodină care a pornit imediat
strigă pe colegul aflat la cîţiva metri mai Încolo şi Îi spre oraşul profilat la orizont. Păstrăm tăcerea; ne
cere nişte electrozi. Ai lui s-au isprăvit şi n-are priveam doar, pe furiş. Am sosit la destinaţie: o
rost să mai coboare de pe schelă pentru atîta lu- clădire sobră, solidă, amplasată la marginea oraşu-
cru. Cel strigat îl invită să vină chiar el să-şi ia lui - Organizaţia pentru legăturile cu Terra. Qădi-
eledrozii. Omul pune jos aparatul de sudură, îşi rea e înconjurată de oameni ai Organizaţiei. Inar-
desface centura de siguranţă, face doi paşi... mati. La intrare, oameni ai Organizaţiei. Pe cu-
O ţeavă insuficient fixată, o podină amplasată loare, oameni ai Organizaţiei. Inarmati cu toţii.
incorect. Braţele bat zadarnic aerul, În căutarea - Ce s-a întîmplat cu Daniel?
unui sprijin. Trupul se prăbuşeşte În gol, într-un - Eşti în siguranţă aici. Problema Terrei a luat o
zbor teribil, de la înălţimea de patruzeci de metri. amploare fără precedent. Se vor produce schim-
Jos, Încastrată în fundaţie, se află armătura pregă- buri-radicale, şi asta cît de curînd. Dorim să luăm
tită pentru stîlpi. Sarele groase de oţel îi pătrund legătura cu părnîntenii. Te rugăm să ne ajuţi.
prin umeri şi ies prin şolduri. Omul străpuns - Pot să privesc o... înregistrare?
trăieşte Încă. Muncitorii se strîng În jurul lui şi nu - Dacă vrei... Ciudaţi mai sînteţi voi... Ne-am
ştiu cum să-I ajute. In cele din urmă, taie barele cu aşteptat totuşi să ne ceri asta. Uite, ai aici un apa-
aparatul de sudură şi îl transportă pe muribund la rat.
spital aşa, cu fierul în el. Am acţionat claviatura. Ecranul s-a luminat. Pri-
Moare pe masa de operaţie, conştient pînă în veam simbolurile care nu-mi spuneau nimic. Intr-o
(ti ALMANAH
~A ==N=T'=C='P=A=T='A================================================================= 30
pornire pe care nici eu nu mi-am explicat-o, am Desigur, vînătoarea e o practică sîngeroasă şi,
apăsat pe rînd clapele ce alcătuiau un nume: Da- de c~e mai mulţi ori, condamnabilă - atunci cînd
niel. In clipa următoare, pe ecran s-a fixat indicati- nu are-altscop-decît acela de a ucide... Şi mie Îmi
vuI: repugnă.--oai- există o mare diferenţă faţă de Asa-
,1-20.996034. sinate: sînt VÎnate păsări, animale sălbatice...
Imi văd prietenul În mijlocul unui grup de she- M-am oprit fulgerat de un gînd cumplit, şi privi-
daeni. Le vorbeşte cu Însufleţire; atmosfera e cor- rea lui Narco mi-a confirmat că ajunsesem, În sfîr-
dială. lnţeleg că Daniel a obtinut un succes În şit, la adevăr. Fiinţe inferioare... Pentru shedaeni,
lupta lui pentru ... emanciparea Teririenilor. noi eram fiinţele inferioare. Noi eram tigni, antilo-
hnaginea se schimbă. Daniel Înaintează spre clă- peţe, vulpile, iepurii, lupii.
direa emiţătorului. Se opreşte brusc. Nu zăreşte Intr-adevăr, ce sentiment putem Încerca văzînd
nicăieri oamenii, Însărcinaţi cu supravegherea zo- un vînător cu cizma pe grumazul animalului omo-
.nei. !şi dă seama că e căzut într-o capcană. Işi În- rît? Admiraţie? Cîteodată. indiferenţă? Adesea .
cearcă ultima şansă: aleargă spre emiţător. Ora· Eventual milă, mai rar dezgust.
fală de mitralieră răscoleşte pămîntul În urma lui. - Nacro, vreau să te mai întreb ceva. Organiza-
O a doua Îi loveşte picioarele. Cade, Încearcă să ţia pentru legăturile cu Terra e un fel de ... socie-
se ridice, se tîrăşte. Din depărtare, vede sosind tate pentru protecţia animalelor?
aerodinele Organizatiei. Prea tîrziu. O a treia ra- Shedaeanul a tăcut din nou.
fală loveşte În plin. Mortal. Cu un ultim efort, Da- Şi iată-mă acum în Încăperea aceasta pustie, pri-
niel se sprijină de peretele emiţătorului. Peţio- vind iar şi iar zeci, sute de Înregistrări, simtind că
nează deschiderea uşii. Poate că, în.clipele care Îi nu mai pot rezista şi silindu-mă apoi să privesc.
mai rămîn de trăit, ar putea, cu cea din urmă fă-
rîmă de conştiintă, să se Întoarcă pe Terra. Dar el
rămîne acolo, cu trupul însÎngerat, sfîrtecat.
Incet, se Iasă În genunchi, apoi se prăbuşeşte cu
faţa În iarbă. Pentru prima oară, un pămÎntean a
•
_ Da; lupta va fi grea; mai grea decît crezuse Da-
niel. In orice caz, prea grea pentru a fi purtată de
un singur om. Dar eu nu voi repeta greşeala fostu-
fost ucis pe Sheda. . lui meu prieten. Nu voi fi singur.
Stop cadru. 1.20.996034. P.este cîteva ore, în zori de zi, mă voi Întoarce
Organizaţia voia să ia legătura cu Terra. Narco pe Terra. Alături de voi. Impreună, vom reuşi.
mă rugase să-i ajut şi aştepta -Încă un răspuns. Nu Mă apropii de fereastra deschisă, privesc cerul'
era pregătit să i-I dau. Mai Întîi aveam de pus cî- care se luminează la orizont. Un şuierat de glonte;
teva Întrebări... . geamul zboară în ţăndări. E rîndul meu, deci.
- Un lucru nu reuşesc să Înţeleg. Sheda e o Nici nu ştiu cum am ajuns În aerodină, gÎfiind,
lume mai evoluată decît Terra, cu ştiinţa şi tehno- tremurînd. Cuplez pilotul automat şi îi dau desti-
logia mult mai dezvoltate. Stăpîneşte planetele sis- naţia: emiţătorul.
temului său solar; şi aşa mai departe. Cum pot Imi dau seama că alerg spre un adăpost iluzo-
toate acestea să coexiste cu un... obicei atit de riu: în lumea noastră nu sînt cîtuşi de putin mai În
barbar, sadic, absurd cum sînt aceste ... Asasi- siguranţă decît aici. Dar trebuie să ajung la voi, să
nate?! Şi, dacă obiceiul există: cum poate tolera, vă spun totul, să aflati.; Impreună vom reuşi să
cum poate accepta o societate, aflată pe această Învingem, să nu mai fim Vînatul În jocul acesta.
treaptă de dezvoltare, ca Asasinatele să dăinuie, Aerodina opreşte la marginea crîngului. Prin hă-
netulburate de vreun reproş? Cum poate permite ţiş se zăreşte clădirea mică, joasă a emiţătorului.
ca alte fiinţe să fie ucise de nişte maniaci? Crime Să fi fost graba, să fi fost o presimţire? Fapt e că,
săvîrşite cu patimă, cu încrîncenare? Cum? afIÎndu-mă Încă la vreo cincizeci de metri, teleco-
- Eşti sincer, voi fi sincer şi eu. Iată: această ... mand deschiderea uşii. O explozie Îngrozitoare.
practică, pe care o condarnni la shedaeni - pe Emiţătorul pulverizat. Petale dE:.foc se apropie.
bună dreptate, după părerea mea, există şi pe Suflul mă trînteşte la pămînt. Imi revin repede.
Terra. Doar că oamenii ucid fiintele propriei lor Simt mirosul părului şi al sprîncenelor pirlite, faţa
planete. Ucid, şi orice lovitură e permisă. Ucid cu mă ustură Îngrozitor, În ochi îmi joacă pete colo-
lancea, cu săgeata, cu glonţul. Ucid cu dinamita, rate. Da, Asasinii nu sînt infailibili.Mai dau greş şi
cu otrava. Ucid... ei, cîteodată. M!'iîndepărtez, tîrîndu-rnă pe coate
- iată-mă că te Întrerup. Da, pe Terra au existat şi genunchi. Deocamdată, am scăpat. Ştiu că nu
şi mai există războaie, milioane de oameni mor În mă vor căuta imediat. lşi Îrchipuie că am pierit În
Înfruntări absurde. Dar Întreaga lume civilizată explozie şi, În orice caz, le e teamă să se apropie.
condamnă această plagă; nu există un om normal Emiţătorul e distrus. Dar receptorul pe pe Terra
care să dorească, sau să accepte cu seninătate va functiona peste douăsprezece ore. In ciuda lip-
pieirea semenilor săi. Pe cînd pe Sheda, nepăsarea sei de antrenament, poate voi reuşi să.. Intre
cu care ... timp, s-ar putea ca Asasinii să mă caute. Mă vor
- M-ai Înţeles greşit, Livius. Nu m-am gîndit la căuta probabil şi oamenii Organizaţiei. E un joc
războaie şi lagăre de exterminare. Obiceiul de prea complicat, ale cărui reguli Încă nu le cunosc
care vorbesc e practicat pe scară largă pe Terra, destul de bine. Un joc În care eu sînt VÎnatul.Iar
admirat de mulţi, dezaprobat de cîţiva, privit cu miza e mare, e mult prea mare. Nu pot şi nu am
nepăsare şi indiferenţă de cei mai mulţi, combătut dreptul să continui de unul singur.
de foarte puţini; fără succes. Mă refer la VÎnă- Trebuie să reuşesc, să ajung la voi, să aflati. Şi
toare. chiar de nu voi reuşi... poate cineva, cîndva, se va
Am Încremenit. Auzisem oare bine?!, m-am gră- întreba de ce ... de ce atit de crud, atît de absurd
bit să protestez: loveşte coasa ascuţită a mortii? De ce?
ALMANAH--:-~
ANTICIPAŢIA
30"2 ======================================
VICTOR NĂNESCU
GENERALULUI NU ARE
CINE SĂ~I VORBEASCĂ
luviul rătăceşte În ceaţă şi mlaştinile îi sorb pată pe butonul desigilat la ordinul computerului
f.
alunecarea nesigură. Malurile curg din pîcla
albastră a asfinţitului. Toamnă .
La debarcadşr a sosit un bărbat. Nu are
bagaj. Tremură. Ţestoase iese la suprafaţă şi călă-
central, dilatîndu-i percepţia pînă la imaginea dege-
tului său străpungînd apocaliptic planeta.
-Clipeşte nedumerit. Vis?' Amintirile se destramă"
Ţestoase îi leagănă drumul şi ascultă: rnedaliile ge·
torul plăteşte.' O monedă netedă, vie. Carapacea neralului Almarth putrezesc. Ruşine, mare ruşine
Ţestoasei are forma unui fotoliu. Prudent, bărba- să-ţi mustească plăgile pe pieptul altădată doldora
tul se aşează. de excrescenţe şlefuite, conform celor mai exi-
- Porneşte, biiguie şi memoria Ţestoasei se des- gente principii ale sexualităţii regnului mineraL Din
chide ca o carte: e generalul Almarth. micile răni aburinde, fierbinţi, dezonoarea curge în
J)ezertase. valuri de leucocite decorate pentru bravură. O sti-
In faţa lor apele se dau la o parte bolborosind şi clă cu şampanie deschisă prea tîrziu.
EL îşi aminteşte însorita dimineaţă a Decorării: cu Războiul continuă în trupul generalului.
bustul gol, aşteaptă tnţepătura acului ce va inocula Foşnet, apoi un zumzet ascuţit în întuneric.
sămînţa Gloriei, sămînţă care va naşte perverse "Se apropie", îşi spune Almarth, urmărit de ve-
medalii, carne din carnea eroului. Almarth con- denia luptelor: EI - locotenent fără zîmbet fără
templă chipurile ofiţerilor superiori. Nu remarcă dorinţe - conduce plutonul în spatele liniilo~ ina-
nimic şi regretă că n-a fost mai abil, să amîne şi de mice şi întîlneşte o aşezare stearpă, răvăşită de ~
data aceasta, să primească laude pentru îrdelun- obuze. Ordonă: "Executaţi cercetarea terenului!"
gatul refuz al decorării, să joace pînă la capăt li se dă drumul viperelor, verjficindu-se prompti-
farsa modestiei şi să rămînă În viaţă. Vîntul îi flu- tudinea detectorului de radiaţie termică de natură
tură pe umeri, ca o pelerină. Două tancuri cu biologică şi sincronizarea imagine-sonor la minus-
urechi de elefant Îşi încrucişează festiv tunuri- culele !~egistratoare care, în ipoteza unui eşec,
le-trompă şi mugesc la unison. Cu tălpile sînge- vor edifica Suprema Curte Marţială asupra opor-
rînd, Almarth îşi menţine echilibrul pe rotunjimea tunităţii ordinelor date pe cîmpul de luptă. Repti-
ţepoasă a unui arici. Ritualul esential al decorării. lele se, tîrăsc pe străzi, pătrund în clădiri. Nimeni.
Drepţi! Toţi privesc În pămînt. Măsurile de securi- Deodată, cineva strigă: "Aia de colo nu e casă!"
tate impun ca deplasările membrilor Statului Ma- Are dreptate. E cazarma viespilor cu venin neuro-
jor să se facă exclusiv în subteran. Mareşalul ţîş· paralitic - acţiune instantanee. Aruncătoarele de
neşte lî~ă tribună. Cîrtiţele deschizătoare de tu- flăcări incendiază totul. Fum. Neaşteptat de re-
nel îndepărtează pămîntul. Covorul rulant al cole- pede, sînt înconjuraţi de un nor cenuşiu, vibrînd
opterelor blindate se pune în mişcare şi mareşalul odată cu bătălia furioasă a miilor de aripi. limbi
este transportat pe elitre pînă la locul de onoare. de foc decupează consistenţa raiului şi viespile se
"Flurnos" , spune peltic şi scutură de pe mîneca împrăştie. Apoi se întorc şarjînd simultan din mai
uniformei cenuşa unui oraş îndepărtat. E totuşi multe direcţii. Pe umărul stî~ al locotenent ului Al-
grăbit. D doare capul. Muzica! Fanfara şopteşte un marth, cameleonul urmăreşte încleştarea şi agaţă
, vals solemn. Mareşalul desprinde lipitorile de la din aer gî~ăniile care se apropie prea multe.
tîmple şi veghează ceremonia. "Relaxează muş- . Din nou, foşnet. Ţestoasa înoată precaut, oco-
chiui"; îl sfătuieşte medicul pe Almarth şi pregă- hnd cheagunle de alge. Treptat, ceata devine
teşte fiola. Seringa soarbe un lichid incomod, o abur. Gîndurile generalului trec în galop peste în-
suspensie densă saturată cu corpusculi albi, cîl- tîmplările trecute:
ţoşi. "Aici", rosteşte medicul şi alege locul injecţiei "Poftiţi"; îl invită Ea şi maiorul Almarth îşi simte
la un deget· deasupra inimii. "Decoraţiile vor zîmbetul crispat deschizîndu-i cicatricea proaspătă
creşte cu fiecare nouă faptă de arme"; îşi deapănă de pe obrazul stirq.
discursul mareşaluL "In acelaşi timp, ele repre- Ea observă şi fardul de pe pleoape adie a milă.
zintă o garanţie a fidelităţii, deoarece îşi vor între- "Vă doare?"
rupe dezvoltarea şi vor ucide dacă titularul va .Preşupun că e o întrebare pur retorică, domni-
trăda". şoară. Imi pare rău, dar nu am vreme de conver-
Almarth întîmpină durerea, se înclină, primeşte saţie. Sînt aici pentru a-mi alege Arma, în virtutea
onorul. Decoraţiile îl vor încorseta, obligîndu-l să dreptului Decorării. Doresc să văd modelele. Re-
pipăie podul aruncat Între glorie şi apăsarea cris- oede, dacă este posibil."
(ti ALMANAH
/ ~ A=N=T=I=C=IP:A=TI=A============================================================= 305
/
Regretă imediat acest mic discurs meschin, dar nucleare şi...
Ea continuă să surîdă, îi permite să intre Înaintea ,,Adjudecat"; spune maiorul. ,,Aş dori să ştiu
ei În' liftul antigravitaţional şi coboară Împreună cum îl obţineţi."
sub protectoarea cortină de beton. "In principiu"; răspunde Ea, deja tristă, "compu·
.Am ajuns. Pe aici, vă rog.": terul traduce informaţia din limbaj matematic În
° Il conduce printr-un tunel cu pereţi transparenţi.

stranie grădină zoologică: adaptaţi, hibrizi, rnu-
tanti.
limbaj genetic şi proiectul armei este miniaturizat
pînă la dimensiunea de operare, transpus pe un
suport material adecvat şi introdus În genele stabi-
"Ce preferaţi?" lite În prealabil. Ajutată puţin, natura construieşte
"Mutanţi. Ceva eficace', de dimensiuni reduse. restul."
Am avut un cameleon cu' reflexe ultrarapide.": Se despart. Amîndoi vor Încerca să uite.
"Un adaptat de mîna a doua"; apreciază Ea, dar Ţestoasa Înaintează Încet. Plouă. Apa spală tru-
pe un ton lipsit de nuanţă ironică. "Aici găsiţi lupul generalului care desluşeşte umbra petalelor
cruri mai complicate. Doriţi un Euscorpius lmpe- carnivore. Uscăciune amestecată cu fierberea sîn
rator? gelui bolnav. Almarth suferă. .
Poftim?"
::0 vari~tă de mutant a scorpionului imperial.
Numai femeie cu pui. Douăzeci, douăzecişi cinci
.Aduceti-l Înapoi!"
"Nu ştim unde este"; se eschivează mareşalul.
"Olicum, decolatiile nu I-au ieltat."·
de indivizi, tineri fixaţi pe corpul mamei. In locul "A dezertat luînd cu el microfilme! Microfilme
acului veninos le-au crescut micro-aruncătoare de conţinînd tehnologia de producere a bie-armelor".
grenade -incendiare sau, dacă vreţi, mitraliere ju- Mareşalul sughiţă şi, ca Întotdeauna cînd are
melate pentru lupta aeriană. Au aripi." emoţii, vorbeşte peltic.
El clatină din cap. Altceva. "Şi cui să le dea?"; încearcă el să sugereze ab
"Ordinul Micropodifonnes, subordinul Tro- surdul.
chili", spune Ea şi îl priveşte În ochi. "Sînt păsări "Celor de pe celălalt Mal! Ei posedă rnutanti ve
colibri cu cioc de oţel, capabile să atingă În zbor getali. Dacă A1marth ajunge acolo, în curînd vom
viteze supersonice. Pot anihila şi rachete sol-sol fi atacati":
sau aer-sol". "DaI eu ştiu că oamenii aceia nu sînt violenţi ş
El tace. Privirea ei orbindu-l. că mutanţii 101 sînt paşnici. Poate Almalth a doli
"Choloepus didactylus - Leneşul, posedă o să-i plevină de lisculile ingineliei genetice. Au ma
staţie de bruiaj telepatic, fumigene, iar..." fost cazuli l":
"Aceasta ce este?": "Gura! Să fie executati"; ordonă Ea şi bate din
Şoaptă. Ea Înţelege, ~ decoraţiile promit cuce- picior, mînioasă. Podeaua sună a caldarîm aglome
riri, prestigiu, bunăstare. Renunţă. rat cu tropot plictisit de cai.
"Clasa Insecta, subclasa Pterygota, supraordi- Nu e departe malul. Mîna generalului atîrnă tă
nul Neuropteroidea, ordinul Lepidoptera - flu- cută, mÎngîind pletele blonde ale Ţestoasei - cu
turi, familia Sphingidae: Acherontia atropos chip-de-femeie. .
este o armă efegantă şi redutabilă. Agresivă prin Cu moneda vie, dăruită de Almarth, în gură, l
excelenţă. Mufantul poate transporta Încărcături despică tandră apele întunericului.
~.J:".:-_.
- ... _",.~ -
~
~
o
o
~~
-c
C
V
-il
ALMANAH ~
304 ANTICIPAŢIA <:

VALERIAN STOICESCU
Ediţia 7985 a Almanahului Anticioeţi« se inscrie in memone afectivă a
fani/or - şi nu numai a lor - in primul rind prin publicarea unuie dintre
marile repere ale anticipaţiei sovietice, punct de pornire pentru scena-
riul CăIăuzei lui Andrei Tarkovski ŞI port-stindard al operei tretitor Stru-
gaţki in intreaga lume. romanul Picnic la marginea drumului. Traducă-
torut. pe atunci student in ultimul an al FacultăţII de Utt/ale ŞI Ingmene
Chimică, era un qussi-necunoscut in uruvet sut :if ,omanesc Aste u, In-
qinerut Valerian Stoicescu - născut la 31 octombrie 1960. traducător
calificat din limba rusă - are la activ un numar considerabil de tradu-
ceri din literatura SF sovietică, datorită lui oevenirui accesibile cititori-
lor romsni proze valoroase, reorezentstive pentru acest tentonu literar
cu mare pondere În Anticipeţi« europeana. Iată citeva exemple. Bucla
de hirterezis de 1.verşevski, În Nici un zeu in Cosmos, Ed. eoutc« 1985,
Un miliard de ani pină la sfîrşitul lumii oe.A. ŞI B. Strugaţki, in Povestiri
despre invenţiile mileniului III, Ed. Ştiinţifică ŞI Enciclopedică 1986, Sal-
varea vieţii, in Almanahul Anticioetie 7984 SI Linia terminală in Almana-
hul Anticipaţia 1986, ambele de Mihail Pufiov. A doua invazie marţiană
de A. ŞI B. :itrugaţkl, in Almanahul Anticipaţla 1988 vetenen Stolcescu
este ceea ce se cheama un trrulur."/Q' onentet ne text" lucreaza foarte
ingrijit, migălos cruer. evitind soluţiile rapide SI soectecotsre cart> pacatu-
.esc insa prin trădarea spirttutut onqmeiutu: exemplele de mal sus Sint
grăitoare in ceea ce priveşte alegerea textelor, denotind un gust Sigur
Prac/ic, v etenen Stoicescu este deocamdată smgurul nostru specialist
in opera fraţilor Strugaţki; in continuare aşteptăm de la el versiunea ro-
mănească a romanelor Piciul - deflnltivată. dar incă fără editor - şi Luni
incepe sîmbătă - aflat in lucru.
CRISTIAN TUDOR POPESCU
ERNEST
MARTIN
Prima ZI talent. nimerise In componenţa Stelarului. Dar, după
atenzare, in condiţiile unui risc şi pericol real, imagi-
n tunetele şi vuietele atmosferei sfîşiate. orizontul naţia lui lua o altă turnură, transformindu-se intr-o
năpădi cerul înstelat, planeta se napusti cu toată sursă de frică şi suspiciune. ce descoperea neincetat
forţa asupra navei şi goni mai departe pe orbită. pericole tot mai noi. inclusiv cele absolut imposibile.
luind cu ea tinicheaua zdrobită impreună cu iar Oleg, avind un caracter predispus spre aşa ceva.
omul pe jumătate strivit in cabină. se strădui să scape de aceste pericole. Di'n exterior
Nu era decît o aterizare nereuşită, dar Oleg tocmai totul aducea a laşitate ordinară, însă nu mai era nici
aşa a şi perceput momentul ciocnirii. Era singur în timpul şi nici dorinţa pentru o explorare psiholoqică
navă şi se întorcea pe Pămint. Celelalte opt nave in- profundă şi atunci l-au trimis pe Pămint. I-au ~a o
terstelare ale expeoitiei incă mai lucrau in sistemul navă. au calculat traseul - in total şase hipertr iţii
Regula. Şi peste o sută de cosmonauti. Iar el a fost pină la Pămint - dar in cosmos nu poţi calcula mar
trimis pe Pămint din cauza lasităţii.' Nu drept pe- totuL.. "Delta" a ieşit din al doilea salt mult prea
deapsă, nu, pur şi simplu pentru că un laş in expedi- aproape de planetă. Dacă ar fi fost prim.ul salt, Oleg
ţie reprezenta un pericol potential mult prea mare. ar fi ieşit imediat in subspatiu, dar după al doilea tre-
Iar com.andantul Jansen a avut dreptate cind a apro- buia trecuta cu mare atenţie bariera spre spaţiul
bat hotărîrea echipajului. Intr-adevăr. mai bine se obişnuit pentru reinnoirea rezervei de vid şi pentru
pierdea o navă, decit să se rişte intreaga escadrilă. dezintegrarea particulelor ce dădea energie pentru
Mai bine se expunea pericolului un singur om, decit hipertranzitii Avaria era intr-adevăr destul de grava.
o sută. Greşeala lui Jansen era însă alta: Oleg nu era dar imaginaţia lui Oleg o transformă intr-un cata-
un laş. Mai exact, nu era pur şi simplu laş. Avea o clism de coşmar
prudenţă înnăscută, el preferind să ocolească perico- Planeta sarise practic in ecran Automatele au ac-
lul, in loc să-I infrunte. O astfel de preferinţă încă nu ţionat motoarele de frinare, dar energia de IeSire
e laşitate. Atunci cind nu mai exista altă ieşire, in el neamortizată şi atracţia planetei aflată la prea mica
se regăseau şi curajul şi bărbătia. Pe Oleg il copie- distanţă au atras "Delta" intr-o spirală ce se ingusta
şea imginaţia prea bogată, fără margini. Era marele Nava se prabuşi tremedrabit pe planeta ŞI aceasta o
lui talent, izvor de idei şi decizii. Mulţumită acestui intimpina in .hohotele" bubuitoare ale atmosferei ce
se infipse in blindajul incins. Apoi urletul rnoroarelor
. Lucrare de debut a scriitorulut din Harkov, aparuta in de frinare a fost retezat de izbitură, impact ce proba-
anul 1979. bil a făcut să tresara peruţele seismografelor de pe
- ~ALMANAH
~ ANTICIPAŢIA
30
~
Pămint; cavitatea toracică trosni ca o coajă de ou, răcoros şi atunci nu va mai fi nici o mumi~i
coastele frinte străpuns eră spinarea şi fotoliul, iar un schelet pe jumătate putrezit. Şi de fapt, c fi
acesta, cu un scrişnet se propti in peretele din spate afară? Cum de nu m-oi fi interesat pînâ acum? D
al cabinei. Cunoştinţa, răsucindu-se intr-o spirală so- bună seamă, forţa gravitaţională este normală. Măcar
noră, evadă din corp, şi zbură spre înălţimi împreună şi pentru asta, muttumesc.. ~
cu coloana portocalie de praf şi fum ce se ridica de Se uită prin hublou. Nimic deosebit. Obişnuitele
pe locul prăbuşirii. pietre şi stinci galbene-cenuşii, fără urme de vegeta-
Trecu o yeşnicie. Totul era pustiu şi întunecat, ca ţie, un cer stupid de un roz cernit. Pe el se tîrau pete
înainte de Inceput, ca înainte de Big Bang şi doar vineţii - nori, ce altceva? Vintul ridica nori de praf.'
bezna covîrşitoare se intindea in jur pină la două- ce intunecau cu o pţctă cenuşie linia abia vizibilă a
sprezece miliarde ani lumină. Apoi apăru o steluţă - orizontului. Totul semăna cu o chiseliţă de răchiţele,
de-abia observabilă, ca o ~tă cenuşie in intuneric. diluată cu apă murdară din bălţi. "Eh, oftă Oleg,
Treptat incepu să strălucească şi să crească, se dacă ar fi respirabilă chiselita asta!". Ar fi vrut să ve-
transformă într-un punct, O biluţă, un ghem, un ful- rifice componenţa aerului, dar analizatorul, fireşte,
ger globular, un nor in formă de ciupercă ce se mă- nu funcţiona.
rea din ce in ce mai mult pînâ îi umplu craniul, de- "Trebuie să ies atară. Dar dacă acolo e vreo jigo-
veni solid şi elastic şi sfîrtecă osul fragil într-o explo- die vie?" Dintr-o dată i se păru că in vălul de ceaţă
zie ce împrăştie în spaţiul nemărginit douăsprezece se mişcă nişte umbre. "Nu, nu se poate, mi se pare
miliarde de ţăndări. Strunele întinse ale nervilor ples- de frică. Nu-i nimeni acolo!". in ceata trandafirie nu
niră intr-un zăngănit bubuitor, corpul se intoarse pe se zărea nimic şi din nou se gîndi că e timpul să
dos din cauza suferinţei, ca marginile unei plăgi an- iasă ... Plecă după costumut de scafandru, simţind
fractoase, dar tocmai atunci izbucniră cascade de parcă pericolul cu spatele.
sudoare rece ce inundară norul inflăcărat din cap, Oleg se îrnbrăcă incet, prelungind in mod subcon-
ţîşniră peste marginile zdrenţuite ale cutiei craniene ştient procedura. Intr-un sfîrşit, adăugă la centură şi
şi se revărsată în intreg Universul pe o distanţă infi- pistolul-laser şi dintr-o dată se simţi sigur pe el.
nită de parseci şi veşnicii. .. Zăbovi mult timp in ecluză, in faţa trap ei închise Ş
Oleg tresări şi deschise ochii. Coşmarul incetă. se gindi. "Eh, dacă ar exista un dumnezeu pe lume}
Prin hublou se revărsa in cabină un răsărit palid. Era M-aş fi rugat din tot sufletul şi aş fi spus: Doam
foarte dureros, dar suportabil. Peste liniştea cabinei ne-doamne, fă din această chiseliţă o atmosferă nor-
se prăvăli apoi un zgomot - funcţiona ceasul ta- mală ca să pot respira, să fie răcoroasă şi proaspătă,
bloului de comandă. Arăta că din momentul prăbuşi- din vest să se răspindească miros de iasomie, iar din
rii trecuseră douăsprezece minute. Se miră şi acest sud, să zicem, miros de Iăcrămioare ... Of!". Oftă din
sentiment obişnuit il ajută să-şi redobindească echili- greu, işi încleştă dinţii şi deschise trapa.
brul sufletesc. Durerea dispăru. Se gindi că trebuie Totul arăta la fel ca şi prin hublou - pietre, praf şi
să se ridice şi se ingrozi, inchipuindu-şi cu ce zgo- pete vineţii pe fondul roz cernit. Aruncăscăriţa şi co-
mot işi va smulge coastele zdrobite din căptuşeala bori pe sol, dădu un ocol navei, aşa cum se obişnu-
fotoliului. Se cutremură şi pe frunte ii apărută bro- ieşte, apoi îşi spuse: "Nu mai tărăgăna lucrurile. Tre-
boane de sudoare. Rămase intins ca şi pină acum, buie să incerci aerul. Dacă e bun - O.K., voi trăi. Iar
incleştindu-şi doar miinile pe braţele fotoliului. Elas- dacă nu, nu. O să fie cu o săptămină mai devreme.
ticitatea lor moale il aduse la realitate şi atunci îşi Nu-i totuna?". Nu era deloc totuna, dar ştia că tre-
spuse: "Nu cred în acest delir! Am să mă scol chiar buie să se încurajeze. Deocamdată nu era aproape
acum!" Şi se smuci aruncîndu-se Inainte, pina cind nici un risc - gazele otrăvitoare nu puteau trece
'nea nu reuşea inca să-I paralizeze muschii prin filtru, microbii la fel. iar dacă acolo nu era oxi-
:r. fotoliu nu erau niC! pertorări de la coastele gen, putea să apeleze imediat la butelii.. Eii Des-
rupte. nici pete de singe. lşi pipăi pieptul şi spinarea. chise supapa filtrului şi inspiră prudent
Mîinile il ascultau, mişcările nu-i pricinuiau dureri. Era aer - autentic. răcoros, ca-ntr-o seară de
Totul era intreg. Se Iasă pe braţul fotoliului şi zimbi, vară, un pic uscat şi prafos. Şi mirosea un pic a chi-
incredinţindu-se, in sfîrşit, că e viu şi intreg, iar sen- seliţă. Oleg mai adulmecă o dată. Intr-adevăr, miro-
timentul regăsirii in viaţă il umplu de o bucurie ne- sea a chiseliţă de răchiţele. Ca-ntr-un banc!
mărginită. "Sint viu", spuse incet. Apoi mai tare, pinâ Respiră şi se bucură că totuşi n-are să moară
la urlet: "Viu! Sint viu!". Ţipătul răsună inâbuşit după peste o săptămînă. Nu erau nici gaze otrăvitoare, nici
tabloul de comandă. Ceva zăngăni şi zornăi acolo. microbi, nict macar o proteină. Indicatorii filtrului ră-
Bucuria dispăru. "Viu-viu, da' pină cînd?". Se ridică maseră curaţi. Din nou incepură rafalele de vint, care
din nou şi incepu să cerceteze nava, . aduseră un uşor miros de iasomie.
Computerul era distrus in intregime. In timpul izbi- "Să mă ia naiba, inseamnă că tOtUŞI e un delir! Dar
turii, micromodulele plesniseră, răspindindu-se prin- dacâ nu? Atunci de unde iasomie? Autosugestie?
tre orificiile din carcasa, iar acum zăceau pe podea M-am gindit la iasomie şi mi-am sugerat că simt un
in grămăjoare frumoase de cioburi multicolore. Sis- miros. Ei, păi atunci sînt un geniu al autosugestiei. Şi
temul de regenerare, e-adevărat, se putea restaura. in general sirft un geniu. Sînt Napoleon". lşi încru-
După vreo două luni. Comanda rnanuala scăpase ne- cişă braţele la piept, işi scoase buna in afară şi ple-
vătămată, dar se dereglase. ŞI nu era totuna? Ori- cindu-şi capul, se uită îngimfat in lata lui. Ii lipseau
cum, nu avea nici computer care să-i calculeze tra- doar şuviţele de păr napoleonian. Intinse mina spre
seul, nici aparate de control. Şi ce era mal important păr şi, fireşte, dădu peste un COIf. Mina lunecă pe su-
- se deplasaseră bobinele convertizorutui. Pentru prafaţa netedă şi dădu pe jos ... un tricorn. Oleg ri-
"Delta", drumul prin subspaţiu era inchis. Combusti- dică imperialul tricorn şi se uită stupid inăuntru. Pe
bilul obişnuit ar fi ajuns pentru mult timp, dar nu căptuşeală era tipărit cu litere de aur:
pentru trei sute de ani lumină. Hrana se păstrase, in Combinatul industrial, regiunea Paris
schimb oxigenul rămas intr-o cisternă n-ar fi aju ns , str. Champs-Elysees, 1, tel. 1-23-45.
decît aproximativ pentru o săptămînă. Iar regenera- Şi masura ,,59". Tncornul era uzat bme de tot, in-
torul nu putea fi reparat decit in două luni. doiturile roase. o pată pe căptuşeală, acolo unde o
Merita oare să trăieşti? Merita. Mai bine să trăieşti atinsese creştetul.
prost, decît să stai confortabil într-un mormînt... Ni- Asta era o timpenie desăvîrşită. Ce drâcovenie'
mic de zis, va avea un mormint extrem de conforta- Aşeză cu grijă tricornul pe piatră. Se retrase citiva
bil. Probabil că inaintea sfirşitului, era mai bine să pasi şi şopti. "Piei, necuratule!". Acesta nu dis păru,
deschizi trapa, pentru ca aerul încins să usuce bine deşi Oleg işi dorise foarte mult asta, ba chiar fiind
mumia ... De fapt. de ce incins? Poate că e umed ŞI fp.rm convins că tricornul se va topi in văzduh după
ALMANAH ~
ANTICIPAŢIA ~
306
rostirea clasicelor descintece ŞI atunci trase in el cu ronindu-şi prwrrea in hubloul negru-purpuriu. iar
pistolul. Tricornul se aprinse cu flacari domoale ŞI gindurtle necnstalizate şi lipsite de sens se ingrămă-
arse mult timp, trosruno şi raspindind miros de piele deau stupid unul dupa altul. se rostogoleau incet şi
arsă. Apoi vintul răspindi fumul si cenuşa, iar pe pia- se lmpotrncreau in abisul semitoropelii. Apoi adorrru
tră rămase doar o pată de turunqine. Toate astea din nou
erau ciudate şi absurde.
"Cum era acolo, pe căptuşeală: telefon unu-dol-
-trei-patru-clnci, iepuraşul e-n OPInCI. lepuraşul
A doua 21
alburiu, iepuraşul fumuriu ... irmneaţa asamblă elicopterul şi plecă in recu-
Se auzi brusc un sunet straniu, ceva in genul unui noaştere. Jos plutea cimpia monotonă. Pe
scurt fornăit. Fără să mai stea pe gînduri, Oleg sări această planetă nu exista nimic altceva decit
intr-o parte şi, intorcindu-se fulgerător. îsi scoase pietre şi praf... După trei ore de pilotaj se in-
pistolul. In faţa lui răsări un iepure de cimp. Sau toarse Ceva il nelinistea Incă proaspete in
poate unul de casă. Iepurele isi miscă uşor buza des- memorie. umbrele nocturne văzute prin hu-
picată, adulmecă aerul, inainta doi paşi şi se. aşeza bloul navei i se păreau a fi monstri rnezozoici, ce
din nou. "Asa. Iată că a apărut şi fauna. La inceput răsturnau "Delta" cu labele lor hidoase. Incercă să
un iepuraş, apoi vor urma tupii, oile. vllegiaturiştli şi alunge aceste ginduri şi mări viteza.
alţi barbari 'care scriu pe stlnci ..Olea •. Colea". Nava era la locul ei. Se lăsase doar intr-o parte, iar
Delirul mersese mult prea departe Probabil că era pe blindaj apăruseră nişte zgîrieturi. Ceva se schim-
urmarea unei intoxrcatu cu un anumit constituent al base imprejur - poate ca pietrele nu stătuseră aşa?
atmosferei. Sau erau pur ŞI simplu vedeniile dinain- Printre ele se vedeau urme - amprente distincte ale
tea morţii. Atîta doar ca nu erau cele standard. Se unor picioare uriaşe de pasăre. Ghearele solzoase,
spune că omul inaintea morţii iş! revede viaţa fami- fiecare de rnanrnea unei palme. ,,Aşa deci. aici e in-
. lia, cei apropiaţi. Iar aici era un fel de nerozie. ieou- fiorator sa-ţi dai drumul la ginduri. Uite pină unde ai
raşi sălbatici - iepuraşi dornesttcr, Iasomie. Numai aiuns . Asta deja nu mai e un Iepuraş", mormăi Oleg
apa de colonie mai li osea. Şi se lntoarse la elicopter.
Dintr-o dată se răspindi si mrrosut de apa de colo- Ridicindu-se la doua sute de metri observă intr-o
nie: greu, dezagreat in că de pe vremea copilaner, ii parte o pata miscatoare. Stinse motorul, dădu uşor
umplu plăminii. Ameţi, ii veni rău. Spasme de qreata Inapoi maneta şi fără sgomot porni in jos in regim de
il sugrumau. Oleg deschise la repezeală butelia, res- autorotaue. Era o fiara ce aducea intrucitva cu can-
piră des ŞI adinc. Mirosul dispăru, dar ameţeala nu-i gurul, numai ca avea dimensiunile unei automaca-
trecu. Se căţără pină la trapă şi, tinindu-se de pereţi. rale. Se mişca pnn saritun domoale. cu coada atir-
se tiri spre cabină. Cu chiu cu val işi scoase scafan- • 'Jind Un fel de dinozaur carnivor.
drul şi se prabuşi greu in fotoliu. Cond au mal ramas vreo douazecr de metri pina la
Aproximativ peste un ceas se linişti, se ridica ŞI se fiară, Oleg trase maneta spre el ŞI cupla motorul. ElI-
indreptă spre hublou. Afară se mal luminase. Pietrele copterul mugi ŞI rămase suspendat. Fiara sări într-o
erau inundate de o lumină uniforma zmeurre. Uriaşul parte ŞI incremeni intr-o pozitie amenintătoare - se
soare roşietic lncălea simţitor pnn sticla. Jos statea preqatise pentru săritură. deschizind gura dinţată ŞI
binecunoscutul iepure. "Probabil ca e flamind se impingind inaonte cornul ce rasarea la capătul batu-
gindi Oleg. Un morcov ţi-ar trebui. Portocaliu tare, luI.
cu codiţă verde". Oieg işi scoase pistolul din teacă şi intredeschise
Morcovul apăru. Stătea suspendat in aer apoi uşa. Tinti direct intre ochu holbati - galbeni. feroci,
căzu in faţa repurelur. Acesta păşi pe labele din fata. cu pupue verticale. Raza Izbi craniul. dar se dovedi a
i! aduse mai aproape şi incepu sa rontaie marunt. fi Inutil - fiara sari. atinse elicopterul cu virful cor-
Ronţăiturile nu le putea auzi prin sticla. dar Oleg şi nului. apot se prabuşi greoaie la pămint Oleg era cit
le inchipui şi atunci i se făcu ŞI lUI pofta de-un mor- pe-aci sa cada din cauza izblturh, dar se ţinu bine ŞI
cov. Sub limba I se aduna saliva. Se intoarse minios redresa aparatul ŞI-n acelaşi .,oment dadu turaue
şi văzu morcovul Atirna in aer, in mijlocul cabinei SI rnax.rnă. pentru ca fiara sarise din nou Oleg nu in-
se legăna usor. Se plictisise de atitea rninuru t.ua trerupse raza pina cind dinozaurul nu se prăvăli pe o
morcovul de codită il şterse cu mina SI inceuu sa-I parte DIn el ţîşnea singe negru, capul retezat zăcea
rnănlnce. Morcovul era veritabil. PUţin cam crud. intr-o parte. iar prcrorul din spate. enorm. ca un brat
Incepu să se plimbe de colo-colo prin cabina inde excavator inca mdl tresarea, împrăştiind pietrele
torcindu-se brusc in Jurul umărului sting. In timpul Oleg atenză cu ..Musca" ŞI se îndreptă atent spre
mersului gindeşti mai uşor . 'Iara Prima raza taiase ooelea groasă şi perforase
"Ţara minunilor. Iar eu sint Alisa. Ahsa Alexandro- craniul pe o adincime de zece centimetri, dar tot nu
viei Blinov Planeta intruchipărll vrselor Ce vreau ala ajunse pina la creier Olea vru sa-I pipăie cu degetul,
se şi materializează. De fapt, rnateriahzez. Interesant dar se abţinu. ridica o piatră mai mare ŞI o aruncă in
de ştiut, cum fac ei asta? Adica, cine el? De ce nea- botul căscat. limba tresări spasmodic, iar botul se
părat ei? Poate că ea, insă I planeta. Sau eu? Vom lnchise cu un clantarut Oleg simţi cum ceva rece se
considera că asta e o interacţiune a clmputur psi cu inşurubează inăuntrul lui. Se intoarse şi plecă spre
cîmpurile planetei. Şi-n fond, ce importanţă are cum elicopter
se petrece? Se intimplă şi cu asta, basta. Ia sa ve- Nava zăcea intr-o parte. iar acum trapa era sub pă-
dem! Păi, să spunem, da-mi . un mar" mint Trapa de avane se intepenise la aterizare. Era
Se cqncentră şi işi inchiput un .antonovka" Marul imposibil să patrundă inăuntru. Oleg smuci instinctiv
apăru. In cabină incepu să se simta o aroma minu- maneta de la trapa de avarie, apoi se hotări să taie
nată de toamnă. Oleg rasuci mărul in miiru. Era greoI tncrnzătoarea cu ajutorul laserului. Metalul greu tuzi-
şi răcoros. "Strasnic!... Dar Ir,vdr~?" Se concentra bll se topea incet. Stropi portocalii zburau in toate
din nou şi işi imagină cum mărul dispare. Cum se parţile. vintul indepărta fumul gros. ApOI raza dis-
clatină şi se topeşte in văzduh. Dar nu se intimpla ni- paru - se descărcasera acumulatorii. Oleg arunca
mic. ,,Aşa, deei. Nu se observa actiunea Inversa pistolul. se lăsă pe o parte şi incepu să plingă.
Reiese că trebuie să te gindeştl bine la ce te gin- Plîngea de disperare ŞI frica. EI şi cu intreaga pla-
desti, altfel poate să iasă aşa o poveste. Se gindi neta intre patru ochi. Fara adapost de tot ce era mis-
multă vreme, apoi oftă şi minca marul tenos. de tot ceea ce putea să nasca forţa ei minu-
Oleg se trezi scăldat de o sudoare rece. Atara era nCl13,sub mtluenta rmaqinatrei lui deformate de frica.
un fel de noapte mfraroşie si in ea. ca rertexra unui lipsit de aparare. gOI-gaiu\, contra intregii lumi. Pu-
coşmar, zburdau umbre masive, Zăcu mult timp, pi- tea respira aerul de ctuseliţa. se putea hrăni cu roa-
~ALMANAH
~ ANTICIPAŢlA
307
EDALI
deie imaginaţiei proprii, ca atunci cu morcovul ŞI n-ar fi ingheţat dacă s-ar fi culcat de-a dreptul Î
mărul. Dar cum să scapi de celelalte fantasme intru- Iarbă. dar sub ochii lui, pe fondul asfinţitului, crescu
chipate? Omorise dinozaurul, dar in locul lui vor veni pină la zenit o inscripţie cu litere negre, din care s
alţi monştri, ingrozitori şi invincibili. .. scurgeau dire de culoare, zdrentuite: "NOAPTEA".
Lacrimile secaseră. dar in git ii rămasese un ghem şi-n aceeasi clipă un urlet indepărtat de fiară inăbuş:
tare şi ghimpat. Treptat, disperarea trecu intr-o indi- susurul piriului si fosnetul frunzelor.
ferenţă absurdă ce-i năpădea gindurile şi sentimen- Oleg se incheie pînă sus la guler şi se concentra.
tele. Se ridică, se indreptă cu greu şi incepu să Băteau rafale de vînt, dar brusc acestea lncetară. Ae
meargă fără să aleagă un drum anume. făra să se rul se Îngroşă, deveni tulbure şi opac. Curenţii se În
gindească unde şi de ce. Orizontul mişcător n im- volburară. repezindu-se parcă in dezordine şi lncre
• prejmui cu un cerc strimt şi continua sa-I stringa cu meniră, prinzînd formă şi consistenţă.
fiecare pas, răminind totuşi indepărtat şi inaccesibil. Pe povirnişul colinei se ridicase un cub uriaş d
EI nu vedea lnsă asta. In faţa ochilor minţii zăbovea beton. Se lnăltaseră pereţi errnetici, verzi-cenuşii, ia
o singură imagine: nesfirşita pustietate galben-cenu- În cel din faţă sclipi in lumina amurgului o uşă d
şie şi undeva, chiar in mijlocul ei se gasea un cada- oţel Îngropată În beton.
yru inchis in frumosul costum argintiu de scafandru. Oleg se indreptă spre uşă şi o Împinse cu umărul
Intîi, jura; că e un om viu, atîta doar că avea ocrui in- Uşa se roti Încet, cu un fişîit de-abia perceptibil şi ră
chişi şi faţa galben-cenuşie, apoi mai erau şi dezgus- mase de-a curmezişul deschizăturii, barind-o pe ju
tătoarele oseminte pe jumătate putrezrte, in fine mai mătate cu grosimea ei de un metru. Oleg intră şi for
era si scheletul. iar costumul de scafandru nu mai ţindu-se inchise uşa la loc. Impinse in lăcaşuri ză
stătea umflat, devenise plat ca o cirpa .. voarele masive. Pipăi intrerupătorul pe perete. S
Se impiedica ŞI se opn. Se poticruse de costumul aprinse lumina, din cale afară de orbit oare, În com
de scafandru numai că nu era argintiu, ci galben-ce- paraţie cu cea a amurgului. Treptat, ochii i se obiş
nuşiu din cauza prafului. Plat ca o clrpa. abia-abia nuiră şi văzu o scăriţă uşoară din lemn, care ducea
bombat acolo unde se găseau coastele Oleg se abrupt la etajul doi. Se proptea intr-o placă orizon-
aplecă şi şterse praful de pe cască. Inăuntru era un tală din oţel. Oleg se căţără şi işi sprijini palma d
craniu - alb cu şuviţe răzleţe de păr, cu orbitele placă - ţăcăni un releu. hurui motorul, placa s
goale, Întunecate ca şi orificiile nazale, cu maxilarul puse in mişcare, ca trapa unui beci. Se deschise u
inferior cazut, parcă batjocoritor coridor inundat Într-o lumină orbitoare. Ducea
Era cadavrul lui. Inţelese asta imediat şi i se făcu intr-un salon spaţios. Oleg intră in coridor, apoi in
atît de frică, ca niciodată. Deja nu mai era tnca con- chise după el Încă o uşă de oţel placată cu stejar
ştientă În faţa unui prezumtiv pericol sau a unei posi- işi trase sufletul.
bile morţi, ci o groază animalică, lipsită de raţiune şi Salonul îi reuşise bine. Un cămin mare. Pe grătaru
atunci scoase un urlet - răguşit, prelung. un răget din faţă erau aşezate lemne uscate. La stînga,
deznădăjduit de fiară, intretăiat d; gemete sinistre la masă largă cu o lampă pe un braţ pliant. Un scaun
inspiraţie. .. cu spătar jos şi braţe. In faţa căminului un fotoliu
Fugi, poticnindu-se de pietre. cazu, din nou se ri- adînc. In stelaje compacte, de-a lungul pereţilor.
dică, zvircolindu-se În acelaşi loc şi smulgîndu-şi in- erau orinduite cărţi. Un covor gros, verzui. I
conştient casca, iar cazu şi zbuciurnindu-se, reuşi să dreapta, uşa de la dormitor. Oleg aruncă o privire i
iasă din costumul de scafandru, apoi o rupse la fugă baie, la bucătărie şi se intoarse În salon.
in salturi uriaşe. Fugi multă vreme pină cînd organis- O vreme stătu in uşă, sprijinindu-se cu umărul d
mul lui, de altfel, călit. nu mai rezistă. Respiraţia lui toc, işi infundă miinile În buzunare, uitîndu-se mulţu
deveni Întretăiată şi grea, sîngele i se urcă la cap În mit la locuinţa lui. Apoi se Îndreptă spre stelaje
bubuituri surde şi avu senzaţia că ii sfîşie vasele şi ii scoase o carte. acolo nu erau decît pagini albe .
inundă creierul, ca apoi. să ţişnească prm orbite. Umblă mult timp de-a lungul rafturilor. scoţînd cărţ
Cazu din nou şi işi pierdu cunoştinţa. la intimplare - toate erau fără text, afară de una sin
O furnică mare, r~cată, se tîri pe dosul palmei, se . gură, o broşurică cu versuri ce purta titlul "Luna pur
opri, se agită de colo-colo ca şi cind ar fi adulmecat purie". Erau versurile lui, pe care, cindva, in că di
ceva. trecu pe un fir de Iarbă şi dis păru' Oleg se timpul şcolii, redacţia i le-a inapoiat cu referinţe deli
sprijini in miini şi se ridică cu greutate. Se găsea cate la supraincărcarea tipografiei şi a planului tema
intr-o vilcea, acoperită cu Iarbă moale, verde .. La tic aprobat. Zimbi strimb, indesă broşurica şi ma
stînga, pe colină, se legănau in vint crengile a doi adinc intre cărţi şi se duse să facă un duş.
mesteceni. Dincolo de linia şerpuitoare a sălciilor,
susura un piriu. Soarele uriaş, turtit. atinse deja ori-
zontul.
Oleg se ridică şi se căţără pe colină, abia tirindu-şi
A treia ZI
picioarele obosite. In depărtare, dincolo de porţiunea imineaţa Oleg porni spre navă. Cureaua au
largă, verde, se zărea o pădure intunecoasă. Undeva tomatului îi obosea umărul intr-un mod plă
ciripi o pasăre, probabil in pom. Voia sa bea. Cobori cut, dindu-i o notă de siguranţă. Bocancii
spre piriu - era ingust de tot şi firav, cu apă curată grei striveau iarba, care creştea văzînd cu
şi rece ca gheaţa. Oleg, stind in genunchi, bău din ochii, ca un drum ingust de-a lungul traseului său de
căusul palmelor; un fir subţire de apă i se scurse in ieri. Totuşi, era o planetă confortabilă.
mînecă şi atunci Oleg rise din cauza surprizei şi bu- Observă din depărtare ceea ce il speriase atit de
curiei. tare ieri seară - costumul de scafandru cu schelet
Respiră uşor - mirosea a iarbă proaspătă, a apă inăuntru - aşteptă pină cînd iarba crescu mai inaltă
vie şi a pămint incălzit in timpul ziiei. Rupse un fir peste aceste locuri şi işi văzu de drum. La amiază
lung de iarbă, mestecă firul dulce deja În timpul mer- ajunse la navă.
sului. Mergea, Indesindu-şi mîinile În buzunare, zim- Totul rămăsese ca ieri seară. Elicopterul statea Î
bea, adierea vintului ii răcorea pieptul prin gulerul aceeaşi poziţie cu uşa deschisă. Paiele elicei se ro
larg deschis şi oboseala deveni acu m plăcută. căI- teau incet in bătaia vintului. Doar iarba, care ma
duţă şi moale. inainte nu existase, se înălţase deja deasupra roţilor.
Soarele apuse, cerul ardea in toate nuanţele de Oleg urcă in cabină şi se aşeză in fotoliu să se odih-
roşu, liliachiu şi violet. Deasupra orizont ului licăriră nească şi să-şi adune gindurile. Apoi creă nişte cir
fişii lungi de un verde pal. Incepea să miroasă pros- tiţe. Greu le puteai asemăna cu cele autentice, da
petimea serii ce se apropia. Trebuia să se gindeasca cel puţin ştiau să sape şi au făcut-o in locul unde
la un loc unde să-şi petreaca noaptea. Probabil că avea nevoie, suB navă. iar cind şanţul ajunse pină l
ALMANAH ~
ANTICIPAŢIA ~
308
LI-
trapă, au dispărut imediat in adincun - nu mai erau atunci. .. Se rrdica, aprinse lumina şi se indreptă spre
de nici un folos. ieşire. Pretutindeni era linişte şi pace. Uşa de oţel a
Oleg ridică pistolul, aşa cum fusese lăsat acolo, salonului alunecă lin intr-o parte. Oleg apăsă buto-
Iingă pupă şi intră in navă'. Primul lucru a fost să gă- nul din coridor. Placa masivă ce bloca scăriţa incepu
sească acumulatorii de rezervă şi să reincarce pisto- să se dea la o parte, cind, pe neaşteptate, o lovitură
lul. Apoi se apucă de reparaţii. Reparaţia era uşoară ingrozitoare dată de jos o smulse din ţ iţini. Prin des-
- tot ceea ce lipsea, crea pe loc. Dar oricum era chizătură intră un cap uriaş, de mărimea unui stat de
mult de muncă şi pină seara' abia incepuse ca lumea om, cu multe coarne, botul 'se deschise larg, invălu-
lucrul. indu-I pe Oleg cu respiraţia lui fetidă, Iar dincolo de
Zborul de intoarcere pină la castel dură zece mi- cap se intindea un git gros, solzos. Oleg urlă şi se
nute. Elicopterul se aşeză in mijlocul pătratului ne- aruncă inapoi. Reusi sa inchidă uşa salonului, să se
gru de pe acoperişul plat. Liftul il lăsă la etajul doi propteasca de ea şi sa-şi tragă sufletul, dar chiar
Acoperişul se inchise ermetic deasupra capului. Oleg atunci căzu, azvirlit de lovitura extrem de dură venită
alimentă aparatul cu izooctan pur şi plecă să cmeze. din partea cealaltă a uşii Loviturile se repetară, iar la
Apoi citi versurile lui din broşurică, se ruşină şi il treia, uşa se prăbuşi impreună cu o bucată de zid.
merse la culcare. Dar somnul nu-i venea. Şi capul in- In cadrul spărturii se ivi botul feroce, absurd, care se
cepu să-I doară, Se ridică, luă o scurtă pe umeri şi şi aruncă spre Oleg. De-abia reuşi sa se rostogo-
intră in salon. Era plăcut să păşeşti desculţ pe covo- lească in altă parte atingind cu mina solzii reci, şi să
rul moale şi un pic aspru. Se aşeză la masă şi se ascundă după masă. Capul se intoarse incet in
aprinse lampa. Stătea, pironindu-şi privirile pe hirtia căutarea prăzii dispărute, iar Oleg, smulgind dopul
. curată. Capul il durea foarte tare şi in general işi de la canistră o vărsă pe podea şi de-a dreptul in pa-
simţea sufletul incărcat de dezgust. Apoi ii ingheţă tru labe se năpusti in dormitor, aruncind in benzină
picioarele - trăgea de la cămin. "Să aprind oare fo- bricheta aprinsă. Izbucnirea flacărilor opri monstrul
cul?". Se indreptă spre cămin, scăpără bricheta şi o vreme, iar Oleg inşfăcind de pe scaun centura cu
apropie flacăra de lemne. Coaja de mesteacăn, sco- .Jaserur, o rupse la fuga spre lift. ÎI gonea zgomotul
rojindu-se pe bucata de lemn, se aprinse, arse şi se focului, trosnetul şi mugetul incendiului. Acoperişul
stinse. Mai incercă o dată, nu-i reuşi. "Naiba să te ia, glisă incet, liftul abia se tira in sus, dar iată, in sfirşit.
cum se mai chinuiau săracii lorzii?". Scărpinindu-se se deschise ieşirea. imediat mugi motorul si "Musca"
după ceafă, rnaterializă o canistră cu benzină, strop' se smuci inspre cer ca dintr-o fintin;;
lemnele. Mototoli citeva foi de hirtie, le aprinse şi le Oleg apnnse farunle de atenzare ŞI se uită in JOs
aruncă de departe in cămin. Focul izbucni in vilvătăi Castelul părea că se dublase in lungime. Lingă el
cu un zgomot puternic, incepu să vuiască şi hornul. se inălţa un munte rotund, cu străluciri metalice
Un val fierbinte il izbi in faţă. Lemnele luind foc, flă- Tresărea şi se agita, iar castelul de asemenea fre-
cările se domoliră. Oleg dădu la o parte fotoliul şi se măta, pe suprafaţa lui gonind crăpă tun negre, aco-
intinse pe covor, sprijinindu-şi bărbia in pumni şi ui- perişul se despică, iar dinăuntrul izbucniră vilvătăi, in
tîndu-se la foc. Schimbărite continue de nuanţe ale mijlocul cărora apăru un git lung, gros şi strălucitor,
flăcărilor il fermecară şi il Iinistiră, treptat ii trecu si ca o racheta in timpul startului, ce se inălta cit era
durerea de cap. Cind lemnele arseseră complet, se de lung şi se intindea, capul cu botul deschis incer-
ridică, se intinse şi plecă la culcare. cind să ajungă elicopterul.. Oleg smuci aparatul
intr-o parte şi in urma lui trecu un jet lung de foc,
care, proiectat din botul deschis, descrise un arc de
A patra ZI -
cerc şi se prăbuşi in iarba, imprăştiind focuri de arti-
ficii. Iarba luă foc. Oleg forţă aparatul pină la viteza
errmna şi reparaţia. Nava deja nu mai zăcea maximă, iar in spate izbucrură spre cer jeturi de foc.
intr-o parte, ci stătea dreaptă, orientată spre Uitîndu-se in jur, observă că dragonul aruncător de
zenit, rezervoarele erau umplute virf, toate flăcări fugea du pă el in salturi.
sistemele erau restabilite şi reglate. Oleg se Elicopterul il lăsă linga navă. Oleg fixă manetele
aseză la pupitrul de comandă şi incepu să apese bu- pentru decolare, împinse inainte manşa de gaze şi
toanele, să mişte pirghiile, să răsucească manetele. sări afara. "Musca" işi luă zborul strimb şi se tiri in-
Se aprinsera ochii semnalizatoarelor, se balansau cet, luind Inaltime. iar Oleg deja dădea buzna in ca-
acele indicatoarelor, începură să ţăcăne releele. bină, cu mina stingă stringindu-şi centurile, iar cu
Nava invie. Sistemul de termoreglare funcţiona. Ar- dreapta conectind sistemele. Acum trebuia să mai
şiţa din cabină, ce-I chinuia pe Oleg in miezul zilei, aştepte douazeci de minute pină cind nava se pregă-
se transformă intr-o răcoare plăcută. I se schimbă şi tea de start. Se tuminara si ecranele radarului. Pe cel
dispoziţia sufletească, sirnţindu-se voios şi bucuros. din dreapta, un punct verde: se deplasa "Musca".
Erau ultimele douăzeci şi patru de ore de stat pe pla- Dintr-o dată se prăbuşi şi dispăru. Oleg conectă in-
netă, nu mai rămăsese aproape nimic de lucru. Prac- fravizorul si văzu o pată uriaşă, intunecată, acolo
tic, ar fi putut lua startul şi peste o oră, dar oricum unde arsese elicopterul. Apoi ea se îrnpărţr in doua
ar-tt trebuit să aştepte pe orbită - computerul avea pete, iar cea de-a doua, mai Intii abia vizibilă, deveni
nevoie de timp pentru calcule. Iar ca să-ţi pierzi inu- rapid mai intunecată şi mai mare. Era dragonul care
til o noapte in imponderabilitate - nu era deloc plă- se apropia şi Oleg conectă imediat incălzirea, deşi
cut. Şi apoi dorea foarte mult să mai stea un pic la era incă prea devreme. Mina stătea pregătită pe ma-
castel. Probabil că era o neincredere subconştientă neta de tracţiune, dar Oleg mai aşteptă, cu dinţii in-
fată de "Delta" - totuşi, deja nimerise odată in in- cleştasţi, pentru că nava nu era pregătită. Macar lncă
curcătură cu ea - şi o la fel de inconştientă incre- trei minute ... Dragonul era deja foarte aproape. Oleg
dere in betonul indestructibil şi plăcile de otel ale corectă tracţiunea mică. Din duze izbucniră flăcări,
castelului. Oleg termină lucrul devreme şi zbură spre care instantaneu pirjoliră iarba şi ridicara praful. Dra-
casă cu hotărirea fermă de a se culca. gonul se opri şi SCUipă un jet, dar acesta nu ajunse
În timpul nopţii il trezi un sentiment de nelinişte. pină la nava. Două minute şi jumătate. Jeturile de
Nu se trezi brusc, o vreme stătu intr-o stare de sorn- flăcări lingeau deja blindajul. Două minute ... Numai
nolenţă, dar treptat se dezmetici de-a binelea, iar ne- de nu s-ar sui pe navă! Un minut şi jumătate ... cele
liniştea tulbure prinse fo_rme concrete. Uitase să in- două lovituri expediate din duza laterală nu-I spe-
chidă uşa exterioară! Intr-adevăr, dormise foarte nară, dar cel puţin il reţinură Cincisprezece se-
adinc şi puţin probabil să fi visat ceva, aşa că nu era cunde ... zece .. cincr. .. Ce mult e: cinci secunde! Uf.
nici un pericol. Dar spre dimineaţă. somnul nu mai in sfirsit' Conectă tracţiunea maxima ŞI nava ţişni in
era atit de adinc, ar fi putut să viseze ceva, iar sus. Se simţea apasarea suprasarcinii "Interesant de
~ALMANAH
~ ANTtCtPAŢtA
30
ştiut, a mal luat cineva startul gol sau eu sînt primul? cea mal apropiată. ŞI Iată că acum era alături. Ea
Ei, drace, că greu. mai e... doar trebuie să les pe or- Da, ea' Adevărată. Aproape ... Dar n-avea importantă.
bită ... Programul la computer ... ce naiba! Ce, o fi ru- acum toata viaţa lui era aşa - aproape adevărată.
ginit butonul, nu pot sa-I apas deloc .. Ei, orăcie!'' Lena aparuse într-o seară, pentru că uitase sa cu
Computerul primi programul ŞI prelua comanda. pleze generatorul amortizorului. Acum; cind s
culca, obliqatonu punea i_n.funcVune g~2eratorul. Ş
nopţile treceau liniştite, fara viztte neplăcute. In ge
A cincisprezecea ZI neral totul a devenit mai simplu. Atunci reuşise s
umple rezervoarele inainte de ateriza~e şi. să s
a ora 10.30, timpul de la bord Oleg luă star- aseze" normal. Construi Imediat o casa, adinc sub
tul spre Pămînt. Trebuia sa prmda viteza pînă Pamint, materializă o pădure, iarbă, făcu. un pIr~u
la regimul de lucru al prizelor de vid. Doua- ApOI creă elicopterul, zbură la~o ul pr:m~1 atenzăn
zeci de ore de lucru ale acumulatoarelor SI se şi adună toate piesele autentice ReparB: cite ceva Ş
putea intra În prima săritură. Apor Încă trei, cu lesin la "Delta", mai mult din inerţie, entru ca restaurarea
lipsite de pericol În spaţiul PUStiU dintre braţele spi- completa a navei era Imp~sib'la, iar cu piesele mate
ralei Galactice, apoi Pamintul. Patria Planeta unde rializate nu puteai zbura ea departe. Chiar di
poţi să dai friu liber rrnaqmaţiei, unde pO\1 sa vez: VI- prima ZI facu plasa-ecran i generatorul. Funcţiona
sele. Puteai să stai tăra frică. Poate ca mal tirziu, excelent acum era mul mai liniştit.
cind expediţia se va intoarce, o va intilni şi pe Lena. Apoi apăru Lena În acea noapte ii apăru in vis. N
Şi va face ceva ... ceva care sa-I dovedeasca ca nu e ca in viaţa, amabilii. dar străină, ci asa cum ar fi vru
totul doar vitejia prosteasca, stupida. Desigur, acolo, sa o vada.
pe Pămint, deja nu va mal fi Alisa, dar avea o minte A adormit in fotoliul din faţa caminului şi visă c
destul de bună ca sa facă cite ceva si fara mmuni doarme in fotoliul din faţa căminului. Era noapte
De exemplu, să se intoarcă pe planeta asta bieste- tirZIU Lena se indreptă spre el. n minqî.e pe obraz
mată cu o expediţie complexa ii spuse. .Alik ' ridică-te e timpul să mergi la eu
Hotărit lucru, menta să te OCUP' de asta, dacă se carei. apoi rise. EI. fără să deschidă ochii, intins
va dezlega taina minunilor, secretul acestui cimp mina ŞI o trase spre el. Ea se impotrivi, apoi se aşez
complicat şi se va incerca reproducerea lui. Apropo, usor pe braţul tototiulur, se inciină spre el şi-I gidil
viitoarea expediţie va fi destul de ..veselă". La i oce- cu genele ei lunqr. O sărută. În gropiţa claviculei
put vor Intilni dragonul aruncător de nacăn. ApOI ii Inima i se strinsa de tandreţe. In viaţa lui nu-i fuses
vor face şi ei pe ai lor. Sau vor tria participanţii după atit de bine .. Lena se ridică brusc şi incepu să trag
principiul absenţei irnaqmatier? ŞI mult vor mal cer- de el, rizind ŞI ţipînd: "Scoală-te, gata cu prefăcăto
ceta ... de unde să găseşti din ăştia? Poate doar .ro- riar'
boţi. De fapt, oricum au cu toţii creierul ecranat... Oleg se trezi şi deschise ochii. Focul din cămi
Stop. Ce idee! Ecran! ... Nu. prostii, Oricum nava nu aproape se stinsese, era intuneric, dar el o recu
ecranează. Dar dacă folosim un amortizor? Cel mai noscu imediat. Se ndică brusc şi aprinse lumina. E
primitiv aparat de bruiaj. O plasa pe cap. prin plasă işi miji ochii şi ii feri cu mîna. Oleg pipăi generatoru
- un curent slab. O oscrlatle de inalta frecvenţă şi - aşa şi era, inchisi lşi muşcă buza. Mormăi: "Aş
problema-i rezolvată! teapta, Lena, acum mă trezesc. Ce să fac? Cum să
Atit de mult se bucura, tnclt nu auzi de prima dată spun, cum să-i explic .;"
alarma. Dar chiar atunci se opri motorul, se mstală Obisnuindu-se deja cu lumina, ea lăsă mîna in jo
imponderabilitatea, fotoliul salta şi Oleg se lOVI pu- şi se UIta la el zimbind, dar imediat privirea i s
ternic cu capul de tavan. Ricoşă inapoi din tavan, se schimbă şi uitlndu-se in ţur, zimbetul ei deveni dezo
agăţă de fotoliu şi se ţinu bine. Ce-i asta? O privire rientat si sovăielntc, apoi dispăru cu totul.
rapidă spre tabloul de comandă: se terminase com- - Oleg .. Doar esti Oleg, nu?
bustibilul. Şi computerul se decuplase: nici un becu- - Păi. bmeinţeles că Oleg, cine vrei să fie? zimb
leţ nu ardea. Da' ce naiba o mai fi ŞI asta? Deschise aproape firesc.
uşa de la secţia de aparate şi dintr-o dată totul de- - Stai, nu-mi amintesc nimic, nu I~teleg nimic
veni limpede. Acolo, totul era aproape pustiu. Dispă- Unde sintem? Doar nu e "Gamma"? ŞI de ce sînt
ruse tot ceea ce fusese montat la reparaţie. Mai halat? Unde sint ceilalţi? Ce s-a intimplat?
exact, tot ceea ce fusese Imaginat ŞI materializat. To- - Lena, uite ce e... Stai jos, da? Şi-am să-ţi explic
tul era ca-n prima 'zi. ba chiar mal rău pentru că totul de-a fir a par
aruncase unele piese inutilizabile, lnlocuindu-Ie cu O aşeza pe fotoliu, iar el se instală pe covor, stîn
altele imaginate. Iar acum toate astea au disparut. intr-o parte astfel incit să nu o privească tot timpu
Undeva fisiia un gaz, undeva picura, susura. Era in faţa Ea se cutremură de frig, işi trase picioarele
limpede, nava deja oepăsise zona cirnpulur magnetic sub ea SI le acoperi cu poalele halatului.
şi de aceea toate materializa riie s-au destabillzat. - ŢI-e frig? Stai un pic, sa rascolesc focul.
S-au distrus, s-au evaporat.. ŞI din nou. ca acum Arunca rn camin citeva surcele şi aţîţă focul.
cincisprezece zile in urmă, pe ecran crescu planeta - Ce ZICi, asa-i mal bine? Iar acum, ascultă-mă.
galbenă, gata-gata să inghita nava distrusa "e-ai Imbolnavit pe a patra planetă. Te-ai ales de-a
;010 cu o porcarie asemănătoare letargiei. Eugene
v-a putut sa taca nimic, nu aveam legatura cu- Pă
A douăzeci ŞI şasea ZI mintul, pe tine te-au asezat Intr-un hibernator, da
leg se trezi devreme şi proptmdu-se cu cotul după doua luni pulsul a slăbit, s-a mai agravat cev
in pernă.se uită mult timp cum doarme Lena. pe-acolo. SI atunci Jansen a hotărît să te trimită p
Soţia ... Cea mai iubita Uite-o aier. linga el. Pamint. Iar ca pilot, m-a ales pe mine.
Atinse cu degetul mîna aşezata deasupra cu- - De ce tocmai pe line?
verturii. Ce piele fină avea! Interesant de ştiut. e doar - Păi m. ştiu, asa a hotărit. Şi uite-aşa am zbu
la ea sau la toate femeile? Nu ştia ..a incepu1 era rat impreuna pe "Delta" La inceput situaţia a fos
mult prea tînăr ca să afle. ApOI a urmat ACaOem1'1- grava, dar pe urmă am observat că pulsul s-a stabih-
cinci ani de munca silnica. Atunci doar auzise diSCU- zat Si ca-n general indicatorii s-au imbunatăţit; poate
ţiile altora. Era neplăcut să asculţi - nU-I plăcea din cauza Influenţei anobiozei, poate datorită viteze
cum vorbeau, deşi Il interesa foarte mult ce vor- sau a ruperspatiurur, cme şti~? Numai că s-a nimerit
beau ... Şi imediat după Academie nimeri in expeditie pe neasteptate planeta asta. Inţelegi, am ieşit primej-
şi atunci unica femeie pentru el deveni Lena Inde-
părtată, străină. Nepreţuit de draga, dar asta nu o fă- • DIminutiv de la Oleg (n. tr.)
310
dios de aproape faţă de stea, dar ca să 'mai ţin cont inaintea ei, aOQ1se intoarse brusc spre el şi întrebă
şi de probabilitatea că drept sub nasul nostru va dezorientată:
apare planeta ... Am încercat să frînez, combustibilul Auzi, dar ce?
a ars complet, era necesară aterizarea forţată. Din Cum adică, ce?
navă a rămas numai amintirea ... Apoi am descoperit - Păi, ce să creez?
că această planetă este neobişnuită. Ceva cu cîmpu- - Tu ce-ai vrea?
rile. De fapt, se materializează lucrurile. De exemplu, - Nu stiu ... Poate o prăjitură?
te gîndeşti la ceva - se şi întruchipează. Am făcut o - Fie ŞI o prajitura. el zunbi, amintindu-şi de
casă, te-am adus aici, am reglat hibernatorul la "tre- prima lui încercare: un morcov şi un măr; nu se ştie
zire", dar tu tot mai dormeai. Am reparat "Delta" şi de ce, dar şi ea trăgea la mincare.
am zburat, de fapt am zburat împreună, dar la dis- Lena, probabil, se concentra prost: nu-l ieşise ni-
tanţa de aproximativ trei mii. Cîmpul a slăbit şi tot mic. Oleg, stind în spatele ei, lşi închipui nişte ecle-
ceea ce am creat, a dispărut şi am fost nevoit să ate- ruri lunguieţe, acoperite cu glazură de ciocolată.
rizez din nou. Iar am construit o casă, din nou am în- Apărură imediat. Lena intinse mina, nehotărîtă.
ceput să cîrpesc nava, nu ştiu de ce, oricum nu e - Alik, dar eu voiam prăjitură de migdale, iar aici
voie să zbori cu ea. Apoi tu ai intrat în normal, atîta e cu cremă de vanilie ...
doar că încă mai dormeai - pur şi simplu dormeai, - Păi ... eu te-am ajutat.
iar acum te-ai trezit. Asta e... - Auzi, niciodată să nu te mai amesteci in prăjite-
- Ciudat ... Nu-mi amintesc nimic şi nu simt deloc riie mele personale! Nu vreau s-o mănînc! Distru-
că aş fi fost bolnavă. Totul e în regulă, doar că am o ge-o!
lacună în memorie. Dar asta-i un fleac, trece. Mai im- - Nu dispare. Invers nu se poate. Iubito, trebuie
portant este dacă am înţeles bine situaţia. Ne-am îm- s-o măninci. .
potmolit, aşa e? Nu putem nici să plecăm, nici să - Nici gînd, mănînc-o singuri
dăm vreun semnal? - Bine - bine. Cîte jertfe nu faci pentru femeia
- Aşa este. Şi nu se ştie cît va trebui să trăim aici. iubită! Lena, poate totuşi vrei s-o mănînci? Doar ai
Au tăcut amîndoi, uitîndu-se la focul din cămin. postit atitea luni!
Apoi Oleg spuse: O aşeză înapoi in. fotoliu şi aranjă repede masa cu
- Lena.. Uite ce mai e.. farfurii şi platouri. In mijloc, intre două cupe inalte
- Ce? apăru o sticlă de şampanie. lşi mai făcu de lucru, dar
- Lena ... brusc îşi coborî vocea şi tuşi. Te-am in minte i se invirtea insistent un gind: "De ce nu i-a
minţit. Ştiu de ce m-a trimis Jansen pe mine. Ştia că ieşit nimic Lenei? Nu s-o fi adaptat încă? Sau pentru
eu... că eu te iubesc ... Tocmai de aceea m-a şi trimis asta e bun numai cimpul meu psi cu imaginaţie hi-
- se întoarse şi se uită la ea într-o aşteptare încor- pertrofică? Sau poate pentru că ea nu e ... adevărată?
dată. Iar pe faţa ei îngrijorată, îngindurarea se trans- Gîndindu-se la ultima ipoteză, inima i se strînse
formă treptat în zîmbet. brusc ..
- Ah, Oleg, Oleg ... Toţi ştiau asta in afară de - Ei, cum e?
mine. Doar nu mi-ai spus niciodată nimic. Poate îmi - Hm ... Auzi, faţă de masă fermecată, dar unde
spui acum? sînt şerveţelele?
- Lena! Se aruncă spre ea şi o luă de mînă. Lena! - O doamne, cum de-am putut... M-am sălbătrcit
Te iubesc! Numai pe tine, n-arn iubit pe nimeni de tot fără un suflet de femeie. Cum să vă mulţu-
altcineva înainte, tu eşti prima şi vei rămîne astfel in- mesc, doamnă ...
totdeauna, cit voi trăi. .. Lena ... - Lasă - Iasă, nu temailinguşi.atita. Auzi, dacă
Ea se ridică din fotoliu, întinse mina liberă şi îl tot ne-am ocupat de cele gospodăreşti, arată-mi şi
mingîie pe obraz, ca atunci în 'lis. mie ce şi unde.
Au stat multă vreme alături, imbrătişindu-se şi să- Oleg o conduse prin încăperi.
rutindu-se, rostind cele mai prosteşti cuvinte - Uite dormitorul, aici e bucătăria, aici e baia, aici
duioase. e ieşirea la suprafaţă. Aici e butonul pentru uşă, ăs-
- Alik ... Pot să-ţi spun Alik, bine? ta-i liltul, şi îi arătă cum funcţionează.
- Dar eu cum să-ţi spun? - Alik, pentru ce astfel de uşi?
- Dar tu cum ai vrea? - Ştii, ţi-am mai povestit deja: la inceput am "năs-
- Nu ştiu. Încă nu rn-arn gindit. Probabil că Lena, cut" tot felul de pocitanii: sopirle. cîrtiţe, iar pe un-
e cel mai bine asa. deva se plimbă un fel de zmeul-zmeilor - blindat ŞI
- Şi eu la fel' cred. cu aruncător de flăcări, el mi-a distrus prima casă.
Zirnbiră amindoi, apoi ea il îndepărtă, se incruntă, Aşa că astea sint pentru orice eventualitate. Şi ţine
se uită critic la el şi rosti foarte serioasă: minte: nici un pas afară, fărj. armă. Generatorul să-I
- Dar nu ne potrivim. Eşti incă un băieţandru ... ai tot timpul conectat, e clar? Şi de fapt, la început e
- Şi tu la fel! mai bine să nu ieşi afară decît cu mine.
- Asta-t treaba mea 'cum sint. Uite, dacă vreau, Jetul răcoros al duş ului îi-izbea pielea. Se aplecă ŞI
am să-mi fac altul, mai potrivit, cu timplele cărunte, stătu cu spinarea sub jet. Era plăcut ... Apoi se Î ntă-
inalt, bine făcut, cu privirea de vultur. şură într-un cearşaf .pluşat, se aşeză pe marginea
- Apropo, Lena, uite ce e: ia şi tu o chestie din băii şi se gîndi. Aşadar, e fericit. Şi la acest gind se
asta, el îşi scoase plasa, desfăcu generatorul şi i-I intristă şi simţi o apăsare grea in suflet.
dădu ei, puneţi-I şi închide-I cit mai rar. Altfel cine
ştie ce o să crezi. Eu, de exemplu, cînd am aterizat
prima dată, încă nu mă gindisem la ecranul ăsta şi
A patru sute şaptezeci ŞI
ce-am materializat...
Tăcu şi concentrîndu-se creă al doilea generator.
cmcea ZI
De uimire, Lena deschise ochii larg. aşka deja se săturase şi adormise. Totuşi se-
- Auzi, dar cum faci asta? măna mai mult cu Oleg - cîrn şi cu sprince-
- Păi, cum s-o fac .. in general, foarte simplu. Mă nele albe. Un băieţel grozav, liniştit. Doar in
concentrez, imi închipui ce vreau să realizez, cit mai prima lună nu ne-a lăsat să dormim, apoi
clar şi mai amănunţit, imi doresc foarte tare acel lu- brusc s-a liniştit. Lua bine şi în greutate. Doar un
cru şi el se materializează. singur lucru nu se potrivea cu vîrsta lui... E abia a
- Să incerc şi eu, nu? cincea lună şi deja l-a apărut un dinte. Acum tocmai
- Hai, 'numai scoate plasa. a supt şi cum m-a mai muşcat... Si-n general, se
Lena se aşeză, ~e încruntă, uitîndu-se îngindurată vede că va fi un băiat deştept, iar cind nu doarme.
\".~~ ALMANAH
~ ANTICIPATIA
311
cască gura in toate părţile, zimbeşte, apoi se in- - S.O.S .... Mi se pare că in engleză înseamnă sal-
cruntă ŞI dela a inceput să-şi nljmere de~etele _se vaţi sufletele noastre?
UItă la tiecare in parte ŞI le mişca de parca le-ar _In- - Nu, pur şi simplu este o combinaţie convenţio-
doi. Oare nu-i timpul să-i punem sub boneţlc,a o nală a literelor. S-a stabilit cindva, la o conferinţă in-
plasă? Cine ştie cind incep copilaşii să gindeasca cu ternaţională ..
adevărat Trebuie să mă sfătuiesc cu Allk. işi aminti diferite interpretări ale. tradiţionalului
Deodată, Lena auzi zgomotul slab al liftului. Se semnal al nenorocirii şi ii mai veni in minte incă una:
trinti uşa. Acum, probabil. o să inchidă placa aceea •.Salvaţi-mă de mine insumi •.•.
groaznica, da, Iată cum s-a simţit· prin podea o Oleg adormi in fotoliul din faţa căminului. Carneţe-
uşoară zguduire. Paşii nu se auzeau, TI inghiţea co- lui ii căzu pe jos, mina lăsată peste braţul fotoliului
vorul. Lena numără, doisprezece, treisprezece. acum se invineţise, iar venele umflate se reliefară puternic.
se va deschide usa .. ..Ce obosit este!", se gindi Lena. Stinse lumina şi se
Se deschise uşa şi intră Oleg Se aplecă deasupra apropie să ridice carneţelul. Oleg mormăi ceva ne-
pătuţ ului şi atinse duios cu buzele obrăjorul rumen. desluşit in vis, se mişcă şi se intoarse pe partea
Apoi se aşeză lingă soţie, o imbrăţişă pe după umeri dreaptă. Plasa de pe cap ii alunecă un pic şi Lena
şi se lipi cu fruntea de ea. Se lăsă obosit pe pernă. văzu semne roşii, acolo unde sirma apăsase pielea.
- Micuţule, spune-i lui tanti, bună! ..Mai e Ş! plasa asta groaznică. Cum o fi super-
- Uite, am să-i dau una lui tanti după ceafă. Şi tind-o?". Ii luă plasa cu grijă de pe cap şi o îndesă in
mai jos. Lena, nu se poate aşa, ţi-am mai spus de buzunarul scurtei.
atitea ori, inchide uşa.
- Veşnic te temi de ceva ...
~ Prostuto, doar nu pentru mine mă tem. Fe- A patru sute şaptezeci ŞI
rească sfintul, intră vreo jigodie pe-aici ...
- Bine, n-am să mai fac, o, bărbatul şi stăpinul şasea ZI
meu! Dar tu cu ce te lauzi? Ai adus vinat pentru rimul lucru pe care-I văzu Oleg cind ieşi
cină? Ai strins mult fildes? afară, dimineaţa era o navă. Deasupra pădu-
- Apropo. Zmeul Zrneilor a halit un elef ant. Pe ricei, virful 'ei strălucea in razele soarelui ce
Maşa. Şi a dat foc la savana. A ars pină la lac. Asta-i abia se ridicase. La inceput, nu-i veni să-şi
dracu' nichelat! creadă ochilor, dar cind fugi prin pădurice şi se opri
- Auzi, omoară-II N-ai nici un folos de pe urma in poiană, nava se desfăşură in toată splendoarea ei
lui, doar pagube. - înaltă, pe trei braţe soli de de aterizare, ce intra-
- Am ŞI făcut-o Mi-a părut rău la inceput - to- seră printre pietrele arse. Trapa era deschisă, iar pe
tuşi era o fiară unicat. Apoi m-am hotă rit. dacă o să sol stăteau două fiinţe in costume de scafandru.
trebuiască, am să fac altul, nou. Şi ce rezistent s-a •.Să fie oare ăsta sfirşitul? Navă. Oameni. Sau
dovedit - am băgat patru rachete in el şi tot mai dă- poate nu mai seamănă cu oamenii? Măcar de-ar fi
dea din picioare. Iar ăia cenuşii - la fel de nemer- oameni!".
nici! N-au trecut nICI cinci minute de cind a murit că O clipă ezită, apoi fugi inainte, ţipînd şi agitindu-şi
au ŞI apărut in haita' miinile. L-au observat
- Ce zici, Oleg, poate şi pe ei! La-vreo douăzeci de metri de navă, Oleg trecu la
- Nu se poate! Altfel renii tăi se vor inmulţi atit de pas. Reuşise deja să vadă, pe corpul navei, inscripţia
tare incit or să halească toată flora şi se vor imbol- •.Orion-Beta" Se opri in apropierea lor şi spuse in-
năvi. l.asă-i să menţină balanţa ecologică. cet:
- Cit eşti de deştept, cunoscător şi prevăzător! - Ei bine, bună ziua, păminteni ..
Oleg o trase spre el, o imbrăţişă şi o sărută. Isi S-au uitat unul la altul şi au spus ceva. Prin cască
puse capul pe umărul lUI, ii mingiie cu deqetul băr- nu se auzea nimic. Atunci el scoase carneţelul din
bia şi il certă ca e veşnic nebărbierit. O imbrăţişă şi buzunar şi scrise cu pixul: •.Deschideţi filtrele. Nu e
mai tare şi incepu din nou să o sărute, dar ea se feri nici un pericol". Din nou s-au uitat unul la altul, sfă-
şi spuse: tuindu-se. Cel din stinga se apropie, luă carneţelul şi
r: Gata, gata! Hai la masă! scrise: ..Cine stnteti''? •.Sint din echipajul «Regu-
lşi aranjă părul in faţa oglinzii şi fugi la bucătărie. la-Gamma ». Am avut o avarie. Oleg Blinov'' Din nou
Oleg o urmă şi se opri in uşă in postura preferată: se sfătuiră şi, gesticulind, il invitară in navă. Oleg
sprijinindu-se cu umărul de tocul uşii şi cu miinile in aprobă, dind din cap.
buzunare. Se uită la ea cum pune masa. Lena rămă- in ecluză, Ol.!lg primi o mască, apoi se deschisera
sese la fel de zveltă şi graţioasă ca inainte de naş- ventilatoarele. Intr-un sfirşit, intrară in navă, necu-
tere, iar faţa parcă era şi mai frumoasa. Niciodată nu noscuţii işi deschiseră filtrele şi începură să se dez-
şi-a mal amintit de ceea ce fusese inainte de apariţia brace, uitîndu-se CUrioşi la Oleg. Iar pe el il gituia
ei aici bucuna.
Rareon vorbeau despre Pămi nt: se stradu iau să nu - Băieţi .... Păminteni.. Dragii mei... Cit de mult
vorbească. v-am aşteptat..
- Da, Lena, Pamintul n-o să ne audă niciodată. Cel care scrisese in blocnotes se apropie, TI imbră-
Nu trec undele Şi chiar dacă ne-ar auzi, la ce bun ţişă şi ţinlndu-l de umeri, il intrebă:
după trei sute de ani. - Sinteţi russian? Eu nu vorbeşte bine russian ...
- Măcar să afle de planeta asta ... Noi este din United States.
- Poate decit asta. - Ce importanţă are, tir-ar sa fie' Drace, ăştia nu
- Şi de unde ştii că undele nu răzbesc? mă inţeleg.. E totuna, n-are importanţă, andifrend.
- Dimineaţa am lansat •.Delta" pe o orbită static- inţelegl .•• an Speak English, but my English is not
nară lungă. Radarul a urmărit-o pină la trei mii, apoi so good ..
semnalul ..Deltei" a dispărut brusc. Peste două ore, EI au ris. I-au bătut prieteneşte pe umar ŞI s-a,u
cind distanţa s-a micşorat, poftim, totul a fost din prezentat. Tom Drake, Jim Col lins. Apoi t-au dus In
nou in regulă. Dar de pe nava, un emiţător adevărat
cabina de comanda.
transmitea continuu semnale. Oleg il recunoscu pe.căpitan. Era Stil! T. Dayid.son.
- Mai esti acum pe orbită? cwnandantul a trei n§lve interstelare, eroul Pârnîntu-
- Da am lasat errntatorui desctns. Desigur, n-o să lui. Oleg se prezenta
ajunga rurnrc pină la Pămînt, dar poate că cineva va - Oleg Blinov, planetolog, Regula-Gamma.
trece pe aICI. O sa audâ S.O.S.·ul, o să aterizeze ŞI
ne va lua pe Pamint . in rusă - Spasite ot .sebia (n. (r.)
ALMANAH ~
312 ANTICIPAŢIA <:.;J

- Still Davidson, comandant, Orion-Beta, auna folosit la singular. Oleg glumeşte desigur, cînd
- Mister Davidson, aş fi vrut să vorbesc cu dum- obişnuieşte să-I folosească la plural.
neavoastră între patru ochi. - Acum am înţeles, iar pe viitor am să spun întot-
Ceilalţi doi, schimbînd priviri, ieşiră din cabina de deauna, minunea-minunilor. Şi totuşi minunea cea
comandă, închizînd uşa după ei. mai mare de pe această planetă este gazda noastra
- Mister Davidson., începu Oleg. fermecătoare. Aşa este gentlemani?
- Mă cheamă Still. Gentlemanii aprobată, dind din cap.
'- Bine, Still ... spuneţi-mi, mergeţi pe Pămint? - Iar acum.. Davidson se ridică. E timpul. Miine
- Da. la ora optsprezece, timpul de la bord, luăm startul
- Trebuie să merg pe Pămînt. Nava mea este ava- - Vom veni, spuse Oleg. Iar acum vă conduc
riată.
- Am văzut-o pe orbită şi am auzit şi mesajul. Oleg mergea incet spre casă. Se simţea un ticălos.
- Da. Puteţi să mă luaţi cu dumneavoastră? Despărţirea ce se impunea, indepărtarea de Lena şi
- Desigur, Oleg. Saşka îl î~tristă. Incercă să se convingă că este o ne-
- Numai că, vedeţi, nu sint singur aici. Sînt cu so- cesitate. In el se luptau două dorinţe: ori să se în-
ţia. şi_ copilul. toarcă pe Pămint, să trăiască ca toţi oamenii şi să
- li luăm şi pe ei, bineinţeles. uite frica pentru totdeauna, ori să rămînă pe planetă
- Nu, Still, ei trebuie să rărntnă. Nu pot să-ţi spun, cu cei dragi, unde a învăţat să fie zeu, dar a rămas
totul, dar. .. Ei nu pot pleca de aici. sclav. Sclavul propriei lui frici. Să se intoarcă şi să
- Şi nu vă e teamă să-i lăsaţi pe planetă? devină om, dar să fie singur. Sau să rămînă cu oa-
- Nu. Nu e nici un pericol. Sînt bine adăpostiţi, menii dragi. Dar sint oare oameni? Nu sint adevăraţi.
dar nu pot să-i iau. Şi nu pot să-ţi explic mai amă- EI singur i-a creat. Dar Saşka? Este autentic ori nu?
nunţit. Sau e numai pe Jumătate? Să plece şi să trădeze.
- Nu găseşti, Oleg, că asta sună cam straniu? Chiar falsi fiind, ii sînt dragi S,,,,
sa rămînă cinstit
- Desigur, Still, dar deocamdată nu pot să spun faţă de ei, faţă de sine ins uşi şi să stea aici pentru
nimic mai mult. totdeauna, să tinjească toată viaţa după un cer al-
- Şi ce o să spuneţi pe Pămînt? bastru şi după oameni adevăraţi.. Şi să-i urască pe
- Acolo am să pot spune tot adevărul. cei falşi. ..
- Să zicem. Dar ce-o să le spuneţi lor? Plîngea şi înjura tare. Inima strîngîndu-i-se chinui-
- Am să le spun că veniţi de pe Pămînt, că o să tor, lacrimi, încercări de a găsi o soluţie - nu erau
comunicaţi la bază prezenţa noastră aici şi că vor tri- decit încercări de a se tîrgui cu conştiinţa. Deja se
mite o navă după noi. Am să plec cu voi, dar ei n.u hotărîse cu mult înainte şi alesese, încă de cînd vor-
vor şti asta. Apoi mă voi intoarce du pă ei. bise cu Davidson, ba chiar mai dinainte, atunci cind
- Aşa deci. .. Şi ce am să spun echipajului? văzuse nava.
- Acelaşi lucru ... sau ce doriţi. Iar acum, Oleg se
ridică, vă rog pe dumneavoastră
echipajul,
ca, impreună cu tot
să-mi vizitaţi casa. Aici se poate şi fără A patru sute şaptezeci ŞI
costumul de scafandru.
fensivă În sensul atmosferei
Este o planetă absolut ino-
şi microorganismelor.
şaptea ZI
Pentru orice eventualitate, luaţi laserul. -eja îşi luaseră rămas bun de la americani şi
Davidson apăsă butonul de apel. Echipajul se se Îndepărtaseră, în luminişul pădurii. Lena ÎI
adună in cabina de comandă. ţinea În braţe pe Saşka. aleg ii privi şi Înţe-
- Gentlemani! Ruta noastră se modifică. Trebuie lese dintr-o dată că nimic nu-şi dorea mai
să cercetăm acest sistem. Ne va Însoţi ea pasager şi mult decît să rămină aici cu ei. Imediat Însă Îşi ină-
mister Oleg Blinov. Acum sintem cu toţii invitaţi la buşi acest gînd ŞI spuse:
mister Blinov. La post rămîn Tom şi Kenneth. Toată - Lena, aşteaptă-mă puţin, am uitat ceva. Mă duc
lumea să se bărbierească şi să-şi pună uniforma de repede pe navă şi mă întorc În zece minute.
gală. Vom ieşi fără scafandre. Luaţi şi laserete, Ceva Şi nici măcar nu-i sărută la despărţire.
Întrebări? Sînteţi liberi. In ecluza Orionului se opri şi, sprijinindu-se cu
Cînd au rămas din nou singuri, Davidson, uitln- mîna de perete, Închise ochii. Se concentră. Stătu
du-se pe hublou, il Întrebă pe un ton liniştit. aşa cîteva secunde. Deschise ochii. Alături de el,
- Vă convine cum am spus, mister Blinov? sprijinindu-se cu mîna de perete, stătea un om lntr-o
- Da, sir. Pe deplin. salopetă roasă. Acesta săItă capul, se uită la dreapta,
Masa a decurs bine. Oaspeţii au lăudat tot: şi casa, apoi la stinga şi se Întoarse cu faţa spre Oleg.
şi masa, şi gazdele, şi mai ales stăpîna. Le-a făcut - aleg, spuse Încet Oleg. Eşti tu ... sau eu? Drace,
plăcere să se joace şi cu Saşka, ţinîndu-I in braţe şi cum sa mă adresez mie însumi?
cintlndu-i lucruri de neînţeles, În timp ce el gÎngurea - Da, Oleg, sînt eu. De fapt, tu.
vesel, cu ochii larg deschişi, şi socotea pe degete. - Doar ştii şi Înţelegi totul? ..
Davidson vorbea cu Lena Într-un colţ: - Da, ştiu şi Înţeleg totul.
- Ms. Blinov, cercetarea acestui sistem planetar - Ai să faci totul cum trebuie. Şi incă ceva: m-am
ne va lua minim două luni, timp În care de-abia vom creat pe mine Însumi nu chiar aşa cum sînt. Eşti mai
reuşi să adunăm frînturi, cum se zice ... firi mituri de bun. Mai Cinstit, mai curajos ... Şi ii iubeşti, nu-i aşa?
informaţii. Poate să mai dureze, dar nu foarte mult, Iar pentru tine nu va fi o problemă de plecare sau ră-
maxim jumătate de an. După cîte am aflat, aţi aştep- mînere pe planetă.
tat mult mai mult. - Desiqur, aleg, fii fără grijă. Noroc!
- Da, sîntem aici de un an şi jumătate. - Şi ţie la fel. Hai! t
- Dar văd că v-aţi aranjat foarte bine. S-au Îmbrăţişat şi s-au sărutat. Apoi dublura se În-
- O, pe toate astea Oleg le-a făcut. toarse şi sări cu uşurinţă afară. Trapa se închise.
- Cum? Singur? E oare posibil ca un singur om Oleg deschise uşa şi intră În elevator..
să facă atîtea? Păi atunci e o minune. Sus, îşI strecură capul pe uşa cabinei de comandă
- Desigur, o minune. Sau minunile-minunilor. ŞI spuse'
- Poftim? .. - Sînt aici, comandante. Totul e-n regulă.
- Eh, rîse Lena, e atît de specifiC ruşilor Încît nici - Damned it, sari Davidson, dacă ăsta sînteţi
un străin, oricît de bine ar şti limba, nu poate să inţe- dumneavoastră: atunci cine e ăla care fuge spre pă-
leagă. Este un idiom rusesc străvechi. Minunea-mi- durice ŞI el arată cu degetul pe ecran'.
nunilor. Se ÎntilnP.ste mai ales în poveşti şi e intotde- - ŞI ala tot eu sînt Ce importanţă are, cornan-
~ALMANAH
<::;J.l' ,ANTICIPATIA
313
/
dante? Pur şi simplu, inca un lucru de neinteles. cum

s-ar zice minunile-minunilor, Pe această planetă mai A patru sute şaptezeci ŞI
sint şi alte minuni. ..
- Inţeleg, Minunea-minunilor, da? Well .. opta zi
- E timpul, comandante. 17.57 Găsesc un pat li- leg se trezi dimineata devreme, cînd pe cer
ber? abia Începuseră să licărească norii din cele
- Da, a cincea cabină, 'al doilea pat. Grăbeşte-te. mai inalte straturi. Pădurea era Învelită cu un
Oleg, gifiind din cauza alergării, stătea alături de văI de ceată, iar pe iarba vinetle strălucea
Lena şi se uita la navă. Sub duze se involburâ in fum roua Studie cu plăcere noua casă. Birnele cabanei,
gros, se ridică un nor de praf şi din el ieşi virful de jumătate de metru grosime, erau acoperite de
Orionului, pentru o clipă. Se Opri suspendat pe un muşchi, I.ar deasupra geamurilor atîrna acoperişul
stilp de foc, se urni incetisor in sus, apoi prinse VI- din stuf In cuib, pe coşul inalt, se foiau berzele. Şi
teză. Coloana de foc creştea din norii de fum, pro- dintr-o dată, i se păru ca deasupra coşului pluteşte
pulsind racheta spre Inălţimi, apoi se auzi un tunet un fumuleţ alburiu. De unde? Nimeni nu făcuse .fo-
nesfîrşit, vlrtejul rupse frunzele pomilor. Oleg de-abia cul., Uitindu-se însă mai atent, işi înţelese greşeala.
reuşi să se tină cu o mină de un pom, iar cu cealaltă In departare cobora incet o paraşută. "Cineva nu a
să o susţină pe Lena. avut noroc", se gindi Oleg şi se repezi la elicopter.
La intoarcere, il cără el pe Saşa, mirindu-se necon- . Cind se apropie, omul reuşise să stringă paraşuta
tenit cit de cald este. şi acum aranja curelele. Era in costum de scafandru,
cu casca pusă ŞI stătea cu spatele, de aceea Oleg
Oleg il rugă pe Davidson să găseasca "Delta". Voia nu-I recunoscu de prima dată. Sări din cabină şi se
să-şi ia scafandrul şi ceva din măruntişun. La ince- opri dezorientat
put, comandantul il refuza, dar Oleg il convinse, pro- - Tu eşti? De unde? Doar ai plecat... Sau eşti al
rnitrndu-i că vor lua combustibilul din rezervoarele treilea?
.Deltei" pentru Orion. Manevrară citeva ore, pina - Ce-am mai zburat! La naiba! Totul e miraj .. Nu
cind radarul puternic reperă "Delta" in depărtare. există nimic, nimic adevărat in afară de mine, idio-
Totul decurse normal, rezervoarele "Orionului" se tul. .. Am crezut, prostovanul de mine ... lotul - doar
umplură, iar Davidson spuse, zimbind politicos. m iraje, stîrpituri, creaturi, cum eşti tu şi ea.
- Plătiti destul de rnarinirnos zborul dumneavoas- Oleg stătea cu mîinile În jos, negăsindu-şi cuvin-
tră. tele. Celalalt se aplecă din nou deasupra paraşutei ~i
- Nici nu merită să discutăm fleacurile astea. tăcu. Apoi incremeni, de parcă i-ar fi venit in minte
- Scuzati-mă, mister Blinov, dar slnteţi un om un gînd neaşteptat, şi rosti cu o voce surdă şi parcă
straniu, straina:
- Ştiu, sir, şi eu am observat asta, intr-o seară, - tartă-mă. dar nu sint al treilea. Sînt primul. Şi
după cină. singurul!
- Well, mormăi Davidson ŞI dădu din cap. Se Întoarse brusc ŞI ridică fulgerător mîna ce ţinea
Luară startul spre Pămînt la ora trei, iar la trei do- un pistol. Pe Oleg il plezru in ochi o stea orbitor de
uăzeci şi cinci, Oleg zbură din pat şi văzu cum se to-
sclipitoare ...
pesc pereţii cabinei in negreala cosmosului. Reuşi sa
Vîntul purta scrumul, dar oasele arse rămaseră. A
inchida filtrul căştii ermetice şi un timp zbură tinin-
trebuit să le ingroape.
du-şi respiratia, in timp ce bolta Înstelată se rostogo-
Oleg ateriza cu elicopterul În curte şi privi Înde-
lea in jurul lui. lung noua sa casa. .Mda, acela era Într-adevăr mai
"Totul e miraj! Totul! Acum chiar totul! Lasă, aşa bun şi nici nu-i era frică Apropo de asta, putea să şi
imi trebuie", şoptea el disperat. Dispăruse totul: şi materializeze. Nici nu-i de mirare. Doar am fost eu,
nava şi Davidson ŞI Tom ŞI Jim si Kenneth ... Totul nu deşi nu adevărat... Tot ce-a fost mai bun În mine, el
fusese decit un miraj. Născociri de vis. "Probabil că era. Iar eu l-am omorit ..."
e timpul să mor" isi spuse el şi tntrnse mina spre in- ÎŞI lncleştă dinţu şi se indreptă spre casa lui veche.
chizătoarea căştii. Brusc il năpădi insă frica de Lena inca mai dormea. Intră Încetişor la baie ŞI iSI
moarte: urită, Imensă si nesfirşită precum cosmosul. frecă mult timp mîinile cu apă fierbinte. Tot i se pă-
in urechi ii răsuna un urlet şi deja nu mai ştia, tipă el rea că pe palme mai are nisip şi scrum şi continua
sau moartea? Şi aşa cum inecatul dă din miini cu ul- să-şi frece mîinile cu peria şi săpunul, gindindu-se
timele forţe, punind totul intr-un avint disperat, tot ca va mai trăi Încă multi ani ŞI că În fiecare zi va in-
aşa şi Oleg, pînă la ultima celulă, ţîşni spre viată. cerca sa-şi curete mîinile de nisip şi scrum ...
"Nu, incă nu e pierdut totul, incă mai pot să mă in-
torc. să aterizez!". Vîslind din mîini, Îşi orientă corpul Traducere: VALERIAN STOICESCU
şi dădu drumul la motora~ul din ranttă, dar combus-
tibilul se termină repede, iar pină la planetă erau
mai mult de trei mii.
Au urmat două ore de aşteptare. Doua milioane de
veşrucii. două milioane de incercări pentru a invia
motoraşul, două milioane de decedari şi invieri. Iar
cosmosul se năpusti in salturi spre el, storcindu-I şi
aducindu-I la dimensiunile unei molecule si il eliberă
in silă pentru un moment, să dea timp renaşterii spe-
ranţei, apoi din nou il storcea, intr-atit de mult incit
nu mai răminea nici un loc pentru speranţă.
După doua ore Însă, era deja destul de aproape de tJ
planetă, motoraşul se "aprinse" din nou, iar planeta 2'
se tîra spre el, umplînd tot spatiul, apoi auzi primul Q
foşnet al atmosferei ce-i atinse scafandrul şi atunci u
incepu sa materializeze paraşute. Se rupeau În bu- ~
căţi, dar el crea mereu altele noi, pina cînd, in sfîrşit, ~
rămase suspendat sub cupolă şi vintul il duse incet
spre planeta luminată de primele raze ale răsăritului.
ea
ALMANAH ~
ANTICIPAŢIA ~
314
SORIN
STEFĂNESCU
- Pusii... ghiontilor primiti de la colegii mai solizi îi amăra zi
- Da, dragule... miorlăi "Pusi", răsucindu-se lele. Astfel încît a continuat să ofteze. Oricînd ş
-uşor În Întuneric. oriunde s-ar fi aflat era inevitabil cel mai pricăjit ş
- Hai Pusilică, hai scoală-te ... mai neînsemnat dintre băieţi. Cu timpul însă, ana-
- Mmmm ... hzîrdu-se atent, a observat o schimbare: ofta
- Hai, Iasă nazurile ... parcă altfel. A realizat şi de ce: fetele ÎI cam oco-
- Mmmm ... leau, iar atunci cînd nu se întîmpla acest lucru nu
MeI coborî din pat. Aruncă o pnvire distrată era în stare decît să privească în pămînt şi să ... of
pantofului din piciorul drept. Prin botul ferfenitit, teze. Tot mai îngrijorat a apelat la serviciile unu
degetul mare iese afară, precum capul chel al unui medic (anii trecuseră şi-şi putea permite medicul
vierme ce Încearcă să se strecoare dintr-o scor- său personal). Dar oftatul n-e dispărut. In schimb,
bură. din cînd În cînd, a început să sughită. In general,
Exact În clipa cînd se opri apăru locomotiva. Gi- după a treia pastilă. adică seara. A renunţat la tra-
gantică, neagră, cu alămuri strălucind prin norii de tament şi, la recomandarea unui prieten, s-a supus
aburi şi fum împrăştiaţi În jur la fiecare pufăitură toanelor altui specialist. Acesta l-a ciocănit, l-a pus
de animal apocaliptic. să numere, să alerge, să sară coarda, să scoată
Se holbează uluit la ochiul ciclopic al farului ca- limba, să se joace cu cercul şi cu mingea (era o
re-I orbeşte. A rămas nemişcat cu degetul arătător minge cu tot felul de buline colora te de te lua
îndreptat spre cer. Apoi, ceva îi spune că dacă nu ameteala cînd o priveai rostogolindu-se) să mîzgă-
se fereşte şi continuă să se mire, În următoarele lească cu carioca pe nişte foi albe ce erau adunate
secunde va fi cu certitudine strivit. Drept urmare, Într-un dosar, apoi i-a arătat nişte mîzgălituri, fă-
face stînga-mprejur, şi-o rupe la fugă. Saltă cu discute de altcineva, tntrebtndu-! ce reprezintă şi
perare din traversă în traversa (de unde dracu' a într-un tîrziu, cind a simţit că i se urcă sîngele la
mai apărut şina asta?!) incapabil să treacă dincolo cap de efort şi concentrare îndelungată, individu
de marginea terasamentului. Simte că se sufocă. în halat alb şi ochelari cu două funduri de sifon În
Fata i s-a umezit. Limba îi atîrnă bălăbănindu-se În loc de lentile, l-a privit fix şi i-a zis aşa, dintr-o
ritmul ţopăiturilor deznădăjduite, încurcindu-i-se dată, ca are o stare depresiv maladivă dublată de
între picioare. Pe neaşteptate, un zgomot asurzi- un accentuat complex croruc de inferioritate, ce a
tor de fiare strivite, răsucite, Îngrămădite, izbuc- Pebutat Încă din primele secunde de după naştere.
neşte în urma sa. In concluzie este cert că suferă nitel cu nervii, nu
Se uită peste umăr. că ar avea prea mulţi, nu, doamne fereşte, ci din
Se opreşte. contră, iar ăia care. sînt, sînt 'Cam moi. Ar trebui
Inima se lncrîncenează. să ia viaţa în piept, cu curaj, să lupte cu ea şi, la
Acolo, încălecată de monstrul negru care pufăie fiecare victorie, dacă va avea norocul de aşa ceva,
plin de satisfacţie, MAŞINA se transformă treptat să traga un urlet ca Tarzan şi să-şi lovească cu
şi inexorabil într-un maldăr inform de table, sîrme pumnii coastele subtiri şi pieptul scobit! Numai
şi cauciuc. Din mijlocul lui, sunetul tînguitor al ela- aşa se va întări! Trebuie să facă fapte mari, să
xonului se scurge sacadat, cînd hîrîit, cînd ascutit, apară În ziare, la radio, la televizor, să stîrnească
strigăt disperat de fiinţă în agonie. invidia cunoscutilor, necunoscutilor şi mai ales a
MeI priveşte buimac, perplex şi neputincios. De prietenilor; să-şi facă duşmani, să-l adore femeile
ce? De ce?! Cincizeci de mii!... Cincizeci de mii! să-l urască bărbaţii şi să leşine fetele în timpul apa-
Se duc pe Apa Sîmbetei! Maşina! MAŞINA LUI! riţiilor sale publice. Are maşină? Nu, n-are. Atunci
De ce?! DE CE?! să-şi cumpere! Ar fi un început! Da, dar... Jos
Ochii. Se deschid larg. Ceva alb... Alb... Claxo- ochelarii, să-şi pună lentile de contact! Da, dar
nulL.. C I a x o n u IL.. Vă este teamă?! Pai, ştiţi, circulatia de astăzi
MeI s-a trezit. Este leoarcă de sudoare. Cu un Nu-i nimic! Aşa se căleşte curajul! O maşină pu-
brat şovăitor caută deşteptătorul. O lovitură şi ternică, viteză maximă oricît de îngustă şi aglo-
zbîrnîitul încetează ca retezat cu ghilotina. merată ar fi şoseaua! Stiti, eu ... Trebuie să fie de
Oftează. ultimul tip, eventual sport, şi o vopsea metalizată,
MeI oftează În fiecare dimineaţă din clipa În care un roşu, un roşu metalizat! Păi... Imi arunc toate
se trezeşte şi pînă cînd se urcă în maşină, În MA· diplomele pe foc şi mă apuc de cerşi! dacă nu veti
ŞINA SA. Asta este situaţia acum, de cînd are fi asaltat, sufocat de cele mai frumoase femei! Su-
maşină, pentru că oftatul a început pe cînd era tocat?' 81, ziceam aşa, ca să fiu mai sugestiv. Dar
mic, mic de tot. Mai .întîi (presupune MeI) pentru să ştiţi, o maşina este cel mai bun inceput al trata-
că mă-sa nu-l lăsa să suga atît cît voia. A trecut la mentului. Şi neapărat ultimul tip, dacă se poate
etapa următoare 'a oftatului cînd, vînat pînă în al- chiar o comandă specială. Sa vedeti atunci invidii
bul ochilor, cu toate urletele scoase, nu era chip ură, adulatie, ehe!... Dar ştiţi, profesiunea mea ...
să obţină jucărie dorită. Apoi, a început să meargă eu sînt functionar şi, şi financiar, nu prea ... Cu atît
la şcoală. Faptul că trebuia să Înveţe nu-l deranja mai mult! Trebuie să vă căliti, să vă aruncati în
prea mult. In schimb, perspectiva şuturilor şi braţele aventurii, sa vă îmbătaţi cu frisoanele ris-
~ALMA"AH
<::;Jr ANTICIPAŢIA
31
cului! Aveţi ceva economii, nu? Eh, nu prea .._ Dar tevi de eşapament. Două .. Strălucitoare şi uşor in-
vreo proprietate, ceva, ceva de valoare? Da, casa, clinate în sus, ca la maşinile de curse. Dar de cînd
casa lăsată de părinti.. Perfect, perfect! Sîntem conduce n-a observat să fi ieşit prin ele nici cea
salvaţi! lpotecati, ipotecaţi totul! Cunosc eu pe ci- mai uşoară adiere. De la un timp nutreşte bănu-
neva şi vă veţi alege cu cel mai grozav automobil! iala că ar fi vorba de ceva electric, multe chestii fi-
Un prototip, o comandă specială, numărul Unu ind montate numai aşa, de formă. Oricum, pînă
din toate numerele UNU!... Uf, da' bine, cum o să acum n-a cheltuit nici măcar un cent pe combusti-
aleg eu, uf, cum pot să aleg el,! aşa ceva? Nu-i nibil!
mic, lăsaţi, ne vom descurca! Impreună vom face O căldură. Îi sesizează inconştient prezenta ab-
minuni domnul meu, mi-nuni vă asigur! Veţi fi sorbit încă de operatia des facerii dreptunghiului cu
vin-de-cat! Vin-de-cat! antetul M.G.M. Bruşc, realizează că nu-şi mai
Mei aruncă o căutătură mÎngiietoare caroseriei poate ridica miinile. 1n aceeaşi clipă căldura s-a
sclipitoare aşezată frumos, În fata casei. Stă În transformat în fierbinţeală, cuprinzîndu-i spatele.
prag cu uşa larg deschisă, picioarele uşor depăr- Reflex, piciorul apasă frîna.
tate şi mîinile vîrîte dezinvolt În buzunarele panta-
lonilor. Prin lentilele speciale de contact, care dau Maşina s-a oprit, dar Mei tol' nu se poate de-
o culoare de un azuriu profund ochilor săi altă- gaja. Observă îngrozit excrescenţele tentaculare
dată spălăciţi şi miopi, privirea este strălucitoare. înflorite, nu ştie cînd şi cum, din buzele fotoliului,
O dantură perfectă, un şirag de perle (cei drept încolăcite peste braţe, fixîndu-I parcă irevocabil în
false) sclipeşte de sub mustata neagră aranjată "a cupa ce-i arde acum pielea. Tetiera, dintr-o dată
la mafioti". Obrazul arămiu ("Rază de soare" moale, lipicioasă, se prelinge pe creştet ca o me-
bronzează rapid, eficace şi mai ales, ieftin!) bine duză.
ras, respiră prin toti porii aerul proaspăt poluat al Colţi?!... Colţi!!... Mulţi, ascuţiţi, puternici ... Din
dimineţii. Cu vîrful pantofului drept, perfect lus- spătar, din tetieră, din ...
truit, răsfiră cele cîteva plicuri lăsate de poştaş Asta-i a treia zi. E clar, n-a clintit-o nimeni ...
sub uşă. Mda, nimic interesant. Ah, nu, ceva de la Dacă n-o plimbă i se duce dracului reputaţia! ..
M.G.M. Degetele scurte, plinute ca nişte cîrnăciori, dar
Se apleacă. Prinde cu două degete dreptunghiul versa te şi sensibilizate de prelucrarea a sute de în-
alb şi subtire. O s-o citească pe drum sau la bi- cuietori, freamătă nerăbdătoare.
rou.; E trăznet! Mălăieţu' care a plantat-o aci nu duce
Cu paşi elastici se apropie de automobilul care lipsă de poame ... Nu-l plîng eu! Are de un' să-ŞI
ÎI aşteaptă strălucitor şi parcă nervos, ca un ani- tragă alta! ...
mal tînăr şi puternic gata să înghită kilometri şi Fata rotundă, mîncată de vărsat, devine mai ro-
orice altceva îi va ieşi în cale. şie decit de obicei. Fără să clintească nici măcar
Intr-adevăr, se simte un alt om! Este înglobat în un milimetru capul ţuguiat şi neted ca un bolovan,
datorii, dar cine nu este în ziua de astăzi înglobat roteşte neliniştit ochii bulbucati iscodind în toate
în datorii?! Este vizitat în fiecare lună de un individ directiile.
cu mutră dubioasă şi căruia dacă nu-i pune în Nici cotîrlele nu trec p'aci ...
palina ca o cazma plicul cu rata scadentă îi va Cu stînga în buzunarul pantalonilor ce flutură În
scoate, pentru început ca avertisment bineînţeles, jurul picioarelor conice, apendice nesemnificative
W1 ochi, îî va smulge o ureche sau îi va reteza un ale şezut ului elefantin, se angajează În traversarea
deget. Dar cine este scutit astăzi de serviciile unor carosabilului, astfel Încît să treacă chiar pe lîngă
astfel de cetăţeni onorabili?! , maşină.
Totuşi, ce mai contează toate acestea cînd este Trei zile cu cheile În contact! Dacă şi uşa-i des-
posesorul, fericitul proprietar al unui automobil, chisă, a mea eşti!...
comandă specială, în valoare de nu mai puţin de Păşeşte dezinvolt. Degetele mîinii drepte mîngîie
cincizeci de miare!? Trei sute de cai, trei sute la uşor caroseria rece. Apoi, luînd-o Înaintea trupu-
oră, trei sute kilograme greutate, trei locuri pe lui, se opresc pe clantă. Apasă. Un declic. In se-
bancheta din faţă. Trăiască numărul trei! cunda următoare, omul este pe scaunul şoferului
Mei demarează încet. Este relaxat. Fotoliul îi cu- şi .portiera din nou închisă.
prinde trupul Într-o îmbrăţişare caldă şi plină de Incet, automobilul o ia din loc, depărtîndu-se lin,
afectiune. o pată sÎngerie ce alunecă pe strada pustie torcînd
Dar consumul! Consumul este nemaipomenit! moale şi liniştitor.
Maşina asta este epocală! Revolutiorerăl Mă pupă Tinichea! Un machiaj cum ştie el şi
Strînge încetişor volanul. Simte contactul foto- douăşpatru de ore e şi măritată În alt stat! Iar din
liului, moale, elastic, plăcut şi, pentru o clipă, gîn- zestre ciugulim şi noi ceva grăunţe. ..
dul se îndreaptă spre atingerea delicată a pielii Se afundă relaxat în cupa ce-l Îmbrăţişează cald
unei tinere femei. şi tandru. •
Nimic! Zero! Nici măcar n-are rezervor! E trăznet! In definitiv, după ce-o aranjează,
Privirea îi alunecă pe tabloul de bord, apoi co- poate mi-o lasă şi mie putin ... Ce dracu'! Să am şi
boară şi se opreşte asupra plicului M.G.M. aflat în eu o bucurie, că d'aia mă spetescl..
nişă. Prin ţevile de eşapament strălucitoare şi orien-
Treizeci de mii de kilometri!. .. Şi n-a pus nici tate în sus ca la maşinile de curse, doi bulgări de
măcar o picătură de benzină! De fapt nici n-er materie Întunecată se rostogolesc afqră aplatizîn-
avea unde s-o toarne! Motor are, asta-i sigur, deşi du-se pe asfalt cu un plescăit umed. Imprăştie un
capota este sigilată şi i s-a atras atentia că numai miros greu dar nimeni nu este prin apropiere pen-
cei de la M_G.M. au voie să umble acolo. Are şi tru a-I simti.
ALMANAH ~
ANTICIPAŢIA ~
316
BERTRAM
CHANDLER
aptivitatea este întotdeau na o experienţă zimale in norul Incandescent Ce-ŞI i nartase ciu perca
umilitoare oricit de filozofic ar privi lucrurile spre cerul intunecat.
prizonierul. Captivitatea este prin ea insăşi După aceea, cei cincizeci şi ceva de bărbaţi şi fe-
ceva neplăcut, dar captivul poate, cel puţin, mei, supravieţuitorii de pe Lode Star, au inceput să
să vorbească cu cei care ;-au inchis, poate să-şi ex- degenereze. Nu era un proces rapid - Hawkins şi
prime necesităţile şi, uneori, poate să discute cu ei Boyle ajutaţi de un comitet format din pasagerii mai
de la om la om. responsabili s-au străduit să menţină o structură or-
Captivitatea este de două ori umilitoare atunci cind ganizată. Dar incercarea lor avea puţini sorţi de iz-
cei care te-au capturat te tratează, de bună credinţă, bindă. Şi asta in primul rind din cauza climei. Era
ca pe un animal inferior. caldă, intotdeauna in jur de 85° Fahrenheit. Apoi era
Echipajul de pe nava de patrulare ar putea fi, umedă - o ploaie fină şi caldă cădea tot timpul. Ae-
poate, scuzat pentru că nu şi-a. dat seama că supra- rul era incărcat cu sporii unor ciuperci - din fericire
vieţuitorii de pe nava interstelară Lode Star (Steaua acestea nu atacau pielea, dar se dezvoltau pe mate-
Polară) sint fiinţe raţionale. Trecuseră cel puţin 200 ria organică moartă, şi implicit pe haine. Intensitatea
de zile de cind asolizaseră pe planeta fără nume - o dezvoltării lor pe metale şi pe materialele sintetice ce
asolizare nedorită datorată faptului că generatoarele formau o bună parte din imbrăcămintea naufragiaţi-
Erenhaft, solicitate cu mult peste capacitatea lor din lor era doar cu puţin mai mică.
cauza defectării unui regulator electronic, propulsa- Existenţa unui pericol exterior ar fi ajutat la menţi-
seră nava departe de zonele obişnuite de zbor, către nerea moralului. Dar nu existau animale periculoase.
o regiune nepopulată a Spaţiului. Lode Star a asoti- Erau doar nişte mici creaturi cu piele netedă semă-
zat in condiţii relativ bune; dar la scurt .tirnp după nind oarecum cu broaştele', care săreau prin tufişu-
aceea (nenorocirile nu vin niciodată singure) sursa riie imbibate cu apă, iar in numeroasele riuri se aflau
de energie a navei a ieşit de sub control şi căpitanul creaturi asemănătoare peştilor de mărimi variind de
a ordonat secundului să evacueze pasagerii şi pe la cea a unui rechin la cea a unui mormoloc, toate
acei membrii ai echipajului care nu erau necesari posedind aqresivitatea celui din urmă.
pentru efectuarea reparaţiilor şi să-i ducă la o dis- Hrana nu a constiturt o problemă dupa primele ci-
tanţă cit mai mare de navă. teva ore de foame. Voluntarii au încercat un soi de
Hawkins şi tovarăşii săi erau departe cind o flacără burete suculent ce creştea pe trunchiurile unor
insoţită de o explozie nu prea puternică a luminat o plante uriaşe cu aspect de ferigă declarind că este
clipă cerul. Majoritatea doreau să se intoarcă să vadă bun la gust. După trecerea a circa cinci ore nu s-au
ce s-a intîmplat, dar Hawkins i-a împiedicat cu inju- plins de dureri abdominale şi nici nu au murit;
rături 'şi, după caz, cu forţa. Din fericire se aflau aceasta a făcut ca buretele respectiv să devină hrana
intr-o zonă mai inaltă decit cea unde rămăsese nava de bază a supravieţuitorilor. In săptăminile ce au ur-
şi astfel au scăpat de căderile radioactive. mat s-au descoperit alte ciuperci, nişte fructe şi ră-
Cind flăcările păreau a se fi potolit, Hawkins îm- dăcini, toate comestibile, care au furnizat o variaţie
preună cu dr. Boyle, medicul navei, s-au reintors la binevenită a meniului.
locul dezastrului. Temindu-se de radioactivitate, cei Focul, in ciuda căldurii permanente, era lucrul care
doi s-au ţinut la o distanţă rezonabilă de micul crater le lipsea cel mai mult. Cu ajutorul lui ar fi putut să-şi
furneqind, ce marca locul unde fusese nava. Era cit îmbogăţească hrana, prinzind şi gătind creaturile
se poate de evident că căpitanul impreună cu ofiţerii asemănătoare broaştelor din păduri şi peştii din riuri.
şi tehnicienii săi nu mai erau decît particule infinite- Citiva. mai tari, din fire, au mincat aceste vietăţi
~ALMANAH
~ ANTICIPATIA
317
crude, dar majoritatea nu se simţeau in stare să taca - Vom fi mortii - strigă unul din barbati.
acest lucru. De asemenea, focul ar fi ajutat la inde- - Noi vom fi morţi - admise doctorul, dar urma-
părtarea intunericului din noptile lungi şi ar fi lnlătu- şii noştri vor fi vii. Va trebui să decidem cum să le
rat, prin lumina şi caldura sa. iluzia de fng produsă asigurăm un inceput pe cit de bun e posibil. Limba
de nesfirşita cădere a apei ce srroia pe fiecare frunză le va " transmisă. .
ŞI ramură. - Sa lasam limba, doctore - spuse cealalta te-
Cind părăsiseră nava, majoritatea aveau brichete, meie. Era o blondă micuţă, zveltă, cu o figură hota-
dar brichetele s-au pierdut atunci cind buzunarele, rltă. Doresc să mă refer la problema descendenţilor
impreună cu imbrăcămintea, s-au dezintegrat. Ori- Reprezint femeile de virstă fertila - sintem cinci-
cum, toate incercările de a face focul, chiar in zilele sprezece cu toate, după cum ştiţi. Pină acum fetele
cind incă aveau brichete, au eşuat şi Hawkins jura că au fost foarte, foarte precaute. Avem motive să fim.
nu există nici măcar un singur punct uscat pe pla- Puteţi, in calitate de doctor, să garantaţi - ţinînd
neta aia blestemată. Acum facerea focului era practic seama de faptul că nu aveti nici instrumente, nici
imposibilă; chiar daca ar fi avut printre ei un expert medicamente - naşteri normale? Puteţi garanta că
in aprinderea focului prin frecarea a două beţe us- copiii noştri vor avea şanse de supravieţuire?
cate tot nu ar fi găsit materialele necesare. Boyle renunţă la aerul său oficial ca la o haină ve-
Şi-au stabilit sălaşul pe creasta unui mic deal. (Nu che.
exista, după cite şi-au dat seama, nici un munte). Era - Voi fi sincer, spuse el. Nu dispun, după cum aţi
o zonă mai puţin impădurită decit cimpiile inconjură- arătat Miss Hart, nici de medicamente, nici de instru-
toare, iar solul era mai puţin mlăştinos. Din frunzele mente. Dar pot să vă asigur că şansele de a avea o
plantelor asemănătoare ferigilor au reuşit să-şi facă naştere fără probleme sînt mult mai mari aici decit ar
nişte adăposturi rudimentare, mai mult de dragul infi fost pe Pămint, să zicem in secolul al XVIII-lea. Vă
timităţti decit pentru confort. Apoi s-au agăţat cu voi spune de' ce. Pe această planetă, după cite ştim
disperare de torrnele organizatorice ale lumii din (şi ne aflăm de destul timp ca să ştim) nu există nici
care veniseră şi au ales un consiliu. Boyle, medicul un fel de microorganism dăunător omului. Dacă ase-
navei, a fost numit şef. Hawkins, spre surpriza sa, a menea organisme ar fi existat, atunci trupurile ace-
fost ales membru al consiliului cu o majoritate de lora dintre noi care ar fi supravietuit pină in acest
numai două voturi. Gindindu-se ulterior la acest fapt moment ar fi pline de infectii. Desigur că majoritatea
şi-a dat seama că multi dintre pasageri nutreau incă dintre noi am fi murit de septicemie de mult timp. Şi
resentimente fată de echipajul navei pentru situaţia cred că astfel am răspuns la amindouă intrebările.
in care se găseau. - Nu am terminat - spuse ea. Mai e o problemă.
Sintem 53 de supravietuitori bărbaţi şi femei. Sint 10
Prima intrunire a consiliului s-a ţinut intr-o colibă perechi căsătorite, deci nu-i mai numărăm. Rămin 33
- .t1acă putea fi numită astfel - special construită in de oameni din care 20 sint bărbaţi. 20 de bărbaţi la
acest scop Membrii consiliului s-au aşezat in cerc. 13 femei (nu sintem noi, fetele, intotdeauna ghinio-
Boyle, preşedintele, s-a ridicat incet in picioare. niste?). Nici una din noi nu e tinără,dar toate sintem
Hawkins zimbi amar comparind nuditatea medicului femei. Ce fel de organizare vom adopta? Monoga-
cu atitudinea pe care acesta şi-o asumase in calita- mie? Poliandrie?
tea sa de preşedinte. Ideea de demnitate umană pă- - Monogamie, desigur, replică rapid un bărbat
rea ilară in starea in care se qăsaa, cu părul lung şi inalt şi slab. Era singurul din cei prezenti care era
nepieptănat şi cu o barba zburlită, inspicată de fire imbrăcat - dacă se putea spune astfel. Nişte frunze
cărunte. in descompunere legate in jurul mijlocului cu o liană
- Doamnelor şi domnilor - incepu Boyle. cu greu serveau unui scop util.
Hawkins privi in jur la trupurile pali de şi dezgolite, - In regulă atunci, spuse fata. Monogamie. Pot
la parul murdar, atirnind in suvite. la unghiile lungi şi spune că şi eu prefer această cale. Dar vă previn că
negre ale barbatilor, la buzele netardate ale femeilor. dacă aceasta e calea pe care vom merge vor fi pro-
Se gindi că el Insusi nu prea arată a ofiţer ŞI gentle- bleme. Şi in orice crimă care implică pasiune şi gelo-
man. zie, femeia e o victimă potenţială la fel ca oricare
- Doamnelor si domnilor - spuse Bovle. Am fost bărbat. Iar eu nu doresc acest lucru.
aleşi, după cum ştiţi. sa reprezentăm comunitatea - Ce propuneti atunci, Miss Hart? - intrebă
umană de pe această planeta. Sint de părere că ar Boyle. _
trebui să discutăm la prima noastră intrunire şansele - Iată ce, doctore. In ce priveşte formarea cu plu-
noastre de supravieţuire, nu ca indivizi ci ca rasă. nlor vom lăsa dragostea de o parte. Dacă doi bărbaţi
- Aş dori să-I intreb pe domnul Hawkms care sint vor dori aceeaşi femeie, decizia să se ia prin luptă.
şansele noastre de a fi descoperiţi 'şi salvati - inter- invingătorul va lua fata, şi o va păstra.
veni una din cele doua femel membre, o fiinţă uscă- - Selecţie naturală ... murmură medicul. Eu sint de
uvă, cu coaste şi vertebre proeminente. acord, dar să supunem la vot.
- Slabe - răspunse Hawkins După cum ştiţi, nu Pe creasta dsatutui exista o mică depresiu ne, o
avem posibilitatea de a comunica cu alte nave sau arenă naturală. In jurul ei stăteau naufraqiaţii - toţi
cu staţiile planetare din cadrul Srstemulur Interstelar cu excepţia a patru din ei. Unul din cei patru era
din Ghidare. Cind ne-am abătut de la rută şi ne-am doctorul Boyle care descoperise că obligaţiile sale
indreptat spre această planetă am transmis un mesaj de preşedinte includeau Si pe cele de arbitru; se sus-
de ajutor, dar nu am putut preciza unde ne aflăm. In tinuse că el era cel mai competent să decidă cind să
plus, nu ştim dacă mesajul a fost recepţionat. intrerupa lupta pentru a evita vătămări grave. Un al-
- Miss Taylor - spuse Boyle intat. Domnule tui din cei patru era o fată, Mary Hart. Ea găsise o
Hawkins. Vă reamintesc că eu sint preşedintele ales ramură cu crenguţe dispuse ca dintii unui pieptene
al acestui consiliu. Va fi timp pentru o discutie gene- cu care işi pieptenase părul şi impletise o cu nună de
rală mai tirziu. flori galbene pentru învinqator. Era aceasta. se in-
- După cum, probabil, rnajoritataa v-aţi dat treba Hawkins in timp ce se aşeza alături de ceilalţi
.searna, virsta acestei planete, bioloqic vorbind, co- membrii ai consiliului, o imitaţie a unei ceremonii
respunde in mare cu cea a Pămîntului in era carbo- nupţiale pămintene, sau o intoarcere la vremuri inde-
niferă. După cum deja ştim nu există incă alte specii părtate şi intunecate?
care să ne ameninte suprematia. La momentul cind o - Ce păcat că umezeala asta ne-a distrus ceasu-
asemenea specie va apare - ceva analog şopirlelor rile, spuse un grăsan ce se aşezase in dreapta lui
gigantice din era triasică a Pămintului - va trebui să Hawkins. Dacă am fi avut vreun mijloc de măsurare a
fim bine organ izaţi. timpului am fi putut stabili runde şi am fi asistat la
ALMANAH ~
ANTICIPAŢIA ~
318
uri adevărat meci de box. cută, aparent, drntr-un metal mat. Aceasta acoperi pe
Hawkins dădu din cap in semn de aprobare. Apoi cei doi combatanţi, pe doctor şi pe Mary Hart.
privi la cei patru din centrul arenei - la femeia se- Hawkins strigă din nou - un strigăt fără cuvinte.
meaţă şi barbară, la bătrînul ingimfat,.la cei doi tineri Se ridică în picioare şi alergă să-şi ajute tovarăşii
bărbosl cu trupuri albe, lucitoare. Ii cunoştea pe captivi. Plasa părea a fi vie căci se încolăci În jurul
amindoi - Fennet fusese cadet pe ghinionista navă Încheieturilor şi gleznelor sale. Ceilalţi naufragiaţi se
Lode Star; Clemens, unul din pasageri, care era cu grăblră să-I ajute pe Hawkins. .
cel puţin şapte ani mai virstnic decit Fennet, fusese - Staţi' deoparte! - urlă el. lmprăştiaţi-vă!
prospector pe planetele de la limita cunoscută a Zumzetul uşor al rotoarelor elicopterului crescu În
Spaţiului. intensitate. Aparatul Începu să urce. intr-un timp in-
- Daca am avea pe ce să pariem. spuse grăsanul credibil de scurt arena deveni În ochii secundului nu
vesel, eu aş paria pe Clemens. Cadetul vostru nu are mai mult decît o palidă farfurie verde pe care mici
nici o şansă. A fost educat să lupte corect. Pe cind furnici albe se agitau fără rost. Apoi elicopterul se ri-
Clemens e obişnuit să folosească vicleşuguri. dică deasupra norilor joşi şi nu se mai putu vedea
- Fennet e in formă, spuse Hawkins. EI s-a antre- decît o albeaţă mişcătoare.
nat in vreme ce Clemens şi-a pierdut vremea dor- Cînd, în sfirşit, începură să coboare, Hawkins nu
mind şi mincind. Uită-te ce burtă are! se miră să vadă turnul argintiu al navei spaţiale asoli-
- Nu e nimic rău dacă ai carne sănătoasă şi zate între copacii joşi ai unui platou.
muşchi - replică grăsanul, bătîndu-se pe burta. Lumea În care au fost duşi ar fi putut Însemna o
- Nu vă loviţi la ochi şi nu muşcaţi! - strigă doc- importantă îmbunătăţire a situaţiei faţă de lumea pe
torul. Şi fie ca cel mal bun să ciştige! care o părăsisera dacă nu ar fi intervenit greşeala ce-
Apoi se dădu înapoi dintre cei doi cornbatanţi aşe- lor care ii capturaseră. Cuşca În care fuseseră Închişi
zindu-se lîngă Mary Hart. cei trei bărbaţi reconstituia cu o remarcabilă fideli-
Cei doi păreau stinjeniţi şi stăteau nehotăriţi cu tate condiţiile climatice ale planetei pe care eşuase
pumnii strînşi şi miinile pe lîngă corp. Păreau să re- Lode Star. Cuşca părea de sticlă şi prin duze aflate
·gret-e. că lucrurile au luat o asemenea întorsătură. În tavan cădea continuu o ploaie fină şi caldă. Citeva
- Incepeţi odată! - ţipă Mary Hart. Nu mă vreţi? ramuri de ferigă formau un adăpost neînsemnat În
Veţi trăi aici pînă la adînci bătrlneţt şi va fi greu fără faţa curgerii continue a apei. De două ori pe zi o
o femeie. trapă aflată in fundul cuştii se deschidea şi bucăţi de
- Pot să aştepte pînă cînd fetele tale se vor face burete Întru totul similar celui folosit de ei erau arun-
mari - strigă una din prietenele ei. • cate Înăuntru. Exista, de asemenea, un orificiu În po-
'- Dacă voi avea vreo ~ată' - răspunse Mary. In deaua cuştii; prizonierii au presupus că avea o desti-
ritmul ăsta nu prea cred să am! • naţie sanitară. .
- Incepeţi! - strigară cei de pe margini. Incepeţi! De fiecare parte erau alte cuşti. Intr-una din ele
Fennet sparse gheaţa. Făcu un pas şovăielnic era Mary Hart, singură. Tot ce putea face era să ges-
inainte şi lovi uşor cu pumnul drept faţa neprotejată ticuleze către ei. Cuşca din partea cealaltă conţinea
a lui Clemens. Nu fusese o lovitură tare, dar trebuie o creatură semănînd În linii generale cu un homar,
că fusese dureroasă. Clemens işi duse mîna la nas, dar aducînd totodată şi cu o sepie. Dincolo de un
apoi o Îndepărtă şi privi la singele ce-i pătase dege- culoar lat se vedeau alte cu şti. dar nu-şi puteau da
tele. Mormăi ceva nedesluşit şi lnaintă greoi cu bra- seama ce conţin
rele desfăcute, gata să prindă şi să zdrobească Ca- Hawkins, Boyle şi Fennet stăteau pe podeaua
detol se retrase şi ÎI mai lovi de doua ori cu dreapta. umedă şi priveau prin geamul gros, printre gratii, la
- De ce nu dă mai tare? - intreba grăsanul. fiinţele care-i examinau.
- Vrei să-şi fringă oasele miinii? Doar vezi că nu - Dacă ar fi fost umanoizi - oftă doctorul. Dacă
poarta mănuşi - răspunse Hawkins. ar fi avut o formă asemănătoare nouă am fi putut În-
Fennet decise să acţioneze mai ferm. Se inţepeni cerca să-I convingem că şi nOI sîntem fiinţe inteli-
pe picioarele uşor depărtate şi lovi din nou cu gente.
dreapta. De data aceasta evită faţa celuilalt şi lovi in - Trebuie să ne Împăcăm cu ideea că nu au o
abdomen. Hawkins fu surprins să constate că pros- formă asemănătoare - spuse Hawkins. Dacă situaţia
pectorul primea loviturile cu aparentă indiferenţă; ar fi inversata şi noua ne-ar veni. greu să credem că
probabil că era mult mai solid decit parea la prima cele trei butoaie de bere cu şase picioare sînt seme-
vedere. nii noştri.
Cadetul făcu la timp un pas lateral. .. şi alunecă pe - incearcă din nou teorema lui Pitagora - Îi
vegetaţia udă. Clemens se aruncă greoi. asupra lui; spuse lui Fennet.
Hawkins putu să audă aerul care ieşea zgomotos din Fără entuziasm tînărul rupse rămurele din feriga·
plămînii celui căzut. Braţele groase ale prospectoru- cea mai apropiata. Facu bucăţele mici. Apoi le aseză
lui incercuiră trupul lui Fennet, dar acesta işi ridică pe podeaua umedă astfel ca să formeze un triunghi
genunchiul lovindu-I in vintre. Prospectorul gemu, dreptunghic cu pătrate pe toate cele trei laturi. Crea-
dar îl strînse cu Încăpăţînare. Reuşi să-I apuce pe turile, una mare, una ceva mai mică şi una micuţă, TI
Fennet cu o mînă de gît şi cu cealaltă îi căută ochii. priviră indiferente cu ochii lor plaţi şi opaci. Cea
- Nu te atinge de ochii - urlă Boyle. Nu atinge mare Îşi duse virful unui tentacul la un buzunar -
ochii! Doctorul se lăsă În genunchi şi prinse Încheie- creaturile purtau Îmbrăcăminte - şi scotind un pa-
tura groasă a lui Clemens cu ambele mîini. chet viu colorat il dadu creat urii mai mici. Aceasta Îi
Ceva ÎI făcu pe Hawkins să privească În sus. Poate rupse ambalajul şi Începu să introducă bucăţele
că fusese un sunet, deşi era greu de crezut; naufra- dintr-o substanţă de culoare albastru deschis Într-o
giaţii se comportau ca nişte spectatori dezlănţuiţi la deschizătură aflată la partea superioară care, fără in-
un meci de box. Nici nu puteau fi condamnaţi pentru doială, servea drept gură.
asta, În fond era primul lucru mai deosebit care se - Mi-aş dori sa fie permisă hrănirea animalelor -
întîmpla de la pierderea navei. Poate ca totuşi U;I su- oftă Hawkins. MI s-a urit de ciupercile alea nenoro-
net l-a făcut pe Hawkins sa priveasca În sus, sau cite.
poate un al şaselea simţ pe care-I posedă toţi astro- - Să recapitulăm - spuse doctorul. La urma ur-
nauţii de profesie. Ceea ce văzu îl făcu să strige. mei nu avem altceva de făcut. Deci, am fost luaţi din
Deasupra arenei plutea un elicopter. Era ceva În tabăra noastră de un elicopter - şase dintre noi. Am
aspectul acestuia, ceva subtil si straniu, care Îi spuse fost duşi la nava de patrulare - o navă ·care nu pă-
lui Hawkins că aparatul nu era pămlntean. Deodată, rea in nici un fel superioară propriei noastre nave.
din pîntecul său neted şi strălucitor căzu o plasă fă- După cum ne asigură Hawkins. nava utiliza propul-
~ ~ ALMANAH
~ ANTICIPAŢIA
319
soare Ehrenhaft sau ceva cit se poate de asemana- sa-I supravegheze atent pe tinărul Fennet. Ba chiar şi
tor. .. pe Boyle trebuia să-I supravegheze.
- Exact - aprobă Hawkins. Mary ţipă.
- Pe navă am fost ţinuţi in cu şti separate. Nu am Hawkins se trezi de-a binelea. Putu să vadă silueta
fost maltrataţi, ni s-a dat hrană şi apă la intervale vagă a lui Mary - in această lume nu era niciodată
frecvente. Am asolizat pe o planetă ciudata din care complet intuneric noaptea - şi, la celălalt capăt al
nu am văzut nimic. Apoi am fost scoşi din cuşti şi cuştii pe Fennet şi Boyle. Se ridică grăbit şi se apro-
duşi undeva, dar nu ştim unde. Camionul, sau cum pie de Mary. .
s-o fi numind, s-a oprit, uşile s-au deschis şi două - Ce s-a intimplat? - intrebă el.
din aceste creaturi dotate cu plase i-au prins pe Cle- - Nu ... nu ştiu. Ceva mic, cu gheare ascuţite. __a
mens şi Miss Taylor şi i-au dus cu ei. De atunci nu trecut peste mine.
l-am mai văzut. Noi am petrecut noaptea şi ziua ur- - uh, spuse Hawkins. Nu era decit Joe.
mătoare in custi individuale. In următoarea zi am fost - Joe? - întrebă Mary.
duşi la această grădină zoologică ... - Nu ştiu exact ce este, el sau ea - răspunse
- Crezi că au fost supuşi vivisecţiei? - intrebă Hawkins.
Fennet. Nu mi-a plăcut niciodată Clemens, dar ... - Cred că este un el, - spuse doctorul.
- Mi-e teamă că da - răspunse Boyle. Cred că - Cine e Joe? - întrebă ea din nou.
astfel au inţeles diferenţa dintre sexe. Din nefericire - Trebuie să fie echivalentul local al unui şoarece
nu există nici o metodă de determinare a inteligenţei - ii explică doctorul, deşi nu seamănă deloc. Vine
prin vivisecţie. pe podea şi caută resturi de mincare. Încercăm să-I
- Brute spurcate! - strigă cadetul. domesticim ...
- Uşor, fiule - il consolă Hawkins. De fapt, nu-i - Încurajaţi animalul? - ţipă ea. Vă cer să faceţi
poţi condamna. Noi facem vivisecţii asupra unor ani- ceva cu el, imediat! Otrăviţi-l sau prindeţi-l! Acum!
male care seamănă mult mai mult cu noi decit semă- - Miine - spuse Hawkins.
năm noi cu aceste lucruri - Acum! - ţipă ea din nou.
- Problema este, continuă doctorul, de a con- - Miine - răspunse Hawkins ferm.
vinge aceste lucruri - cum le numeşte Hawkins - Capturarea lui Joe se oovedi uşoară. Două coşuri
că sintem fiinţe raţionale ca SI ele Cum definesc ei plate sprijinite ca valvele unei scoici au format cap-
oare o fiinţă raţională? Cum definim nOI, in fond, o cana. Exista şi o momeală inăuntru: o bucată mare
fiinţă raţională? de ciupercă. O piedică ingenioasă făcea ca, la cea
- Cineva care ştie teorema lui Pitagora - răs- mai mică atingere a momelii capcana să se închidă.
punse cadetul posac. Hawkins care stătea intins pe patul său umed auzi
- Am citit undeva - spuse Hawkins, că istoria un mic zgomot semnificind Închiderea capcanel.
omului este istoria descoperirii focului, a folosirii Apoi se auziră chiţăiturile indignate ale lui Joe şi mi-
uneltelor. .. cile gheare care scrijeleau impletitura grosolană a
- Atunci să facem focul - sugeră doctorul. Să ' coşurilor. Mary Hart dormea. O trezi spunindu-i:
facem citeva unelte si să le folosim. - L-am prins.
~ Să fim realişti. Nu avem nici un obiect cu noi. - Atunci omoriţi-I - răspunse ea sornnoroasă.
Nici dinţi falşi, nici măcar o proteză de metal. Chiar Dar Joe nu a fost omorit Cei trei bărbaţi se ataşa-
şi aşa.. Făcu o pauză. seră de el. O dată cu venirea zorilor ei il transferară
- Cind eram tinăr exista obiceiul printre cadeţii intr-o cuşcă pe care Hawkins o făcuse anume pentru
de pe navele interstelare de a invăţa vechi arte şi el. Pină şi Mary işi schimbă atitudinea cind văzu mi-
meşteşuguri. Ne consideram ca fiind descendenţii di- cul ghem de blană multicoloră zbuciumindu-se in in-
recţi ai vechilor navigatori al corăbiilor cu pinze, ast- chisoarea sa. Ea insistă să-I hrănească si se bucură
fel că am învăţat cum să matisăm funii şi fire, cum să cind micile tentacule se intinseră şi luară o bucăţică
facem Iese şi noduri şi altele de acest fel. Apoi unul de ciuperca din mina ei.
din noi a avut ideea de a face coşuri. Eram pe o navă Timp de trei zile se ocupară de Joe. În a patra zi,
de călători şi obişnuiam să impletim coşurile in se- creaturile pe care ei le considerau drept ingrijitori in-
cret, să le vopsirn in culori violente şi să le vindem trară in cuşcă cu plasele lor ,ii imobilizară şi ii duseră
pasageri lor ca fiind suvenire de pe planeta dispărută cu ei pe Joe şi pe Hawkins.
Arcturus VI. A fost o scenă teribilă cind căpitanul şi
secundul au auat.. Mi-e teamă că nu mai sint speranţe - spuse
- Ce vrei să spui de fapt?, intrebă doctorul. Boyle. Hawkins a avut aceeaşi soartă.
- Tocmai asta. Ne vom demonstra dexteritatea - Probabil că l-au impăiat şi t-au expus in vreun
manuală prin impletirea coşurilor. O să vă arăt eu muzeu - spuse Fennet cu un aer ursuz.
cum se fac. - Nu - spuse fata. Nu puteau face astal
- S-ar putea să meargă, spuse Boyle incet. S-ar - Puteau - răspunse doctorul.
putea să meargă ... Pe de altă parte nu uitaţi că anu- Brusc, uşa cuştii se deschise. Înainte ca cei trei să
mite păsări şi animale fac acelaşi lucru. Pe Pămint apuce să se refugieze În iluzoria protecţie a unui
există castorul care ridică diguri ingenioase. Există colţ,' o voce spuse: Totul e in regulă, ieşiţi!
apoi păsări care fac cuiburi ca parte a comportamen- Hawkins păşi in cuşcă. Era proaspăt bărbierit şi in-
tului de imperechere ... ceputul unei culori mai sănătoase ii indepărtase pa-
loarea pielii. Purta un fel de slip făcut dintr-un mate-
Directorul grădinii zoologice trebuie să fi cunoscut rial roşu strălucitor.
creaturi aJ căror comportament de imperechere să - Veniti - repetă el. Gazdele noastre işi cer
semene cu al păsărilor terestre. Căci după 3 zile de scuze şi ne-au pregătit o cazare corespunzătoare.
lucru susţinut la impletirea coşurilor, şi după ce utili- Apoi, de Îndată ce vor avea o navă pregătită se vor
zaseră toate ramurile de ferigă, Mary Hart a fost lu- duce să-i ia şi pe ceilalti supravieţuitori.
ată din cuşca ei şi pusă la un loc cu cei trei. După ce - Nu ne lua aşa de repede - ii ceru Boyle. Expli-
şi-a manifestat plăcerea de a putea sta din nou de că-ne despre ce e vorba. Cum au aju ns să descopere
vorbă cu cineva ea a fost destul de indignată să afle că sintem fiinte raţionale?
cauza mutării ei. Fata lui Hawkins se innegură.
- Numai fiinţele raţionale - spuse el - pun alte
Era bine, se gindea Hawkins somnoros, că Mary fiinte in custi.
era cu ei. Incă citeva zile de solitudine si probabil că
ar fi lăsat-o nervii. Chiar si asa. faptul de a o avea pe
Mary cu ei in cuşcă ridica unele probleme Trebuia Traducere: FLORIN BONC/u
ALMANAH ~
320 ANTICIPAŢIA ~

Almanah Anticipatia PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Almanah Anticipatia PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ai un om educat şi stăpîn pe cele mai Înalte cunoştinţe

te domeniile poate Înţelege legile obiective, cerinţele

U tice .şi economice-sociale

N nare a ştiinţei? Intrebarea nu este deloc lip- mai profund.

(urmare din pag. 9) prime a semnat actul de naştere al unei anumite

I relor în studiul operelor literare şi al istoriei li-

ZBORUL SPRE STELE

(urmare din pag_ 20) vizind nu procesul creativităţii lingvistice ca atare.

mai rămas din ce in ce duce doar cartela În terminalul Roboti omniprezenţi

ft aqinile ce urmează sint dedicate unui cenaclu relativ recent consti-

"A crimă", gîndeşte Tu-'

RENASTEREA POEWlUI· fac ~~ unul. Eh, ce-o fi, o fi.

R tiona bine, ceea ce nu se

MOARTEA noscuti, să se îmbete clampă şi

L sînt un hîrb, da, da, un

M păitul cizmelor lui,

STEAUA DE VEGHE (anul 2122) I

S Sunetului. Aşteptau. Lu-

imt că mor, îi spuse de Alkaid, vîrful Carului Mare, se

i aflaţi Încă pe băncile şcolii sau

1 Un alt fenomen de prim ordin

1 ducţia de informaţie; ajunsă

P Dragoş Vasilescu (Craiova), pentru po-

MARILE PREMII INTERNAŢIONALE SF

CUM ÎMI SCRIU

P i se pune cel mai frec-

R ce-fiction? Ludwig Turek

loare (1983) de Hans-Ulrich Lă-

t"ft e tinărul bine legat, cu .o figură adolescentină şi cu ochii iscodi-

N perit Însemnările acelui necunoscut a fost ce refuză cu încrîncenare demnitatea singurătăţii.

P eva mă îndeamnă de mai mult timp, impe-

I radoxal, deşi genul este extrem de gustat de public,

I de limbaj, spre inovaţie, spre experiment. Or, este

mai această prudentă păşire a

NARAŢIUNII împingînd Însă prea mult în p

tină?, numai că azi nu Rha sau i

ARTA PL.ASTICA SF mie de ani, omul vede azi cu

C TASllC NU ESTE PRO-

I deosebi rurală, Omul de cristal

I ce priveşte expresia, de litera- nească ••educaţiunea") şi să se prinzătoarea idee de a plasa, în

DIN NOU dată în ansamblu S.F.-u1ui: "un

DESPRE UTOPIE ŞI interactiunea înstrăinării (es-

P tic al întelegerii utopiei

1. Termenul sclence flctlon are o is- 8. Suvin. op. elt., p. 95.

geJe rece. Am Inteles că totul fusese o înscenare.

A itori români şi străini, antologator, traducă-

ratoriale, nici unele. rrurume, stridente stilistic

126 ANTICIPAŢIA <;J

1} SÎNT UNII CARE S·AU PUCTISIT DE BA-

A amintirea celor doua pene de cauciuc, una

U gheaţă şi cristal. iar in sfE!ra asta z~oara stele

Povestire premiată la concursul de literatură şi artă

'!"'t . ALMANAH '~~

iască ceva. Vei clătina numai din cap "da"'şi "nu". -8

162 ..-- ANnCIPAT'A

nMPUL ESTEUMBRA NOASTRĂ

după o săptămînă doua de aşteptare, timp În care

" Pe acel care din greu trudeşte,

WILLIAM MITCHELL - 2028 Luminile stadionutui se stinsera toate dmtr-o data.

Mergeau de-a lungul coridorului • •

•• •• • •• •• •••• - O gîndire nemărginită este deschisă adevărului

1;: - Ţi-am mai spus-o, dar de data aceasta este

It '\I dacă-1 mai Întîlneşti, dacă preferi să nu-mi dai ascut-