Abrevieri și termeni

RM Republica Moldova
HG Hotărîre de Guvern
MS Ministerul Sănătății al Republicii Moldova, www.ms.gov.md
MJ Ministerul Justiției al Republicii Moldova, www.justice.gov.md
MAI Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, www.mai.md
INI Direcția Antidrog al Ministerul Afacerilor Interne
IGP Inspectoratul General al Poliției, politia.md
INP Inspectoratul Național de Probațiune, www.probatiune.gov.md
ANSP Agenția Națională pentru Sănătatea Publică, www.ansp.md
DRN IMSP Dispensarul Republican de Narcologie al Ministerului Sănătăţii, www.imspdrn.md
DIP Departamentul Instituții Penitenciare al Ministerului Justiției, www.penitenciar.gov.md
CML Centrul de Medicină Legală al Ministerului Sănătăţii, www.medicina-legala.md
SDMC IMSP Spitalul Dermatologie şi Maladii Comunicabile, www.sdmc.md
CNAM Compania Naţională de Asigurări în Medicină, www.cnam.md

BNS Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova, www.statistica.md

EMCDDA Centrul European de Monitorizare a Drogurilor şi Dependenţei de Droguri, www.emcdda.europa.eu
LEAHN Rețeaua Internațională Organele de drept și HIV (Law Enforcement and HIV Network), www.leahn.org
OMS Organizația Mondială a Sănătății
UNODC Oficiul Naţiunilor Unite pentru Droguri şi Crime
PAS Centrul de Politici și Analize în Sănătate
FSM Fundația Soros Moldova
CDI Consumatori de Droguri Injectabile
PRR Program de Reducere a Riscurilor
ESPAD Studiul european privind consumul de droguri, alcool și tutun în rîndul elevilor

IBSS Studiile integrate bio-comportamentale în rîndul grupurilor cu risc sporit de infectare

KAP Studiile “Cunoştinţe, atitudini şi practici cu privire la HIV/SIDA”

CTV Consiliere și Testare Voluntară

PRAS Program de Reducere a Abuzului de Substanțe
GFTAM Fondului Global de Combatere HIV, Tuberculoza și Malaria
TSO Terapie de Substituție cu Opiacee
DAD Deces Asociat consumului de Droguri
ONG Organizație Non-Guvernamentală
RDS Respondent Driven Sampling (Eşantionarea Ghidată de Respondenţi)
NSP Noi Substanțe Psihoactive
Cuprins
Sumar executiv .............................................................................................................................................................................. 1
Prezentarea generală a ţării .......................................................................................................................................................... 2
Politica în domeniul drogurilor ..................................................................................................................................................... 3
Cadrul politic ............................................................................................................................................................................. 3
Planul naţional de acțiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova - Uniunea Europeană pentru
anii 2017-2019...................................................................................................................................................................... 3
Strategia Naţională Antidrog 2011-2018 ............................................................................................................................. 5
Cadrul legal ............................................................................................................................................................................... 6
Codul Contravenţional ......................................................................................................................................................... 6
Codul Penal. ......................................................................................................................................................................... 6
Cadrul instituţional ................................................................................................................................................................... 9
Comisia Naţională Antidrog ................................................................................................................................................. 9
Serviciul de probaţiune ...................................................................................................................................................... 10
Organele de drept .............................................................................................................................................................. 11
Alocările bugetare şi finanţarea .............................................................................................................................................. 12
Prevalenţa şi tendinţele consumului de droguri ......................................................................................................................... 12
Studiile populaţionale de prevalenţă a consumului de droguri ......................................................................................... 12
Cercetare operaţională de estimare .................................................................................................................................. 13
Tendinţele principale ......................................................................................................................................................... 14
Tratamentul dependenţei de droguri ......................................................................................................................................... 15
Coordonarea și serviciile disponibile ...................................................................................................................................... 15
Tratamentul de dezintoxicare ............................................................................................................................................ 16
Reabilitarea şi reintegrarea ................................................................................................................................................ 17
Program de farmacoterapie cu metadonă sau buprenorfina ............................................................................................ 18
Sistemul de colectare a datelor pentru consumatorii de droguri înregistraţi oficial .............................................................. 19
Consecințele asupra Sănătății ..................................................................................................................................................... 24
Mortalitatea asociată consumului de droguri ........................................................................................................................ 24
Supradozarea şi mortalitatea în rîndul Consumatorilor de droguri Injectabile ................................................................. 27
Bolile infecţioase asociate consumului de droguri ................................................................................................................. 28
Corelaţiile sociale şi consecinţele legale ..................................................................................................................................... 30
Problemele sociale ............................................................................................................................................................. 30
Infracţiunile legate de traficul de droguri .......................................................................................................................... 31
Piața drogurilor ........................................................................................................................................................................... 34
Sechestrările de droguri ..................................................................................................................................................... 34
Preţurile, puritatea drogurilor ............................................................................................................................................ 36
Strategiile naţionale de reducere a cererii de droguri ................................................................................................................ 36
Programe şcolare și extrașcolare ....................................................................................................................................... 36
Reducerea riscului asociat consumului de droguri ............................................................................................................ 36
Standarde …………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..38
Intervenţiile în instituţiile penitenciare....................................................................................................................................... 39
Asistenţa pentru consumatorii de droguri din instituţiile penitenciare ............................................................................. 39
Alternativele detenţiei pentru persoanele dependente de droguri care au comis infracţiuni .......................................... 39
Lista tabelelor ......................................................................................................................................................................... 41
Lista figurilor ........................................................................................................................................................................... 41
BIBLIOGRAFIA ......................................................................................................................................................................... 42
SUMAR EXECUTIV

Raportul Naţional privind Consumul și Traficul Ilicit de Droguri, anul 2017 conturează o imagine asupra fenomenului
drogurilor în ţara noastră, totodată, prezintă eforturile depuse de către autorităţile publice centrale, organizaţiile naţionale
guvernamentale, neguvernamentale, instituţiile abilitate în combaterea consumului şi traficului ilicit de droguri din Republica
Moldova şi rezultatele studiilor populaţionale.
Documentul cuprinde date şi informaţii recente legate de consumul şi traficul de droguri în Republica Moldova, fiind
evidenţiate evoluţia şi tendinţele înregistrate de ţara noastră, atît pe linia reducerii cererii de droguri, cât şi pe cea a ofertei
de droguri, precum şi intervenţiile şi măsurile adoptate de către instutuțiile abilitate în combaterea problemelor legate de
droguri.
Conținutul vizează o serie de aspecte relevante privind activităţile desfăşurate în cadrul politic, instituțional și legal
(adoptarea de acte normative specifice domeniului de prevenire şi combatere a consumului şi traficului de droguri, iniţierea
de acte normative noi sau de modificări ale celor existente, aplicarea unor reglementări juridice), precum şi pe cele derulate
în planul prevenirii consumului de droguri (prevenire în şcoală, prevenire în familie, prevenire în comunitate). În acelaşi timp,
sunt evidenţiate cele mai bune practici în domeniul reducerii cererii şi ofertei de droguri.
Retrospectiva de ansamblu în cifre și evenimente pentru anul 2017:
Prin act legislativ s-a modificat componența Comisiei Naționale Antidorg și s-a creat Comitetul Executiv pentru coordonarea
activităţilor de implementarea a politicii antidrog.
Cazuri noi în evidența medicală conform DNR au fost înregistrate 890 de persoane din care 203 persoane sunt consumatori
de droguri injectabile. Din numărul de persoane noi înregistrate, în cazurile de consum fără dependența ponderea mai mare
după tipul de drog consumat este canabisul cu 81,1%, iar în cazurile de consum cu dependența ponderea mai mare după
tipul de drog consumat sunt opiaceele cu 82,9%. În programa TSO au fost înrolați 131 persoane.
În baza fiselor epidemiologice conform ANSP, în cele mai multe cazuri infectarea HIV s-a înregistrat prin calea de transmitere
heterosexuală 356 cazuri, iar prin consumul de droguri injectabile s-au infectat în 25 cazuri. În tară au fost testate la HIV
circa 250 mii personae din care s-au depistat 835 cazuri HIV, totodata din numărul total de testari 2443 au fost efectuate în
contingentul CDI și confirmate 20 cazuri HIV.

În scopul reducerii ofertei de droguri, subdiviziunile IGP și MAI au desfășurat acțiuni antidrog comune pe întreg teritoriul
țării. Ca rezultat s-au efectuat 458 de percheziții la domiciliul persoanelor implicate în producerea, păstrarea și
comercializarea drogurilor de diferit tip.
Drogurile sechestrate pentru perioada anului 2017 se evaluează în sumă de aproximativ 40 000 000 lei.
La nivel national localitățile cu numărul preponderent al infracțiunilor este municipiul Chișinău cu 544 de infracțiuni pentru
păstrare și comercializare de droguri, unde etnobotanicele reprezintă obiectul infracțiunii în peste 49% din cauzele penale
pornite și municipiul Bălți cu 146 de infracțiuni pentru păstrare și comercializare de droguri unde marihuana reprezintă
obiectul infracțiunii în peste 65% din cauzele penale pornite. În mare parte infracțiunile legate de droguri sunt comise de
către persoane cu vârsta cuprinsă între 18-24 ani 1270 persoane și a celor de peste 30 ani 2516 persoane.
Instituțiile specializate din domeniul traficului și consumului ilicit de droguri sunt preocupate de apariţia noilor substanţe
psihoactive NSP (SPICE, ETNOBOTANICE) care pun în dificultate procedurile existente de monitorizare, răspuns şi control al
utilizării acestora.
Numărul persoanelor care au beneficiat de servicii de prevenire HIV în cadrul proiectelor de reducere a riscurilor s-a majorat:
de la 10449 în anul 2016 la 15431 în anul 2017 pentru persoanele utilizatoare de droguri injectabile. Cu servicii de prevenire
HIV au fost acoperite 61,0% persoane utilizatoare de droguri injectabile si este un indicator a programului cu rezultat atins
pentru anul de raportare. Pentru a mări accesul la servicii de prevenire a fost instituit serviciul de reducere a riscurilor prin
ambulatorii mobile.
Decese asociate consumului de droguri înregistrate de instituțiile abilitate sunt 33 cazuri conform Centrului de Medicină
Legală, 69 cazuri conform DNR, 4 cazuri conform registrului general al mortalității.

1
PREZENTAREA GENERALĂ A ŢĂRII

Republica Moldova este situată în sud-estul Europei. La nord, sud şi est are frontieră cu Ucraina, iar la vest – cu
România. Republica Moldova a devenit independentă la 27
august 1991. Este o republică parlamentară iar preşedintele
ţării este ales de Parlament, pentru un mandat de 4 ani.

Lungimea totală a frontierelor este de 1.389 km,

450 km cu România și 939 km cu Ucraina. Țara ocupă o
suprafață de 33.843 km², din care 472 km² sînt ape - mai ales
fluviile Dunăre și Nistru, râurile Prut și Răut și lacurile Beleu,
Bîc și Dracele. Deși Republica Moldova nu are ieșire la mare,
portul pe Dunărea în Giurgiulești asigură servirea
transportului maritim.

Urmare a conflictului politic din anii 90, actualmente

îngheţat, teritoriul de pe malul stîng al rîului Nistru nu este
controlat în totalitate de Guvernul Republicii Moldova.

Conform Biroului Naţional de Statistică (datele

pentru anul 2017, malul drept al rîului Nistru), numărul
populației stabile a constituit 3550,8 mii, 1516,8 mii
persoane sau 43% constituie populaţia urbană şi 2034,0 mii
persoane sau 57% populaţia rurală.

Repartizarea după sexe este următoarea: 1 843489

sau 52% constituie -femei şi 1 707363 sau 48% constituie -
bărbaţi. Majoritatea populaţiei (93,3%) se identifică drept
creştini ortodocși. Cele mai mari oraşe ale ţării de pe malul
drept al rîului Nistru sînt capitala ţării, municipiul Chişinău
(cu o populaţie de 745,5 mii persoane) şi municipiul Bălţi (146,3 mii persoane). Din punct de vedere administrativ, Republica
Moldova este divizată în 35 raioane, 3 municipii (Chişinău, Bălţi şi Comrat), şi regiunea transnistreană (cu 2 municipii: Tiraspol
și Bender).

Tabelul 1 Situaţia socio-economică, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 2017

Anul Indicator Sursa

Populaţia, mii locuitori 2017 3550,8 Biroul Naţional de Statistică
PIB pe cap de locuitor în PPC (paritatea puterii de cumpărare) 2017 5340 Biroul Naţional de Statistică
Rata şomajului, procent din forţa de muncă 2017 14,1 Biroul Naţional de Statistică
Populaţia sub pragul sărăciei 2017 25,0 Biroul Naţional de Statistică
Rata infracţionalităţii (la 10.000 populaţie) 2017 13,36 Ministerul Afacerilor Interne

2
POLITICA ÎN DOMENIUL DROGURILOR

INTRODUCERE

Consumul şi traficul ilicit de droguri rămîne a fi o problemă care influenţează negativ dezvoltarea durabilă şi sigură a
societăţii noastre prin implicările infracţionale şi sociale pe care le produc.

Ţinînd cont de globalizarea problemei consumului şi traficului ilicit de droguri, în diverse ţări, inclusiv şi în Republica
Moldova, se desfăşoară un proces de dezvoltare şi perfecţionare a bazei normative care determină politica naţională în
domeniul prevenirii consumului şi combaterii traficului ilicit de droguri, precum şi acordarea serviciilor de consiliere şi
tratament persoanelor dependente de droguri.

În abordarea problemei consumului de droguri, Republica Moldova se bazează pe conceptul Organizației Mondiale a
Sănătății „Sănătate pentru Toți în secolul al XXI-lea”, conform căruia consumul de droguri este o problemă ce periclitează
sănătatea publică și care ar putea împiedica dezvoltarea sănătoasă a cetățenilor și a societății în context mai larg. Ca reacție
la creșterea traficului și consumului ilicit de droguri, Republica Moldova a dezvoltat și continuă permanent să-și
perfecționeze cadrul legislativ și instituțional. Au fost elaborate acte legislative menite să reglementeze circuitul de substanțe
narcotice și psihotrope în RM și să sancționeze eventualele încălcări ale regulilor stabilite. În acest sens, Legea cu privire la
circulația substanțelor stupefiante, psihotrope şi a precursorilor, stabilește regulile generale și restricțiile privind circulația
drogurilor pe teritoriul RM. În același timp, Codul Contravențional al RM și Codul Penal al RM definesc domeniul legal pentru
sancționarea persoanelor fizice și juridice care au încălcat prevederile legale privind circuitul de substanțe narcotice și
psihotrope. Codurile prevăd temeiurile și condițiile de sancționare, dar și tipurile de pedepse aplicate.

În ultimul timp, un pericol emergent este apariţia pe piaţă a unor substanţe narcotice şi psihotrope noi, precum şi
preparate sintetice de o nouă generaţie, consumul cărora implică şi consecinţe grave asupra sănătăţii.

CADRUL POLITIC

PLANUL NAŢIONAL DE ACȚIUNI PENTRU IMPLEMENTAREA ACORDULUI DE ASOCIERE REPUBLICA MOLDOVA -

UNIUNEA EUROPEANĂ PENTRU ANII 2017 -2019
Planul Naţional de Acţiuni pentru implementarea Acordului de Asociere RM-UE pentru 2017-2019 include acţiunile
necesare de a fi realizate de către instituţiile responsabile conform fiecărui articol/prevedere, precum şi Anexe ale Acordului
de Asociere, inclusiv a părţii privind Zona de Comerţ Liber Aprofundat şi Cuprinzător în termenii indicaţi şi cu specificarea
resurselor financiare necesare în acest sens.

Planul Naţional de Acţiuni pentru implementarea Acordului de Asociere RM-UE pentru 2017-2019 reprezintă instrumentul de
bază pentru monitorizarea procesului de integrare europeană.

Art. 171 „Lupta împotriva drogurilor ilicite” din Planul de Acţiuni pentru implementarea Acordului de Asociere RM-UE, are ca
măsură „Implementarea Strategiei naţionale antidrog pe anii 2011-2018”, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr. 1208 din 27
decembrie 2010 şi asigurarea realizării acţiunilor prevăzute în Planul naţional de acţiuni antidrog 2017-2018.

1 Articolul 17 Combaterea drogurilor ilegale

1. Părțile vor coopera, în limita împuternicirilor și competențelor lor respective, pentru a asigura o abordare echilibrată și integrată față de
chestiunile legate de droguri. Politicile și acțiunile legate de droguri se vor axa pe consolidarea structurilor pentru combaterea drogurilor
ilegale, reducerea livrării, traficului și cererii de droguri ilegale, depășirea consecințelor asupra sănătății și celor sociale ale abuzului de
droguri, precum și pe prevenirea mai efectivă a deturnării precursorilor chimici pentru fabricarea ilicită a stupefiantelor și substanțelor
psihotrope.
2 Părțile vor conveni asupra metodelor de cooperare necesare pentru a realiza aceste obiective. Acțiunile se vor baza pe principii stabilite
de comun acord în conformitate cu convențiile internaționale relevante, Strategia UE cu privire la droguri (2013-20), Declarația Politică și

3
 Rezultatele prezentatate în raportului anual a MAI cu privire la realizarea Planului Național de Acțiuni pentru
implementarea Acordului de Asociere RM-UE pentru perioada anilor 2017-2019 prin intermediul subdiviziunii specializate de
combatere a traficului ilicit cu substanțe stupefiante, psihotrope și a precursorilor, Direcția nr. 4 (antidrog), au fost
întreprinse următoarele acțiuni:

 Elaborarea actului interdepartamental pentru stabilirea rolurilor şi competenţelor clare, între instituţiile
competente, la prevenirea şi investigarea traficului de droguri – executat. De către MAI (Direcția nr. 4) a
fost elaborat Ordinul comun MAI/Procuratura Generală/ Serviciul nr. 355/65/497- 0 din 05.12.2017
privind stabilirea rolurilor şi competenţelor clare, între instituţiile competente, la prevenirea şi investigarea
traficului de droguri.
 Elaborarea Hotărîrii de Guvern pentru aprobarea Planului național de acțiuni antidrog pentru anii 2017-
2018. Hotărîre de Guvern elaborată și intrată în vigoare, Hotărîrea Guvernului nr. 1087 din 18.12.2017 cu
privire la aprobarea modificărilor ce se operează în unele hotărîri ale Guvernului
(http://www.lex.justice.md/md/373383/).
 Elaborarea Hotărîrii Guvernului pentru modificarea Hotărîrii Guvernului nr. 79 din 23 ianuarie 2006 privind
substanţele narcotice, psihotrope şi plantelor care conţin astfel de substanţe depistate în trafic ilicit,
precum şi cantităţile acestora. Hotărîre de Guvern elaborată și intrată în vigoare nr. nr. 620 din 02.08.2017
cu privire la completarea cu 9 substanțe a Listei substanțelor stupefiante, psihotrope și a plantelor care
conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora
(http://www.lex.justice.md/md/372615/ ).
 Instituirea Comitetului de reprezentanți ai Comisiei Naționale Antidrog, compus din funcționari publici din
cadrul ministerelor relevante responsabile pentru probleme de politică în domeniul drogurilor. Elaborată și
intrată în vigoare Hotărîrea Guvernului nr. 952 din 07.11.2017 cu privire la completarea Hotărîrii
Guvernului nr. 481 din 04 iulie 2011 (crearea Comitetului Executiv al Comisiei Naționale Antidrog și
Regulamentul de activitate a acestruia), (http://www.lex.justice.md/md/372468%20/).

Conform Art. 172 „Lupta împotriva drogurilor ilicite” din Planul de Acţiuni Republica Moldova – UE 2017-2019,
Serviciul Vamal a participat la operaţiunea internaţională ,,TRIGGER II” privind combaterea criminalităţii organizate legate de
arme de foc, droguri şi criminalitatea organizată transnaţională din Eurasia, care a derulat în perioada 06.04- 08.04.2017. Au
fost înregistrate 20 rețineri de substanțe narcotice, psihotrope și precursori, şi anume:

 la domiciliul unei persoane au fost reținute aproximativ 200 grame de substanțe narcotice PVP;
 la Postul Vamal intern Poșta au fost înregistrate următoarele capturi: în 2 colete poștale transmise din
Marea Britanie a fost depistată substanță psihotropă – Ketamină (3.468 grame) și 12 pastile MDMA;
 în 9 colete poștale din India - 740 pastile AER-Modafenil, 100 pastile Brotizolam, 90 pastile Lorazepam,
1000 comprimate Modafil;
 în 2 colete poștale din China - 198,0 grame de MMB(N) BZ-F și 6500 grame de Izosafrol și Piperonal;

Declarația Specială cu privire la principiile călăuzitoare de reducere a cererii de droguri, aprobată la cea de-a douăzecea sesiune a Adunării
Generale a Organizației Națiunilor Unite cu privire la droguri din iunie 1998.
2 Articolul 17 Combaterea drogurilor ilegale
1. Părțile vor coopera, în limita împuternicirilor și competențelor lor respective, pentru a asigura o abordare echilibrată și integrată față de
chestiunile legate de droguri. Politicile și acțiunile legate de droguri se vor axa pe consolidarea structurilor pentru combaterea drogurilor
ilegale, reducerea livrării, traficului și cererii de droguri ilegale, depășirea consecințelor asupra sănătății și celor sociale ale abuzului de
droguri, precum și pe prevenirea mai efectivă a deturnării precursorilor chimici pentru fabricarea ilicită a stupefiantelor și substanțelor
psihotrope.
2 Părțile vor conveni asupra metodelor de cooperare necesare pentru a realiza aceste obiective. Acțiunile se vor baza pe principii stabilite
de comun acord în conformitate cu convențiile internaționale relevante, Strategia UE cu privire la droguri (2013-20), Declarația Politică și
Declarația Specială cu privire la principiile călăuzitoare de reducere a cererii de droguri, aprobată la cea de-a douăzecea sesiune a Adunării
Generale a Organizației Națiunilor Unite cu privire la droguri din iunie 1998.

4
  în 2 colete poștale din Olanda - 1595 pastile de MDMA;
 în 1 colet poștal din Peru - 4970 grame de masă vegetală cu conținut de cocaină;
 în 1 colet poștal din Germania - 30 pastile MDMA;
 în 1 colet Africa de Sud – 60 capsule ulei de canabis și 9.84 g canabis stare uscată;
 la Post vamal Tudora - 0,75 grame Hașiş.

STRATEGIA NAŢIONALĂ ANTIDROG 2011-2018

În scopul executării prevederilor Legii nr.382-XIV din 6 mai 1999 ”Cu privire la circulaţia substanţelor narcotice şi
psihotrope şi a precursorilor”, şi întru îndeplinirea angajamentelor asumate de Republica Moldova privind combaterea
narcomaniei şi narcobusinessului, a fost aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr. 1208 din 27.12.2010 ”Cu privire la aprobarea
Strategiei naţionale antidrog pe anii 2011-2018” şi a ”Planului Naţional de acţiuni 2011-2018”. Această Strategie este un
document-cheie al Guvernului, care descrie situaţia la acel moment în domeniu şi defineşte obiectivele, acţiunile şi măsurile
necesare, cu stabilirea unor responsabilităţi clare pentru toţi actorii implicaţi în activităţile de prevenire şi reprimare a
consumului şi/sau traficului ilicit de droguri. Documentul defineşte punctele iniţiale şi căile de urmat în abordarea problemei
consumului de droguri, precum şi cadrul de bază recomandat pentru crearea şi implementarea politicii în domeniul
drogurilor.

În abordarea problemei consumului de droguri, Republica Moldova se bazează pe conceptul Organizaţiei Mondiale a
Sănătăţii „Sănătate pentru Toţi în secolul al 21-lea”, conform căruia consumul de droguri este o problemă ce periclitează
sănătatea publică şi care ar putea împiedica dezvoltarea sănătoasă a cetăţenilor şi a societăţii în context mai larg. Prezenta
Strategie îşi propune o abordare complexă, multidisciplinară şi echilibrată a problemelor ce ţin de consumul de droguri,
bazată pe o cooperare complexă, interdepartamentală, interdisciplinară şi intersectorială la toate nivelele, avînd drept
fundament trei componente ale politicii moderne în domeniul drogurilor, care nu se substituie reciproc, dar se completează
reciproc:

1. Reducerea ofertei de droguri (exercitarea controlului asupra circulaţiei legale a drogurilor şi combaterea traficului şi
distribuirii ilicite de droguri);
2. Reducerea cererii de droguri (prevenirea primară a consumului de droguri, tratamentul, resocializarea utilizatorilor
de droguri);
3. Reducerea riscurilor.
Sub acest aspect, politica în domeniul drogurilor se constituie pe patru piloni de bază: (1) prevenirea primară; (2)
tratamentul şi reabilitarea; (3) reducerea riscului; (4) reducerea ofertei de droguri.
În contextul aplicării echilibrate a acestor componente, se disting următoarele obiective generale ale Strategiei Naţionale
Antidrog:

1. Reducerea traficului spre și prin Republica Moldova.

2. Reducerea ofertei și accesibilității tuturor tipurilor de droguri.
3. Menținerea tendințelor de reducere a numărului de crime.
4. Sporirea activismului în scopul depistării primordial a traficanților de droguri, dar nu a consumatorilor.
5. Reducerea și stabilizarea consumului tuturor tipurilor de droguri și a consecințelor asociate, prin stabilizarea și
menținerea tendințelor de micșorare a numărului persoanelor aflate în evidență.
Obiectivele specifice ale Strategiei:

1. Îmbunătățirea calității sistemului actual.

2. Crearea unui cadru organizațional adecvat și funcțional pentru realizarea unui set de măsuri în domeniul drogurilor.
Planul de acţiuni serveşte drept mecanism de bază pentru implementarea în practică a Strategiei, stabileşte în domeniile
identificate scopuri specifice şi activităţi pentru atingerea lor, rezultate/beneficii scontate, termene limită, instituţii
responsabile şi indicatori pentru a monitoriza implementarea. Sarcinile expuse în contextul Strategiei naţionale antidrog
pentru anii 2011-2018 sînt:

5
 1. Stabilizarea și reducerea consumului de droguri în societate, îndeosebi în rîndurile minorilor.
2. Reducerea riscurilor asociate consumului tuturor tipurilor de droguri și a efectelor economice, de sănătate, sociale,
infracționale și de securitate asupra cetățenilor și societății.
3. Creșterea calității vieții a consumatorilor tuturor tipurilor de droguri, a familiilor lor și altor persoane apropiate prin
oferirea unui spectru larg de servicii calitative de reducere a riscurilor, tratament, reabilitare și resocializare.
4. Reducerea accesibilității drogurilor, în special în cazul minorilor, prin utilizarea corespunzătoare a instrumentelor
legale și instituționale.
5. Stoparea și diminuarea cultivării plantelor autohtone cu conținut narcotic pentru producerea drogurilor în Republica
Moldova.

CADRUL LEGAL

CODUL CONTRAVENŢIONAL
Pe parcursul anului 2017 Codul Contravențional nu a fost modificat sau completat la articolele ce reglementează
domeniul drogurilor. Respectiv articolele jos menționate rămân în vigoare.
Modificările și completările Codului contravenţional al Republicii Moldova aprobate în anul 2008 prevăd
introducerea răspunderii persoanei juridice și aplicarea muncii neremunerate în folosul comunității, în calitate de sancțiune
pentru unele contravenții administrative legate de droguri. Conform prevederilor Codului, la:
 Articolul 85: Consumul personal este considerat contravenție administrativă, și nu infracțiune. Astfel,
procurarea sau păstrarea ilegală, fără scop de înstrăinare, de substanţe narcotice sau de alte substanţe
psihotrope în cantităţi mici, precum şi consumarea lor fără prescripţia medicului, se sancționează cu amendă de
la 3 la 10 unități convenționale3 sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de pînă la 40 de ore. În
același timp, persoana care predă benevol substanţele narcotice ori alte substanţe psihotrope deţinute ilegal
sau care se adresează ori care dorește să se adreseze benevol la o instituţie medicală pentru a i se acorda
asistenţa necesară, în legătură cu consumul ilegal al substanţelor narcotice şi/sau a altor substanţe psihotrope,
este exonerată de răspundere pentru acțiunile prevăzute de acest articol.
 Articolul 86: Neadoptarea de măsuri, prevăzute de legislaţie, pentru asigurarea regimului stabilit de protecţie a
semănăturilor de mac somnifer, de cînepă, de arbust coca şi de alte plante, a locurilor de păstrare şi de
prelucrare a recoltei acestor culturi, neadoptarea de măsuri pentru distrugerea resturilor rămase după
recoltare şi a deşeurilor de producţie care conţin substanţe narcotice sau alte substanţe psihotrope. Această
contravenţie administrativă se sancționează cu amendă de la 70 la 150 de unități convenționale aplicată
persoanei cu funcție de răspundere și cu amendă de la 200 la 300 unități convenționale aplicată persoanei
juridice.
 Articolul 87: Cultivarea ilegală a plantelor care conţin substanţe narcotice sau alte substanţe psihotrope, chiar şi
în cantităţi mici şi fără scop de înstrăinare. Această contravenție administrativă se sancţionează cu amendă de
la 30 la 50 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 100 la 300 de unităţi
convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de răspundere, cu amendă de la 300 la 400 de unităţi
convenţionale aplicată persoanei juridice cu/sau fără privarea, în toate cazurile, de dreptul de a desfăşura o
anumită activitate pe un termen de la 6 luni la un an.

CODUL PENAL
În anul 2008 şi 2009 au fost elaborate modificări și completări esenţiale în cadrul normelor ce reglementează
pedepsele pentru infracțiunile legate de droguri, fiind abolită pedeapsa cu închisoarea şi (sau) promovată, sau majorată după
caz prin aplicarea contravenţiei administrative ca pedeapsă.

3 O unitate convențională constitutie 50 MDL.

6
Fiind un progres esenţial, noile prevederi corespund normelor internaţionale potrivit expertizei efectuate de Consiliului
Europei şi alte expertize independente prin umanizarea pedepselor penale, promovarea pedepselor alternative privațiunii de
libertate, ajustarea legii penale naționale. Principalele caracteristici ale procesului de modificare sînt reducerea nivelului
minim și maxim al pedepselor (în special pedeapsa cu închisoarea) și revizuirea în general a tuturor pedepselor prevăzute de
lege pentru infracțiuni, excluderea conceptului de infracțiune săvârșită repetat, aranjarea logică a conținutului Codului Penal.

Pe parcursul anului 2017 Codul Penal nu a fost modificat sau completat și rămân actuale prevederile ce reglementează
pedepsele pentru infracțiunile legate de droguri. Aceste prevederi sînt specificate în următoarele articole:
Art. 1341 Droguri, precursori, etnobotanice şi analogii acestora
Art.209 Atragerea minorilor la consumul ilegal de droguri, medicamente şi alte substanţe cu efect narcotizant
Art.217.Circulaţia ilegală a drogurilor,etnobotanicelor sau analogii acestora fără scop de înstrăinare
Art.2171 Circulația ilegală a drogurilor,etnobotanicelor sau analogilor acestora în scop de înstrăinare
Art.2172Circulația ilegală a precursorilor în scopul producerii sau prelucrării drogurilor etnobotanicelor sau analogilor
acestora
Art.2173 Circulaţia ilegală a materialelor şi utilajelor destinate producerii sau prelucrării drogurilor,etnobotanicelor sau
analogii acestora
Art.2174 Sustragerea sau extorcarea drogurilor sau etnobotanicelor
Art.2175 Consumul ilegal public sau organizarea consumului ilegal de droguri, etnobotanice sau analogii acestora
(1) Consumul ilegal de droguri, etnobotanice sau analogii acestora, săvîrşit în mod public sau pe teritoriul
instituţiilor de învăţămînt, instituţiilor de reabilitare socială, penitenciarelor, unităţilor militare, în locurile de
agrement, în locurile de desfăşurare a acţiunilor de educaţie, instruire a minorilor sau tineretului, a altor acţiuni
culturale sau sportive ori în imediata apropiere a acestora, se pedepseşte cu amendă în mărime de la 400 la 700
unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore.

Art.2176 Introducerea ilegală intenţionată în organismul altei persoane, împotriva voinţei acesteia, a
drogurilor, etnobotanicelor sau a analoagelor acestora
Art.218 Prescrierea ilegală sau încălcarea regulilor de circulaţie a drogurilor
Art.219 Organizarea ori întreţinerea speluncilor pentru consumul drogurilor sau etnobotanicelor

MODIFICĂRILE ȘI COMPLETĂRILE LEGII NR. 382-XIV DIN 6 MAI 1999 CU PRIVIRE LA CIRCULAŢIA SUBSTANŢELOR
NARCOTICE ŞI PSIHOTROPE ŞI A PRECURSORILOR
Legea nr. 382-XIV din 6 mai 1999 ”Cu privire la circulaţia substanţelor narcotice şi psihotrope şi a precursorilor” este
principalul act legislativ care promovează politica statului în domeniul drogurilor şi are ca obiectiv promovarea politicii de
stat în problema circulaţiei substanţelor narcotice şi psihotrope şi a precursorilor, ocrotirea sănătăţii omului, asigurarea
securităţii sociale şi de stat. Aceasta a fost modificată și completată cu legea 246 din 27.11.2008. Conform modificărilor și
completărilor legea stabileşte condiții adăugătoare pentru acordarea, suspendarea sau retragerea autorizației/licenței
pentru persoanele, instituțiile, întreprinderile farmaceutice care desfășoară activități legate de circulația substanțelor
narcotice. Totodată completează și modifică condițiile de circulație a substanțelor narcotice și psihotrope și a precursorilor.
Această lege împreună cu modificările și completările rămân în vigoare pînă în prezent. Conform modificărilor și
completărilor din 2011, legea stabileşte cadrul instituţional prin instituirea Comisiei Naţionale Antidrog şi stabileşte
atribuţiile acesteia.

MODIFICĂRILE ȘI COMPLETĂRILE LEGII NR. 713 DIN 6 DECEMBRIE 2001 PRIVIND CONTROLUL ŞI PREVENIREA
CONSUMULUI ABUZIV DE ALCOOL, CONSUMULUI ILICIT DE DROGURI ŞI DE ALTE SUBSTANŢE PSIHOTROPE
Legea stabileşte politica statului privind controlul şi prevenirea consumului abuziv de alcool, consumului ilicit de
droguri şi de alte substanţe psihotrope, reducerea şi excluderea acestor consumuri, educarea populaţiei în spiritul

7
abstinenţei şi al unui mod de viaţă sănătos, precum şi înlăturarea consecinţelor dependenţei fizice şi/sau psihice faţă de
acestea.
În scopul îmbunătăţirii cadrului legal de prevenire, această Lege a fost supusă unor modificări și completări,
adoptate în decembrie 2008 (Legea Nr. 260 din 05.12.2008). Amendamentele îmbunătățesc terminologia utilizată în lege
pentru a evita lacunele și a elimina interpretările eronate. Legea prevede că, şcolile de şoferie vor fi obligate să prevadă în
programele lor de studii un curs de 8 ore academice pentru educare anti-alcool şi antidrog în grupuri de maximum 15
persoane. Consumul de droguri fără prescripţie medicală se va determina în baza rezultatelor examinărilor medicale şi
examinarea lichidelor biologice. Alte modificări se referă la procedura de acordare a serviciilor medicale (specialiştii
responsabili, reguli ce urmează a fi respectate, procedura de contestare, soluţionarea litigiilor etc.) şi asistenţa medicală
narcologică (tipurile de asistenţă medicală narcologică, specialiştii responsabili, cazurile în care aceasta survine, încetarea
asistenţei etc.). Pe parcurs această lege nu a suferit modificări semnificative ceea ce înseamnă că prevederile acesteia rămân
în vigoare.

LISTA SUBSTANŢELOR STUPEFIANTE, PSIHOTROPE ŞI A PLANTELOR CARE CONŢIN ASTFEL DE SUBSTANŢE

DEPISTATE ÎN TRAFIC ILICIT, PRECUM ŞI CANTITĂŢILE ACESTORA
În scopul reglementării unor probleme ce ţin de contracararea traficului ilicit de substanţe stupefiante, psihotrope şi
plante care conţin substanţe narcotice sau psihotrope, în temeiul alineatelor (4) şi (5) ale articolului 134 1 al Codului Penal al
Republicii Moldova nr. 985 din 18 aprilie 2002, a fost aprobată prin Hotărîre de Guvern nr.79 din 23 ianuarie 2006 “Lista
substanţelor narcotice, psihotrope şi a plantelor care conţin astfel de substanţe, depistate în trafic ilicit, precum şi cantităţile
acestora”.
Această listă este utilizată de către organele de drept în procesul de calificare a unei acţiunii/inacțiuni legate de
droguri drept infracţiune sau contravenţie administrativă, în funcție de cantitatea identificată care trebuie ajustate la
realităţile consumului de droguri dar şi la recomandările europene și de substanța supusă controlului. În listă sînt definite
cantitățile mici, mari și deosebit de mari pentru fiecare substanță narcotică, substanță psihotropă sau plante ce conțin astfel
de substanțe. În conformitate cu prevederile Codului Contravențional al Republicii Moldova sînt pasibile de sancțiuni,
acțiunile/inacțiunile ilegale cu cantități mici de substanțe narcotice, substanțe prishotrope sau plante care conțin astfel de
substanțe. Aceleași acțiuni/inacțiuni cu cantități mari și deosebit de mari sînt pasibile de pedepse în conformitate cu Codul
Penal al RM. Cantitățile includ amestecurile substanţelor stupefiante şi/sau psihotrope cu precursori, adaosuri (preparate
medicamentoase, acizi, glucoză, crohmal, făină etc.), aflîndu-se în orice stare de agregare. Cantităţile mici, mari sau deosebit
de mari ale analoagelor substanţelor stupefiante sau psihotrope corespund cantităţilor calculate ale substanţelor narcotice
sau psihotrope enumerate în listă. Cantitatea mică de substanțe narcotice, substanțe psihotrope sau plante care conțin astfel
de substanțe este cantitatea mai mică decît cantitatea mare definită în Listă. Cantităţile mari de substanţe stupefiante,
psihotrope şi precursori, care au fost depistate în circulaţie ilegală, se consideră cantităţile ce depăşesc cantităţile mici pînă la
cantităţile maxime indicate în tabela cantităţilor mari. Cantităţile deosebit de mari de substanțe stupefiante, psihotrope şi
precursori care au fost depistate în circulaţia ilegală, se consideră cantităţile ce depăşesc cantităţile mari.
S-a constatat că în ultima perioadă în Republica Moldova se fac abuzuri grave de consum cu o categorie de
substanţe noi întîlnite şi care se întrebuinţează pe rol ca substanţe stupefiante, psihotrope şi precursori. Astfel, în scopul
întreprinderii măsurilor menite să combată oferta de droguri, specialiştii în domeniu au examinat problema apariţiei acestor
preparate noi şi au constatat că pe parcurs au fost identificate în circuitul ilicit substanţe noi întrebuinţate în scopul
senzaţiilor cu efect narcotic şi psihotropic. Aceste noi substanţe nu se regăsesc sub controlul statului în conformitate cu
legislaţia în vigoare, iar circulaţia acestora în rîndurile populaţiei Republicii Moldova prezintă un pericol grav asupra sănătăţii
şi creşterii infracţionalităţii în acest domeniu.

La 27.02.2017 prin HG 103 a fost completată Lista cu substanțe stupefiante, psihotrope şi precursorilor acestora. Lista
substanțelor psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în traficul ilicit, precum și cantitățile acestora
sunt stipulate în Hotărîrea Guvernului nr.79 din 23 ianuarie 2006.

8
Tabelul 2. Tabel comparativ, cantităţile de droguri mari stipulate în tabelele şi listele substanţelor stupefiante şi psihotrope şi ale
precursorilor supuse controlului, anul 2004 şi 2017, Republica Moldova

Poziția Cantitățile mari 2004 Cantitățile mari 2017

Heroină 0,01-1 g 0,01-2,5 g
Opium (opiu brut) 0,1-1 g 0,1-25 g
Cocaină 0,15-1,5 g 0,15-5 g
LSD 0,0003-0,003 2-10 timbre (doze)
Plante de mac 51-150 plante 151-500 plante
Plante de cînepă 3-30 plante 6-50 plante

CADRUL INSTITUŢIONAL

COMISIA NAŢIONALĂ ANTIDROG

În scopul realizării Strategiei naţionale antidrog pentru anii 2011-2018 şi a Planurilor naţionale de acţiuni
antidrog, precum şi îndeplinirii angajamentelor asumate de Republica Moldova privind combaterea traficului şi consumului
ilicit de droguri, prin Hotărîrea de Guvern nr.1087 din 18.12.2017 a fost reorganizată componența Comisiei Naționale
Antidrog, organ interdepartamental, instituit de Guvern, în scopul promovării politicii statului în domeniul circulaţiei
substanţelor narcotice şi psihotrope şi a precursorilor. Cadrul instituţional de control asupra drogurilor include la nivelul
administrației publice centrale Comisia Naţională Antidrog, iar de coordonare la nivel tehnic a fost creat Comitetul Executiv al
Comisiei Naționale Antidrog pentru coordonarea activităţilor de respectare a legii şi de susţinere a comisiei naţionale
responsabile de implementarea politicii antidrog a statului.

Comitetul de reprezentanți executivi ai Comisiei Naţionale Antidrog - este compus din funcționari publici ai ministerelor
relevante, responsabile pentru probleme de politică în domeniul drogurilor, reprezentanți ai altor instituții de stat (sănătate,
sociale, de aplicare a legii, etc), instituțiile internaționale active în domeniul drogurilor și implicate în procesul de elaborare a
politicilor, acordarea finanțării, precum și ONG-uri:

- Ministru al afacerilor interne, preşedinte al Comisiei

- Secretar de stat al Ministerului Sănătăţii, Muncii și Protecției Sociale, vicepreședinte al Comisiei
- Șef al Direcţiei nr. 4 a Inspectoratului naţional de investigaţii, Inspectoratul General al Poliţiei, Ministerul Afacerilor
Interne, secretar al Comisiei
- Secretar de stat al Ministerului Justiţiei
- Secretar de stat al Ministerului Apărării
- Secretar de stat al Ministerului Educaţiei, Culturii și Cercetării
- Secretar de stat al Ministerului Finanţelor
- Secretar de stat al Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene
- Șef al Inspectoratului General al Poliţiei
- Șef al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră
- Director general al Serviciului Vamal, Ministerul Finanţelor
- Director al Serviciului de Informaţii şi Securitate
- Director general al Instituţiei medico-sanitare publice „Dispensarul Republican de Narcologie”
- Preşedinte al Comitetului permanent de control asupra drogurilor, Ministerul Sănătăţii, Muncii și Protecției Sociale
- Reprezentant ANSP, Ministerul Sănătăţii, Muncii și Protecției Sociale
- Reprezentant al Fundaţiei „Soros-Moldova”
- Preşedinte al Uniunii Organizaţiilor pentru Reducerea Riscurilor
- Reprezentant al Agenţiei Naţiunilor Unite pentru Combaterea Drogurilor şi Criminalităţii în Republica Moldova
- Vicepreședinte al Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova
- Director general al Departamentului Instituțiilor Penitenciare, Ministerul Justiției

9
 - Reprezentant al Organizației „Inițiativă pozitivă”
- Reprezentant al administrației publice locale
- Vicepreședinte al Comitetului executiv al Găgăuziei
- Reprezentant al Centrului pentru Politici și Analize în Sănătate”;
Totodată, în vederea sporirii eficacităţii măsurilor de combatere a traficului ilicit de droguri, atît la nivel naţional cît şi la nivel
regional, precum şi în vederea asigurării unei reacţii eficiente la majorarea abuzului față de consumul de droguri în Moldova,
apare necesitatea fortificării mecanismelor instituţionale de control asupra drogurilor şi a cadrului legislativ.

SERVICIUL DE PROBAŢIUNE
De rînd cu revizuirea Codului Penal al Republicii Moldova, reforma probaţiunii este una din cele mai importante
măsuri luate în vederea umanizării politicii punitive a Republicii Moldova în scopul modernizării normelor legislative şi
ajustării lor la standardele europene. Legea cu privire la probaţiune a fost adoptată de Parlament în anul 2008 (Legea nr. 8
din 14.02.2008) şi a intrat în vigoare la 13 septembrie 2008. Aplicarea legii facilitează individualizarea pedepselor,
contribuind la prevenirea recidivei şi la asigurarea resocializării infractorilor. Probaţiunea apare ca un pas important în
contextul racordării legislaţiilor naţionale la standardele internaţionale, urmărind scopul de a crea o zonă intermediară în
sistemul de pedepse, o reevaluare a conceptului represiv şi o redirecţionare a acestuia spre unul curativ.
Probaţiunea este un complex de activităţi de evaluare, asistenţă, consiliere psihosocială şi supraveghere în comunitate a
persoanei în conflict cu legea penală (învinuit, inculpat, condamnat) cu scopul de a o reintegra în societate şi de a proteja
comunitatea de riscul recidivei.
Subiecţi ai probaţiunii - persoanele aflate în conflict cu legea penală; persoanele eliberate din locurile de detenţie
care solicită adaptare socială. Sînt în conflict cu legea penală persoanele:
 bănuite, învinuite, inculpate;
 eliberate de pedeapsă penală;
 eliberate de răspundere penală;
 condamnate la muncă neremunerată în folosul comunităţii, precum şi cele private de dreptul de a ocupa o
anumită funcţie sau de a exercita o anumită activitate (articolul 3-4 din Legea nr.8 din 14.02.2008 Cu privire la
probaţiune).
Probaţiunea dispune de strategii de intervenţie în toate etapele procesului de înfăptuire a justiţiei penale. Astfel, există
probaţiune: presentenţială – evaluare psihosocială a personalităţii bănuitului, învinuitului, inculpatului; sentenţială în
comunitate– activităţi orientate spre reintegrarea socială a persoanelor eliberate de pedeapsa penală prin asistenţă,
consiliere, controlul comportamentului şi supravegherea respectării obligaţiilor impuse de instanţă; penitenciară – activităţi
socio-educative desfăşurate în penitenciar şi activităţi de pregătire pentru eliberare din locurile de detenţie;
postpenitenciară– acordare de asistenţă persoanelor eliberate din locurile de detenţie în scopul reintegrării lor în societate.
Serviciul de probațiune are un rol important în reintegrarea socială a foștilor deținuți care se confruntă cu problemele
complexe ale consumului de droguri.
Pentru Republica Moldova probaţiunea trebuie să aibă ca scop resocializarea persoanelor.
Activitățile de resocializare desfășurate pe parcursul anului 2017 de către Inspectoratul Național de Probațiune:
 Oferirea cursurilor gratuite de formare profesională;
 Angajarea în câmpul muncii;
 Servicii de mediere;
 Asistenţă psihosocială;
 Încadrarea în diverse activităţi;
 Suport material temporal familiilor în situaţie de risc;
 Acordarea ajutorului în soluţionarea problemei privind spaţiul locativ;
 Perfectarea şi eliberarea actelor de identitate;
 Restabilirea actelor de identitate;
 Reabilitare,consultaţii medicale, tratament;
La nivel naţional prin Ordinul INP nr. 116 din 04.07.2017 în Programul individualizat de reducere a abuzului de substanţe
(PRAS) implementat în 17 Birouri de Probaţiune, au fost implicaţi 78 subiecţi ai probaţiunii: 5 minori şi 73 adulţi.

10
ORGANELE DE DREPT
Pe plan istoric, forţele organelor de drept din lumea întreagă au jucat un rol-cheie în sănătatea publică, un rol care a
pierdut din intensitate în ultimii ani din cauza specializării agențiilor guvernamentale.
Atît la nivel global, cît şi nivel regional, există deja exemple de succes de implicare a organelor ordinii de drept prin
asumarea unui rol important în prevenirea şi terapia HIV (rețeaua internațională “Organele de drept și HIV”- LEAHN).
Republica Moldova din mai 2014 a aderat la această rețea, fiind una din țările cu bune practici în acest domeniu
(http://www.leahn.org/leahn-moldova-republica-moldova-roman).
Ca să fie cu adevărat eficace, organele ordinii de drept şi sectoarele de sănătate ar trebui să formeze parteneriate în
vederea elaborării şi susţinerii legislaţiei, politicilor şi practicilor care facilitează obiectivele comune de prevenire a HIV prin
consolidarea securităţii comunităţii şi reducerea infracţiunilor (LEAHN, 2012).
Rețeaua Poliția și HIV (LEAHN) – reprezintă o rețea globală a reprezentanților organelor de drept (poliție,
penitenciare, procuratura, vama, etc.) și personalului medical, scopul principal al căreia este prevenirea răspîndirii infecției
HIV, promovarea înțelegerii importanței rolului organelor de drept în domeniul sănătății publice și organizarea unor acțiuni
comune împotriva răspândirii HIV. Scopul proiectului LEAHN este de a construi o rețea a cărei existență și activitate ar
promova schimbările culturale în rândul poliției, astfel în cît facilitarea și sprijinul pentru eforturile de prevenire a HIV ar
deveni o norma în practica polițieneasca la nivel global şi prin acest proces s-ar respecta drepturile omului persoanelor-cheie
afectate. Consolidarea capacității poliției de a funcționa ca parteneri eficienți cu programele HIV și a conlucra cu societatea
civilă și promovarea acestui parteneriat este unul dintre cele mai promițătoare strategii pentru eliminarea barierelor întru
prevenirea, tratamentul și îngrijirea efectivă a HIV, precum și pentru angajarea unui aliat puternic în prevenirea infecției HIV.

Biroul Regional în Republica Moldova UNODC, pe parcursul anilor a oferit asistență tehnică Inspectoratului General de Poliţie
şi MAI pentru elaborarea „Instrucţiunii Metodice cu privire la intervenţiile poliţiei în prevenirea şi control infecţiei HIV şi
mediul grupurilor cu risc sporit la infectare” care are 2 componente:
1. Protejarea lucrătorului MAI/IGP la locul de munca în timpul îndeplinirii datoriilor de serviciu.
2. Referirea persoanelor din grup vulnerabile, precum consumatorii de droguri către servicii de reducere a riscurilor,
tratament şi reabilitare.
Poliția contribuie la crearea unui mediu favorabil pentru serviciile de sănătate cu scopul de a oferi îngrijire persoanelor
vulnerabile, printr-o serie de acțiuni, printre care:

 Evitarea apropierii sau urmăririi clienților sau personalului serviciilor de sănătate cînd acestea apelează la
aceste servicii. Evitarea patrulării în imediata apropiere a unui serviciu de reducere a riscurilor
 Oferirea recomandărilor serviciilor relevante în curs de desfășurare
 Referința la abordări bazate pe dovezi pentru a informa utilizarea etică de discreție cînd vine vorba de
comportamente incriminate
 Efectuarea metodelor de investigare etice, în ceea ce privește în specia violența bazată pe gen
 Consultarea, audierea și răspunderea la problemele persoanelor vulnerabile

În cadrul Programului de Parteneriat Strategic al UNODC a fost lansat Programul de Acţiuni în Europa de Est pentru anii 2017-
2020, care prevede asistenţă pentru Republica Moldova, Ucraina şi Belarus în domenii precum combaterea crimei
organizate, traficului de droguri, contracarării spălării banilor. Aceste rezultate sunt benefice atît pentru persoanele
vulnerabile cît si pentru organele de aplicare a legii. Relațiile strânse între poliție și persoanele cheie contribuie la reducerea
infectării cu HIV și contribuie la aspirațiile profesionale ale poliției.

Din anul 2014, Republica Moldova are reprezentant in rețeaua internațională Organele de drept și HIV (Law Enforcement and
HIV Network) și a fost creată o pagină web in limba română unde poate fi plasată informația relevantă in domeniul reducerii
riscului pentru reprezentanții organelor de drept, dar și semnată scrisoarea de suport și aderare la rețea
(http://www.leahn.org/leahn-moldova-republica-moldova-roman).

11
ALOCĂRILE BUGETARE ŞI FINANŢAREA

Nu este posibilă o măsurare/estimare a cheltuielilor din bugetul naţional destinate prevenirii consumului de droguri
şi altor măsuri de combatere a traficului ilicit de droguri. La moment nu este posibilă dezagregarea pentru calcularea
totalului cheltuielilor.

PREVALENŢA ŞI TENDINŢELE CONSUMULUI DE DROGURI

STUDIILE POPULAŢIONALE DE PREVALENŢĂ A CONSUMULUI DE DROGURI

Consumul de droguri, modelele și tendințele lui în populaţia generală sînt măsurate în cadrul studiilor populaţionale
pe un eşantion reprezentativ naţional. Studiile oferă estimări ale proporţiei de persoane care declară că au consumat droguri
specifice în intervale delimitate de timp. De asemenea, chestionarele oferă informaţii contextuale utile privind modelele de
consum în prezent sau trecut, caracteristicile socio-demografice ale consumatorilor, percepţiile privind riscul, disponibilitatea
și atitudinile vizavi de droguri (conform recomandărilor EMCDDA).

În Republica Moldova pentru aprecierea consumului de droguri se utilizează 3 indicatori standard:

 prevalenţa pe parcursul vieţii (consumul unui drog în orice moment al vieţii),

 prevalenţa în ultimul an,
 prevalenţa în ultima lună.

Dintre cele trei măsurări standard, prevalenţa pe parcursul vieţii este mai puţin sensibilă pentru reflectarea situaţiei
curente. Această măsurare nu reflectă situaţia actuală a consumului de droguri, însă poate fi utilă pentru înțelegerea
modelelor de consum și a incidenţei primului consum. Accentul este pus asupra evenimentelor de consum din ultimul an și
ultima lună.

Consumul de droguri în populaţia generală

Datele specifice consumului de droguri au fost colectate în cadrul studiului ”KAP 2010 15-64 ani” a.a.a.2005, 2008, 2010.
Rezultatele in tendințe sunt incluse în raportul anual ”Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova”, 2013.
Continuitatea implementării acestui studiu este irealizabil din motiv financiar.

Consumul de droguri în rîndurile tinerilor

Datele specifice consumului de droguri au fost colectate în cadrul studiului ”Cunoștințele, atitudinile și practicile
tinerilor de 15-24 ani cu referire la HIV/SIDA”, a .2006, 2008, 2010, 2012. Rezultatele in tendințe sunt incluse în raportul
anual ”Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova”, 2013. Continuitatea implementării acestui studiu este
irealizabil din motiv financiar.

Proiectul European de Cercetare în Şcoli privind consumul de Alcool şi alte Droguri, identificat uzual prin abrevierea
ESPAD, a fost iniţiat în anul 1993 de Consiliul Suedez de Informaţii privind Alcoolul şi alte Droguri şi Consiliul Europei.
Scopul studiului vizează obţinerea la nivel european de date comparabile privind cunoştinţele, atitudinile, practicile elevilor
de 16 ani în privinţa consumului de droguri, făcând în acest fel posibilă conturarea unor tendinţe privind caracteristicile
consumului la acest segment de vârstă, la nivel naţional şi european. Sondajele sunt repetate la fiecare patru ani, în anul
1995 a fost realizat primul studiu în 26 de țări, fiind punctul de plecare.
Republica Moldova a implementat trei runde a studiului ESPAD. Conform metodologiei se anchetează toți elevii din clasele
cu o pondere mare de elevi de vîrsta de 16 ani (în cazul Republicii Moldova a aceștia sunt în clasele a 8-a și a 9-a), dar pentru
comparabilitate între țări în baza finală a studiului la nivel european se păstrează doar elevii din grupul țintă (în cadrul ESPAD
2015 aceștia sunt elevii născuți în anul 1999). Rezultatele in tendințe sunt incluse în raportul anual ”Consumul şi traficul ilicit
de droguri în Republica Moldova”, 2015. Urmatoarea runda ESPAD este planificata pentru anul 2019.

12
Consumatori droguri injectabile sector civil
În cadrul studiului integrat bio-comportamental (IBBS 2015-2016), desfăşurat în rîndul CDI, principalul drog injectat
pe durata ultimei luni este divers în dependență de localitatea desfășurării studiului. În (Figura 1) sunt prezentate trei tipuri
de droguri cele mai consumate per localitate. În municipiul Chişinău cel mai des drog consumat pe parcursul ultimei luni este
heroina 40,0%, în Bălţi metamfetamina 54,4%, în Tiraspol și Rîbniţa mac (extract de opiu) 66,4% si respectiv 47,7%.

Figura 1. IBBS 2016, Cele mai injectate droguri pe parcursul ultimei luni, %

70
60
50
40
30
20
10
0
Mac (extract de
Heroina Metamfetamina Morfina Subutex
opiu)
Chisinau 40 28,8 13,9
Balti 6,1 54,4 35,3
Tiraspol 23,1 66,4 3,5
Ribnita 37,5 47,7 6,3

Consumatori droguri injectabile sector departamental/penitenciar

Conform rezultatelor studiului IBBS desfăşurat în anul 2015/2016, în rîndul deținuților de pe malul drept al rîului
Nistru, 14,9% şi-au injectat cel puțin o dată droguri cu vîrsta medie de 36,2 ani. Dintre aceştia, 17,6% sunt HIV pozitivi, 40,5%
sunt HVC pozitivi, 4,1% sunt HVB pozitivi şi 5,4% sunt pozitivi la testul TP. Din eşantion, 4,2% (21 respondenţi din 495) au
raportat injectarea drogurilor pe parcursul ultimelor 12 luni. Vîrsta medie a respondenților care și-au injectat droguri în
ultimele 12 luni este de 33,6 ani, respondenții care au injectat droguri în ultimele 12 luni au relatat o experiență în injectarea
drogurilor în medie de 11,1 ani. Tipul de droguri consumate injectabil în rîndul respondenților care și-au injectat droguri în
ultimele 12 luni sunt: metamfetamine, heroina, „shirka” (produs local), subutexul, mac.

CERCETARE OPERAŢIONALĂ DE ESTI MARE

CONSUMATORI DROGURI INJECTABILE SECTOR CIVIL

Conform datelor din cercetarea operaţională de estimare a.2017 în Republica Moldova, mărimea grupului de
consumatori de droguri injectabile este estimată a fi 26 100 persoane pe malul drept al rîului Nistru şi 10 800 persoane pe
malul stîng al rîului Nistru. Numărul consumatorilor de opiacee este estimat la 12 600 persoane pe malul drept al rîului Nistru
şi 6 700 persoane pe malul stîng al Nistrului. S-au aplicat metoda de extindere a rețelelor sociale (network scale up), metoda
multiplicatorului, metoda obiectelor unice și tehnica nominală. În cadrul studiului integrat bio-comportamental (IBBS 2015-
2016) desfăşurat în rîndul CDI4 din municipiul Chişinău, Bălţi, Tiraspol si Rîbniţa au fost colectate datele pentru aplicarea
metodei multiplicatorului per fiecare localitate, precum și a tehnicii nominale. Numărul estimat al populaţiei CDI din
municipiul Chişinău este de circa 7 200, din municipiul Bălți este de circa 5 000, din municipiul Tiraspol - 2 500 si orasul
Rîbniţa – 2 000.

4Drept CDI este considerată persoana care şi-a injectat droguri cel puţin o dată pe durata ultimelor 12 luni cu vîrstă de 18 ani şi mai mult.

13
CONSUMATORI DROGURI INJECTABILE SECTOR DEPARTAMENTAL/PENITENCIAR

În anul 2017 a fost desfăşurat repetat exerciţiul de estimare a numărului de consumatori de droguri injectabile în
sistemul penitenciar în Republica Moldova, ținînd cont de mobilitatea grupului ţintă, datorate mobilităţii populaţiei de
deţinuţi, în acest exerciţiu s-a efectuat estimarea mărimii grupului deţinuţi CDI în secţiune şi estimarea numărului anual de
deţinuţi CDI din sistemul penitenciar. Mărimea estimată a grupului deţinuţi CDI în penitenciarele de pe malul drept al rîului
Nistru la sfîrşit de an a fost de 900 de deţinuţi CDI, mărimea anuală estimată a grupului de deţinuţi CDI a fost 1 940 de
deţinuţi CDI.

TENDINŢELE PRINCIPALE
Deoarece datele privind modelele de consum de droguri de-a lungul anilor nu sînt consistente, nu este posibilă
urmărirea tendinţelor în consumul de droguri. Informaţiile din diverse surse de date existente în prezent, în Republica
Moldova diferă şi în multe cazuri, sînt greu comparabile. Din cauza unei lipse de consistenţă în timp, datele disponibile reduc
posibilitatea analizei tendinţelor fenomenului consumului de droguri. Principalele surse de informaţii pentru acest subcapitol
sînt:
 Rezultatele studiilor în populaţia generală(KAP maturi, 16-64 ani)
 Rezultatele studiilor în rîndul tinerilor (KAP tineri, 15-24 ani)
 Rezultatele studiilor în rîndul elevilor (ESPAD)
 Rezultatele studiilor bio-comportamentale în rîndul CDI (IBSS)
 Statistica de rutină a DNR care vizează profilul cazurilor noi înregistrate de consum de droguri;
 Datele statistice ale MAI care vizează infracţiunile înregistrate legate de traficul de droguri, precum și cantităţile
confiscate;

CANABIS
Canabisul este drogul ilegal cel mai frecvent utilizat în Republica Moldova. În anul 2010 pe malul drept al rîului
Nistru prevalența consumului de canabis pe durata vieții în populaţia generală de 15-64 ani (studiu KAP) este de 3,9%, în
2008 fiind de 3,4%. Prevalența consumului de canabis este cea mai mare comparativ cu celelalte droguri ilegale. Consumul
de canabis este întîlnit mai des în mediul urban şi mai mult în rîndul bărbaţilor.
Studiul KAP desfăşurat în 2012 în rîndul tinerilor de 15-24 ani de pe malul drept al rîului Nistru înregistrează o
prevalenţă a consumului de canabis pe durata vieții de 3,5%, care este cea mai mare printre drogurile ilegale (4,9% în 2010).
Prevalenţa consumului de canabis pe durata ultimului an, a înregistrat 2,3% în 2010 şi respectiv 1,2% în 2012.
În studiul ESPAD 2015, s-a înregistrat o prevalență a consumului de canabis pe durata vieţii de 4,0%, în anul 2008-
5%.
Cea mai mare rată a prevalenței pe durata vieţii conform studiului IBBS 2016 este înregistrată pentru marihuană în
localitatea Bălți 96,9% cu o diferență nesemnificativă urmată de Chișinău 95,5%, Tiraspol 95,4% și Rîbnița 92,3%. Pe
parcursul ultimei luni cea mai mare prevalență a consumului de canabis este raportat în eșantionul recrutat din Bălți 65,6%
urmat de Chișinău 42,6%, Tiraspol 35,9% și Rîbnița 34,9%.
Conform DNR, din cazurile noi de consum de droguri fără dependenţă înregistrate în anul 2017 pe malul drept al
rîului Nistru, la momentul înregistrării majoritatea erau consumatori de canabis 81,1% şi administrau droguri pe calea
fumatului 84,2%. Majoritatea cazurilor noi înregistrate de consum de droguri fără dependenţă o constituiau bărbaţii 96,4%.

OPIACEE/HEROINA
În 2010, în populaţia generală 15-64 ani prevalenţa consumului de opiacee pe durata vieţii era de 0,4%. Experienţa
consumului heroinei pe durata vieții a fost raportată de 0,1% din respondenţii. Potrivit studiului, efectuat în grupul de vîrstă
de 15-24 ani, în anul 2012 prevalența consumului de opiacee pe durata vieţii este de 0,5%.
Conform studiului IBSS 2016, heroina (88,3% Chișinău) și shirka (opiacee produse local) (90,9% Tiraspol) în mod
constant au constituit cele mai consumate substanțe pe durata vieţii. Comparativ cu studiile precedente, se constată un nivel
mai mare de consum de metamfetamine și amfetamine. Totodată, este mai mic nivelul de consum de shirka și de

14
tranchilizante. Acest lucru poate fi condiționat de disponibilitatea sezonieră a macului. în baza răspunsului la întrebările
referitoare la cel mai injectat drog în ultima lună circa 66,4% dintre CDI Tiraspol și 47,7% Rîbnița au răspuns că sunt opiacee
iar 40,0% în Chişinău au răspuns că este heroina.
Conform datelor DNR, în anul 2017 consumul de opiacee produse local a fost înregistrat în majoritatea cazurilor noi
cu dependenţă 82,9%. Heroina este rar înregistrată ca drog principal la momentul înregistrării cazurilor noi de consum de
droguri cu dependenţă. Injectarea este calea principală de administrare a drogurilor în cazurile noi de consum de droguri cu
dependenţă 79,8%.

DROGURILE SINTETICE
Conform studiului KAP 2010 în populația generala de 15-64 ani prevalența consumului amfetaminelor pe durata
vieții a fost de 0,1%, iar prevalența consumului de ecstasy pe durata vieții - de 0,5%. Prevalenţa consumului amfetaminelor
pe durata vieții conform studiului KAP 2012 a fost de 0,1%, iar al consumului de ecstasy pe durata vieții în rîndul tinerilor de
15-24 ani a fost de 1,2%.
Conform ESPAD prevalența consumului de ecstasy pe durata vieții în rîndul elevilor în 2008 a fost de 1,6% ,în anul
2011 de 2% şi în anul 2015 de 1%.
Potrivit studiului IBSS 2016 în rîndul consumatorilor de droguri injectabile, cea mai mare prevalenţă a consumului de
metamfetamine pe parcursul vieții este raportat în Chișinau 79,5% cu o diferenșă nesimneficativă pentru alte localități, Bălți
78,8%, Tiraspol 63,2% și Rîbnita 63,2%. Urmărind tendința rundei precedente se urmăreste o creștere a consumului de
metmfetamine în toate localitățile. În IBBS 2016 consumul metamfetaminei pe durata ultimei luni a fost înregistrată în
eşantionul recrutat în Bălți 54,4%, cu un salt semnificativ comparativ cu anul 2012/2013 de 1,6%. În 2012/2013 cea mai mare
prevalenţa consumului de metamfetamine pe durata ultimei luni a fost în Chișinău de 49,1%.
Consumul de amfetamine/metamfetamine la momentul înregistrării cazurilor noi înregistrate de sistemul de
sănătate DNR este prea mic pentru urmărirea tendinţelor. În anul 2017, consumul stimulentelor din care face parte și
amfetamina/metaamfetamina este de 2,7%.

LSD
Conform KAP 15-24 ani din 2012, prevalenţa consumului de LSD pe durata vieţii este de 0,1%.
Consumul LSD pe durata vieții raportat în IBBS 2016 în majoritatea localităților din studiu se mentine la aceleași
valori mai puțin în Bălți care este de 22,5% in 2016 comparativ cu 5,2% în 2012.
LSD este foarte rar întîlnit, atît în cazul sechestrărilor de droguri MAI cît și în rîndul cazurilor noi de consum de
droguri înregistrate de sistemul de sănătate DNR. MAI în anul 2016 a sechestrat o cantitate de LSD - 313 de mărci, iar pentru
anul 2017 se atesta o scadere nefiind secestrate nici o cantitate de LSD.

COCAINĂ/CRACK
În 2010, conform KAP 15-64 ani, prevalența consumului de cocaină pe durata vieții este de 0,1%.
Potrivit studiului IBSS 2016 în rîndul consumatorilor de droguri injectabile, cea mai mare prevalenţă a consumului de
cocaină este în Chișinău de 31,1% și este în crestere comparativ cu 2012 de 21,8%, deasemenea tendința de crestere se
urmărește și în celelalte localități din studiu.
Cocaina este un drog importat şi scump. Consumul de cocaină rareori se înregistrează în rîndul cazurilor noi de
consum de droguri înregistrate de sistemul de sănătate. În Republica Moldova cocaina este considerată ca fiind utilizată de
straturile bogate ale populaţiei, care nu se adresează după ajutor la sistemul public de asistenţă medicală şi foarte rar sînt
depistate de către reprezentanţii instituţiilor de forţă.
Potrivit MAI în 2017 a fost înregistrată captură de 322,16gr și 4kg 970gr de masă vegetală ce conține cocaină.

TRATAMENTUL DEPENDENŢEI DE DROGURI

COORDONAREA ȘI SERVICIILE DISPONIBILE

În abordarea problemei consumului de droguri, Republica Moldova se bazează pe conceptul Organizaţiei Mondiale a
Sănătăţii „Sănătate pentru Toţi în secolul al 21-lea”, conform căruia consumul de droguri este o problemă ce periclitează
sănătatea publică şi care ar putea împiedica dezvoltarea sănătoasă a cetăţenilor şi a societăţii în context mai larg.

15
 Pentru coordonarea sistemului narcologic în Republica Moldova, prin ordinul Ministerului Sănătăţii a fost nominalizat
IMSP Dispensarul Republican de Narcologie (DNR).
Serviciile acordate de către instituție sînt: tratament ambulator, staţionar şi de susţinere; consiliere individuală şi de
grup; testare psihologică după diferite metode; testare la HIV şi la prezența substanţelor stupefiante; activităţi de informare
şi educaţie în grupurile cu destinaţie specială asupra riscurilor legate de consumul de substanţe psihoactive, formarea unui
comportament de tip “inofensiv”; activităţi de prevenţie primară, bazată pe conceptele deciziei informate, în şcolile şi liceele
Republicii Moldova; informarea şi educaţia populaţiei asupra prevenirii consumului de substanţe psihoactive.
DNR acoperă cu asistenţa medicală consultativă şi spitalicească pacienţii de pe întreg teritoriul Republicii Moldova în cadrul
subdiviziunilor staționarului și în cadrul staționarului de zi (anonim), care se confruntă cu problemele legate de consumul de
alcool, a substanțelor stupefiante și a substanțelor psihotrope.
Realizarea acestor obiective este datorată abordării complexe în tratamentul dependenţei de droguri. Tratamentul în
procesul de reabilitare este asigurat de către o echipă psihoterapeutica de profil, formată din: medici, psihologi, asistenţi
sociali şi voluntari (foşti consumatori de droguri).
Legea nr. 263 din 27.10.2005 ”Cu privire la drepturile şi responsabilităţile pacientului” stipulează, că un pacient nu poate
fi internat în staţionar fără acordul său, cu excepţia cazurilor în care este vorba despre degradarea avansată a personalităţii
sau în cazurile cînd persoana prezintă pericol public. Astfel, persoana poate să se adreseze benevol după ajutorul specializat
în instituţiile publice şi private. În instituţiile medicale private, oferta nu diferă de cea a sistemului public. Dezintoxicarea este
inclusă în pachetul minim de servicii medicale acoperite de poliţa de asigurare obligatorie de asistență medicală, care este
disponibilă doar în cazul persoanelor asigurate (cele angajate oficial în cîmpul muncii, care au procurat poliţă de asigurare
sau sînt asigurate din bugetul de stat, cum ar fi studenţii, elevii, pensionarii şi invalizii şi, din 2007 - şomerii oficial înregistraţi
la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă). Pentru persoanele care nu fac parte din categoriile asigurate şi nu şi-au
procurat poliţă de asigurare medicală obligatorie, dezintoxicarea este contra plată.
Consumatorii de droguri care nu dețin poliță de asigurare obligatorie de asistență medicală beneficiază de asistență
medicală urgentă specializată de ambulatoriu și spitalicească acoperite din contul mijloacelor fondurilor asigurării obligatorii
de asistență medicală conform Programului unic al asigurării obligatorii de asistență medicală și Normelor metodologice.
Pentru persoanele asigurate care nu vor să-şi divulge identitatea, dezintoxicarea este contra plată, deoarece utilizarea poliţei
de asigurare medicală exclude anonimatul.

TRATAMENTUL DE DEZIN TOXICARE

Tratamentul de dezintoxicare prevede următoarele criterii, în urma cărora persoana poate beneficia de tratament:

 semne clinice ale dependenţei de droguri;

 sindrom de abstinenţă de diferită severitate;
 identificarea drogurilor în lichidele biologice.
Regulamentul privind depistarea, înregistrarea şi evidenţa persoanelor antrenate în consum de droguri şi de alte substanţe
psihotrope este aprobat în baza ordinului Ministerului Sănătăţii nr. 1043 din 18.10.2012.
Prin Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 235 din 09.06.2008 a fost aprobat Standardul medical de diagnostic şi tratament în
narcologie. Acest standard descrie algoritmul de diagnosticare, acordare a asistenţei medicale şi tratament pentru
persoanele care fac abuz de alcool şi droguri.

Prin Ordinul Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova nr. 46 din 27 ianuarie 2015 cu privire la aprobarea Protocolului clinic
naţional „Tratamentul farmacologic cu metadonă al dependenţei de opiacee” care a fost consultat în cadrul grupului de lucru
”Îmbunătățirea programului farmacologic cu Metadonă în Republica Moldova”. Acest grup de lucru al Ministerului Sănătăţii
al Republicii Moldova, a fost constituit din specialiştii Catedrei Psihiatrie, Narcologie şi Psihologie Medicală a Universităţii de
Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, IMSP Dispensarul Republican de Narcologie în colaborare cu
organizaţiile internaționale și nonguvernamentale active în domeniu cu suportul financiar din partea UNODC în cadrul
proiectului UNODC/OFID “Consolidarea capacităţilor naţionale pentru reducerea răspîndirii HIV/SIDA în rîndul grupurilor
vulnerabile în Europa de Est şi Asia Centrală”.

Protocolul naţional este elaborat în conformitate cu ghidurile internaţionale actuale privind dependența prin consum de
opiacee la persoanele adulte şi va servi drept bază pentru elaborare protocoalelor instituţionale, în funcţie de posibilităţile

16
reale ale fiecărei instituţii. La recomandarea Ministerului Sănătăţii, pentru monitorizarea protocoalelor instituţionale pot fi
folosite formulare suplimentare, care nu sunt incluse în Protocolul Clinic Naţional. Concomitent, Protocolul nominalizat a fost
revizuit şi de către specialiştii OMS şi UNODC.

REABILITAREA ŞI REINTEGRAREA
Conform prevederilor Ordinului Ministerului Sănătății nr. 365 din 26.09.2007, în cadrul DNR a fost instituit Centrul
de reabilitare şi resocializare a bolnavilor dependenţi de droguri, care oferă continuarea tratamentului persoanelor
dependente de droguri după etapa de dezintoxicare. Toate serviciile oferite de centru sînt fără plată, desfăşurate în condiţii
de ambulatoriu. Asigurarea medicală este obligatorie pentru a beneficia de serviciile din cadrul centrului de reabilitare, cu
condiţia dezvăluirii identităţii pacientului. Acordul pacientului este o clauză importantă în iniţierea tratamentului.
Reabilitarea socio-medicală reprezintă una din investigările care sînt efectuate la momentul internării, ceea ce determină:
personalitatea pacientului, statutul fizic şi psihic, starea socială şi familială fiind definitorii în stabilirea capacităţii de implicare
a persoanei în tratament.
Iniţierea procedurii pentru reabilitare presupune careva criterii de admitere în tratament, precum şi contraindicaţii. Astfel
sînt admise persoanele: care sînt consumatori de droguri cu dependenţă; au dorinţa de a se trata; dispun de referire din
partea psihiatrului sau narcologului; abilitate mintală pentru implicarea în programele de reabilitare.
Contraindicaţiile pentru înrolarea în tratamentul de reabilitare sînt după cum urmează:
 sindromul de sevraj sau intoxicaţia acută;
 prezenţa stărilor psihotice, halucinaţii, stări afective etc.,
 psihopatii decompensate, dereglări neurotice, anxietate pronunţate etc.;
 tentative suicidale;
 comportament antisocial;
 prezenţa patologiilor somato-neurologice grave.
În scopul implementării măsurilor prevăzute în programele de reabilitare, la diferite etape sînt implementate module
educaţionale, informaţionale, de adaptare şi reabilitare psihosocială. Durata medie a tratamentului este de 2,5 luni.
Odată cu externarea din spital după dezintoxicare, pacienţii care din diverse motive, nu ajung la Centrul de
reabilitare şi resocializare a bolnavilor dependenţi de droguri pot, la dorinţă, să continue tratamentul în cadrul programelor
de reabilitare şi reintegrare oferite de ONG-urile locale sau să plece în afara ţării pentru tratament rezidenţial (cei cu venituri
mari), sau să întrerupă tratamentul, oprindu-se la etapa de dezintoxicare. Avantajul ONG-urilor locale este că ele oferă
servicii fără plată cu păstrarea anonimatului.
În conformitate cu Standardul de asistenţă psihologică a consumatorilor de droguri pentru anul 2011 reabilitarea în
cadrul centrelor de zi şi a comunităţilor terapeutice pentru consumatorii de substanţe psihoactive este descrisă:
Centrele de zi pentru consumatorii de droguri propun programe psihoterapeutice sau consultative pe baza elaborării
unui plan. De regula, programul este conceput pentru o persoană concretă, luînd în considerație necesităţile ei şi are un
aspect de abordare individualizat. Activitatea acestor centre are la bază evaluare iniţială complexă și regulată a problemelor
existente, caracteristicilor personale, suportului psihosocial existent, factorilor stresanţi, realizată de personal competent,
special pregătit. Pe baza acestei evaluări sînt elaborate mai multe obiective în asistenţa persoanei, iar progresul este urmărit
de-a lungul procesului de asistentă. Parte componentă a acestui tip de asistenţă constituie relaţiile cu alte servicii în domeniu
şi referirea beneficiarilor pentru accesarea lor.
Perioada asistenţei poate varia de la o intervenţie de scurtă durată (3-4 sesiuni de consiliere) pînă la cîteva luni, sau
mai mult. Scopul asistenţei este de a acorda suport persoanei în conştientizarea comportamentului asociat consumului de
droguri, a preveni recăderile. Mai mult decît atît, consilierea individuală şi în grup, activitatea informativ-educativă pot fi
consacrate problemei HIV, relaţiilor familiale, instruirii profesionale, angajării în cîmpul muncii. Spre deosebire de
comunităţile terapeutice în cadrul centrelor de zi este păstrată relaţia cu comunitatea și familia.
Comunităţile terapeutice. Există doua tipuri de programe de reabilitare în cadrul comunităţilor terapeutice: de
scurtă durată şi de lungă durată. Programele de scurtă durată, de regulă includ în calitate de etapa iniţială dezintoxicarea şi
durează de la 30 pînă la 90 de zile. Programele de durată mai lungă, în cadrul comunităţilor terapeutice prevăd perioada de
menţinere a abstinenţei sub supraveghere medicală şi durează de la 6 la 12 luni. Mai populare sînt programele de lungă
durată ale comunităților terapeutice. Serviciile de reabilitare dispun de un şir de caracteristici, care includ: traiul în comun,

17
consilierea individuala și de grup pentru prevenirea recăderilor, abordarea individualizata a asistenţei, dezvoltarea abilităţilor
sociale, instruire şi pregătire profesională, servicii de asigurare cu loc de trai. Aceste programe, de regulă sînt structurate pe
principiile grupurilor de suport reciproc, cum ar fi consumatorii de droguri anonimi. În unele comunităţi terapeutice sînt
create așa numitele “centre pentru cei ce se însănătoşesc” cu condiţii de dependenţă parţială de trai în comun. Aceste centre
oferă posibilitatea pregătirii pentru reîntoarcere în societate, iar la necesitate continuă sa ofere suport specializat.
În cadrul comunităţilor terapeutice este asigurat non-stop un mediu liber de droguri. O comunitate terapeutică
tradiţională poate găzdui între 20 și 60 de persoane. Personalul poate fi constituit din: psiholog, psihoterapeut, asistent
social, pedagog, coordonatori de grup/consultanţi (pot fi şi ex-consumatori de droguri care au finalizat cu succes procesul de
asistenţă şi reabilitare).
În Republica Moldova ONG-urile înregistrate oficial care implementează activităţi de reintegrare şi resocializare în
condiţii rezidenţiale pentru consumatorii dependenţi de droguri. Durata medie a programului de reabilitare este de 6 luni.
Metodele de tratament utilizate de ONG-urile din Republica Moldova sînt: programul „8 paşi”, programul „12 paşi”, terapie
prin muncă, consiliere psihologică individuală. Numărul de locuri disponibile pentru tratamentul rezidenţial oferit de ONG-
urile locale este extrem de redus şi nu satisface cererea.

PROGRAM DE FARMACOTERAPIE CU METADONĂ SAU BUPRENORFINA

Programul de tratament de substituţie cu metadonă în Republica Moldova a fost aprobat de către Ministerul
Sănătăţii prin Ordinului nr. 159 din 20 mai 2003.
Conform Hotărîrii Guvernului nr.166 din 15 februarie 2005 este instituit tratamentul de substituţie cu metadonă în
instituţiile penitenciare, astfel Republica Moldova a devenit prima ţară din Comunitatea Statelor Independente care a
introdus tratamentul dat în penitenciare.
Ordinul Ministerului Sănătăţii nr.283 din 12.07.2007 „Cu privire la perfecţionarea formelor şi metodelor aplicării
terapiei substituitive la bolnavii de narcomanie” a exclus unele criterii restrictive de înrolare (evidenţa cazului de consum cu
dependenţă la medicul narcolog), astfel sporind accesul la terapia de substituţie.
În baza ordinului ordinul Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale al Republicii Moldova nr. 107 din
27.01.2018 cu privire la aprobarea Protocolului clinic naţional (PNC) „Tratamentul farmacologic al dependenţei de opiacee”.
PCN este elaborat în conformitate cu ghidurile clinice internaţionale actuale privind dependența prin consum de opiacee. Din
anul 2002 tratamentul farmacologic al dependenței de opiacee cu buprenorfinum a fost implementat în cadrul unui proiect
în IMSP Dispensarul Republican de Narcologie, iar din anul 2004 a fost implementat tratamentul farmacologic cu metadonum
în cadrul IMSP Dispensarul Republican de Narcologie, ulterior în IMSP Spitalul Clinic Municipal Bălți, IMSP Spitalul Raional
Cahul, Comrat, Soroca, Edineț, Ungheni, Fălești și Rezina, Departamentul Instituțiilor Penitenciare (13 instituții penitenciare,
inclusiv 4 izolatoare de detenție preventivă). Tratamentul farmacologic al dependenței de opiacee cu metadonum și/sau
buprenorfinum a fost recunoscut drept un instrument cost-eficient în soluționarea problemelor de sănătate, de prevenire a
răspândirii infecţiei HIV şi a hepatitelor virale şi de sporire a aderenţei persoanelor HIV pozitivi la terapia ARV. Totodată,
tratamentul farmacologic cu metadonum și/sau buprenorfinum contribuie atît la prevenirea supradozei şi consumul ilicit de
droguri, precum și la micșorarea criminalității printre acest contingent. Prin TSO cu metadonum sau buprenorfinum se
urmăreşte scopul de a înrola pacientul în tratament, de a atenua sindromul de sevraj şi de a asigura siguranţa (evitând
supradoza şi decesul). Durata tratamentului depinde de starea de sănătate şi situația socială a pacientului.

Indicatorul cererii de tratament este unul dintre cei cinci indicatori cheie în domeniul epidemiologiei drogurilor care
estimează numărul şi caracteristicile persoanelor care se adresează după tratament pentru consumul de droguri, substanţele
utilizate, tipurile de tratament oferit. Estimarea se bazează pe Protocolul Comun al Indicatorului de Cerere de Tratament al
Grupului Pompidou – EMCDDA.
În prezent, Republica Moldova nu dispune de un sistem de colectare a datelor pentru măsurarea indicatorului cererii
de tratament. Potenţialele componente ale unui viitor sistem de colectare a datelor pentru indicatorul cererii de tratament
în Republica Moldova, în conformitate cu recomandărilor experților internaționali, sînt:

- Institutia abilitată în înregistrarea oficială a cazurilor;

- Unităţile responsabile de farmacoterapia cu metadonă;
- Instituţiile medicale publice și private;
- Departamentul Instituţiilor Penitenciare a MJ;

18
 - Programele de reducere a riscurilor;
- Prestatorii de servicii de reabilitare şi resocializare;
- Inspectoratul General de Poliție al MAI;
- Serviciul de Probațiune al MJ.

SISTEMUL DE COLECTARE A DATELOR PENTRU CONSUMATORII DE DROGURI ÎNRE GISTRAŢI OFICIAL

În sistemul de colectare a datelor pentru consumatorii de droguri, înregistrarea oficială a cazurilor, se află în
responsabilitatea DNR, care introduce toate cazurile noi înregistrate oficial în baza de date şi asigură mentenanţa acesteia.
Cazul este considerat înregistrat oficial atunci cînd fişa de notificare (pe hîrtie) este completată şi transmisă către DNR, unde
informaţia este introdusă în baza de date.
Sursa principală de depistare a cazurilor noi de consum de droguri este poliţia (care se adresează serviciului
narcologic pentru expertiza persoanelor reţinute din diferite motive) şi instituţiile medicale (adresare voluntară pentru
tratament sau depistare accidentală în timpul controalelor profilactice5). Regulamentul depistării, înregistrării şi raportării
persoanelor consumatoare de droguri prevede diferite scenarii, de aceea persoanele care beneficiază de tratament în
condiţii de anonimat nu sînt înregistrate în baza de date a DNR, astfel informaţia prezentată mai jos nu-i include pe aceşti
pacienţi. După forma clinică, toate cazurile noi sînt divizate în două categorii mari: consum de droguri fără dependenţă şi
consum de droguri cu dependenţă, Figura 2.

Figura 2. Distribuţia cazurilor noi înregistrate de consum de droguri, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 2008-2017

100%
90%
80%
70%
60%
50%
40%
30%
20%
10%
0%
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Cazuri consum de droguri cu
210 346 210 127 152 105 310 422 244 290
dependenţă
Cazuri consum de droguri fără
928 987 1094 841 696 639 739 695 359 600
dependenţă
Sursa: Dispensarul Republican de Narcologie

Pentru anul 2017 cele două grupuri de cazuri noi, înregistrate de consum de droguri, pot fi descrise după cum
urmează:
1. Grupul cazurilor noi înregistrate de consum de droguri fără dependenţă:
 vîrsta medie la momentul înregistrării este de 21,5 ani;
 drogul consumat la momentul înregistrării, în majoritatea cazurilor, este canabis (81,1%);
 calea de administrare la momentul înregistrării, în majoritatea cazurilor, este fumatul (84,2%);
 persoanele de sex masculin constituie majoritatea (96,4%).

2. Grupul cazurilor noi înregistrate de consum de droguri cu dependenţă:

 vîrsta medie la momentul înregistrării este de 24,9 ani;
 cele mai utilizate droguri sînt din grupul opiaceelor (82,9%);
 calea de administrare la momentul înregistrării este cea injectabilă (79,8%);
 persoanele de sex masculin constituie majoritatea (98,8).

5Ex.: examinarea statutului sănătăţii la înrolarea în serviciul militar.

19
Analiza caracteristicilor cazurilor noi înregistrate de consum de droguri ar putea doar într-o măsură oarecare să reflecte
tendinţele de consum de droguri în ţară.
La 31.12.2017, în Republica Moldova în baza de date a Dispensarului Republican de Narcologie erau înregistraţi oficial 11661
consumatori de droguri. În decursul anului 2017, au fost înregistrate 890 cazuri noi de consum de droguri.

Tabelul 3. Numărul cazurilor înregistrate de consum de droguri în Republica Moldova, conform bazei de date a DNR

Anii 2013 2014 2015 2016 2017

Numărul cazurilor noi în evidenţă medicală 715 854 923 603 890
La 100 mii locuitori 20,0 24,0 26,0 17,0 25,0
Numărul cazurilor în evidenţă medicală 9995 10483 11045 11259 11661
La 100 mii locuitori 280,8 294,8 296,5 317,0 328,7

TRATAMENTUL DE DEZINTOXICARE, ASISTENȚĂ MEDICALĂ ȘI REABILITAREA PSIHOLOGICĂ

Principalul serviciu disponibil pentru consumatorii de droguri în cadrul sistemului naţional de servicii medicale este
dezintoxicarea, asistență medicală și reabilitarea psihologică în regim de internare și ambulatoriu. Tratamentul de
dezintoxicare este gratuit în cazul persoanelor asigurate (angajaţi, studenţi, elevi şi pensionari, cu poliţă de asigurare
medicală obligatorie procurată) care se adresează în instituţiile medico-sanitare publice, cu condiţia divulgării numelui
pacientului şi altor date personale, urmată de înregistrarea în baza de date a DNR.

Consumatorii de droguri care nu dețin poliță de asigurare obligatorie de asistență medicală beneficiază de asistență
medicală urgentă specializată de ambulatoriu și spitalicească acoperite din contul mijloacelor fondurilor asigurării obligatorii
de asistență medicală conform Programului unic al asigurării obligatorii de asistență medicală și Normelor metodologice.

Dezintoxicarea este oferită şi de o instituţie medicală privată acreditată „Salvarea Naţiunii”. În această instituţie
acest serviciu se prestează contra plată şi pacienţii nu sînt înregistraţi oficial în careva bază de date.
Distribuţia numărului pacienţilor care au beneficiat de dezintoxicare pentru prima dată în decursul anului de
raportare, per instituţie abilitată de a acorda acest serviciu este prezentată în Figura 3.

Figura 3. Numărul de pacienţi care au beneficiat de dezintoxicare în condiţii de staţionar pentru prima dată în decursul anului, Republica
Moldova (malul drept al rîului Nistru), 2008-2017

800
700
600
500
400
300
200
100
0
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
IMSP Dispensarul Republican de
207 144 167 308 250 207 325 381 333 212
Narcologie
IMSP Spitalul Municipal Balti 37 43 43 60 147 158 167 224 206 223
Clinica "Salvarea Naţiunii" 39 33 42 49 45 42 61 58 30 28
IMSP Spitalul Raional Ungheni 0 0 0 0 0 0 0 5 7 5

Sursa: DNR

TRATAMENTUL DE SUBSTITUȚIE CU OPIACEE (TSO)

Programul de TSO este implementat prin realizarea unei sinergii de colaborare a sectorului guvernamental cu cel
neguvernamental. Dispensarul Republican de Narcologie împreună cu alte instituții medicale asigură implementarea

20
componentei medicale, iar organizațiile neguvernamentale implicate complementează cu servicii psiho-sociale și de suport
pentru creșterea aderenței la tratament. Respectiv la sfîrșitul anului 2017 servicii de TSO au fost furnizate în nouă site-uri
prin Dispensarul Republican de Narcologie (în trei puncte TSO: Chişinău), Spitalul Municipal Bălți (într-un punct TSO), Spitalul
Raional Comrat (într-un punct TSO), Spitalul Raional Cahul (într-un punctul TSO), Spitalul Raional Edineț (într-un punct TSO),
Spitalul Raional Ungheni (într-un punct TSO), Spitalul Raional Soroca (într-un punct TSO), Spitalul Raional Fălești (într-un
punct TSO) Spitalul Raional Rezina (într-un punct TSO) și Departamentul Instituțiilor Penitenciare (în 13 penitenciare:
Taraclia, Leova, Cricova, Cahul, Soroca, Rusca, Pruncul, Bălți, Cricova, Pruncul, Rezina, Brănești, Chișinău).

Conform datelor Dispensarului Republican de Narcologie anul în 2017, serviciile de tratament de substituţie cu
opiacee (TSO) au fost decentralizate în 9 localităţi din ţară şi în 13 instituţii penitenciare. Au fost înrolate 131 persoane noi
(bărbaţi 121, femei - 10; vârsta: toţi cu vârsta mai mult de 25 ani), 497 de CDI se aflau în TSO la finele anului 2017, 63%
reprezintă retenţia în tratament de cel puţin 6 luni în ultimele 12 luni, iar 107 pacienţi au primit Metadona la domiciliu pe
parcursul perioadei de raportare. 669 beneficiari ai TSO au fost acoperiţi cu cel puţin un serviciu de către serviciile de suport
psiho-social pe parcursul perioadei de raportare, 463 persoane aflate în TSO au beneficiat de cel puţin 3 servicii din pachetul
de servicii descris în program ceea ce constituie 93,15%. Aproape trei pătrimi (71,64%) dintre persoanele înrolate repetat în
TSO au fost acoperite cu servicii de suport psiho-social (96 din 134). Prin procedura managementului de caz (restabilirea
documentelor, ajutor social, cazare temporară, pregătirea pentru programa de reabilitare, aderenţa la programa TSO, etc.;)
au fost deschise 165 cazuri noi. În cadrul organizaţiilor neguvernamentale au fost distribuite 2,068 materiale informaţionale
şi 1,933 materiale informaţionale au fost distribuite de centrele de tratament TSO.

Către finele anului 2017 de tratament permanent în instituţiile penitenciare au beneficiat 62 de persoane drog
dependente, fiind incluși pe parcursul anului curent 20 beneficiari noi, 14 beneficiari au reinițiat tratamentul. De asemenea
32 condamnați au beneficiat de continuitatea tratamentului de substituție cu opiacee prin transfer de caz de la Ministerul
Sănătății, Muncii și Protecției Sociale. Concomitent, aderarea la program a pacienţilor noi în timp s-a redus de la 222 de
pacienţi noi în anul 2007 până la 131 în anul 2017.

Tabelul 4. Numărul total de beneficiari noi și cumulativi aflați în tratamentul de substituție cu opiacee, Republica Moldova (malul drept al
rîului Nistru), 2008-2017

Numărul de beneficiari noi6 Numărul cumulativ de beneficiari7

2008 192 487
2009 204 691
2010 184 880
2011 108 983
2012 83 1066
2013 98 1164
2014 149 1313
2015 166 1487
2016 89 1662
2017 131 1850

SERVICIILE DE REABILITARE PENTRU PERSOANE DEPENDENTE DE DROGURI

In cadrul Dispensarului Republican de Narcologie activează Centrul de Reabilitare Psiho-socială pentru persoanele drog
dependente. Realizarea programului include cîteva obiective strategice:

6 Beneficiarii care au solicitat tratament în perioada a 12 luni calendaristice 01.01.a-31.12.a

7 Beneficiarii care măcar o dată au fost în tratamentul de substituție cu opiacee pe parcursul perioadei 2008-2017

21
 o Suportul psihologic şi social
o Însănătoșirea şi menţinerea abstinenţei de lunga durata (abandonarea consumului de droguri).
o Integrarea sociala si profesionala
o Îmbunătățirea relaţiilor cu cei din jur şi integrarea familiala.
o Formarea intereselor ce contribuie la modul de viaţă sănătos.
o Accesibilitatea programelor pentru beneficiari

Astfel, la 01 martie 2017 în incinta Dispensarului Republican de Narcologie a avut loc masă rotundă, cu participarea
membrilor Asociaţiei internaţionale Antidrog din Moldova, cu participarea reprezentanţilor din Ucraina, Kiev. Scopul a fost de
a familiariza profesioniștii cu privire la activitatea asociaţiei, totodată fiind semnat un acord de colaborare în reabilitarea şi
resocializarea consumatorilor de droguri.

Pe parcursul anului 2017, în tratamentul de reabilitare au fost înrolate 215 de persoane (201 bărbaţi şi 14 femei; vîrsta medie
la momentul iniţierii - 34 ani). Din numărul total al persoanelor care în anul 2017 au iniţiat cursul de reabilitare, au finalizat
cu succes cursul 211 persoane.

Tabelul 5. Consumatorii de droguri care beneficiază de serviciile Centrului de Reabilitare pentru Persoane Dependente de Droguri, malul
drept la rîului Nistru, 2013-2017

Au iniţiat curs de reabilitare Au finisat cu succes cursul de Au abandonat cursul de reabilitare

reabilitare
2013 2014 2015 2016 2017 2013 2014 2015 2016 2017 2013 2014 2015 2016 2017
Total 247 258 249 267 215 235 227 246 234 215 26 18 18 26 16
Femei 22 14 18 21 14 19 16 17 16 14 0 1 0 1 -
Bărbaţi 225 244 231 246 201 216 211 229 218 201 26 17 18 25 16

Prin Hotărîre de Guvern nr.232 din 18.04.017 s-a aprobat Regulamentul-cadru privind organizarea și funcționarea Serviciului
social integrat pentru consumatorii de substanțe psihoactive și pacienții terapiei de substituție și Standardele minime de
calitate.
Serviciul social integrat pentru consumatorii de substanțe psihoactive și pacienții terapiei de substituție, cuprinde o
platformă complexă în contextul abordării necesităților beneficiarilor și prestarea serviciilor. Abordarea multidisciplinară și
intersectorială a problemelor cu care se confruntă persoanele consumatoare de substanțe psiho-active și pacienții terapiei
de substituție este asigurată prin implicarea echipei multidisciplinare, care reprezintă grupul de specialiști (asistent social,
specialist consiliere de la egal la egal, psiholog, la necesitate psihiatru, narcolog și/sau alți specialiști relevanți) care
colaborează la evaluarea și planificarea intervențiilor pentru atingerea scopului Serviciului integrat, conform prevederilor
Managementului de caz.
Potrivit prestatorilor de servicii sociale oferite persoanelor consumatoare de substanțe psihoactive și pacienților terapiei de
substituție, pe parcursul anului 2017 au beneficiat în tipul de serviciu de zi 1096 persoane și membrii familiilor (adulți și copii)
în contextul facilitării procesului de reintegrare familială și socială, în tipul de serviciul locuință tranzitorie 24 persoane, în
tipul de serviciul de reabilitare prin comunitatea 41 de persoane.
Ministerul Sănătății, muncii și Protecției Sociale este membru al Consiliului Național de Coordonare a programelor naționale
de profilaxie și control al infecției HIV/SIDA, infecțiilor cu transmitere sexuală și de control al Tuberculozei. Respectiv,
ministerul colaborează cu membrii societății civile – prestatori de servicii sociale pentru grupul vizat, inclusiv în cadrul
grupurilor tehnice de lucru pe componenta de asistență și protecție socială, tratament, îngrijire și suport.

TRATAMENTUL IN INSTITUŢIILE PENITENCIARE

Sistemul penitenciar dispune de date despre numărul consumatorilor de droguri înregistraţi oficial (care au fost
identificaţi drept consumatori de droguri în procesul judiciar) şi de date despre potenţialii consumatori de droguri (care nu
sînt înregistraţi oficial drept consumatori de droguri, dar sînt suspectaţi de consum de droguri de către serviciul de
securitate, regim şi supraveghere a penitenciarelor). Conform datelor DIP, în anul 2017 în sistemul penitenciar al Republicii

22
Moldova (malul drept al rîului Nistru) numărul consumatorilor de droguri înregistraţi în evidență medicală a fost de 996
deţinuţi, în anul 2016 -491 și în anul 2015 - 726 deţinuţi.
În cadrul serviciului medical al Departamentului Instituţii Penitenciare pe malul drept al rîului Nistru în anul 2017 au fost
înregistraţi 145 deţinuţi conform art. 1038 al Codului Penal, în anul 2016 -1 și în anul 2015 - 13 deţinuţi. La 31.12.2017 se
dețineau 213 persoane pentru activitatea ilegală privind circulaţia substanţelor narcotice art. art. 217-219 (art.2251 al CP
an.1961), 340 persoane la 31.12.2016 și 351 persoane la 31.12.2015.
Totodată, în colaborare cu Pompidou Group CoE, la data de 29.11.2017, în penitenciarul nr.9 Pruncul, a fost deschisă o
Comunitate Terapeutică, cu posibilitatea deținerii pînă la 25 de deținuți, foști consumatori de droguri. Comunitatea este un
spațiu de siguranță în care personalul, lucrează împreună cu deținuții în scopul schimbării cognitiv-comportamentale și
tratamentul adicției. Proiectul a fost elaborat în comun cu experții norvegieni și reprezentanții Pompidou Grup CoE, și face
parte din proiectul Regional „Răspunsurile Justiției Penale pentru consumul de stupefiante de către deținuții dependenți”
Parteneriatul Estic CE/UE 2015.

CONSUMATORII DE DROGURI INJECTABILE – BENEFICIARI AI PROGRAMELOR DE REDUCERE A RISCURILOR

Numărul seringilor distribuite de PRR, în anul 2017 este de 2931429 unităţi. Numărul de prezervative distribuite în
perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2017 constituie –595719 unități (tabelul de mai jos).

Tabelul 6. Numărul de prezervative şi seringi distribuite în grupurile cu risc sporit de infectare HIV (CDI, LSC și MSM, Deținuți ), Republica
Moldova 2013-2017

2013 2014 2015 2016 2017

Prezervative (total) 778791 925078 461434 532288 595719
Seringi (total) 1963500 2039750 2352097 2642705 2931429

Programele de prevenire pentru CDI sunt implementate în sectorul civil și sectorul penitenciar, inclusiv regiunea
transnistreană și sunt acoperite 30 localități. În sectorul penitenciar activitățile de profilaxie HIV pentru CDI sunt
implementate în 18 instituții penitenciare din țară inclusiv 3 din regiunea transnistreană.
În anul 2017 s-a majorat numărul persoanelor care au beneficiat de servicii de prevenire HIV în cadrul proiectelor de
reducere a riscurilor: de la 10449 în anul 2016 la 15431 în anul 2017 a persoanelor utilizatoare de droguri injectabile. Cu
servicii de prevenire HIV au fost acoperite 61,0% persoane utilizatoare de droguri injectabile si este un indicator a
programului cu rezultat atins pentru anul de raportare. În anul 2017 pachetul de servicii de prevenire comprehensive pentru
CDI a inclus activitățile întroduse în 2015: (gender specifice, prevenirea supradozelor, asistență juridică, testare comunitară)
și diversificarea modalității de prestare a serviciilor (prin intermediul farmaciilor, intervenții de tip PDI, prin intermediul
serviciilor mobile).
Pînă în 2017 serviciile de prevenire HIV au fost finanțate exclusiv din sursele Fondului Global de Combatere HIV,
Tuberculoza și Malaria (GFTAM). Pentru prima dată în Republica Moldova, în 2017, a fost lansat concursul pentru finanțarea
proiectelor de reducere a riscurilor din fondurile de profilaxie a CNAM. În urma acestui concurs au fost selectate 2-a ONG-uri
care vor oferi servicii de reducere a riscurilor pentru populațiile cu risc sporit de infectare, valoarea proiectelor fiind de
aproximativ 2-a milioane MDL. Totodată în Republica Moldova au fost continuate și extinse serviciile de prevenire HIV oferite
în cadrul farmaciilor comerciale: eliberarea consumabilelor pentru prevenirea HIV (seringi, prezervative, șervețele cu alcool,
materiale informaționale, etc.) prin intermediul cardurilor individuale a beneficiarilor programelor de reducere a riscurilor,
prin acesta modalitate de oferire a serviciilor au fost acoperiți 532 beneficiari. În același timp, pentru prima dată în Republica
Moldova pe parcursul anului 2017 au activat trei clinici mobile care au oferit o gamă largă de servicii de prevenire pentru
toate populațiile cheie. La fel pentru prima dată serviciile mobile au utilizat teste rapide pe bază de sânge capilar pentru
diagnosticarea HIV, Hepatita virală C și Sifilis. Clinicile mobile au acoperit un număr total de 2932 beneficiari. Prin intermediul

8Articolul 103 al Codului penal stabileşte condiţiile de aplicare a măsurilor de constrîngere medicală faţă de persoanele dependente de
droguri interzise şi alcool.

23
ONG-urilor care activează în domeniul prevenirii supradozărilor în rândul CDI au fost distribuite 4065 (946 în anul 2016) fiole
de naloxonă.

INSPECTORATUL GENERAL DE POLIȚIE AL MAI

În total pe perioada anului 2017 au fost documentaţi pentru infracţiuni legate de droguri 872 persoane. În mare
parte infracțiunile legate de droguri sunt comise de către persoane cu vârsta 18 –24 ani (258 persoane) și a celor de peste 30
ani (411 persoane), în cea mai mare parte de gen masculin 790 persoane.

SERVICIUL DE PROBAȚIUNE AL MJ

La începutul anului 2017 în evidenţa probaţiunii erau 11045 persoane, cu 440 persoane mai multe comparativ cu
începutul anului 2016 (10605). La sfîrşitul anului 2017, în evidenţă erau 10971 persoane (10831 adulţi şi 140 minori). Au fost
luaţi în evidenţă pe parcursul anului – 8777 persoane (8597 adulţi şi 180 minori). S-au exclus din evidenţă 9712 persoane
(9532 adulţi şi 180 minori). Persoane sancţionate contravenţional pe parcursul anului în evidenţă - 2127 (1933 bărbaţi, 194
femei). Pe parcursul anului au parvenit 1069 solicitări de întocmire a referatelor de evaluare psiho-socială, dintre care au fost
întocmite 761 referate şi 308 note informative. Prin activităţi de resocializare desfăşurate pe parcursul anului, 34 condamnați
(1 minor și 33 adulți) cu obligaţii stabilite au fost referiți să urmeze un tratament în caz de alcoolism, narcomanie,
toxicomanie sau de boală venerică. Privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate în
domeniul ce ţine de producerea, prelucrarea şi punerea în circulaţie a substanţelor narcotice, prin Interdicţia stabilită de
hotărârea instanţei de judecată, în evidenţă la sfîrşitul perioadei raportate sunt 275 persoane.
Programul de reducere a abuzului de substanţe (PRAS) a fost elaborat cu suportul Misiunea Norvegiană NORLAM,
contribuie la schimbarea în procesul de reabilitare a persoanelor care fac abuz de substanţe. A fost implementat la nivel
naţional prin Ordinul INP nr. 116 din 04.07.2017 și au beneficiat de asistență în program un număr de subiecți ai probațiunii
consumatori de substanțe – 98 adulţi şi 5 minori. Totodata în procesul de reabilitare 67 de persoane au fost referite către AO
„Inițiativa Pozitivă”, iar în cadrul Comunității Terapeutice au fost înrolate 13 persoane.

CONSECINȚELE ASUPRA SĂNĂTĂȚII

MORTALITATEA ASOCIATĂ CONSUMULUI DE DROGURI

Republica Moldova nu dispune de date pentru raportare în conformitate cu definiţia standard a decesului asociat
consumului de droguri (DAD). În anul 2017, în Republica Moldova pe malul drept al rîului Nistru nu s-au înregistrat progrese
în standardizarea definiţiei decesului asociat consumului de droguri. Datele pentru indicatorul-cheie al epidemiologiei
drogurilor au fost colectate din trei surse:

1. Centrul de Medicină Legală al Ministerului Sănătăţii;

2. Registrul general al mortalităţii, deţinut de Agenția Națională de Sănătate Publică
3. IMSP Dispensarul Republican de Narcologie al Ministerului Sănătăţii.
Alte surse disponibile referitoare la DAD nu există în Republica Moldova.

CENTRUL DE MEDICINĂ LEGALĂ

Centrul de Medicină Legală (CML) este unica instituţie specializată în expertiza medico-legală şi toxicologică din
Republica Moldova. Structura organizaţională CML presupune 27 filiale teritoriale (municipale şi raionale) şi un laborator cu 4
departamente specializate plasate la nivel naţional. În laborator se concentrează toate probele biologice (materialul
cadaveric – sînge, urină, ţesuturi ale corpului) de pe întreg teritoriul malului drept al rîului Nistru.
În cazurile deceselor survenite în afara instituţiilor medico-sanitare, cadavrele sînt examinate la locul decesului de un grup de
anchetă operativă cu participarea obligatorie a medicului legist, care efectuează examinarea externă a cadavrului şi a
obiectelor din jur. După examinare la locul depistării, cadavrele sînt expediate de către ofiţerul de urmărire penală din cadrul
MAI (sau de către procuror) pentru examinare/expertiză medico-legală în scopul stabilirii cauzei decesului, intervalului
postmortem, prezenţei vătămărilor corporale, mecanismului şi gravităţii acestora, prezenţei alcoolemiei, drogurilor (după
caz) sau a altor substanţe toxice etc. Decizia despre efectuarea unei expertize medico-legale este luată de către
reprezentantul organului de anchetă, care vine la faţa locului şi stabileşte dacă există sau nu suspiciuni de moarte violentă,

24
după care îl invită pe medicul-legist. Examinarea toxicologică la prezenţa drogurilor în sînge este efectuată la cererea
organului de anchetă sau la iniţiativa medicului legist. Legislaţia în vigoare nu obligă medicul legist să efectueze analiza
toxicologică în cazul tuturor cadavrelor supuse expertizei medico-legale (cum este în cazul determinării alcoolemiei, care se
efectuează la toate cadavrele supuse examinării medico-legale).
Pe parcursul anului 2017 au fost efectuate 130 investigaţii toxicologice pentru determinarea prezenţei de droguri ilegale.
Aceasta constituie 5,1% din decesele suspectate a fi violente (2517) sau 1,7% din numărul total de cadavre (7362) examinate
de CML. Ponderea extrem de mică a investigaţiilor toxicologice pentru identificarea drogurilor ilegale în probele prelevate
examinate de CML poate fi explicată prin următoarele:
 lipsa unei reglementări legislative bine stabilite în acest domeniu, decizia este luată în baza intenţiilor medicului
legist sau în baza solicitării autorităţilor de urmărire penală;
 echipament insuficient şi uzat în laboratorul toxicologic al CML;
 capacitatea redusă a laboratorului toxicologic al CML, datorită deficitului de resurse umane;
 cooperare insuficientă între Ministerul Afacerilor Interne, Procuratura Generală şi experţii medico-legişti de
sector, inclusiv în domeniul transportării materialului cadaveric la laboratorul toxicologic.

Tabelul 7. Numărul de cazuri posibile de DAD conform CML, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 2013-2017

2013 2014 2015 2016 2017

Decesele cercetate de CML 7565 8319 8456 8309 7362

Decesele suspectate de moarte violentă 2931 3229 3014 2967 2517

Numărul de investigaţii toxicologice la prezenţa drogurilor 84 58 93 197 130

ilegale

Rezultate pozitive ale investigaţiilor toxicologice 18 26 24 26 33

În anul 2017 din totalul de 130 investigaţii toxicologice la prezenţa drogurilor ilegale, în 33 de cazuri rezultatele au
fost pozitive, constituind 25,3 %, versus 13,2 % în anul precedent.
Tabelul 8. Distribuţia după vîrstă şi sex a cazurilor pozitive DAD conform CML, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), anul 2017

Cadavre 20 ani sau mai puţin 21-24 ani 25-30 ani 31-40 ani 41-45 ani 46 ani şi mai mult
Bărbaţi 2 4 7 7 10 0
Femei 0 0 1 1 1 0
Tipul drogului identificat
opium 0 1 2 2 7 0
amfetamine 0 0 2 1 0 0
benzodiazepine 0 0 1 2 3 0
Metadonă 0 0 1 0 0 0
Clofelin 0 0 0 0 0 0
Canabis 0 2 0 2 0 0

REGISTRUL GENERAL AL MORTALITĂŢII

Cazurile DAD nu sînt înregistrate într-o bază de date separată, dar ele pot fi extrase din Registrul general al mortalităţii
(RGM). Certificatele medicale constatatoare ale decesului sînt verificate, codificate şi procesate în Registrul general al
mortalităţii din cadrul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP).

25
În anul 2017, doar 4 cazuri de DAD au fost înregistrate în Registrul general al mortalităţii. Conform Clasificării Internaţionale a
Maladiilor, revizia X (CIM X), Figura 4.
Numărul mic al cazurilor DAD, cel mai probabil, este cauzat de faptul că certificatele constatatoare ale decesului trebuie să
fie emise, conform legii, înainte de înmormîntarea cadavrului (adică în cîteva zile de la găsirea cadavrului) şi rezultatele
investigaţiei toxicologice sînt disponibile mult mai tîrziu (în 3-4 luni), iar medicii nu modifică ulterior cauza morţii în
certificatele constatatoare ale decesului.

Figura 4. Distribuţia numărului de DAD înregistrate după cauzele de deces din certificatele constatatoare ale decesului, RGM, Republica
Moldova (malul drept al rîului Nistru), 2008-2017

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
total 9 3 6 4 3 9 5 9 4 4
X42.0 8 3 3 4 3 8 5 8 3 2
F19.9 0 0 0 0 0 1 0 1 0 0
F19.4 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1
F14.2 1 0 1 0 0 0 0 0 0 0
F12.0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0
F11.9 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0
F11.5 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1
F11.2 1 0 1 0 0 0 0 0 0 0
Sursa:ANSP

DISPENSARUL REPUBLICAN DE NARCOLOGIE

Medicii narcologi raportează către IMSP Dispensarul Republican de Narcologie cazurile de deces al consumatorilor
de droguri sau foştilor consumatori înregistraţi odată ce acestea devin cunoscute. În termenii Uniunii Europene, aceste date
ilustrează într-o careva măsură „mortalitatea generală” a consumatorilor de droguri oficial înregistraţi în Republica Moldova.
Începînd cu anul 2011 cazurile de decese prin supradozare în rîndul consumatorilor de droguri înregistraţi oficial nu este
raportat. Este greu de interpretat tendinţele din cauza consistenţei necunoscute a datelor colectate din această sursă
(caracterul de completare a rapoartelor la nivel de raion).
Tabelul 9. Numărul de decese din cazurile înregistrate oficial de consum de droguri, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), anii
2008-2017

Anul Total decese Supradozare

2008 60 8-13,3%
2009 45 12-26,6
2010 61 3-4,9%
2011 56 Date nedisponibile
2012 39 Date nedisponibile
2013 41 Date nedisponibile
2014 27 Date nedisponibile
2015 36 Date nedisponibile
2016 31 Date nedisponibile
2017 69 Date nedisponibile
Sursa: DNR

26
SUPRADOZAREA ŞI MORTALITATEA ÎN RÎNDUL CONSUMATORILOR DE DROGURI INJECTABILE
În conformitate cu rezultatele studiilor IBSS ponderea respondenților din Chișinău care au raportat supradozări pe
durata vieții este in crestere, 32,2% pentru anul 2012, respectiv 37,0% în 2016 și în comparație cu alte localități din studiu.
Pentru ultimele 12 luni ponderea respondenților care au raportat supradozarea este în creștere în Chișinău, 5,7% în 2012,
respectiv 7,4% în 2016 şi Bălți, 5,3% în anul 2012, respectiv 8,7% în anul 2016.

Tabelul 10. Ponderea respondenţilor CDI care au raportat supradozări %, Republica Moldova, IBSS 2012, 2016

Pe durata vieţii, % În ultimele 12 luni, %

2012 2016 2012 2016
Chișinău Total per eșantion 32,2 37,0 5,7 7,4
Bărbați 30,5 38,7 5,1 7,7
Femei 44,1 30,7 11,1 6,4
Bălți Total per eșantion 34,1 29,1 5,3 8,7
Bărbați 34,8 29,9 6,8 9,1
Femei 33,1 19,1 1,0 8,0
Tiraspol Total per eșantion 33,5 28,6 3,5 3,5
Bărbați 36,0 30,2 4,7 4,5
Femei 24,7 22,8 0, 0,7
Rîbnița Total per eșantion - 23,2 - 2,6
Bărbați - 26,1 - 1,9
Femei - 14,5 - 5,7

Conform studiului IBSS 2015-2016 în orașul Rîbnița ponderea respondenților care au răspuns, cîte persoane care injectează
droguri care au decedat în 2015 au cunoscut, este mai mare decît în celelalte localități din studiu. 96,3% din respondenţi au
raportat în medie 3,2 persoane decedaţi din diverse cauze, dintre care în medie 1,2 au decedat din cauza supradozării.

Tabelul 11. Decese auto-raportate CDI, pentru anul 2015, IBBS 2015/2016

Proporție din eșantion Raportare CDI cunoscuți Raportare CDI cunoscuți decedați din
decedați cauza supradozării
Chișinău 96,9 2,5 1,1
Bălți 95,9 2,9 1,1
Tiraspol 94,2 1,7 0,5
Rîbnița 96,3 3,2 1,2

INCONSISTENȚA DATELOR
Doar 4 cazuri de deces ca urmare a supradozării fatale au fost înregistrate în RGM pe parcursul anului 2017. Acest număr
mic de cazuri raportate ar putea fi explicat de stigma socială, de complexitatea procedurilor aferente confirmării unui caz de
DAD conform legislaţiei în vigoare şi de faptul că rezultatele investigaţiilor toxicologice devin disponibile mai tîrziu (3-4 luni
după deces). În ultimul caz, medicii nu întotdeauna schimbă cauza morţii în certificatul medical constatator al decesului.
Încrucişarea datelor colectate de DNR şi alte surse nu a fost efectuată.
Inconsistenţa datelor din sursele prezentate anterior confirmă faptul că, realitatea DAD şi a supradozărilor fatale cu droguri şi
alte substanţe psihotrope rămîne puţin cunoscută în Republica Moldova.
În contextul celor expuse anterior sînt evidente deficienţele sistemului de investigare şi înregistrare a DAD. Investigaţiile
toxicologice la prezenţa drogurilor ilegale în probele biologice ale cadavrelor examinate nu sînt obligatorii şi sunt efectuate

27
contra plată, fapt ce sporeşte riscul pierderii din vizor a cazurilor de DAD. Efectuarea expertizei doar în cazul unor suspiciuni,
cum ar fi vătămăturile corporale (locuri de injectare), seringi găsite la faţa locului, prafuri etc., de fapt exclude alte cazuri de
DAD, la care lipsesc semnele externe de administrare a drogurilor. Capacităţile tehnice ale laboratorului toxicologic al CML şi
ale structurilor teritoriale ale CML oferă doar posibilitatea de analiză calitativă la principalele grupuri de droguri ilegale.
Astfel, nu este disponibil suportul credibil pentru un diagnostic corect. Durata mare de timp dintre prelevarea probelor
biologice şi disponibilitatea rezultatelor (3-4 luni) face ca înregistrarea decesului să rămînă sub alt cod al Clasificării
Internaţionale a Maladiilor, decît cauza stabilită de către medicul legist. Stigma socială şi complexitatea procedurii legale
aferente le determină pe rudele defunctului să recurgă la ascunderea cauzei reale a decesului asociat consumului de droguri.

BOLILE INFECŢIOASE A SOCIATE CONSUMULUI DE DROGURI

Infecția cu HIV în Republica Moldova continuă să prezinte o problemă prioritară de sănătate; epidemia HIV se consideră
concentrată în grupurile cu risc sporit de infectare, în special în rîndul consumatorilor de droguri injectabile. Primul caz HIV în
Republica Moldova a fost depistat în anul 1987.
În Republica Moldova setul minim de boli infecţioase de interes pentru acest indicator include HIV/SIDA şi hepatitele virale B
şi C. De asemenea bolile sexual transmisibile, sifilis şi tuberculoza sînt parte a monitorizării.

HIV
STUDII ȘI CERCETĂRI

Infecţia HIV în Republica Moldova este concentrată în grupurile vulnerabile inclusiv populaţia CDI. Începînd cu anul 2001
au fost efectuate șase studii de seroprevalenţă HIV în rîndul CDI.
În ultimile trei runde a fost utilizată aceeași metodă de analiză (RDS) care oferă posibilitatea pentru comparabilitatea datelor
despre tendințele prevalenței (Tabelul 12). Rezultatele rundelor precedente sunt disponibile în raportul anual 2015.

Tabelul 12. Prevalenţa HIV în CDI, Republica Moldova, 2009/2010, 2012/2013, 2015/2016

Localitatea de 2009/2010 2012/2013 2015/2016

colectare a datelor
Eşantion Prevalenţa HIV Eşantion Prevalenţa HIV Eşantion Prevalenţa HIV
Chişinău 301 16,4 339 8,5 362 13,9%
Bălţi 362 39,8 362 41,8 342 17,0%
Tiraspol 281 12,1 297 23,9 334 29,1%
Rîbnița n/d n/d 97 43,7 300 22,2%

Studiile de prevalenţă HIV desfăşurate în 2001 şi 2003/2004 au aplicat metoda de eşantionare timp-locaţie cu
testarea lavajului seringilor utilizate a beneficiarilor programelor de reducere a riscurilor. Studiul de seroprevalenţă HIV,
desfăşurat în 2007, a aplicat eşantionarea probabilistică a beneficiarilor programelor de reducere a riscurilor cu testarea
mostrelor de sînge. În anul 2009/2010 şi 2012/2013 2015-2016 a fost aplicată eşantionarea ghidată de respondenţi cu
testarea calitativă a mostrelor de sînge.
Dezagregînd datele după grupurile de vîrstă şi sex, cea mai înaltă prevalenţă HIV în anul 2016 a fost înregistrată în
rîndul CDI Tiraspol in grupul de virsta 25 ani şi mai mult si in rîndul sexului femenin (Tabelul 13).

28
Tabelul 13. Prevalenţa HIV la CDI, dezagregare după sex şi grupuri de vîrstă, Republica Moldova, 2012/2013 şi 2015/2016

2012/2013 2015/2016 2012/2013 2015/2016 2012/2013 2015/2016 2012/2013 2015/2016

< 25 ani 25 ani şi > Bărbaţi Femei
Chişinău 1,4% 0,0% 9,1% 14,9% 8,7% 11,0% 6,9% 27,9%
Bălţi 7,0% 0,0% 43,9% 20,9% 39,5% 16,7% 49,8% 15,0%
Tiraspol 1,1% 0,0% 31,0% 31,8% 20,4% 25,7% 34,9% 42,6%
Rîbnița n/d 3,1% n/d 24,1% n/d 22,9% n/d 18,7%

STATISTICA DE RUTINĂ

În anul 2017, prin intermediul sistemului de laborator, au fost testate la HIV circa 250 mii persoane. Au fost
înregistrate 835 (467 bărbați și 368 femei) cazuri HIV. Numărul total de cazuri HIV înregistrate pînă la 31 decembrie 2017
constituie 11887.
Activitățile de profilaxie HIV pentru persoanele CDI sunt implementate în 30 localități de 9 ONG-uri, în sectorul civil și 18
penitenciare de pe ambele maluri ale Nistrului. Au fost acoperite cu servicii de profilaxie HIV 15431 persoane CDI. Din
numărul de persoane care au beneficiat de servicii, 13866 sunt din sectorul civil, iar 1565 din sistemul penitenciar. În sectorul
civil au fost acoperiți cu servicii 10805 bărbați și 3061 femei, din segmentul de vîrstă sunt sub 25 ani 1981 persoane și peste
25 ani 11885 persoane.
În anul 2017, în 4 farmacii au continuat activitățile de prevenire, prin acest serviciu au fost acoperite 429 de persoane CDI și
au fost distribuite 28743 de seringi, 29 005 de șervețele îmbibate cu alcool și 2 640 de prezervative.
În anul 2017 în cadrul ONG-urilor au fost testate 818 persoane iar în sistemul medical 1625 persoane, astfel în total au fost
făcute 2443 testări în contingentul CDI. În cadrul ONG-urilor au fost identificați 18 persoane seropozitivi și 2 persoane în
sistemul medical.

În evidență medicală la 1 ianuarie 2018 se aflau 7290 persoane care trăiesc cu HIV, în tratament antiretroviral TARV se aflau
5162 persoane, din care 810 sunt CDI.

Căile probabile de infectare

În perioada anului 2017 conform ANSP, în baza fiselor epidemiologice a cazului, au fost determinate căile de
infectare și anume; pe cale de transmitere heterosexuală au fost înregistrate 356 cazuri, prin consumul de droguri injectabile
s-au infectat în 25 cazuri, transmiterea prin relații homosexuale în 22 cazuri, transmiterea de la mamă la făt 7 cazuri și în 29
din cazuri calea probabilă de transmitere nu a fost determinată.

HEPATITELE VIRALE
Pentru prima dată, un studiu de seroprevalenţă a virusului hepatitei C (VHC) şi a virusului hepatitei B (VHB) în rîndul
CDI a fost desfăşurat în anul 2007, în rîndul CDI beneficiari ai programelor de reducere a riscurilor, fiind aplicată eşantionarea
probabilistică cu testarea mostrelor de sînge la HIV, VHC, VHB.
Rundele urmatoare ale studiului IBSS din anul 2009, 2012/2013 și 2015/2016 au fost realizate prin metoda RDS (eşantionarea
ghidată de respondenţi cu testarea calitativă a mostrelor de sînge).
Conform rezultatelor IBSS 2009-2016, prevalenţa virusului hepatitei C este de 60,4% și hepatitei B de 4,9% în Chişinău, 41,8%
în Bălţi, 62,1% în Tiraspol, 32,7% în Rîbnița (Tabelul 14).
Republica Moldova este considerată o regiune endemică pentru hepatitele virale B şi C. Imunizarea generală a nou-născuţilor
împotriva hepatitei virale B a început în anul 1995. Conform rezulatelor IBBS din eșantionul de respondenți vaccinarea în
rîndul CDI au efectuat-o pentru a.2012-12,7%, a.2016-11,7%.

29
Tabelul 14. Prevalenţa VHC şi VHB în rîndul CDI, anu, 2012/2013, 2015/2016, Republica Moldova

Localitatea 2009 2012/2013 2015/2016

de
Prevalenţa VHC Prevalenţa VHB Prevalenţa VHC Prevalenţa VHB Prevalenţa VHC Prevalenţa VHB
colectare a
datelor # % # % # % # % # % # %

Chişinău 225/301 72,8 34/301 10,9 231/339 65,4 25/339 6,6 221/362 60,4 16/362 4,9%

Bălţi 249/362 70,2 41/362 14,2 164/362 38,5 36/362 12,4 175/342 41,8% 18/342 5,4%

Tiraspol 84/281 20,5 25/281 7,5 110/293 35,3 14/295 4,1 199/334 62,1% 11/334 4,0%

Rîbnița - - - - 51/97 61,4 0,97 0,0 112/300 32,7% 4/300 1,0%

ALTE COMORBIDITĂŢI ASOCIATE CONSUMULUI DE DROGURI

Datele despre cazurile de tuberculoză de pe ambele maluri ale rîului Nistru sînt stocate într-o bază de date
electronică (SIME TB) la Institutul de Ftiziopneumologie. Începînd cu anul 2006, în fişa de colectare a datelor despre cazurile
de tuberculoză a fost adăugată întrebarea despre consumul de droguri. Consumul de droguri este o practică extrem de
stigmatizată şi ascunsă în Republica Moldova. Astfel, pacienţii de tuberculoza preferă să nu ofere informaţii la acest subiect.
Aceasta ar putea fi o explicaţie de ce numărul de pacienţi cu tuberculoză care au declarat consumul de droguri este atît de
mic ( Tabelul 15).

Tabelul 15. Comorbiditatea cu TB raportată, Republica Moldova, 2013-2017

2013 2014 2015 2016 2017

Număr pacienţi cu tuberculoză cazuri noi şi recidive 4485 4057 3604 3556 3333
Pacienţi cu tuberculoză
Număr 56 55 32 35 42
cazuri noi şi recidive
care au declarat consum
Ponderea 1,24 1,36 0,9 1,0 1,26
de droguri
Sursa: SIME TB, IFP

Astfel, în anul 2017, din 3333 pacienţi cu tuberculoză cazuri noi şi recidive, 42 pacienţi au declarat consumul de
droguri. De la 01 octombrie 2014 in RM a luat start proiectul finanțat de TB REACH/PAS ”Extinderea accesului la metoda
rapidă de diagnostic a tuberculozei (GeneXpert) în grupurile vulnerabile (consumatorii de droguri injectabile și persoanele
fără adăpost)”. În anul 2017 programul a fost realizat prin intermediul AO Tinerii pentru Dreptul la Viață in mun. Bălți, unde
au trecut screening-ul 263 din care 2 cazuri sunt TB+. Creșterea ponderii pacienților CDI cu TB se datorează intensificării
măsurilor de depistare și acompaniere a consumatorilor activi către sistemul de sănătate.

CORELAŢIILE SOCIALE ŞI CONSECINŢELE LEGALE

PROBLEMELE SOCIALE
Potrivit EMCDDA, conceptul de excludere socială asociată consumului de droguri – concept dezvoltat pentru ţările
Uniunii Europene – este unul multidimensional. Acesta presupune practici de excludere cum ar fi, deprivarea economică sau
sărăcia şi consecinţele lor; discriminarea socială şi politică; concedierea şi accesul redus la serviciile de sănătate, de educaţie
şi calificare. Excluderea socială apare ca subiect în cercetările din ultimii ani privind caracteristicile consumului de droguri şi
consecinţele sociale, legale şi pentru sănătate. Informaţia disponibilă cuprinde factorii socioeconomici asociaţi consumului de
droguri şi, în special, consumul problematic de droguri, concentrat în grupuri populaţionale care sînt supuse multiplelor
procese de excludere, cum ar fi afilierea la o minoritate, consumul de droguri şi suportarea consecinţelor excluderii sociale şi
economice.

30
 Prevenirea discriminării consumatorilor de droguri se efectuează în baza Legii nr.121 privind asigurarea egalității din
25.05.2012, a Legii ocrotirii sănătăţii nr. 411-XII din 28.03.1995, a Legii nr. 263- XVI din 27.10.2005 cu privire la drepturile şi
responsabilităţile pacientului, precum și a altor legi și hotărâri de guvern.
Nediscriminarea persoanelor consumatoare de droguri în domeniul sănătăţii publice este prevăzută în mod expres
de alin.(1) art. 17 din Legea ocrotirii sănătăţii nr. 411-XII din 28.03.19959, precum și de Legea nr. 263-XVI din 27.10.2005 cu
privire la drepturile şi responsabilităţile pacientului.10

INFRACŢIUNILE LEGATE DE TRAFICUL DE DROGURI

În decursul anului 2017, pe malul drept al rîului Nistru au fost înregistrate 1269 infracţiuni legate de traficul de droguri
şi 792 de dosare de anchetă penală pentru trafic de droguri au fost trimise în instanţa de judecată (Figura 5).
Pe parcursul anului 2017, numărul infracțiunilor grave şi excepţional de grave – 477 infracţiuni. Numărul cazurilor de păstrare
a substanţelor narcotice cu scop de a le transmite deţinuţilor în instituţiile penitenciare în anul 2017 – 7cazuri.

Figura 5. Numărul de infracţiuni legate de traficul de droguri, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 2008-2017

2500

2103

2000
1764
1862 1526
1500
1606 1604 1248

1000 1191
789

792
500

0
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Sursa: Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova

În ceea ce priveşte distribuţia după sex a persoanelor anchetate penal pentru trafic de droguri comparativ cu 2016 se
constată o reducere a ponderii femeilor și o creștere a ponderii bărbaţilor (Figura 6).

9 http://www.amed.md/legea411.pdf
10 http://www.sibm.md/uploads/files/lege_263-XVI.pdf

31
Figura 6. Numărul persoanelor anchetate pentru trafic de droguri %, dezagregate după sex Republica Moldova (malul drept al rîuului
Nistru), 2008-2017

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Femei 27,6% 19,7% 17,1% 15,9% 13,2% 11,0% 15,60% 11,2% 16,5% 9,4%
Bărbaţi 72,4% 80,3% 82,9% 84,1% 86,8% 89,0% 84,4% 88,8% 83,5% 90,5%

Sursa: MAI

În ceea ce priveşte distribuţia pe vîrste a persoanelor implicate în infracţiunile legate de traficul de droguri, grupul
persoanelor în vîrstă de 30 de ani şi mai mult are cea mai mare pondere de-a lungul timpului în infracţiunile legate de traficul
de droguri, însă începînd cu anul 2008, ponderea grupului de vîrstă dat s-a redus astfel, în anul 2008 a constituit 60,3%, în
anul 2016- 54,6%, iar în anul 2017- 55,9%. Comparativ cu anul 2016 se observă o creştere la toate grupurile de vîrstă,
excepție face grupa de pînă la 14ani. (Figura ).

Figura 7. Distribuţia după grupuri de vîrstă, persoanele anchetate pentru trafic de droguri, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru),
2008-2017

100%
90%
80%
70%
60%
50%
40%
30%
20%
10%
0%
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
pîna la 14 0 0 0 0 0 0 0 0 5,1 0,1
14-15 0,2 0,1 0 0 0,3 0,1 0,3 0,1 0 0,8
16-17 1,6 2,2 1,9 3,1 2,9 1,9 2,6 3,0 1,90 4,2
18-24 21,1 22,1 29,8 28,0 26,7 25,4 25,5 25,5 22,0 35,1
25-29 16,8 19,8 16,9 19,8 19,1 21,1 18,3 18,3 15,1 22,4
30+ 60,3 55,6 51,3 49 50,9 51,2 51,4 53,1 54,6 55,9
Sursa: MAI
În cazul bărbaților implicați în infracţiuni legate de traficul de droguri grupului de vîrstă de 30 ani și mai mult, în anul
2008 îi revine -49,5% , iar în anul 2017 - 45,9% cu puțin în scădere (Figura 8).

32
Figura 8. Distribuţia după grupuri de vîrstă, persoanele de sex masculin anchetate pentru trafic de droguri, Republica Moldova (malul drept
al rîului Nistru), 2008- 2017

100%
90%
80%
70%
60%
50%
40%
30%
20%
10%
0%
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
pîna la 14 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 5,0 0,1
14-15 0,2 0,1 0,0 0,1 0,3 0,10 0,3 0,1 0,0 0,7
16-17 2,2 2,7 2,2 3,3 3,3 1,90 2,6 3,4 2,1 3,7
18-24 27,5 25,3 33,8 32,1 28,6 27,1 29,4 25,0 25,1 30,8
25-29 20,5 21,9 18,8 21,3 19,8 22,4 21,1 18,1 17,9 19,7
30+ 49,5 49,7 45,2 43,2 47,9 48,2 45,0 45,0 49,7 45,9
Sursa: MAI

În cazul femeilor implicate în infracţiuni legate de traficul de droguri grupului de vîrstă de 30 ani și mai mult, în anul 2008 îi
revine -88,7%, iar pe parcursul anilor se atestă o scădere, pentru anul 2017 -70,7 %. (Figura ).

Figura 9. Distribuţia după grupuri de vîrstă, persoanele de sex feminin anchetate pentru trafic de droguri, Republica Moldova (malul drept
al rîului Nistru), 2008- 2017

100%
90%
80%
70%
60%
50%
40%
30%
20%
10%
0%
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
pîna la 14 5,7 0,00
14-15 0,0 0,0 0,4 0,0 0,0 0,00 1,0 0,0 0,0 0,0
16-17 0,0 0,3 0,9 2,1 0,7 1,30 2,3 0,0 0,8 1,2
18-24 4,3 8,5 10 6,5 14 12,1 5 7,2 6,6 17
25-29 7,1 10,9 7,9 11,5 14 10,8 3,1 11 0,8 10,9
30+ 88,7 80 80,8 79,9 71,1 75,6 86,5 75,0 85,9 70,7
Sursa: MAI

În cazul persoanelor anchetate penal pentru cultivarea plantelor cu conţinut narcotic cu scop de înstrăinare, bărbaţii
constituie majoritatea (Tabelul 16).

33
Tabelul 16. Distribuţia după sex a persoanelor anchetate penal pentru cultivarea plantelor cu conţinut narcotic, Republica Moldova (malul
drept al rîului Nistru), 2017

Bărbați Femei Total

nr. % nr. % nr. %
Cu scop de înstrăinare(art. 2171 al.1) 2 100 0 0 2 100,0
Fără scop de înstrăinare(art. 217 al. 1) 36 64,3 20 35,7 56 100,0
Total (art.217, al.1 şi 2171, al.1) 38 65,5 20 34,5 58 100,0
Total persoane trase la răspunderea penală 790 90,6 82 9,4 872 100,0
pentru comiterea infracţiunilor legate de
droguri
Sursa: MAI

Majoritatea persoanelor implicate în cultivarea plantelor ce conțin substanțe narcotice au vîrsta de 30 de ani sau mai mult.
Tabelul 17. Distribuţia după grupuri de vîrstă şi sex, persoanele anchetate pentru cultivarea plantelor cu conţinut narcotic, Republica
Moldova (malul drept al rîului Nistru), 2017
Bărbați Femei Total
Cu scop de Fără scop de Cu scop de Fără scop de Cu scop de Fără scop de
înstrăinare înstrăinare înstrăinare înstrăinare înstrăinare înstrăinare
14–15 ani 1 0 0 0 1 0
16–17 ani 0 0 0 0 0 0
18–24 ani 0 1 0 1 0 2
25–29 ani 0 3 0 3 0 6
30 ani şi mai mult 1 32 0 16 1 48
Total 2 36 0 20 2 56
Sursa: MAI

PIAȚA DROGURILOR

SECHESTRĂRILE DE DRO GURI

Datele furnizate de MAI privind cantitățile de droguri ilegale sechestrate pe teritoriul malului drept al rîului Nistru, în
perioada anilor 2013-2017, sînt prezentate în Tabelul 18.
În anul 2017, comparativ cu anul 2016, a fost înregistrată o scădere importantă a cantităţilor de paie de mac şi de opiu
acetilat puse sub sechestru.
Conform raportului MAI, odată cu reducerea consumului de droguri vegetale (opium, marijuana), se majorează
consumul de droguri sintetice, fapt ce a determinat un alt obiectiv prioritar în activitatea MAI şi anume - relevarea filierelor
de contrabandă şi punere în circulaţie a drogurilor sintetice.

34
Tabelul 18. Cantităţile de droguri ilegale sechestrate, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 2013-2017

Cantităţi sechestrate
2013 2014 2015 2016 2017
Paie de mac 7kg487gr 45kg075gr 23kg085gr 86kg245gr 19kg886gr

Marijuana 197kg632gr 149kg 109kg 91kg337gr 137kg464gr

Opiu acetilat 2,91gr 5,43gr 1,03gr 202gr 3,79gr

4423 pastile/
Ecstasy 347 pastile 6428 pastile 1244 pastile 1488 pastile
2kg461gr MDMA
Efedrină 388,2ml 8,75gr 4ml/2,031gr 200ml/0,27gr 0,3ml
Tramadol 0 0 370 pastile 63 pastile 103 pastile
Amfetamine 26,2gr 1kg790gr 1kg358gr 506,42gr 230,2gr
Metamfetamine 101gr 90,4gr 159gr 205gr 8,7gr
Plante de mac 19790 plante 49000 plante 25550 plante 81471 plante 32024 plante
Plante de cînepă 156553 plante 200548 plante 145428 plante 18375 plante 15331 plante
Heroină 336gr 1kg955gr 1kg259gr 930gr 620gr
4kg970gr masa
Cocaină 10gr 25gr 13gr 56,5gr vegetala cocaina/
322gr
Hașiș 82kg 163kg800gr 310kg 50kg666gr 241kg511gr
LSD 0 0 1504 mărci 313 mărci 0
Sursa: MAI

Pentru executarea obiectivului „Eficientizarea activităților specifice de combatere a ofertei de droguri, a deturnării și a
traficului de precursori, precum și de control al domeniilor conexe”, a fost destructurat un grup criminal organizat
internațional specializat în producerea și comercializarea drogurilor de tip cocaină, amfetamină, pastile Ecstasy. Ca rezultat,
au fost reținute total 19 persoane, ridicate 15000 de pastile Ecstasy, 2kg de cocaină, 1kg de amfetamină, confiscate bunuri și
bani în sumă totală de peste 200000 Euro.
Drogurile sechestrate pentru perioada anului 2017 se evaluează în sumă de aproximativ 40 000 000 lei.
În scopul reducerii ofertei de droguri și în scopul combaterii consumului şi traficului ilicit de droguri în special de origine
vegetală, depistării şi nimicirii plantelor cu conţinut narcotic, precum şi identificării persoanelor care le cultivă ilegal, a fost
dispusă și organizată operaţiunea specială MAC-2017.
Astfel, în cadrul operațiunii speciale MAC – 2017, de către angajaţii Direcţiei, în cadrul activității speciale de investigații și
acțiunilor de urmărire penală, au fost anihilate 10 grupări criminale organizate implicate în traficul ilicit de droguri, au fost
desfășurate 458 de percheziții la domiciliul persoanelor implicate în producerea, păstrarea și comercializarea drogurilor de
diferit tip, au fost reținute 45 de persoane, fiind ridicate peste 90 kg de droguri, lichidate 10 laboratoare de producere a
drogurilor, 4 sere destinate cultivării plantelor de cânepă.
În rezultatul tuturor acțiunilor desfășurate pe întreg teritoriul Republicii Moldova au fost prezentate cele mai afectate
regiuni:
Municipiul Chișinău – 544 de infracțiuni și 7738 de consumatori; etnobotanicele reprezintă obiectul infracțiunii în peste 49%
din cauzele penale pornite;
Municipiul Bălți – 146 de infracțiun și 1236 de consumatori; marijuana reprezintă obiectul infracțiunii în peste 65% din
cauzele penale pornite;
Raionul Cahul – 37 de infracțiun și 144 de consumatori; peste 67% din cauzele penale pornite au ca obiect al infracțiunii
diverse tipuri de droguri, 30% - marijuana;
Raionul Ungheni – 33 de infracțiun și 239 de consumatori; peste 48% din cauzele penale pornite au ca obiect al infracțiunii
diverse tipuri de droguri, 45% - marijuana;

35
Raionul Drochia – 33 de infracțiun și 139 de consumatori; peste 72% din cauzele penale pornite au ca obiect al infracțiunii
marijuana;
Raionul Orhei – 25 de infracțiun și 45 de consumatori; peste 68% din cauzele penale pornite au ca obiect al infracțiunii
diverse tipuri de droguri, 32% - marijuana.

PREŢURILE, PURITATEA DROGURILOR

Informaţia cu privire la preţul drogurilor ilegale este obţinută de MAI din rapoartele confidențiale ale informatorilor,
din cunoştinţele dobîndite în cadrul acţiunilor operative, precum şi din observaţiile personale în timpul activităţilor sub
acoperire.
Preţurile drogurilor ilegale de pe piața Republicii Moldova nu au înregistrat schimbări esenţiale în anul 2017 (Tabelul 19).
Tabelul 19. Variaţiile preţurilor de distribuţie pe piaţa drogurilor ilegale, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 2013-2017
Prețul mediu
Tipul drogului
2013 2014 2015 2016 2017
MDL 80 MDL 100 MDL 150
1ml extract de opiu - -
€5 €5 €7
MDL 18 MDL 24 MDL 22 MDL 22 MDL 20
1g de marijuana
€ 1.20 € 1.50 €1 €1 €1
MDL 160-180 MDL 100-150 MDL 150 MDL 250 MDL 250
1 pastilă de Ecstasy
€ 9.6-10.8 € 9.6-10.8 € 9.6-10.8 11€ 12€
MDL 2600 MDL 2400 MDL 2200 MDL 2200 MDL 4000
1 g de heroină
€ 175 € 175 € 150 100€ 192€
MDL 2400 MDL 2400 MDL 2400 MDL 5000 MDL 4000
1 g de cocaină
€ 144.07 € 175 € 175 227€ 192€
Sursa: MAI

În prezent, Republica Moldova nu dispune de capacităţi tehnice necesare pentru a determina gradul de puritate a drogurilor
pe o bază de rutină.

STRATEGIILE NAŢIONAL E DE REDUCERE A CERERII DE DROGURI

PROGRAME ŞCOLARE ȘI EXTRAȘCOLARE

Măsuri orientate spre prevenirea consumului de droguri în rîndurile elevilor și educația extrașcolară sînt prevăzute
în Legea Republicii Moldova nr. 713 din 6 decembrie 2001 ”Privind controlul şi prevenirea consumului abuziv de alcool,
consumului ilicit de droguri şi de alte substanţe psihotrope”.
Acţiunile practice sînt stabilite în Planul naţional de acţiuni pentru anii 2017-2018 parte componentă a Strategiei
naţionale antidrog pe anii 2011-2018. Prioritatea principală a acestora constă în stoparea creşterii/reducerea consumului de
droguri în societate, în special printre minori şi contribuirea la stoparea creşterii/diminuarea consumului de droguri ilegale
injectabile.
În scopul prevenirii consumului de droguri de către populație, pe parcursul anului 2017 au fost lansate campanii
naţionale, o serie de activităţi de prevenire a consumului de droguri desfăşurate în şcoli, instituţii superioare de învăţămînt,
întâlniri de lucru, mese rotunde, seminarii pe teme de interes legate de prevenirea traficului şi consumului de droguri sau
teme conexe şi acţiuni de comun cu reprezentanții sectorului neguvernamental, instituțiilor de stat, Inspectoratului General
de Poliție, agențiilor ONU și altor structuri.

REDUCEREA RISCULUI ASOCIAT CONSUMULUI DE DROGURI

”Programul Internaţional de Reducere a Riscurilor” consideră reducerea riscurilor ca o „abordare pragmatică şi
umanistă în diminuarea consecinţelor negative individuale şi sociale, asociate consumului de droguri, în special riscul de
infectare cu HIV. Ea încearcă să diminueze problemele asociate consumului de droguri, prin metode care să protejeze
demnitatea, umanitatea şi drepturile omului în cazul persoanelor care consumă droguri. Programele de reducere a riscurilor
prestează o gamă de servicii care să permită atingerea obiectivelor sale. Schimbul de seringi şi tratamentul de substituţie sînt
cele mai eficiente intervenţii de reducere a riscurilor consumului de droguri. Acestea sînt adesea completate şi de alte servicii

36
de suport pentru consumatorii de droguri, cum ar fi educaţia pentru sănătate, informaţii despre riscurile consumului de
droguri, testarea HIV şi screening-ul infecţiilor cu transmitere sexuală, consiliere psihologică, precum şi referire la serviciile
medicale. Prin prestarea serviciilor accesibile care răspund nevoilor consumatorilor de droguri, programele de reducere a
riscurilor adesea servesc drept un punct semnificativ de contact care poate conecta consumatorii de droguri cu altă
comunitate, cu resursele de servicii medicale şi sociale”. Începînd cu anul 2001, Open Society Institute pledează pentru
extinderea disponibilităţii schimbului de seringi, a tratamentului dependenţei de droguri şi a tratamentului specific al
infecţiei HIV; reformarea politicilor şi practicilor discriminatorii; creşterea participării persoanelor care consumă droguri şi a
celor care trăiesc cu HIV la elaborarea politicilor care vizează vieţile lor.

În Republica Moldova, nivelul înalt al consumului de droguri a impus implementarea programelor de reducere a
riscurilor, care au devenit verigi importante în activitatea de profilaxie a răspîndirii infecției HIV, a altor infecții transmisibile
prin sînge sau pe cale sexuală și a altor prejudicii asociate consumului de droguri injectabil, referire la alte servicii specializate
etc. Aceste programe asigura consumatorii de droguri cu echipament steril, mijloace individuale de protecție şi lichidarea
sigura a echipamentului de injectare utilizat.
În Republica Moldova programele de reducere a riscurilor au demarat în anul 1997 şi sînt active pînă în prezent. Începînd cu
2003 din resursele grantului Fondului Global activităţi de prevenire a răspîndirii HIV în grupurile cu risc sporit de infectare au
fost extinse substanțial atît în sectorul civil cît și în sectorul penitenciar prin intermediul organizațiilor neguvernamentale și
instituțiilor publice. La moment serviciile sunt finanțate din resursele grantului Fondului Global.

DESCRIEREA INTERVENŢIILOR

Programele de Reducere a Riscurilor sau schimb de seringi sunt implementate pe ambele maluri ale Nistrului și în
toate instituțiile penitenciare de pe malul drept și malul stâng. Pachetul de servicii acordate includ și serviciile gender
specifice pentru femei și adolescenți, managementul supradozărilor, eliberarea Naloxonei și diversificarea modalității de
acordare a serviciilor de prevenire: la punctul de schimb de seringi, prin intermediul lucrătorilor în teren, prin rețeaua de
farmacii, prin intermediul unităților mobile. Aceste servicii au fost realizate exclusiv din sursele Fondului Global.
Aria de acoperire
Programele de prevenire pentru CDI sunt implementate în sectorul civil și sectorul penitenciar, inclusiv regiunea
transnistreană și sunt acoperite 30 localități după cum urmează: Chișinău, Bălţi, Ungheni, Glodeni, Sîngerei, Făleşti, Căușeni,
Orhei, Rezina, Şoldăneşti, Donduşeni, Rîşcani, Edineţ, Otaci, Ocniţa, Briceni, Soroca, Floreşti, Drochia, Camenca, Tiraspol,
Slobozia, Bender, Rîbnița, Anenii Noi, Comrat, Cahul, Ceadîr Lunga, Vulcănești și Lipcani. În sectorul penitenciar activitățile de
profilaxie HIV pentru CDI sunt implementate în 18 instituții penitenciare din țară (Taraclia, Leova, Cricova - 2 penitenciare,
Soroca, Rusca, Pruncul, Bălți, Chișinău, Rezina, Brănești, Bender – 2 penitenciare Lipcani și Cahul), inclusiv 3 din regiunea
transnistreană (УИН 1 – Grigoriopol s. Glinoe, УИН 2 și УИН 3 – Tiraspol).

Organizațiile implicate
Programele de prevenire pentru CDI sunt oferite prin intermediul a 9 organizații neguvernamentale: 6 pe malul
drept (ONG “Tinerii pentru Dreptul la Viaţă”, ONG “Pentru Prezent şi Viitor, CERT “Adolescentul”, ONG “Tinerele Femei-
Cernoleuca”, ONG ”Inițiativa Pozitivă”, ONG ”Pas cu Pas”), 3 pe malul stâng ONG “Zdorovoe Buduschee”, ONG ”Trinity”,
Parteneriatul Necomercial “Programe Medico Sociale” și Departamentul Instituțiilor Penitenciare al Ministerului Justiției al
Republicii Moldova în baza a 10 proiecte.

Serviciile oferite în cadrul proiectului

 schimbul de seringi (la punctul de schimb de seringi, prin intermediul lucrătorilor în teren, prin
farmacii, unități mobile);
 distribuirea de prezervative (la punctul de schimb de seringi, prin intermediul lucrătorilor în teren,
prin farmacii, unități mobile);
 informarea, educarea și consilierea de la egal la egal (la punctul de schimb de seringi, prin
intermediul lucrătorilor în teren, prin farmacii, unități mobile);
 distribuirea materialelor informaționale;
 organizarea grupurilor de suport reciproc;
 consilierea și referirea la CTV pentru HIV și hepatite;

37
  testarea comunitară cu utilizarea testelor rapide la HIV și acompaniere la instituțiile medicale de
profil pentru confirmarea diagnosticului și încadrarea în tratament la necesitate;
 consilierea, referirea și însoțirea la tratament de substituție cu opiacee;
 consilierea, referirea și însoțirea la servicii medicale specifice pentru hepatite, TB, ITS, ARV;
 activităților de instruire în vederea reducerii riscurilor pentru CDI și pentru partenerii lor sexuali
pentru adoptarea comportamentelor fără risc - folosirea echipamentului steril de injectare și
utilizarea de prezervativ;
 profilaxia supradozărilor;
 eliberarea Naloxonei;
 servicii gender-specifice, inclusiv consultații medicale, investigații și tratament;
 consiliere juridică;
 consiliere psihologică;
 consiliere pentru asistență socială.
Toate activitățile sunt implementate în sectorul civil și în instituțiile penitenciare.
În cadrul realizării proiectului UNODC ”Consolidarea capacităților naționale pentru reducerea răspândirii infecției
HIV/SIDA în rândul grupurilor vulnerabile în Europa de Est și Asia Centrală” pe parcursul anului 2012-2016 a fost oferit suport
metodologic DIP in revizuirea și actualizarea actelor normative DIP in domeniul HIV și antidrog, de către biroul local UNODC
fiind angajați doi consultanți naționali. Astfel, in premieră au fost elaborate două manuale de implementare a programelor
de reducere a riscului asociat consumului de droguri, destinat personalului penitenciar.
 Manual de procedură în implementarea Programului de Schimb de Seringi, distribuire a prezervativelor și
dezinfectanților în sistemul penitenciar din Republica Moldova, aprobat prin Ordinul Directorului Departamentului
Instituțiilor Penitenciare nr. 244 din 26 august 2014 (versiunea web poate fi vizualizată pe link:
http://www.leahn.org/wp-content/uploads/2014/05/Manual-schimb-de-seringi-NSEP-spre-tipar-23.02.2015.pdf ).
 Manual de procedură în implementarea Programului Farmacoterapiei cu Metadonă în sistemul penitenciar din
Republica Moldova, aprobat prin Ordinul Directorului Departamentului Instituțiilor Penitenciare nr. 237 din 19
august 2014 (versiunea web poate fi vizualizată pe link: http://www.leahn.org/wp-
content/uploads/2014/05/UNODC-and-DPI-Operation-Manual-OST-in-Prisons-2014-2.pdf)
Manualele au fost elaborate în conformitate cu ghidurile internaţionale actuale privind dependența prin consum de opiacee
la persoanele adulte aflate în instituțiile penitenciare. Astfel, lucrările servesc drept bază pentru prestatorii de servicii
medico-sociale, administrația instituțiilor vizate și alţi specialiști relevanți. Documentele au fost consultate în cadrul grupului
de lucru pentru îmbunătățirea programului de metadonă în Republica Moldova; au fost revăzute la fel de către specialiștii de
la Cartierul General UNODC, DRN, Fundația Soros-Moldova și reprezentanți ai societății civile.
În anul 2015 cu suport UNODC, penitenciarele au fost dotate cu echipament de distrugere a acelor şi seringilor consumate în
programul de schimb seringi. Scopul acestuia este prevenirea oricărui tip de accidentare în procesul de colectare şi
distrugere a acelor şi seringilor folosite.
În anul 2015, la Geneva, PCB (UNAIDS, Program Coordination Board) a recunoscut Moldova la nivel internaţional ca bune
practici de implementare a pachetului comprehensiv de servicii în penitenciare, Moldova implementând 13 din 15 servicii.
Mai mult ca atît începînd cu 2015 se implementează în penitenciare şi programele de management a supradozelor, Naloxona
este disponibilă în cadrul programelor de reducere a riscurilor.

STANDARDE
Din 2007 pe întreg teritoriul republicii a început activitatea Serviciului de Consiliere și Testare Voluntară pentru
toată populația, inclusive din grupurile de risc, iar în anul 2013 a fost aprobat prin ordinul Ministerului Sănătăţii al Republicii
Moldova nr.1162 din 18.10.2013 „Cu privire la aprobarea Standardului „Consilierea și testarea la HIV a grupurilor vulnerabile
cu utilizarea testelor rapide în cadrul organizațiilor non-guvernamentale”.
Scopul standardului: asistarea prestatorilor de servicii CTV în dezvoltarea și extinderea CTV pentru populația cu risc sporit de
infectare prin descrierea și definirea algoritmului de CTV, principiilor și cerințelor față de aceste servicii.

38
INTERVENŢIILE ÎN INSTITUŢIILE PENITENCIARE

ASISTENŢA PENTRU CON SUMATORII DE DROGURI DIN INSTITUŢIILE PEN ITENCIARE

În cadrul serviciului medical al Departamentului Instituţii Penitenciare (DIP) în anul 2017 au fost înregistraţi 145
deţinuţi conform art. 10311 al Codului Penal, în anul 2016, 1 deţinut. Conform datelor DIP, în anul 2017 în sistemul
penitenciar al Republicii Moldova (malul drept al rîului Nistru) numărul consumatorilor de droguri înregistraţi în evidență
medicală era de 996 deţinuţi, în anul 2016 -491 deţinuţi. Activitatea în acest domeniu este în corespundere cu Regulamentul
privind modul de testare alcoolscopică şi examinare medicală pentru stabilirea stării de ebrietate şi naturii ei, aprobat prin
HG nr.296 din 16.04. Examinarea deţinutului suspectat pentru consum de droguri se face la cererea reprezentanţilor
serviciului de securitate, regim şi supraveghere adresată medicului din serviciul medical al instituţiei penitenciare. Din cauza
lipsei testelor paraclinice pentru identificarea drogurilor în lichidele biologice, constatarea stării de ebrietate poate fi
efectuată doar în baza semnelor clinice fără aprecierea naturei ei. Respectiv, frecvent se efectuează însoțirea deținutului in
instituțiile narcologice civile pentru constatarea stării de ebrietate narcologică.
În contextul asistenţei medicale, serviciul medical al DIP poate oferi un tratament de dezintoxicare în cazul sindromului de
abstinenţă. Severitatea sindromului de abstinenţă determină şi localul unde este oferită dezintoxicarea (la nivelul instituţiei
de detenţie sau cu deplasare la spitalul penitenciar cu destinație republicană nr. 16 - Pruncul).
Conform datelor DIP pe parcursul anului 2017 au fost incluși 55 beneficiari noi ai farmacoterapiei, iar activ urmează TSO 83
de persoane drogdependente în 13 penitenciare. Criteriile de admitere în farmacoterapia cu metadonă a deţinuţilor
dependenţi de droguri sînt identice cu cele din sectorul civil.
La iniţierea farmacoterapiei cu metadonă, pacienţilor selectaţi li se ajustează individual doza zilnică, care variază de la 30 mg
la 180 mg metadonă. Metadona este disponibilă în soluţie (1 ml de soluţie conţine 10 mg metadonă). Reducerea dozei zilnice
are loc gradual, in parteneriat cu pacientul de la 5 mg – 10 mg metadonă săptămînal. Ulterior, după o cură de dezintoxicare
de 2-4 zile, persoanei i se poate sista farmacoterapia, ea fiind considerată tratată. Această situație este frecventă în cazul
finisării termenului de detenție și lipsa locului de domiciliu a pacientului pentru a fi referit către site-ul TSO. Durata
tratamentului reiese din acordul încheiat cu persoana care doreşte să înceapă un tratament, consultul medicului narcolog și
anamnestic de consum intravenos de droguri opioide.
Începînd cu anul 2009, la ieşirea din instituţiile penitenciare, pacienţii care se află în farmacoterapie cu metadonă primesc un
extras semnat, care indică durata participării în programul de farmacoterapie cu metadonă, doza zilnică de metadonă şi data
de administrare a ultimei doze. Cu acest document, pacientul este transferat pentru continuarea farmacoterapiei în sectorul
civil.

ALTERNATIVELE DETENŢIEI PENTRU PERSOANELE DEPENDENTE DE DROG URI CARE AU COMIS IN FRACŢIUNI
Criminalitatea legată de droguri, prin consecinţele sale de ordin social, economic, medical, cultural şi politic cauzează
prejudicii considerabile nu numai intereselor de stat, dar şi celor ale societăţii, ale multor persoane particulare, atentează la
viaţa şi sănătatea cetăţenilor, influenţează în mod demoralizator asupra conştiinţei şi comportamentului oamenilor.
Codul Penal al Republicii Moldova prevede un capitol aparte intitulat: ”Infracţiuni contra sănătăţii publice şi conviețuirii
sociale”, în care sînt desemnate articolele care prevăd pedeapsa cu amendă, munca neremunerată în folosul comunităţii,
închisoarea şi privarea dreptului de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen stabilit de
instanţa de judecată. Astfel, categoriile de infracţiunile cuprinse în art.217-219 prevăd pedepsele descrise mai sus conform
gradului de gravitate, determinat de instanţă.
Ca urmare a pericolului social, a sănătăţii personale cît şi publice persoanele dependente de droguri care au săvîrşit
infracţiuni pot fi trimise pentru tratament obligatoriu de dezintoxicare ca urmare a hotărîrii instanţei de judecată.

11Articolul 103 al Codului penal stabileşte condiţiile de aplicare a măsurilor de constrîngere medicală faţă de persoanele dependente de
droguri interzise şi alcool.

39
Statul ar trebui să dezvolte o serie de alternative pornind de la reducerea totală a pedepsei penale pentru consum de droguri
și aplicarea unor pedepse mai mult contravenționale sau cele care nu privează persoana de libertate, cum ar fi: munca
neremunerată în folosul comunității, anumite acțiuni de voluntariat, arestul la domiciliu, programe de tratament și
reabilitare. Organizațiile internaționale împreună cu cele de profil din Moldova își propun o altă abordare privind problema
consumului de droguri: 1. schimbarea legislativă și 2. scheme de referire în care să se implice poliția locală prin informarea
despre existența serviciilor de reabilitare oferindu-i posibilitatea de alegere. La modul practic, astăzi, statul achită mult mai
mult pentru încarcerarea unei persoane care consumă droguri, decât ar încadra-o în servicii de reabilitare. De exemplu,
cheltuielile privind întreținerea unui deținut în penitenciar ajung la 160 de lei pe zi, pe când reabilitarea unui consumator de
droguri costă cu aproximativ 95 la sută mai puțin.

Ca o alternativă propusă de socoetatea civila este un program educațional sau un program de asistență psiho-socială care
vine să răspundă necesităților persoanelor dependente și să-i ajute să depășească această dependență și, respectiv să
prevină alte ilegalități legate de droguri.

40
LISTA TABELELOR
Tabelul 1 Situaţia socio-economică, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 2017 ...................................................... 2
Tabelul 2. Tabel comparativ, cantităţile de droguri mari stipulate în tabelele şi listele substanţelor stupefiante şi
psihotrope şi ale precursorilor supuse controlului, anul 2004 şi 2017, Republica Moldova .......................................... 9
Tabelul 3. Numărul cazurilor înregistrate de consum de droguri în Republica Moldova, conform bazei de date a DNR .......... 20
Tabelul 4. Numărul total de beneficiari noi și cumulativi aflați în tratamentul de substituție cu opiacee, Republica
Moldova (malul drept al rîului Nistru), 2008-2017 ....................................................................................................... 21
Tabelul 5. Consumatorii de droguri care beneficiază de serviciile Centrului de Reabilitare pentru Persoane Dependente de
Droguri, malul drept la rîului Nistru, 2013-2017........................................................................................................... 22
Tabelul 6. Numărul de prezervative şi seringi distribuite în grupurile cu risc sporit de infectare HIV (CDI, LSC și MSM,
Deținuți ), Republica Moldova 2013-2017 .................................................................................................................... 23
Tabelul 7. Numărul de cazuri posibile de DAD conform CML, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 2013-2017 ... 25
Tabelul 8. Distribuţia după vîrstă şi sex a cazurilor pozitive DAD conform CML, Republica Moldova (malul drept al rîului
Nistru), anul 2017 ......................................................................................................................................................... 25
Tabelul 9. Numărul de decese din cazurile înregistrate oficial de consum de droguri, Republica Moldova (malul drept al
rîului Nistru), anii 2008-2017 ........................................................................................................................................ 26
Tabelul 10. Ponderea respondenţilor CDI care au raportat supradozări %, Republica Moldova, IBSS 2012, 2016 .................... 27
Tabelul 11. Decese auto-raportate CDI, pentru anul 2015, IBBS 2015/2016 .............................................................................. 27
Tabelul 12. Prevalenţa HIV în CDI, Republica Moldova, 2009/2010, 2012/2013, 2015/2016 .................................................... 28
Tabelul 13. Prevalenţa HIV la CDI, dezagregare după sex şi grupuri de vîrstă, Republica Moldova, 2012/2013 şi 2015/2016 .. 29
Tabelul 14. Prevalenţa VHC şi VHB în rîndul CDI, anu, 2012/2013, 2015/2016, Republica Moldova ......................................... 30
Tabelul 15. Comorbiditatea cu TB raportată, Republica Moldova, 2013-2017........................................................................... 30
Tabelul 16. Distribuţia după sex a persoanelor anchetate penal pentru cultivarea plantelor cu conţinut narcotic, Republica
Moldova (malul drept al rîului Nistru), 2017 ................................................................................................................ 34
Tabelul 17. Distribuţia după grupuri de vîrstă şi sex, persoanele anchetate pentru cultivarea plantelor cu conţinut
narcotic, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 2017 ................................................................................. 34
Tabelul 18. Cantităţile de droguri ilegale sechestrate, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 2013-2017 ............... 35
Tabelul 19. Variaţiile preţurilor de distribuţie pe piaţa drogurilor ilegale, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru),
2013-2017 ..................................................................................................................................................................... 36

LISTA FIGURILOR
Figura 1 IBBS 2016, Cele mai injectate droguri pe parcursul ultimei luni, % .............................................................................. 13
Figura 2 Distribuţia cazurilor noi înregistrate de consum de droguri, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru),
2008-2017 ..................................................................................................................................................................... 19
Figura 3 Numărul de pacienţi care au beneficiat de dezintoxicare în condiţii de staţionar pentru prima dată în decursul
anului, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 2008-2017 .......................................................................... 20
Figura 4 Distribuţia numărului de DAD înregistrate după cauzele de deces din certificatele constatatoare ale decesului,
RGM, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 2000-2015 ............................................................................ 26
Figura 5. Numărul de infracţiuni legate de traficul de droguri, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 2008-2017 .. 31
Figura 6. Numărul persoanelor anchetate pentru trafic de droguri %, dezagregate după sex Republica Moldova (malul
drept al rîuului Nistru), 2008-2017 ............................................................................................................................... 32
Figura 7 Distribuţia după grupuri de vîrstă, persoanele anchetate pentru trafic de droguri, Republica Moldova (malul
drept al rîului Nistru), 2008-2017 ................................................................................................................................. 32
Figura 8. Distribuţia după grupuri de vîrstă, persoanele de sex masculin anchetate pentru trafic de droguri, Republica
Moldova (malul drept al rîului Nistru), 2008- 2017 ...................................................................................................... 33
Figura 9. Distribuţia după grupuri de vîrstă, persoanele de sex feminin anchetate pentru trafic de droguri, Republica
Moldova (malul drept al rîului Nistru), 2008- 2017 ...................................................................................................... 33

41
BIBLIOGRAFIA
1. Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova Nr. 1208 din 27.12.2010 Cu privire la aprobarea Strategiei naţionale antidrog
pe anii 2011-2018. http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=337243.
2. Registrul de Stat al actelor juridice al Republicii Moldova. http://lex.justice.md/
3. 2011-2018, Strategia Naţională Antidrog. http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=337243.
[Interactiv]
4. Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2013, Raport anual. Chisinau : s.n., 2013.
http://www.cnms.md/sites/default/files/Raport%20anual%202013.pdf
5. Consumul şi traficul ilicit de droguri în Republica Moldova în anul 2015, Raport anual. Chisinau : s.n., 2015
http://www.cnms.md/sites/default/files/Raport%20anual%202015.pdf
6. Cunoștințele, atitudinile și practicile populaţiei generale (15-64 ani) cu referire la HIV/SIDA, R.Moldova, 2010. Chisinau :
s.n., 2010. http://www.ucimp.md/images/pdf/POPULATIE_GENERALA_15_64_LAST_2011.pdf
7. Cunoștințele, atitudinile și practicile tinerilor de 15-24 ani cu referire la HIV/SIDA; 2012. Chisinau : s.n., 2012.
http://www.ucimp.md/images/pdf/RAPORT%202012%20final%207_08_2012.pdf
8. Rezultatele studiului naţional privind consumul de alcool, droguri şi tutun în rîndul elevilor din Republica Moldova
(ESPAD 2011). Chisinau : s.n., 2012. http://aids.md/aids/files/1254/ESPAD_Report_2011.pdf
9. Rezultatele studiului naţional privind consumul de alcool, droguri şi tutun în rîndul elevilor din Republica Moldova
(ESPAD 2015). Chisinau : s.n., 2016. https://is.gd/XSpWOR
10. Studiul integrat bio-comportamental în rîndul consumatorilor de droguri injectabile în anul 2012/2013.
https://is.gd/LnQEnR
11. Studiul integrat bio-comportamental în rîndul consumatorilor de droguri injectabile în anul 2015/2016.
https://is.gd/38U6TP
12. Raport anual de progres privind implementarea proiectului „Fortificarea Controlului HIV în Republica Moldova, 2015-
2017” anul 2017. http://www.pas.md/en/PAS/Reports/Details/104
13. Bilanţul activităţii INSPECTORATULUI NAŢIONAL DE PROBAŢIUNE pentru anul. anul 2017
https://is.gd/EIwgXS
14. Tratamentul farmacologic al dependenţei de opiacee. Protocol clinic national, Chișinău 2018 https://is.gd/Aobq04
15. Monitorizarea controlului infecției HIV în Republica Moldova, anul 2017, Chișinău 2018, IMSP Spitalul Dermatologie și
Maladii Comunicabile
16. Notă informativă cu privire la realizării Programului Național de Prevenire și Control al infecției HIV/SIDA și infecțiilor
cu transmitere sexuală pentru anii 2016 – 2020, pentru anul 2017
msmps.gov.md/ro/content/nota-informativa-cu-privire-la-realizarii-programului-national-de-prevenire-si-control-al
17. „Consilierea și testarea la HIV a grupurilor vulnerabile cu utilizarea testelor rapide în ONG
http://old.ms.md/_files/14439Standardul%2520CTV_ONG.pdf.
18. Estimarea numarului de consumatori de droguri injectabili, lucratoarele sexului commercial si barbatilor care fac sex
cu barbatii in Republica Moldova, 2017, http://pas.md/ro/PAS/Studies/Details/70

42