Sunteți pe pagina 1din 22

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA

FACULTATEA „ FINANŢE”
CATEDRA “BĂNCI ŞI ACTIVITATE BANCARĂ”

Oleg STRATULAT

INDICAŢII METODICE

PRIVIND ELABORAREA STUDIILOR DE CAZ


LA DISCIPLINA UNIVERSITARĂ

“ MONEDĂ ŞI CREDIT”

CHIŞINĂU 2010
CUPRINS
NOTĂ INTRODUCTIVĂ……………………………………………………………………….3

1. GENERALITĂŢI…………………………………………………
…………………………3

2. SCOPUL ŞI SARCINILE
LUCRĂRII……………………………………………………..3

3. CERINŢE
GENERALE…………………………………………………………………….4

4. METODELE DE
INVESTIGARE………………………………………………………….4

5. BAZA
INFORMAŢIONALĂ……………………………………………………………….4

6. COMPOZIŢIA
LUCRĂRII…………………………………………………………………4
6.1. Structura studiului de caz...………………………………………………...5
6.2. Conţinutul studiului de caz…………………………………………………6

PERFECTAREA STUDIULUI DE CAZ ......……………………………………………..6


7.1. Expunerea materialului……………………………………………………..6
7.2. Perfectarea cuprinsului……………………………………………………..6
7.3. Volumul studiului de caz…………………………………………………...6
7.4. Perfectarea textului…………………………………………………………6
7.5. Numerotări intertextuale……………………………………………………7
7.6. Perfectarea referinţelor……………………………………………………..7
7.7. Numerotarea şi perfectarea titlurilor capitolelor…………………………...7
7.8. Elementele ilustrative………………………………………………………8
7.9.Anexele la studiul de caz...………………………………………………...11
7.10. Perfectarea bibliografiei…………………………………………………11

SUSŢINEREA STUDIULUI DE CAZ……………………………………………………12

EVALUAREA STUDIULUI DE CAZ....…………………………………………………12

ÎNCHEIERE…………………………………………………………………………………….
13

BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………………………..13

Anexe: 1. Foaie de titlu.


2 2. Exemplu de cuprins.
3 3. Exemplu de perfectare a bibliografiei

2
4

NOTĂ INTRODUCTIVĂ

Disciplina universitară „Monedă şi credit” stă la temelia instruirii bancare.


Din aceste considerente ea este inclusă în planurile de învăţământ pentru
specialităţile „Finanţe şi Bănci”. Prin conţinutul său aceasta urmăreşte formarea
studenţilor atât în aspect teoretic cât şi în plan practic.
Însuşirea cunoştinţelor se asigură printr-un ansamblu de mijloace care include
prelegeri teoretice, dezbateri, lucrări practice, lucrări aplicative, studii de caz,
jocuri economice, testări etc.
Indicaţiile metodice date au destinaţie ajutorul şi sprijinul metodic al studenţilor
în procesul de elaborare a studiului de caz. Ele includ compartimentele care
exhaustiv îndrumează studentul la toate etapele elaborării lucrării: selectarea
sarcinii, efectuarea investigaţiei, expunerea materialului, perfectarea textului,
inserarea bibliografiei, susţinerea lucrării etc.

1. GENERALITĂŢI

Studiul de caz la disciplina universitară “Monedă şi credit” este o formă


importantă de lucru individual al studenţilor. În procesul elaborării lucrării
studenţii consolidează cunoştinţele teoretice prin valorificarea literaturii de
specialitate, însuşesc procedeele de lucru cu sursele informaţionale, testează
metodele de calcule financiare, se învaţă logic să expună propriile sugestii, să
analizeze în mod individual informaţiile economice, să facă concluziile şi
pronosticurile respective.
Calitatea studiului de caz şi rezultatele susţinerii acestuia indică gradul de
însuşire a materialului teoretic şi nivelul posedării procedeelor practice de
efectuare a calculelor financiare.

2. SCOPUL ŞI SARCINILE STUDIULUI DE CAZ

Elaborarea studiului de caz este subordonată anumitor sarcini didactice, şi


anume:
- aplicare practică a cunoştinţelor teoretice;
- formarea aptitudinilor practice de expunere sugestivă a esenţei problemei;
- cultivarea deprinderilor de efectuare a calculelor economico-financiare;
3
- însuşirea metodelor de cercetare;
- educarea predilecţiilor de analiză a informaţiei economico-financiare;
- modelarea capacităţii de elaborare a deciziei financiare;
- argumentării soluţiei propuse;
- formarea deprinderilor de perfectare a lucrărilor de cercetare scrise etc.
Scopul lucrării constă în a) manifestarea multilaterală a cunoştinţelor obţinute
în cadrul prelegerilor şi lucrărilor practice prin realizarea unor subiecte teoretice şi
efectuarea unor calcule financiare şi b) aprecierea polivalentă a cunoştinţelor
obţinute şi a abilităţilor de aplicare practică a lor.

3. CERINŢE GENERALE

Lucrarea trebuie să satisfacă următoarele cerinţe:


- să posede înalt nivel teoretic, care se sprijină pe cunoaşterea profundă a
teoriilor economice clasice şi moderne, relevat prin expunerea opiniilor
autorului asupra problemelor conceptuale;
- să reflecte metodele şi instrumentele de cercetare economică –
programarea matematică, statistica, analiza economico-financiară etc.;
- să oglindească capacitatea studentului de a formula clar ideile, expune
logic materialul, argumenta clar concluziile şi recomandările;
- să fie perfectată în corespundere cu cerinţele moderne expuse în STAS-uri,
Regulamente, norme, cerinţe şi alte acte reglementorii;
- să fie îndeplinită la calculatorul personal etc.

4. METODELE DE INVESTIGARE

La baza metodei de cercetare stă observarea directă şi indirectă a realităţii


economice, redate în principal prin intermediul informaţiei valorice, interpretate şi
analizate cu ajutorul abstracţiei ştiinţifice.
Un loc aparte în activitatea de cercetare este rezervat modelelor economico-
matematice cu ajutorul cărora pot fi imitate diferite situaţii concrete.
În procesul de cercetare se utilizează inducţia, care este o formă a gândirii
logice, cu ajutorul căreia se face trecere de la premize particulare la concluzii
generale, şi deducţia – raţionament care porneşte de la teze generale şi ajunge la
concluzii particulare.
Informaţiile valorice se prelucrează cu ajutorul metodelor statice, economice
şi comparative.
În vederea explicării anumitor aspecte contemporane ale fenomenelor
financiare este necesar de a apela la evoluţiile istorice ale lor, cercetând
modificările produse în timp.

5. BAZA INFORMAŢIONALĂ

4
Surse de date servesc Anuarele statistice, Buletinele trimestriale ale Biroului
Naţional de Statistică şi Sociologie, Rapoartele Băncii Naţionale a Moldovei etc.

6. COMPOZIŢIA LUCRĂRII

Studiul de caz se constituie din două compartimente – primul teoretic şi al


doilea practic.
În cadrul primului compartiment se va expune esenţa instrumentarului folosit
în cercetare şi analiză, interpretarea indicatorilor, criteriile de evaluare a tendinţelor
etc. În cadrul compartimentului doi în baza cifrelor reale se vor efectua calculele şi
analizele necesare, evocând, în final, concluziile asupra obiectului cercetat.

6.1. STRUCTURA STUDIULUI DE CAZ

Structura studiului de caz reflectă conţinutul cercetării şi este determinată


de sarcinile şi obiectivele investigaţiei. În aşa mod, structura lucrării este un aspect
important, deoarece reiese din logica cercetării şi contribuie nemijlocit la redarea
elocventă a conţinutului ei.
Studiul de caz va cuprinde introducerea, două capitole, concluzii, bibliografia
şi anexele.
Prefaţa în orice lucrare are menirea de a introduce cititorul în temă şi de a
prezenta preliminar conţinutul acestuia.
Introducerea la studiul de caz în mod obligatoriu reflectă următoarele aspecte
în succesiune.
Actualitatea temei, care exprimă importanţa curentă a problemelor studiate,
valoarea prezentă a subiectului de investigaţie.
Scopul cercetării, care oglindeşte obiectivele generale şi particulare ale
investigaţiei efectuate, sensul studiului, ţelul urmărit.
Sarcinile studiului de caz, care exprimă obiectivele intermediare ale
studiului, analizelor, calculelor, imperativul soluţionării problemelor teoretice şi
metodologice, obligaţia formulării concluziilor.
Obiectul investigat, care redă domeniul, sfera, ramura, unitatea economică,
sectorul în care s-au făcut examinările manifestărilor şi urmările evoluţiilor
materiei studiate.
Subiectul cercetări, care redă materia, fenomenul, tema, procesele, formele,
stările, aspectele, cazurile, evenimentele, acţiunile, faptele investigate.
Metodologia cercetării, care oglindeşte întregul arsenal al metodelor şi
instrumentarului de investigaţie ştiinţifică propriu domeniului social-umanist în
general, şi tărâmului economic în particular: studiu monografic, procedeele
statistice, analiza economico-financiară, modelele economico-matematice,
calculele automatizate, etc.
Baza informaţională, care înfăţişează sursele legislative, metodologice,
monografice, ştiinţifice, de date statistice, informaţii financiare etc.
Structura studiului de caz, care îndrumează sugestiv în conţinutul lui.

5
Primul capitol, după cum a fost menţionat mai sus, este orientat la
expunerea esenţei instrumentarului folosit în cercetare şi analiză, interpretarea
indicatorilor, criteriile de evaluare a tendinţelor, la formularea şi expunerea
conceptelor de bază, fundamentarea metodelor de analiză etc.
Al doilea capitol are un caracter analitic pronunţat, conţine analize
aprofundate, evidenţiază probleme, oferă soluţii.
În concluzii se expun succint rezultatele obţinute, problemele depistate,
soluţiile posibile.
Desigur că în unele cazuri, condiţionate de specificul obiectului investigat, de
particularităţile metodelor şi instrumentelor de cercetare etc., studiul de caz poate
include mai multe capitole, iar unele capitole – mai multe subcapitole.

6.2. CONŢINUTUL DE BAZĂ A STUDIULUI DE CAZ

În primul capitol trebuie să fie definit clar obiectul cercetat în aspect


conceptual, funcţional şi formal. Este necesar de expus indicatorii de evaluare a
tendinţelor în evoluţia nivelului, structurii, dinamicii şi efectelor obiectului
cercetat. Se explică procedeele de calculare a indicatorilor şi se interpretează
semnificaţia acestora. De asemenea se fundamentează criteriile de optim a valorilor
indicatorilor respectivi.
În capitolul doi, în baza datelor reale, culese din anuarele şi buletinele
statistice, rapoartelor şi informaţiei financiare, se calculează, potrivit metodelor
expuse în primul capitol, indicatorii respectivi. Ulterior aceştia se analizează şi
simulează în vederea stabilirii tendinţelor în evoluţia obiectului cercetat. Se
identifică factorii care influenţează evoluţiile indicatorilor în direcţiile respective.
În final se sugerează scenariile posibililor evoluţii ale obiectului cercetat în
perioadă scurtă.

7. PERFECTAREA STUDIULUI DE CAZ

7.1. EXPUNEREA MATERIALULUI

Materialul în lucrare se expune de la persoana întâi plural, într-un limbaj strict


profesional, accesibil şi explicit.
Se utilizează terminologie de specialitate modernă.
Propoziţiile se construiesc corect din punct de vedere gramatic. Tuturor
propoziţiilor trebuie să le revină un anumit rol în elucidarea temei.
Nu se admite includerea materialului fără referinţă la temă, secundar,
neimportant sau care redă noţiuni didactice de manual. O deosebită atenţie
necesită evitarea repetărilor, utilizării frecvente a unora şi aceloraşi cuvinte etc.
Textul trebui să fie redactat fără greşeli gramaticale.

7.2. PERFECTAREA CUPRINSULUI

6
Cuprinsul studiului de caz se perfectează în corespundere cu anexa 2. El se
plasează pe pagina a doua, imediat după foaia de titlu.

7.3. VOLUMUL STUDIULUI DE CAZ

Studiului de caz în ansamblu trebuie să se încadreze în 10 pagini.


Anexele nu se includ în acest volum.

7.4. PERFECTAREA TEXTULUI

Studiului de caz se redă pe hârtie albă, format A, dimensiunea 21,0 x 29,7, pe


o singură parte a foii.
Paginile lucrării au câmp: în stânga – 30mm, sus – 25mm, în dreapta – 10mm,
jos – 25mm.
Studiului de caz se redactează computerizat cu utilizarea caracterelor Times
New Roman, semnelor diacritice corespunzătoare font – 12pt, la 1,5 intervale.
Textul se nivelează după ambele câmpuri laterale.
Toate paginile studiului de caz, inclusiv cele care conţin fotografii, figuri,
anexe se numerotează în ordinea obişnuită, începând cu foaia de titlu şi terminând
cu ultima pagină fără a admite lipsa acestora sau repetarea lor (gen 9a, 10.1 etc.).
Numărul se pune pe câmpul din dreapta al paginii jos.
Prima pagină se consideră foaia de titlu, nu se înscrie pe ea numărul, şi se
alcătuieşte conform anexei 1.

7.5. NUMEROTĂRI INTERTEXTUALE

Pe parcursul expunerii textului apare necesitatea de expunere a


componentelor unui fenomen, de trecere în revistă a unor elemente etc. De regulă,
acestea se expun fără a se numerota. La numerotare se apelează numai în cazurile
de necesitate, când aceasta are importanţă atât potrivit cantităţii (Exemplu: cota
are trei valori: 1) 10%; 2) 15%; 3) 22%), sau potrivit calităţii (Exemplu:
Importanţa evenimentului este subliniată de trei motive: a) participanţii; b)
timpul; c) locul desfăşurării.). Numerotarea poate fi făcută prin cifre arabe,
separate cu paranteză; litere mari, separate prin punct sau paranteză; litere mici de
asemenea separate prin punct sau paranteză.

7.6. PERFECTAREA REFERINŢELOR

Există mai multe modalităţi de perfectare a referinţelor.


Pentru lucrările ştiinţifice de volum mic (rapoarte, studii, articole, studii de
caz etc.) referinţele, de regulă, se indică la sfârşitul textului. În acest caz în text se
indică numai cifra, care înseamnă numărul de rând al referinţei. La sfârşitul
textului sunt date referinţele în ordinea numerotării cu indicarea deplină a sursei
bibliografice şi numărul paginii în care se conţine informaţia respectivă.

7
7.7. NUMEROTAREA ŞI PERFECTAREA
TITLUIRILOR CAPITOLELOR

Fiecare compartiment al lucrării se numerotează. Capitolele se numerotează


cu numere simple în succesiune de ordine folosindu-se, de regulă, cifrele arabe.
După număr se pune punct.
Titlurile capitolelor se scriu cu litere aldine (bold) majuscule font – 14pt,
plasându-se la centru paginii fără a se încheia cu punct.
Exemplu: ”… 1. INDICATORII DE STRUCTURĂ AI MASEI MONETARE ŞI
SEMNIFICAŢIA LOR …”

7.8. ELEMENTELE ILUSTRATIVE

În scopul maximizării efectelor instrumentelor de cercetare, expunerea


materialului în referat se însoţeşte cu figuri, tabele, formule şi alte elemente
ilustrative de redate a materialului ştiinţific.
Toate figurile, tabelele, formulele în referat se expun, construiesc,
interpretează, numerotează în corespundere cu cerinţele STAS-urilor respective,
normelor şi regulilor general acceptate.
Figura reprezintă imaginea plastică a fenomenului redată prin desen. În
textele economice figurile redau scheme, diagrame, grafice, etc. Ele se plasează din
rând nou la mijlocul paginii. Sub figură se arată legenda cu explicaţiile referitor la
semnele convenţionale utilizate în figură. Mai jos se indică sursa figurii sau a
datelor puse la baza construcţiei ei. Şi în sfârşit, sub toate acestea, ea se identifică
prin cuvântul “Fig.” cu numărul şi denumirea respectivă.
Exemplu de perfectare a figurii: “… Evoluţia datoriei externe şi a rezervei
valutare brute în perioada a. a. 2004 – 2008 în Republica Moldova este
reprezentată în fig. 2.1.

Sursa: Raport anual al Băncii Naţionale a Moldovei // www.bnm.md

8
Fig. 2.1.1. Diagrama evoluţiei datoriei externe de stat şi a rezervei valutare
în a.a. 2004-2008 (mln. USD).

De regulă, imediat după figură urmează comentariile; analizele, concluziile


respective. Nu se admite expunerea succesivă a două figuri. Şi numai în cazul în
care figura respectivă nu poate fi plasată în ordinea logică a lucrării din lipsa
spaţiului, se admite amplasarea ei imediat pe următoarea pagină.
Nu poate fi inclusă în lucrare vre-o figură, la care să nu fie referinţă în text.
Numerotarea figurilor se face cu un număr compus din câteva cifre care
indică: prima – numărul capitolului, a doua – numărul de ordine a figurii din cadrul
subcapitolului respectiv. Spre exemplu, figura cu numărul 2.4 este cea de a patra
figură din capitolul doi. Dacă lucrarea are şi alte compartimente (secţiuni, puncte,
subpuncte), ele de asemenea se regăsesc în numărul figurii.
Tabelul reprezintă o foaie cuprinzând nume, cifre şi date, introdu-se în rubrici
cu semnificaţii amănunţite, pentru a servi unui scop; o serie de valori numerice
obţinute prin calcul, prin observaţii sau experienţe, aranjate într-o anumită ordine,
în şiruri şi coloane, pentru uşurarea unor calcule sau pentru obţinerea unor
clasificări.
El se construieşte în limitele din stânga şi dreapta a scrierii, se aşează separat
în text. Liniile exterioare ale lui sunt executate cu “bold”. Fiecare tabel se
identifică prin cuvântul “Tabelul” cu numărul respectiv. Acestea se situează
nemijlocit deasupra tabelului în partea dreaptă.
Tabelele complexe care conţin ample informaţii se intitulează. Titlul trebuie
să fie concis, sugestiv şi să reflecte conţinutul tabelului. El se scrie cu litere
majuscule, “bold”, mărimea 10, aşezându-se la mijlocul paginii. În interiorul
tabelului literele şi cifrele se expun şi evidenţiază variind cu mărimea, “bold”,
înclinaţia etc. în aşa mod, ca materialul să fie cât mai ilustrativ şi mai uşor de
sesizat.
În text referinţa la tabel se face cu indicarea numărului lui.
Exemplu de perfectare a tabelului: “…Agregatele monetare din Republica
Moldova în perioada analizată sunt reflectate în tabelul 1.1.
Tabelul 1.1

AGREGATELE MONETARE ÎN REPUBLICA MOLDOVA


în perioada a.a. 2005– 2009 (mln. lei)

ANII
INDICATORII
2005 2006 2007 2008 2009
MI 5000 6500 7000 7500 8000
6000 7500 8000 8500 9000
M2
7500 8500 9500 10500 12650
M3
Sursa: Rapoartele anuale ale Băncii Naţionale a Moldovei// www bnm.md.
…”

9
Tabelele simple, care conţin informaţii puţine, unilaterale şi sunt folosite
numai în scopul obţinerii elocvenţei materialului expus, se întocmesc în aceleaşi
condiţii. Însă referinţa la aceste tabele în text poate fi nemijlocită, şi ca urmare, ele
nu au denumire.

Exemplu de perfectare a tabelului: “…În perioada a.a. 2008-2009 rata


rezervelor minime obligatorii în Republica Moldova a constituit:

Tabelul 2.3

Anii Rata rezervelor obligatorii, %


2008 17
2009 10

Sursa: Rapoartele anuale ale Băncii Naţionale a Moldovei// www bnm.md.


…”

Ca şi în cazul figurilor, imediat după tabel urmează comentariile, analizele,


concluziile respective. Nu se admite plasarea succesivă a două tabele, trecerea unei
părţi a tabelului de pe o pagină pe alta (aceasta se admite numai în tabelele din
anexe).Ca excepţie, în cazul în care nu este suficient spaţiu pentru tabel, se admite
transferarea lui pe pagina următoare.
Tabelele se numerotează în aceiaşi ordine ca şi figurile.
Nu pot fi incluse în studiul de caz vre-un tabel, care să nu fie comentat în
text.
Tabelele şi diagramele trebuie să fie construite de autor. Nu se admite
transpunerea imaginilor acestora.
Formulele se expun din rând nou la mijlocul paginii. Ele se scriu, de regulă,
cu simboluri latine şi greceşti general recunoscute sau tradiţional folosite pentru
identificarea indicatorilor economici respectivi. Construirea formulei se realizează
prin opţiunea „ a - redactorul formulelor”.
Sub formulă se prezintă semnificaţia fiecărui simbol prin nominalizarea
completă a indicatorului economic respectiv şi indicarea unităţii de măsură a lui. În
caz de necesitate se indică şi sursa bibliografică a referinţei.
În rând cu formula, la marginea din dreapta a textului, se indică numărul ei în
paranteze rotunde, care se formează analogic stilului numărului figurilor şi
tabelelor.
Exemplu de perfectare a formulelor: “… Mărimea dobânzii simple se
calculează conform formulei:
C i × Rd × N z
D= ( 1.2)
360 × 100 %

în care:

10
D – dobânda, lei ;
Ci – capital iniţial, lei;
Rd – rata dobânzii, %;
Nz – numărul de zile, zile.
…”
Pot fi utilizate şi alte stiluri de expunere: “ Mărimea dobânzii simple (D) se
calculează prin raportarea capitalului iniţial (Ci ), înmulţit cu rata dobânzii (Rd) şi
numărul de zile (Nz) şi se exprimă în lei:

C i × Rd × N z
D= ( 1.2)
360 × 100 %

…”
În acest caz nu se indică separat semnificaţiile simbolurilor.

7.9. ANEXELE

Anexa reprezintă cea ce este alăturat sau alipit ca element secundar sau
dependent, pe lângă ceva mai important; material suplimentar care dezvoltă sau
lămureşte un text.
În anexele, de regulă, îşi găseşte reflecţie materialul utilizat în cercetare, însă
folosit în rolul de argumentare , fundamentare, ilustrare sau în altă funcţie
secundară, dar necesară în lucrare. Anexe pot fi: acte sau extrase din acte
normative, instructive, statistice etc., figuri sau diagrame, grafice, scheme,
documente contabile, financiare, bancare, contracte etc.
Pentru fiecare anexă trebuie să existe referinţa respectivă în textul de bază a
referatului.
Volumul anexei poate fi diferit – de la o pagină până la câteva. Fiecare anexă
are propria denumire şi propriul număr. Numărul este simplu, se conferă de rând
începând cu unu. Figurile, tabelele, formulele din anexă, dacă sunt mai multe de
asemenea se numerotează prin număr simplu începând cu unu în fiecare anexă.

7.10. PERFECTAREA BIBLIOGRAFIEI

Bibliografia reprezintă descrierea de specialitate a lucrărilor referitoare la


problematica cercetată. Ea include lista tuturor documentelor, surselor literare şi
informaţionale utilizate în cadrul efectuării lucrărilor de cercetare pe tema tezei de
licenţă.
Lista bibliografiei se inserează cu divizare pe compartimente în felul
următor:
I. Acte normative:
- acte internaţionale (declaraţii, decizii ale ONU, organelor de specialitate
internaţionale, convenţii et.);
- acte normative naţionale (Constituţia, Legi, Hotărâri ale Parlamentului,
Decrete ale Preşedintelui, Hotărâri ale Guvernului etc.);

11
- Regulamente, instrucţiuni etc.
II. Lucrări ştiinţifice:
la care se referă publicaţiile de natură analitică, cu conţinut ştiinţific, care au
îmbrăcat formă de volume (monografii, manuale), au fost incluse în
volume colective (materiale ale simpozioanelor, monografii colective
etc.), s-au regăsit în reviste, ziare, ediţii speciale, publicaţii de informare,
surse electronice etc.
III. Surse statistice şi de date:
- anuare statistice;
- rapoarte analitice, de sinteză;
- dări de seamă etc.
Actele normative internaţionale, actele normative naţionale, actele de
reglementare şi sursele statistice şi de date se aşează pe categorii succesiv
superiorităţii ierarhice a organului care le-a emis, iar în cadrul fiecărei categorii -
în ordine cronologică.
Lucrările ştiinţifice şi de informare de asemenea se grupează, însă în acest caz
- în funcţie de limba publicaţiei, iar în interiorul grupului – în ordine alfabetică a
numelor autorilor ( în cazul în care lucrarea este elaborată de un colectiv de autori
ea se include în listă comună potrivit literei iniţiale a denumirii ei).
Datele bibliografice se înserează în corespundere cu Standardele naţionale
referitoare la biblioteconomie, informare, documentare.
În Republica Moldova descrierea bibliografică a documentelor şi lucrărilor se
face în corespundere cu „STAS 7.1 – 2003. Descrierea bibliografică. Descrierea
bibliografică cerinţe generale şi reguli de alcătuire” al Federaţiei Ruse ratificat de
Republica Moldova în cadrul acordului CSI, aprobat de Sovietul
interguvernamental de standardizare, metrologie şi certificare, pr. verb. nr.12 din 2
iulie 2003. În continuare prezentăm exemple de descriere a diferitor publicaţii şi
surse informaţionale.

Exemplu de descriere a actelor normative naţionale:


„... 3. Legea cu privire la Banca Naţională a Moldovei nr. 548-XIII din
21.07.95 // Monitorul Oficial al R. Moldova. -1995. - Nr.56-57/624.

Exemplu de descriere a volumelor:


„... 20. Grigoriţă, Cornelia. Activitatea bancară / Cornelia Grigoriţă. - Ed. a II-a,
revăz. şi compl. –Ch.: Cartier, 2004. -432 p.
...”
”… 25. Basno, Cezar. Monedă. Credit. Bănci / Cezar Basno, Nicolae Dardac,
Constantin Floricel. - Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică, R. A.,
2003. – 374 p.
….”
Exemplu de descriere a publicaţiilor în volume:

12
„ ... 23. Piaţa hârtiilor de valoare şi felurile lor / Oleg Stratulat, Vladimir Valeico,
P. Petruşin, Natalia Surdu // Băncile în relaţiile economiei de piaţă.
Partea I. –Chişinău: Editura GOLVO, 1994. –P. 85-96.
...”

“… 26. Stratulat, Oleg. Riscurile în sistemul împrumuturilor obligatare


municipale / Oleg Stratulat, Ana Berdilă // Analele ştiinţifice ale
Academiei de Studii Economice din Moldova... Ed. a 5. – Ch.: Dep.
Ed.-Poligr. al ASEM, 2007. –P. 228-231.
...”
Exemplu de descriere a articolelor publicate în reviste:
„.... 27. Stratulat, Oleg. Împrumuturile obligatare municipale: avantajarea
financiară prin deblocarea legislativă / Oleg Stratulat, Ana Berdilă //
Drept, economie şi informatică. -2007. –Nr. 3. – P. 5-6.
…”
Exemplu de descriere a articolelor publicate în ziare:
„... 28. Stratulat, Oleg. Originea denumirii unităţii şi subunităţii monetare naţionale
// ECO magazin economic. -2008. – 13 decembrie.
...”
Exemplu de descriere a tezelor (de licenţă, masterat, doctor, doctor habilitat):

Cuhal, Veronica. Impactul politicii monetare asupra creşterii economice: teză de


dr. în economie la specialitatea: 08.00.10 - Finanţe; monedă; credit: susţinută
20.04.07: aprob. 14.06.07. – Chişinău, 2007. – 162p.

Exemplu de descriere a autoreferatelor la tezele de doctor şi doctor habilitat:


Cuhal, Veronica. Impactul politicii monetare asupra creşterii economice:
autoreferat la teza de dr. la specialitatea: 08.00.10 - Finanţe; monedă; credit:
susţinută 20.04.07: aprob. 14.06.07. – Chişinău, 2007. – 24p.

Exemplu de descriere a lucrărilor ştiinţifice şi surselor statistice publicate în


formă electronică:
„…

Stratulat, Oleg. Împrumuturile obligatare municipale – alternativă pentru finanţarea


proiectelor investiţionale // http://eco.md
…”
Intervalul dintre sursele bibliografice este de 1,5, iar intervalul dintre rânduri
în descrierea sursei este de 1,0. În anexa 3 este prezentat modelul de perfectare a
bibliografiei.

13
8. SUSŢINEREA STUDIULUI DE CAZ

Susţinerea studiului de caz are loc în cadrul lucrărilor practice sau în mod
individual. Fiecare autor prezintă conţinutul lucrării într-un interval de timp de 5
minute. Ulterior răspunde la întrebările formulate de asistenţă. Pentru eficientizarea
prezentării pot fi utilizate mijloace tehnice didactice, forme de documente,
placarde etc.

9. EVALUAREA STUDIULUI DE CAZ

Evaluarea studiului de caz cuprinde următoarele aspecte:


a) dezvăluirea temei;
b) calcularea indicatorilor;
c) evidenţierea problemelor;
d) perfectarea lucrării;
e) prezentarea lucrării.

ÎNCHEIERE

Elaborarea şi susţinerea cu succes a studiului de caz este unicul argument


pentru admiterea la examen.

BIBLIOGRAFIE

1. Răboacă, Gheorghe. Metodologia cercetării ştiinţifice economice /Gh.


Răboacă, D. Ciucur. –Bucureşti: Editura Fundaţiei România de Mâine, 2004. –
212p.

14
Anexa 1
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA
FACULTATEA „ FINANŢE”
CATEDRA “BĂNCI ŞI ACTIVITATE BANCARĂ”

Grigore VASILE

EVOLUŢIA CURSULUI LEULUI MOLDOVENESC ÎN RAPORT CU DOLARUL


AMERICAN ÎN PERIOADA SEMESTRULUI AL III-LEA AL a. 2010:
TENDINŢE, FACTORI, PERSPECTIVE

STUDIU DE CAZ
la disciplina universitară
MONEDĂ ŞI CREDIT

Autor: Grigore VASILE –

Coordonator ştiinţific:
prof. univ. dr. Oleg STRATULAT –

15
Chişinău 2010

Anexa 2

CUPRINS

INTRODUCERE…………………………………………..………………….……………….3

1. CURSUL VALUTAR: INDICATORI DE ANALIZĂ.........................................…4

2. TENDINŢE ÎN EVOLUŢIA CURSULUI VALUTAR


AL LEULUI MOLDOVENESC ÎN RAPORT
CU DOLARUL AMERICAN ŞI FACTORII ACESTORA……………………….5

ÎNCHEIERE… ………………….………………………………………………………………7

BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………..…………....8

ANEXE…………………………………………………………………………………………..9

16
Anexa 3
MODEL
DE PERFECTARE A LISTEI DE BIBLIOGRAFIE

BIBLIOGRAFIE

I. Acte normative şi reglementorii


1. Legea Republicii Moldova cu privire la Banca Naţională a Moldovei nr.548-
XIII din 21.07.1995 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova. – 1995. –
Nr. 56-57/624.

2. Legea Republicii Moldova cu privire la instituţiile financiare nr.550-XIII


din 21.07.1995 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova. – 1996. - Nr. 1/2.
II. Lucrări ştiinţifice

3. Grigoriţă, Cornelia. Activitatea bancară / Cornelia Grigoriţă. -Ed. a II-a,


revăz. şi compl. –Ch.: Cartier, 2004. -432 p.

4. Basno, Cezar. Monedă. Credit. Bănci / Cezar Basno, Nicolae Dardac,


Constantin Floricel. - Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică, R. A., 2003. –
374 p.

5. Basno, Cezar. Management bancar / Cezar Basno, Nicolae Dardac. –


Bucureşti: Editura Economică, 2003. – 272 p.

6. Cuhal, Veronica. Impactul politicii monetare asupra creşterii economice:


autoreferat la teza de dr. la specialitatea: 08.00.10 - Finanţe; monedă; credit:
susţinută 20.04.07: aprob. 14.06.07. – Chişinău, 2007. – 24p.

17
7. Cuhal, Veronica. Impactul politicii monetare asupra creşterii economice:
teză de dr. în economie la specialitatea: 08.00.10 - Finanţe; monedă; credit:
susţinută 20.04.07: aprob. 14.06.07. – Chişinău, 2007. – 162p.

8. Piaţa hârtiilor de valoare şi felurile lor / Oleg Stratulat, Vladimir Valeico,


Pavel Petruşin, Natalia Surdu // Băncile în relaţiile economie de piaţă. Partea I. –
Chişinău: Editura GOLVO, 1994. –P. 85-96.

9. Stratulat, Oleg. Împrumuturile obligatare municipale – alternativă pentru


finanţarea proiectelor investiţionale // http://eco.md/

10. Stratulat, Oleg. Originea denumirii unităţii şi subunităţii monetare


naţionale // ECO magazin economic. - 2008. – 13 decembrie.
11. Stratulat, Oleg. Împrumuturile obligatare municipale: avantajarea financiară
prin deblocarea legislativă / Oleg, Stratulat, Ana, Berdilă // Drept, economie şi
informatică. - 2007. –Nr. 3. – P. 5-6.

12. Stratulat, Oleg. Riscurile în sistemul împrumuturilor obligatare municipale /


Oleg Stratulat, Ana Berdilă // Analele ştiinţifice ale Academiei de Studii
Economice din Moldova... Ed. a 5. – Ch.: Ed.- Poligr. ASEM, 2007. –P. 228-231.

III. Surse statistice şi de date

13.Raport anual al Băncii Naţionale a Moldovei // www.bnm.md

18
Anexa 4
STUDII DE CAZ

1. Dinamica constituientului M0 în R. Moldova în perioada semestrului I al a. 2010:


tendinţe, factori, perspective.
2. Dinamica agregatului monetar M1 în R. Moldova în perioada semestrului I al a. 2010:
tendinţe, factori, perspective.
3. Evoluţia structurii agregatului monetar M1 în R. Moldova în perioada semestrului I al a.
2010: tendinţe, factori, perspective.
4. Dinamica agregatului monetar M2 în R. Moldova în perioada semestrului I al a. 2010:
tendinţe, factori, perspective.
5. Evoluţia structurii agregatului monetar M2 în R. Moldova în perioada semestrului I al a.
2010: tendinţe, factori, perspective.
6. Dinamica agregatului monetar M3 în R. Moldova în perioada semestrului I al a. 2010:
tendinţe, factori, perspective.
7. Evoluţia structurii agregatului monetar M3 în R. Moldova în perioada semestrului I al a.
2010: tendinţe, factori, perspective.
8. Dinamica constituientului M0 în R. Moldova în perioada 9 luni ale a. 2010: tendinţe,
factori, perspective.
9. Dinamica agregatului monetar M1 în R. Moldova în perioada 9 luni ale a. 2010:
tendinţe, factori, perspective.
10. Evoluţia structurii agregatului monetar M1 în R. Moldova în perioada 9 luni ale a. 2010:
tendinţe, factori, perspective.
11. Dinamica agregatului monetar M2 în R. Moldova în perioada 9 luni ale a. 2010:
tendinţe, factori, perspective.
12. Evoluţia structurii agregatului monetar M2 în R. Moldova în perioada 9 luni ale al a.
2010: tendinţe, factori, perspective.
13. Dinamica agregatului monetar M3 în R. Moldova în perioada 9 luni ale a. 2010:
tendinţe, factori, perspective.
14. Evoluţia structurii agregatului monetar M3 în R. Moldova în perioada 9 luni ale a. 2010:
tendinţe, factori, perspective.
15. Dinamica masei monetare în R. Moldova în perioada semestrului I al a. 2010: tendinţe,
factori, perspective.
16. Evoluţia structurii masei monetare în R. Moldova în perioada semestrului I al a. 2010:
tendinţe, factori, perspective.
17. Dinamica masei monetare în R. Moldova în perioada 9 luni ale a. 2010: tendinţe, factori,
perspective.
18. Evoluţia structurii masei monetare în R. Moldova în perioada 9 luni ale a. 2010: tendinţe,
factori, perspective.
19. Evoluţia cursului leului moldovenesc în raport cu dolarul american în perioada
semestrului I al a. 2010: tendinţe, factori, perspective.
20. Evoluţia cursului leului moldovenesc în raport cu dolarul american în perioada 9 luni ale
a. 2010: tendinţe, factori, perspective.

19
21. Evoluţia cursului leului moldovenesc în raport cu moneda unică europeană în perioada
semestrului I al a. 2010: tendinţe, factori, perspective.
22. Evoluţia cursului leului moldovenesc în raport cu moneda unică europeană în perioada 9
luni al a. 2010: tendinţe, factori, perspective.
23. Politica ratei rezervelor obligatorii de către BNM în perioada 9 luni ale a. 2010:
necesitate, scopuri, acţiuni, efecte.
24. Politica ratei scontului de către BNM în perioada 9 luni ale a. 2010: necesitate, scopuri,
acţiuni, efecte.
25. Evoluţia creditelor bancare în R. Moldova în perioada 9 luni ale a. 2010: factori,
parametri, tendinţe.
26. Dinamica creditelor bancare în R. Moldova în perioada semestrului I al a. 2010: factori,
parametri, tendinţe.
27. Evoluţia depozitelor la vedere în sistemul bancar autohton în perioada 9 luni ale a. 2010:
factori, parametri, tendinţe.
28. Dinamica depozitelor la vedere în sistemul bancar autohton în perioada semestrului I al a.
2010: factori, parametri, tendinţe.
29. Evoluţia depozitelor la termen în sistemul bancar autohton în perioada a. 2010: factori,
parametri, tendinţe.
30. Dinamica depozitelor la termen în sistemul bancar autohton în perioada semestrului I al
a. 2010: factori, parametri, tendinţe.
31. Evoluţia depozitelor în valută în sistemul bancar autohton în perioada 9 luni ale a. 2010:
factori, parametri, tendinţe.
32. Dinamica depozitelor în valută în sistemul bancar autohton în perioada semestrului I al a.
2010: factori, parametri, tendinţe.
33. Evoluţia depozitelor în monedă naţională în sistemul bancar autohton în perioada 9 luni
ale a. 2010: factori, parametri, tendinţe.
34. Dinamica depozitelor în monedă naţională în sistemul bancar autohton în perioada
semestrului I al a. 2010: factori, parametri, tendinţe.
35. Evoluţia volumului instrumentelor pieţii monetareîn sistemul bancar autohton în perioada
a. 2010: factori, parametri, tendinţe.
36. Dinamica indicelui preţurilor de consum în perioada semestrului I al a. 2010: tendinţe,
factori, perspective.
37. Dinamica indicelui preţurilor de consum în perioada 9 luni ale a. 2010: tendinţe, factori,
perspective.
38. Evoluţia puterii de cumpărare a leului moldovenesc în perioada a. 2010: tendinţe, factori,
perspective.
39. Evoluţia comparativă a puterii de cumpărare a leului moldovenesc faţă de rubla rusească
în perioada a. 2010: tendinţe, factori, perspective.
40. Evoluţia comparativă a puterii de cumpărare a leului moldovenesc în perioada a.a. 2001-
2010: tendinţe, factori, perspective.
41. Stabilirea gradului de diminuare a puterii de cumpărare a leului moldovenesc comparativ
cu leul românesc în perioada 9 luni ale a. 2010.
42. Stabilirea gradului de diminuare a puterii de cumpărare a leului moldovenesc comparativ
cu hrivna ucrainească în perioada 9 luni ale a. 2010.
43. Stabilirea gradului de diminuare a puterii de cumpărare a leului moldovenesc comparativ
cu rubla ruseascăîn perioada 9 luni ale a. 2010.
44. Evoluţia ratei dobânzii bonificate în sistemul bancar autohton în perioada 9 luni ale a.
2010: factori, parametri, tendinţe.
45. Dinamica ratei dobânzii bonificate în sistemul bancar autohton în perioada semestrului I
al a. 2010: factori, parametri, tendinţe.
46. Evoluţia ratei dobânzii percepute în sistemul bancar autohton în perioada a. 2010: factori,
parametri, tendinţe.

20
47. Evoluţia ratei de bază la creditele acordate de Banca Naţională a Moldovei pe termen
lung (mai mare de 5 ani) în perioada a. 2010: factori, parametri, tendinţe.
48. Evoluţia ratelor medii ale dobânzii nominale şi reale în sistemul bancar
autohton în perioada 9 luni ale a. 2010: factori, parametri, tendinţe.
49. Evoluţia operaţiunilor REPO de cumparare a VMS în perioada 9 luni ale a. 2010: factori,
parametri, tendinţe.
50. Dinamica creditelor Băncii Naţionale a Moldovei acordate bancilor comerciale în
perioada 9 luni ale a. 2010: factori, parametri, tendinţe.
51. Evoluţia principalilor indicatori monetari în perioada 9 luni ale a. 2010: tendinţe, factori,
perspective.
52. Evoluţia ratei inflaţiei asupra economiei Republicii Moldova in perioada
9 luni ale a. 2010: tendinţe, factori, perspective.
53. Evoluţia structurii bazei monetare în R. Moldova în perioada a 9 luni ale a. 2010:
tendinţe, factori, perspective.
54. Dinamica bazei monetare în R. Moldova în perioada semestrului I al a. 2010: tendinţe,
factori, perspective.
55. Evoluţia bazei monetare în R. Moldova în perioada 9 luni ale a. 2010: tendinţe, factori,
perspective
56. Dinamica multiplicatorului monetar în R. Moldova în perioada 9 luni ale a. 2010:
tendinţe, factori, perspective.
57. Evoluţia multiplicatorului monetar în R. Moldova în perioada semestrului I al a. 2010:
tendinţe, factori, perspective.
58. Evoluţia facilităţilor permanente acordate băncilor de către Banca Naţională a Moldovei
în perioada 9 luni ale a. 2010: tendinţe, factori, perspective.
59. Dinamica facilităţilor permanente acordate băncilor de către Banca Naţională a Moldovei
în semestrul I al a. 2010: tendinţe, factori, perspective.
60. Dinamica depozitelor Overnight la BNM în perioada 9 luni ale a. 2010: tendinţe, factori,
perspective.
61. Evoluţia depozitelor Overnight la BNM în semestrul I al a. 2010: tendinţe, factori,
perspective.
62. Evoluţia vânzărilor de certificate ale BNM în perioada 9 luni ale a. 2010: tendinţe,
factori, perspective.
63. Dinamica vânzărilor de certificate ale BNM în semestrul I al a. 2010: tendinţe, factori,
perspective.
64. Evoluţia intervenţiilor BNM pe piaţa valutară internă în perioada 9 luni ale a. 2010:
tendinţe, factori, perspective.
65. Dinamica intervenţiilor BNM pe piaţa valutară internă în semestrul I al a. 2010: tendinţe,
factori, perspective.
66. Evoluţia bazei monetare în perioada 9 luni ale a. 2010: tendinţe, factori, perspective.
67. Dinamica bazei monetare în perioada 9 luni ale.a. 2010: tendinţe, factori, perspective.
68. Evoluţia bazei monetare în perioada semestrului I al a. 2010: tendinţe, factori,
perspective.
69. Evoluţia ratelor medii ale dobînzilor la valorile mobiliare de stat în perioada 9 luni ale a.
2010: tendinţe, factori, perspective.
70. Dinamioca ratelor medii ale dobînzilor la valorile mobiliare de stat în perioada
semestrului I al a. 2010: tendinţe, factori, perspective.

21
22