Sunteți pe pagina 1din 60

Cercetări privind aplicarea AMDE în fabricaţia componentelor auto

Investeşte în oameni!
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013
Axa prioritară 1 „Educaţie şi formare profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere”
Domeniul major de intervenţie 1.5 „Programe doctorale şi post-doctorale în sprijinul cercetării”
Titlul proiectului: „Investiţie în dezvoltare durabilă prin burse doctorale (INED)”
Numărul de identificare al contractului: POSDRU/88/1.5/S/59321
Beneficiar: Universitatea Transilvania din Braşov

Universitatea Transilvania din Braşov


Şcoala Doctorală Interdisciplinară
Centrul de cercetare: Tehnologii şi Sisteme Avansate de Fabricaţie

Ing. Bogdan-Sorin NEAGOE

Cercetări privind aplicarea Analizei


Modurilor de Defectare şi a Efectelor
Defectărilor în fabricaţia componentelor
auto

Research on the application of the Failure


Mode and Effects Analysis for the
manufacturing of automotive parts
Conducător ştiinţific
Prof.dr.ing. Ionel MARTINESCU

BRAŞOV, 2012

1
Cercetări privind aplicarea AMDE în fabricaţia componentelor auto

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI


UNIVERSITATEA “TRANSILVANIA” DIN BRAŞOV
BRAŞOV, B-DUL EROILOR NR. 29, 500036, TEL. 0040-268-413000, FAX 0040-268-410525
RECTORAT

D-lui (D-nei) ..............................................................................................................

COMPONENŢA
Comisiei de doctorat
Numită prin ordinul Rectorului Universităţii „Transilvania” din Braşov
Nr. 5549 din 08.11.2012

PREŞEDINTE: Prof.univ.dr.ing. Ramona CLINCIU


Preşedinte, Universitatea Transilvania din Braşov,
prodecan Faultatea de Inginerie Tehnologică şi
Management Industrial.
CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC: Prof.univ.dr.ing. Ionel MARTINESCU
Conducător ştiinţific, Universitatea Transilvania din
Braşov
REFERENŢI: Prof.univ.dr.ing. Petru BERCE
Referent oficial, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
Prof.univ.dr.ing. Nicolae BÂLC
Referent oficial, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
Prof.univ.dr.ing. Valdimir MĂRĂSCU-KLEIN
Referent oficial, Universitatea Transilvania din Braşov

Data, ora şi locul susţinerii publice a tezei de doctorat: 14/12/2012, ora 11.00
Universitatea “Transilvania” din Brașov, (corpul V), sala VIII6, Str. Mihai Viteazul nr. 5,
Departamentul Ingineria Fabricaţiei, Brașov, România.

Eventualele aprecieri sau observaţii asupra conţinutului lucrării vă rugăm să le transmiteţi


în timp util, pe adresa pe adresa Universităţii “Transilvania” din Brașov, Departamentul
Ingineria Fabricaţiei, Centrul de cercetare D05 - Tehnologii și Sisteme Avansate de Fabricație,
tel/fax: 0268-421318 sau pe e-mail: neagoe_bogdan@unitbv.ro.

Totodată vă invităm să luaţi parte la şedinţa publică de susţinere a tezei de doctorat.

Vă mulţumim.

2
Cercetări privind aplicarea AMDE în fabricaţia componentelor auto

CUPRINS
Pg. Pg.
teza rezumat
PREFAŢĂ 3 -
CUPRINS 4 3
NOTAŢII ŞI TERMINOLOGIE 8 -
INTRODUCERE 9 9
1. STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR PRIVIND APLICAREA 13 10
ANALIZEI MODURILOR DE DEFECTARE ŞI A EFECTELOR
DEFECTĂRILOR
1.1 Metode de analiză a securităţii şi fiabilităţii sistemelor 13 -
1.1.1. Concepte fundamentale utilizate în domeniul managementului 13 -
fiabilităţii şi calităţii
1.1.2. Ingineria fiabilităţii şi securităţii sistemelor 21 -
1.1.3. Metode de analiză a fiabilităţii şi securităţii sistemelor 26 -
1.2. Standarde şi normative privind AMDE 33 -
1.3. Integrarea metodelor privind fiabilitatea şi securitatea sistemelor în 36 11
cadrul ciclului de viaţă al produselor
1.3.1. Faza de planificare a produsului 37 -
1.3.2. Faza de proiectare şi dezvoltare 40 -
1.4. Moduri de defectare ale produselor industriale 50 13
1.4.1. Conceptul de „defectare” 50 -
1.4.2. Moduri de clasificare a defectărilor 51 -
1.4.3. Moduri de defectare 53 -
1.5. Direcţii de cercetare privind metodologia AMDE 55 13
1.5.1. Optimizări ale metodologiei de evaluare a riscurilor 56 -
1.5.2. Modele AMDE bazate pe costuri 58 -
1.5.3. Integrarea managementului cunoştinţelor în cadrul AMDE 59 -
1.6. Concluzii asupra stadiului actual al cercetărilor privind AMDE 61 -
2. OBIECTIVELE TEZEI DE DOCTORAT 63 14
2.1. Tendinţe actuale ale cercetărilor in domeniul analizei modurilor de 63 -
defectare şi a efectelor defectărilor în fabricaţia componentelor auto
2.2. Delimitarea obiectului de cercetare 64 14
2.3. Obiectivele cercetării 65 15
3. STUDII ŞI CERCETĂRI TEORETICE PRIVIND APLICAREA 66 16
ANALIZEI MODURILOR DE DEFECTARE ŞI A EFECTELOR
DEFECTĂRILOR ÎN FABRICAŢIA COMPONENTELOR AUTO
3.1. Elemente specifice privind aplicarea Analizei Modurilor de Defectare şi 66 16
a Efectelor Defectărilor în fabricaţia componentelor auto
3.1.1. Scopul aplicării AMDE. Beneficii. Limitări. 68 -
3.1.2. Tipuri de AMDE 70 -
3.1.3. Aspecte temporale privind AMDE 76 -
3.1.4. Echipa AMDE 77 -
3.1.5. Procesul AMDE 79 -
3.2. Cercetări teoretice privind AMDE de produs (DFMEA) 86 17
3.2.1 Conceptul AMDE de produs 86 -
3.2.2. Caracteristicile AMDE de proiect pentru fabricaţia componentelor 88 -
auto
3.3. Cercetări teoretice privind AMDE de proces (PFMEA) 101 17
3.3.1 Conceptul AMDE de proces 101 -

3
Cercetări privind aplicarea AMDE în fabricaţia componentelor auto

3.3.2. Caracteristicile AMDE de proces pentru fabricaţia componentelor 103 -


auto
3.4. Studii privind integrarea AMDE alături de alte instrumente ale calităţii 111 18
3.5. Studii privind evaluarea riscurilor în cadrul AMDE 119 19
3.5.1. Caracteristicile parametrilor S,O,D 121 -
3.5.2. Caracteristicile scalei RPN 122 20
3.6. Studii privind automatizarea AMDE 125 21
3.6.1. Cerinţe pentru automatizarea AMDE 126 -
3.6.2. Tehnici aplicabile pentru automatizarea AMDE 126 22
3.7. Studii privind integrarea unui model bazat pe costuri în cadrul AMDE 129 22
3.7.1. Costuri asociate defectărilor 130 22
3.7.2. Modele AMDE bazate pe costuri 131 23
3.8. Managementul informaţiilor în cadrul AMDE 134 -
3.8.1. Studii privind vocabularul AMDE 134 -
3.8.2. Managementul echipelor AMDE 135 -
3.8.3. Managementul cunoştinţelor AMDE 136 24
3.9. Studii privind software-ul de management AMDE 138 -
3.9.1. Reliasoft XAMDE 140 -
3.9.2. PTC RELEX 2009 141 -
3.9.3. APIS IQ FMEA v6 142 -
3.10. Concluzii privind aplicarea Analizei Modurilor de Defectare şi a 142 26
Efectelor Defectărilor în fabricaţia componentelor auto
4. CERCETĂRI EXPERIMENTALE PRIVIND APLICAREA ANALIZEI 144 27
MODURILOR DE DEFECTARE ŞI A EFECTELOR
DEFECTĂRILOR ÎN FABRICAŢIA COMPONENTELOR AUTO.
STUDII DE CAZ
4.1. Obiectivele cercetărilor experimentale 144 -
4.2. Cercetări experimentale privind AMDE de sistem 145 27
4.2.1. Caracteristici specifice AMDE de sistem 145 -
4.2.2. Studiu de caz I. Cercetări privind utilizarea unui model bazat pe 146 27
costuri în cadrul AMDE de sistem
4.2.3. Studiu de caz II. Aplicarea AMDE pentru un sistem inovativ de 147 30
telemonitorizare
4.3. Cercetări experimentale privind AMDE de produs 160 32
4.3.1. Caracteristici specifice AMDE de produs 160 -
4.3.2. Studiu de caz III. Aplicarea DFMEA pentru o componentă auto 161 33
4.4. Cercetări experimentale privind AMDE de proces 169 37
4.4.1. Caracteristici specifice AMDE de proces 169 -
4.4.2. Studiu de caz IV. Aplicarea PFMEA pentru un proces de fabricaţie 170 -
din industria constructoare de maşini
4.5. Concluzii 175 39
5. IAMDE – APLICAŢIE NOUĂ WEB-BASED PENTRU 176 40
MANAGEMENTUL PROIECTELOR AMDE
5.1. Caracteristici generale ale aplicaţiei iAMDE 176 40
5.2. iAMDE – descriere generală 178 41
5.2.1. Soluţii tehnice utilizate 178 -
5.2.2. Elemente componente şi funcţionare 179 41
5.3. iAMDE – Modul de management al proiectelor AMDE 181 42
5.3.1. Pagina principală a modulului de management 181 -
5.3.2. Meniul Proiecte AMDE 184 -
5.3.3. Meniul Date AMDE 185 -

4
Cercetări privind aplicarea AMDE în fabricaţia componentelor auto

5.3.4. Meniul Resurse externe 186 -


5.3.5. Meniul Resurse interne AMDE 187 -
5.3.6. Meniul Resurse interne diverse 187 -
5.4. iAMDE – Modul de dezvoltare al proiectelor AMDE 188 45
5.4.1. Pagina Instrucţiuni 188 45
5.4.2. Pagina Pregătire AMDE 189 46
5.4.3. Pagina Criterii de evaluare 189 46
5.4.4. Pagina AMDE clasic 190 47
5.4.5. Pagina AMDE bazat pe costuri 192 -
5.4.6. Pagina Statistici 192 48
5.5. iAMDE – Baza de cunoştinţe AMDE 194 49
5.6. Concluzii 196 50
6. CONCLUZII FINALE. CONTRIBUŢII ORIGINALE. DISEMINAREA 197 50
REZULTATELOR. DIRECŢII VIITOARE DE CERCETARE
6.1. Concluzii finale 197 50
6.2. Contribuţii originale 199 52
6.3. Diseminarea rezultatelor 201 54
6.4. Direcţii viitoare de cercetare 201 54
BIBLIOGRAFIE 202 55
ANEXE 211 -
Anexa 4.1. Studiu de caz – AMDE model bazat pe costuri 212 -
Anexa 4.2. Studiu de caz – AMDE pentru sistem de telemonitorizare 213 -
Anexa 5.1. iAMDE – interfaţa Modului de Management 214 -
Anexa 5.2. iAMDE – interfaţa Modului de Dezvoltare a Proiectelor 216 -
Anexa 5.3. iAMDE – Baza de Cunoştinţe AMDE 219 -
SCURT REZUMAT (ROMÂNĂ/ENGLEZĂ) 220 58
CV 221 59

5
Cercetări privind aplicarea AMDE în fabricaţia componentelor auto

TABLE OF CONTENTS
Pg. Pg.
thesis summary
FOREWORD 3 -
CONTENTS 4 3
LIST OF ABBREVIATIONS 8 -
INTRODUCTION 9 9
1. STATE OF THE ART ABOUT THE APPLICATION OF THE 13 10
FAILURE MODE AND EFFECTS ANALYSIS
1.1 Methods for safety and reliability analysis 13 -
1.1.1. Fundamental concepts used for reliability and quality management 13 -
1.1.2. System safety and reliability engineering 21 -
1.1.3. Methods of analysis of system safety and reliability 26 -
1.2. Standards and regulations about FMEA 33 -
1.3. The integration of methods on system safety and reliability with the 36 11
product life cycle
1.3.1. The product planning phase 37 -
1.3.2. The research and development phase 40 -
1.4. Failure modes of industrial products 50 13
1.4.1. The „failure” concept 50 -
1.4.2. Classifications of failures 51 -
1.4.3. Failure modes 53 -
1.5. Research directions for the FMEA methodology 55 13
1.5.1. Optimizations of the risk evaluation methodology 56 -
1.5.2. Cost-based FMEA models 58 -
1.5.3. The integration of knowledge management into the FMEA 59 -
1.6. Conclusions about the state of the art about FMEA 61 -
2. THESIS OBJECTIVES 63 14
2.1. Current research trends in the field of Failure Mode and Effects Analysis 63 -
for automotive parts manufacturing
2.2. Delimitation of the research subject 64 14
2.3. Research objectives 65 15
3. THEORETICAL STUDIES AND RESEARCH ON THE 66 16
APPLICATION OF THE FAILURE MODE AND EFFECTS
ANALYSIS FOR AUTOMOTIVE PARTS MANUFACTURING
3.1. Specific elements about the application of the Failure Mode and Effects 66 16
Analysis for automotive parts manufacturing
3.1.1. The purpose of FMEA. Benefits. Limitations. 68 -
3.1.2. Types of FMEA 70 -
3.1.3. Time considerations about FMEA 76 -
3.1.4. The FMEA team 77 -
3.1.5. The FMEA process 79 -
3.2. Theoretical research about design FMEA (DFMEA) 86 17
3.2.1 The design FMEA concept 86 -
3.2.2. The characteristics of design FMEA for automotive parts 88 -
manufacturing
3.3. Theoretical research about process FMEA (PFMEA) 101 17

6
Cercetări privind aplicarea AMDE în fabricaţia componentelor auto

3.3.1. The process FMEA concept 101 -


3.3.2. The characteristics of process FMEA for automotive parts 103 -
manufacturing
3.4. Studies regarding the integration of FMEA with other quality tools 111 18
3.5. Studies regarding risk evaluation in the FMEA 119 19
3.5.1. The characteristics of the S,O,D indexes 121 -
3.5.2. RPN scale characteristics 122 20
3.6. Studies regarding FMEA automation 125 21
3.6.1. Requirements for FMEA automation 126 -
3.6.2. Useable techniques for FMEA automation 126 22
3.7. Studies regarding the integration of an cost-based model in the FMEA 129 22
3.7.1. Failure associated costs 130 22
3.7.2. FMEA cost-based models 131 23
3.8. Information management in the FMEA 134 -
3.8.1. Studies regarding the FMEA vocabulary 134 -
3.8.2. FMEA team management 135 -
3.8.3. FMEA knowledge management 136 24
3.9. Studies regarding FMEA software management 138 -
3.9.1. Reliasoft XAMDE 140 -
3.9.2. PTC RELEX 2009 141 -
3.9.3. APIS IQ FMEA v6 142 -
3.10. Conclusions regarding the application of the Failure Mode and Effects 142 26
Analysis for automotive parts manufacturing
4. EXPERIMENTAL RESEARCH REGARDING THE APPLICATION 144 27
OF THE FAILURE MODE AND EFFECTS ANALYSIS FOR
AUTOMOTIVE PARTS MANUFACTURING. CASE STUDIES.
4.1. Objectives of experimental research 144 -
4.2. Experimental research on system FMEA 145 27
4.2.1. Specific characteristics of system FMEA 145 -
4.2.2. Case study I. Research on the use of a cost-based model for system 146 27
FMEA
4.2.3. Case study II. The application of FMEA for an innovative 147 30
telemonitoring system
4.3. Experimental research on design FMEA 160 32
4.3.1. Specific characteristics of design FMEA 160 -
4.3.2. Case study III. The application of DFMEA for an automotive part 161 33
4.4. Experimental research on process FMEA 169 37
4.4.1. Specific characteristics of process FMEA 169 -
4.4.2. Case study IV. The application of PFMEA for a manufacturing 170 -
process in the automotive industry
4.5. Conclusions 175 39
5. IAMDE – NEW WEB-BASED APPLICATION FOR FMEA PROJECT 176 40
MANAGEMENT
5.1. General characteristics of the iAMDE application 176 40
5.2. iAMDE – overview 178 41
5.2.1. Technical solutions used 178 -
5.2.2. Components and functions 179 41
5.3. iAMDE – FMEA project management module 181 42
5.3.1. Main page of the management module 181 -
5.3.2. FMEA projects menu 184 -
5.3.3. FMEA data menu 185 -

7
Cercetări privind aplicarea AMDE în fabricaţia componentelor auto

5.3.4. External resources menu 186 -


5.3.5. Internal FMEA resources menu 187 -
5.3.6. Various internal resources menu 187 -
5.4. iAMDE – FMEA Project Development module 188 45
5.4.1. Instructions page 188 45
5.4.2. FMEA Preparation page 189 46
5.4.3. Evaluation criteria page 189 46
5.4.4. Classic FMEA page 190 47
5.4.5. Cost-based FMEA page 192 -
5.4.6. Statistics page 192 48
5.5. iAMDE – FMEA knowledge base 194 49
5.6. Conclusions 196 50
6. FINAL CONCLUSIONS. ORIGINAL CONTRIBUTIONS. RESULTS 197 50
DISSEMINATION. FUTURE RESEARCH DIRECTIONS
6.1. Final conclusions 197 50
6.2. Original contributions 199 52
6.3. Results dissemination 201 54
6.4. Future research directions 201 54
REFERENCES 202 55
ANNEXES 211 -
Annex 4.1. Case study – Cost-based FMEA model 212 -
Annex 4.2. Case study – FMEA for a telemonitoring system 213 -
Annex 5.1. iAMDE – Management module interface 214 -
Annex 5.2. iAMDE – Project management module interface 216 -
Annex 5.3. iAMDE – FMEA knowledge base 219 -
SUMMARY (ROMANIAN/ENGLISH) 220 58
CV 221 59

8
Cercetări privind aplicarea AMDE în fabricaţia componentelor auto

INTRODUCERE

Analiza Modurilor de Defectare şi a Efectelor Defectărilor (AMDE), cunoscută sub


acronimul acceptat internaţional FMEA, reprezintă o metodologie de management al riscului şi
de îmbunătăţire a calităţii, având ca scop identificarea cauzelor potenţiale de defectare ale
produselor şi proceselor, cuantificarea acestora prin evaluarea riscurilor asociate, ierarhizarea
problemelor identificate, în funcţie de importanţa lor, şi de determinare şi aplicare a măsurilor
corective aferente.
Metodologia AMDE poate fi aplicată din faza de selecţie timpurie a conceptului sau
design-ului, urmând a fi actualizată şi rafinată progresiv, pe măsură ce designul evoluează. Este
utilă pentru identificarea tuturor cauzelor posibile de defectare, inclusiv a cauzelor de bază şi, de
asemenea, pentru a determina relaţiile existente între acestea.
Dacă este realizată corespunzător, AMDE constituie un instrument de valoare aflat la
îndemâna persoanelor responsabile cu luarea deciziilor referitoare la fezabilitatea si adecvanţa
unui anume design de proiect sau produs. Prin intermediul AMDE sunt documentate problemele
tehnice şi de performanţă ale sistemelor, în strânsă legătură cu scopul funcţional al acestuia,
astfel încât riscurile asociate lipsei de performanţă să fie mai bine gestionate. Abordarea logică
şi metodică specifică metodologiei AMDE ajută echipa responsabilă cu dezvoltarea produselor şi
proceselor să se asigure că acestea au fost analizate metodic, validate şi testate înainte de lansare.
Un aspect esenţial specific acestei metodologii îl constituie faptul că ea trebuie să fie începută şi
implementată cât mai devreme în cadrul procesului de dezvoltare, pentru ca modificările să poată
fi aplicate la momentul optim şi cu un efort minim.
Teza este structurată pe 6 capitole, desfăşurate pe 219 de pagini, ce cuprind 92 de figuri,
34 de tabele, 45 de relaţii matematice de calcul, 123 de referinţe bibliografice şi 5 anexe.
Teza se înscrie pe linia preocupărilor moderne remarcate pe plan naţional şi internaţional
în domeniul ingineriei industriale şi tema se încadrează în cadrul domeniilor prioritare de
cercetare stabilite de Ministerul Educaţiei şi Cercetării în cadrul Planului Naţional de Cercetare,
Dezvoltare şi Inovare 2007-2013 după cum urmează:
Prioritatea principală:
Prioritatea 7: “Materiale, Procese şi Produse Inovative”
Direcţia de cercetare 7.5: ”Produse şi tehnologii inovative destinate transporturilor
şi producţiei de automobile”
Tematica de cercetare 7.5.4: „Produse şi tehnologii destinate producţiei de
automobile”

9
Cercetări privind aplicarea AMDE în fabricaţia componentelor auto

Prioritatea de sprijin:
Prioritatea 1: „Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţii”
Direcţia de cercetare 1.2 „Sisteme avansate pentru e-servicii”
Tematica de cercetare 1.2.7 „Sisteme informatice pentru managementul riscului”.
Descrierea conţinutului capitolelor şi subcapitolelor este efectuată în continuare:
Capitolul 1 „Stadiul actual al cercetărilor privind aplicarea Analizei Modurilor de
Defectare şi a Efectelor Defectărilor”, structurat în 5 subcapitole prezintă evoluţia metodelor de
analiză a securităţii şi fiabilităţii sistemelor, standardele specifice din domeniu, integrarea
metodelor privind fiabilitatea şi securitatea sistemelor în cadrul ciclului de viaţă al produselor şi
informaţii privind modurile de defectare ale produselor industriale.
În urma studiului efectuat asupra stadiului actual al cercetărilor privind AMDE, in
capitolul 2 „Obiectivele tezei de doctorat” s-au evidenţiat tendinţele actuale de cercetare
abordate în cadrul tezei, obiectivele propuse şi delimitările domeniului de cercetare.
Capitolul 3 „Studii şi cercetări teoretice privind aplicarea Analizei Modurilor de
Defectare şi a Efectelor Defectărilor în fabricaţia componentelor auto” s-a focalizat asupra
studiilor şi cercetărilor în domeniul abordat şi este structurat în 10 subcapitole.
Capitolul 4 „Cercetări experimentale privind aplicarea Analizei Modurilor de Defectare
şi a Efectelor Defectărilor în fabricaţia componentelor auto. Studii de caz”, structurat în 5
subcapitole, cuprinde patru studii de caz referitoare la AMDE.
Capitolul 5 „iAMDE – aplicaţie nouă web-based pentru managementul proiectelor
AMDE”, format din 6 subcapitole, prezintă aplicaţia originală iAMDE, platformă software cu
rolul dezvoltării şi managementului proiectelor AMDE.
Capitolul 6 „Concluzii finale. Contribuţii originale. Diseminarea rezultatelor. Direcţii
viitoare de cercetare” prezintă concluziile generale, formulate pe baza studiilor şi cercetărilor
elaborate, elementele originale ale tezei de doctorat, direcţiile de dezvoltare ale cercetărilor
viitoare, specifice domeniului abordat şi o sinteză a modalităţilor prin care au fost valorificate
rezultatele acestor studii şi cercetări.

CAPITOLUL 1. STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR PRIVIND APLICAREA


ANALIZEI MODURILOR DE DEFECTARE ŞI A EFECTELOR DEFECTĂRILOR

Conceptul de calitate are numeroase accepţiuni, fiind obiectul analizei în cadrul a


numeroase discipline precum cele tehnice, economice şi chiar în filozofie. În ceea ce priveşte
calitatea produselor sau serviciilor, în literatura de specialitate se regăsesc definiţii precum:
„satisfacerea cerinţelor clientului”, „disponibilitatea produsului”, „un demers sistematic către
excelenţă”, „conformitatea cu specificaţiile”, corespunzător pentru utilizare”, etc. [ŢÎŢ 08].

10
Cercetări privind aplicarea AMDE în fabricaţia componentelor auto

Definiţia pe care o propune standardul ISO 9000:2000 este „ansamblul caracteristicilor unei
entităţi, care îi conferă aptitudinea de a satisface nevoile exprimate sau implicite”, unde prin
termenul de entitate se subînţelege un produs, un proces, un sistem sau o organizaţie.
Demersul calităţii trebuie să respecte 5 principii guvernatoare:
1. Responsabilitate. Acest concept presupune implicarea tuturor membrilor
întreprinderii în demersul calităţii şi respectul faţă de aceştia, dorinţa lor de formare,
comunicare şi informare. În acelaşi timp trebuie stabilite obiective pertinente şi clare
pentru a căror realizare să se obţină adeziunea membrilor implicaţi. Personalul trebuie să
aibă posibilitatea de a progresa şi să îi fie recunoscute meritele;
2. Conformitate. Acest principiu presupune efectuarea a 3 etape:
⋅ identificarea nevoilor clientului (intern sau extern);
⋅ transformarea acestor nevoi în specificaţii ale produselor/serviciilor;
⋅ realizarea produselor/serviciilor conform acestor specificaţii.
3. Prevenţie. Principiul de bază este că este mai eficientă activitatea de prevenţie decât
aplicarea acţiunilor corective;
4. Măsurare. Acest principiu presupune că trebuie identificate zonele unde sunt
necesare îmbunătăţiri, apoi definiţi indicatorii specifici şi pentru cei semnificativi trebuie
luate măsuri de ameliorare;
5. Excelenţă. Principiul excelenţei are ca linie directoare demersul permanent de
obţinere a progresului, aplicând principiul „zero defecte” conform căruia erorile
identificate constituie resursele pentru îmbunătăţire.

1.3. INTEGRAREA METODELOR PRIVIND FIABILITATEA ŞI


SECURITATEA SISTEMELOR ÎN CADRUL CICLULUI DE VIAŢĂ AL
PRODUSELOR

Programele de management al securităţii şi fiabilităţii sistemelor constau într-o serie de


activităţi menite să permită, pe de o parte, obţinerea cerinţelor de fiabilitate şi securitate impuse
şi pe de altă parte creşterea satisfacţiei clienţilor. Metodele de management a fiabilităţii şi
securităţii sunt importante în toate fazele ciclului de viaţă al produselor, în mod deosebit în faza
de realizare a produselor, deoarece permit creşterea valorii adăugate produselor dar pot permite
creşterea valorii acestora chiar şi în faza de utilizare.
Metodele de management a fiabilităţii şi securităţii sistemelor implementate de-a lungul
ciclului de viaţă al produselor (figura 1.15) [GUA 07] nu trebuie aplicate sub formă de activităţi
individuale ci trebuie integrate sub formă de proiecte în fiecare din etapele ciclului de viaţă al
produselor.

11
12
Cercetări privind aplicarea AMDE în fabricaţia componentelor auto

Figura 1.15 Metode de analiză a fiabilităţii şi securităţii sistemelor


integrate în cadrul ciclului de viaţă al sistemelor
Cercetări privind aplicarea AMDE în fabricaţia componentelor auto

1.4. MODURI DE DEFECTARE ALE PRODUSELOR INDUSTRIALE

Funcţia ingineriei fiabilităţii şi securităţii sistemelor este de a asigura evitarea apariţiei


defectărilor şi a efectelor acestora. În realitate, defectările sunt inevitabile şi vor apărea după un
interval de timp mai mic sau mai mare. Prin definiţie, defectarea sau căderea unui sistem
constituie încetarea aptitudinii unui sistem de a-şi îndeplini funcţia specifică [BIR 07]. De
asemenea, trebuie făcută diferenţa între conceptul de defect şi defectare (defecţiune), defectul
fiind în general un efect local iar defecţiunea un eveniment de ordin superior, cu un grad ridicat
de generalitate [MAR 02].
Prin mecanism de defectare se înţelege procesul fizic, chimic sau mecanic ce conduce la
apariţia defectărilor, precum uzura sau oboseala.
Modul de defectare este definit ca simptomul (efectul local) prin care este identificată
apariţia unei defectări şi este în general caracterizat de o descriere a modului în care are loc
defecţiunea (de ex. fluaj, ruptură, oboseală pentru componente mecanice sau scurtcircuit pentru
componente electronice). În figura 1.19 sunt ilustrate tipurile de defectări, în funcţie de mai
multe criterii de clasificare.

Figura 1.19 Tipuri de defectări

1.5. DIRECŢII DE CERCETARE PRIVIND METODOLOGIA AMDE

În ciuda succesului şi beneficiilor raportate prin utilizarea metodologiei AMDE în


domeniul industriei auto, cercetările efectuate în domeniu au relevat o serie de lipsuri şi
dezavantaje importante ce necesită soluţionare.

13
Cercetări privind aplicarea AMDE în fabricaţia componentelor auto

Un prim aspect vizează faptul că evaluarea riscurilor are un grad de subiectivitate ridicat,
fiind dependentă de experienţa şi cunoştinţele evaluatorilor. O posibilitate de a completa volumul
de informaţii necesare pentru efectuarea AMDE, precum şi de a reduce probabilitatea de omitere
a identificării unor moduri de defectare, este dezvoltarea unor baze de cunoştinţe în care să poată
fi regăsite în mod automat datele relevante necesare pentru dezvoltarea de noi AMDE. Un studiu
efectuat asupra furnizorilor de componente din industria auto din UK [JOH 03] a relevat faptul
că în lipsa unei metode de a evalua beneficiul real al utilizării AMDE, în ceea ce priveşte
costurile, îmbunătăţirea calităţii şi prevenţia problemelor, marea majoritate a acestora utilizează
AMDE doar pentru a se conforma cerinţelor clienţilor şi ale standardelor din domeniu. În acest
scop, o posibilă soluţie este ca evaluarea rezultatelor AMDE să fie efectuată utilizând modele
bazat pe costuri, după cum este propus în [VON 08]. În cadrul aceluiaşi studiu Johnson a
prezintă dificultăţile întâmpinate de către membrii echipelor AMDE în înţelegerea conceptelor
de cauză, efect, mod de defectare, precum şi în managementul şi actualizarea informaţiei.
Evaluarea riscului pe baza indicelui RPN conform raţionamentului tradiţional este de
asemenea criticată unii autori [PUE 02], deoarece nu există o regulă algebrică precisă de
evaluare a parametrilor O şi D şi valori identice ale RPN pot fi obţinute din combinaţii diferite
ale acestora, iar RPN nu ţine cont de cantitatea fabricată şi nu este o măsură eficientă a măsurilor
corective propuse. Din acest motiv, cele mai multe studii referitoare la AMDE propun optimizări
ale metodologiei de evaluare a riscului, precum modelele bazate pe reguli fuzzy [XUK 02],
pentru a putea obţine într-o anumită măsură automatizarea procesului.
Pentru a putea obţine maximul de beneficiu prin utilizarea acestei metodologii,
organizaţiile trebuie să asigure integrarea completă a AMDE în cadrul sistemului de
management şi aplicarea acesteia în fazele incipiente ale dezvoltării produselor şi proceselor.

CAPITOLUL 2. OBIECTIVELE TEZEI DE DOCTORAT

2.2. DELIMITAREA OBIECTULUI DE CERCETARE

Complexitatea problematicii domeniului Analizei Modurilor de Defectare şi a Efectelor


Defectărilor, determină necesitatea delimitării domeniului de cercetare într-un cadru specific
abordabil unei teze de doctorat.
În acest context, lucrarea de faţă se va axa pe următoarele direcţii de studiu:
• abordări ale Analizei Modurilor de Defectare şi a Efectelor Defectărilor cu
specificul metodologiei utilizată în fabricaţia componentelor auto;

14
Cercetări privind aplicarea AMDE în fabricaţia componentelor auto

• abordări ale metodologiei Analizei Modurilor de Defectare şi a Efectelor


Defectărilor în ceea ce priveşte îmbunătăţirea procesului de management al
riscurilor;
• abordări ale metodologiei Analizei Modurilor de Defectare şi a Efectelor
Defectărilor în ceea ce priveşte îmbunătăţirea procesului de management al
cunoştinţelor.

2.3. OBIECTIVELE CERCETĂRII

Prezenta teză de doctorat, ca urmare a concluziilor rezultate din studiul efectuat asupra
stadiului actual al cercetărilor, precum şi din analiza tendinţelor actuale ale cercetărilor in
domeniul Analizei Modurilor de Defectare şi a Efectelor Defectărilor în fabricaţia
componentelor auto, îşi propune următoarele obiective şi subobiective:
1. Studii teoretice cu privire la îmbunătăţirea metodei AMDE în fabricaţia
componentelor auto:
1.1. evaluarea caracteristicilor specifice Analizei Modurilor de Defectare şi a
Efectelor Defectărilor în fabricaţia componentelor auto;
1.2. studiul aplicării AMDE alături de alte instrumente inginereşti;
1.3. studiul metodologiei clasice de evaluare a riscurilor şi identificarea unor soluţii
pentru limitările identificate;
1.4. evaluarea posibilităţilor de realizare automată a unor etape din cadrul
proiectelor AMDE;
1.5. evaluarea managementului cunoştinţelor în cadrul proiectelor AMDE şi
proiectarea unei model experimental de bază de cunoştinţe pentru managementul
proiectelor AMDE;
1.6. analiza soluţiilor software comerciale de management AMDE şi identificarea
unor soluţii de îmbunătăţire ale funcţiilor oferite de acestea.
2. Studii de caz privind implementarea AMDE:
2.1 efectuarea de studii de caz pentru mai multe tipuri de AMDE (de produs, de
proces şi de sistem) pentru validarea rezultatelor cercetărilor teoretice;
2.2 evaluarea metodologiei clasice de desfăşurare a proiectelor AMDE de proces în
cadrul unei societăţi multinaţionale din domeniul fabricaţiei componentelor
auto.
3. Proiectarea unei platforme software pentru managementul şi dezvoltarea
proiectelor AMDE.

15
Cercetări privind aplicarea AMDE în fabricaţia componentelor auto

CAPITOLUL 3. STUDII ŞI CERCETĂRI TEORETICE PRIVIND APLICAREA


ANALIZEI MODURILOR DE DEFECTARE ŞI A EFECTELOR DEFECTĂRILOR ÎN
FABRICAŢIA COMPONENTELOR AUTO

3.1. ELEMENTE SPECIFICE PRIVIND APLICAREA ANALIZEI MODURILOR


DE DEFECTARE ŞI A EFECTELOR DEFECTĂRILOR ÎN FABRICAŢIA
COMPONENTELOR AUTO

Compania de automobile FORD a fost prima companie din domeniul industriei


producătoare de automobile care a integrat AMDE (în 1972) în cadrul sistemului de asigurare a
calităţii, din raţiuni de siguranţă şi conformitate cu reglementările legale ( unul din principalele
motive au fost pierderile financiare cauzate de procesele civile ca urmare a unei erori de proiect
ale modelului Pinto din 1970).
AMDE are ca avantaje principale reducerea costurilor si a timpului de fabricaţie (de la
proiect până la lansarea pe piaţă), creşterea calităţii şi a fiabilităţii produselor creşterea siguranţei
şi ca rezultat final a satisfacţiei clienţilor [FAR 07].
În literatura de specialitate sunt prezentate 4 tipuri de AMDE de bază. Relaţia dintre
acestea, precum şi obiectivele fiecăreia în parte sunt ilustrate în figura 3.2 [STA 03].

Figura 3.2 Tipuri de AMDE şi obiectivele acestora

16
Cercetări privind aplicarea AMDE în fabricaţia componentelor auto

3.2. CERCETĂRI TEORETICE PRIVIND AMDE DE PRODUS (DFMEA)

AMDE de produs cunoscută si sub denumirea de AMDE de design are drept scop
identificarea modurilor de defectare determinarea acţiunilor corective înainte de lansarea primei
serii de fabricaţie.
AMDE de produs este efectuată într-o serie de paşi, pentru a include componentele,
subsistemele şi/sau sistemele, într-un proces dinamic ce implică aplicarea mai multor tehnologii
şi metode pentru a genera un proiect eficient,ce va reprezenta un punct de referinţă pentru
AMDE de proces sau asamblare şi/sau AMDE de servicii.

3.2.2.1. Procesul DFMEA

Figura 3.8. Etapele AMDE de produs

3.3. CERCETĂRI TEORETICE PRIVIND AMDE DE PROCES (PFMEA)

AMDE de proces (cunoscută și sub acronimul PFMEA – Process FMEA) este o metodă
de identificare a modurilor potenţiale de defectare ale proceselor şi de recomandare de acţiuni
corective anterior lansării primei serii de producţie şi se află în strânsă corelaţie cu AMDE de
proiect.
PFMEA reprezintă un proces dinamic, evolutiv, care implică utilizarea unei serii de
tehnici şi metode în scopul obţinerii scopului final al obţinerii unor produse fără defecte sau a
unor informaţii ce pot fi utilizate ca date de intrare pentru AMDE de proiect, asamblare sau
service. În figura 3.13 [FOR 04] sunt ilustrate datele de intrare tipice ce sunt utilizate pentru
AMDE de Proces. Multe dintre acestea provin de FMEA de Produs sau din rezultatele DFMEA.
De asemenea, există o corelaţie strânsă între multe dintre coloanele DFMEA şi PFMEA.

17
Cercetări privind aplicarea AMDE în fabricaţia componentelor auto

Figura 3.13. Date de intrare PFMEA

3.4. STUDII PRIVIND INTEGRAREA AMDE ALĂTURI DE ALTE


INSTRUMENTE ALE CALITĂŢII

Aplicată de sine stătător, AMDE oferă rezultate limitate, de aceea este necesar ca aceasta
să fie integrată într-un sistem integrat al calităţii. Astfel se poate beneficia de rezultatele obţinute
cu ajutorul altor instrumente ale sistemului de management în cadrul dezvoltării proceselor
AMDE, precum şi rezultatele AMDE pot fi utilizate pentru a îmbunătăţi alte activităţi
complementare.
Dintre instrumentele cu care AMDE poate interacţiona, se remarcă printre altele:
Arborele de defectare (ADD).
ADD poate fi utilizat pentru a completa AMDE, dar nu invers. Acesta poate fi aplicat în
general asupra sistemelor şi subsistemelor, cu obiectivul de a identifica factorii de bază ce pot
cauza o defecţiune, precum şi relaţiile de interdependenţă dintre aceştia.
În raport cu AMDE, beneficiile utilizării ADD constau în:
- permite vizualizarea analizei;
- oferă ajutor pentru a determina fiabilitatea ansamblelor de nivel înalt sau a sistemului;
- determină probabilitatea de apariţie a fiecărei cauze de bază;
- permite evaluarea impactului modificărilor aduse proiectelor şi alternativelor;
- oferă o dovadă documentată a conformanţei cu cerinţele legate de securitate;

18
Cercetări privind aplicarea AMDE în fabricaţia componentelor auto

- oferă opţiuni pentru o analiză calitativă şi cantitativă a fiabilităţii sistemului;


- identifică modurile de defectare critice şi modul în care defectările unui produs pot
conduce la un accident.
Quality function deployment (QFD)
QFD reprezintă o metodologie de interpretare a necesităţilor şi aşteptărilor clientului
printr-o cooperare a diverselor departament din cadrul unei organizaţii. Relaţia dintre QFD şi
AMDE este ilustrată în figura 3.23 [FOR 04].

3.23. Relaţia QFD-AMDE

Prin implementarea QFD se pot obţine:


- reducerea costurilor, a ciclului de fabricaţie şi a numărului de modificări ale
proiectelor;
- obţinerea unei cote mai mari de piaţă;
- reducerea variabilităţii proceselor;
- îmbunătăţirea comunicării;
- identificarea cerinţelor conflictuale;
- înregistrarea de informaţii pentru analize viitoare.
QFD si AMDE au o serie de caracteristici comune, din perspectiva faptului că ţintesc
către îmbunătăţirea continuă şi eliminarea defectărilor în scopul satisfacerii clienţilor, cu toate
acestea nefiind interschimbabile: QFD trebuie realizată anterior AMDE care se bazează pe
rezultatele acesteia.

3.5. STUDII PRIVIND EVALUAREA RISCURILOR ÎN CADRUL AMDE

Evaluarea globală a riscului asociat unui mod de defectare poate fie determinată cu
ajutorul Indicelui de Risc – Risk Priority Number (RPN) , care este produsul Severităţii, Apariţiei
şi Detecţiei.

19
Cercetări privind aplicarea AMDE în fabricaţia componentelor auto

3.5.2. Caracteristicile scalei RPN

Datorită acestei metodologii de calcul, indicele de risc va lua valori pe o scală de la 1 la


1000 care prezintă următoarele caracteristici semnificative:
1. 88% dintre valorile din intervalul 1 la 1000 nu sunt utilizate (doar 120 de valori unice
în cadrul acestui interval [GUA 07];
2. în scala valorilor RPN există zone goale, numite şi „găuri in scală” [BOW 95]; pe
măsură ce valorile RPN se apropie de 1000 distanţele dintre valori sunt tot mai mari
ceea ce poate avea drept rezultat intervale foarte mari între valori consecutive ale
RPN, fapt evidenţiat în figura 3.26.
Considerând că valoarea parametrului Detecţie D este supraestimată în mod eronat cu 1,
atunci valoarea supraestimată a indicelui de risc va fi:

RPN ' = S × O × ( D + 1) , (3.4)

unde S,O,D sunt valorile realiste ale parametrilor, atunci eroarea estimării RPN este:

ε RPN = RPN '− RPN = S × D, (3.5)

3. există o distribuţie neuniformă a valorilor RPN după cum urmează:


• 55,8% din valori în intervalul (1÷200);
• 21,7% din valori în intervalul (201÷400);
• 14,2% din valori în intervalul (401÷600);
• 5,8% din valori în intervalul (601÷800);
• 2,5% din valori în intervalul (801÷1000).

Figura 3.26. Caracteristicile scalei RPN

20
Cercetări privind aplicarea AMDE în fabricaţia componentelor auto

4. o serie de valori ale RPN se repetă – din cele 120 de valori unice, doar 6 provin din
combinaţii unice ale parametrilor S,O,D.
5. datorită multiplicării celor 3 factori, erorile de evaluare ale parametrilor vor avea un
efect disproporţionat asupra valorilor RPN (modificarea cu o unitate a unuia dintre
factori va conduce la creşterea/scăderea RPN cu o valoare egală cu produsul celorlalţi
2 factori).
Pornind de la aceste considerente, pot fi trase următoarele concluzii privind metodologia
tradiţională de evaluare a riscurilor:
- AMDE consideră doar cei trei factori S,O,D, şi nu ţine cont de alţi factori de influenţă
(precum costurile, de exemplu);
- procesul de evaluarea a parametrilor este dificil şi inexact;
- este neglijată importanţa relativă a celor 3 factori şi se porneşte de la presupunere că
aceştia contribuie în mod egal la determinarea priorităţii modurilor de defectare;
- aceeaşi valoare a RPN poate fi obţinută prin combinaţii diferite ale factorilor S,O,D
ceea ce conduce la implicaţii diferite privind riscurile;
- modelul matematic adoptat pentru determinarea priorităţii defectărilor este sensibil la
variaţiile evaluării factorilor;
- RPN nu poate fi utilizat pentru măsurarea eficacităţii acţiunilor corective.

3.6. STUDII PRIVIND AUTOMATIZAREA AMDE

În general, procesul AMDE se desfăşoară prin activitatea unei echipe de ingineri ce


analizează pe rând modurile de defectare unul câte unul. Această abordare implică un volum de
muncă foarte ridicat, dificil, mare consumator de timp şi predispus către erori şi omisiuni.
Rezultatele AMDE astfel realizate, în principal din raţiuni de timp, conduc către rapoarte ce
analizează moduri de defectare individuale şi combinaţii semnificative ale acestora, identificate
în mod euristic [PRI 02].
Pentru inginerii de design al sistemelor electronice din domeniul industriei auto, această
abordare nu este eficientă în condiţiile în care complexitatea din punct de vedere electronic a
autovehiculelor a crescut, fiind acum compuse din sisteme cu funcţionalitate complexă, bazate
pe unităţi electronice de control.
Pentru a putea considera efectele complexe ale defectărilor asupra designului şi
interacţiunea dintre acestea, cercetările din domeniu au fost direcţionate către automatizarea
proceselor AMDE, pentru a putea analiza atât modurile de defectare individuale cât şi defectările
multiple, activitate ce nu poate fi realizată de către ingineri fără suportul unor sisteme
informatizate.

21
Cercetări privind aplicarea AMDE în fabricaţia componentelor auto

3.6.2. Tehnici aplicabile pentru automatizarea AMDE


Există 3 tehnici de bază ce pot fi utilizate pentru automatizarea AMDE [BEL 92]:
1. Utilizarea simulării numerice;
2. Utilizarea sistemelor expert;
3. Utilizarea raţionării cauzale.

3.7. STUDII PRIVIND INTEGRAREA UNUI MODEL BAZAT PE COSTURI ÎN


CADRUL AMDE

Din punct de vedere economic, evaluarea modurilor de defectare realizată prin AMDE nu
este suficientă deoarece în cadrul rezultatelor nu sunt reflectate costurile ce apar ca urmare a
efectelor defectărilor.
Procesul decizional privind managementul îmbunătăţirilor necesită informaţii referitoare
la costuri pentru a putea determina valorile optime ale investiţiilor privind fiabilitatea (vezi
figura 3.28 [GUA 07]).

Figura 3.28. Raportul cost-fiabilitate

Pentru a putea menţine echilibrul între necesitatea atingerii ţelurilor privind calitatea,
satisfacerea cerinţelor clienţilor şi inovarea şi performanţele financiare şi competitivitatea,
instrumentele de management al calităţii trebuie să fie adaptate prin aplicarea unor modificări
bazate pe costuri. Asemenea abordări au fost aplicate de exemplu pentru QFD, prin integrarea
unor ţeluri privind costurile în procesul de dezvoltare a unor produse care să fie conforme
cerinţelor clienţilor.
În continuare vom prezenta soluţii de modificare a metodologiei tradiţionale AMDE prin
introducerea unui model orientat pe costuri în cadrul AMDE.

3.7.1. Costuri asociate defectărilor

1. Costuri asociate prevenţiei defectărilor – reprezintă costurile tuturor activităţilor


menite să prevină non-calitatea produselor şi serviciilor;

22
Cercetări privind aplicarea AMDE în fabricaţia componentelor auto

2. Costurile evaluării calităţii – reprezintă costurile asociate măsurării, evaluării sau


auditului produselor sau serviciilor pentru a asigura conformanţa cu standardele de calitate şi
cerinţele de performanţă;

3. Costurile defectărilor – costuri ce rezultă din neconformitatea produselor şi serviciilor


cu cerinţele sau necesităţile clienţilor. Acestea se împart în două categorii:
3.1. Costurile defectărilor interne – acestea sunt costurile ce apar înainte de livrarea
produselor sau prestarea serviciilor către client;
3.2. Costurile defectărilor externe– costurile defectărilor ce au loc după livrarea
produselor sau în timpul/după prestarea serviciilor. Costurile defectărilor externe se
împart în două sub-categorii:
3.2.1. Costuri directe;
3.2.2. Costuri indirecte.

3.7.2. Modele AMDE bazate pe costuri


Introducerea unui model bazat pe costuri în cadrul AMDE implică luarea în considerare a
unei game mai largi de consecinţe ale modurilor de defectare.
Introducerea unui model bazat pe costuri în cadrul AMDE, are următoarele caracteristici
potenţiale:
Beneficii:
- introducerea în cadrul analizei a efectelor interne ale defectărilor;
- creşterea calităţii evaluării riscurilor prin introducerea factorului cost;
- eliminare ajustărilor neraţionale ale RPN pentru atingerea conformităţii (jocul de
numere);
- posibilitatea determinării costului aşteptat al modului de defectare;
- susţinerea unui management raţional al procesului de îmbunătăţire a fiabilităţii şi
securităţii sistemelor.

Dezavantaje:
- necesitatea obţinerii unor date concrete privind costurile defectărilor;
- pentru unele moduri de defectare, estimările de cost sunt dificil sau imposibil de
evaluat;
- creşterea volumului de date ce trebuie procesate face imposibilă efectuarea evaluării
de risc în lipsa suportului informatic.
Introducerea costurilor în procesul de analiză se poate efectua pe mai multe nivele, în
funcţie de necesităţile de analiză şi resursele disponibile.

23
Cercetări privind aplicarea AMDE în fabricaţia componentelor auto

Model de AMDE bazat pe costurile interne şi externe ale defectărilor


În cadrul acestui model se vor considera atât costurile externe ale defectărilor cât şi cele
interne (fig. 3.29). Modelul se bazează pe determinarea următoarelor date aferente fiecărui mod
de defectare:

Fig. 3.29. Costurile defectărilor

Costul total al defectării va fi:

C = C i ⋅ Pnd + C e ⋅ Pd (3.10)

Indicele de risc bazat pe costuri va fi:

RPN c = Pa ⋅ C = Pa ( C i ⋅ Pnd + C e ⋅ Pd ) (3.11)

unde:
Pa – probabilitatea de apariţie a modului de defectare;
Pnd – probabilitatea non-detecţiei modului de defectare înainte de livrarea produselor;
Pd - probabilitatea detecţiei modului de defectare înainte de livrarea produselor;
Ci – costuri defectări identificate intern;
Ce – costuri defectări identificate extern.

3.8.3. Managementul cunoştinţelor AMDE


AMDE în general sunt elaborate sub formă de proiecte izolate, specifice pentru un
obiectiv bine determinat. Această abordare aduce cu sine o serie de dezavantaje, precum:
- lipsa structurării informaţiilor generate prin AMDE;
- arhivarea documentaţiei sub forma de documente imprimate care fac ca procesul de
colectare a datelor şi recuperare a informaţiilor necesare să fie foarte dificil;
- informaţiile sunt raportate la circumstanţe specifice şi nu pot fi adaptate la noi
proiecte;
- terminologia utilizată este specifică echipelor de analiză, inconsistentă şi deschisă la
interpretări.

24
Cercetări privind aplicarea AMDE în fabricaţia componentelor auto

Chiar şi în condiţiile utilizării formatelor electronice pentru arhivarea documentaţiei (sub


formă de documente tabelare), în lipsa unui software specific de management sunt întâmpinate o
serie de probleme precum:
- dificultăţi privind actualizarea şi adaptarea documentelor AMDE o dată cu
modificările aduse standardelor utilizate;
- în lipsa unor soluţii informatizate de comunicare la distanţă, cu posibilităţi de
efectuare a şedinţelor AMDE în regim de conferinţă şi partajare a informaţiilor.

Figura 3.31. Model de aplicaţie de management AMDE

Pentru eliminarea dezavantajelor menţionate mai sus, este propus un model de aplicaţie
de management AMDE (fig. 4.12) [NEA 11] care să prezinte următoarele caracteristici:
1. Integrarea unei soluţii de management a formularelor AMDE sub formă de bază
de date, cu următoarele specificaţii:
• management flexibil al datelor;
• vizualizare şi exportare a analizei atât sub formă tabelară cât şi de structură
ierarhică a configuraţiilor de elemente;
• adaptabilitate la modificări ale standardelor sau conform cerinţelor specifice
organizaţiei, inclusiv modificări ale metodologiei de evaluare a riscurilor
(introducerea de ex. a modelelor bazate pe costuri).
2. Integrarea unui model de bază de cunoştinţe, prin intermediul căreia să existe
posibilitatea utilizării datelor şi informaţiilor specifice AMDE în cadrul unor proiecte noi.

25
Cercetări privind aplicarea AMDE în fabricaţia componentelor auto

Baza de cunoştinţe are următoarele roluri:


• colectare datelor generate prin proiectele AMDE: - moduri de defectare,
cauze/mecanisme şi efecte ale defectărilor, metode curente de control, acţiuni
recomandate pentru reducerea/eliminarea defectărilor, criterii de evaluare
utilizate, etc.;
• organizarea informaţiilor;
• recuperarea conform necesităţilor a informaţiilor relevante.
Baza de cunoştinţe se poate prezenta în una din următoarele două forme:
A. Bază de cunoştinţe procesabilă pe calculator – care poate permite aplicarea raţionării
deductive automate. În cadrul acestui tip de bază de cunoştinţe informaţiile pot fi
structurate pe baza unei ontologii [DIT 04], [LEE 01];
B. Bază de cunoştinţe procesabilă de operatorul uman – care să permită colectarea
datelor pe baza unui motor de căutare sau un sistem de clasificare.
3. Integrarea unei soluţii de comunicare de tip intranet/internet cu următoarele
caracteristici:
• posibilitatea de efectuare de conferinţe pentru efectuarea la distanţă a
şedinţelor AMDE;
• accesul real-time şi partajarea pe bază de nivele de acces a formularelor şi
datelor necesare în cadrul proceselor AMDE;
• managementul echipelor AMDE, a şedinţelor de lucru şi urmărirea
responsabilităţilor.

3.10. CONCLUZII PRIVIND APLICAREA ANALIZEI MODURILOR DE


DEFECTARE ŞI A EFECTELOR DEFECTĂRILOR ÎN FABRICAŢIA
COMPONENTELOR AUTO.

Studiile teoretice cu privire al aplicarea metodei AMDE în fabricaţia componentelor auto permit
formularea următoarelor concluzii:
• în industria fabricaţiei componentelor auto, AMDE trebuie tratată ca un proces
integrat întregii activităţi a sistemului; acesta trebuie să constituie un proces continuu
de îmbunătăţire, aplicat la toate nivelurile şi în toate etapele de dezvoltare ale
produselor, de la concepţie, la execuţie, livrare şi ulterior în cadrul serviciilor post-
vânzare;
• metoda AMDE oferă beneficii maxime doar în contextul integrării acesteia alături de
alte instrumente ale calităţii sau metode complementare;
• metodologia tradiţională de evaluare a riscurilor oferă posibilităţi de interpretare
eronată şi de manipulare a rezultatelor. În acelaşi timp, evaluarea financiară a

26
Cercetări privind aplicarea AMDE în fabricaţia componentelor auto

riscurilor şi măsurilor aplicate nu este posibilă. Aceste probleme pot fi soluţionate


prin aplicarea unor metodologii modificate de evaluare a riscurilor, precum integrarea
unui model bazat pe costuri;
• la momentul actual, există pe piaţă o serie de aplicaţii de management Software al
AMDE; deşi acestea oferă o serie de avantaje din punct de vedere al managementului
proiectelor, există o serie de elemente ce pot fi îmbunătăţite, precum introducerea
unui sistem de comunicare pentru efectuarea la distanţă a şedinţelor AMDE, sau
posibilitatea de introducere a unor modificări privind metodologia de evaluare a
riscurilor;
• pentru a putea gestiona volumul de informaţii impresionant ce este caracteristic
proiectelor AMDE efectuate în cadrul industriei fabricaţiei componentelor auto, este
necesară utilizarea unor aplicaţii computerizate de management al AMDE, prin
intermediul cărei pot fi adresate următoarele cerinţe:
⋅ utilizarea unei baze de cunoştinţe pentru reutilizarea informaţiilor din proiectele
AMDE efectuate în trecut pentru proiecte nou-dezvoltate;
⋅ suport pentru introducerea de noi parametri în cadrul analizei (ca de exemplu un
model AMDE bazat pe costuri);
⋅ posibilitatea comunicării la distanţă (intranet/internet) pentru efectuarea şedinţelor
AMDE.

CAPITOLUL 4. CERCETĂRI EXPERIMENTALE PRIVIND APLICAREA ANALIZEI


MODURILOR DE DEFECTARE ŞI A EFECTELOR DEFECTĂRILOR ÎN
FABRICAŢIA COMPONENTELOR AUTO. STUDII DE CAZ

4.2. CERCETĂRI EXPERIMENTALE PRIVIND AMDE DE SISTEM

4.2.2. Studiu de caz I. Cercetări privind utilizarea unui model bazat pe costuri în
cadrul AMDE de Sistem
4.2.2.1. Obiectivele studiului de caz propus
1. efectuarea unei analize AMDE utilizând metodologia tradiţională;
2. pe baza rezultatelor obţinute prin aplicarea metodologiei tradiţionale, relevarea unor
aspecte privind limitările acesteia;
3. efectuarea analizei AMDE utilizând metodologia bazată pe modelul inovativ de
evaluare a riscurilor utilizând costurile defectărilor;
4. compararea rezultatelor obţinute şi formularea unor concluzii privind oportunitatea
implementării modelului bazat pe costuri.

27
Cercetări privind aplicarea AMDE în fabricaţia componentelor auto

4.2.2.3.Descrierea sistemului analizat


Proiectul AMDE are drept scop determinarea configuraţiei optime a sistemului de calcul
pe care o companie ce dezvoltă software de management AMDE sa îl livreze clienţilor, conform
următoarelor ipoteze:
• compania livrează atât software-ul necesar cât şi hardware-ul specific pentru a
putea fi rulată aplicaţia;
• compania trebuie să asigure suport tehnic (înlocuire sau reparaţie pentru
componente defecte, testarea acestora, transport la client, oferirea unui sistem de
backup pentru întreaga durată a reparaţiilor).
Principalele funcţii ale sistemului sunt:
1. executarea aplicaţiei de management AMDE în vederea generării documentelor de
proiectelor AMDE;
2. stocarea informaţiilor generate cu ajutorul aplicaţiei de management AMDE.
Funcţiile secundare ale sistemului includ:
1. Imprimarea documentelor AMDE pentru arhivarea fizica a acestora;
2. Transmiterea on-line a fişierelor AMDE generate .
Pornind de la cerinţele specifice de sistem ale unor aplicaţii Software AMDE similare
comerciale şi un preţ de cost maximal aproximativ pentru sistem, a fost stabilită o configuraţie
de sistem iniţială, ilustrată în figura 4.1. şi care conţine 3 elemente:
1. unitatea centrală;
2. perifericele;
3. software AMDE.

Figura 4.1. Configuraţia iniţială a sistemului propus

4.2.2.4. Aplicarea AMDE utilizând metodologia tradiţională

28
Cercetări privind aplicarea AMDE în fabricaţia componentelor auto

Unele dintre măsurile cele mai importante de reducere a riscurilor sunt ilustrate în tabelul
4.6. Ca urmare a rezultatelor analizei, printre alte măsuri de reducere a riscurilor, configuraţia
iniţială a sistemului a fost modificată. Componentele noi ale sistemului sunt prezentate în tabelul
4.7.

Tabelul 4.6. Exemple de măsuri de reducere a riscurilor

Cauzele defectărilor Acţiuni recomandate RPN RPN


iniţial final
Achiziţia unei surse
Putere insuficientă de la sursa de curent 160 60
certificate 80+
Achiziţie componente cu
Incompatibilitate componente compatibilitate certificată de 240 96
producător
Căderi de tensiune Achiziţie UPS 105 75
Includere HDD backup/Raid
Cădere Hard-disk 180 90
mirroring + DVD-R
Schimbare placă de bază cu
Cădere placă video 120 75
model cu video on-board

Tabel 4.7. Componentele noi determinate în urma analizei

Componentă Model Preţ (RON) Imagine


Placa de bază (include Gigabyte GA-H61M- 274,62
placa video) D2H

DVD-Writer Samsung SH- 69,99


222AB/BEBE bulk black
HDD Extern Western Digital My 336,17
Passport Essential 320GB
5400rpm 8MB

UPS RPC UPS600VA-CP 217,39

Sursă certificată 80+ Sursa Sirtec - High Power 218,33


Element PLUS 500W

4.2.2.5. Aplicarea AMDE utilizând metodologia bazată pe costuri


Aplicarea metodologiei AMDE bazată pe costuri s-a efectuat în conformitate cu modelul
descris în subcapitolul 4.2.2.2.
În primul pas au fost evaluate costurile defectărilor.
Costurile interne ale defectărilor includ:
• Costuri cu manopera (durata normată x cotul orar) pentru detecţie, reparaţie, testare;
• Costuri cu materialele (stoc de rezervă).
Costurile externe ale defectărilor includ:
• Transport;

29
Cercetări privind aplicarea AMDE în fabricaţia componentelor auto

• Costuri sistem backup (când este necesară preluarea sistemului de calcul pentru
reparaţii);
Utilizând valoarea probabilităţii de defectare oferită de către furnizor (% întoarceri în
garanţie) şi estimări privind probabilitatea de detecţie a defectărilor, valoarea revizuită a RPN
bazată pe costuri a fost apoi evaluată.
În continuare este prezentată metodologia de calcul pentru unul din modurile de defectare
(„Sistemul se resetează/blochează/BSOD/erori”) având drept cauză „Modul RAM defect”.
Costul intern al defectărilor va fi:

Ci = Cost detecţie + Cost reparaţie + Cost testare + Cost stoc+ Cost materiale (4.7)

Costul extern al defectărilor va fi:

Ce = Cost transport +Cost sistem backup (4.8)

4.2.2.6. Rezultate şi concluzii


Dezavantajele metodologiei tradiţionale de efectuare a AMDE au putut fi evidenţiate. De
exemplu, două moduri de defectare care conduc la acelaşi mod de defectare („Restart de
sistem/BSOD”) au valori identice ale RPN, deşi semnificaţia lor şi consecinţele financiare sunt
diferite. Exemplul este prezentat în tabelul 4.8.

Tabelul 4.8 Comparaţie între modelul clasic/modelul bazat pe costuri

Cauza defectării S O D RPN RPNc


RAM defect 7 3 5 105 36.85
Asamblare incorectă a componentelor 7 5 3 105 12.02

Utilizarea unui model bazat pe costuri permite nu doar obţinerea unei alternative viabile
şi cu un grad de subiectivitate mai redus în cadrul procesului de evaluare a riscurilor, dar de
asemenea oferă posibilitatea evaluării valorii potenţiale a măsurilor de reducere a riscurilor. Deşi
unele componente ale costului sunt dificil să fie determinate valoric (de exemplu costurile
externe asociate), atât timp cât algoritmul de evaluare a costurilor este consistent, rezultatele
obţinute oferă o alternativă mai flexibilă şi transparentă metodologiei tradiţionale AMDE.

4.2.3. Studiu de caz II. Aplicarea AMDE pentru un sistem inovativ de


telemonitorizare.

4.2.3.1. Obiectivele studiului de caz propus


Obiectul de studiu acestui proiect AMDE analiza unui concept nou de sistem (figura 4.7)
ce poate fi utilizat pentru diverse scopuri de monitorizare la distanţă. Acest sistem inovativ
introduce o metodă nouă de achiziţie a datelor şi publicare on-line a acestora şi este bazat pe un

30
Cercetări privind aplicarea AMDE în fabricaţia componentelor auto

sistem turn Freescale şi o aplicaţie bazată pe sistemul de operare Android pentru posibilitatea de
a accesa datele monitorizate utilizând diverse sisteme mobile [NEA 12B].
Elementele componente ale sistemului sunt:
A. Senzori;
B. Soluţie de achiziţie a datelor;
C. Server HTTP pentru publicarea on-line a datelor;
D. Echipamente conectabile la Internet şi Software-ul inclus în acestea
Modulul ,de achiziţie de date şi componentele serverului HTTP sunt incluse ca şi module
într-un sistem de tip turn (Tower System) model TWR-MCF5225X fabricat de compania
Freescale Semiconductor [DEA 12].
O componentă esenţială a sistemului este aplicaţia client Android, utilizată de către client
pentru a putea accesa diversele informaţii oferite de către serverul HTTP.

Figura 4.7. Sistem nou de telemonitorizare

Obiectivul principal al acestui studiu de caz îl constituie identificarea modurilor de


defectare potenţiale ale sistemului şi implementarea unor măsuri corective care să asigure
reducerea sau eliminarea efectelor negative ale acestora asupra utilizatorului.

4.2.3.2. Descrierea procesului de analiză


I. Determinarea funcţiilor sistemului
Sistemul analizat are ca funcţie principală monitorizarea la distanţă a valorilor
parametrilor determinaţi cu ajutorul unor senzori. Pentru realizarea funcţiei principale a
sistemului, este necesar ca acesta să realizeze următoarele funcţii secundare, esenţiale pentru
procesul de analiză:
1. achiziţia valorilor parametrilor monitorizaţi cu ajutorul senzorilor;
2. publicarea on-line a datelor cu ajutorul serverului HTTP;
3. accesarea informaţiilor utilizând echipamentele Android.
II. Identificarea Modurilor de Defectare Potenţiale - moduri în care produsul sau procesul
se poate defecta. Au fost identificate o serie de moduri de defectare potenţiale:

31
Cercetări privind aplicarea AMDE în fabricaţia componentelor auto

• accesul intermitent la datele achiziţionate;


• imposibilitatea de accesare a sistemului;
• erori ale datelor transmise, etc..
III. Identificarea Efectelor Potenţiale ale Defectărilor - consecinţe asupra sistemelor,
componentelor sau oamenilor. Au fost identificate o serie de efecte potenţiale ale defectărilor:
• accesul intermitent la datele achiziţionate;
• imposibilitatea de accesare a sistemului;
• erori ale datelor transmise, etc.
IV. Evaluarea Severităţii (S) a efectelor defectărilor (1-10).
V. Identificarea Cauzelor Potenţiale/Mecanismelor de defectare. Au fost determinate
cauze de defectare precum:
• erori de conexiune;
• accesul simultan a unui număr prea mare de utilizatori;
• interferenţe electromagnetice, etc.
VI. Evaluarea Apariţiei (O) a cauzelor defectărilor (1-10).
VII. Identificarea mijloacelor curente de control. Au fost evaluate elementele de
diagnostic ale sistemului.
VIII. Evaluarea Detecţiei (D) a defectărilor utilizând aceste mijloace (1-10).
IX. Calculul Indicelui de Risc (RPN) pentru fiecare element.
X. Stabilirea Acţiunilor Recomandate de Îmbunătăţire. Printre acţiunile propuse
remarcăm:
• introducerea unor sisteme de diagnostic pentru identificarea căderilor de sistem;
• limitarea numărului de utilizatori ce se pot conecta simultan;
• integrarea unei carcase de protecţie cu izolaţie electromagnetică.

XI. Monitorizarea acţiunilor stabilite şi efectul acestora asupra RPN.

4.2.3.3. Rezultatele analizei


Pe baza informaţiilor provenite în urma analizei au fost identificate problemele cu gradul
de risc cel mai ridicat ce pot conduce la defectarea sistemului sau funcţionarea
necorespunzătoare a acestuia.
Prin implementarea unor măsuri corective asupra design-ului de sistem a fost obţinut un
model de concept optimizat.
Măsurile corective identificate pot fi utilizate pentru îmbunătăţirea unor sisteme similare
sau pentru proiecte noi.

4.3. CERCETĂRI EXPERIMENTALE PRIVIND AMDE DE PRODUS

32
Cercetări privind aplicarea AMDE în fabricaţia componentelor auto

4.3.2. Studiu de caz III. Aplicarea DFMEA pentru o componentă auto

4.3.2.1. Obiectivele studiului de caz propus


Proiectul AMDE propus pentru studiul de caz are drept scop identificarea unor
oportunităţi de îmbunătăţire a design-ului unei componente auto. Studiul de caz are următoarele
obiective:
1. identificarea modurilor potenţiale de defectare ale produsului;
2. determinarea unei seri de modificări ale produs-ului existent, pentru a elimina sau
reduce riscurile asociate apariţiei modurilor de defectare identificate;
3. obţinerea modelului 3D al piesei prin tehnica Reverse Engineering;
4. implementarea îmbunătăţirilor determinate prin analiza AMDE asupra design-ului
produsului iniţial şi obţinerea unui model optimizat.

4.3.2.2. Descrierea procesului de analiză


Produsul analizat este un motor de ajustare pentru clapa de reglare a temperaturii
(dreapta) pentru instalaţii de aer condiţionat cu reglare electronică. Acesta face parte din sistemul
de încălzire/aer condiţionat al vehiculelor dotate cu sistem Climatronic.
Rolul principal al componentei analizate îl constituie poziţionarea clapei de reglare a
temperaturii pentru instalaţiile de climatizare, în vederea reglării temperaturii prin controlul
debitului de aer cald/rece. Controlul motorului de reglare este efectuat de către modulul de
control al instalaţiei de aer condiţionat, în funcţie de informaţiile transmise de la senzorii de
temperatură.
Produsul analizat este ilustrat în figura 4.9.: a - vedere ansamblu; b,d – Capac superior ; c
– capac inferior şi conţine următoarele elemente componente:
A. capac superior;
B. capac inferior;
C. motor electric;
D. cablaj motor;
E. element de angrenare (melc-roata melcată);
F. roată dinţată;
G. manivelă de angrenare;
H. senzor poziţie manivelă.

33
Cercetări privind aplicarea AMDE în fabricaţia componentelor auto

Figura 4.9. Motor de reglare

Pe baza documentaţiei şi a analizei efectuate de echipa AMDE, a fost stabilită funcţia


principală ale piesei, în raport cu sistemul din care face parte: „Efectuarea mişcării de rotaţie a
manivelei conform comenzii preluate de la sistemul central de comandă”. Schema de funcţionare
a sistemului din care face parte piesa analizată este ilustrată în figura 4.10.

Figura 4.10 Schema de funcţionare a sistemului

34
Cercetări privind aplicarea AMDE în fabricaţia componentelor auto

Figura 4.11. – Document AMDE pentru studiu de caz Motor de Reglare

35
Cercetări privind aplicarea AMDE în fabricaţia componentelor auto

4.3.2.3. Utilizarea AMDE alături de alte instrumente inginereşti – Reverse


Engineering
Pentru studiul de caz prezentat, tehnica inginerească Reverse Engineering a fost aplicată
în mod complementar metodologiei AMDE. Metoda Reverse Engineering (inginerie inversă)
reprezintă un instrument cu ajutorul căruia poate fi efectuată reproiectarea pieselor sau realizarea
unor piese noi pornind de la cele existente, în absenţa unui desen de produs sau a documentaţiei
originale [MAN 12]. Pentru a putea obţine datele geometrice ale piesei, este necesară utilizarea
unui scanner laser 3D cu ajutorul căruia să poată fi obţinut norul de puncte.
Etapele efectuate în vederea obţinerii design-ului îmbunătăţit de produs sunt:

Pasul 1. Scanarea piesei existente în vederea obţinerii norului de puncte.

Figura 4.12. Norul de puncte pentru capacul superior

Pasul 2. Prelucrarea norului de puncte pentru obţinerea modelului 3D al piesei.

Figura 4.14. Modelul 3D al piesei

36
Cercetări privind aplicarea AMDE în fabricaţia componentelor auto

4.3.2.4. Rezultate şi concluzii


Pe baza studiului de caz prezentat, au fost obţinute următoarele rezultate:
1. analiza unui design de produs pentru o componentă auto şi identificarea modurilor de
defectare potenţiale ce pot afecta funcţionarea acesteia;
2. stabilirea unor modificări de design pe baza rezultatelor proiectului AMDE, pentru
îmbunătăţirea proiectului original;
3. aplicarea metodei Reverse Engineering pentru reproducerea modelului digital al
piesei în absenţa documentaţiei originale a produsului.
Dezvoltări viitoare:
Pe baza modelului 3D obţinut prin tehnica Reverse Engineering şi a acţiunilor de
îmbunătăţire a design-ului identificate cu ajutorul Analizei Modurilor de Defectare şi a Efectelor
Defectărilor, urmează a fi obţinut modelul optimizat al piesei. Proiectul AMDE urmează a fi
actualizat pentru a determina eficienţa măsurilor propuse, pe baza evaluării indicelui de risc
revizuit.

4.4. CERCETĂRI EXPERIMENTALE PRIVIND AMDE DE PROCES

4.4.2.1. Obiectivele studiului de caz propus


Studiile de caz privind aplicarea PFMEA realizate în cadrul unei companii internaţionale
specializate în fabricarea componentelor auto şi pentru maşini unelte.
Pentru aceste studii de caz, autorul a participat în calitate de membru al echipei AMDE în
procesul de dezvoltare al unor proiecte pentru o serie de procese tehnologice, cu scopul de a
identifica modurile de defectare specifice ce pot conduce la efecte negative asupra clientului.
Pentru acest studiu de caz au fost definite următoarele obiective:
A. Urmărirea modului de implementare a Analizei Modurilor de Defectare şi a Efectelor
Defectărilor pentru un furnizor pentru industria auto:
1. modul de formare al echipei AMDE şi instruirea acesteia;
2. evaluarea activităţii de Brainstorming, urmărind următoarele activităţi:
- identificarea funcţiilor;
- stabilirea modurilor de defectare;
- identificarea efectelor defectărilor.
3. analiza procesului de evaluare a riscurilor conform metodologiei tradiţionale:
- evaluarea Severităţii;
- evaluarea Apariţiei;
- evaluarea Detecţiei;
- analiza riscurilor utilizând Indicele de Risc RPN.

37
Cercetări privind aplicarea AMDE în fabricaţia componentelor auto

4. procesul de stabilire a Acţiunilor Recomandate şi de alocare a responsabilităţilor şi


datelor de completare a acţiunilor;
B. Utilizarea aplicaţiei de management şi dezvoltare a proiectelor AMDE APIS IQ v.6,
urmărind următoarele aspecte:
1. caracteristici şi mod de funcţionare;
2. uşurinţa de utilizare;
3. limitări ale aplicării Software-ului;
4. oportunităţi de implementare a unor îmbunătăţiri.

4.4.2.4. Rezultate şi concluzii


În urma efectuării studiului de caz pot fi formulate următoarele concluzii:
1. Procesul de alcătuire şi întrunire al echipelor AMDE este dificil deoarece în multe
cazuri este necesară prezenţa unor membri a căror activitate nu poate fi suplinită.
Din acest motiv, de multe ori, membri de bază ai echipei AMDE lipsesc de la
şedinţele de Brainstorming şi au dificultăţi în a se integra în etapele următoare din
cadrul procesului;
2. În cadrul proiectelor realizate în cadrul companiilor multinaţionale, există
oportunitatea de a beneficia de experienţa personalului aflat în alte locaţii. S-a
identificat astfel oportunitatea de efectuare a proiectelor AMDE la distanţă,
beneficiind de suportul mijloacelor de comunicare moderne;
3. Datorită caracterului interdisciplinar al echipelor AMDE, există diferenţe la nivelul
înţelegerii atât a specificului proiectelor AMDE, cât şi a conceptelor referitoare la
produse şi procese:
- înţelegerea conceptelor de funcţie, mod de defectare, cauză şi efect al
defectărilor;
- exprimarea noţiunilor ce descriu produsele sau procesele analizate.
A fost determinată astfel necesitatea introducerii unei etape preliminare de
familiarizare a personalului cu procesul şi conceptele utilizate în AMDE şi cu
obiectul de studiu.
4. În cadrul etapei de evaluare a valorilor indicilor de risc au fost realizate următoarele
observaţii:
- scalele de evaluare recomandate de standardele utilizate în industria auto nu pot
fi aplicate pentru orice tip de produs sau proces; este necesară definirea unor
scale particularizate în funcţie de specificul proiectului AMDE;

38
Cercetări privind aplicarea AMDE în fabricaţia componentelor auto

- în lipsa unor date concrete privind probabilitatea de apariţie a defectărilor şi


probabilitatea de detecţie a cauzelor/mecanismelor de defectare, evaluarea
Apariţiei şi Detecţiei au un caracter puternic subiectiv;
- modul în care este exprimată Severitatea ca efect asupra clientului în
metodologia tradiţională nu permite o evaluare precisă şi în multe cazuri
Severitatea este supraevaluată pentru a se asigura ca moduri de defectare
importante să nu fie neglijate;
- personalul echipelor AMDE nu înţelege semnificaţia reală a indicelui de risc
RPN. Este necesară instruirea acestora privind deficienţele scalei RPN –
distribuţia neuniformă a valorilor, importanţa erorilor de evaluare, etc.;
- datorită importanţei relative egale a parametrilor S,O,D, moduri de defectare cu
RPN identic pot avea semnificaţie complet diferită.
5. În etapa de evaluare a acţiunilor recomandate s-a observat deficienţa sistemului
tradiţional care permite ajustarea valorilor RPN pentru atingerea pragului admis.
6. În ceea ce priveşte aplicaţia Software de management AMDE APIS IQ v6, pot fi
efectuate următoarele observaţii:
- deşi există posibilitatea de a accesa proiecte AMDE efectuate anterior, este
dificilă regăsirea informaţiilor utile pentru realizarea proiectelor noi;
- aplicaţia nu permite accesul paralel la distanţă a mai multor utilizator simultan;
- aplicaţia nu include posibilitatea de integrare şi structurare a informaţiilor
necesare privind AMDE sub formă de bază de cunoştinţe, pentru accesare
ulterioară.

4.5. CONCLUZII

În urma cercetărilor experimentale şi a studiilor de caz efectuate, se pot evidenţia


următoarele concluzii:
• utilizarea unui model bazat pe costuri permite nu doar obţinerea unei alternative
viabile şi cu un grad de subiectivitate mai redus în cadrul procesului de evaluare a
riscurilor, dar de asemenea oferă posibilitatea evaluării valorii potenţiale a măsurilor
de reducere a riscurilor. La implementarea modelului bazat pe costuri sunt
întâmpinate dificultăţi, atât datorită necesităţii de evaluare a probabilităţii de apariţie
a modurilor de defectare, cât şi evaluării precise a costurilor. În acest sens, este
necesar să fie introdus un sistem de management al informaţiilor pe baza căruia să
poată fi regăsite informaţiile necesare;

39
Cercetări privind aplicarea AMDE în fabricaţia componentelor auto

• pentru AMDE de sistem realizată pentru sistemul de telemonitorizare, prin


implementarea unor măsuri corective asupra design-ului de sistem a fost obţinut un
model de concept optimizat. Măsurile corective identificate pot fi utilizate pentru
îmbunătăţirea unor sisteme similare sau pentru proiecte noi;
• metoda AMDE poate fi aplicată cu succes alături de alte instrumente inginereşti,
precum metoda Reverse Engineering;
• studiile de caz efectuate în cadrul unei companii multinaţionale din domeniul
fabricaţiei auto au relevat existenţa mai multor probleme la aplicarea metodei AMDE.
Problemele sunt diverse, de la desfăşurarea activităţii echipei, înţelegerea diferitelor
concepte dar si managementul informaţiilor utilizate. Aceste probleme deschid
oportunităţi de îmbunătăţire, atât din punct de vedere metodologic dar şi prin
implementarea unor platforme software ca suport pentru managementul şi dezvoltarea
proiectelor AMDE.

CAPITOLUL 5. iAMDE – APLICAŢIE NOUĂ WEB-BASED PENTRU


MANAGEMENTUL PROIECTELOR AMDE

5.1. CARACTERISTICI GENERALE ALE APLICAŢIEI iAMDE

Caracteristicile aplicaţiei Software inovative de management a proiectelor AMDE au fost


stabilite pentru a satisface obiectivele propuse in cadrul proiectului de cercetare, cele mai
importante fiind:
1. aplicaţia să fie web-based, respectiv să folosească internetul ca mijloc principal de
comunicare;
2. integrarea unei baze de cunoştinţe în cadrul aplicaţiei AMDE care să permită
accesul rapid şi eficient la informaţiile necesare pentru dezvoltarea unor proiecte
noi;
3. posibilitatea lucrului interactiv la distanţă între membrii echipei AMDE, în special
în etapele de Brainstorming din cadrul proiectelor AMDE;
4. integrarea unui model optimizat de aplicare a metodologiei AMDE, bazat pe
rezultatele cercetărilor teoretice (model AMDE bazat pe costurile interne şi externe
ale defectărilor);
5. adaptabilitate la modificările standardelor AMDE;
6. generarea automată a histogramelor şi statisticilor;
7. suport bilingv: român-englez.

40
Cercetări privind aplicarea AMDE în fabricaţia componentelor auto

5.2. iAMDE – DESCRIERE GENERALĂ

Pentru realizarea aplicaţiei iAMDE au fost utilizate o serie de soluţii tehnice:


1. Programare VBA Excel
2. Microsoft SkyDrive
Microsoft Skydrive reprezintă un serviciu de găzduire a fişierelor care permite
utilizatorilor uploadul şi sincronizarea fişierelor către un sistem de stocare de tip cloud (nor) şi
accesarea acestora dintr-un browser web pe PC. Accesul este realizat pe baza unui cont
Microsoft Passport iar volumul implicit de date pus la dispoziţie în mod gratuit este de 7 GB.
Una din caracteristicile importante ale sistemului Skydrive este posibilitatea de partajare şi acces
simultan a fişierelor de tip Microsoft Excel [SKY 12].
3. Blog şi Forum

5.2.2. Elemente componente şi funcţionare


Aplicaţia iAMDE cuprinde o serie de elemente componente:
1. modul de management al proiectelor AMDE si bazei de cunoştinţe;
2. modul de dezvoltare al proiectelor AMDE;
3. bază de date;
4. depozit informaţional stocat în sistemul SkyDrive;
5. website de tip blog pentru publicarea ştirilor;
6. website de tip forum pentru comunicare între utilizatori.
Funcţiile aplicaţiei iAMDE sunt:
• Dezvoltarea de proiecte AMDE noi;
• Stocarea fişierelor proiectelor AMDE;
• Stocarea documentelor, informaţiilor şi datelor necesare pentru realizarea proiectelor
AMDE;
• Managementul proiectelor AMDE şi a informaţiilor necesare pentru realizarea
acestora (accesare, statistici);
Cerinţele de funcţionare ale aplicaţiei iAMDE sunt:
• PC de tip Office cu Microsoft Windows instalat şi conexiune permanentă la Internet;
• pachetul Microsoft Office 2010 (Microsoft Excel în mod obligatoriu);
• cont Windows Live ID pentru fiecare utilizator (gratuit);
• microsoft Live Messenger pentru comunicare;
• aplicaţia SkyDrive pentru sincronizarea fişierelor.
În figura 5.1 este prezentat schematic modul de funcţionare al aplicaţiei iAMDE.

41
Cercetări privind aplicarea AMDE în fabricaţia componentelor auto

Figura 5.1 Funcţionarea iAMDE

5.3. iAMDE – MODUL DE MANAGEMENT AL PROIECTELOR AMDE

Modulul de management iAMDE este reprezentat de fişierul iAMDE.xslm (compilat în


sub formă de executabil cu ajutorul aplicaţiei DoneEx Xcell Compiler). Acesta este un
instrument dedicat în mod special managerului proiectelor AMDE şi care are următoarele
funcţii:
• managementul proiectelor AMDE;
• managementul bazei de cunoştinţe;
• acces la site-uri: Ştiri, Forum şi SkyDrive.
42
Cercetări privind aplicarea AMDE în fabricaţia componentelor auto

Figura 5.2 Meniul principal al modului de management AMDE

În figura 5.2 este prezentat meniul principal al aplicaţiei de management AMDE, care
conţine următoarele elemente:
• buton “Ştiri” permite accesul la site-ul de tip blog realizat pentru publicarea ştirilor
privind aplicaţia AMDE şi noutăţile în legătură cu metodologia AMDE, aflat la link-ul:
http://newsiamde.blogspot.com/ [wNEA 12a]. Acest site permite atât vizualizarea informaţiilor
publicate cât şi înregistrarea de comentarii de către cititori, iar accesul poate fi restricţionat pe
baza adresei de e-mail a acestora şi este ilustrat în figura 5.3.
• buton “Forum” permite accesul la site-ul de tip forum ce a fost realizat pentru a oferi
suport comunităţii de utilizatori ai aplicaţiei iAMDE, aflat la link-ul:http://iamde.freeforums.org/
[wNEA 12b] şi care este securizat prin procedura de înregistrare a utilizatorilor, prezentat în
figura 5.4.

Figura 5.3 Site-ul de ştiri al aplicaţiei iAMDE

43
Cercetări privind aplicarea AMDE în fabricaţia componentelor auto

Figura 5.4 Site-ul de forum al aplicaţiei iAMDE

• butonul SkyDrive permite accesul la contul de stocare al aplicaţiei iAMDE, accesul


fiind securizat pe baza Microsoft Live ID. În figura 5.5 este prezentat site-ul www.skydrive.com.

Figura 5.5 Site-ul SkyDrive.com

44
Cercetări privind aplicarea AMDE în fabricaţia componentelor auto

• butonul afişează pagina de statistici privind proiectele din cadrul bazei de date
şi este ilustrată în figura 5.8.

Figura 5.8 Pagina de statistici privind proiectele AMDE

5.4. iAMDE – MODUL DE DEZVOLTARE AL PROIECTELOR AMDE

Modulul de dezvoltare al proiectelor este format din 2 fişiere template pentru realizarea
de proiecte AMDE:
1. modul de dezvoltare al proiectelor AMDE în limba română: TeAMDE.xlsm;
2. modul de dezvoltare al proiectelor AMDE în limba engleză: TeAMDEen.xlsm.
Fiecare dintre module include o serie de pagini ce oferă conţinutul necesar pentru
dezvoltarea proiectelor.

5.4.1. Pagina „Instrucţiuni”


În cadrul paginii instrucţiuni (figura 5.12) sunt incluse o serie de informaţii menite să
îndrume personalul nefamiliarizat cu metoda AMDE pentru a putea desfăşura proiectul conform
cu standardele în vigoare. Sunt incluse informaţii privind:
1. completarea formularului AMDE;
2. paşii proiectului AMDE;
3. acţiunile necesare pentru pregătirea AMDE.
Această pagină poate fi accesată şi apăsând butoanele corespunzătoare din formularul
AMDE (atât pregătire, AMDE clasic cât şi modelul bazat pe costuri).

45
Cercetări privind aplicarea AMDE în fabricaţia componentelor auto

Figura 5.12 Pagina de instrucţiuni

5.4.2. Pagina „Pregătire AMDE”


În cadrul acestei pagini se află elementele necesare pregătirii proiectelor AMDE
(întocmirea şedinţei preliminare AMDE) şi este ilustrată în figura 5.13.

Figura 5.13 Pagina pregătire AMDE

5.4.3. Pagina “Criterii de Evaluare”


În cadrul acestei pagini vor fi stabilite criteriile de evaluare ce vor fi utilizate pentru
evaluarea indicilor de risc: Severitate, Apariţie, Detecţie. În mod implicit sunt utilizate tabelele
de evaluare aferente standardelor utilizate în industria auto (scale de la 1 la 10 – vezi figura
5.14). Aceste criterii pot fi modificate şi adaptate pentru a corespunde cerinţelor specifice
fiecărui proiect AMDE realizat.

46
Cercetări privind aplicarea AMDE în fabricaţia componentelor auto

Figura 5.14. Pagina Criterii de Evaluare

5.4.4. Pagina “AMDE Clasic”


Pagina AMDE clasic reprezintă echivalentul formularului AMDE standard utilizat în
industria auto şi este compusa din:
• Antet ce include informaţii specifice proiectului AMDE (figura 5.15):

Figura 5.15 Antetul documentului AMDE

• Documentul AMDE propriu-zis (figura 5.16).


În cadrul documentului AMDE sunt introduse elementele necesare pentru efectuarea
AMDE.

Figura 5.16 Tabelul AMDE

47
Cercetări privind aplicarea AMDE în fabricaţia componentelor auto

• buton ”Adaugă în lista de proiecte” care îndeplineşte următoarele funcţii:


- introduce datele specifice din antetul documentului AMDE în pagina „Proiecte
AMDE” din baza de date;
- generează hyperlink-ul pentru fişierul proiectului şi îl introduce în baza de date, în
dreptul informaţiilor aferente proiectului respectiv.
• buton „AMDE bazat pe costuri” care activează şi afişează pagina AMDE bazat pe
costuri.

5.4.6. Pagina “Statistici”


În cadrul paginii de statistici sunt incluse următoarele elemente:
1. grafic ce prezintă distribuţia valorilor RPN pe intervale (figura 5.17);
2. grafic ce prezintă matricea de risc (figura 5.18);
Matricea de risc prezintă combinaţiile de valori ale parametrilor Severitate şi Apariţie şi
prin apăsarea butonului „Afişează”, pe grafic sunt inserate numărul de repetări ale combinaţiilor
de valori. Graficul este împărţit în 3 zone distincte în funcţie de valorile celor 2 parametri (zona
sigură, zona periculoasă şi zona critică).

Figura 5.17 Graficul distribuţiei valorilor RPN

Figura 5.18 Matricea de risc


48
Cercetări privind aplicarea AMDE în fabricaţia componentelor auto

3. grafice ce prezintă distribuţia valorilor celor 3 indici de risc (figura 5.19).

Figura 5.19 Grafice de distribuţie a valorilor parametrilor S,O,D

5.5. iAMDE – BAZA DE CUNOŞTINŢE AMDE

Baza de cunoştinţe iAMDE este compusă dintr-un fişier de tip bază de date
(KBAMDE.xlsm) şi fişierele stocate sub formă de dosare corespunzătoare categoriilor incluse în
baza de date. Tot elemente componente ale bazei de cunoştinţe sunt şi cele 2 site-uri de ştiri şi
forum.

Figura 5.20 Baza de date – pagina „Articole”

Baza de date (fig. 5.20) include mai multe tipuri de categorii de date:
1. Informaţii despre proiecte
2. Resurse Externe
3. Resurse Interne AMDE
4. Resurse Interne Diverse
Fişierele aferente informaţiilor din baza de cunoştinţe sunt organizate sub formă de
foldere, în cadrul dosarului „.\Resurse\”. Datorită modului în care a fost programată aplicaţia,
utilizând referinţe relative privind structura de dosare, aplicaţia poate fi rulată atât offline (local)
cât şi on-line (din browser). În figura 5.21 este prezentată structura resurselor aplicaţiei iAMDE.

49
Cercetări privind aplicarea AMDE în fabricaţia componentelor auto

a) b)

Figura 5.21 Structura de dosare a bazei de cunoştinţe (a - local; b – on-line)

5.6. CONCLUZII

Pe baza cercetărilor experimentale efectuate utilizând platforma software iAMDE pot fi


formulate următoarele concluzii:
• baza de cunoştinţe trebuie să conţină informaţii, date şi cunoştinţe referitoare la
AMDE atât din mediu intern cat şi cel extern;
• baza de cunoştinţe trebuie să includă toate documentele necesare dezvoltării
proiectelor AMDE, proiectele AMDE vechi dar şi blog si forum;
• soluţia software iAMDE oferă o alternativa cu cost redus la soluţiile comerciale şi
oferă beneficii din punct de vedere al costurilor şi timpului alocat dezvoltării
proiectelor AMDE;
• metodologia pe baza căreia a fost realizată platforma iAMDE poate fi adaptată pentru
alte necesităţi în domeniul managementului proiectelor.

CAPITOLUL 6. CONCLUZII FINALE. CONTRIBUŢII ORIGINALE. DISEMINAREA


REZULTATELOR. DIRECŢII VIITOARE DE CERCETARE

6.1. CONCLUZII FINALE

Teza se înscrie pe linia preocupărilor moderne remarcate pe plan naţional şi internaţional


în domeniul Ingineriei Industriale.

50
Cercetări privind aplicarea AMDE în fabricaţia componentelor auto

În contextul concurenţial actual, companiile din industrie, în mod special din industria
producătoare de automobile, trebuie să asigure produse de calitate, livrate la timp şi la un preţ
competitiv. Aceste deziderate nu pot fi obţinute decât în condiţiile în care companiile
implementează un sistem de management al calităţii, asigurându-se în acelaşi timp că şi
furnizorii, la rândul lor realizează acest lucru. Cu toate acestea, sistemele de management nu pot
fi eficiente de-a lungul întregului ciclu de viaţă al produselor dacă nu este implementat un sistem
de management al fiabilităţii în etapele incipiente ale design-ului de produs.
Unul din cele mai utilizate instrumente de management al calităţii ce poate fi utilizat în
această etapă este Analiza Modurilor de Defectare şi a Efectelor Defectărilor (AMDE), metodă
prin care poate fi îmbunătăţită calitatea şi fiabilitatea produselor prin identificarea unor soluţii şi
acţiuni corective de eliminare a modurilor de defectare sau de atenuare a efectelor negative ale
acestora.
Rezultatele cercetărilor teoretice şi aplicative, dezvoltate pe parcursul elaborării şi
finalizării tezei de doctorat, au evidenţiat următoarele concluzii:
• utilitatea aplicării metodologiei AMDE a fost demonstrată în toate etapele ciclului de
viaţă al produselor, totuşi această metodologie oferă rezultate limitate de sine
stătătoare şi prezintă interes identificarea unor soluţii de integrare a acesteia alături de
alte metode şi instrumente de management al calităţii şi fiabilităţii (precum ADD) sau
tehnici inginereşti precum metoda Reverse Engineering;
• în condiţiile creşterii complexităţii analizelor de fiabilitate, efortul uman nu mai este
suficient pentru a efectua o AMDE în condiţii eficiente şi este necesară identificarea
unor soluţii de automatizare parţială a unor aspecte ce privesc această metodologie.
Utilizarea simulării numerice, a sistemelor expert sau raţionării cauzale pot fi variante
pentru implementarea automatizării AMDE;
• eficienţa aplicării metodei AMDE din punct de vedere economic a fost demonstrată
în timp, cu toate acestea însă metodologia curentă nu include o evaluare financiară a
rezultatelor, care este şi unul din motivele pentru care majoritatea furnizorilor aplică
AMDE din raţiuni de conformanţă şi nu pentru beneficiile reale ale metodei. În aceste
condiţii, o direcţie de cercetare este de identificare şi implementare a unor modele
bazate pe costuri, prin prisma cărora să poată fi evaluate proiectele AMDE, pentru a
oferi suport managementului in procesul decizional de alocare a resurselor;
• din punct de vedere al volumului de informaţii, metodologia AMDE este limitată în
lipsa unor posibilităţi de structurare eficientă. Pentru a putea reduce pe de o parte
timpul necesar efectuării analizei şi gradul de subiectivitate al procesului şi pe de altă
parte pentru a putea beneficia de rezultatele pozitive ale AMDE efectuate anterior,

51
Cercetări privind aplicarea AMDE în fabricaţia componentelor auto

pot fi utilizate diverse sisteme de structurare a datelor sub formă de baze de


cunoştinţe;
• distribuţia geografică a companiilor din industrie şi internaţionalizarea proceselor de
management acestora afectează şi aplicarea metodelor AMDE. În acest context
devine imperativ ca managementul proiectelor AMDE să fie informatizat şi să
beneficieze de canalele de comunicare moderne. Pentru acest deziderat se pot utiliza
platforme AMDE web-based (precum aplicaţia originală iAMDE) care să faciliteze
comunicarea şi lucrul în echipă la distanţă, elemente fundamentale ale aplicării
metodologiei AMDE în marile companii;
• evaluarea riscurilor în cadrul metodologiei AMDE reprezintă veriga cea mai slabă a
procesului, motiv pentru care cele mai multe cercetări din domeniu au ca obiectiv
dezvoltarea unor soluţii şi metode noi pentru determinarea acestora şi stabilirea
priorităţilor de acţiune în vederea reducerii lor. Prin utilizarea indicelui de risc RPN
ca rezultat al multiplicării Severităţii, Apariţiei şi Detecţiei se obţin pe de o parte
rezultate inconsistente şi pe de altă parte este încurajată aplicarea unor măsuri care
vizează doar reducerea artificială a RPN şi nu măsuri reale de îmbunătăţire a
produselor, proceselor sau sistemelor;
• pentru direcţiile de cercetare privind optimizarea metodologiei AMDE prezentate mai
sus este necesar să fie găsite soluţii de suport informatizate, pentru a reduce volumul
de muncă, timpul de execuţie şi costurile şi pentru a creşte în acelaşi timp precizia şi
eficienţa analizelor efectuate;
• deşi soluţiile software comerciale de management al AMDE oferă reale avantaje,
acestea prezintă o serie de limitări, legate atât de costurile de implementare, cât si de
absenţa unor funcţii precum managementul cunoştinţelor şi adaptabilitatea la cerinţele
specifice ale companiilor. Pentru o parte din aceste dezavantaje au fost identificate şi
implementate soluţii în cadrul aplicaţiei iAMDE.

6.2. CONTRIBUŢII ORIGINALE

Rezultatele cercetărilor teoretice şi experimentale obţinute pe parcursul elaborării tezei de


doctorat, permite evidenţierea următoarelor contribuţii originale:
• s-a realizat o sinteză a cunoştinţelor privind metodele de analiză a securităţii ţi
fiabilităţii sistemelor;
• s-a efectuat o analiză privind integrarea metodelor privind fiabilitatea şi securitatea
sistemelor în cadrul ciclului de viaţă al produselor;

52
Cercetări privind aplicarea AMDE în fabricaţia componentelor auto

• s-a întreprins o analiză a stadiului actual al cercetărilor privind implementarea


Analizei Modurilor de Defectare şi a Efectelor Defectărilor în fabricaţia
componentelor auto;
• s-a realizat analiza metodologiei tradiţionale de evaluare a riscurilor în cadrul AMDE
şi au fost identificate limitările acesteia şi oportunităţile de îmbunătăţire;
• au fost analizate soluţiile şi posibilităţile privind automatizarea AMDE;
• s-a efectuat un studiu privind managementul cunoştinţelor în cadrul AMDE;
• au fost evaluate aplicaţiilor comerciale de management al proiectelor AMDE(APIS
IQ AMDE, Reliasoft XAMDE şi altele) pentru identificarea limitărilor existente şi a
oportunităţilor de îmbunătăţire;
• a fost elaborat unui model teoretic de evaluarea a riscurilor în cadrul AMDE bazat pe
costurile defectărilor;
• a fost dezvoltat un model teoretic de bază de cunoştinţe AMDE;
• au fost efectuate mai multe studii de caz privind AMDE de proces în calitate de
membru activ al echipei AMDE în cadrul unei companii multinaţionale din domeniul
fabricaţiei componentelor auto, pentru identificarea limitărilor metodologiei AMDE
şi identificarea oportunităţilor de îmbunătăţire a acesteia (reducerea timpului şi
costurilor de realizare a analizei, utilizarea cunoştinţelor din proiecte anterioare
pentru realizarea noilor proiecte, probleme legate de activitatea echipei AMDE, etc.);
• a fost efectuat un studiu de caz privind integrarea metodologiei AMDE de produs
alături de metoda Reverse Engineering pentru o componentă auto (motor de reglare al
instalaţiei de climatizare);
• a fost efectuat un studiu de caz pentru AMDE de sistem pentru îmbunătăţirea unui
concept de sistem de telemonitorizare;
• s-a realizat unui studiu de caz pentru validarea modelului de evaluare a riscurilor
bazat pe costuri (sistem de calcul);
• a fost elaborată o metodologie originală web-based pentru managementul
informatizat al proiectelor AMDE pe baza căreia a fost realizată aplicaţia Software de
management al proiectelor AMDE denumită iAMDE;
• a fost realizată o analiză multicriterială pentru identificarea soluţiilor tehnice de
realizare a aplicaţiei iAMDE;
• a fost proiectat modulul de dezvoltare al proiectelor AMDE din cadrul aplicaţiei
iAMDE, cu template in limba romana şi limba engleză (programare utilizând VBA
Excel);

53
Cercetări privind aplicarea AMDE în fabricaţia componentelor auto

• s-au realizat două site-uri web pentru ştiri si forum (http://newsiamde.blogspot.com/,


http://iamde.freeforums.org/), ca elemente componente ale bazei de cunoştinţe
AMDE integrată în cadrul aplicaţiei iAMDE;
• a fost dezvoltată o baze de date ca element component al bazei de cunoştinţe AMDE
integrată în cadrul aplicaţiei iAMDE;
• a fost elaborată structura depozitului de informaţii ca element component al bazei de
cunoştinţe AMDE integrată în cadrul aplicaţiei iAMDE;
• a fost proiectat şi dezvoltat Modulul de Management din cadrul aplicaţiei iAMDE,
programată utilizând VBA Excel;
• s-a realizat testarea aplicaţiei software originale iAMDE prin implementarea de studii
de caz pentru completarea bazei de cunoştinţe.

6.3. DISEMINAREA REZULTATELOR

Rezultatele cercetărilor efectuate pe parcursul elaborării şi finalizării tezei de doctorat au


fost valorificate prin publicarea a 7 lucrări ştiinţifice (6 ca prim autor şi una în calitate de co-
autor) în reviste şi conferinţe internaţionale: [NEA 10] ,[NEA 11], [NEA 12a], [NEA 12b],
[NEA 12c], [NEA 12d], [DEA 12] şi 2 site-uri web [wNEA 12a], [wNEA 12b].

6.4. DIRECŢII VIITOARE DE CERCETARE

Rezultatele teoretice şi studiile de caz efectuate în cadrul tezei de doctorat pot conduce în
viitor la dezvoltarea următoarelor direcţii de cercetare:
• elaborarea unor modele îmbunătăţite bazate pe costuri, cu aplicabilitate în domeniul
fabricaţiei auto;
• dezvoltarea platformei software iAMDE pentru înglobarea altor funcţii care să
faciliteze realizarea şi managementul proiectelor AMDE;
• dezvoltarea unor module software pentru alte instrumente ale managementului
calităţii şi securităţii sistemelor;
• aplicarea metodologiei şi tehnologiilor pe baza cărora a fost dezvoltată aplicaţia
iAMDE pentru alte sisteme de management al proiectelor.

54
Cercetări privind aplicarea AMDE în fabricaţia componentelor auto

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

[API 09] APIS IQ Software Manual, 2009.


[BEN 96] Ben-Daya, M., Raouf, A., A revised failure mode and effects analysis model,
International Journal of Quality & Reliability Management, vol.13, nr.1, pag. 43 –
47, 1996.
[BER 08] Bertsche, B., Reliability in automotive and mechanical engineering, Springer, 2008
[BIR 07] Birolini, A., Reliability Engineering.Theory and Practice, Springer, 2007
[BOW 03] Bowles, J. An assessment of RPN prioritization in a failure modes effects and
criticality analysis, Annual Reliability And Maintainability Symposium, pag.380–
386, 2003.
[CHR 95] Potential Failure Modes and Effects Analysis (FMEA). Reference Manual,
Chrysler Corporation, Ford Motor Company, General Motors Corporation,1995.
[DEA 12] Deaky, B., Neagoe, B.S., Lupulescu, N.B., The Design of a New Remote
Monitoring System based on the Tower System, REV 2012 International
Conference – Remote Engineering & Virtual Instrumentation, 4-6 Iulie 2012,
Bilbao, Spain.
[DIT 04] Dittmann, L., Rademacher, T., Zelewski, S., Combining knowledge management
and quality management systems, European Organization for Quality (Ed.), 48th
EOQ Congress “Quality and Innovations: The Path to Higher Standards of Living”
Moscova, 2004-09-07 – 2004-09-09, Congress Materials (CD-ROM).
[DOK 07] Dokas, I.M., Ontology to Support Knowledge Representation and Risk Analysis
for The Development of Early Warning System in Solid Waste Management
Operations, International Symposium on Environmental Software Systems (ISESS
2007), Crown Plaza Hotel, Prague, Czech Republic, May 22 – 25, 2007 (CD-
ROM).
[DON 07] Dong, C., Failure mode and effects analysis based on fuzzy utility cost estimation,
International Journal of Quality & Reliability Management, vol. 24, nr. 9, pag. 958
– 971, 2007.
[FAR 07] Farris, J., Letens, G., Van Aken, E.M., Ellis, K., Boyland, J., A Structured
Approach for Assessing the Effectiveness of Engineering Design Tools in New
Product Development, Engineering Management Journal, vol.19, nr. 2, pag. 31-39,
2007.
[FIL 03] Filip, N., Popescu, I., Ingineria Calităţii, Editura Universităţii Transilvania,
Braşov, 2003.

[FOR 04] Failure Mode and Effects Analysis, FMEA Handbook (with robustness linkages),
Ford Motor Company, 2004
[GIL 93] Gilchrist, W., Modelling failure mode and effects analysis, International Journal of
Quality & Reliability Management, vol. 10, Nr. 5, pag. 16-23, 1993.
[GIN 98] Ginn, D.M. et al.,The QFD/FMEA interface, European Journal of Innovation
Management, vol. 1, nr. 1, pag. 7– 20, 1998.
[GUA 07] Yang G., Life Cycle Reliability Engineering., Wiley, 2007.
[HEC 08] Hecht, H., Menes, R., Software FMEA Automated and as a Design Tool, SAE
International, 2008.
[HUA 00] Huang, G., Shi J., Mak, K., Failure mode and effect analysis (FMEA) over the
WWW, International Journal of Advanced Manufacturing Technology, vol. 16, nr.
8, pag. 603 - 608, 2000.

55
Cercetări privind aplicarea AMDE în fabricaţia componentelor auto

[IRE 96] Ireson, W.G., Coombs, C.F., Moss, R.Y., Handbook of Reliability Engineering and
Management, 2nd. Ed., New York: McGraw-Hill. – J.D. Lazor, Ford Motor
Company Cap. 6, 1996.
[JOH 03] Johnson, K.G., Khan, M.K., A study into the use of the process failure mode and
effects analysis (PFMEA) in the automotive industry in the UK, Journal of
Materials Processing Technology, Vol.139, Nr.1-3, pag.348–356, 2003.
[LYO 06] Lyonnet, P., Ingenierie de la fiabilite, Tec Et Doc, 2006.
[MAN 12] Manolescu, A., Fota, A., Oancea, G., Parametric Part in Proengineer Obtained
From a Scanned Model, REV 2012 International Conference - Remote
Engineering & Virtual Instrumentation, 4-6 Iulie 2012, Bilbao, Spain (acceptat
pentru publicare).
[MAR 02] Martinescu, I., Popescu I., Analiza fiabilităţii şi securităţii sistemelor, Reprografia
Universităţii Transilvania din Braşov, Braşov, 2002.
[MAR 95] Martinescu, I., Popescu, I., Fiabilitate, Editura Gryphon, Braşov, 1995.
[MCD 09] McDermott, R.E., Mikulak, R.J., Beauregard, M.R., The Basics of FMEA, 2nd ed.,
Productivity Press, New York, 2009
[NEA 10] Neagoe, B. S., MARTINESCU, I., The Specifics of the Application of the Failure
Mode and Effects Analysis (FMEA) in the Automotive Industry, 3rd WSEAS
International Conference on Engineering Mechanics, Structures, Engineering
Geology (EMESEG `10), Corfu Island Greece, ISSN: 1792-4294, ISBN: 978-960-
474-203-5, July 22-24, 2010, pag. 442-447.
[NEA 11] Neagoe, B.S., Solutions for the improvement of the Failure Mode and Effect
Analysis in the automotive industry ”, the 3rd WSEAS International Conference
on Manufacturing Engineering, Quality and Production Systems (MEQAPS '11),
ISBN: 978-960-474-294-3, Universitatea Transilvania din Braşov, Aprilie 11-13,
2011, pag. 127-132.
[NEA 12a] Neagoe, B.S., Cost-based Risk Assesment Methodology for the Failure Mode and
Effects Analysis, ModTech International Conference - New face of TMCR
Modern Technologies, Quality and Innovation - New face of TMCR, 24-26 May
2012, Sinaia, Romania.
[NEA 12b] Neagoe, B.S., Failure Mode and Effects Analysis of a New Telemonitoring
System, REV 2012 International Conference - Remote Engineering & Virtual
Instrumentation, 4-6 Iulie 2012, Bilbao, Spain.
[NEA 12c] Neagoe, B.S., Martinescu, I., Web-based Methodology for the Management of
FMEA projects, RECENT Industrial Engineering Journal, ISSN 1582-0246, vol.
13, nr. 2(35), 2012
[NEA 12d] Neagoe, B.S., Martinescu, I., iAMDE – Web-based Software Solution for the
Management of FMEA Projects, COSME 2012- Computing and Solutions in
Manufacturing Engineering, Braşov, Braşov, România – Academic Journal of
Manufacturing Engineering,ISSN: 1583-7904, vol. 10, nr. 3, pag. 71-76, 2012.
[PIC 05] Pickard, K.; Muller, P.; Bertsche, B. Multiple failure mode and effects analysis -
An approach to risk assessment of multiple failures with FMEA. In: ANNUAL
RELIABILITY AND MAINTAINABILITY SYMPOSIUM, p.457 - 462 2005.
[PRI 02] Price, C.J., Taylor, N.S., Automated multiple failure FMEA, Reliability
Engineering & System Safety, vol.76, nr.1, pag.1-10, 2002.
[PUE 02] Puente, J., Pino, R., Priore, P., Fuente, D.D.L., A decision support system for
applying failure mode and effects analysis, International Journal of Quality &
Reliability Management, vol.19, nr.2, pag.137-150, 2002.

56
Cercetări privind aplicarea AMDE în fabricaţia componentelor auto

[RHE 03] Rhee, S.J., Ishii, K., Using cost based FMEA to enhance reliability and
serviceability, Advanced Engineering Informatics, vol.17, nr.3-4, pag.179-188,
2003.
[STA 03] Stamatis DH., Failure mode and effect analysis: FMEA from theory to execution.
2nd ed. Milwaukee, WI: ASQ Quality Press, 2003.
[TEO 04] Teoh, P.; Case, K. Failure modes and effects analysis through knowledge
modelling. Journal of Materials Processing Technology, v. 153-154, n. 1-3, p.253 -
260, 2004.

[THR 01] Throop, D., Malin, J., Fleming, L., Automated incremental design FMEA, IEEE
Proceedings Aerospace Conference, vol.7, 2001.
[VIN 05] Vintr, Z., Vintr, M., FMEA Used In Assessing Warranty Costs, Annual Reliability
And Maintainability Symposium, pag. 331 – 336, 2005.
[VON 08] Von Ahsen, A., Cost-oriented failure mode and effects analysis, International
Journal of Quality & Reliability Management, vol.25, nr.5, pag. 466 – 476, 2008.
[WIR 96] Wirth, R.; Berthold, B.; Krämer, A.; Peter, G. Knowledge-based support of system
analysis for the analysis of Failure modes and effects. Engineering Applications of
Artificial Intelligence, v.9, n.3, p.219--229. 1996.
[ZIO 07] Zio, E., An introduction to the basics of reliability and risk analysis, Series in
Quality, Reliability and Engineering Statistics, vol. 13, 2007.
[wASQ 11] Cost of quality, disponibil on-line la adresa: http://asq.org/learn-about-quality/cost-
of-quality/overview/overview.html, Accesat: 2011.
[wASR 10] Asociaţia de standardizare din România, disponibil on-line la adresa:
http://www.asro.ro, Accesat: 2010.
[wAUT 11] Volkswagen Beetle seat assembly, disponibil on-line la adresa:
http://www.autopartslib.com/2011/03/10/car/2002-volkswagen-beetle-front-seat-
and-tracks-components-assembly-parts-diagram, Accesat: 2012.
[wCAR 10] Carparts: brakes, http://www.carparts.com/brakes.htm, Accesat: 2010.

[wDAT 09] Deutsche Automobil Treuhannd GMBH Report 2009, 2010 disponibil on-line la
adresa: http://www.autokiste.de/service/dat_veedol_report, Accesat: 2009.
[wDFM 10] Automotive Design FMEA (DFMEA) in SAE J1739 Format, disponibil on-line la
adresa: http://www.reliasoft.com/pubs/xfmea_dfmea.pdf, Accesat: 2010.
[wIAS 10] International Automotive Sector Group, QS-9000, 2010, disponibil on-line la
adresa: http://www.qs-9000.org , Accesat: 2010.
[wNEA 12a] iAMDE – Pagina de ştiri, disponibil on-line la adresa:
http://newsiamde.blogspot.com/, Accesat: 2012.
[wNEA 12b] iAMDE – Pagina de forum, disponibil on-line la adresa:
http://iamde.freeforums.org/, Accesat: 2012.
[wREL 10] Examining Risk Priority numbers in FMEA, 2010, disponibil on-line la adresa:
http://www.reliasoft.com/newsletter/2q2003/rpns.html , Accesat: 2012.
[wREL 11] RELEX 2009, 2010, disponibil on-line la adresa, http://www.relex.com , Accesat:
2011.
[wSKY 12] Prezentare Microsoft SkyDrive, disponibil on-line la adresa
http://windows.microsoft.com/ro-RO/skydrive/home, Accesat: 2012.

57
Cercetări privind aplicarea AMDE în fabricaţia componentelor auto

REZUMAT

În societatea modernă, luarea de decizii reprezintă un aspect esenţial în scopul atingerii


obiectivelor propuse ale întreprinderii. Dintre instrumentele inginereşti utilizate pentru luarea
deciziilor, se remarcă Analiza Modurilor de Defectare şi a Efectelor Defectărilor (AMDE), cu
ajutorul căreia sunt identificate, analizate şi prioritizate modurile de defectare ce pot afecta un
sistem, produs sau proces. Teza de doctorat cu titlul Cercetări privind aplicarea Analizei
Modurilor de Defectare şi a Efectelor Defectărilor în fabricaţia componentelor auto are ca
obiectiv principal realizarea unei platforme software pentru dezvoltarea şi managementul
proiectelor AMDE. Au fost efectuate o serie de studii teoretice şi experimentale privind
următoarele aspecte ale metodologiei AMDE: caracteristicile specifice ale metodei în fabricaţia
componentelor auto, procesul de evaluare a riscurilor, aplicarea metodei alături de alte
instrumente inginereşti şi managementul cunoştinţelor în cadrul proiectelor AMDE. Rezultatele
cercetărilor au fost integrate în aplicaţia originală web-based iAMDE, programată cu ajutorul
VBA Excel, care include 3 module: un modul de dezvoltare al proiectelor AMDE, un modul de
management şi o bază de cunoştinţe (care integrează două site-uri web). Dintre caracteristicile
iAMDE se remarcă posibilitatea de comunicare la distanţă a membrilor echipei AMDE,
posibilitatea de execuţie cu sincronizare online şi offline şi integrarea unei baze de cunoştinţe.

ABSTRACT
In a modern society, making decisions is an essential aspect for reaching the desired
goals of the enterprise. Among the engineering tools used for making decisions, we distinguish
the Failure Mode and Effects Analysis (FMEA), which helps to identify, analyze and prioritize
failure modes which can affect a system, a product or a process. The thesis called Research on
the application of the Failure Mode and Effects Analysis for the manufacturing of automotive
parts has as main objective the creation of a software platform for the development and
management of FMEA projects. A series of theoretical and experimental studies were done,
regarding the following aspects of the FMEA methodology: the specific characteristics of the
method for automotive parts manufacturing, the risk evaluation process, the application of the
method together with other engineering tools and knowledge management for FMEA projects.
The results of the research were integrated in the original web-based application iAMDE,
programmed using VBA Excel, which includes 3 modules: a development module for FMEA
projects, a management module and a knowledge base (which integrates two websites). Among
the characteristics of iAMDE, we can distinguish the possibility of remote communication
among the FMEA team members, the possibility of execution with online and offline
synchronization and the integration of a knowledge base.

58
Cercetări privind aplicarea AMDE în fabricaţia componentelor auto

CURRICULUM VITAE

Informaţii personale
Nume / Prenume NEAGOE Bogdan - Sorin
Adresă Bld. Griviţei, nr. 49., bl. 34, sc.A, ap.26, Braşov, ROMÂNIA
Telefon Mobil: +40 724053068
E-mail neagoe_bogdan@unitbv.ro
Naţionalitate Română
Data naşterii 21.09.1980
Sex Masculin

Educaţie şi formare
10.2009 - Prezent Doctorand la Universitatea Transilvania din Braşov, Facultatea
de Inginerie Tehnologică şi Management Industrial, Centrul de
cercetare Tehnologii şi Sisteme Avansate de Fabricaţie,
Domeniul Inginerie Industrială

10.2004 - 06.2006 Studii Masterale la Universitatea Transilvania din Braşov,


Facultatea de Inginerie Tehnologică şi Management Industrial,
Programul de studiu Automation of Manufacturing Systems

10.1999 - 06.2004 Licenţiat în domeniul Inginerie Industrială la Universitatea


Transilvania din Braşov, Facultatea de Inginerie Tehnologică şi
Management Industrial, Programul de studiu Ingineria şi
Managementul Sistemelor de Producţie
Experienţa profesională
03.2006 – 09.2009 Administrator - S.C. Combos S.R.L., Braşov

01.2005 – 03.2006 Inginer, şef departament Management SDV-uri – S.C. INA


Schaeffler S.R.L., Braşov

10.1999 - 01.2005 Funcţionar economic – S.C. Ceprocons S.R.L., Braşov

Limbi străine Engleză, Franceză, Germană, Italiană

Abilități și competențe CAD Software:


IT AutoCAD, ProEngineer 2001

Medii de programare:
Visual Basic .net
VBA Excel

Software de gestiune:
SAP ERP

MS Office (Word, Excel, PowerPoint, Outlook), Internet,


Windows

Depanare PC Hardware şi Software

59
Cercetări privind aplicarea AMDE în fabricaţia componentelor auto

CURRICULUM VITAE

Personal Information
First name / Surname NEAGOE Bogdan - Sorin
Adress Bld. Griviţei, nr. 49., bl. 34, sc.A, ap.26, Braşov, ROMÂNIA
Telephone Mobile: +40 724053068
E-mail neagoe_bogdan@unitbv.ro
Nationality Romanian
Date of birth 21.09.1980
Gender Male

Education and training


10.2009 - Present PhD student at Transilvania University of Braşov,
Technological Engineering Faculty, Advanced Manufacturing
Technologies Department, Industrial Engineering Field

10.2004 - 06.2006 Masters degree in Science at Transilvania University of Braşov,


Technological Engineering and Industrial Management Faculty,
Automation of Manufacturing Systems program

10.1999 - 06.2004 Graduated in the Industrial Engineering Field at Transilvania


University of Braşov, Technological Engineering
Faculty, Engineering and Management of Manufacturing
Systems program
Professional experience
03.2006 – 09.2009 Administrator - S.C. Combos S.R.L., Braşov

01.2005 – 03.2006 Engineer, manager of the Tool Service dept. – S.C. INA
Schaeffler S.R.L., Braşov

10.1999 - 01.2005 Office worker – S.C. Ceprocons S.R.L., Braşov

Foreign languages English, French, German, Italian

IT skills and CAD Software:


competences AutoCAD, ProEngineer 2001

Programming languages:
Visual Basic .net
VBA Excel

Management software:
SAP ERP

MS Office (Word, Excel, PowerPoint, Outlook), Internet,


Windows

Hardware and Software PC diagnostic and repair

60