Sunteți pe pagina 1din 16

BEVISTA

TEHflICO
$nnTtFicA
A PIOTIERITO
$r $c0unr[oR
EDITATA DT
coilstuur ilATrofAr
At 0RGAilZATTE
PmffERrt0f,

' il- ?* - "


t'+ ;*$ +,
*

*
#
i:- #
#w
."
;i!,;.;1:'!
.tr#€fffi:ffi
-'* .:{
(Pec.t-l)

&
-*g
-5 +..
r ir.ffi.
t$
1'. {'
#
:.
-i
€,
Docurpertt programatic de exceplionald insemndtate pentru inaintarea fermd, neabdtutd a
Romdniei pe drumul socialismului multilateral dezvoltat, proiectul de Directive ate Congre-
sului al Xlll-lea al partidului, infdl$eazd, cu a puternicd forla de convingere, diriensiunite
imaginii viitoare a patriei noastre. Din conlinutul acestuia se contureazd limpede viitorul tot
mai rodnic Ai plin de impliniri pentru toli fiii ldrii, indiferent cd ei sint muncitori ai uzinei, ai
cimpului ori ai crealiei Si invafdturii.
Elaborat 5i fundamentat cu contribulia esenliala gl sub permanenta indrumar.e a tovardSu=
lui Nicolae Ceat4escu, proiectul de Directive confirmd, cu fofia argumentelor, continuitatea
gi consecvenla cu care aclioneazd partidul nostru, in frunte cu secretarul sdu general, pen-
tru infdptuirea neabdtutd a Prograrnului partidului - caila fundamentald a edificdrii comunis.
mului in Romdnia. Prin obiectivele gi orientdrile pe care le conline, proiectul de Directive
deschide noi gi minunate perspectivedezvoltdrii patriei noastre socra/rste,constituind un in-
sutlelitor program de muncd al intregului popor.
Asupra unora dintre prevederile acestui important document ne referim in pagina de fald.

$c0AtA- R0i.tt0T[niT0R
iu FoRMAREAttolton cADRE
r Invalentintul se va dezvolta in suta din absolven{ii prime' trecte
uontr)uare pe baza politehnizdriisi I lnvaiamintul profesional va so-*
i;rtegrariistf nse cu produc{ia9i cer- tribui, in mai mare masuri. la asrgur
cetarea r a r e a m u nci to r i l o r ca l i fi ca ti . p r r n
r La treapta I a invdldmintuluiti- aceste torme de invetemint scolam
ceal vor fi cuprirqi t{i absolventii zindu-se anual circa o treime din tF
clasei.a Vlll-a, din rx.rmdrultotal at nerii ce au absolvit 10 clase.
acestora, peste 9O la sutd urmind sa
f recventeze liceele industriale s i I Se va dezvoltain continuareiniz-
agroindustriale lam0ntulsuperior in concordafia c
I Ladr$itul cincinaluluiviitor, in in- nevoile econorniei nalionale sl c.-
vdfdmintul de 12 ani vor fi cuprirpi cerin{ele celor mai noi cuceriri al€
la cursurilede zi gi seralecirca 60 la S t i i n l e i $ i te h n i ci i , a l e cu l tu r i i

AI. II{DUSTRIEI
I lndustria electronici va li orien- r in cadrul producliei de maqi-
:ata spre dezvoltareacu precadere a ni-unelte 4chietoare se va acorda
producliei de componente electro- prioritate fabricafieimeinilor-unelte
nr c e mijloac e de au toma tiz ar e, cu comandS-program numericd gi
echipamente de electronicd indus- af$aj de cote, centrelor de prelu-
irlah si profesionald; crare, sistemelor 9i celulelor flexF
I Crmterea producliei de mijloace bile;
ale tehnicii de calcul electronicese r In industriade mecanici finS se
ra realiza prin asimilarea de noi mi- va pune accentul pe dezvoltarea
nlcalculatoaregi microcalculatoare producliei de roboti gi manipula-
p€ntru conducerea proceselor in- toare;
dustriale, precum $i a unor tipuri r ln domeniul producliei de uti-
eroluate de echipamente periferice; faje se prevede realizareade echipa-
r In industria electrotehnicd se va mente de mare productivitate pentru
d+versificaproducfia de motoare 9i m ec aniz ar ea luc r ar ilor m i n i e r e ,
maini electrice, mijloace de auto- modernizarea producfiei de utilaj
matrzare9i ac{iondri eleclrice la dis-
iar{a aparate de mdsurd $i control
3e precrzre;
energetic, cre$lerea producliei de
i4stalafii 9i utilaje pentru industria AGRISUTTURN VOLUMUL
rNvESTtTilLOn--
chimica s.a.:
MODERHN
DEZVOLTAREA
BAZEIPROPRII ll{TEt{slvI /---'4
,//-./
'=. - ,/-
DE MATERII PRIME $l EHER
GlE' .,'o':%1;,1."j?1ff:,:.;""S1:T:t,:t
Cretlerea producliei de energi€ e&ectric;i general al partidului, tovaresul
D . c rectul de Dire ctive p rev ede Nicolae Ceatpescu, pentru asigura-
- in procents_
016rerea suqinuta a producliei de rea unor produclii mari gi stabile
ef,lergreel€ctrice, astfel incit ?n.l99O prin cr€$tereacontinue a potenlialu-
si se realizeze95-97 miliarde kWh, tui productiv al pimintului, mai
drn care aproape 38 miliarde kWh buna organizaregi folosireain mod
Oe baz4 de cirbuni gi gisturi bitumF unitar a terenurilor agricole, realiza-
noase ln strinse corelare cu aceasti
cr€$tere a producliei de energie, in
rndustria extractivd trebuie se se
re,ltzeze, in 1990, o produdie de
84-89 milioane tone lignit qi cir-
t00
rea pind in 1990 a irigaliilor pe cca
55-60 la suld din supraf4a arabita
a firii precum $i valorificarea supe-
tioare a resurselor naturale sau
creartecu aportul industriei $i al $tF
*190=
bune brun. precum gi o important* inlei pentru dezvoltareagi mai acce.
aantitate de gisturi bituminoase, lerati a producliei vegetale gi ani-
,:are sa satisfacd atit cerinlele indus- male, vor ridica agricultura romA-
tr!€4 energet ce, cit gi alte necesiEtr
ate economtet.
neasq5la noile dimensiunigi cerirde 1986-1990
alc econemiei noastre nationale
E*t{i
-gji;:

*
*. {.:l i
,. .' 1{- .

..;, .Tq1
ak
s ALrYggl*TAtrlH *r
f
E
E
t?
f

E,
\
-''*r9'
F
54rine nu a auzit vorbindu-se de
xl,.rl Morse? La prima yedere acest
bel de linii gi puncte pare simplu
e rginut dar a-l invdla numai ci-
rdLF-l este mai mult decit diticil.
ordra adoptat6 in mod general de
narori este de a-l practi& lolosind
n mic manipulator at6at unui bu-
x De fapt, este mult inai wor cle
r,nut auditiv decit vizual, deilarece
'nlsiunea codului Morse pe unde
) tace in spectrul vocal (audiofrec-
rtra). Practic, invdtarea codului
o.se impune prezenfa a doi opera-
r: un rnanipulantSi un descifrator
:ntru depistarea erorilor de tran-
lwsie). Evident, lucrurile se corF
ita cird lips€Ste cel de-al doilea
Eraton descifratorul.

rea formuld simplificati:


*
r- , ,1 , 4 4 0 ,7 2
gi rezultd o
2R4C7 Rr Cz
frecvenli de oscilatie
o,72
F= =7 N H z+
1 0 0. 1 0 3 '1 0 . 1 0 s
+ 10o/oin fundie de toleranta ele
mentelor.
.Ter,minalul5 B ESSS (control) de
reguld, se teagd la maii prinir-un
condensator de 10 nF. Acest con_
densator, care limiteazd acroqarea la
frec.venteinalte gi tranzitorii, poate
sa lpseasca.
Comanda oscilatorului de relaxare
(astabil) se face alimenfnd sau nu
circuitul prin
minalul 1. Aceastd -tot sau nimic prin ter-
solufib oferd
doud avantaje astabilul nu declan-
geazd la atingerile accidentale ale
presetor mecanice neizolate ale ma_
n .ele ce urrne.azAprezentim un nipulatorului gi un consum nul al
frat care satisfece necesitdlite im- PRTNC|P|UL DE FlrltgItoNARE
Schema bloc este datd in fio. 1. oscilatoru_lui prin intreruperea alF
re "a d€prinderea rapidd $i cc menErii in pauzi.
ti a codului Morse. Un oscilator de joas6 frecver{d'per- in t! iar C, in F.
mite generarea sunetului Morse in Se constati cd tensiunea de ali- . Alenuatorul pentru inreglstftNre-iF
momentul in care comutatorul sau dare
\traratul permite in momentul ma- mentare +U nu intrd in determinarea
manipulatorul slnt adionate. Ascul- frecvenfei de oscilatie. De faot ..in fig.3 gdsim atenuatorut(punte
u;€ni ascultarea gi inregistrarea tarea se face pe un difuzor minia- divizoare) ale cerui elementd sint
aceastd tensiune are o inlluenfd ri> determinate in modul urmitor:
fuiu! Morse, si la lectud reascul- tura sau cascd telefonici. Apoi, un du.Ea. asupra preciziei. Fre_cvenfa
!a textului inregistrat. Mai mult, atenuator lormat din rezistoare face U , =( R , +R 2 +R 3 ) l
ralul permite gi reprezentarea vi- adaptarea la intrarea magnetofonu-
S a codului Morse. lui. Aceste doud circuite-reprezintd
pe4ile ,,Morse" ale aparatului, cde
APARATULUI lalte doud (amplilicatorul cu cistig
'REZENTAREA
saratul portativ $i autonom este mare gi circuitul de ieqire) tormeazi
r€rTtat la o baterie de 9 V. La ma- partea de vizualizare a codului
Ldare p€rmite ascultarea sunetrF
gi vizualizareacodului Morse. Si-
lan se lace inregistrarea codului
rse pe orice tip de rnagnetofon
casetofon. La leclurd, codul
rse inregistrat este redat fldel de
gnetoton, in timp ce aparatul il
€'tl:ea"A. Acest mic aparat se
r reor in mind gi poate tundiona tare (baterie de I V).
rice pozitie. Poate fi folosit fird
ilgulator, un comutator gdsin SCHEMA GENERAIT DE FUITG.
se in paralel pe intrarea d9 manF TIONARE
rto{ Schema de-principiu este date in
aca nu este racordat magnetofe fig. 2. De fapt'vom'regisi des|d$r.r-
aoaratul rdmlne autonom, emite rate diferitele p5(i descrise anterior.
€tli Morse si il vizualizeAi. Oscilatorul gBnerator de impulsuri
in fig. 5 in A, B, C vom gdsi diferi- decuplai intre rezistoarele Rt 9i Rr.
tele oscilograme puse in evidenfd la Rezistorul Ra in serie cu conderlsa-
bornele atenuatorului. Condensa- lorul C2 asigurd o temporizare [a in-
toarele Ct, G2 9i C. servesc la dife- trarea inversoare a amplificatorului
renfierea semnalului dreptunghiular
provenit de la.oscilaior gi la bloca-
nea componentei continue pentru ca
ea se nu pdtrundi pe intrarea inver-
soare a amplificatorului oper4ional.
Rezistorul R3 servegte intotdeauna
de iapt ca rezistentd de alimentare a 'Clrcultul 'Darllngton d€ i€?lE
atenuatorului.
mare Rezistorul R11 permite pJdrizarea
Ampllflcatorul cu dgtg bazei tranzistorului de comandi (T.l
prin valoarea sa de 10 kQ cbtermF
it gasim in fig. 4 realizatcu ul ampli- natA in 4a fel incit sd elimirp orice
ficator oper4ional tip pA741. In realF declarqare accidentali 9i si permlti
U . : =(Rz+ R3 )l toare in scopul o$inerii unei bune tate, montaiul este un amplificator irF o comutare siguri la apar(ia unur
U , ' - R el fundioniri a ansamblului.Pentru versor al cdrui c$tig G Poate ti dat semnal in l.
Sensibilitatea optima a casetofoa- cazui nostru am determinat o va- R. Rezistorul Rt. limitreazd c{rr€mtb
: nelor din come( fiind de ordinul a loarede 1,5 ko PentruR3giadaPta- prin formula aproximativd:n = -_ de baza al tranzistorului de ie6ire'ii,.
25 ta 50 mV gi nivelul de declarqare rea impedar4eide intrare_amaglq O in sfi'rgit,in colectorul aetui trari
Dentru partea de vizualizare a codu- tofonului, de 10 k{) pentruR2servind zistor se gese+te sarcina de iirru
' iui Morse de 100 la 2S) mV vom de la declan$areavizualizeriicodului - Intrarea neinversoare este puse la
Morse si in sfqit & 62 K) sau68 ko un potential pozitiv prin intermediul care pentru cazul nostru particu[ar
nermina fie Prin calcul, lie in mod divizorului de tensiune R.'/RrlR. cu este un LED.
empiric, valoarea acestor trei rezis- .pentru R1 din Punte.

L IE iT A DE
MATE F lI A LE
Clrculte integnte Rezlsloare1/4 W, 5o/o
Ct.: lJ E565 cu I terminale
Cl2:B A741 cu 8 terminale

Trands{oere
T ': 8C1 6 7 , B C t t t
T": BC,i', BC"'
r-Eo:ndl 03,HoL 05,RoL 07
Corldensatoar€ Diveree
- maniPulator
- comutator
- intreru1Etor basculant mi'
niaturd
'
- difuzor - 8fY0'2 W
- Z ti;e iack mamdsau 2 fbe
DIN mamd-cu5 terminale
- tab6 de aluminiu etc'

Fezistorul, de limitare a curentrltjr


prin LED, Rrg s determirs cu
U - U o - VcEs.
R,s =
id max

Folosind un LED de 3v/10- n ffij


D- TlTr r I a-III Tl tn Tre Tu Tre rczulta'.
A t aa- - - . r| Tl Tre Trl Ter
t Tee Ti Tl TI tar l - 9 - 3 - 0 ,7
Ti Tl Tr Ter Tu Rrr : --zs- -lo ,
€ -... Ter f i Tr r Tl 3
I a. tl - Tl Ti Tl fi Tr. - 212 ''::
D r-...
-. -t Tn fi fi -
S TITi Ti GTi
E.Tl -raaa!
l .aa 'Tre Tl Tl fi Ti Vafoarea de 212 A Pentru R . !"
A rr-.. Ti T i Tm Tl f i 6
Tl T i Tee Ti 7 Ter Tee Ti Tl Ti valoarea minimd daci LED-ui 'a
F .. 'alimentat ?n permanentd la 9 V.
Ter Ter'II t - - a.. Tee Tre Tee Tl fi
G -. Tee Tre Ter Ter Ti Deoarece LED-ul este dimenfi
H -. Ti T i Tl Tl I - - Ita.
- O ---r. Ta Tee Tar Ta Trr cu impulsuri dreptunghiulare car
t -.-!
.t TiTt
f . --- TlTr eTr r Ter --- -I au frecventa & 72A Hz (fig. 5 F
X TnT lTr e aplicim un lactor de coredie cle o
L t-..
-.- fi T r r Tl f i dlnul 2 $i rezultd pentru R13valm.e
11 Tes Tu de 106 O, normalizati la 100 1l.
N -- Tre Tl Fud I.l aIa- t- Ti Tee fi Tee Tl Tm
O i--. r rl Tel Tu Tee Vlrguli Ll Tre Tee Ti Tl Ter Tea Clrcultul lmprlmat legitrfle co
Doui punc t e i:i -r--ta-
- . rr ! Ter Ter Tee Ti Ti Ti
| .--. TiTer TeeTl .. I t pqnenlelof sl c8rc8a.
r-. r- TraTr r TlTee Semn de hftlbie [4 Ti Ti Ter Tae Ti Ti
a Ap6uq [ j r - - - r-r - Ti Tea Ter Tar Tea Ti
n .-r TiT nTi In fiqurile 6 si 7 sint Prezer'ta
.r. Ti T i Ti l,lnie dG unire l4l llde t-]-rrr'- Tee Ti Ti Ti Ti Ter
S 8.ra de lrac$e td . Tra Ti Ti Tre Ti circuittil imprimat 9i planrarea ples€
1. -T u Frrant ta la *c+u 0] -.. - Trr Ti Tee Tee Ti Tg lor la scari 1/1 (Pentru Cl ctt c4
U t.- lITt Tr r g.ranbza la lttlgp [0 -.--.-
y rt. r Ti Tl Ti Ter Tre Ti Tee Tra Ti sula de I terminale)'
t .- fi,,Tu Tu GhllltttCc ["] -..-r.
a- aa ra Tl Ten Ti Tl Tee Ti in cazul in care constructorul P(
X - J6 eTlTlTr e Unlc |r|ui [=l r aaa Tee Tl Tl Ti Ter sede componente cu gabarit rti
Y '-
-.. rr - ,,Tr| Tl Ter Ter Arn htsl€. al atl -I Tl Tl Tl Trr Ti mare sau Cl cu capsula de 14 Errr
'Tre Trr Tt Tl Erdrl tr ta tl al Ti Ti TI TI TI TI TI TI nale se reproiecteaze foarte u9(
t - gidl de tranrnlrle [+l . 1l Ter Tl Tn Tl
r -
.r-.- -r. TiT hr f iTr r circuitul imPrimat.
1 - i rr Tl Tn Trr Il Tee hYlqb b trf,rrmble -. r- - Tl Tl Tn
-.- Tlr Tr r TnTer Alenia a rlr .. I
-. Ti Tu Tl Tl Tl
d t. r I r
i Tle Trr Tl Trr Tre Slttn dc lucru Tl fi Tl Tlr Ti Tre
---- SemrC dc hccpur r.- - l- Ter Ti Tee Tl Tre Pagld rdrc d
t - -trr It Ter TuTi Ing. llb Cft'oi
!.1
---- l l Ti Tl Tre Trr Semn de multlgllcde r. Tu Tl Tl Trr
- -
-
CITAFIT EPFIE \/llTCtFl t
c |}/!CIE}ELIEi!V!T
\
(pentru a Fltea ti usor transportat).
Fuselajul, in prhna parte, este
conteqion8t din panonri pentru a
permite firarss batiului, rqlsrrronltuI
gi triunghiului de comrndi. Se ra
avea grili ca, la moGtar"a bdiuhi.
sd $e r€sp€cle ceb l0o spre exterid
pentru a rst ra rnan€vrarGgc{xrlerF
zilor. Triungiiul de comandd.cqr
fegionat din duraluminiu, se s

T@st tip de model, un iet de hF


brkJ intre avion $i Blicopter, €ste
prcliectat p€ntru zborut captiv fiird
ehipat cu un motor cu aut@prirr LegEtura dintre fuselaiul pro_
dere ,,Pasirbaargintie..de 2,5 crnc. pri u-zi s 9 i pr ofundor se f ace
DispoEitivulde propulsie se b&- printr-un tub de balsa (s€ pcate $l
Ea,A pe traqiunea mdorului, iar dln carton) prin care tr€cc tli. cb
Etqin€r€a in e€r e$te satisficuui de comandi.
ce{€ doui elice care se infrtesc in- Direqia ge corrstruiste €Hnbe
dependent une fid de alta. Ele se asim€tric,profhtA $i rno+rareastre
coristruiescdin lernn de brad cu se incit moddul si fie tenbt si lG
ftunea de 30 x3 mm, fiird protitate din carcul d€ zbor.
imetric. Aterizareagi dccolar€a se ta pc
Hontarea p€ aripd se fracecu aiur. uE tren do aterizare trichfu, la cara
brul a doue axe foarte sinfple cu O
4 mm pe rulmor4i. Aripa va fi din
brnn de bre4 profilat asirnetric, cu
nghi diedru gi cu o rigidlz6re ta
tr*iloc.
E&$Yffiffiffiffi
ffi&fi
Aripa cu Cicea se fixesui p€ tuse.
li flin mstde dasice, cu etastic

'IF'!CIhffEI

r STANT g]FttE VtfNOR


5C*rR*A-
fnd stv

r I i -'-r---', >
\,_ _ -. ,- - -t _2 -,-j

/=-l:. C €A -S

1i4
pc*c,&fl 1 mfi

'"]F'il'" B *LsA

Qy lodtrh

ll
-fi

?LIcCAT cLl

B&s* 1fim
109

H

I

ffi qg
as
€ ffitr
g c it g
e's *rB.s
&
& ffi
ffi

&
t&E ffiE
f*itti
k&
€ w l{ica Ov-xfu
Cara pbrlerllor tl goknkr Frrle'
ffi #ffi

ESge t
B€ir

c EH *

w
@
ffi
r# PROFTL &?-r?e-

€ z*6 €-c. 4' . 4


2)<z

s:-

2t6-- 2).3
J
+t6 12 r . 2

4 rS ?P'o+LL sr4+lciza<cc-
sc. n: 4.

115 l 1 5 ) <1 o

:- :":'1 'a '


- .1 :i l r .l _ ':r ' ' - i r r * f,- :!i '::i ;n i :r !t:':'::=!
-'" '

9TAFIT SPFIE VllTClFl


'
. ri:r .f;f i::j:r
F:.:=rl *cFii:ir. r.r.

ffi. ww

c =TftF3? Sp#tffi vuTctFl


*:f
t;
q:*

:1 g

€F

EITAFIT SPFTE \fT"fI..;:


. ATELIEF|IJL E E ACASA I
torul se.blodheezeh wirhe trgcere liornetrul Rr. Durata peuzei alstede
\ pranz@roa curenfului$i ghirlanda o secundd,st^abilit6de valoareare
Numerogilor cititoti cere se stirqe. Condensatorulihcepe sa zistorului R6. In ac€6t mqntaj, releul
ne-au salicitat sd publidm lncd se irrcarce din nou $i cicful se re- electronic in componentaciruia Se
din luna noiembrie scheme de peta. aflii tiristorul Ttb, 6te comandatde
Freqreda de ,"clipire' a rnontaju. multivibratorul( circuit basculante
montaie pntru iluminarea po- tui €ste dati de valorilecondensate tabil) realizatcu tranzistoareleT1 gi
mului 'de iarnd, le rdspundem Tr. cind ttanzistorulTr estein stare
prezenfrnd in aceste p.gini mai de cordudie, intre poartagi catodul
multe variante de lumini dina- tiristorului Th2 se aplicd cddereade
tensiune de pe rezistorulRr, mer{i-
nindu-l deschis $i in consecirti
lampa L2 (ghirlanda)este aprinsd.

oilsTnuGTlr,
I C ER CN T A Re 1,5Kn- R13
-^q:
tilToRrt0n

PreanUm, lil t€lG te umreazi, permit€ reglarea tlmpului de func- Bascularea multiyibratorului pro-
qse nonbls & lwrld dnamlce, a lionare al |dmpiiL2 (ghirlanda)intre voacd dispar$ia tensiunii cu polari-
cdror frecvenld de p0lpfirepoate {i 0,5 $i 10 secunde,aqionfrd poten- tate po?itivd aplicati pe electrodul
reglati dup6 doridn.
Ghirlandslede becuri electricefo-
losite, in construqiib propuse, se
gdsescin come4 (de regula 10 b+
curi de 6 v/O,1A legatein serie).
r Aslfcl, cea tml olmpli rclreird
ee redlled idoculftd sHterd ou
w1 releu ebc'tronlc (fig.1).
ln momentulalimenEriicircuitului
cu energidelectricd,lampa L., (ghir-
t1.254f/400v landa) nu se aprinde deoareceiiris-
torul Th1 este blocat, lipsindu-i ten-
siunea de amorsareintre pertii gi
catod. GondeneatorulC., se incarcd
insi repede prin R, qi in momentul
*ktarda'de becuri instalati tn in care tensiuneala borhelesale de-
rul de iamd poate fi licu6 sd vine suficientii pentru a furniza cu-
bsca' pran mai rnulte m€tode, rentul de poarta (prin R2), tiristorul
r rrai dsdndiE fiird aceea,cu Thr intri in condudie. Se aprinde
rEr (utilizat p€ntru amorsareattf. ghirlanda.OapacitateaC' incepe si
f,or fiuorescsnte) legat in serie s€ dGcarce prin rezistorutR, gi ti-
circnitul de alimentare.Frecven[a ristorul Th,| in stare de condudie.
dFirc ofiinut6 prin aceastiime Scddnd curontul de poart6$i.fiind
5 €€te obooitoar€ $i nu se poate alimentat in impulsuri (semialter-
F nanfeb oondusede dioda D,), tiris-

; esg:n Brde., Phqq juil Pra- 100 pF. Circuitul integratp E555cu -gi
date s/plimentare naci adresa operator oradruplu SI-NU cu -doud
r Inrers'nd polaitatea conden- piesele afercnte formeazeun circuit solicitati. TotrJ$i,schema are toate intni;i. Amplificatorul din montajul
fdui si a sursei de alimentare, basculant astabil a cdrui freq€ntd datele, mai p{in circuitul imprimat, ,,LumirE...muzicaE"po6te fi folobit
t@ td6i tranzistorul2M1(}55. se determird cu rel4ia pentru a putea li construiE. Precizia ca ampllficator de atdiofrecvenla
brs* cz, colectorultranzistorului t ='i.,44/(Rs+2(Rt + R2))Q. ceasului electronic6te nesatisfdce- dacd se elimirg rezistorul R, bi
Danrile in serie se va conecta la €toare, deoarece-Grste pilotat de frec- fotorezistenta.Valoareacondensbto-
iar ernitorulla ,-'sweei. o Fbrldr Petrulcu, Sldkrs, iu.l. l}€nta rlelelei. rului C., rimine neschimbati. Valo-
4n^.,, Olt. Nivelul sgmnalului de intrare rile cordensatoarelortip plachetE,la
*n lcq& ral Olbni, com. pentru amplilicatorul de 50 W eSte care marcaiulnu mai este vizibil, se
ha, iud.- Dimbovia. valorile de 1A V"r Se poate folosi perechea pot defiermir$ prin misurare.
FfEntelor mgntaiului,,Lumini de tranzistoare BD 139-1,/+0 sau
*oscopice", publicat in nr. BD 137-138 cu radiat@re.Vi recc a_l{*;ol* Gayrfll, &rcurqli. Pen-
E , c'n t R1= 1 0 k ( 1,R2= 470 ! 1 , mandim se corrtruiti .amplificatorul tru inf,orm{ii suplimentarefi putqi
= 5 kll, (sau o €pacitate de stereo 2 x 35 ltY pr$licat in nr. adr€6ala Casa pionierilorsi soirni-
s D . R s = 5 6 0 O , R6 = 10 k l! 1 0 /1 9 8 1 . lor patriei Reghin, jud. Mureq.
= 2n k!t, C! = 100 pF, C, = ) vlrd SoRm ht Nu Pmeddm al circuitului $i. arc 'sernnific{ia:

) ITABT EPHE VIITC,H


i
' de conandi al tiristorului Th2, in ra-
oort cu catodll a€86tula' inchizin-
iu-t. UuttlvUratorul csts dimsntat
qin redresorul monoalt€rnanli tea
iizat cu dioda Oa inseriati cu rezis-
tqul de balast R;, cere Poate consta
din 4 rezistoare d€ dte 12 kl!'caP&
bib si disipo 2 w fiecare, conectate d€FES€te lensiunea de lucru a be-
r*xt cului (2,5 V/OS A), el nu se arde
o Xsddrt dh ff$ g deoarece durata descdrcdrii este
lerrE r Hencil4f '3dltGd
h[||'pe micd, 9i {ilamenlul becului nu se
c*i oc htn| k (grhiilanda)' intre incdlze+te peste limita de tdnpera-
-ldb tur6. Frecventa aprindarii depinde de
zero si tnaxim Pcibil, Prin interme
diilt iiristorului Tfis, comandat de valorile elemenlelor Rr, Cr. Dr este
cciletorul de relaxCre (circuit be un tiristor-diodi cu blocare in sens
cilhnt astabil) t€alizet c1| tranzisto& invers (diodi pnpn-dinistor) 9i re
rele T" si T^.'Tramistoarele T3 qi T1 comanddm tipul KH 1(}2 A
imoreini cu rezistoarele Blt 9i Rt,
irit echivalgnte cu un tranzistor unF
(TUJ).
'igrdiune
S-a ale8 aceastii solt(ie de com-
promis, deoetece Procurarea unul
ttlJ este dificiE. Evident cine Pe
s€da TUJ il paAt€ folosi teri a modi-
fice schema.
binate ge o bar6 de feri6 cu lungF
nrea dd 15-30 mm si diarnetrul de
4*5 mm.

Rezistorul tte balast Ft3 seobline

de (L,-L.) irlcep a $€ cupla Pe f nd. Th". Se aprinde ghirlanda L2. Intruct


si, cind vi-nemomentul cupErii ghir- C"-se descarc6 Prin Thr, ghirl€nda
iandei Lr, toate ghiilandele se aprind L" se stinoe. Totodati se descarca s'
cindensafotul C", dar C, va con:-
nua si se incarce. Se aprinCe urrna-
toarea ghhlandi L1, iar aPoi vine ta
dnd $i ghirlanda La. Gu alte cuvinte.
ohirlandele se vor aPriMe succesft
i i 'n i c i o d a t a si m u l ta n . D a cd se
inchide comutatorul 51, succesiunea
aprinderii ghirlandelor Lr-L3 nu s€
schimbd, dar tirislorul Th. deschts
deochide simultan sd PresuPunem' pune in paralel circuitele L1 D,8. L"
mai intii, ci se deschide tiristorul D,5, L2 D1sgi L, Ds. Se aprird toate
Th.. Atunci el cupleati r€leaua la ohirlandele, iar apoi din nou inceF
ohirlanda L.. Totodati tiristorul dq' Fe rina aprinderea ghirlandelor L.-
ichis desca-rce condensatoarele G., L3.
Cr (prin dioda Dr7)9i Ct (prin dioda Pentru coloratea becurilor etec-
D") Continui si se incarce numat trice se poate utilize paste de pix oe
Cz, Si in cudnd se deschide tiristorul dilerite culori.

legind in serie rezistoare totalizind


puteri disipale corespunzitoare va-
iorii indicate in scherni.
Schernele Prezentate Pot aPrinde
o singute ghirtand6. Efiecte deoae
bite G oUln cinl s€ aptind doua
sau mai multe ghirlande de culori
clilerite intr-o anumiti succegiune.
o Artlel, h tlg. lb, c re Prczlrd
dord montrle CmPle cal€ ry.ltrd
dte dod ghfolrda Ac_est€ montaie
realizate Cu un numer redus de
oiese si tsor d€ Procurat au avanta-
iul de a lunqiona la lensiuni reduse
ibaterii
' sau acumulatoarQ.
in realitate, ac6te montaie Snl
simDle multivibratoare (circuite bas-
culdnte astabile) a ciror frecvenfi
de basculare este &terminatd de
\ralorile elementelor de circuit. Stlge
sliv indicdm culoarea gi modul de
araniare al celor doui gNrlande.
Becririle electrice Snt de
2.5 V/0.3 A sau 3,5 V/026 A. In le
cul becurilor electrice se pot foloea
LED-uri, caz in care consumul de'
vine de circa 25 mA. Se Pol utiliza
wndtoarele tipuri de tranzistoars
eFr 212-214, EFT 250, ASZ 15-
1 8 , AUY 31- 32 , AD 13 0-1 31 9i
2 N 3K)55,caz in care se schimbd
polaritatea sursei $i a condensatoa-
re+or elecirolitice.
o in th 4e se Prezlnti o sbolni
de flerh'(lulger titcctronlcl. La.. cY-
olarea tensiunii de retea prin clioda

ETAFT BFBE VIITCIF r


F F i l E T E T U i l Atr r EVAF r U L Ur ST ilNT T F T C

NCII trIATE
trIE€iPFIE
Fiind cea de a patra planeti a sis-
P
temului solar, de culoare roqiatica,
Marte se roteqte in jurul Soarelui pe
o orbiti etipticd. Planeta se roteQte
in jurul axei sale cu o perioadd de
24 n 34 min 22,6 s, avind planul
eo.storutui inclinat cu 24' 56' tfid
de planul orbitei sale (valori apro'
piate de cele al€ Pdmintului).
Cele mai pronuntate lorme de re-
lief ale supraf{ei ma(iene sint: de-
t€f,lrri de culoare rqie-portocalie
krAlucitoare (exemplu Hellas) (de
unde numele de planeti rqie), rdrl
de culoare cen[4iu inchis (exemplu
Syrtis Major) gi doud calote polare
dbe $relucitoare. Cercetdrile re-
cente au pus in evidenfa prezertla
unor regiuni mai inalte pe supraf4a
dan€tei. a cAror altitudine variazd
imre 5 9i 10 km, cu degerturi care
ocugi regiunile plate, in timp ce bilitate excedionatA, unii observa- libari. Bioxidul de carbon este prin- zAm cA analizele chimice a! strls l-
nrarile lind se existe in depresiuni tori ter€sti au remarcat Prezentra cipalul component al atmosferei ga- evidenld existenla a p€ste 30 oe ee
adnci. in timpul conditiilor-de vizi- unor canale inguste intunecate. Ob- sindu-se in procent de 97 la suta, mente dintre care amintim: sriic[il|
servate pentru Prima oari incd din restul fiind oxid de carbon. hidre fierul, titanul, calciul, aluminrul enc
anul 1877 de cdtre G. SchiaParelli, gen, azot 9i vapori de apd. Cit pri- Ani de-a dndul, ginfntenir sFa-
canalele au creat numeroase di+' ve$te norii, s6e$tia sint de trei culori indreptat privirile spre Marte cu sE'+
pute intre specialbti, multi conside distincte. La altitudinea de 3-4 km ranfa ci vor gdsi acolo o p{aneti r-
hndu-le ca fiind nbte formatii artifF s-au observat norii albi sau viole{i, cuitd. Stafia Vikingrl a sp{}oe.a:
ciale create de fiirte inteligente alcdtuifi - se presupune - din cris- asemenea visuri, demonstdno ca -r
Sondele'spatiale au dezlegat miste- tale de ghe4e sau bioxid cle carbon conditiile actuale nu poate ex.s:a
rul dovedind cd este vorba desPre gi care se deplaseazdlent. Norii gal- \ri4i pe Planeta Rogie. Dar. suru r
imense falii ale unor cratere cu dia- beni sint mai putin frecvenfi insd unii special$ti, Marte ar repreze.la
rnetre de 1 000-1 200 km. De re- mai va$ti ca intindere gi s-au obser- planeta viitorului, evolr.{ia er oe asia
marcat cE aceste cratere., Puse in vat la 2G-50 km altitudine. Se con- incet'nd.
evider{6 pentru prima datd la 4 iulie sider{ a fi lormafi din pulberi ridi-
1965 de statia Mariner 4, sint cele cate de vinturile puternice care
mai mari formaliuni de acest gen ating viteze de 80 m/s. Particulele"
din sistemul solar, as€manatoare acestor nori au dimensiuni cuprinse
craterelor lunare, dar mai Pqin nu-
meroase, de adincimi mult mai mici
intre 1G-20 microni. Cea de a treia
categorie de nori o formeazi cei de
Fr$ATEHNlCA
si cu inclinirile Per$ilor lor mai culoare albastli (dna la 170 km al- . Dlsbda de Soare
mici de 10o. Tot Pe Marte s-a des- titudine). Acegti nori sint situafi in minirri: 2045?0 00O km
coperit 9i cel mai inalt vulcan cu- vecindtatea ecuatorului. De re- medie.227 637 000 kn.
noscut pni acum in sistemul solar' marcat ci la miezul zilei norii al- maxim6: 24€,280 000 krr
Acest vulcan este stins 9i se nu- b4tri dispar, prezerta lor fiind sem-
meple Olimpus. Are inaltimea de ,natati la risdritul qi apusul sodelui, e Dffinla ds Pffrt
27 km gi baza cu un diametru de Cit priveste temperaturile inregis- minimi: 56 fi)O 0(D km
600 km. trate pe planeti, acestea variazd de rnaximi: zl()0 O0O000 km
Atmosfera ma(iand este deosebit la + 20o C la - 70o C, in zonele
de rarefiate, corespunzind .la atmo- e c u a t o r i a l e g i i n t r e - 1 1 'C ai . Date geometrlce
sfera terestrd de la 30 km altitudine. - 130" C in zonele polare. diametru 6 850 km
Presiunea este de ordinul a 6-8 mF Revenind la solul ma{ian, preci- circumferirtd: 21 510 km
suprat4* 148 000 000 krn2
volum: 170 0m 000 m km3
. Oale lElceE
densitate: 39
Sondele spdiale au trfunis spre masi: 6,6 x 1020T
Terra imagini inedile ale planetei
l {6 i l e . De la o a ltitud ine de Soarele o Dale elt?onomic€r
3 4{X} km, ,,Mariner€" ne-a dezvi- an: 687 zile
lr.rit - prin cele O55 280 de punele zi: 24 h 37 min 23 s
care compun fiecare imagine tran-
smii prin radio - aspectlrl solului orbita I Srlelih
Pinintul Ph6os
marlian, aspect ce amintegb de lut Marte
;,iraginile transmis€ de cosmcnauli -----*--| distanta
Oe pe Luni. la Marte: 9 360 km
Schla aliturati prezintii traiecto. r e v o l u t i e :7 h 3 9 m i r
ria d: apropiere de planeE a slafiei Deimos
spa!iale ,.Mariner6". Sigeata indici distaF4a
zc,'-.alotografiati de aparatura etlaE la Marte: 23490 kn
la l.crrcul s'afiei in momentul survo- revoldie 30 h 10 m r
€r.ii .PianeteiRo$ii".
DenTfig-

TABT SFBE \/llTCtH . ts


T
. E E LA JclC LA MAIESiTFIIE
an scolar 19U-1985'
--\ Acum,ta pulintimp.duFtdinceperea.nou,lui creativ ila!'- tisi cut*
prietenut de cr:eativitate
i o!
a .qr'rt .sDrer tuii'*a
*i|i{',,i?"fr'!!i,i"'ll,,o'indiiilnZ'.-iii"t";y!-.*
' -9'11
-:=::-_-. zaq e, de tnd.e minare $,ie"; i;; ;'
"iiile' i ;
"{ ^,n?':, {:i:#' olf i,""!f 'l'rfpe 7,
,I

PAGIITA I acum t"s""ve''irteii'


de dvu','
sinteli ue
onlett construcliilorNlarc re-
I

i pi'l o"'rer gvrvv-"'"


care nli ,e w, pluPu'tv'
aaresanlii-.ma
ctTlT0Rutul 1"!
3'! "t'"'
-d-idii"ni
o,g te rc inrtnim F ntru p":;;;'i i e;ii:-
!1"6tcira-'t'tu
!"uo le1n\y1:!l^ryf:l^I1,,
: ti' i'iit i i
di', io' soim i
Afr-n9
daie. Am
tor
caimiror patr
y1'c'i
ldcut.cu-
Det,et. ;
iei' itn
n.
$t]l if"X'i: ::i[1i,i;""; ", $i
i iite cu Iu.9
ex'pozit
'#"i'/rif
rdri ;;ai;"i;:d| "6i E;l::1:
"fi
:{":l:il
,,,",ii''Jii"J"i6'iii-luefy-,^q9y21ti:,,2t:,!3!':?!I
c6tu_"'dt v''e'ev
ai montaietor
A V.A
C LA SA nslrucl-,,,or
iiiwii i p,o
.
otn
pun9! jt oestiile privind conli-
2 #;ou rc15.vd dorim suc-
lle_y?::!:,, 2 ?,!-!,i
,ffii"til'iiif;;;;"":;;;;"1gii::'y"^r:^n,i:i:'^l2iig;
w ^F"l
ciie-vi tepropunemin acest nu'
it!iifi3!,"!xi"l'"L7itld'iil6f
mdr!

I
tJ
q-
ru
n
6
o
o"
Gu
'ktaFca33 oentru capetele balansierului' ctl
5il;;td-ib;ntic
ffiU;[";d
;;;';;.t
Piesei7r-T1r$
cu tirtb sti-
rdmn6ase
oriii sq
griin bir-
bir-
netezli
sd netezli
;Ed',';ti;d
marginile taieiurilor (care, p"'n-!*
i'liinirC
ci?'i"Juptimentara ar- Putea fiina
. tirta
riFii{ri*r-*^isr'Jffi;

, !?

AcFokrat Pe sll.lTra iate' av€*i griP ca'onrtote P9'c*

2
t'tr*,1#'3TT;i
a) m des'r' (si
mii'-it4 ii,. pqtrivitsPSf iului
di ' ) l-i1
iih[ili'ii
sD U neti poz l l l e jf"'I"q
In reirt'.' ^q-".
^911
trturri lcs
i-nii5u-n irii acp-ostitd.e.$-&. 6:A
i;;;# iJtotil6 corecti'ncctaterr
I 9Y91!,-gxg1r
';fiii: frtriyfti-.
n$ig",Hl$,htf'f,io '4
-g
ili-,f itii imPulsg9 rers la Er
bid,' eGntuai' irS".fi"- -"L"-E5t iE

fi5tii,'.'-r-51"patulcursei, -prind
i^ mlr|-
in riln6, nentru a Ie\rita caoetea't
Pentru
posibila
ooeibila deteriorare.
Ctr&r Yd

.rg . TITAHT EFhE J'fiN


\,
F
E

La lnstitatul de aerodinamid din f,foscoya se

Asa arati un girola- comparat cu detcle


r Micdrldispozitivdi care prwin de h dis-
n P€rrnanenla dste pfritivul de ghidli me- 1$r'; ft*Fr. !?<
lcpre pozitla irstan- nuel sau aulornat. Gi- i.r*'.r- , l".:
n€ a navei spatiale rolaserul eote iolosit
! care a fost montat.
ri rd h baz6 prlrcipiul
deocamdati nuoai in
conStruqia avioanelor .ia: ,,,:.-i.i,. ,
,,*;,5'*:"
EtFei a6t de bine cu- eupersoniceSi racheF
qscut in mecanics lor, introducereasa in
b*id. fasoicolul la- avidie eMli ftind recq
r care ll yeriflcd pe msndaE lE uftimgl sa-
lr€ trimite dab unul lon aeronautic de la
Cc:rl€tor, gentru a fi Paris.

i::ti:a:
*il:;'
l;
! ::

mat qudde cun se woe si in inaginea al\tw*e


: .;; !rr;-: ; ,tt.
t-<;,. :#,

i:,.;t.. r"1r.

lmagineaaliturati irr 'ri


la
filigeazi o nan5tehnol+ rl
gie de ob$nerea fructe- TI
lo(, &p5 cum se vsde, rl
intr-un simplu ghiveci.
Gridinarul,un inginer a:
agrtHilHrde la un institut
kancezde specialitate,a
inlocuit gimimul obignuii
.F. ou m sol imtogi|it in

a r €I?ART AFFE l/||TGlF


o-E lALClGi.r..
|rr
F.
S '<

unde
v
P o.
E=
o rrl
Priviti cu atentie cele cinci pitrate, in care sint trasate nigte linii'
Cef Oe-ai cincilda petrat este gol, tocmai pentru cd vi se cere se-l
Jomotetati voi cu'liniile necesare' Pentru a rezolva problema nu

o It ; este'neutiie numai de perspicacitate-"dar'9ide pr.{in spirit-de ob-"


servalre.

PcISiTA
At PlllI S T
1. M ELG UT F|EtrIA GTIE I
1. telcul alplnlst Actllll vALENTlltlA - Co|I|f,tlr C+
' lmaoinati-ve un melc decis sa cu- lea feratd cu cele mai mult€ tun€l€
cereaia iun adevdrat Everest Pen- intr-un defileu este Bumb$ti+ivczeol
fu el) inetimea de 7 metri a unui Jiul rdtrunde tn defileu la .sud d€ Live
sdlp. Stiind cd ziua el ci$$ga 3 metr' zeni.'Pe circa 33 km lungime, taie edfl-
ciul carpatic cobofnd de la 556 m b irF
oai ndaptea alunecd inapoi 2 metri. trarea db nord a defileului la gF m, la ie
glecizall de cite zile.arc nevoie pen- girea din detileu, d€ci 251 m dif€.€rla de
tu a alunge In un. nivel.

G AI AXIE . I
2 . V IRST A
,' Stili la cit estlmeazd sp€cialit,lii
rirsta Galaxiei noastre?
pe anul 1984 a
Reamintim cititorilor nostri ce vor putea respunde exact la toate intrebdrile consultind coleQia
reilistei.
'--'t-iftiggtorul
va primi un premiu in obiecte 9i Diploma ,,Start spre viitor.

i' Gil6s6lorul stspel . rl-a: Bogd.ilt S!@] Qu!{ru - Bo-qu.lctq'.rlr' ^Lonira nr' 7'
mrei{rirJi6ncunutut:Tuca Mugur - naoaJti,iugf.Suceava;DanielMocanu-- Alexandria,iucl. Tel€orman
iffiil-ti"p,;rifrl Bucuresti:CotoraDorol - Bra-
Terci Constantin- furcea; Ooicei-ijiniei- ionstanta] Vcu Civiairj-Bra$ov;,{nghe!-Bogdan--
jJr: bi"-riiiiii'di oorul nm]5ii"r, iro. auzau;caucein oinrgt-- ctul-Napoca;Troiin Dorin - Tulc€a;Deaconucornel - Rm.vil-
cea; Radu Marian - ponnj'iiiiilili"o.-Fnrir"iifnrcanu Cristianl cohuni truge$ti,iud. Boto$ani;PopescuMdnika Dsnisa -
e;i";: b;; Adrian Nicota'e'- tasi; MelencoClaudiu Marius - Constanla

lCO de ani - pentru aplicarea practicd a


Vreau se gtiu s€ formeaza in straturile superioare ale
ideii gi gesirea unor utilizari.
Astdzi,run €chipament ce produce in-
dustrial ozonul, cuprinde o sursd de familii de plant€ cu tlori, in iur de${ID
inalla tensiune, recipienli, pompe gi com- de soecii 9i circa 650 de gonurl oeea oe
presoare, recipienle d€ stocare. inse{irnne cd din 15 plilte cu ffo.i erie
' OZONUL ExistA un nunEr deoscblt de mare
utilizdri ale ozonului. Asttsl, pentru
de
'purF tente in lums una €ste othid€€.
UANTA ION - Grelora. La irtgt*lcr
Ei aPlicatiile sale ficarea aD€lor industriale - lot mai mull sumarelor pe anul viitor vom lirE s€fltl
industriate poluate - Si p€ntru a rcaliza o apa pota- de propunerile fdcute. Vei gasi or srgr
bili bund la gust, instalaliile de produ- ranli ei constrt4ii d6tinate motlitrii *
: Ya.l|e Mstor - Cuglr. In ulllmul inellimea la nivelul solului, concentratia cere a ozonului sint cele mai indicate' meiei. Poti inlocui intre ele c€le ddi
naturali in aer fiind de 0,(}2tng (doua su- Prin tolosirea ozonului in tratat€a apei, se materiale, fird a reduce din reuisbrte
lro :e rorbolle tot mai mull dcrpte
'rohrccrea timi de mg) de ozon pe ms, variind insi pot obline etecte deosebite ce piivesc mesei p€ rotile. AStepEm se netrimli de
lndurtrlali a ozonulul 9l cu anotimpul. ougtul. eliminarea . unor mirosuri deza- taliile de construdie ale ac€slei rtE-
ilizarea lul in cadrul unor var&rle in 1 7 8 5 .' u n o la n d e z, Va n Marum, ob- 6reabile, sterilizarea completa gi inacti- NIGOLESCU YALENTINA - PLfr. Ai
trce.e tehnologlce. A9 dorl si cu' servd formarea unui gaz - neciJnoscul la iarea viiusilor. ln industria'chimica $i far- dreDtate cind suslii cA oas€*e cortrli
re clteva noutill in acetl renr. acea dati - in timpul descercerilorelec- maceutici, oxidarea acizilor gragi, albirea umin prezintl o mare rezlst€nte. ]d' li
tric€; de abia dupe 72 de ani, in 1857' uleiurilor gi producerea aromelQr,hormo- oterim'un exemplu. 16 ctrt3 de stn€ratF
@onul, gaz a c6rei Prezenlese tace Wbrner Von Siemons Produce nori de nilor si vitaminelor, pot fi fdcute mai eco- osoasi pd suPorta o greutate d€ I ft
ozon, tolosind descircArile electrice. O nomic utilizind ozonul induslrial. in timp ce ac€l€i volum de b€ldl s|t
simtitd prin-tr-unmiros ugor intepator 9i porti b greutate de 4 ori trEi n*:f
care ofera aeruluio lente d€ prospelame, perioade la fei de lunga a trecut - circa
t-L

G FI E FEAL A I S iT E T I L( f FI Deieile de ]{tC NICOLAESCU


'fidft ElEfLtfrt
SA.TI -SCHEMAUNUIGENERATOR-CONSTRIJC]iA
rLCIVREAU ti ToTUL
E5TE FOARTE -iucAo LiPiTURA
-
NOU/
ARIT CEVA DEAUDIOFRECVENTA.

OgtifFtorul etapei: lllh.l Y. GXd, rllul Plco|rcl,


HUAUDNIMIC Hlrlln, ludid lel cod 6cf1. a
,16aptH
Elo,,,, a5a n
ffYilLedfipHil?'ffi[$
ffiHS&H*E&RgR AfiEffif;EffiE

*e :'t |l

4l.4*::$ ttt,
ri

.E t;
4

\
q
i
I
I
L* _J

TJFEA!\f;8&J
C}Iil\! AFF"
E$ffif\#&re=