CUPRINS ………………………………………………………………………………………………………………………………………………...

LISTA FIGURILOR …………………………………………………………………………………………………………………………………....

LISTA TABELELOR …………………………………………………………………………………………………………………………………….

INTRODUCERE ………………………………………………………………………………………………………………………………………….

PARTEA I CONSIDERAȚII GENERALE .............................................................................................................

CAPITOLUL 1. STADIUL ACTUAL AL CUNOAȘTERII CU PRIVIRE LA TEMA LUATĂ ÎN STUDIU...........................

1.1. Importanța culturilor de cireș.................................................................................................................

1.2. Originea și aria de răspândire ...............................................................................................................
 PARTEA I CONSIDERAȚII GENERALE
CAPITOLUL 1. STADIUL ACTUAL AL CUNOAȘTERII CU PRIVIRE LA TEMA LUATĂ ÎN STUDIU

1.1 Importanța culturilor de cireș

Cultura de cireș este o specie pomicolă cu o deosebită importanță datorită timpurității,

însușirilor nutritive, tehnologice și comerciale ale fructelor. În țara noastră se găsesc condiții optime
de dezvoltare a potențialului agrobiologic . De fapt, teritoriul țări noastre se afla în limetele arealului
geografic de formare a speciei, cea ce determină o răspandire largă și posibilitate de valorificare a
variatelor condiții pedoclimatice specifice zonelor de stepaă, silvostepă, coliniară sau chiar
submontană.

Importanța alimentară. Cireșele sunt primele fructe ale anului, iar prin conținutul ridicat de
vitamine, zaharuri ușor asimilabile, săruri minerale, gustul plăcut racoritor și aspectul atrăgator, fac
obiectul uneia dintre cele mai eficiente activități comerciale ce se desfășoară începând cu a doua
parte a lunii mai pâna în luna iluie, fără a avea concurență din partea altor specii pomicole .

Fructele sunt destinate atât consumului în stare proaspătă, cât și prelucrarii industriale sub
formă de siropuri, gemuri, compoturi, dulcețuri, sucuri, băuturi alcoolice, produse de cofetărie-
patiserie, având calități alimentare similarea celorlalte specii pomicole sâmburoase, cultivate în țară.
(Tabel 1.1 )

COMPONENȚA CIREȘE PRUNE PIERSICI

Substanța uscată (%) 10,79-24,70 13,15-26,49 8,58-17,37
Zahar total (%) 7,70-16,82 9,00-16,05 6,38-14,71
Aciditate totală (%) 0,49-1,36 0,39-2,07 0,22-0,95
Substanțe tanoide (%) 0,6-1,30 0,06-0,25 0,03-0,34
Substanțe pectice (%) 0,06-0,39 0,35-0,95 0,26-0,81
Substanțe proteice (%) 0,54-1,63 0,22-1,07 0,35-1,33
Substanțe minerale (%) 0,19-0,62 0,23-0,65 0,30-0,60
Apă (%) 75,30-89,21 73,51-85,85 82,63-91,4
Vitamina C (mg%) 0,40-14,00 0,20-14,10 5,28-23,60
Valoarea energetică 43,16-98,40 52,60-105,98 -
(Kcal)

Conținutul mare în apă face ca rezistența fructelor la manipulare, transport și păstrare să fie
scăzută, din acest punct de vedre fiind superioară doar căpșunelor, vechilor soiuri de piersici cu
pulpa albă, zmeurei și murelor.

Cireșele depășesc toate speciile pomicole în ceea ce privește conținutul mediu în zahăr total
( glucoză, levuloză, zaharoză ), iar ca accidente ( exprimată în acid malic ) ocupă o poziție
intermediară, fiind superioare merelor, perelor și piersicilor.
 După conținutul în substanțe tanoide, cireșele sunt superioare perelor, caiselor și prunelor ,
iar în ceea ce privește proteinele brute, sunt mai bogate decât gutuile, piersicile, prunele, merele,
perele, și căpșunile, au mai multe substanțe minerale ( Tabel 1.2 ) decât merele și perele și un
procent mai mare de vitaminea C decât perele, prunele și vișinele.