Educația

Definiții, caracteristici, funcții

 Definiții (Cristea, Sorin, 2004, p.15)

• activitate psihosocială care are ca funcţie de bază formarea-

dezvoltarea permanentă a personalităţii în vederea integrării sale
sociale, orientată valoric conform finalităţilor asumate, realizate
la nivelul corelaţiei dintre educator şi educat, prin conţinuturi şi
forme generale, într-un context deschis.
 Definiții (Stănciulescu, Elisabeta, 1996)

• Proces neîntrerupt de producere şi actualizare a sinelui-

înţeles ca unitate tensionată şi proteică a unei
componente reproductive (eul social) şi a alteia
creatoare (eul individual)
• Acest proces are ca finalitate atât socializarea, cât şi
individualizarea, atât identificarea, cât şi diferenţierea
subiectului şi presupune interacţiune, cunoaştere,
comunicare, sisteme simbolice etc.
„extinderi ale educaţiei” (G. Mialaret, 1993,
Les sciences de l’education, pp.10-15):

• Educația devine efectiv permanentă, prelungindu-se

practic pe tot parcursul vieţii, „sub forme şi obiective
diferite”, dar incontestabil pedagogice (de formare-
dezvoltare a personalităţii)
• educația reprezintă „ nu doar rezultatul instituţiei
şcolare”, ci şi al unei şcoli paralele (media, mediul
înconjurător, experienţele de viaţă…)
 Funcțiile educaţiei(Cristea, 2004,17-20)

• F. Generală
• F. Principale
• F. Derivate
 Funcția generală

•Formarea-dezvoltarea permanentă a
personalităţii în vederea integrării
sociale optime a acesteia
Funcțiile principale Funcții derivate

• F. de informare, de
• F. Culturală culturalizare, de asistenţă
• F. Politică/civică psihologică…
• F. Economică • F. de protecţie socială, funcţia
de propagandă, de
ideologizare…
• F. de specializare, f. de
profesionalizare, f. de
asistenţă…