GRUPUL ȘCOLAR MIHAI VITEAZUL PITEȘTI

PROIECT DE SPECIALITATE
PENTRU SUSTINEREA

EXAMENULUI DE COMPETENTE PROFESIONALE

NIVEL 2

INDRUMĂTOR : ELEV :
PROF. IOANA TEIANU Miezu Robert

IUNIE 2011

0
DEFECTE IN EXPLOATARE, INTRETINEREA SI
REPARAREA MECANISMULUI MOTOR

1
 CUPRINS

ARGUMENT

1. Rolul mecanismului motor. Construcţie şi funcţionare.

2. Elementele mecanismului bielă-manivelă.

3. Intretinerea, defectele in exploatare si repararea mecanismului

bielă-manivelă

3.1 Întreţinerea mecanismului bielă-manivelă.

3.2 Defecte în exploatare ale mecanismului bielă-manivelă.

3.3 Repararea mecanismului bielă-manivelă

3.3.1. Înlocuirea pistoanelor
3.3.2. Repararea bolţurilor din piston
3.3.3. Înlocuirea segmentelor
3.3.4. Repararea bielelor
3.3.5. Repararea arborelui cotit
3.3.6. Înlocuirea semicuzineţilor
3.3.7. Repararea blocului motor
3.3.8. Repararea cilindrilor
3.3.9. Repararea chiulasei
6. Măsuri de Protectia Muncii la repararea mecanismului bielă-manivelă

7. Bibliografie

8. Anexe

2
 ARGUMENT

În timpul funcţionării maşinile şi instalaţiile suferă un proces de uzură ce

poate afecta buna funcţionare a acestora, dar poate produce şi importante erori de
prelucrare sau chiar accidente de muncă.
În momentul predării utilajului sau instalaţiei către beneficiar, acestea au
prevăzute o serie de norme şi reglementare pentru asigurarea funcţionării în
parametrii normali. Printre aceste norme pot fi enumerate: respectarea parametrilor
de lucru, evitarea supraîncărcărilor, ungerea pieselor în mişcare, respectarea
graficului de întreţinere, realizarea întreţinerii şi reparaţiei de către personal
calificat, remedierea defecţiunilor imediat ce acestea apar, urmărirea continuă a
funcţionării dar şi verificarea parametrilor de funcţionare , respectarea condiţiilor
de montare, dar şi realizarea condiţiilor optime de mediu, verificarea periodică a
stării şi funcţionalităţii accesoriilor folosite.
Mecanismul bielă-manivelă sau mecanismul manivelă-piston, transformă
mişcarea de translaţie a pistonului obţinută prin arderea amestecului carburant, în
mişcare de rotaţie continuă a arborelui cotit.
Întreţinerea este ansamblul de operaţii ce urmăreşte să menţină maşinile,
instalaţiile şi utilajele în condiţii normale de funcţionare între două reparaţii
consecutive reducând posibilitatea apariţiei unor reparaţii accidentale.
Lucrările de întreţinere se pot executa permanent (de către personal de
deservire) şi periodic (de către personal calificat în acest sens).
Reparaţiile sunt operaţii realizate în scopul remedierii defecţiunilor apărute
în timpul exploatării.
Un indice de calitate al unei maşini este durata perioadelor dintre reparaţii.
Acesta depinde de durata de serviciu a pieselor componente ale maşinii, dar şi de
modul de întreţinere şi exploatare precum şi de calitatea reparaţiei anterioare.
Lucrarea prezintă principalele operaţii de întreţinere a mecanismului bielă-
manivelă dar şi defectele ce pot apărea în timpul exploatării acestui mecanism.
Capitolul „Repararea mecanismului bielă-manivelă” structurat pe mai multe
subcapitole cuprinde: înlocuirea pistoanelor, repararea bolţurilor de piston,
înlocuirea segmeţilor, repararea bielelor, repararea arborelui cotit, înlocuirea
semicuzineţilor.
O importanţă deosebită se acordă şi principalelor măsuri de protecţie ce
trebuie respectate în timpul operaţiilor de reparare a mecanismului bielă-manivelă.

3
 1.ROLUL MECANISMULUI MOTOR. CONSTRUCŢIE ŞI
FUNCŢIONARE
Motorul cu ardere internă monocilindric, in patru timpi, cu aprindere prin
scânteie (fig. 1) este format din cilindrul 1 in interiorul căruia se delpaseaza
pistonul 2, care acţioneaza manivela 3 a arborelui cotit prin
intermediul bilei 4.
În capul cilindrului se găşeste chiulasa 5 în care sunt amplasate supapa de
admisie SA, supapa de evacuare SE şi bujia 8.La partea inferioară a cilindrului se
găseste carterul inferior 10 in care se găseşte ulei de ungere.Amestecul aer-
combustibil intră in cilindru prin colectorul de admisie 6, iar gazele arse rezultate
ies din exterior prin colectorul de evacuare 7.
Motorul este alcătuit din mecanismul motor şi sistemele şi instalatiile
auxiliare(mecanismul de distributie, instalatia de răcire şi instalatia de ungere)
necesare realitarii procesului de funcţionare şi sistemul de pornire.
Mecanismul motor, numit si mecanismul bielă-manivelă, constituie
principalul ansamblu al motorului cu ardere internă, cu piston. El are rolul de a
transforma mişcarea de translaţie rectilinie-alternativa a pistonului intr-o mişcare de
rotaţie a arborelui cotit.
Mecanismul motor(numit şi mecanismul bielă-manivelă sau mecanismul
manivelă-piston),transformă mişcarea de translaţie a pistonului , obţinută prin
arderea amestecului carburant, în mişcare de rotaţie continuă a arborelui cotit.
Parţile componente ale mecanismului motor sunt:
• organele fixe (fig 2) :blocul motor 1, chiulasa 2, cilindrii 7, colectorul de
admisie si colectorul de evacuare, semicuzineţii lagarului palier 7;
• organele mobile (fig 3):pistonul 1,segmenţii 2, bolţul pistonului 3,biela 4,
semicuzineţii lagărului de bielă 5, arborele cotit 6, volantul 8 si amortizorul
oscilatiilor 9.

2.ELEMENTELE MECANISMULUI BIELĂ-MANIVELĂ

ORGANE FIXE ALE MECANISMULUI MOTOR

Blocul motor (fig 4) constituie scheletul motorului, fiind prevazut si cu brate

sau locasuri pentru suporţii de fixare pe cadrul automobilului. Constructiv, este
format din blocul cilindrilor(in partea superioara) şi carterul (in partea inferioara);
poate fi sub forma unei piese compacte(autocamioanele Roman, Iveco, Mercedes,
Volvo sau autoturismele Fiat).

4
 Cilindrii. Cilindrul 7 (fig. 5) realizează spaţiul de lucru pentru desfăşurarea
ciclului motor, în interiorul lui deplasându-se liniar pistonul.Cilindrii pot fi turnaţi
odată cu blocul motor (inamovibili –, fig.5 a) sau demontabili (amovibili-, ca
majoritatea motoarelor moderne, sub formă de cămăşi de cilindru 3 (fig.5 b) se
obţine prin turnare, prin fontă aliată prelucraţi fin la interior (oglinda cilindrului ),
iar cei amovibili au prevăzuţi la exterior canale destinate inelelor din cauciuc
pentru etanşarea cămăşilor de răcire cu apă.
Motoarele racite cu aer au prevazute aripioare pentru marirea suprafetei de
contact cu aerul racire (fig. 5 d).
Pot exista si doi cilindrii orizontali, opusi (boxer), turnati din aliaj de aluminiu sub
presiune, prevazuti la exterior cu aripi pentru a se mari suprafata de contact cu aerul
de racire.
Chiulasa (fig.6) acopera cilindrul, realizand impreuna cu pistonul spatiul de
lucru inclus fluidului motor.

ORGANELE MOBILE ALE MECANISMULUI MOTOR

Pistonul (fig. 7) asigura realizarea fazelor ciclului motor, prin miscarea de

translatie rectilinie-alternativa in cilindru ; formează peretele interior ce inchide
camera de ardere, suporta efortul dat de presiunea gazelor arse la destindere, care-i
imprima deplasarea lineara pe care o transmite la biela si de-aici la arborele cotit ;
participa la evacuarea gazelor arse si asigura pelicula de ulei pe suprafata de lucru a
cilindrului ; are rol de etansare a camerei de ardere, impreuna cu segmentii, si de
evacuare a caldurii. La motoarele in doi timpi, are rol de organ de distributie, prin
deschiderea-inchiderea fantelor din cilindru (în locul supapelor).
Se confectioneaza din aliaje de aluminiu cu siliciu pentru a corespunde cerințelor.
Durabilitatea pistoanelor se poate mari prin tratamente termice, iar rezistenta la
uzare prin protejarea suprafetei exterioare (cositorire, grafitare, eloxare) cu un strat
poros care reține uleiul.
Segmentii (fig.8) sunt piese inelare care, datorită elasticității lor apasă
deasupra cilindrului, asigurând etanșarea cu pistonul ; se montează în canalele de
piston și sunt : de compresie 1, cu rol de etanșare între piston și cilindru, și de
ungere (raclori) 2 si 3 pentru răzuirea și evacuarea excesului de ulei și de pe
cilindru. Pentru a impiedica patrunderea uleiului în camera de ardere, segmenții
raclori sunt prevăzuți cu orificii care corespun cu cele din piston. Segmentii
transmit căldura de la piston la cilindru. Ei se confectioneaza din fontă aliată, iar
cei de ungere pot fi si din tabla de otel, in forma de U, cu fante tip U.
Segmentii de compresie se monteaza in canalele din partea superioara a
capului pistonului iar cel de ungere (uneori doi), sub cei din compresie, in canalul

5
inferior (baia de ulei). La unele motoare, pentru o buna etansare, segmentii de
ungere sunt prevazuti cu arcuri expandoare 4, cu actiune axiala si radicala.De
asemena, pentru ca segmentii sa poata fi montati in canalele pistonului, pentru
etansare cu cilindrul si pentru compensatii termice, sunt prevazuti cu taieturi
numite fante.
Forma fantelor depinde de tipul motorului (deapta,inclinata sau in Z
Bolţul pistonului (fig. 9) face legatura articulata dintre pistounul 1 și biela 3,
fiind solicitat la încovoiere și strivire.
Bolțul are forma tubulară, cilindrică (uneori inegală) și se confecționează din
oțel aliat sau oțel carbon ; se aplica tratament de cementare si călire superficială cu
CIF, iar pentru obtinerea unei suprafete netede se rectifică. In acest fel, suprafața
exterioara devine dură , rezistentă la uzare, iar miezul moale și tenace, rezistent la
șocuri. Se admite conicitate și ovalitate 0,003 mm. Are un regim termic de lucru
ridicat (80…100 C) și condiții de ungere dificilă ; ungerea se face prin stropire cu
uleiul scăpat din lagărul bielei sau venit prin canalul 5 din corpul bielei (exceptie
motoarele in 2 timpi cu aprindere prin scanteie, la care ungerea este asigurată de
amestecul carburant ce obține si ulei în anumite proporții).
Modul de asamblare articulată a bolțului cu biela poate să fie : fix în umerii
pistonului și liber în bucșa bielei 6, fixă în bielă si liber în piston si flotant (liber in
biela si piston) .
Inainte de motare, pistonul se incalzeste uniform în instalații speciale (pentru
evitarea tensiunilor interne ), după care bolțul se presează. Jocul sau strângerea la
motoare între bolț și piston sau bucșa de biela este de 0,002-0,008mm ; la cele fixe
în biela exista o strangere de – 0,02…-0,04 mm.
Biela (fig 10) asigura legatura cinematica intre boltul pistounului si arborele
cotit (prin fusul maneton), transformand astfel miscarea lineara a pistonului in
miscare de rotatie a arborelui cotit . Datorită solicitărilor termodinamice, i sa
impune o conditie de rigiditate deosebita. Părțile componente sunt: piciorul (capul
mic) 1, unde se preseaza bucsa 7 din bronz pentru protectie impotriva uzurii, corpul
, capul (mare) 3. in care se gesesc semicuzinetii 6 (sau rulmentii la unele motoare )
; capul bielei este sectionat in plan transversal sau oblic, partea detașabilă 4
numindu-se capac, prins cu șuruburile 5 (numai la cele cu cuzineți) pentru
montarea pe fusul maneton al arborelui cotit.
Cuzinetii 6 sunt formați din două semicarcase de oțel de grosimea 1,5 – 3mm
cu material de antifricțiune la interior de grosime 0,3 – 0,4 mm. Pentru fixare, capul
și semicuzinetii sunt prevăzuți cu pinteni, care impiedică deplasarea lor în timpul
functionării. Montarea corecta a capacelor este asigurata stantarea numarului de
ordine a cilindrului (pe cap si capac). La partea opusa, se stanteaza greutatea bielei
in grame.Unele biele sunt prevazute cu canale in tija pentru conducerea uleiului de

6
ungere spre bolti. Bielele cu lagare din rulmenti au capul nesectionat, pentru ca
arborele cotit este demontabil.
Biela se confectioneaza din otel aliat sau otel carbon prin matritare la cald,
dupa care se prelucreaza mecanicsi i se aplicaun teatament de caliresi revenire.
Dupa fabricare, bielele se sorteaza pe seturi de motor, neadmitandu-se diferente
mai mari de masa intre ele de 2º pentru autoturisme si 8º pentru autocamioane.
Strangerea suruburilor de biela se face cu un moment de 60-70N*m pentru
autoturisme si 110-120 N*m pentru autocamioane. Jocurile de montaj radiale sunt:
intre bucsa bielei si bolti de 0,02-0,04mm iar intre fusul maneton si semicuzinetide
0,03-0,09mm.
Semicuzinetii au stratul de anti frictiune aplicat prin turnare sau placare pe
baza de staniu (compozitie sau metal alb), plumb, aluminui, cupru cu plumb, bronz
cu plumb.
Motoarele cu aprindere prin compresie, avand presiunile specifice in lagare
mai mici, folosesc cuzineti bimetalci cu carcasele din otel de grosimea 3-5 mm, iar
materialul de antifrictiune din bornz cu plumb de grosimea 0,5-1,5 mm.
Semicuzinetii (rulmentii) muntati in capul bielei formeaza lagare de biela
(manetoane).Capul bielei la motoare in 2 timpi este nesectionat, avand lagarul de
biela sub forma de rulment.
Arborele cotit (arborele motor) (fig.11) primeste miscarea de la piston prin
biela, o transforma in miscare de rotatie pe care o transmite la exterior pentru
antrenarea diferitelor subansambluri ale motorului si la transmisia automobilului
pentru autodeplasare. Este piesa cea mai importanta si are ca parti componente :
capatul (fusul) anterior 1, cu canal pentru pana 8, fusurile paliere 2, cu cuzinetii 10,
fusurile manetoane 3, bratele manetoane 4, pentru legatura dintre fusuri, masele de
echilibrare 5, pentru echilibrarea dinamica a arborelui cotit capatul posterior 6, cu
flansa 7 de fixare a volantului (cu locasul 9 pentru arborele primar al cutiei de
viteze).
Pe capatul anterior, se monteaza prin pene: pinionul de antrenare a
mecanismului de distributie, fulia (roata de antrenare) a pompei de apa pe care la
unele motoare se moneteaza si amortizorul de vibratii si dispozitivul de antrenare
manuala a arborelui cotit (racul) ; etansarea capacului de distributie, care inchide si
pinionul conducator al angrenajului distributiei de pe arborele cotit, impotriva
pierderilor de ulei este asigurat prin deflector sau prin simering.
In partea posterioară , pe flansă, se montează prin șuruburi volantul ;capatul
posterior este gaurit pentru fixarea bucsei din bronz sau a rulmentului de sprijin al
arborelui primar al cutiei de viteze.
In interior, arborele are canale pentru circulatia uleilui de ungere care
corespund cu orificiile de alimentare a lagărelor paliere și manetoane; cei mai multi
arbori au un singur canal de-a lungul lor.

7
 Materialul este otelul aliat prin forjare sau din fonta cu grafic nodularprin
turnare.După prelucrare, fusurile se trateaza termic – calire superficiala cu CIF si
sevenire- dupa care se rectifica pe masini de rectificat arbori cotiti.
Forma arborelui cotit depinde de : numărul si pozitia cilindrilor, numărul
fusurilor manetoane, ordinea e functionare a motorului si sistemul de echilibrare a
motorului.
Arborele cotit are un numar de fusuri paliere, de obicei egal cu numarul
cilindrilor plus unul; acesta mareste rigiditatea lui, insa duce la cresterea greutatii
si a lungimii, iar plerucralea este mai dificila.
Fusurile paliere sunt plasate pe aceeasi axa geometrica, iar latimea lor este
diferita.Numarul fusurilor manetoane este egal cu cel al cilindrilor la motoarele in
linie si redus la jumatate la motoarele in V. Fusul maneton inpreuna cu cele doua
brate manetoane formeaza manivela. Diametrul fururilor de biela este mai mic ca
cel al fusurilor paliere.
Decalarea fusurilor manetone (intre ele)se face in functiune de numarul lor,
asigurand prin aceasta o functionare uniforma a motorului si o echilbrare a
arborelui cotit; precum si umplerea uniforma a cilindrilor si deci succesiunea
timpurilor utili.
Arborele cotit se echilibreaza cu ajutorul contragreutatilor plasate in prelungirea
bratelor de manivela (opuse lor) si bineinteles al decalarii corecte a manivelelor,
aratate mai sus. Verificarea echilibrarii se face pe masini speciale, iar ponderea
arborelui prin degajari partiale de material (gaurile sau frezele in contragreutati).
La capatul anterior, prin intermediul foliei (roata) de antrenare, se montează
amortizorul de vibrații 9, care, de obicei, este un tip de frecare moleculara și cu
fricțiune. Arborele cotit se sprijină în blocul motor pe lagare paliere cu
semicuzineții 10.
Volantul are forma unui disc masiv, cu rol de inmagazinare a energiei cinetice
in timpul curselor utile ale pistopanelor pe care o reda i timpii rezistenti pentru
reglarea vitezei unghiulare a arborelui cotit si atenuarea socurilor in punctele
moarte la turatie redusa, usurarea pornirii si placarea automobilului in loc. Se
confectioneaza din otel sau fonta, dupa care se prelucreaza si se echilibreaza
dinamic. La un numar mare de cilindrii ai motorului dimensiunile si masa
volantului scad

8
 3. INTRETINEREA, DEFECTELE IN EXPLOATARE SI
REPARAREA MECANISMULUI BIELA -MANIVELĂ

3.1. ÎNTREŢINEREA MECANISMULUI BIELĂ-MANIVELĂ

Întreţinerea mecanismului bielă-manivelă se face prin operaţii de control şi

verificare funcţională ca:
Verificarea pornirii uşoare a motorului.
Verificarea funcţionării corecte la diverse turaţii fără a prezenta bătăi.
Cele suspecte se depistează auditiv sau cu, stetoscopul astfel:
- bătăile în partea superioară a blocului motor denotă uzarea pistoanelor şi
cămăşilor de cilindrii;
- bătăi ascuţite înfundate în zona superioară a blocului motor, la pornirea
motorului, care se atenuează după ce motorul se încălzeşte, indică uzarea
segmenţilor;
- bătăi în zona de mijloc a blocului motor indică uzarea bolţurilor de piston
şi bucşelor de bielă;
- bătăile în zona inferioară a motorului presupun uzarea lagărelor.
Totodată se pot depista torsionări şi încovoieri ale bielei prin zgomote în
partea inferioară dar şi în partea superioară a motorului. Consecinţele acestei uzări:
ovalizarea neuniformă a cilindrilor pe lungimea lor (conicitate), uzarea rapidă şi
uniformă a fusurilor manetoane de la arborele cotit, micşorarea presiunii de ulei.
Controlul fumului la evacuare (zilnic) verificarea cu aparatură se face la
50.000 km.
Controlul presiunii în cilindrii, la 50.000 km cu ajutorul compresografului
sau compresometrului.
Operaţia de control a compresiei constă în:
- încălzirea motorului;
- oprirea motorului şi demontarea bujiilor (respectiv injectoarelor);
- racordarea conului de cauciuc al aparatului în orificiul cilindrului numărul
unu al motorului;
- acţionarea motorului cu demarorul, până la deplasarea maximă a acului
indicator (clapeta de acceleraţie deschisă);
- descărcarea compresorului, apăsând supapa;
- racordarea la cilindrii următori, continuând operaţia asemănător.
Interpretarea rezultatelor la MAS, compresia este bună la 10-12 bari,
admisibilă la 8-10 bari, iar sub 8 bari se impune repararea grupului cilindru - piston
- segmenţi.

9
 Determinarea stării tehnice a grupului cilindru – piston – segmenţi fără
demontarea motorului prin următoarele metode:
- măsurarea cantităţii de gaze arse scăpate în carterul inferior (baia de ulei)
cu un contor de gaze; la depăşirea unei anumite cantităţi se indică
repararea grupului;
- utilizarea indicatorului de stare tehnică, care măsoară procentual scăpările
de aer comprimat introdus în cilindru la presiunea de 45 10 4 n / m 2 (4,5 bar)
dând astfel indicaţii asupra gradului de uzare datorat neetanşeităţii
grupului piston – cilindru – segmenţi.
Urmărirea depresiunii în colectorul de admisie, motorul funcţionând la o
turaţie ceva mai mare la ralanti, cu ajutorul unui vacuumetru, un comutator de
întrerupere a aprinderii parţiale şi un turometru. Se determină astfel neetanşeităţile
la colectorul de admisie supape, bujii, garnitura de chiulasă.

3.2. DEFECTELE ÎN EXPLOATARE ALE MECANISMULUI

BIELĂ-MANIVELĂ

Griparea pistoanelor are loc ca urmare a supraîncălzirii motorului (din lipsa

apei pentru răcire, datorită arderii uleiului provocate de uzarea segmenţilor,
pistoanelor şi cilindrilor, amestecului carburant necorespunzător); are loc o frecare
uscată excesivă, urmată de dilatarea pistoanelor şi deci blocarea lor.
Fenomenul este precedat de zgomote puternice provocate de efortul bielelor
de a smulge pistoanele gripate din punctele moarte şi emanare de abur, dacă apa de
răcire este sub nivel.
Griparea pistoanelor poate duce la rizuri pe oglinda cilindrilor; rizurile
uşoare se pot şlefui cu ajutorul unui piston în abundenţă de ulei, deplasat de câteva
ori de-a lungul cilindrului în mişcare combinată (de translaţie şi de rotaţie). Numai
după aceasta se face înlocuirea pistonului şi segmenţilor respectivi.
Dacă din gripare a rezultat şi topirea locală a aliajului pistonului şi aderarea
lui pe cilindru, atunci acestea se înlătură cu un cuţit triunghiular, se şlefuieşte
cilindrul, iar pistonul se va înlocui cu altul de aceeaşi cotă şi totodată segmenţii
respectivi.
Când griparea a dus la deteriorarea cilindrului, atunci acesta se înlocuieşte.
Cocsarea segmenţilor este urmarea supraîncălzirii pistonului, scăpărilor de
gaze datorită uzării excesive a segmenţilor şi deci arderii uleiului, care se depune
sub formă de calamină în canalele respective blocându-i. Segmenţii nu mai asigură
etanşarea şi răcirea pistonului şi au loc scăpări de gaze în baia de ulei. Motorul nu

10
mai dezvoltă puterea nominală, pornirea este greoaie, consumul de combustibil şi
ulei creşte iar compresia este scăzută.
Remedierea constă în demontarea grupurilor piston – segmenţi – bielă,
curăţirea lor de calamină şi înlocuirea segmenţilor, care vor fi montaţi în locaşurile
din pistoane; pistoanele nu se dezasamblează de pe biele.
Ruperea segmenţilor datorită materialului necorespunzător, montării
incorecte, înţepenirii în canalele din piston, uzurii lor, precum şi supraîncălzirii.
Se înlătură prin înlocuirea segmenţilor la cilindrul respectiv. Dacă s-au
produs şiruri uşoare pe cilindru, se şlefuieşte iar dacă sunt accentuate se înlocuieşte.
Ruperea bolţului, are drept cauze: uzura mare, material sau tratament
necorespunzător, griparea pistonului. Se depistează prin zgomotul metalic ascuţit
uniform, la accelerarea bruscă a motorului.
Remedierea constă în demontarea grupului piston – bielă, respectiv
depresarea şi presarea unui alt bolţ corespunzător, inclusiv bucşa bielei, după care
se face montarea ambreajului şi motorului.
Defiletarea parţială a şuruburilor de fixare a capacului de bielă
Se remediază prin demontarea, băii de ulei, restrângerea şuruburilor de la
bielele ce au astfel de anomalii cu cheia dinamometrică la momentul prescris. Se
verifică fixarea la celelalte şuruburi.
Ruperea bielei cauzată de: griparea lagărului sau topirea semicuzineţilor, joc
prea mare în lagăr, ruperea bolţului, spargerea pistonului, smulgerea sau ruperea de
bielă.
Remedierea se execută în atelier; în afara demontării se face o constatare
minuţioasă a organelor deteriorate; cilindrul şi grupul piston – segmenţi – bolţ –
bielă – cuzineţi se înlocuiesc obligatoriu; arborele cotit este controlat amănunţit,
îndeosebi fusul maneton, respectiv, care dacă are culoarea schimbată necesită
înlocuirea.
Încovoierea sau torsionarea bielei dacă nu se repară imediat la atelier duce
la uzarea accentuată a muchiilor segmenţilor, a pistoanelor şi ovalizarea
neuniformă a cilindrilor pe toată lungimea lor, uzarea rapidă a fusurilor manetoane
ale arborelui cotit.
Griparea sau topirea cuzineţilor din lagăre datorată ungerii insuficiente,
uzurii mari, material antifricţiune necorespunzător, supraîncălzire.
Remedierea: demontarea ambreajului, constatarea stării fusului manetar
respectiv (culoarea schimbată indică decălirea)Ş dacă e în stare normală se curăţă
resturile de material de antifricţiune şi se înlocuieşte cuzinetul cu altul de cotă
corespunzătoare.
Ruperea arborelui cotit este cauzată de: uzura excesivă în lagăre solicitări la
încovoiere sau răsucire datorate necoaxialităţii lagărelor, detonaţii puternice, lipsa
de ungere.

11
 Remedierea se face numai în atelier prin demontarea motorului, controlul
minuţios al tuturor organelor componente, înlocuirea celor defecte, înlocuirea celor
defecte înlăturarea cauzelor şi asamblarea corectă.

3.3.REPARAREA MECANISMULUI BIELĂ – MANIVELĂ

Repararea mecanismului bielă – manivelă se face cu ocazia reviziilor,

reparaţiei accidentale sau reparaţiilor curente. Sunt reparaţii de mai mare amploare
şi cuprind: înlocuirea pistoanelor, repararea bolţurilor de piston, înlocuirea
segmenţilor, repararea bielelor, repararea arborelui cotit, înlocuirea semicuzineţilor.

3.3.1. ÎNLOCUIREA PISTOANELOR

Funcţionarea normală a pistonului, care împreună cu segmenţii formează un

sistem de etanşare, este asigurată printr-o alegere corectă a jocurilor.
Dacă jocurile sunt insuficiente se înrăutăţesc condiţiile de frecare, creşte
uzura pieselor aflate în contact, precum şi gradul de încălzire a segmenţilor şi
pistoanelor.
Datorită exploatării, după un anumit timp de funcţionare pistoanele pot
prezenta defecţiuni: rizuri sau urme de gripaj pe suprafaţa de lucru, ondularea
punţii dintre catranele pentru segmenţi; fisuri sau rupturi indiferent de mărime,
natură sau poziţie; jocul mărit al segmenţilor în canale; uzura alezajelor pentru bolţ.
Datorită rolului important al pistonului precum şi condiţiilor riguroase pentru
execuţia sa, pistoanele nu se recondiţionează, ci se înlocuiesc cu altele cu diametrul
mărit la cotele de reparaţii (la pistoanele m.a.i.).
Tehnologia de montare este prezentată în secţiile de producţie şi reparaţii
pentru fiecare situaţie şi produs în parte.
Montarea mecanismului începe cu verificarea deschiderii segmenţilor în
poziţia de lucru, prin introducerea pistonului în cilindru.
Se verifică apoi jocul între capetele segmentului, care măsurat pe
circumferinţă nu trebuie să depăşească 0,005 d, unde d este diametrul pistonului,
jocul segmentului montat în capul pistonului este ceva mai mare, deoarece aici
temperaturile fiind mai mari, şi dilatările din timpul funcţionării sunt mai mari.
Măsurarea jocului se face folosind o bucşă al cărei diametru este egal cu
diametrul interior al cilindrului, măsurarea făcându-se cu un calibru de interstiţii.
Urmează în ordine efectuarea următoarelor operaţii:
- ajutarea capetelor de segmenţi folosind o pilă fină;
- prinderea segmeţilor cu cleşti sau dispozitive speciale pentru limitarea
desfacerii capetelor de segmenţi;

12
 - montarea segmenţilor astfel încât capetele lor tăiate oblic să fie îndreptate
în direcţii opuse (unul spre dreapta şi altul spre stânga) şi decalate cu
950 ,120 0 şi 180 0 ;
- Introducerea pistonului în cilindru stingând segmenţii cu dispozitive
speciale, deoarece diametrul lor este mai mare decât diametrul cilindrului.
Defecţiunile apărute la piston se produc datorită uzării apărute la canalele
pentru segmenţi, ceea ce necesită înlocuirea lui, sau datorită uzării stratului
antifricţiune.
Tija pistonului se poate strâmba datorită suprasolicitărilor; pot apărea rizuri
pe tijă datorită coroziunii, impurităţilor din ulei (se remediază prin rectificare).
 Înlocuirea pistoanelor, mecanismelor bielă – manivelă de la montarea
autovehiculelor se execută după demontarea chiulasei şi curăţirea de calamină
depusă.
Fiecare piston este adus la P.M.E. (punctul mort exterior), prin rotirea
arborelui cotit; se desface capacul bielei, se ridică ambielajul până iese prin partea
superioară sau inferioară a cilindrului (după tipul construcţiei) şi se desprinde
capacul la loc cu şuruburile de bielă în 2-3 spire.
La revizie se face marcarea pistoanelor cu vopsea cu numărul corespunzător
bielelor, pentru a asigura remontarea ambielajului în acelaşi cilindru.
Se demontează apoi: segmenţi, siguranţele bolţurilor, bolţurile, cu ajutorul
dispozitivelor extractor sau la o presă hidraulică.
Pistoanele sunt curăţate de calamină (pentru canalele segmenţilor se
foloseşte un dispozitiv special) apoi se spală cu solvent.
Se face constatarea uzurilor prin măsurări.
Pistoanele uzate nu se repară, se înlocuiesc fie cu altele noi, fie dacă este
posibil, cu altele vechi, dar la cota de reparaţie impusă, marcată pe ele din
fabricaţie.
La montaj se va respecta cota de supraînălţare a pistoanelor.
Pistoanele sub cota de reparaţie cu: deformări sau rupturi ale pragurilor
dintre segmenţi, spongiozităţi, canalele segmenţilor lărgite, uzuri excesive ale
bosajelor se înlocuiesc.
Jocul la montaj se calculează cu diferenţa dintre dimensiunea alezajului,
măsurată cu ceasul comparator şi cea a diametrului pistonului, determinată cu
micrometrul în partea inferioară (montarea sau fusta pistonului).
Conicitatea pistonului este realizată din construcţie la valoarea
corespunzătoare.

13
 3.3.2. REPARAREA BOLŢURILOR DIN PISTON

Repararea se execută numai la bolţurile cu uzuri mici pe suprafeţele de

contact dintre umerii pistonului şi piciorul bielei. Uzurile pot fi cauzate de: frecări
normale şi anormale, micşorarea durităţii în stratul superficial, ca urmare a
supraîncălzirii, materialul necorespunzător al bolţului sau bucşei de bielă,
nerespectarea jocurilor de montaj.
Verificarea se execută prin măsurarea bolţurilor şi alezajelor din umerii
pistoanelor şi bucşelor de bielă de la acelaşi set motor, controlând jocurile admise;
de asemenea se verifică conicitatea şi ovalitatea bolţurilor de bielă. Când cotele
sunt depăşite, se recondiţionează, dacă nu se schimbă, pistoanele şi bielele, operaţia
se poate realiza prin metodele:
- rectificare la o treaptă de reparaţie conjugându-se cu un piston nou cu
alezajele corespunzătoare dimensional (mai mici);
- cromare dură (rectificare – cromare - rectificare) la cota nominală;
- majorarea diametrului prin refulare la cald (preîncălzire – refulare dirijată
în bucşa de ghidare – tratare termică – rectificare la cota nominală).
Rectificarea se face pe maşini de rectificat fără vârfuri, pe o adâncime care să
nu depăşească stratul superficial durificat.
Înlocuirea cu bolţuri recondiţionate se face ţinând cont de treptele de
reparaţie.
Se înlocuiesc bolţurile uzate excesiv, cu praguri sau imprimări, fisurate, cu
pete şi culori de revenire. Siguranţele bolţurilor de piston se înlocuiesc, pentru că
îşi pierd caracteristicile de elasticitate.

3.3.3. ÎNLOCUIREA SEGMENŢILOR

Înlocuirea segmenţilor se impune ori de câte ori se demontează ambielajul

motorului, pentru că nu se mai pot remonta în poziţia iniţială, ceea ce conduce la
jocuri mărite şi consum exagerat de combustibil şi ulei.
Segmenţii se înlocuiesc şi la uzarea excesivă (se constată prin măsurarea
fantei şi jocului în canalele din piston).
Cauzele uzurii: frecarea cu cilindrii şi canalele pistonului, eroziunea
anormală datorată impurităţilor din amestecul carburant sau ulei, montaj
necorespunzător, cocsarea.
Remedierea constă în înlocuirea cu alt set de segmenţi la cota nominală sau
de reparaţie corespunzătoare.

14
 3.3.4. REPARAREA BIELELOR

Repararea bielei se face după demontare, curăţire cu solvent şi control

minuţios. Defecţiuni posibile: încovoierea şi torsionarea tijei, micşorarea distanţei
dintre axele piciorului şi capul bielei, uzarea bucşei de bielă şi a locaşurilor ei,
uzarea cuzineţilor şi locaşurilor lor, uzarea laterală a capului bielei, uzarea
şuruburilor de bielă.
Torsionarea sau încovoierea bielei se recondiţionează prin îndreptare la rece
pe prese hidraulice.
Biela se consideră îndreptata când neparalelismul axelor alezajelor capului
şi piciorului bielei în plan perpendicular (torsionarea) nu depăşeşte 0,075…0,1 mm
pe lungimea de 100 mm, iar neperpendicularitatea axelor şuruburilor faţă de axa
bilei nu depăşeşte 100 mm pe aceeaşi lungime.
Uzura locaşului pentru bucşa din piciorul bielei se recondiţionează alezare la
o cotă de reparaţie, se presează o bucşă nouă cu diametrul exterior mărit care apoi
se alezează la cota nominală.
Bucşa din piciorul bielei 3 uzată nu se recondiţionează ci se înlocuieşte cu
alta nouă care se va aleza la interior la cota nominală.
Deformarea sau uzura locaşului pentru cuzineţii se recondiţionează prin
frezarea suprafeţelor de îmbinare a capacului până la preluarea uzurii, după care se
alezează la cota nominală, respectându-se distanţa între axele capului şi piciorului
bielei.
Uzura laterală a bielei se recondiţionează prin cromare dură sau metalizare
cu pulberi şi rectificare la cota nominală.
Bielele se reformează în următoarele situaţii: fisuri sau rupturi de orice
natură sau poziţie; micşorarea distanţei dintre axele alezajelor, rizuri sau alte
defecte pe suprafaţa locaşului pentru cuzineţi; încovoierea sau torsionarea bielei
datorită avariei; deteriorarea filetului din corpul bielei pentru fixarea capacului.

3.3.5. REPARAREA ARBORELUI COTIT

Ca urmare a exploatării anormale arborele cotit se uzează sau poate prezenta

anumite defecţiuni. În majoritatea cazurilor aceste incoveniente pot fi remediate
prin recondiţionare.
În vederea recondiţionării arborele cotit este supus unui control minuţios,
pentru stabilirea mărimii şi caracterului uzurilor, precum şi a defecţiunilor. În acest
context o importanţă deosebită se acordă fisurilor şi crăpăturilor. Determinarea

15
corectă a acestora se face prin defectoscopie electromagnetică sau cu ultrasunete.
Prezenţa fisurilor sau crăpăturilor duce la reformarea arborelui cotit.
După control şi stabilirea defecţiunilor se trece la recondiţionarea arborelui
cotit.
În final, arborii se echilibrează static şi dinamic.

3.3.6. ÎNLOCUIREA SEMICUZINEŢILOR

Înlocuirea semicuzineţilor arborelui cotit se face când motorul este demontat,

pentru a se putea efectua măsurători ale fusurilor şi semicuzineţilor şi constata
abaterile faţă de jocurile prescrise.
La paliere măsurarea se face cu micrometrul de interior sau cu comparator,
iar semicuzineţii (după scoaterea arborelui) se montează cu capacele respective,
şuruburile fiind strânse cu cheia dinamometrică la momentul prescris.
Prin calcule se constată jocul şi treapta de reparaţie ţinând cont şi de uzura şi
abaterea de la forma cilindrică a fusurilor.
Semicuzineţii se înlocuiesc cu alţii noi la treapta de reparaţie
corespunzătoare diametrului rectificat al fusurilor; aceştia se montează în locaşuri
şi se aşeză arborele şi se strâng capacele pentru verificarea jocurilor de montaj şi a
suprafaţei de contact a fusurilor cu semicuzineţii, precum şi a rotirii uşoare a
arborelui. Numai după această probă se finalizează montajul, şuruburile capacelor
de la lagărele paliere strângându-se la momentul indicat.
La biele procedeul este asemănător, verificarea făcându-se pentru fiecare
semicuzinet în parte. Marcarea semicuzineţilor se face pe trepte de reparaţie
dimensionale. Suprafaţa stratului de material antifricţiune al semicuzineţilor trebuie
să corespundă cerinţelor: să nu prezinte impurităţi, să nu prezinte zgârieturi, urme
de grupaj sau exfolieri, să nu aibă porţiuni lustruite, să nu se observe material
suprapus sau exfolieri datorită oboseli sau ruperi.
Înlocuirea semicuzineţilor se face când nu mai corespunde treptelor de
reparaţie, suprafaţa interioară este deteriorată sau proeminenţele de fixare în locaş
sunt distruse, ca urmare a rotirii în lagăr.

3.3.7. REPARAREA BLOCULUI MOTOR

În vederea recondiţionării blocului motor, se execută o succesiune de operaţii
pregătitoare şi anume:
- demontarea prezoanelor chiulasei, scoaterea unor eventuale prezoane rupte;
- depresarea căpăcelului ultimului lagăr al arborelui cu came;
- scoaterea dopurilor de obturare a rampei de ulei;

16
 - curăţirea şi spălarea blocului motor;
- efectuarea probei de presiune la cămaşa de apă şi circuitul de ulei;
- strângerea cu cuplul prestabilit a capacelor paliere.
Uzurile principale care apar în timpul exploatării sunt: uzura cilindrilor,
uzura cuzineţilor; lagărelor paliereşti a locaşurilor acestora, uzura cuzineţilor
arborelui cu came şi a locaşurilor acestora, uzura locaşurilor tacheţilor.
Succesiunea operaţiilor procesului de recondiţionare a blocului motor este
următoarea:
- control;
- probă de presiune;
- repararea fisurilor, crăpăturilor, încărcarea unor suprafeţe etc.;
- probă de presiune;
- recondiţionarea suprafeţelor plane;
- recondiţionarea cămăşilor de cilindri (sau a suprafeţelor de ghidarea a
acestora în cazul cămăşilor amovibile);
- recondiţionarea tacheţilor şi dezajelor acestora;
- recondiţionarea liniei arborelui cu came;
- recondiţionarea liniei arborelui paliere;
- probă de presiune;
- control.
Repararea fisurilor sau crăpăturilor se poate face prin: sudare, umplere cu
paste epoxidice ţesute cu cepuri filetate etc.
Principalele defecţiuni ale unui bloc motor se arată în figura 12 iar
posibilităţile de recondiţionare se dau în tabelul nr. 1.
La repararea prin sudură pentru a evita tensiunile care se produc prin dilatare,
blocul se încălzeşte treptat într-un cuptor. Pentru sudarea oxiacetilenică încălzirea
se face până la circa 7000 C, iar la sudarea electrică până la 200o C. Este indicat ca
aplicarea cordonului de sudură să se facă discontinuu, succesiv în părţi compuse.
După sudură, blocului i se face o detensionare la 600…650oC fiind lăsat să se
răcească lent.
Sudarea fisurilor la blocurile turnate din aliaj de aluminiu se face cu electrozi
de aluminiu.
Blocul motorului se reformează în următoarele situaţii: fisuri, crăpături sau
rupturi în dreptul locaşului lagărelor paliere, în dreptul cămăşilor de cilindru, sau în
locul unde nu este posibilă sudarea; fisuri ale spaţiilor dintre cămăşile de cilindri
sau care traversează găurile filetate de montare a prezoanelor; diametrele alezajelor
de fixare a cămăşilor de cilindri sunt mai mari decât cota limită de prelucrare;
ovalitatea şi conicitatea lagărelor paliere sunt mai mari decât valorile maxime
admisibile.

17
 Tabel 1

Nr. Defecţiunea Tehnologia de recondiţionare Maşini,

Def. utilaje,dispozitive.
Se recondiţionează prin: a - sudare electrică;
b – sudare oxiacetilenică; c – lipire cu răşini
1 Fisuri în bloc epoxidice.
- Instalaţia de
După sudare se face proba hidraulică la p =
sudură
0,4 MPa timp de două minute
- Răşini epoxidice
Se aplică un petic din fontă care se sudează
- Dispozitiv
Spărturi în electric. După sudare se face o probă
2 hidraulic pentru
bloc hidraulică la cca 0,4 MPa timp de două
verificarea
minute
etanşeităţii
a) Se aplică un petic care se sudează
Rupturi în
3 b) Se încarcă cu material sudare
bloc
oxiacetilenică
Se rectifică mai întâi capacele palierelor pe
Deformarea
suprafaţa de aşezare pentru prelucrarea
sau uzura - Maşină de alezat;
deformaţiilor sau a uzurii, după care se
4 locaşurilor - Maşină de
montează pe bloc şi apoi locaşurile se
cuzineţilor rectificat plan
alezează la cota nominală, respectând
palieri
condiţiile tehnice
Uzura
- Maşină de alezat;
locaşurilor
- Dispozitiv de
5 pentru bucşile Se înlocuiesc bucşele cu altele noi
presare şi
arborelui cu
depresare
came
a) Se alezează locaşurile pentru tacheţi - Presă hidraulică
la o cotă de reparaţii şi se folosesc de atelier;
tacheţi cu diametru majorat - Dispozitiv de
Uzura
b) Se alezează locaşurile la o cotă presare –
6 locaşurilor
majorată, se presează bucşe noi, depresare;
pentru tacheţi
după care se alezează interiorul - Maşină de alezat;
acestora la cota nominală sau la una - Dispozitiv de
din cotele de reparaţii ghidare
a) Se realizează găurile la dimensiunea
de filet imediat superioară
b) Se încarcă cu material prin sudare - Instalaţie de
Deteriorarea oxiacetilenică după care se execută sudură;
7 găurilor găurirea şi filetarea la cota nominală - Maşină de găurit;
filetate c) Se bucşează cu bucşe filetate - Dispozitiv de
exterior şi interior, confecţionate ca ghidare.
semifabricat din materialul de bază
al blocului motorului
Uzura Se alezează locaşurile la cote majorate şi se - Dispozitiv de
8
alezajelor montează cămăşi noi cu dimensiuni presare – depresare

18
 pentru fixarea exterioare majorate cămăşi de cilindru;
cămăşilor de - Maşină de alezat
cilindru verticală.

Deteriorarea
prin zgâriere
Se recondiţionează prin şlefuire manuală a
sau corodare - Piatră cu muchii
9 zonelor respective cu o piatră cu granulaţie
a suprafeţei rotunjite
fină
de asamblare
cu chiulasa
Deformarea
Se recondiţionează prin rectificarea
suprafeţei de - Maşină de
10 suprafeţei deformate până la o adâncime
asamblare cu rectificat plan
maximă permisă
chiulasa
Rizuri, - Presă hidraulică
exfolieri şi de atelier;
Se înlocuiesc bucşele cu altele noi, iar după
uzura găurilor - Dispozitiv de
11 presare se alezează la cota nominală sau la
din bucşele presare –
una din cotele de reparaţii
arborilor cu depresare;
came - Maşină de alezat

3.3.8. REPARAREA CILINDRILOR

Defecţiunile care pot apărea la cămăşile de cilindru în timpul exploatării

sunt: uzuri normale sau anormale, fisuri, rizuri, urme de gripaj.
Uzura normală a unei cămăşi de cilindru este prezentată în figura 13
(conicitate în plan longitudinal şi ovalitate în plan transversal).
Principalele cauze sunt: coroziunile care se produc după fiecare pornire la
rece; frecare între cilindru şi piston; jocuri necorespunzătoare la montaj; condiţiile
în care se face rodajul; calitatea dozajului respectiv a injecţiei combustibilului;
calitatea uleiului; regimul termic; condiţiile de exploatare etc.
Uzura cilindrilor corelată cu cea a pistonului şi segmenţilor, determină
scăderea performanţelor motorului, creşterea consumului de combustibil şi ulei,
apariţia bătăilor anormale etc., ceea ce constituie principala cauză pentru care
motoarele sunt trimise la reparaţie.
Recondiţionarea alezajului cămăşii de cilindru se face prin majorare la o
cotă de reparaţii care desprinde două operaţii: prima pentru restabilirea formei
geometrice, care se execută prin alezare; a doua de finisare pentru obţinerea
rugozităţii impuse suprafeţei care se execută prin honuire. Adaosul de prelucrare la
alezare se stabileşte în funcţie de uzuri şi dimensiuni de reparaţie ţinând cont că
pentru honuire se lasă un adăpost de 0,03…0,05 mm. În cazul când uzura plus

19
adaosul necesar pentru honuire nu asigură un adaos suficient pentru alezare, se va
trece la prelucrarea corespunzătoare următoarei trepte de reparaţii.
La cămăşile de cilindru uscate, care se introduc liber în locaşul din blocul
motorului se poate constata deformarea sau uzura suprafeţei exterioare de centrare
în acest caz, recondiţionarea constă în înlocuirea cămăşii uzate cu alta nouă la cota
nominală sau la una din treptele de reparaţii, funcţie de dimensiunea locaşului din
blocul motorului.
Fisurile, suflurile sau spărturile, nu se recondiţionează acestea fiind cauze
pentru deformarea pieselor.

3.3.9. REPARAREA CHIULASEI

După demontare se face curăţirea chiulasei cu soluţii alcaline la cald sau cu
produse dizolvante. Urmează controlul vizual pentru depistarea defecţiunilor care
pot fi: ştirbituri, neetanşeităţi, fisuri, ciupituri sau sufluri pe suprafeţele laterale,
suprafeţele interioare ale ghidurilor supapelor şi locaşurilor lor, uzura scaunelor de
supape şi locaşurilor lor, deteriorarea orificiilor filetate. Cu ajutorul riglelor şi
lamelelor calibrate se determină deformarea suprafeţei de contact cu blocul motor,
a suprafeţelor de montaj a colectoarelor de admisie şi evacuare şi capacului
culbutorilor; de asemene se verifică starea şi volumul camerei de ardere prin
umplere cu ulei, uzura filetelor pentru locaşurile bujiilor, starea suprafeţei de
aşezare a injectorului.
Principalele defecţiuni care apar la chiulasă precum şi posibilităţile de
remediere se arată în figura 12 şi tabelul nr. 2.
Un caz particular îl reprezintă uzura suprafeţei de aşezare a supapei. În
funcţie de gradul de uzură, condiţionarea poate fi făcută prin rodare, prin rectificare
sau frezare şi rodare şi prin înlocuirea scaunului de supapă.
Rodarea se face cot la cot între supapă şi scaunul supapei în prezenţa unei
paste abrazive. Procesul se poate considera încheiat când pe suprafaţa de etanşare a
scaunului apare un inel circular de culoare mată neîntrerupt care are aceiaşi formă
şi pe talerul supapei.
În cazul unor uzuri mari sau urme de coroziune scaunul supapei se frezează
utilizând truse de freze, după care se face rodarea.
Când chiulasa este prevăzută cu scaune detaşabile suprafaţa de etanşare se
rectifică sau în cazuri extreme, scaunele se înlocuiesc cu altele noi şi apoi suprafaţa
de aşezare se rodează cu supapa.
În finalul acestor operaţii de recondiţionare se face o verificare a etanşeităţii
supapei pe scaunul său.

20
 Chiulasa se reformează în următoarele cazuri: sufluri pe suprafeţele canalelor
de admisie sau de evacuare şi a camerelor de ardere; fisuri ale pereţilor în zona
ghiduşilor supapelor de admisie şi evacuare; fisuri ale pereţilor camerei de ardere.

Tabel 2

Maşini, utilaje,
Nr. Def. Defecţiunea Tehnologia de recondiţionare
dispozitive
- Instalaţie de
Se recondiţionează prin: a) sudare
sudură;
electrică la rece; b) sudare
- Răşini epoxidice;
Fisuri, crăpături pe oxiacetilenică; c) lipire cu răşini
1 - Instalaţie
suprafaţa exterioară epoxidice. Se verifică etanşeitatea
hidraulică pentru
chiulasei prin proba hidraulică la o
verificarea
presiune de 0,4 MPa
etanşeităţii.
- Presă hidraulică de
atelier;
Se alezează orificiul şi se presează cu
- Maşină de alezat
Scurgeri de apă prin o bucşă de trecere care se poate unge
verticală;
orificiile de trecere la exterior cu strat subţire de ermetic
2 - Instalaţie
a prezoanelor de sau nitroemail. Se verifică
hidraulică pentru
prindere etanşeitatea chiulasei prin proba
verificarea
hidraulică la o presiune de 0,4 MPa
etanşeităţii

Deformarea
suprafeţei de Se recondiţionează prin frezarea - Maşină de frezat
3
aşezare pe blocul acestei suprafeţe orizontală
motorului
a) Se înlocuiesc ghidurile uzate
cu ghiduri noi, care după
Uzura suprafeţelor
presare se alezează la cotele
interioare a - Maşină de alezat;
de reparaţii
4 şi 5 ghidurilor - Presă hidraulică de
b) Se alezează ghidurile uzate la
supapelor de atelier.
cote majorate şi se folosesc
admisie şi evacuare
supape cu diametrul tijei
mărit prin cromare
Uzura locaşurilor Se recondiţionează prin alezarea
- Maşină de alezat;
ghidurilor locaşurilor la o cotă majorată şi se
6 şi 7 - Presă hidraulică de
supapelor de presează ghidurile cu diametrul
atelier
admisie şi evacuare exterior mărit
Ciupituri, uzuri sau a) Se rectifică (frezează) - Dispozitiv
sufluri pe suprafaţa suprafaţa de aşezare pneumatic de
8 şi 9 de aşezare a respectând unghiurile de rectificat;
supapei de admisie înclinare - Presă;
sau de evacuare b) Se introduce un scaun de - Dispozitiv de rodat

21
 supapă nou ce se presează supape.
prin subrăcire la -70oC
urmată de o rectificare a
suprafeţei conice de aşezare
În ambele cazuri suprafaţa conică
de aşezare se rodează cu supapa
sa
Se recondiţionează prin alezarea
Uzura locaşurilor locaşului la o cotă majorată şi se
pentru scaunul presează un scaun de supapă nou - Maşină de alezat;
10 şi 11
supapei de admisie (care va fi subrăcit la – 70oC) cu - Presă hidraulică
sau de evacuare diametrul exterior mărit
corespunzător
Ciupituri, rizuri sau
uzura suprafeţei de Se recondiţionează prin zencuirea - Maşină de găurit;
12
aşezare a suprafeţei respective - Zencuitor
injectorului
Deformarea
suprafeţei de
- Maşină de frezat
asamblare cu Se recondiţionează prin frezarea
13 plan;
colectorul de suprafeţei respective
admisie sau de
evacuare
Deteriorarea
filetului găurilor - Instalaţie de
a) Se găureşte şi se refiletează la
pentru fixarea sudură;
cotă majorată
injectoarelor, - Maşină de găurit;
b) Se încarcă cu material prin
14 suporţilor axului - Tarozi;
sudură oxiacetilenică după
culbutorilor şi - Dispozitiv de
care se găureşte şi se
găurilor de prindere ghidare cu bucşe
înfiletează la cota nominală
a colectoarelor de detaşabile
admisie şi evacuare

22
 4. MĂSURI DE TEHNICĂ A SECURITĂŢII MUNCII

Ca măsură de protecţie a muncii la repararea mecanismului bielă – manivelă,

se impune folosirea sculelor şi dispozitivelor adecvate, în bună stare, pentru
manipularea pieselor grele se vor folosi mijloace mecanizate.
Depresarea şi asamblarea agregatelor se vor face numai cu prese universale
sau speciale.
Muncitorii din acest sector trebuie să fie buni cunoscători ai procedeelor
tehnologice, pentru a evita eventualele pericole de accidentare.
La recondiţionarea pieselor componentele vor respecta toate măsurile de
tehnică a securităţii muncii şi de prevenire şi stingere a incendiilor specifice
maşinilor şi locurilor de muncă unde se realizează lucrarea respectivă. Operaţiile de
demontare a unei maşini sau utilaj trebuie să se desfăşoare sub conducerea directă a
maistrului. Înainte de a începe demontarea se va studia documentaţie tehnică şi se
vor stabili masele pieselor grele care vor fi manevrate numai cu mijloace de ridicat
şi transportat. De asemenea se vor asigura spaţiile de acces între maşinile şi
utilajele ce sunt în reparaţie, precum şi iluminarea corespunzătoare a fiecărui loc de
muncă.
În cazul recondiţionării prin cromare, metalizare, sudare etc. personalul
muncitor care efectuează aceste lucrări va trebui să fie bine instruit în privinţa
funcţionării instalaţiei respective şi să poarte echipament de protecţie adecvat.

23
 7. BIBLIOGRAFIE

1. D. Marincaş, D. Abaitancei - „Fabricarea şi repararea autovehiculelor

rutiere” EDP Bucureşti

2. M. Untaru, Gh. Frăţilă – „Calculul şi construcţia automobilelor” EDP

Bucureşti

3. Stelian Samoilă, Gh. Tocaciuc – „Instalaţii şi echipamente auto” manual

pentru şcoli profesionale, EDP Bucureşti 1994

4. Gh. Frăţilă, Mariana Frăţilă – „Automobile, cunoaştere, întreţinere şi

reparare” manual pentru şcoli profesionale EDP Bucureşti

24
8. ANEXE

25
Figura nr. 1 Schema de principiu a unui motor cu ardere interna in patru timpi

26
 Figura 2- Organele fixe ale mecanismului motor
1 – bloc motor; 2 – chiulasă; 3 – garnitură de chiulasă; 4 – capacul chiulasei; 5 –
garnitura capacului chiulasei; 6 – buşon pentru alimentarea motorului cu ulei

27
 Figura 3 – Organele mobile ale mecanismului motor
1 – piston; 2 – segmenţi; 3 – bolţul pistonului; 4 – bielă; 5 – semicuzineţii
lagărelor de bielă; 6 – arborele cotit; 8 – volantul; 9 – amortizorul oscilaţiilor

28
 Figura 4 Blocul motorului
a – cu chiulasă; b – cu chiulasă individuală; 1 – capacul frontal; 2 – garnitura
chiulasei comune; 3 – chiulasa; 4 – capacul chiulasei; 5 – cămaşa de cilindru; 6 –
inel de etanşare; 7 – blocul cilindrilor; 8 – garnitura chiulasei individuale; 9 –
chiulasa individuală; 10 – garnitura capacului; 11 – capacul chiulasei; 12 –
şurubul de fixare a capacului; 13 – şurub de fixare a chiulasei

29
 Figura 5 Tipuri de cilindrii pentru tipuri de motoare
a – cilindri inamovibili (turnaţi direct în bloc); b – cămaşa de cilindru (umedă); c –
cămaşa de cilindru uscată; d – cilindru cu aripioare pentru motor răcit cu aer (în
doi timpi): 1 – bloc motor; 2 – camera de răcire; 3 – cămaşa de cilindru; 4 – inele
de cauciuc; 5 – guler de sprijin; 6 – aripioare de răcire; 7 – partea activă a
cilindrului; 8 – fantă baleiaj; 9 – canal baleiaj; 10 – fantă evacuare; 11 – prezoane
fixare chiulasă; 12 – bloc motor

30
 Figura 6 Chiulasa

a – răcire cu apă; 1 – cavităţi pentru camera de ardere; 2 cavitate pentru

termostat; 3 – cavitate pentru traductorul termometrului de apă; 4 – suprafaţa
inferioară plană; 5 – orificii pentru prezoane; 6 – orificii filetate; 7 – orificii
pentru colectorul de admisie; 8 – orificii pentru colectorul de evacuare; 9 – ghid
supapă; 10 –injector; 11 – suprafeţe laterale; 12 – scaun supapă; b – răcire cu
apă; 13 – locaş bujie; 14 – aripioare răcite cu aer

31
 Figura 7 -Pistonul

Figura 8- Forme constructive de segmenți

32
Figura 9- Boltul

Figura 10 – Biela

33
Figura 11- Arborele cotit

34
Figura 12- Localizarea principalelor defecţiuni ale chiulasei

35
Figura 13 Uzura normală a unei cămăşi de cilindru:
I, II, III – plane de măsurare a ovalităţii şi conicităţii

36