+

Algoritmi și tehnici de
programare

Cursul 2
+
Cuprins

 Tipul Struct

 Organizarea externă a datelor în fișiere

 Fişiere text şi binare

+
Typedef

 Limbajul C/C++ dă posibilitatea

programatorului să introducă denumiri
personalizate pentru tipurile limbajului, cu
ajutorul cuvântului cheie typedef.

 typedef int Intreg;

 typedef int Tablou[5];

 typedef Tablou Matrice[2];

+
Tipul Struct

 Articolul:
 Structură statică
 Structură compusă, ierarhică
 Membri = câmpuri

 Nume și tip

 Structură neomogenă
 Câmpurile/membrii de tipuri diferite de date

 Access direct la membri

+
Tipul Struct

struct StructureName
{
dataType field1;
dataType field2;
.
.
.
dataType fieldn;
};
+
Tipul Struct

struct Student

{
int id;
char nume[20];
char prenume[20];
int grupa;
int note[10];

};
+
Tipul Struct

id nume prenume grupa nota

bytes 4 20 20 4 4*10
+
Tipul Struct
Există două posibilități de declarare a variabilelor care alcătuiesc
structura:

1) Declarând variabilele de tipul definit:

struct Student

{
int id;
char nume[20];
char prenume[20];
int grupa;
int note[10];

};

O variabilă de acest tip se declară astfel:

 Student s;

 s este o variabila de tipul Student care are 5 membrii.

+
Tipul Struct

2) Folosind typedef se poate redenumi orice tip structură:

typedef struct Student {

int id;
char nume[20];
char prenume[20];
int grupa;
int note[10];

} stud;

O variabilă de acest tip se declară astfel:

 stud s;
+
Tipul Struct

Pentru accesul la câmpurile unei variabile de tip

struct se foloseşte operatorul de selecţie directă, notat
cu ‘.’, operator cu prioritate maximă.
+
Tipul Struct

 Dacă s este o variabilă de tipul Student.

 Atunci:
 s.nume – reprezintă şirul nume al variabilei s;
 s.nume[0] - reprezintă primul caracter al şirului nume;
 s.nota[0] – reprezintă prima nota a variabilei s.
+
Tipul Struct
 Definirea variabilelor
 Student s1, studenti[20];

 Inițializare
 La definire
 Student s2 = {2120, "Ionut", "Popa", 1043, {10, 8, 9}};

 Referirea cîmpurilor
 strcpy(s1.nume, “Ionut");
 s1.id = 2121;
 studenti[0].nota[2] = 10;
+
Tipul Struct

 Între două variabile de acelaşi tip struct se poate folosi

atribuirea.

 Dacă s1, s2 sunt două variabile de tip Student, prin atribuirea

s1=s2, variabila s1 ia aceeaşi valoare ca variabila s2.
+
Tipul Struct
Putem avea un tip structurat ce conține în
interiorul său un alt tip structurat.
struct data

{
int an, luna, zi;

typedef struct persoana

 pers.datan.an=2020

{
char nume[20];
char adresa[30];
data datan;
int cod;

} pers;
+
Tipul Struct
typedef struct persoana

{
char nume[20];
char adresa[30];

typedef struct data{

int an, luna, zi;
 pers.datan.an=2020
} datan;
int cod;

} pers;
+
Tipuri de fişiere în C/C++
 Fișiere utilizator
 Text
 Binare

 Fișiere standard
 stdout
 stdin
 stderr
 stdprn
 stdaux
+
Fişiere text şi binare

 Există două tipuri de fişiere cu care se poate opera

într-un program:

 Fişierele text:
 stochează datele ca o secvenţă de caractere alfanumerice şi
conţinutul acestor fişiere poate fi vizualizat şi poate fi editat direct
cu ajutorul unui editor de texte.

 Fişierele binare:
 stochează informația fără prelucrări exact așa cum apare ea în
memorie
+
Moduri de deschidere a fişierelor

Mod Scop

• Deschide un fişier existent pentru adăugare la sfârşit (extindere) sau

• Îl creează dacă nu există.
a
• Este permisă numai scrierea.
• Numai pentru fişiere text.
r • Deschide un fişier existent numai pentru citire
• Suprascrie un fişier existent sau creează unul nou,
w
• Permite numai operaţia de scriere
• Deschide un fişier existent pentru adăugare la sfârşit (extindere) sau îl creează dacă nu
există.
a+
• Sunt permise citiri şi scrieri.
• Numai pentru fişiere text.
r+ • Deschide un fişier existent pentru citire şi scriere
• Suprascrie un fişier existent sau creează unul nou.
w+
• Permite atât citiri cât şi scrieri.

Se poate adăuga: b – fişiere binare sau t – fişiere text

+
Moduri uzuale de deschidere a fişierelor

Operaţia de gestiune Fişiere text Fişiere binare

Creare w wb
Consultare r rb
Actualizare r+b
Creare şi actualizare w+ rwb, w+b
Extindere a
+
Organizarea externă a datelor în fișiere

 Structură de date externe

 Colecție omogenă din punct de vedere al:

 Conținutului: articole/înregistrări
 Prelucrărilor

 Caracteristici:
 Externe: nume, extensie, atribute
 Interne

 Abordare:
 Nivel logic
 Nivel fizic
+
Organizarea externă a datelor în fișiere

A1 A2 … Ak … An eof

marcator sfârşit
de fişier
început de fişier separatori de articole

Separatorii şi marcatorul sfârşit de

fişier pot fi fizici sau logici.

+ Fisiere: Abordare la nivel logic

Înregistrare logică

C1 C2 ... Cm

separatori de câmpuri
Ak
• Articole cu lungime:
• fixă
• variabilă Lk Ak
+
Fişiere: Abordare la nivel fizic
Zona tampon
(buffer)
• Blocul (înregistrare fizică)
Ai+1 Ai+2 ... Ai+k
I/

Ai+j
MP
/O

Zona articol
+
Moduri de acces la articole

 Acces secvențial

 Acces direct

 Acces dinamic
+
Moduri de acces la articole

Acces  determinarea adresei

Adresă articol = Adresă fişier + Deplasare

A1 A2 … Ak-1 Ak … An eof

D(Ak)

Pointer
(poziția curentă în fișier)
+
Moduri de acces la articole

 Acces secvenţial

A1 A2 … Ak-1 Ak … An eof

D(Ak)
• Pentru articole cu lungime fixă:
D(A1) = 0
D(Ak) = D(Ak-1) + Lart; k=2,3,…,n
+
Moduri de acces la articole

 Acces secvenţial (cont.)

• Pentru articole cu lungime variabilă:
D(A1) = 0
D(Ak) = f(D(Ak-1)) = D(Ak-1) + Lartk-1; k=2,3,…,n
+
Moduri de acces la articole

 Acces direct după numărul relativ

0 1 … k-1 … n-1
( 1 2 … k … n )
A1 A2 … Ak … An eof

P(Ak)

Numărul relativ: P(Ak) = k-1 sau P*(Ak) = k

Deplasamentul: D(Ak) = P(Ak) x Lart sau
D(Ak) = P*(Ak) x Lart
+
Moduri de acces la articole

 Acces direct după cheie

C1 C2 Ck Cn
eof

A1 A2 … Ak … An

Deplasamentul: D(Ak) = f(cheiek)

 Cheia cu valori unice  cheie primară
 Cheia cu valori duplicate  cheie secundară
+
Metode de organizare a fişierelor

 Principiile și regulile după care se memorează

articolele unui fișier pe suportul de memorie
extern
 se asigură protecția și regăsirea acestora
+
Metode de organizare a fişierelor

 Organizare Secvenţială

 Organizare Relativă

 Organizare Indexată
+
Operaţii de intrare/ieşire
la nivel de fişier

 Procesarea conținutului unui fișier presupune:

 Deschiderea fișierului
 fişier nou
 fişier existent
 Prelucrarea conținutului acestuia (citiri, scrieri)
 Închiderea fișierului
+
Nivelul superior de prelucrare a fişierelor

 Fişierul se descrie ca pointer către o structură

predefinită (FIB - File Information Block)

 FILE* fis;
 FILE * - un tip structură definită în stdio.h
+
Operaţii la nivel de fişier

 Deschiderea fişierelor

 FILE* fopen(const char* nume_extern, const char* mod);

 Asignarea fişierelor

 FILE *fis = fopen(nume_extern, mod);

exemplu:
1. FILE* f;
f= fopen(“lista.txt”,"r");

2. FILE* f;
fopen_s(&f, nume,"r");
+
Operaţii la nivel de fişier

 Închiderea fişierelor

 int fclose(FILE* f);

+
Exemplu

char *numeFisier = "test.dat"; char *numeFisier = "test.dat";

FILE *fis = fopen(numeFisier, “rb"); FILE *fis;

if (fopen(numeFisier, “rb") !=
if (fis != NULL) NULL)

{ {
//… //…
fclose(fis);
fclose(fis);
}
}
+
Operaţii la nivel de fişier

 Redenumirea (mutarea) unui fişier

 int rename(const char* nume_vechi, const char* nume_nou);

 Ştergerea unui fişier

 int remove(const char* cale);
+
Operaţii la nivel de fişier

 Revenirea la începutul fişierului

 void rewind(FILE *f);

 Testarea sfârşitului de fişier

 int feof(FILE* f);

 Golirea zonei tampon

 int fflush(FILE* f);
+
Operaţii de intrare/ieşire
la nivel de articol

 Scriere
 Citire
 Poziţionare
 Rescriere
 Ştergere
+
Operaţii de citire/scriere cu conversie
 Scrierea pe bază de format
 int fprintf(FILE *fis, const char *spec, …)

 Citirea pe bază de format

 int fscanf(FILE *fis, const char *spec, …)

 Scrierea unui șir de caractere

 int fputs(const char *sir, FILE *fis)

 Citirea unui șir de caractere

 char * fgets(char *sir, int nrMax, FILE *fis)
 nrMax – 1 sau EOL

 Scrierea unui caracter

 int fputc(int car, FILE *fis)

 Citirea unui caracter

 int fgetc(FILE *fis)
+
Operaţii de citire/scriere cu conversie

 stdin și stdout sînt fișiere text

 Citirea de la tastatură
 citirea din fișiere text (stdin)
 fscanf( stdin, "%d", &x );
 sau scanf( "%d", &x );

 Scrierea pe ecran
 Scrierea în fișiere text (stdout)
 fprintf( stdout, "%d", x);
 sau printf("%d", x);
+
Operaţii de citire/scriere fără conversie

 Citirea dintr-un fişier binar

 size_t fread(void* ptr, size_t dim, size_t n, FILE* f);

 Scrierea într-un fişier binar

 size_t fwrite(const void* ptr, size_t dim, size_t n, FILE* f);

+
Exemplu

 Citirea unei înregistrări dintr-un fișier:

 fread(&inreg, sizeof(tipInreg), 1, fis);
 Citirea a zece (10) înregistrări dintr-un fișier:
 fread(vectInreg, sizeof(tipInreg), 10, fis);
 Scrierea unei înregistrări intr-un fișier:
 fwrite(&inreg, sizeof(tipInreg), 1, fis);
 Scrierea a zece (10) înregistrări intr-un fișier:
 fwrite(vectInreg, sizeof(tipInreg), 10, fis);
+
Operaţii de poziţionare în fisier

 Determinarea poziţiei curente

 int fgetpos(FILE* f, fpos_t* poziţie);
 long ftell(FILE* f);

 Poziţionarea în fişier
 int fsetpos(FILE* f, const fpos_t poziţie);
 int fseek(FILE* f, long deplasare, int origine);
 Originea poate fi:
 SEEK_SET (0)
 SEEK_CUR (1)
 SEEK_END (2)
+
Exemplu

 Determinarea poziției curente in fișier

 long pozCrt = ftell(fis);

 Poziționare la sfîrșitul fișierului

 fseek(fis, 0, SEEK_END);
+
Fișiere text ca surse de date

 Fișierele text sunt utilizate în aplicații ca:

 Sursă de date inițiale
 Raport final
+
Fișiere text ca surse de date

float a[10];
int i, l = 0;
preluare_vector_1("test.txt", a, &l);
Vectorul preluat are 6 elemente:
1.11 2.22 3.33 4.44 5.55 23.12
if(!l)
printf("\n\nNu s-a putut deschide fisierul sau nu sint elemente");
else
{
printf("\n\nVectorul preluat are %d elemente: \n",l);
for(i=0;i<l;i++)
printf("%5.2f ",a[i]);
}
+
Fișiere text ca surse de date
void preluare_vector_1(char * nume, float v[], int* n)
{
float x;
FILE *f ;
f= fopen(nume,"r");
*n=0;
if(f)
{
while(fscanf(f, "%f", &x) > 0)
{
v[(*n)++]=x;
}

fclose(f);
}
}
+
Fișiere text ca surse de date
void preluare_vector_2(char * nume, float v[], int* n)
{
float x;
FILE* f;
f= fopen(nume,"r");
*n=0;
if(f)
{
fscanf_s(f, "%f", &x);
while(!feof(f))
{
v[*n]=x;(*n)++;
fscanf_s(f, "%f", &x);
}
fclose(f);
}
}
+
Bibliografie
 C. Uscatu, C. Cocianu, M. Mircea, L. Pocatilu, Algoritmi
si tehnici de programare. Aplicații, Editura ASE București
2015
 C. Uscatu, M. Popa, L. Bătăgan, C. Silvestru,
Programarea Calculatoarelor. Aplicații, Ed. ASE, 2012
 I.Gh. Roşca, B. Ghilic-Micu, C. Cocianu, M. Stoica, C.
Uscatu, M. Mircea, Programarea calculatoarelor.
Algoritmi în programare, Ed. ASE Bucureşti, 2007
 I. Gh. Roşca, B. Ghilic-Micu, C. Cocianu, M. Stoica, C.
Uscatu, Programarea calculatoarelor. Ştiinţa învăţării unui
limbaj de programare, Teorie şi aplicaţii, Ed. ASE, 2003