DISCIPLINA: FIZICĂ

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: PRINCIPIILE MECANICII NEWTONIENE

CLASA a IX-a

FIŞĂ –ÎNTREBĂRI ŞI PROBLEME

1. Dacă stăm într-o barcă uşoară şi tragem de o sfoară legată de un vapor, ne vom apropia de vapor. De ce
nu se apropie vaporul de barcă?

2. O maşină poate accelera cu a=3m/s2 forţând la maxim motorul său. Ce acceleraţie va avea dacă va
remorca o maşină identică cu ea, dar cu motorul oprit?

3. Asupra unui corp cu masa de 8 kg ce se mişcă cu viteza de 1,5m/s, acţionează o forţă de 4N. În cât timp
forţa măreşte de patru ori viteza corpului?

4. Un corp cu masa m1 = 5 kg, sub acţiunea unei forţe, a căpătat acceleraţia a1 = 4m/s2. Ce acceleraţie va
căpăta un corp de masă m2 =20 kg sub acţiunea aceleiaşi forţe?

5. Un paraşutist cu masa m =90 kg, după deschiderea paraşutei, începe să se mişte uniform. Ce forţă de
rezistenţă întâmpină el din partea aerului în acest caz? (g = 9,8 m/s2)

6. Sub acţiunea unei forţe F1=10N un punct material se mişcă cu acceleraţia a 1= 2m/s2. Cu ce acceleraţie se
va mişca acesta sub acţiunea forţei F2= 50N?

7. Un ascensor cu masa m =500kg este tras în sus de cabluri cu o forţă de F=6000N. Să se afle acceleraţia
ascensorului (g =9,8m/s2).

8. O sârmă de oţel rezistă la o forţă de întindere(de rupere) F r =1,2 KN. Cu ce acceleraţie maximă putem
ridica, cu ajutorul acestei sârme, un bloc de beton de masă m=100kg atârnat la capătul ei? (g =9,8m/s 2)

9. Un dinamometru uşor este legat prin două fire orizontale trecute peste doi scripeţi, de două corpuri
identice, fiecare de greutate G. Dinamometrul va indica:
a. zero, fiindcă cele două forţe de greutate egale se echilibrează;
b. forţa 2G, fiindcă fiecare din cele două forţe de greutate întinde resortul dinamometrului;
c. forţa de greutate G a unui singur corp.

10. O sfoară este întinsă orizontal de doi elevi. La mijlocul sforii este un inel de care este agăţat
un corp cu masa de 1kg. Poate fi sfoara întinsă perfect orizontal? Argumentaţi.

1
REZOLVĂRI

1. Conform principiului III forţele care se exercită (prin intermediul sforii) asupra bărcii şi
vaporului sunt egale în modul şi de sensuri opuse. Dar efectul produs de o forţă depinde de masa
corpului căruia îi este aplicată. Masa vaporului fiind mult mai mare decât masa bărcii, acceleraţia
imprimată bărcii este vizibilă, în timp ce acceleraţia vaporului este practic zero (mai sunt şi
forţele de frecare).
R: Deşi forţele sunt egale în modul, acceleraţiile
imprimate sunt total diferite.

2. Dacă forţa rămâne constantă, când masa se dublează, acceleraţia scade la jumătate.
R: a=1,5 m/s2
3. Trebuie să parcurgem două etape:
 Calculăm acceleraţia cu care se mişcă corpul sub acţiunea forţei:
a = F/m = 4N/8kg = 0,5m/s2
 Mişcarea corpului este rectilinie uniform variată.
Ţinând cont că vfinală = 4 viniţială şi aplicând legea vitezei: vfinală = viniţială + a t
Se obţine: 3 viniţială = a t , din care rezultă răspunsul căutat:
t = 3 viniţială/ a = 3 1,5/ 0,5 = 9s
4. Forţa rămâne aceeaşi pentru ambele corpuri, deci aplicând principiul al II-lea:
F = m1. a1 şi F = m2. a2 , de unde a2 = a1 . m1/ m2 = 4. 5 / 20 = 1m/s2
R: a2 = 1m/s2
5. Asupra paraşutistului acţionează două forţe: forţa de rezistenţă din partea aerului Fr şi forţa de
greutate G . Deoarece mişcarea este uniformă, cele două forţe trebuie să fie egale în modul, dar de
sens opus. Prin urmare, Fr = mg =909,8 = 882N

6. Forţele care acţionează asupra punctului material fiind diferite, îi vor imprima acestuia
acceleraţii diferite. Aplicăm principiul al II-lea şi ţinem cont că masa m este aceeaşi. Obţinem
relaţia: a2 = a1 . F2/ F1= 250/10 =10m/s2

7. Asupra ascensorului acţionează două forţe: forţa de tracţiune F şi forţa de greutate G .

Acceleraţia pe care o capătă ascensorul este dată de rezultanta celor două forţe: F + G = m a
Alegând axa de mişcare cu sensul pozitiv în sus, ecuaţia se scrie în modul astfel:
F  mg
F  G = ma  F  mg = ma  a = F
m

6000  500  9,8

Înlocuind numeric: a = =2,2 m/s2 a
500

8. Considerăm cazul limită, când în sârmă tensiunea devine egală cu forţa de rupere Fr şi deci
acceleraţia corpului va fi chiar acceleraţia maximă cerută. Asupra corpului acţionează două forţe:
forţa de greutate G =mg vertical în jos şi tensiunea de rupere Fr vertical în sus.

Alegem sensul pozitiv al axei în sensul urcării accelerate a corpului, în sus.

2
 Principiul al II-lea se scrie: Fr
m g + F r = m a max
Fr  mg = mamax
F
amax = r  g = 2,2 m/s2 a
m
G

9. În orice secţiune a unui fir întins sau bară (întinsă sau comprimată) există o anumită stare de
tensiune. Dacă secţionăm firul (bara), cele două părţi obţinute s-ar deplasa. Pentru a menţine cele
două capete la un loc, aşa cum erau în starea iniţială, trebuie să aplicăm fiecărui capăt câte o forţă
convenabilă. Cele două forţe sunt egale în modul şi de sensuri opuse, ele sunt acţiunea şi
reacţiunea, aplicate respectiv celor două capete.
Un dinamometru intercalat în secţiunea unui fir va fi supus la capete la cele două forţe egale
în modul şi de sensuri opuse. El va indica tensiunea din fir. Dacă dinamometrul este suspendat de
un cârlig sau îl ţinem în mână, cealaltă forţă este produsă de cârlig sau mâna noastră, altfel
dinamometrul cade sau este accelerat de forţa măsurată.
În această problemă, dinamometrul indică tensiunea din fir, deci forţa de greutate G a unui
singur corp (corpurile sunt în repaus).

R: c.) forţa de greutate G a unui singur corp.

10. Corpul şi inelul sunt în echilibru, deci rezultanta forţelor care acţionează asupra inelului
trebuie să fie zero, altfel corpul ar fi accelerat. Asupra inelului acţionează forţa de greutate a
corpului, vertical în jos, precum şi cele două tensiuni egale în modul, exercitate de cele două fire
de o parte şi de alta a inelului. Trei forţe sunt în echilibru dacă rezultanta a două din ele este
egală în modul şi de sens opus cu cea de-a treia forţă. Firul nu poate fi întins perfect orizontal,
căci atunci cele două tensiuni ar fi orizontale şi ar da rezultanta zero şi n-ar putea echilibra forţa
de greutate verticală G. Pe măsură ce întindem firul, forţa de tensiune creşte pentru a realiza
rezultanta necesară echilibrării greutăţii. Peste o anumită limită, firul se va rupe.

R: Firul nu poate fi întins perfect orizontal.