UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE
DEPARTAMENTUL DE GEOGRAFIE

DOSAR
DISCIPLINA: GEOGRAFIA UMANA ȘI
ECONOMICĂ A ROMÂNIEI

PROFESOR: Sosea Cristina

STUDENT: Catanoi Valeria

CRAIOVA
2020
 1. Clasificarea județelor României după populație și suprafață.

Definiții
Organizarea administrativ teritorială conform Dicţionarului de Geografie
1
umană (1999), se înţelege „acţiunea complexă de modelare a structurilor teritoriale prin
prevederi constituţionale, în baza unor legi, pentru a delimita unităţi administrativ –
teritoriale, considerate cele mai bune la un moment dat, în vederea punerii în aplicare a
normelor generale privind conducerea unui teritoriu sub aspect economic, financiar, cultural,
social, al ocrotirii sănătăţii etc.
Unitatea administrativ teritorială desemnează un teritoriu delimitat de un act
normativ, în care autoritatea asupra desfășurării întregii activități economice și sociale este
încredințată unui organism administativ de stat.

1
 Istoricul Ştefan Pascu apreciază că, la sfârşitul sec. al XIV-lea, Ţara Românească ar fi
avut 500.000 locuitori, Moldova 400.000 locuitori, iar Transilvania 500.000 locuitori. În anul
1859, populaţia României ar fi fost estimată la aproximativ 10.000.000 locuitori. După
sfârșitul anului 1850, datele statistice privind populaţia României devin mai exacte datorită
efectuării recensămintelor.
În prezent,(conform www. insse.ro TEMPO-online) tabloul administrativ-teritorial
românesc este alcătuit din 319 orașe(din care 103 municipii), 2862 comune constituite din 12.959
sate (din care 468 aparțin de municipii și orașe).

Ecart valoric. Discuții

Ecartul valoric minim al clasificarii județelor României după populație în 2018 îl
reprezintă Tulcea 196 193, datorită întinderii mari a suprafețelor acoperite de apă, iar maximul
evident orașul București 1 828 900, fiind capitala țării, reprezentând centrul economic.
Ecartul valoric al clasificarii județelor României după suprafață în 2018.
După densitatea populație, Bureștiul este poziționat pe primul rang al valorilor statistice,
insă acesta are escartul valoric minim dupa suprafață 238 loc. km2, iar valoarea maximă al
escartului valoric este caracteristic Timișului cu 8697 loc. Km2.
Valorea medie a densității populației României este de 81,7% exprimată în loc/km².
Județele caracteristice acestei valori sunt Argeș (85,4 loc/km²), Dolj (84,7 loc/km²), Timiș (80,8
loc/km²). Conform acestor volori al densității populației putem concluziona că aceste regiuni au
un numar mare al populației dar și o suprafață mare, aceasta favorizând și activitatea economică.
Valori minime ale densității populației sunt înregistrate în județele Tulcea (2,25 loc/km²)
și Caraș-Severin (32,07 loc/km²).
Valori mari ale densității populației sunt în județele: Dâmbovița (121,80 loc/km²), Galați
(113,49 loc/km²), Cluj (105, 77 loc/km²), datorită natalității ridicate.

Trenduri spațio-temporale
Creșterea densității demografice este datorată în special creșterii ratei natalității,
dezvoltarea economică și dezvoltarea socială.

Bibliografie:

Geografie umană și economică a României III GEO 30 martie 2020

Iordache, C. (2009), Geografia populației și așezările umane din România, Ed. Universitatea
Craiova.
Erdeli, G, Cucu, V., (2005), România. Populație. Așezări umane. Economie, Editura
Transversal, Buc.

2. Mișcarea naturală a populației la nivelul județelor din România în 2018.

Definiții
Natalitatea reprezintă frecvenţa sau intensitatea naşterilor în cadrul unei populaţii sau
subpopulaţii;
Mortalitatea cuprinde mulţimea deceselor produse în cadrul unei populaţii într-
o perioadă de timp determinată, de obicei un an calendaristic.
 Bilanţul demografic natural reprezintă diferența dintre numărul născuților-vii și
numărul decedaților în perioada de referință.
Mortalitatea generală a înregistrat în România scăderi foarte mari, aceasta a evoluat
în paralel cu schimbarile social-economice.

Ecart valoric. Discuții

La nivelul județelor României ecartul valoric minim al mișcării naturale a populației s-
a înregistrat în județul Teleorman -10,8‰. Rata mortalității fiind mult mai mare decât cea a
natalității, din cauza accesului redus la servicii medicale și a gradului înalt de sărăcie.
Valoarea maximă a ecartului valoric este înregistrat în județul Ilfov 1,7 ‰. Aici
economia este foarte dezvoltată, fiind în imediata apropiere a orașului București, care este
capitala României, județul Ilfov dispune de numeroase locuri de muncă și accesul la serviciile
sanitare.
În 2018 valoarea medie a fost de -3.1‰, înregistrandu-se un spor natural deficitar.
Printre județele care prezintă un deficit natural apropiat de media națională sunt: Sălaj (-
3.3‰), Satu Mare (-2.7‰) și Bihor (-2.5‰). Aceste regiuni au un grad ridicat de populație
îmbătrânită, aceasta a contribuit la o rată mai ridicată a mortalității.
Valori mici ale sporului natural se înregistrează în județele: Buzău (-7.9‰), Giugiu (-
7.8‰), Gorj (-7.7‰), deoarece în aceste județe rata natalității este mult mai mică decât cea a
mortalității.
Valori mari ale sporului natural apar în județele: Iași (1.2‰), Suceava (0.6‰). Aici
rata natalității înregistrează cele mai mari valori la nivel național.

Trenduri spațio-tempora
După Primul Razboi Mondial are loc o creștere a numarului populației, însă acesta nu
a durat mult, deoarece multe vieți omenești au avut de suferit în urma izbucnirii celui de-
al Doilea Razboi Mondial.
Dupa anul 1966, are loc o explozie demografică datorată legii lui Ceaușescu, care a avut la
bază Decretul nr. 770 din 1 octombrie 1966, unde interzicea întreruperea de sarcină și care
viza creșterea accelerată a populației. După caderea comunismului în 1989 se
înregistrează o scădere considerabilă a populației.

Bibliografie:
Geografie umană și economică a României III GEO 30 martie 2020
 3. Rata migrației nete definitive la nivelul județelor României.

Definiții
Migrația reprezintă mutarea populației din zona de proviniență într-o altă zonă, de
obicei în afara țării respective, din motive economice, sociale sau politice.
Mobiliatatea populației reprezintă o componentă esențială a dinamicii acesteia,
sporul migratoriu fiind complementar sporului natural.
Fenomenul migratoriu este generat de o serie de factori:
 demografici: suprapopularea;
 economici: dezvoltare, subdezvoltare;
  sociali: epidemii, foamete ;
 istorici: războaie;
 geografici: atracția exercitată de anumite zone sau peisaje geografice prin
pitorescul lor.
Emigraţia se referă la plecările (ieşirile), de populaţie dintr-o anumită zonă,
indiferent de mărimea sau nivelul taxonomic al acesteia.
Imigraţia defineşte populaţia migrantă, sosită sau intrată într-o zonă sau
localitate.
Migraţia netă reprezintă diferenţa dintre numărul persoanelor imigrate şi emigrate.
Rata migrației brute reprezintă raportul dintre suma imigranților și emigranților și
numărul mediu al populației.

Ecart valoric. Discuții

În 2016 ecartul valoric al ratei migrației nete definitive la nivelul județelor României a
înregistrat valori minime în Caraș-Severin (-1,43‰). Valorile maxime a ratei migrației în Vaslui
(13.96‰), fapt datorat unei ratei a natalității foarte ridicate, care provine dintr-un nivel scăzut de
educație și o slabă dezvoltare economică.
Valori medii se înregistrează în județele: Suceava (1.85‰), Botoșani (2.79‰), unde
numărul imigranților îl depășește pe cel al emigranților.
Valori mici ale ratei migrației nete definitive apar în județele: Sibiu(-1.23‰), Tulcea (-
1.12‰) și Timiș (-1.18‰).
Valori mari se regăsesc și în județul Iași (5.29‰) datorate numărului mare de nou-
născuți.

Trenduri spațio-temporale
Cele mai mari fluxuri migratorii care au avut loc în anul 1990 au fost către Germania și
Ungaria și către state cu o economie dezvoltată cum ar fi S.U.A și Canada. În anul 2016
fluxurile migratorii se orienteaza spre statele dezvoltate din Europa de Vest: Spania, Italia,
Germania și Franta.

Bibliografie:
Erdeli, Dumitrache, (2009), Geografia populației mondiale, Editura Universitară,
București.
 4. Rata de creștere a populației la nivelul județului Dolj.

Definiții
Rata de creştere a populaţiei reprezintă diferenţa dintre numărul de locuitori între
două recensăminte consecutive raportată la populaţia totală de la recensământul anterior, fiind
exprimată în procente (%).
Creşterea relativ lentă a populaţiei se datorează natalităţii scăzute, de numai 16,3‰
în anul 1972. În anumiţi ani, natalitatea a fost mai mare: 25,6‰ în anul 1967, 24,0‰ în 1968,
ani în care sporul natural a atins valori de 15,5 şi respectiv, 14,3 la 1000 de locuitori. În 1972,
mortalitatea a fost de 9,1‰ (9,2‰ media pe ţară); ca urmare, a rezultat un spor natural mic,
de numai 7,2‰, faţă de media naţională de 9,6‰.
Densitatea populaţiei judeţului Dolj a scăzut faţă de recensământul anterior de la 102,8
loc./kmp la 99,0 loc/kmp, chiar mai scăzută dacă ne raportăm la nivelul lui 2011 (94,1
loc/kmp) situând totuşi judeţul peste media pe ţară (90,9 loc./kmp). Astfel, o densitate mai
ridicată, de peste 99,0loc/kmp se regăseşte în localităţile: Craiova (3717,0 loc/kmp), Filiaşi
(188,5 loc/kmp), Calafat (137,0 loc/kmp), Bechet (130,9 loc/kmp), Işalniţa (125,3 loc/kmp),
Băileşti (122,6 loc/kmp).

Ecart valoric. Discuții

Ecartul valoric minim al ratei de creștere a populației la nivelul localităților județului
Dolj 2002-2018 se înregistrează în Gogoșu (-29.73%), fapt datorat în cea mai mare parte
migrației masive a populației din zona rurală spre Craiova, iar valoarea maximă în Coșoveni
(31,12%), datorită modificărilor administrative întreprinse în anul 2004 prin care s-a stabilit
aparteneța comunei Cârcea la această localitate, lucru care a dus la creșterea numărului de
locuitori și implicit a unei populații mai numeroase în comparație cu populația totală raportată
la recensămantul anterior din 2002.
Valori medii se înregistrează în localități precum Calafat (-8.07%), Cetate (-10.09%),
Filiași (-10.11%).
Valori mici ale ratei de creștere a populației la nivelul localităților județului Dolj
2002-2018 apar în localitățile: Seaca de Pădure (-24.82%), Măceșu de Sus (-20,65%),
Cioroiași (-20.05%), aici înregistrându-se o scădere a ratei natalității și a fluxului migratoriu.
Valori mari se mai regăsesc și în localități precum: Cerăt (8,05%), Malu Mare
(12,85%), Podari (7,19%).
Trenduri spațio-temporale
 în prima jumătate a secolului al XX-lea pentru populaţia judeţului Dolj a înregistrat o
creştere lentă, dar continuă;
 etapa 1930-1948 include perioada celui de-al doilea război mondial şi începutul anilor de
refacere a economiei distruse de război, a avut un ritm de creştere de 8‰;
 în anii dintre recensămintele din 1948 şi 1956, populaţia a crescut anual cu doar 5,4‰ şi
numai după această perioadă, paralel cu acţiunea de dezvoltare masivă a industriei şi cu
impunerea unei politici pronataliste, populaţia a crescut într-un ritm mai ridicat: 8,4‰;
 din 1966 până în 1972 creștere populației a cunoscut cel mai accentuat ritm de 10%;
 din anul 1972, natalitatea a fost foarte scăzută, situând judeţul printre ultimele 4 din
România;
 începând cu anul 1990, populaţia judeţului scade de la an la an din cauza acestui spor
natural redus, la care se adaugă soldul migratoriu extern negativ;
 recensământul din 2002 a evidenţiat scăderea cu 27 911 persoane (3,7%) faţă de 1992;
 comparativ cu recensământul din anul 1992, numărul locuitorilor judeţului Dolj la
recensământul din 2002 până la 1 iulie 2011 pune în evidenţă importante modificări ce s-
au produs în ultimii ani şi inversarea trendului demografic.

Bibliografie:
Cetăţeanu, I., Hinoveanu, I., Trăistariu, Elisabeta, (1981), Judeţele patriei. Dolj –
monografie, Editura Sport-Turism, Bucureşti.
***, (1984), Geografia României, Vol. II, Geografia umană şi economică, Edit. Academiei,
Bucureşti.
***, (1992), Recensământul populaţiei şi al locuinţelor, Direcţia Regională de Statistică Dolj
***, (2002), Recensământul populaţiei şi al locuinţelor, Direcţia Regională de Statistică Dolj
 5. Indicele de urbanizare la nivelul județelor României.

Definiții
Indicele de urbanizare prezintă structura pe medii de rezidență a populației (rural
sau urban) și reprezintă raportul dintre populația urbană și populația totală, exprimandu-se în
procente (%).
Mediul urban exprimă acel mediu social existent în aşezări ce oferă populaţiei un
confort social ridicat, diferenţiat şi specific locuitorilor săi sub aspectul muncii, cazării,
deservirii, echipării tehnice şi recreerii.
Mediul urban este determinat de o serie de factori şi anume:
 concentrarea populaţiei;
  anumită structurăşi zonare funcţională a localităţilor urbane;
 densitatea ridicată a fondului construit;
 deservire, echipare complexăşi diferenţiată;
 populaţie angajată într-o activitate productivă, preponderent neagricolă.
Indicele de hipertrofie urbană reprezintă raportul dintre talia celui mai mare oraș (rang

Ecart valoric. Discuții

Ecartul valoric minim al indicelui de urbanizare la nivelul județelor în anul 2018 este
înregistrat în Dâmbovița, 28.2 %, deoarece prezintă un număr mic de orașe componente,
(Găești, Pucioasa, Titu, Fieni, Răcari), și doar 2 municipii, Târgoviște și Moreni. Valoarea
ecartului maxim apare în Hunedoara, 74,5%, fapt datorat numărului mare de orașe
componente (Aninoasa, Călan, Geoagiu, Hațeg, Petrila, Simeria, Uricani) și 7 municipii
(Deva, Brad, Hunedoara, Lupeni, Orăștie, Petroșani, Vulcan).
Valoarea medie a urbanizării în anul 2018 este de 53,8% care apare în județele: Arad
(55.2%),Caraș-Severin (53,6%), Galați (54,3), Dolj (52,0%).
Valori minime apar în județele Giurgiu (29,1%), Teleorman (32,5%), Neamț (35,5%),
Bistrița Năsăud (38,6%), Sălaj (39,8%), Suceava (40,7%).
Un caz aparte îl reprezintă județul Iași, care deși concentrează un număr foarte mare
de locuitori (peste 300 mii), înregistrează un indice al urbanizării redus 46,4%, situație care se
datorează faptului că cea mai parte a populației este stabilă în orașul reședință de județ, Iași.
Valori mari se regăsesc și în următoarele județe: Brașov (70,7%, având în
componență un număr de 10 orașe: Brașov, Făgăraș, Săcele, Codlea, Gimbav, Predeal,
Zărnești, Rupea, Victoria), Constanța (67,5%, cu un număr de 11 orașe, cele mai mari fiind
Constanța, Medgidia, Mangalia), Cluj (65.1%), Timiș (59,3%) și Brăila (61,5%).
Regiunea de Vest a țării prezintă cea mai mare rată de urbanizare, 60,8%, datorită
orașelor precumTimișoara, Arad, orașe mari și bine dezvoltate din punct de vedere economic
și social.
RegiuneaBucurești-Ilfov are o rată a urbanizării de 88,6%, cea mai mare la nivel
regional, datorită influenței municipiul București.

Tendințe spațio-temporale:
 Creșterea populației urbane este generată în primul rând de creșterea numerică a
populației urbane, care este în corelație cu evoluția economică și sociala a orașelor, de
modificările administrativ-teritoriale și modificările intervenite în structura reţelei urbane.

Bibliografie:
Iordache, Costela, (2009), Geografia populației și așezărilor umane din România, Ed.
Universitaria, Craiova.
Cucu, V. (1970), Orașele României, Ed. Științifică, București.
6. Structura economică a populației in 2018.
 Definiții-Tipologii
Populație activa (ce obține venituri proprii) = populație ocupată + populație
neocupată
Populație inactivă – primește de la stat suport financiar, nu platește impozite
Rata de ocupare a forței de muncă pe sectoare de activitate arată nivelul de
dezvoltare la care este țara și definește sistemul demoeconomic rezultat din interacțiunea
sistemului economic cu cel demografic.

Ecart valoric. Discuții

Pentru sectorul primar valoarea minimă apare la reg. Centru 9,3% și maximă la
reg. S-Muntenia 46,8 %.
Pentru sectorul secundar valoarea minima apare la reg. S-Muntenia 20,3% și
maximă la reg. Centru 42,6%.
Pentru sectorul terțiar valoarea minimă apare la reg. S-V 32,2% și maximă la reg.
N-V 55,1%.
Regiunea București-Ilfov înregistrează date total diferite de alte regiuni, astfel
12,7% îi aparțin sectorului primar, 30,3% pentru Ilfov și 23,7% pentru București aparțin
sectorului secundar, 57,1% pentru Ilfov și 75,8% pentru București aparțin sectorului terțiar,
datorită faptului că Bucureștiul este pe poziția de capitală puternic dezvoltată din punct de
vedere economic comparativ cu celelalte regiuni.
Cel mai înalt indice de urbanizare îl are Brașov 70,6% dar și ponderi superioare în
sectorul terțiar 52% și 39% în sectorul secundar.Există județe în care indicele de urbanizare
este scăzut, dar cu o populație mare ocupată în sectorul primar, de exemplu Dâmbovița,
Călărași, Vaslui, Bistrița-Năsăud, Teleorman, Giurgiu, Buzău,Vrancea, Sălaj. Aceste județe
necesită o mare atenție din partea autorităților pentru elaborarea unor planuri și structuri
pentru valorificarea și creșterea potențialului economic.

Trenduri spațio-temporale
La nivel de regiuni se remarcă că regiunile N-E și S-Muntenia au o structură bazată
pe agricultură, la fel S-Muntenia face parte și din categoria regiunilor cu ponderi superioare în
sectorul secundar, aici se încadrează și regiunea Centru, regiunea N-V. Regiunile cu o
structură caracteristică statelor dezvoltate sunt Centru, regiunea N-V, regiunea S-E.
La nivel național, în 2018 valorile erau: primar-21,5%, secundar-30,7%, terțiar-
47,8%.

Referințe bibliografice

Geografie umană și economică a României III GEO 30 martie 2020

Ion Iordan, 2006, România. Geografie umană şi economică– Bucureşti, Editura Fundaţiei
România de Mâine
***, 1984, Geografia României vol.II, Editura Academiei Române, București
 Lp. 7. Structura etnică și confensională a populației.

Ecart valoric. Discuții

La nivel național în 2018 structura confensională a pupulației a fost caracteristică

poziției României în Europa:
ortodocși
protestanți
catolici din care: romano-catolici și greco-catolici
musulmani
mozici
alte religii și atei
La nivel mondial ortodoxismul reprezintă .... %, protestantismul ....%,
catolicismul ....%, islamismul .....%, mozaismul .....%, budismul.....%, hinduismul......%,
credințele Extremului Orient ......%, Shinto ....%, religii tribale .....% și fără religie.
Din punct de vedere al religiei ortodoxe, valoarea minimă se întâlnește
în ..................., iar maximă în .......%.
Valorile maxime ale confesiunii ortodoxe este corelată cu populația românească,
ponderile mai ridicate fiind înregistrate în provinciile extracarpatice: Oltenia, Muntenia,
Dobrogea și Moldova.
 Valorile minime se găsesc în Banat........%, Transilvania.....%, Crișana-
Maramureș...%, Harghița 12,1%, Covasna 20,7% și Satu Mare 46,7%.
Trenduri spațio-temporale