Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PARTICULARITATI LINGVISTICE:
Lexicale: terminologie de specialitate, monosemantism, neologisme,
prefixoide; Morfologice:Substantive abstracte, pluralul
autorului; Sintactice: Coordonarea si subordonarea; Stilistice:fara figuri de stil si
digresiuni.
Nota! Tot de stilul stiintific tine si limbajul tehnic (terminologie cu caracter orientat
practic), limbajul religios (terminologie arhaica, solemna, conservatoare si cu
incarcatura emotiva), limbajul poetic (terminologie accesibila si cu tehnici persuasive).
Nota! -Informatiile din stilul stiintific se transmit prin diverse tipuri de texte
(argumentativ, descriptiv, informativ, explicativ, injoctiv). -Argumentarea este un
demers prin care se justifica o afirmatie. Textele argumentative afirma sau neaga,
valorizeaza sau nu, favorizeaza ca adevarate sau false, idei, convingeri, atitudini. Intr-
un text stiintific argumentarea are functie referentiala, dar intr-un text jurnalistic ea are
functie conativa.
2. STILUL OFICIAL (JURIDIC-ADMINISTRATIV)
A. STILUL JURIDIC
Notă!
1. Unele forme se apropie de stilul colocvial, artistic sau ştiinţific, prin faptul că
îmbină informaţia cu o prezentare/ comentare a acesteia, ceea ce, uneori,
presupune şi o anumită implicare subiectivă a autorului.
2. Conţinutul reflectă realitatea imediată şi este completat cu mijloace extra-
lingvistice de tipul: fotografie, caricatură, hartă, schemă, statistică, tabel.
PARTICULARIĂŢI LINGVISTICE
Lexicale: Este evitat limbajul profesional (el se foloseşte în publicaţiile de specialitate).
Termenii noi sunt explicaţi prin analogie: raporturi de asemănare/ diferenţiere stabilite
între două sau mai multe obiecte, fenomene, fiinţe etc. Utilizeaza titluri socante pentru
a atrage atentia, pentru acoperirea subiectului sau pentru oreferire nemijlocita la
continut.
Morfologice:Foloseşte preponderent diateza activă
Sintactice: Construit cu propoziţii enunţiative cât mai accesibile şi mai simple.
Formulări eliptice care să impresioneze şi să atragă atenţia.
Stilistice: Detaliile sunt precise şi elocvente. Stilul cel mai sensibil la inovaţie. Se
utilizeaza uneoriprocedee artistice (asemanatoare cu stilul beletristic).
4. STILUL ARTISTIC (BELETRISTIC)
Stilul beletristic are drept caracteristica fundamentala functia poetica a limbajului
(expresiva, sugestiva); (artistic) se foloseste in operele literare.
CUPRINDE: operele literare în proză, versuri şi operele dramatice; tot aici pot fi incluse
eseurile, jurnalele, memoriile, amintirile.
CARACTERISTICI:
libertatea pe care autorul şi-o poate lua în raport cu normele limbii literare;
contrastul dintre sensul denotativ şi sensul conotativ al cuvintelor (în special în
poezie, prin modul neobişnuit în care se folosesc cuvintele);
caracterul individualizat al stilului;
unicitate şi inovarea expresiei;
bogăţie lexicală - din punct de vedere statistic;
sensuri multiple ale aceluiaşi cuvânt;
înglobează elemente din toate stilurile funcţionale, dar şi din afara limbii literare
(arhaisme, regionalisme, elemente de argou, elemente de jargon);
mesajul are funcţie poetică, centrată asupra lui însuşi, asigurându-i acestuia o
structură care îl face perceptibil la nivelul formei şi adesea uşor de fixat în memorie.
Prin funcţia poetică, un mesaj nu mai e un simplu instrument, un vehicul pentru
informaţie, ci un text interesant în sine: plăcut, frumos, obsedant, amuzant etc.
Pregnanţa mesajului e produsă de simetrii, repetiţii, rime, ritm, sensuri figurate etc.
Funcţia poetică se manifestă desigur în poezie, dar nu numai în ea; e prezentă în
vorbirea curentă, în expresii şi locuţiuni populare, în sloganuri, proverbe etc.
folosirea termenilor cu sens figurat ca si a celora care, prin anumite calitati,
trezesc in constiinta cititorilor imagini plastice, emotii, sentimente;
o mare complexitate, data fiind diversitatea operelor literare cat si faptul ca
fiecare autor isi are propriul stil;
bogatia elementelor lexicale (cuvinte din fondul principal lexical, termeni regionali,
arhaici, neologisme, termeni de jargon sau argou etc);
extinderea semantica prin utilizarea sinonimiei si a polisemiei unor termeni;
cuvintele sunt utilizate cu functia lor conotativa;
relieful enuntului poate fi intarit chiar si prin abaterea de la uzul curent al limbii.
CALITĂŢILE GENERALE ALE STILULUI:
CALITĂŢILE GENERALE ALE STILULUI
Claritate
Proprietate
Corectitudine
Precizia
Puritatea
PARTICULARITĂŢI LINGVISTICE
Lexicale: Argou; Jargon;Neologisme la moda; Cuvinte tipice unor graiuri
Morfo-sintactice: Pronume, adjective, adverbe nehotarate. Aproximari prin numerale
si substantive. Pronume si verbe cu specific regional; enunturi fragmentate. Izolari,
inversiuni, elipse. Digresiuni, paranteze.
Stilistice: Diminutive. Argumentative. Cuvinte cu sens peiorativ. Superlative expresive.
Vocative, interjectii,imperative. Zicale.