FSE Spiru Haret Revista Presei 24 Aprilie 2020

REVISTA
PRESEI
24 aprilie 2020
REALITATEA PLUS: Legile puterii - Intervenţie telefonică, Marius

Nistor
[Legile Puterii/23 aprilie 2020/ora 21:35]
Realizator: Mădălina Dobrovolschi
Invitaţi: Marius Nistor, lider sindical 'Spiru Haret', Sabina Spătariu, Asociaţia Elevilor,
Ileana Bivolaru, fondator şcoala privată
Realizator: Aş începe cu dvs. domnule Nistor, aveţi atâta experienţă în zona aceasta de
educaţie. Credeţi că este sistemul de educaţie pregătit pentru scenariul redeschiderii porţilor
după data de 15 mai?
Marius Nistor: Sistemul de educaţie nu era pregătit nici pentru predarea online. Dar uitaţi-vă
câte lucruri bune s-au făcut într-un timp foarte scurt cu o finanţare mai puţin substanţială.
Peste 60% din cadrele didactice s-au adaptat foarte rapid la acest sistem de predare, cei care
nu aveau cunoştiinţele necesare au apelat la colegii lor care ştiau cum să intre pe o platformă,
ştiau cum anume se face acest lucru. A existat o colaborare formidabilă şi nu numai între
cadrele didactice, a existat o colaborare pentru dezvoltarea acestui sistem online. Cu alte
cuvinte personalul didactic din România, şi nu numai, şi elevii şi părinţii s-au adaptat destul
de rapid. Dar acum vreau să vă precizez următorul lucru: nu se pot face minuni peste noapte,
str. Tunari, nr. 41, sect.2, Bucureşti-Romania, tel. 004.021.2102409, fax.004.021.2104165

str. Justiţiei, nr.65, sect.4, Bucureşti-Romania, tel. 004.021.3371140, fax.004.031.8150025
email: office@fsespiruharet.ro,
s-a încercat maximum posibil. Faptul că au fost implicate posturi de televiziune, cel puţin
Televiziunea Română, pentru a asigura accesul la lecţii predate de cadre didactice pentru toţi
copiii, mai ales pentru cei care nu au acces la internet, reprezintă nişte lucruri foarte bune care
au fost apreciate şi pe plan european. Faptul că a existat o colaborare foarte bună între
sindicate, profesori, părinţi. elevi, Ministerul Educaţiei şi nu numai, în gestionarea acestei
situaţii de criză este un lucru îmbucurător. La noi nu s-ar putea întâmpla ceea ce se întâmplă
în China, trebuie să fim rezonabili. La noi când se vorbeşte de obligativitate dintr-o dată ia
lumea foc indiferent de ce parte se află, noi nu am învăţat să respectăm nişte reguli. Chiar în
situaţiile acestea de criză trebuie să învăţăm nişte lucruri, situaţia ne obligă la aşa ceva, pe de
altă parte este vorba de investiţii. Cât de mult s-a investit în sistemul educaţional?
Relizator: Mult prea puţin.
Marius Nistor: Câte şcoli au fost desfiinţate în ultimii 15 ani? Cât de mult s-a mers pe
principiul că nu ne putem permite să avem clase cu 20 sau 25 de elevi, avem nevoie de clase
cu câţi mai mulţi elevi, tocmai pentru că nu ne permitem să finanţăm învăţământul
preuniversitar. De asta avem clasele pregătitoare cu peste 35 de elevi, iar acum se pune
problema reînceperii cursurilor. Cum anume poţi să păstrezi distanţa socială în astfel de
cazuri? O politică contra productivă. Presiunea asupra unităţilor de învăţământ să se accepte
astfel de efective, dacă le pot obliga să lucreze cu mai mulţi preşcolari, merg cu declaraţii pe
proprie răspundere şi iată vine o nenorocire şi nu ştim cum anume să ieşim din ea. Asta este
politica defectuoasă dusă în ultimii 20 de ani. Iată de ce trebuie investit în educaţie, iată de ce
nu poţi desfiinţa şcoli aşa cu necuviinţă, iată de ce nu poţi să ai clase cu 30 sau 35 de elevi.
Uitaţi exemplul Danemarcei, începe activitatea în învăţământul preşcolar. Cu câţi preşcolari la
grupă? 4, maxim 6.
Realizator: Sunt curioasă unde s-ar putea întâmpla aşa ceva în România.
Marius Nistor: Dacă se doreşte, se poate. Există bune intenţii în momentul de faţă, există
fonduri europene care pot fi utilizate pentru a asigura accesul la internet şi la laptopuri şi
tablete pentru elevi ţi cadre didactice. Trebuie să vrei să faci acest lucru. Până acum s-au
căutat justificări. Acum trebuie să apreciem că lucrurile încep să se schimbe, dar nu cred că
era nevoie de o astfel de criză pentru a ne deştepta.
Realizator: Iată că lucrurile încep să se mai mişte, dar haideţi să introducem şi pe ceilalţi
invitaţi în discuţie. Aş începe cu Sabina tocmai pentru că vreau să văd ce simt elevii acum. Şi
vreau să te întreb, Sabina, dacă tu eşti pregătită? Crezi că sistemul de învăţământ este gata să
te primească pe tine ca elev la şcoală?
Sabina Spătariu: Bineînţeles că nu. Pe lângă numărul de levi destul de mare dintr-o clasă,
există şi toalete în curte, hârtia igienică, dezinfectanţii şi săpunul nu există în toate unităţile de
învăţământ, oricât de mult am vrea să spunem că există. Cred că ministerul într-o lună ar fi
putut să înveţe cum să gestioneze situaţia (...)
Realizator: Doamna Bivolaru, dvs. în această perioadă aţi continuat predarea, dar privind spre
ansamblul sistemului de educaţie suntem pregătiţi să revenim la şcoală la modul general?
Ileana Bivolaru: Într-adevăr şcoala privată are un privilegiu. Numărul mic de elevi din clase,
pentru profesori, dar mai ales pentru elevi, este foarte eficient. Doar că din păcate nu se poate
realiza în şcoala publică şi cred că problema ce se pune în discuţie priveşte majoritatea
elevilor şi nu cei din şcolile private (...)
Realizator: Domnule Nistor, haideţi să mergem către cele două propuneri pe care le
analizează ministerul. Ori se încheie anul şcolar aşa cum este acum, ori se prelungeşte cu
câteva săptămâni. Care credeţi că este varianta spre care ar trebui să ne îndreptăm?
Marius Nistor: Eu nu pot să spun care va fi varianta pentru că totul depinde de ce va hotărâ
Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă. E posibil ca ei să-şi dea seama care este
momentul optim pentru începerea activităţilor la nivelul învăţământului preuniversitar în
primul rând. Dar ceea ce pot să vă spun cu certitudine, nimeni nu are dreptul să răpească un
an din viaţa copiilor. Clasele terminale trebuie să-şi dea examenele de Evaluare Naţională, de
Bacalaureat, aşa cum trebuie să aibă loc şi examenele de admitere la facultate. De asemenea,
trebuie iniţiat anul şcolar şi pentru celelalte niveluri de învăţământ, lucrurile acestea se vor
întâmpla. Nu este o mare tragedie, trebuie să ţinem cont că peste 60% din programă a fost
deja parcursă, examenele pot fi susţinute în momentul de faţă pentru că ministerul a mers pe o
publicare a noilor programe care sunt adaptate la ceea ce s-a predat elevilor până în momentul
de faţă. Rămâne de văzut doar momentul în care va începe şcoala, dacă va începe după 15
mai, de pe 2 iunie, sunt lucruri pe care le vor decide cei care au putere de decizie în momentul
de faţă în funcţie de situaţie. Acum toţi ne-am dori să începem şcoala cât mai repede, dar
trebuie să primeze interesul copilului şi să ne gândim la sănătatea copiilor, părinţlor şi
cadrelor didactice şi să le asigurăm toate condiţiile necesare pentru a avea această securitate.
Pentru că dacă nu eşti sănătos nu prea mai ai ce să faci într-o unitate de învăţământ. Lucrurile
trebuie să meargă mai departe pentru că nici să stai închis în casă până va trece această
pandemie sau vom avea un viitor facil, iar nu este un lucru fezabil. Toate statele europene au
un program de reîncepere a activităţilor, atât la nivel economic, cât şi la nivel educaţional.
Lucrurile trebuiesc gândite foarte bine, analizate toate riscurile şi găsite soluţiile cele mai
bune. Şi categoric noul an şcolar va trebui să ne prindă cu o reglementare clară a predării
online şi cu investiţii serioase pentru asigurarea infrastructurii necesare, astfel încât niciun
elev din România, să nu fie discriminat, să poată avea acces la internet, să poată avea un
device pe care să-l poată utiliza în situaţii de tipul acesta.
Realizator: Mai ales că din tot ceea ce ne spun specialiştii va trebui să învâţăm să trăim cu
acest virus.
Marius Nistor: Trebuie să învăţăm să trăim cu acestă ameninţare, să respectăm reguli, reguli
pe care unii dintre noi nu mai vor să le respecte. Ne dorim cu toţii drepturi, nu mai vrem şi
obligaţiile, dar trebuie înţeles că anumite obligaţii ne protejează şi pe noi, şi ăi protejează şi pe
cei cu care intrăm în contact. Trebuie să gândim foarte bine aceste lucruri. (...) Aş dori să fac
următoarea precizare şi vreau să fiu foarte bine înţeles, trebuie să ne gândim înainte de a
arunca responsabilitatea numai pe cadrele didactice şi la responsabilitatea elevilor. Riscurile
sunt foarte mari în primul rând pentru cadrele didactice şi în al doilea rând pentru părinţii
copiilor şi bunicii lor. Gândiţi-vă foarte bine că avem zeci de mii de cadre didactice care au o
anumită vârstă, intră în categoria de risc şi care au şi boli asociate. Ori dacă nici elevii nu
înţeleg că trebuie să existe o responsabilitate din partea lor şi vor numai responsabilitate din
partea adulţilor, cu părere de rău, dar aici putem risca foarte mult. Responsabilitatea trebuie să
fie egal împărţită, nu numai voi adulţii răspundeţi, ci şi noi trebuie să ne gândim foarte bine la
cum anume ne comportăm într-un spaţiu şcolar. (...)
Realizator: Problema mi se pare foarte mare să ajungem la un abandon şcolar destul de
important. Gândiţi-vă la elevii care fac naveta, la profesorii care fac naveta, la cât de slab
organizate sunt multe şcoli din mediul rural. Acolo pânş la finalul acestui an cum vor sta
lucrurile?
Marius Nistor: Vreau să vă spun că şi eu am avut multe temeri în momentul în care a apărut
ideea acestei predări online şi chiar îndoieli vizavi de anumite discipline care cum ar putea să
meargă cu o predare online. Vreau să vă spun că am avut o surpriză extraordinară din partea
colegilor mei. Pe orele de Educaţie Fizică s-au făcut minuni, nu cred că vă puteţi imagina câte
lucruri au putut să creeze colegii noştri pentru a ţine contact cu elevii, folosind orice tip de
platformă, mergând pe whatsapp sau chiar pe partea de comunicare telefonică. S-a ţinut
legătura cu elevii, s-a ţinut legătura cu părinţii şi mai presus de actul acesta educaţional,
cadrul didactic trebuie să mai răspundă şi la alt tip de întrebări. Să răspundă unor teme din
partea copiilor, pentru că această izolare creează nişte probleme la nivelul copiilor. Au
temerile lor, au fricile lor, trebuie să-i încurajezi, să-i asculţi şi lucrul ăsta contează foarte
mult.
Realizator: Poate contează mai mult decât lecţia şi materia aia, lăsaţi-o la o parte, mai bine
prioritar poate ar trebui să vorbiţi cât mai mult cu copiii, să le explicaţi prin ce trecem şi că
sunt speranţe că va fi bine. Cred că emoţional trebuie să lucrăm foarte mult la copiii noştri.
Marius Nistor: Eu cred că această criză a reuşit să apropie şi mai mult părinţii, elevii şi
profesorii. Poate că sunt nişte sincope pe anumite paliere, în anumite zone şi de o parte şi de
cealaltă. Dar aici nu există părţi, toţi încercăm să facem ceea ce este mai bine pentru copii.
Realizator: Aşteptăm şi de la minister planul, pentru că înţeleg că va fi prezentat în
următoarele zile. Nu mai avem timp din păcate. Vă mulţumesc!
B1 TV: Intervenţie telefonică Iulian Cristache, preşedinte FNAP

[Știri 24.04.2020, ora 09:21]
Redactor: Elevii care au acces la internet sunt obligaţi să participe la cursurile on-line ţinute
de şcolile unde învaţă. Spune asta chiar ministrul Educaţiei, Monica Anisie. De asemenea,
ministrul mai anunţă că există chiar şi un plan prin care elevii care nu au niciun device acasă
să primească unul de la şcoală. Astfel, vor avea acces la internet, crede Monica Anisie.
Monica Anisie, ministrul Educaţiei: Monica Anisie, ministrul Educaţiei: Elevul trebuie să
participe, elevul care are acces la internet şi are posibilitatea de a participa la lecţiile on-
line, are obligativitatea de a participa la cursurile desfăşurate de către profesori.
Monica Anisie a mai explicat faptul că şcolile îşi pot oferi calculatoarele către elevii care vin
din familii cu probleme financiare.
Monica Anisie: Ministerul Educaţiei a oferit prin această instrucţiune posibilitatea, de
exemplu, ca unităţile de învăţământ să poată să dea în custodie unui elev, dacă nu are acces
la o tabletă sau un laptop, să dea din şcoală un calculator şi în felul acesta să aibă şi elevul
acela acces la internet.
Redactor: Discutăm acest anunţ al ministrului cu domnul Iulian Cristache, preşedintele FNAP.
Bună dimineaţa!
Iulian Cristache: Bună dimineaţa!
Redactor: Domnule Cristache, mulţumesc pentru intervenţie, în primul rând. Aţi văzut
detaliile cu care a revenit ministrul Anisie după ce ceruse şcolilor să facă prezenţa elevilor şi
cadrelor didactice care trebuie să ajungă la ore. Cum vedeţi dvs. anunţul ministrului Anisie?
Iulian Cristache: Da, nu este de fapt o revenire, ci practic doamna ministru spune exact ce
scrie în acel ghid, în acele instrucţiuni, instrucţiuni la care trebuie să aşteptăm şi o procedură
de aplicare în teritoriu. Ştim foarte bine că în jur de 10% dintre copii nu au acces la
platformele on-line, deci nu au acces nici la internet, lucru confirmat şi de faptul că din ce am
văzut aproape 90%, cred că undeva la 88 de procente, dintre elevi au cont de Facebook, de
reţea socială. Deci teoretic ar avea acces şi la internet. Este nevoie de această obligativitate
pentru că în faza iniţială am vorbit de recomandare neştiind că vom avea o perioadă de
suspendare a cursurilor atât de lungă sau se va mai adăuga o perioadă de suspendare până la
data de 15 mai. Este nevoie de această prezenţă obligatorie pentru că nu ştim dacă în acest
moment, cu excepţia anilor terminali, vom continua şcoala. Nu avem această garanţie şi
bazându-ne pe acest fapt nu cred că strică să intre în predarea on-line având în vedere că s-ar
putea ca din toamnă să avem în continuare acest virus nenorocit printre noi şi să încercăm din
nou să găsim soluţii pentru un nou an şcolar.
Redactor: Domnule Cristache, reduce către zero posibilitatea ca unele ore să fie prelungite pe
timpul verii cum se discuta în cadrul unor organizaţii?
Iulian Cristache: Nu ştiu acest lucru. Deocamdată, nu ştim. Singurul lucru pe care îl ştim în
acest moment este că elevii din anii terminali se vor întoarce la şcoală pentru o recapitulare şi
pentru a putea stabili Evaluarea Naţională şi Bacalaureatul, rămânând să vedem şi dacă anii
non-terminali vor reveni la şcoală. Dar având în vedere poziţia părinţilor, care este din ce în
ce mai categorică, nu cred că părinţii vor avea curajul să îşi trimită copiii la şcoală. Deci
trebuie să luăm în calcul toate posibilităţile. Vă spun că sunt şi părinţi care îşi doresc să îşi
trimită copiii la şcoală pentru simplul motiv că nu are cu cine să îi lase acasă. Aici este o altă
problemă care nu are teoretic legătură cu această pandemie, dar trebuie să ţinem cont de toate
părerile pentru că ăsta este rostul nostru la nivelul federaţiei. Dar certitudinea o avem prin
simplul fapt că trebuie să ne prezentăm la şcoală pentru anii terminali şi ţinând cont şi de
punctele de vedere nu numai ale părinţilor, ci şi ale elevilor, care spun că îşi doresc să dea
aceste două examene, rămânând într-adevăr să vedem ce facem cu anii non-terminali.
Redactor: Vorbeam de examenul maturităţii, cum e cunoscut în societate, care se spunea că va
fi amânat totuşi. Credeţi că se va desfăşura în calendar normal acest examen?
Iulian Cristache: Nu, categoric. În calendarul normal nu se mai pune problema. Vorbim de
decalarea calendarului în acest moment. Gândiţi-vă că dacă vom reveni la şcoală la începutul
lunii iunie deja mai erau câteva zile şi cei cu Evaluare Naţională şi Bacalaureatul trebuia să
închidă anul şcolar, se pregăteau, intrau în linie dreaptă. Deci nu se pune problema să
respectăm calendarul din forma iniţială, ci pur şi simplu vorbim de o decalare a calendarului
în acest moment.
Redactor: Mulţumim tare mult, domnule Cristache, pentru intervenţie şi pentru aceste
clarificări aduse privind noile detalii expuse de către ministrul Educaţiei, Monica Anisie!
PUTEREA: Ministrul Educației, mesaj pentru elevi și părinți: ,,Vom

încheia anul școlar. Examenele vor fi date”
Ministrul Educației, Monica Anisie a transmis tuturor părinților că, în acest moment,
prioritatea este sănătatea elevilor. De asemenea, ministrul a anunțat că anul școlar va fi
încheiat, într-o formă sau alta, precum și examenele din acest an.
”Elevii au revenit la cursurile din spațiul de acasă în loc de spațiul de la școală. Pe această
cale îi rog pe colegii profesori să mențină legătura cu elevii. E foarte importantă susținerea
morală e părinților pentru că trecem printr-o situație dificilă. De pe data de 15 mai încetează
starea de urgență. Dar noi trebuie să fim în continuare în siguranță. Aș face apel către părinți
ca în primul rând să îi preocupe sănătatea copiilor. Cred că momentul cel mai bun e cel în care
specialiștii de la MS ne vor spune că nu va exista niciun pericol pentru elevi, studenți și
cadrele didactice.
Experiența trăită cu toții trebuie să fie ca o lecție. Viața noastră începând de la momentul în
care va înceta starea de urgență va fi o viață prin care trebuie să respectăm niște reguli de
igienă, de distanțare socială, să începem să purtăm măști pentru a-i proteja pe ceilalți și să ne
protejăm pe noi. Trebuie să redeschidem școlile într-un mod treptat, gradual și să ne preocupe
siguranța copiilor.
Am avut o videoconferință cu miniștrii Educației din UE și aceleași probleme sau întrebări și-
au pus și ei, să vedem cum îi putem obișnui pe copii să poarte mască. Copiii, în momentul în
care vor reveni la școală, vor dori să se îmbrățișeze, să socializeze. Noi trebuie să gândim
aceste măsuri împreună cu specialiștii din Ministerul Sănătății.
La acest moment, pot să le spun părinților, elevilor și studenților că vom încheia, într-o formă
sau alta, anul școlar, iar examenele naționale vor fi date. Evaluarea Națională și examenul de
Bacalaureat se vor ține” a anunțat ministrul Educației, Monica Anisie în ședința de Guvern.
(E.Ș.) Link articol: https://bit.ly/2S33PGB
EUROPA FM: Ministrul Anisie: Examenele naționale vor avea loc anul
acesta
[Jurnal de Știri/23 aprilie 2020/ora 23:39]
Ministrul Educației, Monica Anisie, a declarat, joi, pentru Mediafax, că anul acesta se vor
asigura toate condițiile prin care să se evite riscul de infectare cu noul virus astfel încât să se
poată susține examenele naționale.
„Este important de precizat că examenele naţionale vor avea loc, atât pentru elevii care vor
susţine Evaluarea Naţională, cât şi pentru elevii care vor susţine examenul de Bacalaureat,
evident în anumite condiţii, tocmai pentru a asigura toate condiţiile de evitare a riscului de
îmbolnăvire”, a declarat Monica Anisie.
Pe de altă parte, elevii nu se vor întoarce prea curând în bănci, iar ministrul precizează că
măsurile de precauție vor fi luate în funcţie de nevoile profesorilor şi ale elevilor.
„Este nevoie de un plan concret şi specific pentru fiecare unitate de învăţământ, tocmai pentru
a respecta măsurile de igienă şi de distanţare socială şi astfel să limităm răspândirea
virusului”, a mai spus Anisie.
Ministrul a precizat că autoritățile din țara noastră se află în strânsă legătură şi cu ceilalţi
miniştri din Uniunea Europeană.
„Încercăm să adaptăm scenarii, dar, în acelaşi timp, să răspundem la nevoile pe care elevii şi
profesorii noştri le au”, a mai spus ministrul.
Potrivit programei şcolare, pentru clasele a XII-a la zi, a XIII-a seral şi frecvenţă redusă, anul
şcolar se încheie în data de 29 mai 2020, iar pentru clasa a VIII-a, în data de 5 iunie 2020.
ȘTIRI PE SURSE.RO: Monica Anisie le dă asigurări elevilor:

'Examenele naționale vor avea loc'
Ministrul Educației, Monica Anisie, a declarat, joi, pentru MEDIAFAX, că anul acesta se vor
Anisie a declarat pentru MEDIAFAX că nu se pune problema să nu se susțină examenele
naționale în acest an.
îmbolnăvire", a declarat Monica Anisie.
„Este nevoie de un plan concret şi specific pentru fiecare unitate de învăţământ, tocmai
pentru a respecta măsurile de igienă şi de distanţare socială şi astfel să limităm răspândirea
virusului”, a mai spus Anisie.
„Încercăm să adaptăm scenarii, dar, în acelaşi timp, să răspundem la nevoile pe care elevii
şi profesorii noştri le au", a mai spus ministrul.
Potrivit programei şcolare, pentru clasele a XII-a zi, a XIII-a seral şi frecvenţă redusă, anul
(Remus Vlad) Link articol: https://bit.ly/2xXND2m
DC NEWS: Monica Anisie, anunț de ultima oră despre examenele
naționale
Ministrul Educației, Monica Anisie, a declarat, joi, pentru Mediafax, că anul acesta se vor
îmbolnăvire", a declarat Monica Anisie.
„Este nevoie de un plan concret şi specific pentru fiecare unitate de învăţământ, tocmai pentru
a respecta măsurile de igienă şi de distanţare socială şi astfel să limităm răspândirea
virusului", a mai spus Anisie.
„Încercăm să adaptăm scenarii, dar, în acelaşi timp, să răspundem la nevoile pe care elevii şi
profesorii noştri le au", a mai spus ministrul.
Potrivit programei şcolare, pentru clasele a XII-a zi, a XIII-a seral şi frecvenţă redusă, anul
Link articol: https://bit.ly/3bz7t2P
CLICK: Când începe școala și în ce condiții vor reveni elevii în bănci. 4

scenarii posibile la care se gândesc autoritățile
Una dintre întrebările pe care ni le punem toți în această perioadă, părinți, profesori și elevi
deopotrivă, este când începe școala și sub ce formă vor reveni copiii noștri în unitățile de
învățământ. Cum va fi după ce vom ieși din starea de urgență? Iată la ce scenarii se gândesc
autoritățile.
Când începe școala și în ce condiții. 4 scenarii posibile
Autoritățile discută intens pe acest subiect și pun la cale un plan de revenire în așa fel încât să
protejeze sănătatea cadrelor didactice, dar mai ales a elevilor în contextul epidemiei de
coronavirus. Se iau, astfel, în calcul mai multe măsuri de prevenire a îmbolnăvirilor odată ce
școlile își vor deschide porțile. S-au trasat chiar și câteva scenarii, deși, deocamdată, nimic nu
este oficial.
Primul scenariu: Revin la școală doar elevii din clasele terminale
În primul rând, trebuie să știm cu toții că revenirea elevilor la școală se va face controlat și
prin respectarea unor restricții legate de igienă și de distanță socială. Astfel, se ia în calcul
varianta ca de la 1 iunie să revină pe băncile școlii doar elevii claselor terminale: cei dintr-a
opta și cei din clasa a XII-a. Adică, elevii care urmează să suțină anul acesta examene:
Evaluarea Națională și Bacalaureatul. Ministrul educației, Monica Anisie a declarat că „în
momentul în care am suspendat cursurile ne-am gândit cu precădere la acești elevi, am
pregătit pentru ei și lecții online, teste de antrenament, program de teleșcoală, măsuri care să
conducă la pregătirea continuă a acestor elevi care au și emoția examenului”.
Scenariul 2: Elevii și profesorii vor purta măști de protecție
Elevii și cadrele didactice vor trebui să poarte măști de protecție însă, deocamdată, nu s-a
stabilit cum vor fi distribuite acestea la un număr de 3 milioane de elevi. De asemenea, încă
nu s-a stabilit nici ce fel de măști vor fi obligați să poarte, deoarece, după cum se știe,
modelele chirurgicale de unică folosință nu se găseasc, deocamdată, în farmacii, iar cele
fabricate acasă nu sunt foarte eficiente și nu protejează la fel de bine.
Monica Anisie, ministrul Educației, a declarat că revenirea elevilor la școală se va face
respectând anumite măsuri de prevenire a răspândirii coronavirusului
Scenariul 3: Cursuri în ture, distanțare socială între elevi
Altă variantă analizată de autorități presupune revenirea tuturor copiilor la școală dar
reducerea numărului de elevi în clase prin introducerea cursurilor în ture de dimineață și de
după-amiază. O altă variantă ar fi reducerea numărului elevilor la clase la 15, în așa fel încât o
bancă să fie ocupată, una să rămână liberă. Astfel, elevii ar sta la distanță unii față de ceilalți
respectând distanțarea socială. Ministrul educației, Monica Anisie, a declarat că această
măsură ar putea fi adoptată. „Ne gândim. Trebuie să luăm în calcul ideea ca prezența elevilor
la cursuri să nu înrăuățească situația îmbolnăviilor”.Urmează ca, în zilele viitoare, conducerea
ministerul Educaţiei să aibă o întâlnire şi cu ministrul Sănătăţii pentru finalizarea planului.
Scenariul patru: Scoala se va prelungi cu o săptămână
Ministrul Educaţiei, Monica Anisie, a declarat că există două scenarii privind reluarea
cursurilor: unul în care școala s-ar termina așa cum a fost programată inițial, iar al doilea care
prevede prelungirea anului școlar. Cu o săptămână. Anisie spune că revenirea la școală nu se
va face înainte de a crea un plan de igienă pentru protecția copiilor, pe care-l va discuta cu
specialiștii din domeniul medical și cu ministrul Sănătății, Nelu Tătaru. „Trebuie să ne
gândim întâi de toate la siguranța și sănătatea copiilor noștri când vom lua decizia revenirii la
școală, trebuie să luăm și măsurile ca toți copiii să fie în siguranță. Această redeschidere a
cursurilor trebuie să fie prudentă, controlată și treptată, în condiții de maximă siguranță.
Numai în momentul în care avem certitudinea că nu expunem copiii la îmbolnăviri”, a spus
Anisie la digi 24. Întrebată de jurnaliști dacă există și varianta prelungirii anului școlar, Anisie
a spus că a fost discutat un scenariu care presupune prelungirea cu o săptămână, dar și scenarii
care presupun încheierea anului școlar la timp. „Toate aceste scenarii sunt în funcție de ce ne
transmit specialiștii din domeniul medical. Vorbim ipotetic”, a spus ministrul.
Până atunci, nu știm, oficial când începe școala și nici în ce condiții vor reveni copiii în bănci.
Scenariile gândite de autorități vor trebui analizate cu mare grijă însă, după cum a afirmat
ministrul, decizia va fi luată în curând. (Laura Macavei) Link articol: https://bit.ly/2S5o7PH
TVR 1: Elevii se vor întoarce la şcoală treptat

[Telejurnal/23 aprilie 2020/ora 20:15]
Elevii se vor întoarce la şcoală treptat, iar măştile vor fi obligatorii şi pentru ei şi pentru
cadrele didactice. Deocamdată, autorităţile nu au luat nicio decizie în privinţa datei pentru
reluarea cursurilor în sălile de clasă. Sunt luate în calcul mai multe variante. Toate ţin cont de
evitarea riscurilor de contaminare. Reprezentanţii elevilor sunt nemulţumiţi că până acum
ministrul Educaţiei nu a făcut publică nicio propunere.
Reporter: 1 iunie este una dintre datele care ar putea fi luate în calcul pentru întoarcerea
elevilor în şcoli. Dar ministrul Educaţiei nu a avansat, deocamdată, un termen. A anunţat doar
că revenirea în sălile de clasă se va face treptat.
Monica Anisie: Nici să nu sufere elevul sau studentul privind încheierea anului şcolar sau
universitar, dar nici să nu-l expun la îmbolnăviri sau să-i expun pe profesori în această
perioadă în care trebuie să revină la cursuri.
Reporter: Decizia va ţine cont de reducerea la maximum a riscurilor de îmbolnăvire, a dat
asigurări prim-ministrul Ludovic Orban. Planul pentru reluarea cursurilor este încă în lucru.
Este posibil că în primă etapă să revină la şcoală elevii din clasele a 8-a şi a 12-a, care au de
susţinut examene.
Maria Manea - inspector general adjunct ISMB: Avem certitudinea la acest moment că există
materiale igienico-sanitare, avem nevoie de susţinerea financiară a acestor autorităţi locale.
Dacă acest lucru se va întâmpla gradual, care vor fi elevii care vor veni la şcoală, însemnând
din ce clase, poate din anii terminali exclusiv, scenariile depind de evoluţia pandemiei şi
aşteptăm cu toţii aceste recomandări din partea specialiştilor.
Marius Nistor - preş Sind. din Educaţie Spiru Haret: Elevii din clasele terminale, clasele a 8-a
şi a 12-a, vor trebui să-şi încheie situaţiile şcolare şi vor trebui să dea nişte examene naţionale.
Şi mă refer la Evaluarea Naţională, admitere la liceu şi bineînţeles examenele de Bacalaureat.
Lucrurile acestea trebuie făcute. Anul şcolar trebuie încheiat pentru toţi elevii din România
pentru că nimeni nu-şi poate permite în momentul de faţă să răpească un an din viaţa copiilor.
Reporter: Reprezentanţii elevilor sunt nemulţumiţi că până acum Ministerul Educaţiei nu a
făcut publică nicio propunere. Până la revenirea elevilor în şcoli, profesorii sunt obligaţi să
predea lecţii online, acolo unde acest lucru este posibil.
ANTENA 1: Şcoala continuă online doar în teorie

[Observator/23 aprilie 2020/ora 19:00]
Şcoala online a devenit obligatorie. Dar imposibil de pus în practică. Decizia Ministerului
Educaţiei a nemulţumit deopotrivă elevii, profesorii şi părinţii. Echipa Observator a făcut un
experiment pentru a arăta exact care sunt slăbiciunile unei soluţii rupte de realitatea
românească.
Domnule profesor, le-am adunat pe colegele mele din secţie ca să ne arătaţi ce înseamnă de
fapt o lecţie online, spune Mădălina Iacob.
Răspunsul vine imediat: Deja aţi văzut problemele tehnice de început. Ne conectăm greu, se
pierde semnalul.
Redactor. Aşa arată o lecţie de matematică online. Şi chiar dacă este un experiment, nimic nu
a fost regizat. O tabletă sau o tablă pe care se poate desena poate ar salva situaţia. Altfel,
funcţiile sunt greu de înţeles. Şi lista de plângeri a profesorilor este mult mai lungă.
Adrian Enache (profesor de matematică): Am intrat pe imagine, dar de regulă nu folosesc
imaginea. Nu vreau să se vadă ce e în casă, nu vreau să fiu înregistrat în momentul când
predau. Nu vreau să apară pe internet lecţia. E vorba de drepturi de autor, de imagine. Dacă ai
şi 100 şi ceva de elevi, cum le corectezi temele tuturor? Nu poţi să faci învăţământ unu la unu.
Redactor. Deocamdată, Ministrul Educaţiei, Monica Anisie, a trimis instrucţiuni clare prin
care a impus obligativitatea cursurilor online.
Claudia Chiru(învăţătoare): Nu putem să aşteptăm să ne spună cineva şi nici să nu facem
nimic. Şi dacă nu simţi dorinţa de a face nimic, înseamnă că nu e locul tău la catedră, nu eşti
ceea ce trebuie să fii. Asta e marea noastră problemă, nu ne mai putem ascunde după deget.
Redactor. Cei mai mulţi elevi confirmă că teleşcoala nu este o soluţie eficientă.
Antonia Pop(preşedintele Consiliului elevilor din România): Are o perspectivă profund
discriminatorie pentru cei care nu au acces la resurse. Ministerul Educaţiei nu are o strategie
dublată de finanţare, să nu mai spunem că a venit şi rectificare bugetară de unde nu a venit
nici măcar un leu pentru învăţământul preuniversitar.
Monica Anisie: Am precizat că şi şcolile pot oferi în custodie elevilor care nu au acces la
tablete, la un telefon. Pot da, dacă au resursele necesare, din inventarul şcolii către elevi
anumite tablete.
Antonia Pop: Dacă ar fi vrut să se cumpere tablete, s-ar fi făcut până acum. Au trecut şase
săptămâni.
Redactor. Sunt cuvinte prea mari pentru unii dintre copiii care nu au nici măcar curent electric
acasă. Sunt sate în România, cum este Carvăn, din judeţul Constanţa, unde oamenii trebuie să
urce pe un deal ca să aibă semnal. De internet nici nu poate fi vorba, iar copiii au rupt complet
legătura cu şcoala pentru că nu îi pot suna. Nicuşor Creţu este cel mai bun exemplu. Un băiat
de 14 ani din Lipniţa care nu vrea să renunţe la şcoală, dar nu are de ales. Ştie ce înseamnă
internetul doar de la orele de informatică. I-a transmis ministrului Educaţiei că are nevoie şi
de cărţi şi de conexiune la internet ca să nu piardă lecţiile.
Nicuşor Creţu M-a întrebat dacă îmi trebuie tabletă. Eu am zis că da şi ea a zis că în câteva
zile o să facă posibil.
Redactor. Până atunci, învaţă pentru examen aşa cum poate. La fel cum fac sute de mii de
elevi din ţara noastră care vor putea relua materia abia după ce se vor întoarce în bănci. Cu
măşti pe faţă şi mănuşi.
PRIMA TV: Educaţia online, imposibilă la sate
De azi învăţământul online este obligatoriu. Aşa a decis ministrul Educaţiei. Există însă copii
pentru care hotărârea nu este valabilă. Şi asta nu pentru că elevii nu ar vrea să înveţe, ci pentru
că nu au posibilităţi. În zona rurală a Vrancei copiii nu au nici internet, nici calculatoare şi nici
nu vor avea în curând pentru că familie lor nu-şi permit.
Reporter: În comuna vrânceană Garoafa două treimi din cei 315 elevi înscrişi la şcoală nu au
calculator şi nici nu sunt conectaţi la internet. Majoritatea provin din familii sărace şi foarte
sărace. Este şi cazul fraţilor Dogaru din satul Ciuşlea, 5 la număr, care în ciuda lipsurilor de
tot felul sunt toţi premianţi. Învăţământul online pe timp de pandemie este însă o corvoadă şi
pentru ei. Fratele mai mic al lui Edi, Ionel este în clasa a III-a şi spune că cel mai greu lucru
pentru el este să-şi facă temele primite prin telefon fără explicaţia profesorilor. Fără calculator
şi internet, nici acum şi nici în viitorul apropiat fraţii trebuie să se descurce cum pot. Tatăl este
singurul lor părinte şi zilnic se chinuie să le asigure strictul necesar. Nici profesorii nu văd
cum se va rezolva problema obligativităţii învăţământului online în mediul rural.
Rica Verdeţu - Şcoala Gimnazială Garoafa: Ca să faci un învăţământ de calitate cât de cât în
această perioadă trebuie să ai dotare materială. În clasele din şcoala noastră doi-trei copii
dintr-o clasă au această posibilitate. Restul nu.
Reporter: Ordinul nu prezintă nicio măsură de sprijinire a familiilor care nu au echipamentele
IT necesare pentru a asigura participarea elevilor la cursurile online şi nici pentru cele care au
acces la internet.
B1 TV: Elevii cu acces la internet, obligaţi să fie la cursurile online

O mare necunoscută rămâne redeschiderea şcolilor, atât ca dată cât şi ca mod prin care s-ar
putea reveni la şcoală. Deocamdată, ce ştim este anunţul făcut ieri de ministrul Educaţiei,
după care cursurile online sunt obligatorii. Elevii care au acces la internet trebuie să participe
la aceste cursuri online ţinute de şcolile unde învaţă, spune Monica Anisie, care anunţă chiar
şi un plan pentru elevii care nu au niciun astfel de device acasă, să primească un computer de
la şcoală şi să aibă în felul ăsta acces la internet şi la aceste cursuri.
Monica Anisie, ministrul Educaţiei: Elevul trebuie să participe, elevul care are acces la
internet şi are posibilitatea de a participa la lecţiile online, are obligativitatea de a participa
la cursurile desfăşurate de către profesori. Ministerul Educaţiei a oferit prin această
instrucţiune posibilitatea, de exemplu, ca unităţile de învăţământ să poată să dea în custodie
unui elev, dacă nu are acces la o tabletă sau un laptop, să dea din şcoală un calculator şi în
felul acesta să aibă şi elevul acela acces la internet.
ȘTIRI PE SURSE.RO: Vicepreşedintele USR cere MEC să pună la

dispoziţia copiilor echipamentele pentru cursurile on-line
Vicepreşedintele USR, deputatul Iulian Bulai, a solicitat, joi, conducerii Ministerului
Educaţiei şi Cercetării (MEC), dar şi primăriilor, să pună la dispoziţia elevilor care provin din
familii sărace, în custodie, echipamentele necesare desfăşurării cursurilor şcolare on-line,
potrivit Agerpres.
Iulian Bulai susţine că astfel nu se va crea un decalaj şi mai mare între copiii care au
dispozitivele necesare şi cei care nu îşi permit achiziţionarea unui laptop sau a unei tablete.
"În loc să puneţi părinţii să aleagă între a se transforma în infractori ca să facă rost de
echipamente şi a fi oricum trataţi de Stat drept infractori, asiguraţi ca ministerul
dumneavoastră şi primăriile să pună la dispoziţie, în custodie, astfel de echipamente pentru
absolut toţi copiii care au nevoie", a scris, joi, pe pagina lui de facebook, deputatul USR de
Neamţ, Iulian Bulai.
Parlamentarul i-a cerut ministrului Educaţiei şi Cercetării, Monica Anisie, să se asigure că
toţii copiii au condiţii minime de învăţare.
"Ministerul Educaţiei a dat un Ordin de ministru prin care părinţii sunt responsabili să facă
rost de tablete, laptopuri, desktopuri, camere video şi internet pentru copii. Dacă n-o fac, sunt
pasibili de 'pedeapsă'. Pentru că doamna ministru ştie că pedepsirea părinţilor ajută la educaţia
copiilor. Doamna Anisie, pandemia îi loveşte oricum cel mai rău pe cei deja precari. Riscul de
îmbolnăvire e mult mai mare pentru cei care stau îngrămădiţi în locuinţe precare, eventual
fără asigurare medicală, cu joburi necalificate care nu intră la telemuncă", a scris
vicepreşedintele USR, deputatul Iulian Bulai.
Parlamentarul a subliniat că în România sunt 52.000 de gospodării fără curent electric, iar
38% dintre copii sunt în risc de sărăcie extremă.
Ministrul Educaţiei şi Cercetării, Monica Anisie, a declarat, miercuri, că elevii care au acces
la internet şi calculator au obligativitatea de a participa la cursurile online desfăşurate de
profesori, iar ei pot fi notaţi pentru această activitate, nota putând fi trecută în catalog, la
revenirea la cursuri, cu acordul părinţilor sau elevilor.(Cătălin Lupășteanu). Link articol:
https://bit.ly/2VXKMys
ADEVĂRUL: Aşa arată România Educată? Echitatea în educaţie pe timp

de pandemie: ai bani, bravo; nu ai bani, nu e treaba noastră
22 aprilie 2020, "România normală": după cinci săptămâni de incertitudine, cinci săptămâni
cu vid de reglementare, în care fiecare a făcut ce a vrut, Ministerul Educaţiei dă un semn de
viaţă şi vine cu un răspuns la întrebarea de pe buzele tuturor "cât sunt închise şcolile, ce se
întâmplă cu educaţia copiiilor?"
Începând de ieri, orele se vor desfăşura în mediul online, iar elevii au obligaţia să participe. Şi
în lipsă de alte informaţii, din textul ordinului semnat de Monica Anisie deducem faptul că
neparticiparea atrage după sine consemnarea absenţelor. Fiind în "România normală", aţi
spune probabil că, dată fiind obligaţia, elevilor care nu au posibilităţi le-au fost asigurate un
device electronic şi internet?
Dar, nu. Obligaţia de a lua "toate măsurile necesare pentru facilitarea accesului" este, conform
ordinului de ministru, în sarcina părinţilor. Ca să înţelegeţi mai bine nivelul beznei de pe
strada general Berthelot: printr-un act normativ, părinţii au devenit titulari ai obligaţiei
corelative dreptului elevilor de a avea acces la educaţie. Şi mai râdeaţi de Liviu Pop când a zis
că "educaţia este gratuită pentru elev, deoarece plătesc părinţii". În realitatea paralelă în care
trăiesc mai marii din educaţie, toţi elevii români au sau ar trebui să aibă o tabletă sau un
laptop şi acces la internet. Asta în ţara în care un om din cinci este în risc de săracie, iar peste
2.5 milioane de suflete trăiesc în săracie severă, de pe o zi pe alta.
Ce fac Monica Anisie şi Guvernul României pentru copiii care nu îşi permit efectiv să
participe la orele online? Nimic. Ba mai mult, se spală pe mâini. Prin ordinul emis ieri,
Ministerul Educaţiei a aruncat pisica în curtea inspectoratelor şcolare, responsabile acum să
identifice soluţii pentru dotarea cu echipamentele necesare a elevilor care nu au. În "România
normală", egalitatea de şanse în educaţie se asigură prin mila operatorilor economici, care
donează care şi cum pot tablete şi laptopuri. Dar este asta cu adevărat normalitatea? Poate fi
aşa asigurat accesul egal la educaţie?
Dacă într-adevăr educaţia ar reprezenta o prioritate, aşa cum se tot afirmă pe la conferinţe şi
chermeze, încă din prima zi în care şcolile au fost închise ministerul ar fi dat drumul la o
statistică naţională: câţi elevi nu au laptop/tabletă; câţi elevi nu au acces la internet. Se putea
realiza în maximum o săptămână, de sus în jos: minister - inspectorate - şcoli - diriginţi. Şi
după ce exista o radiografie, în regim de urgenţă se demara un program naţional de achizţii,
iar fiecare copil care avea nevoie primea un device electronic şi un router portabil de internet.
Ca să nu iasă discuţii, am transmis acest punct de vedere conducerii ministerului încă de la
mijlocul lunii martie.
Dar pentru asta era nevoie de voinţă politică, responsabilitate şi interes. Exact ce am zis mai
sus, citeam zilele trecute că s-a întâmplat în Noua Zeelandă. În Norvegia pe de altă parte,
vorbeam cu un director din ministerul lor de resort, încă dinainte de pandemie autorităţile
locale le ofereau elevilor fără posibilităţi laptopuri şi acces la internet, iar acolo unde încă era
cazul primăriile au făcut achiziţie de urgenţă şi au dotat elevii încă din prima săptămână în
care şcolile au fost închise.
Ce se întâmplă în aceste săptămâni, poate ne dăm sau nu seama, nu face decât să adâncească
clivajele deja existente. Pentru copiii din familii fără posibilităţi, care nu au cum să participe
la orele online acum obligatorii, discriminarea va fi dublă: (1) nu vor putea ajunge la şcoală
pentru că vin dintr-o familie fără posibilităţi, iar statul se spală pe mâini; (2) dacă ordinul
ministrei Anisie este interpretat în litera lui, vor primi absenţe şi vor ajunge poate inclusiv să
piardă bursa socială sau de studiu, care pentru mulţi era o sursă importantă de venit.
Se pare că aceasta este "România Educată" a lui Klaus Iohannis, Ludovic Orban şi Monica
Anisie: o ţară în care educaţia este rezervată exclusiv celor din familii cu posibilităţi, unde
statul favorizează clivajele şi lipsa egalităţii de şanse; pe scurt: se descurcă cine poate. Îmi
pare rău, privind retrospectiv, că am investit timp de-a lungul a doi de ani de zile pentru
grupuri de lucru, dezbateri regionale şi întâlniri tematice în cadrul iniţiativei prezidenţiale.
Din păcate, proiectul Preşedintelui Iohannis s-a dovedit a fi o simplă formă fără fond, ne
întâlnim şi dezbatem pentru ca lucrurile să rămână la fel.
Dacă ar fi existat cu adevărăt voinţă politică pentru ca România Educată să nu fie doar un
slogan de campanie, acum elevilor cărora soarta le-a întors spatele le erau deja asigurate
instrumentele de care au nevoie ca şi pentru ei să continue educaţia. Sau, cel puţin, Monica
Anisie ar fi fost deja demisă pentru monstruozitatea de ordin emis ieri. (Alexandru Manda)
Link articol: https://bit.ly/3azCrGL (Articol preluat de pe ROMÂNIACURATĂ.RO:
https://bit.ly/3aAyxgK)
ADEVĂRUL: Ce înseamnă şcoala online? Un prilej de a ne fura singuri

căciula!
Şcoala online nu poate înlocui nici pe departe şcoala „la şcoală”. Din foarte multe motive,
detaliate în articol. Văd mai degrabă tendinţa ministerului Educaţiei de a justifica plata
salariilor profesorilor, deşi aceştia stau acasă şi nu fac mai nimic pentru elevii lor. Şcoala
online ar funcţiona, poate, pentru studenţi şi liceeni. Pentru elevii din primar şi gimnaziu ea
nu funcţionează.
Ne furăm singuri căciula, dacă apreciem ca şcoala online poate înlocui prezenţa la şcoală.
Ministrul Monica Anisiei se poartă ca o „cloşcă” faţă de profesori. Nu şi faţă de elevi
Dna ministru are o părere foarte bună despre că fac profesorii în această perioadă. „Aşa cum
şi medicii îşi fac treaba, aşa şi cadrele didactice realizează legătura cu şcoala, în directă
legătură fiind cu elevii”, spune dna ministru. Să-i compari pe profesori cu medicii, care
lucrează şi 24 de ore neîntrerupt în condiţii dramatice, care se mai şi îmbolnăvesc şi mor de
COVID-19, este o exagerare de „cloşcă”. Cu menirea de a justifica salariile primite de
profesori, deşi stau acasă. Mai corect ar fi fost să fie consideraţi în concediu de odihnă în
această perioadă, pentru o eventuală prelungire a anului şcolar în lunile de vară.
De ce nu este şcoala online eficientă?
În primul rând pentru că puţini elevi au infrastructura necesară pentru şcoala online. Să nu ne
imaginăm că în mediu rural sau în mediile defavorizate, sărace, părinţii îşi permit să cumpere
elevilor computere, laptopuri, imprimante, să plătească internet, astfel încât elevii să aibă
acces la şcoala online. Apreciez la 25-35% numărul familiilor care-şi permit logistica
necesară şcolii online. Apoi, profesorii nu au cum să verifice dacă elevii au înţeles sau nu
lecţiile predate. Nici măcar dacă participă la ele, pentru că prezenţa este greu de realizat.
Chiar şi cei care au instrumentele necesare pot sta foarte bine cu ochii pe alte site-uri, deşi se
cheamă că sunt în lecţii online.
Contactul fizic între profesori şi elevi, mai ales în primar şi gimnaziu, este esenţial. Profesorul
„citeşte” în ochii elevilor dacă aceştia au înţeles o anume explicaţie, elevii pot întreba
profesorii, cerând explicaţii suplimentare, profesorii pot controla caietele de notiţe, de teme,
extemporale, teze, şi abia aşa se închide cercul predare-invatare-evaluare. Altfel nu se închide,
ne furăm singuri căciula. Cele spuse anterior sunt cu atât mai evidente la discipline de bază,
matematică, fizică, chimie, gramatică. Situaţia este agravată şi de curricula românească,
stufoasă, încărcată cu lucruri inutile, teoretizată, fără caracter aplicativ-practic şi
transdisciplinar. Doar profesorii cu adevărat talentaţi şi dăruiţi meseriei pot repara aceste
deficienţe majore ale şcolii româneşti, în direct contact cu elevii. Dar câţi profesori sunt în
această categorie?
Pe urmă, cum poţi controla dacă profesorii ţin sau nu ţin lecţii online? Nu ai cum. Metodele
propuse de minister sunt nefezabile, pot fi uşor păcălite.
Cum se poate rezolva situaţia şcolară în condiţii de criză majoră adusă de pandemie
Depinde şi de evoluţia pandemiei. Există două categorii distincte de elevi. Cei din anii
terminali, clasele a VIII-a, a XII-a şi a XIII-a, şi cei din clase neterminale. Primilor le trebuie
asigurate examenele de absolvire, care le condiţionează traseul educaţional ulterior. Elevii de
clasa a VIII-a merg mai departe la liceu, iar absolvenţii de liceu la universităţi româneşti sau
străine, unde diploma de Bacalaureat este esenţială. Examenele de absolvire nu pot deveni o
formalitate. Elevi de clasa a VIII-a cu medii de 9 şi 10 la şcolile lor, eventual din rural, se pot
înscrie în licee de top şi după un an rămân repetenţi. Examenul de Evaluare Naţională (EN)
are podere de 80% în media de admitere la liceu, şi ştim cu toţii de ce. Există, an de an, o
discrepanţă majoră între mediile din şcoală, şi media de la EN. Acelaşi lucru şi la examenul
de Bacalaureat. De aceea soluţia, adoptată de alte ţări, de a considera media din primul
semestru, sau din clasele anterioare, drept medie de absolvire, mi se pare greşită la noi în ţară.
Se poate relua şcoala, de la 1 sau 15 iunie, în funcţie de evoluţia pandemiei, doar cu elevii din
clase terminale. Spaţiu suficient există, pentru a împărţi clasele în două sau chiar trei grupe.
Se fac ore doar la disciplinele cuprinse în examenele de absolvire. Testarea anti COVID-19 se
poate face săptămânal, la profesori şi la elevi. Elevii pot păstra distanţa fizică necesară, şi pot
folosi metode de igiena personală, fiind puţini în şcoală.
Un exemplu. Într-un gimnaziu, cu 40 săli de clasă, există 4 clase a VIII-a, care ocupă 8 săli de
clasă, dacă împărţim clasele în două grupe. Şi toţi profesorii şcolii pot contribui la
supravegherea elevilor şi predarea-invatarea-recapitularea disciplinelor de examen. În acest
fel, la 1 sau 15 iulie se pot ţine examenele de absolvire. Pentru celelalte clase, neterminale,
dacă evoluţia pandemiei nu permite, se poate amâna încheierea situaţiei şcolare în toamnă,
după o lună de la începutul şcolii, la 1 septembrie. Nu e nicio tragedie, abia se predă materia
esenţializat, doar ce este cu adevărat important.
Ministrul Educaţiei are şi alte obligaţii importante, pe care le ignoră
Se pare că am uitat două obiective esenţiale pentru anul şcolar următor. Reducerea numărului
de ore la 20, 25, 30/săptămână pentru primar, gimnaziu, liceu şi adaptarea programelor
şcolare la noul plan cadru. Această reducere este prevăzută într-o lege promulgată de
preşedinte. Situaţia din prezent, în care elevii din gimnaziu sunt obligaţi să stea la şcoală 7 ore
pe zi este intolerabilă, pentru că reprezintă un atentat la sănătatea fizică şi psihică a elevilor.
Am mai pus întrebarea următoare dnei ministru: între sănătatea elevilor şi normele
profesorilor, ce alegeţi? N-am primit încă un răspuns, dar se pare că dna ministru înclină spre
normele profesorilor. Atitudine de „cloşcă” a profesorilor, nu şi a elevilor.
Testele PISA ne-au pus în faţă oglinda, din care rezultă adevăruri dureroase. Suntem ultimii
din Europa în clasamentul PISA, 44% dintre elevi sunt analfabeţi funcţionali, şi 47% nu ştiu
cele patru operaţii aritmetice şi formule simple de arii şi volume. De aici rezultă importanţa
revizuirii programelor şcolare, pentru a le adăuga dimensiunile aplicativ-practice,
transdisciplinare şi generatoare de învăţare continuă. Altfel, distrugem viitorul societăţi
româneşti. Nu-ţi trebuie cine ştie ce inteligenţă să pricepi aceste lucruri.
Concluzie
Şi în educaţie, deciziile impuse de actuala criză majoră reprezintă o şansă, sau o frână, pentru
dezvoltarea ulterioară a societăţii. Depinde de puterea de înţelegere a decidenţilor politici pe
ce drum va merge România mai departe. (Ştefan Vlaston) Link articol: https://bit.ly/3eJ3bb7
ROMĂNIA LIBERĂ: Cursuri online și birocrație obligatorie/

De săptămâna viitoare, prezența la cursurile școlare predate online este obligatorie atât pentru
elevi, cât și pentru profesori, după cum anunță conducerea Ministerului Educației.
Totuși, este greu de crezut că vom putea vorbi de sancțiuni pentru cei care nu respectă aceste
indicații.
Nu există modalități de verificare a modului în care sunt susținute aceste cursuri.
Ministrul Educației, Monica Anisie, a vorbit la un post de televiziune de știri, despre punerea
la dispoziție, de către unitățile de învățământ a unor computere pentru elevii din familiile care
nu dețin resursele necesare.
Să sperăm că ministrul nu le va cere școlior această soluție, deoarece, o astfel de măsură
contravine tuturor precauțiilor cerute de autorități, pe timp de pandemie. Calculatoarele din
școli nu au fost folosite de o singură persoană și, în plus, ar fi foarte greu să fie transportate
evitând orice pericol de transmitere a microbilor.
Intențiile conducerii Ministerului Educației de a asigura o continuitate a procesului didactic
sunt bune, dar este nevoie, în primul rând, de lucitidate, în aplicare.
Probabil, nu se știe încă, această modalitate de învățare este foarte eficientă în mediul
universitar, eficientă în învățământul liceal, mai puțin eficientă la ciclul gimnazial și fără
rezultate deosebite la ciclul primar, datorită particularităților de vârstă ale școlarilor mici și ale
preșcolarilor. Se constată că această inițiativa, a profesorilor, a fost transformată într-o
obligație.
Profesorii trebuie să adapteze orarul la situația prezentă, să raporteze, ce au făcut în fiecare zi,
să precizeze modalitățile de evaluare, apoi directorii trebuie să completeze alte documente pe
care trebuie să le transmită la inspectorate, iar acestea la minister. Deci se reia traseul hârtiilor
fără număr, hărtii de care unii, în mod sigur, au dus dorul în toată această perioadă dificilă.
(Laurențiu Mușoiu) Link articol: https://bit.ly/3awxKNS
ROMÂNIA LIBERĂ: Ce li se cere elevilor și profesorilor

Cursurile online de acasă sunt obligatorii pentru elevii și profesorii, de săptămâna viitoare, cel
puțin până la expirarea stării de urgență, a anunțat ministrul Educației, Monica Anisie.
A fost emis ordinul de ministru privind instrucțiunile pentru crearea și/sau întărirea capacității
sistemului de învățământ preuniversitar prin învățare online.
“Ministerul Educației și Cercetării pune la dispoziția cadrelor didactice, elevilor și părinților o
colecție de resurse necesare continuării învățării în mediul on-line. Portalul Digital existent pe
educred.ro centralizează platforme de învățare și resurse educaționale deschise, inclusiv
tutoriale și alte materiale de învățare destinate formării și susținerii cadrelor didactice”,
precizează MEC.
Monitorizarea școlarilor și profesorilor
Prezența online la cursuri a elevilor și a cadrelor didactice va fi monitorizată de unitățile de
învățământ, iar toate informațiile relevante pentru susținerea și îmbunătățirea accesului la
învățare vor fi completate în Sistemul Informatic Integrat al Învățământului din România
(SIIIR).
Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație (CNPEE) va elabora analize semestriale
privind accesul elevilor, cadrelor didactice și al unităților de învățământ la resurse pentru
învățarea online, potrivit ministerului de resort.
“Ministerul Educației și Cercetării poate decide, în cazuri justificate, și pe baza unor
instrucțiuni emise în prealabil, ca evaluarea la anumite discipline/module să fie realizată on-
line. Tot în cadrul acestei instrucțiuni se specifică și responsabilitățile inspectoratelor școlare,
ale unităților de învățământ preuniversitar, ale profesorilor, elevilor și părinților”, mai
precizează MEC.
Inspectoratele școlare în colaborare cu unitățile de învățământ și cu autoritățile locale vor
identifica soluții pentru asigurarea echipamentelor informatice și a conectării la internet a
unităților de învățământ.
Toate datele privind desfășurarea procesului de predare-învățare-evaluare online vor fi
raportate periodic Ministerului Educației și Cercetării.
În cadrul instrucțiunii elaborate de Ministerul Educației și Cercetării, unitățile de învățământ
vor verifica și monitoriza modul în care sunt transpuse în practică activitățile suport pentru
învățarea on-line. Conducerea fiecărei unități de învățământ va sprijini accesul cadrelor
didactice la platforme educaționale, iar împreună cu învățătorii, profesorii diriginți și cadrele
didactice se va organiza un program săptămânal care include activități de învățare online
pentru fiecare disciplină de studiu.
Documentul elaborat de Ministerul Educației și Cercetării prevede și o serie de activități pe
care cadrele didactice trebuie să le desfășoare în cazul suspendării cursurilor în unitățile de
învățământ. (Laurențiu Mușoiu) (text OCR-izat din versiunea print)
REPUBLICA.RO: Școala online devine obligatorie. Sau cum plecăm din

nou la război cu mâinile goale - câteva probleme la care ministrul Educației
nu s-a gândit
Retorica din aceste zile cu privire la ce se întâmplă cu școala a urmat câteva fire narative
clasice. Pe de o parte, cursurile online care există, dar lipsesc cu desăvârșire.
De cealaltă, redeschiderea școlilor, o nebuloasă enormă în condițiile în care ar trebui
respectate niște reguli de distanță socială. Când ai clase cu peste 30 de elevi, imposibil. Când
ai școli unde nici săpunul și hârtia igienică nu există, darămite dezinfectantul, greu de crezut.
Apoi, demonizarea profesorilor, pentru că au stat acasă, în vacanță plătită, cu salariu întreg.
Dar și lipsa tuturor coordonatelor necesare pentru desfășurarea acestei activități la distanță. Și,
desigur, ce se întâmplă cu programa, cu examenele?
Articolele 11 și 12 din Ordinul Ministrului Educaţiei 4135/21.04.2020 precizează că
„Părintele are obligația de a lua toate măsurile necesare pentru a asigura accesul și
participarea preșcolarului/elevului la activitățile de învățare online organizate de unitatea de
învățământ“, iar „Elevul are obligația de a participa la activitățile de învățare online”.
Dar ministerul ce obligații are? Nu cumva, mai întâi de toate, ministerul are obligația de a se
asigura că aceste lucruri sunt realizabile? În schimb, în privința echipamentelor, problema e
pasată la inspectoratele județene și la autorități. Să se descurce ei cum știu cu privire la
susținerea copiilor care nu au acces la internet sau laptop/tabletă.
Ce fac copiii care nu au acces la aceste activități online? Doamna ministru răspundea cu
lejeritate că pot lua în comodat laptop sau tabletă de la unitățile de învățământ. De parcă
școlile abundă de tablete și laptopuri.
Vrem peste noapte ce nu s-a făcut deloc ani în șir
Doamna ministru recunoaște că există probleme, da. Iar ordinul ministerului scoate în
evidență problema fundamentală. Până acum, instruirea nu a existat. Abia acum se fac primii
pași, la nevoie, pentru introducerea unor cursuri legate de tehnologie în programele de
formare psihopedagogică. Mai exact: „Ministerul Educației și Cercetării va face demersurile
necesare pentru introducerea în curriculumul programelor de formare psihopedagogică inițială
a disciplinelor de pregătire didactică și practică de specialitate (obligatorii) pentru dezvoltarea
competențelor de integrare a tehnologiei în procesul de predare-învățare-evaluare“.
Sunt familii cu doi părinți și mai mulți copii. Copiii au nevoie de calculator pentru a fi
prezenți la cursurile on-line. Părintele este profesor, are și el nevoie de acces la un computer.
Cum își împart aceste familii echipamentul? Sau profesorii ar trebui să își cumpere
echipamentele din propriul buzunar? Când școala ar trebui obligată, că tot îi place acest
cuvânt ministerului, să le furnizeze și echipamente, și internet, dacă are pretenția să impună
obligativitatea susținerii unei activități didactice la distanță.
Problema reală este alta. Statul român nu a fost nici cât negru sub unghie pregătit pentru
activitate didactică la distanță. Nu are niciun plan coerent, o infrastructură minimă pentru a
pune în aplicare o eventuală strategie.
Întrebată de durata orelor online, cu referire la exemple din alte state, unde lecțiile durează
chiar și 20 de minute, iar 40 minute ar fi un maxim recomandat, ministrul spune că a discutat
cu specialiștii din domeniul educației pe această temă. Da, spune ea, tot în jur de 40-50 de
minute ziceau. 50 de minute durează o oră în mod normal. Îi ținem pe copii la lecții de 50 de
minute, pentru câte patru-şase discipline zilnic, legați de calculator? Dacă asta spun
specialiștii, schimbați-i, doamnă!
În această perioadă, foarte mulți vorbesc despre profesori, acuzându-i că au stat acasă fără să
facă nimic și au luat bani fără să lucreze. Sigur, e o discuție pe marginea acordării salariului în
acest caz. Însă este oare vina profesorului sau a sistemului, care le cere peste noapte să susțină
cursuri la distanță improvizate, cârpite din câteva recomandări vagi? Fără a le pune la
dispoziție nimic? Da, e adevărat că, dacă vrem un sistem de educație performant, profesorii
trebuie să aibă și abilități IT. Dar de la ideal la practică e cale lungă, mai ales când nu ai
mișcat un deget în sensul ăsta. Demonizăm profesorii, dar nu e vina lor că Ministerul
Educației nu le oferă opțiuni reale de formare în această direcție. Că nu au fost instruiți. Că nu
li s-au furnizat echipamente. Dacă vrem să fim sinceri până la capăt și să ne asumăm situația,
profesorii ar fi trebuit să stea în șomaj tehnic.
Dar ministerul nu putea face asta, pentru că și-ar fi asumat că sistemul nostru educațional este
înfiorător de învechit și că nu au soluții reale pentru gestionarea situației de criză cu care se
confruntă prin închiderea școlilor. Așa că a mers înainte cu niște cursuri online pe care știu cu
toții, de la președinte până la ministru, că nu se pot face cu adevărat, decât pe ici, pe colo. Nu
degeaba a folosit Iohannis, în discursul său, cuvintele „în măsura în care este posibil“, când
vorbea despre învățarea on-line.
Profesorului i se cere azi ce va fi învățat să facă mâine
Profesorul nu e de vină nici atunci când nu se descurcă prea bine cu tehnologia, o altă
problemă care nu se discută suficient. Sunt mulți profesori în vârstă, pentru care aceste cursuri
online vor fi o grea încercare. Din nou, nu este vina lor că nu au existat programe de formare
profesională de niciun fel în acest sens. Iar dacă vor exista în viitor, așa cum implică ordinul
ministerului, să sperăm că nu vor fi doar alte însăilări demne de forma fără fond care pare
lipită de țara asta ca un cancer rapace. Și, pentru a avea pretenția ca profesorul să țină azi
cursuri online, trebuia să îl formezi ieri. Nu mâine.
Întrebările curg ca un râu nepotolit, iar Ministrul Educației, confruntat cu câteva dintre ele în
cadrul unui interviu telefonic, a vorbit fără să spună absolut nimic, în afară de faptul că e
posibil ca anul școlar să fie prelungit cu o săptămână. După apariția ordinului care impune
„obligativitatea“ cursurilor online, Monica Anisie i-a „liniștit“ aseară pe părinți și pe copii cu
un discurs halucinant.
La vârful Ministerului Educației avem parte numai de personaje abracadabrante, care vin și
dau ordine și instrucțiuni fără a asigura și uneltele. Munciți cu mâinile goale, dragilor. Luptați
fără arme. Sunteți pe cont propriu.
Lucrurile au devenit mai clare odată cu răspunsul incredibil dat de Anisie la întrebările legate
de admiterea la facultate. După acel răspuns, nu mai e nevoie de comentarii. „Admiterea la
facultate va fi după examenul de bacalaureat“, a spus naiv Monica Anisie.Nota zece pentru
logică, doamna ministru! (Anda Simion) Link articol: https://bit.ly/2S4vkzA
DC NEWS: Ministerul Educației, criticat de CJ al Elevilor Constanța:

Dreptul la educație, un privilegiu
Guvernul nu a venit cu o soluție fezabilă și sustenabilă pentru a ajuta elevii români să ia parte
la acea școală de acasă
Consiliul Județean al Elevilor Constanța, structura de reprezentare a tuturor beneficiarilor
primari ai educației din județ, își exprimă profunda dezamăgire cu privire la prevederile
Ordinului de ministru 4135/2020, prin intermediul căruia este reglementată obligativitatea
participării elevilor la cursurile din mediul online pe perioada stării de urgență.
"În cursul zilei de ieri, (miercuri, n.r.), ministrul Educației și Cercetării, Monica Anisie, a
emis un ordin care reglementează desfășurarea orelor online, la care prezența este obligatorie.
Reprezentanții beneficiarilor primari ai educației din România consideră că această prevedere
este profund discriminatorie, întrucât condiționează accesul la educație în funcție de starea
financiară a fiecărei familii. La momentul actual, Guvernul nu a propus niciun program social
care să le asigure elevilor continuitatea actului instructiv-educativ de acasă, în ciuda
propunerilor pe care Consiliul Național al Elevilor le-a formulat în această perioadă. În țara în
care există sute de mii de copii neșcolarizați din cauza deprivării materiale, Ministerul
Educației și Cercetării decide că este oportun ca toți elevii, indiferent că dispun de dispozitive
tehnologice sau nu, să fie obligați să ia parte la sesiunile educaționale din spațiul virtual", se
arată într-un comunicat primit la redacție.
Cum facem educația accesibilă pentru toți elevii din România?
„Este regretabil faptul că o astfel de măsură a fost adoptată de către Ministerul Educației și
Cercetării, în condițiile în care peste o treime dintre copiii români sunt afectați de sărăcie și
excluziune socială. Elevii nu pot fi obligați să participe la orele online, atâta timp cât statul nu
le oferă tuturor șanse egale la educație. Până în acest moment, Guvernul nu a venit cu o
soluție fezabilă și sustenabilă pentru a ajuta elevii români să ia parte la acea școală de acasă
de care se tot vorbește. Orice elev are dreptul constituțional la un sistem de învățământ de
calitate, dar, în acest context, putem considera că educația este mai mult un privilegiu, iar
decidenții au datoria morală să ne răspundă la o simplă întrebare: cum facem educația
accesibilă pentru toți elevii din România?”, a declarat Silviu Morcan, președintele Consiliului
Județean al Elevilor Constanța.
Astfel, reprezentanții elevilor din Constanța îndeamnă cetățenii să semneze petiția inițiată de
Consiliul Național al Elevilor, intitulată „USER sau LOSER?”, prin care solicităm Guvernului
României adoptarea unor măsuri coerente pentru toți elevii țării. Link articol:
https://bit.ly/2yBe1zk
EDUPEDU.RO: Csaba Asztalos: Pledez pentru încheierea anului școlar

în predare online pentru tot învățământul preuniversitar/ Plus: Din toamnă, o
zi pe săptămână trebuie să se practice predarea online
“Din punctul meu de vedere, ca părinte, eu pledez pentru încheierea anului școlar în predare
online pentru tot învățământul preuniversitar. Programa școlară la clasele terminale era
aproape de finalizare înainte de a se închide școlile și oricum nu se ia în considerare materia
din al doilea semestru. Logistic, nu suntem pregătiți să asigurăm toate măsurile necesare
perntru distanțarea socială și respectarea regulilor de prevenire a epidemiei, avem o
suprapopulare a școlilor”, a declarat pentru Edupedu.ro președintele Consiliului pentru
Combaterea Discriminării, Csaba Asztalos.
Întrebat dacă CNCD a fost sesizat cu privire la deciziile luate de ministrul Educației în timpul
pandemiei COVID-19, Asztalos a afirmat pentru Edupedu.ro că “am avut doar scrisori prin
care ni s-au semnalat că anumite grupuri vulnerabile nu au resursele necesare pentru a trece la
școala online, iar legat de ultimul ordin eu cred că trebuie citit foarte bine, pentru că reiese că
poți să soliciți obligativitatea controlului prezenței elevilor doar în acele situații în care elevul
are acces la online și la resurse.”
“Din punctul meu de vedere, Ministerul Educației, Guvernul și toată societatea de acum
trebuie să se concentreze pentru ca până în toamnă să creeze un sistem de predare online,
pentru orice eventualitate, câștigând timp. În loc să se focuseze pe reluarea predării în școli,
care logistic nu este fezabilă după 15 mai, ar trebui să se concentreze pe organizarea Evaluării
Naționale și a Bacalaureatului în condiții optime, respectiv să închidă anul școlar online și să
lucreze ca până în toamnă să aibă pus la punct un sistem digitalizat de predare online unitar.
Mai mult, indiferent dacă revine sau nu pandemia, din toamnă, din punctul meu de vedere, o
zi pe săptămână sau la 2 săptămâni trebuie să se practice predarea online, pentru a învăța și a
exersa această modalitate de predare și pentru a crește gradul de digitalizare a educației, care
are efecte pozitive peste tot în lume. Criza aceasta ne arată gradul de vulnerablitate al
sistemului de educație și gradul scăzut de digitalizare”, a declarat Csaba Asztalos, pentru
Edupedu.ro.
Alăturăm și analiza publicată de Csaba Asztalos, președintele Consiliului Național pentru
Combaterea Discriminării (CNCD), pe contul său de Facebook:
“Opinii – propuneri cu privire la reluarea educației după situația de urgență
Pe scurt:
încheierea anului școlar în predare online pentru tot învățământul preuniversitar;
prezența poate fi cerută doar elevilor cărora li s-au asigurat resursele pentru educația online.
Oricum, avem o situație de discriminare în cazul grupurilor vulnerabile;
să ne concetrăm pe evaluare națională și bacalureat, respectiv ca până în toamnă să
construim un sistem de predare online funcțional pentru învățământul preuniversitar;
începând cu noul an școlar, 1 zi pe săptămână sau la 2 săptămâni să avem predare online.
Mai pe larg:
Doresc de la început să subliniez că aceste câteva gânduri nu se vor a fi o critică sau un
demers de accentuare a intensității contondente a dezbaterilor publice. În calitate de părinte
îmi exprim opinia cu privire la subiectul reluării procesului școlar.
Pledez pentru încheierea anului școlar în predare online pentru tot învățământul
preuniversitar. Argumente în favoare acestei soluții:
majoritatea școlilor noastre sunt suprapopulate, cu o medie în jur de 30 de elevi în clasă, cu
spații la limită pentru populația școlară. Fizic este imposibil să implementezi reguli de minimă
distanțare socială și igienă.
reîncepem procesul școlar la o dată când temperaturile vor fi în urcare, ridicate. Mă
gândesc cum vor învăța elevii cu masca de protecție pe față în aceste condiții?
o importantă parte a cadrelor didactice se încadrează în categoria de vârstă vulnerabilă la
COVID-19, comportând și alte afecțiuni. Am pledat pentru evitarea totală a contactelor între
copii și oamenii din categoria de vârstă vulnerabilă, și acum există riscul să expunem cadrele
didactice la contaminare.
crește traficul sub toate aspectele sale. O creștere bruscă a transportului public ridică
serioase probleme de respectare a distanțării sociale și de igienă.
exuberanța, bucuria naturală și normală a elevilor, cu atât mai mult că vin după o lungă
perioadă de izolare este în totală provocare cu un comportament în linie cu regulile de
distanțare și protecție.
Legat de ordinul MEC – în interpretarea mea, pentru evitarea discriminării, se poate solicita
verificarea prezenței la predările online, doar în cazul acelor elevi care dispun de resursele
necesare învățării online.
Este evident, că în această criză, bruscă și temporară, există un număr de elevi care nu au
acces la tehnologie și resursă pentru a beneficia de predarea online. În cazul acestora suntem
într-o situație de discriminare.
Să nu uităm, că învățământul de stat obligatoriu este gratuit.
De asemenea, propun, ca începând cu viitorul an școlar, să se introducă obligatoriu predare și
învățarea online 1 zi pe săptămână sau la două săptămâni pentru a exersa și această formă de
educație, având în vedere eventualele situații de criză. Desigur, o astfel de măsură ar accelera
gradul de digitalizare a învățământului, cu efecte evident benefice asupra calității educației,
potrivit experiențelor altor state. S-ar crea și o infrastructură, bază de date și cunoaștere în
domeniu, cu accent pe asigurarea condițiilor de educație online și elevilor din grupurile
vulnerabile.“ (Raluca Pantazi) Link articol: https://bit.ly/2xJav5T
SPARKNEWS.RO: Csaba Asztalos, președintele CNCD, susține
încheierea anului școlar în online. Ce argumente are și ce semnalează în
privința ordinului MEC
Csaba Asztalos, președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD),
scrie, într-o postare pe Facebook, că pledează pentru încheierea anului școlar în predare online
pentru tot învățământul preuniversitar. Președintele CNCD prezintă mai multe argumente în
favoarea acestei soluții, între care și imposibilitatea de a implementa reguli de minimă
distanțare socială și igienă în condițiile în care ”majoritatea școlilor noastre sunt
suprapopulate, cu o medie în jur de 30 de elevi în clasă, cu spații la limită pentru populația
școlară”. În ceea ce privește ordinul de ministru care introduce obligativitatea școlii online,
Csaba Asztalos spune că ”există un număr de elevi care nu au acces la tehnologie și resursă
pentru a beneficia de predarea online”: ”În cazul acestora suntem într-o situație de
discriminare”.
Președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării spune că ”prezența poate
fi cerută doar elevilor cărora li s-au asigurat resursele pentru educația online”.
”Legat de ordinul MEC – în interpretarea mea, pentru evitarea discriminării, se poate solicita
necesare învățării online. Este evident, că în această criză, bruscă și temporară, există un
număr de elevi care nu au acces la tehnologie și resursă pentru a beneficia de predarea online.
În cazul acestora suntem într-o situație de discriminare. Să nu uităm, că învățământul de stat
obligatoriu este gratuit”, scrie Csaba Asztalos.
Postarea integrală a președintelui CNCD:
”Opinii – propuneri cu privire la reluarea educației după situația de urgență
Pe scurt:
– încheierea anului școlar în predare online pentru tot învățământul preuniversitar;
– prezența poate fi cerută doar elevilor cărora li s-au asigurat resursele pentru educația online.
Oricum, avem o situație de discriminare în cazul grupurilor vulnerabile;
– să ne concentrăm pe evaluare națională și bacalaureat, respectiv ca până în toamnă să
construim un sistem de predare online funcțional pentru învățământul preuniversitar;
– începând cu noul an școlar, 1 zi pe săptămână sau la 2 săptămâni să avem predare online.
Mai pe larg
Doresc de la început să subliniez că aceste câteva gânduri nu se vor a fi o critică sau un
demers de accentuare a intensității contondente a dezbaterilor publice. În calitate de părinte,
îmi exprim opinia cu privire la subiectul reluării procesului școlar.
Pledez pentru încheierea anului școlar în predare online pentru tot învățământul
preuniversitar. Argumente în favoarea acestei soluții:
– majoritatea școlilor noastre sunt suprapopulate, cu o medie în jur de 30 de elevi în clasă, cu
spații la limită pentru populația școlară. Fizic este imposibil să implementezi reguli de minimă
distanțare socială și igienă.
– reîncepem procesul școlar la o dată când temperaturile vor fi în urcare, ridicate. Mă gândesc
cum vor învăța elevii cu masca de protecție pe față în aceste condiții?
– o importantă parte a cadrelor didactice se încadrează în categoria de vârstă vulnerabilă la
COVID-19, comportând și alte afecțiuni. Am pledat pentru evitarea totală a contactelor între
copii și oamenii din categoria de vârstă vulnerabilă, și acum există riscul să expunem cadrele
didactice la contaminare.
– crește traficul sub toate aspectele sale. O creștere bruscă a transportului public ridică
serioase probleme de respectare a distanțării sociale și de igienă.
– exuberanța, bucuria naturală și normală a elevilor, cu atât mai mult că vin după o lungă
perioadă de izolare este în totală provocare cu un comportament în linie cu regulile de
distanțare și protecție.
Legat de ordinul MEC – în interpretarea mea, pentru evitarea discriminării, se poate solicita
necesare învățării online.
Este evident, că în această criză, bruscă și temporară, există un număr de elevi care nu au
acces la tehnologie și resursă pentru a beneficia de predarea online. În cazul acestora suntem
într-o situație de discriminare.
Să nu uităm, că învățământul de stat obligatoriu este gratuit.
De asemenea, propun, ca începând cu viitorul an școlar, să se introducă obligatoriu predare și
învățarea online 1 zi pe săptămână sau la două săptămâni pentru a exersa și această formă de
educație, având în vedere eventualele situații de criză. Desigur, o astfel de măsură ar accelera
gradul de digitalizare a învățământului, cu efecte evident benefice asupra calității educației,
potrivit experiențelor altor state. S-ar crea și o infrastructură, bază de date și cunoaștere în
domeniu, cu accent pe asigurarea condițiilor de educație online și elevilor din grupurile
vulnerabile.” Link articol: https://bit.ly/2Y0NTZ3
EDUPEDU.RO: Cifra de școlarizare pentru anul viitor școlar și

universitar, pe masa Guvernului. Proiectul de HG e copy-paste după cel făcut
de PSD anul trecut, criticat atunci vehement de Monica Anisie
Cifrele de școlarizare pentru învățământul preuniversitar sunt identice cu cele de anul trecut,
arată un proiect de Hotărâre de Guvern publicat pe ordinea de zi a ședinței de Guvern de
astăzi.
Proiectul de hotărâre prevede alocarea a 665.000 de locuri în grădinițe 810.000 pentru
învățământul gimnazial și 135.000 pentru cel liceal de zi.
Pentru primul an de învățământ profesional sunt propuse 60.000 de locuri.
La o simplă comparație între cele două documente, se poate vedea că cifrele de școlarizare din
anul în curs și cele propuse pentru anul școlar viitor sunt identice, cu excepția celor pentru
învățământ militar și de poliție.
Reamintim că anul trecut cifra de școlarizare a fost tăiată de la 165.000 în anul școlar 2018-
2019, la 134.600 pentru anul școlar 2019-2020, lucru semnalat de Edupedu.ro. Pentru anul
școlar viitor, alocarea este tot de 134.600 de locuri.
În clasa a VIII-a sunt înscriși în acest an circa 182.000 de elevi, potrivit centralizării făcute de
ministerul Educației anul trecut pentru elevii de clasa a VII-a, care acum au ajuns în clasa a
VIII-a.
În explicația dată în 2019 de fostul ministru, Ecaterina Andronescu, după adoptarea în Guvern
a „tăierii” cu peste 30.000 de locuri a cifrei de școlarizare pentru clasa a IX-a de liceu, aceasta
susținea că de fapt ar fi redus locurile care oricum erau goale, nu se ocupau, și erau prevăzute
doar artificial în schema de școlarizare.
Ce spunea pe 22 mai 2019 Monica Anisie
La acea vreme, Monica Anisie era coordonator al comisiei de educație pentru învățământ
preuniversitar din PNL.
“Elevi cu media sub 7,84 vor merge la școala profesională. Aceasta este concluzia analizei pe
care am realizat-o, pornind de la procentul de 47% alocat învățământului profesional din
Municipiul București pe baza rezultatelor obținute în anul școlar anterior“, avertiza Monica
Anisie.
Aceasta a mai precizat, pentru Edupedu.ro, că “anul trecut (n.r. 2018) ultima medie de intrare
la liceu în București a fost 2,03, procentul elevilor care au intrat la liceu cu medii sub 5 fiind
unul mic, aproximativ 6%”. “Elevii, în momentul acesta, nu au nicio informație referitoare la
locurile la liceu pe care vor candida în aproximativ o lună, singurul reper fiind locurile din
anul anterior. Estimăm că, pe de o parte, rata abandonului va crește foarte mult, pe de altă
parte elevii cu posibilități se vor îndrepta către școli private“.
Monica Anisie a adresat public la vremea respectivă următoarele întrebări ministrului de
atunci Ecaterina Andronescu “și reprezentanților PSD care girează jocul acesta cu viitorul
copiilor noștri” :
1. De ce se amână nejustificat transmiterea planului de școlarizare cu încălcarea legislației?
2. Sunteți conștienți de traumele emoționale la care îi supuneți pe absolvenții clasei a VIII-
a?
3. Aveți realizat un studiu care să stea la baza fundamentarii alocării in acest mod a cifrei
de școlarizare
4. Există și o strategie de dezvoltare sustenabilă a învățământului profesional și niște
instrumente care să o susțină, altele decât pixul dumneavoastră?”
Cifra de școlarizare propusă pentru anul viitor pentru locurile de clasa a IX-a de la liceu nu
este explicată în nota de fundamentare a proiectului pus în dezbatere publică, la fel cum nici
tăierea de anul trecut nu fusese explicată. În anul școlar 2020-2021 liceele care nu au avut
niciun promovat la sesiunea din vară a Bacalaureatului de anul trecut nu mai pot înființa clasa
a noua, deci nu mai primesc cifră de școlarizare pentru această clasă, potrivit Ordinului de
Ministru 5.090 din 30 august 2019, semnat de Daniel Breaz. Vezi aici LISTA liceelor care nu
au avut niciun elev promovat la Bacalaureat 2019, sesiunea iulie.
Ce prevede metodologia pentru fundamentarea cifrei de școlarizare:
„Art. 9 (1) Propunerile privind cifra de şcolarizare pentru clasa a IX-a cu frecvenţă zi
învăţământ liceal, pe nivelul/filiera/profilul/specializarea/calificarea profesională/programul
de studii, pentru care s-a obţinut prin ordin de ministru autorizarea de funcţionare provizorie/
acreditarea, se vor face numai de către unităţile de învăţământ în care, în sesiunea iunie-iulie
2019 a examenului de bacalaureat, nu s-a înregistrat procent de promovabilitate de 0% sau în
care acest examen a fost promovat de cel puţin un absolvent.” (Mihai Peticilă) Link articol +
grafice: https://bit.ly/3bAgRTK
DILEMA VECHE: Status şi anxietate

Doamna ministru Monica Anisie a stins decisă ţigara şi s-a ridicat din fotoliu. Era clar că
întîlnirea luase sfârşit. Trebuia să recunosc, mă surprinsese plăcut, părea mult mai autentică şi
mai empatică decît pe Facebook. Am privit către colega cu care venisem în audienţă şi
aproape imediat ne-am ridicat. Apoi m-am trezit.
Telefonul vibra lîngă mine. La fel îmi vibrează în minte anxietatea. Teama continuă nu mai
este o emoţie, după cîteva zile devine un zumzet surd, imposibil de alungat. Altoit pe mintea
hipersintetică a unui ipohondru poate face minuni. Heeeei, Macarena! Dinspre apartamentul
vecin, un sunet apăsat de bas intră aproape într-o armonie simfonică cu furtuna electrică din
capul meu.
Pe net au apărut o samă de refrene care durează cel puţin douăzeci de secunde, ca să putem
cronometra cît timp ne spălăm pe mîini. Imaginaţi-vă filozoful dansînd în pijama (nu, nu port
pijama, dar nu pot scrie în Dilema veche ce port) în faţa oglinzii dimineaţa, în vreme ce se
spală pe mîini, faţă, dinţi intonînd My loneliness is killing meeeeee, I must confess I still
believeeee, privind intens spirtul de pe raft care se tot împuţinează. În esenţă, n-ai avea de ce
să te speli pe mîini compulsiv după o noapte în care ai fost în cameră doar cu soţia. Dar nu se
ştie niciodată, cunoaştem din istorie cît de insidios poate fi duşmanul de clasă. Hit me baby
one more time!
Zahăr brun. Nu uit să îl adaug pe listă, sîmbătă sau duminică va trebui să merg iar la
cumpărături, se consumă toate repede, se adaugă pe listă noi produse mai repede decît se
înmulţesc sacii cu gunoi din balcon. Pe frigider, biletul cu tema pentru cursul de mîine online
al fiului meu. Ce mănîncă cocorii şi de cine sînt mîncaţi la rîndul lor? Ce să spun, cunoştinţe
utile. În viaţă îi va trebui sigur să ştie care sînt pradătorii naturali ai cocorului. În loc să
educăm copiii pentru job-urile viitorului, le umplem capul cu tot felul de prostii prăfuite
precum creşterea exponenţială, progresia geometrică, curba lui Gauss sau transferul viral între
specii. Oh, wait, nici asta nu facem. Că tot veni vorba: e bine că mulţi profesori descoperă
online-ul. Deşi e greu de înţeles de ce intri la dinozauri prăfuiţi dacă stai în faţa unei clase şi
predai, dar te numeri printre progresişti dacă stai în faţa unui webcam şi (te) transmiţi prin
Zoom.
Nu mă pot opri, încă o reflecţie pedagogică: mă gîndesc că acum devine clar de ce o situaţie
simulată într-o clasă nu poate niciodată, dar niciodată, să înlocuiască situaţia reală de viaţă.
Ştiam şi înainte că există virusuri, că apar spontan tulpini care afectează oamenii, că sîntem
muritori, că sîntem fragili sau că, vorba bătrînului filozof Martin, moartea este cea mai sigură
dintre posibilităţi. Dar, într-un anumit sens, abia azi ştim toate astea.
Şi a fost ciorba de pui şi au fost aripioarele picante.
Prînzul.
Apoi siesta.
În ritmul somnoros al pendulei din lemn masiv (nu, n-am aşa ceva, dar nu pot scrie în Dilema
veche ce am), am din nou timp să gîndesc, să prind contur. Şi la figurat, şi la propriu,
aripioarele picante nu iartă. Moţăi, aştept să treacă timpul. E ceva obscen şi nemaiîntîlnit în
felul în care sîntem puşi la pămînt, ca nişte imenşi claponi deveniţi conştienţi, ca nişte
galinacee de fermă care-şi permit să aibă Seneca şi Hadot în rafturile bibliotecii. Îţi priveşti
corpul şi te întrebi dacă va rezista, s-a dus molfăitul leneş de popcorn, fiecare calorie trebuie
să conteze, comandăm online complexe de vitamine pentru a-l pregăti, cu minuţie şi rigoare
antreprenorială, pentru întîlnirea cu moartea prezumtivă. Niciodată n-a fost mai obscen
evidentă consubstanţialitatea cu puiul eviscerat lăsat la decongelat în chiuvetă, identitatea
după substanţă, iar nu după specie. S-a pogorît peste noi duhul rău al statisticii, we’re just
numbers, we aren’t free, we are not quite alive. Niciodată n-a fost mai sinistru limpede cît
sîntem de nesemnificativi. Sau infinit de semnificativi. Depinde de perspectivă. Şi tocmai asta
e înfiorător. Cei mai mulţi dintre contemporani descoperă abia acum ceea ce unii ştiu de cînd
părăsesc clasa pregătitoare. Află despre muţenia, opacitatea şi imunitatea la sens a lumii.
Exasperarea care a produs de-a lungul timpului toate religiile şi metafizicile, credinţa şi
necredinţa. Şi îşi îndreaptă privirea către cei ce s-au frecat măcar puţin de filozofie. Hei,
meştere, ce se întîmplă? De ce mă simt aşa? Ce e şobolanul ăsta invizibil care-mi roade din
ficaţi? Parcă e frică, dar nu e frica pe care o cunosc? Hei, meştere, ce a fost cu lagărele, cu
gripa spaniolă? Şi, acum, COVID-19? Am început să vorbesc ca în poezia lui Radu Vancu. Şi
asta spune, desigur, ceva.
Seară.
Ar trebui să scriu totuşi ceva. Să fiu pe Facebook. Să influenţez. Să ştiu exact ce se va
întîmpla, bă boilor, care nu staţi în casă, bă hodorogilor, lumea nu va mai fi la fel, bă proştilor,
#stauacasă, bă tîmpiţilor. Mai bine, iubiţilor. E mai uman, deşi influencer-ii adevăraţi sînt ăia
cu tupeu, bă triştilor. Dar ce să spun? Mi-e frică. Sînt un mic pachiderm (sic!) anxios,
ipohondru şi cu ceva simţ al umorului. Nu pot fi model, nu ştiu nimic din ce nu ştiţi şi voi
acum. Ce aş putea să vă sfătuiesc? Stai în casă. Spală-te pe mîini! Memento mori!
Rata de revenire la export este importantă, domnule profesor, se aude de nicăieri vocea de
tunet (cam piţigăiat) a doamnei ministru.
Cunoaşte-te pe tine însuţi! Şi arată asta într-un eseu argumentativ! Nu se acordă punctaj
intermediar.
Doamnă, sîntem remişi morţii încă de la naştere!
Specialiştii ministerului lucrează la asta!
Lumea este alterare, viaţa – părere! Fac apel la toţi colegii să nu mai împrăştie fakenews!
Ceea ce va fi cunoaşte numai Zeul!
Avem doar certitudinea că anul şcolar nu va fi îngheţat!
Şi a fost seară, şi a fost dimineaţă.
E soare, e frumos, e frenezie în jur, în absenţa oamenilor. Nici n-ai spune că nişte gămălii
invizibile schimbă lumea din temelii în timp ce noi ne îngrăşăm pe Facebook mestecîndu-ne
angoasele. O nouă zi în faţă cît un deşert. Ce ar putea face filozoful în pijama? N-are idee, dar
poate face oricînd o programare la ministrul Educaţiei.
Hit me, baby, one more time! (Doru Căstăian) Link articol: https://bit.ly/2Vz0C3G
[Doru Căstăian este profesor de științe socio-umane.]
CURIERUL NAȚIONAL: Monica Anisie: Doar elevii din anii

terminali s-ar putea reîntoarce la cursuri
BURSA: Redeschiderea şcolilor, între coronavirus, lipsa dotărilor şi

politică
TVR 1: Vişoianu: Şcoala nu va fi ca înainte
[Telejurnal/23 aprilie 2020/ora 20:35]
Moderator: După vacanţa de primăvară cursurile online au fost reluate, însă foarte mulţi
părinţi se întreabă când se vor putea întoarce elevii la şcoală şi ce se va întâmpla cu anul
şcolar. Starea de urgenţă va expira pe 15 mai şi se vorbeşte şi despre o redeschidere a şcolilor
în acea perioadă, însă în aşa fel încât elevii să fie în siguranţă. Despre toate acestea vorbim
acum la 'Tema Zilei' cu Daniela Vişoianu, consilier al ministrului Educaţiei. Bună seara!
Daniela Vişoianu - consilier al ministrului Educaţiei: Bună seara!
Moderator: Care sunt scenariile şi când se vor putea întoarce copii la şcoală?
Daniela Vişoianu: O primă precizare importantă de făcut pentru părinţi şi pentru toţi cei
care aşteaptă informaţii este că şcoala aşa cum am lăsat-o în 11 martie nu va reveni la
normal, adică nu ne vom întoarce în aceeaşi şcoală, nu ne vom întoarce în aceleaşi clase cu
20-30-40 de copii. Aceasta e o discuţie, e o aşteptare pe care nu trebuie să o mai avem pentru
acest an şcolar. Al doilea aspect important este că decizia nu e doar la Ministerul Educaţiei,
sunt multe discuţii cu epidemiologi, cu medici, cu specialişti în sănătate publică. Modul în
care se vor organiza procesele, dacă vor fi situaţii în care copiii şi care copii se vor întoarce
la şcoală va fi luată împreună cu specialiştii în sănătate publică. Nu putem să luăm noi
decizia la Ministerul Educaţiei şi să apară tot felul de discuţii, de ce 10 copii, sau de ce 8
copii, sau că sunt 7 într-o clasă sau 3 copii la grădiniţă. Aceste discuţii ţin de specialişti. Şi
sunt duse în aceste zile într-un mod destul de intens, adică sunt multe discuţii avute şi multe
păreri luate în considerare. A treia discuţie pe care merită să o avem este că nicio altă ţară
europeană la nivel mondial nu era pregătită pentru astfel de situaţii. Nimeni nu avea
platforme care au fost la cheie şi doar au fost întoarse şi copiii s-au mutat în învăţarea
online, toată lumea învaţă ce înseamnă această învăţare online. Nu putem să vorbim încă de
rezultate şi mai ales nu putem să vorbim de transfer de rezultate. Adică că învăţarea s-a
produs prin această schimbare. Deocamdată stăm în acest parametru, oricum până la finalul
stării de urgenţă, dar sunt convinsă că decizii o să avem mai devreme şi se menţine decizia de
a susţine fizic în săli de curs examenele de Evaluare Naţională şi examenele de Bacalaureat.
Deci există câteva confirmări şi câteva certitudini pe care putem să construim în continuare
şi să ne pregătim bine pentru un scenariu în care astfel de situaţii se vor mai întâmpla şi
dăţile viitoare trebuie să fim mai bine pregătiţi.
Moderator: Redeschiderea şcolilor trebuie să fie un controlată şi desigur în condiţii de
maximă siguranţă, iar măştile vor fi obligatorii şi pentru copii şi pentru cadrele didactice.
Cum vor fi luate în mod practic aceste măsuri?
Daniela Vişoianu: Practic vom depinde de DSP-uri. În momentul acesta la minister a fost
inventariat numărul de copii pe clase, pe cicluri, care ar fi necesarul de materiale de
sănătate. S-a luat legătura cu Ministerul Dezvoltării pentru estimarea consumurilor şi pentru
estimarea achiziţiilor necesare. Dar, repet, nu vom ajunge la şcoală în acest an şcolar în
forma pe care o ştim. Şcolile vor fi pregătite, e clar că avem o conversaţie importantă legată
de şcolile care nu au apă curentă, nu au aviz DSP de funcţionare. Atenţia este pentru ca să se
treacă bine peste anul şcolar următor, să fie clar delimitat ce achiziţii au copii, ce este nevoie
să fie reluat sau predat de la zero în anul următor şcolar, cum sunt salvate şi sunt echitabile
şi se oferă şanse bune examenelor de final de ciclu pentru clasa a VIII-a şi pentru clasa a
XII-a.
Moderator: Aş vrea să ştiu ce se întâmplă cu grădiniţele. cu universităţile, care ar fi acolo
principalele preocupări şi ce măsuri aveţi în calcul?
Daniela Vişoianu: Pentru universităţi în acest moment ministerul a reglementat majoritatea
proceselor, este în aprobare o OUG care clarifică eventualele aspecte care necesitau
modificare legislativă legate de examenele de final sau de examenele de admitere.
Universităţile au autonomie, va fi multă modelare în funcţie de deciziile lor. Dar acolo nu vor
fi probleme. Pentru grădiniţe sunt evident două tabere principale, sunt părinţi care au
posibilităţi şi care spun că copiii lor nu trebuie să fie cobai şi nu există siguranţă în grădiniţe
pentru întoarcere şi există această presiune mare a sectorului economic pentru ca copiii să
vină într-un spaţiu în aşa fel încât părinţii să se poată duce la serviciu şi să-şi reia
activitatea. Avem conversaţii, părerile sunt pro şi contra, sunt două tabere puternice,
argumentele sunt şi de o parte şi de cealaltă, va depinde de ceea ce recomandă cei de la DSP
şi oricum vor fi şi recomandări extra. Sigur că copiii nu sunt între îmbolnăvirile grave, dar
dacă optează pentru grădiniţă clar nu pot să intre şi în contact cu bunicii dacă există astfel
de situaţii. Repet, vor fi recomandări de la specialişti, decizia nu e la Ministerul Educaţiei.
Moderator: Doamna Vişoianu, vă mulţumesc pentru prezenţa la 'Tema Zilei' şi pentru aceste
răspunsuri.
PRO TV: Şcoala, în căutare disperată de soluţii

Profesorii trebuie să intre în legătură cu elevii prin orice mijloace posibile, inclusiv prin poştă
sau cu ajutorul vecinilor', anunţă Ministerul Educaţiei, care susţine că sunt soluţii de predare,
chiar şi pentru cei care nu au acces la internet. Părinţii şi profesorii din mediul rural cer să fie
ajutaţi de autorităţi, pentru ca toţi copiii să poată învăţa şi acasă. Oficialii din educaţie dau
asigurări că examenele de capacitate şi Bacalaureat vor fi reluate.
Redactor. Ana Bulmez este profesoară de istorie la Colegiul Naţional Ion Creangă din
Capitală. În ultima perioadă a păstrat legătura, online, cu peste 400 de elevi şi a făcut tot
posibilul să fie cu materia la zi.
Ana Bulmez: Noi am fost monitorizaţi în mod constant de către conducerea colegiului nostru,
în fiecare săptămână. Este o experienţă inedită pentru fiecare dintre noi. Nu ne-am mai
confruntat cu astfel de situaţii. Aparatură am avut, dar nu am ştiut nimic despre platformele
online. Zoom-ul l-am instalat singură după ce am urmărit mai multe tutoriale online.
Redactor. Situaţia este dificilă, însă, în mediul rural, acolo unde elevii nu au acces la internet
şi nu au laptop-uri, tablete sau telefoane. De exemplu, o femeie din Valea Cucului, judeţul
Prahova comunică prin mesaje text cu învăţătoarele celor trei copii.
Mamă: La el a spus că va învăţa tabla înmulţirii, se va repeta tabla înmulţirii şi împărţirii.
Nimic nou să ne spună pentru ziua de azi la pagina de, aveţi asta de făcut.
Redactor. Între timp, mulţi profesori se plâng că acum sunt nevoiţi să-şi folosească telefoanele
şi laptop-urile personale în interesul şcolii, iar alţii ar face-o fără ezitare, însă au copii care au
şi ei nevoie de ele.
Florina Russu: A fost puţin mai greu să ne descurcăm în perioada asta, pentru că am fost cinci
persoane la două laptopuri şi două telefoane, iar cerinţele au fost duble pentru fiecare. Eu a
trebuit să muncesc pentru şcoală, de la clasele întâia până la a opta.
Redactor. În Ploieşti, spre exemplu, directorii instituţiilor de învăţământ susţin, însă, că au
laptop-uri care zac închise în laboratoarele de informatică, dar dascălii nu stăpânesc
tehnologia.
Mădălina Lefter(director Liceul Constantin Brâncoveanu Urlaţi, Prahova): Dacă este cineva
care nu dispune de o anumită tehnică sau nu are internet şi ar dori să vină în spaţiul nostru în
instituţie pot beneficia de orice fel de instrument au nevoie atât ei, cât şi elevii.
Daniela Vişoianu (consilier al ministrului Educaţiei): Acum, instrucţiunea dată de
Ministerul Educaţiei prevede ca profesorii din aceste medii să ia contactul cu elevii prin
orice tip de mijloace, inclusiv prin transmiteri poştale, inclusiv prin vecini, colegi de clasă, în
aşa fel încât şi aceştia să intre în contact cu profesorii lor şi cu o formă de întreţinere a
învăţării.
Luminiţa Barcari (secretar de stat în Ministerul Educaţiei): Avem mare nevoie să ştim
câţi elevi din zone dezavantajate nu deţin laptop-uri, tablete, pentru a putea continua acasă
procesul de învăţare online.
Reporter: S-a vorbit despre prelungirea anului şcolar cu o săptămână. Este adevărat? Aţi luat
în calcul această variantă?
Luminiţa Barcari: S-au discutat foarte multe variante, important este să vedem când vom
începe cursurile. Atunci putem să ştim cu certitutine cât va dura perioada de reluare a
semestrului doi.
Redactor. Atunci când vor începe şcolile vor fi impuse, însă, reguli stricte de igienă şi
distanţare socială. Într-o sală de clasă învaţă în mod normal 34 de elevi. Odată ce vor reveni,
însă, la clasă, aici vor fi maximum 15 elevi şi va fi nevoie să li se asigure distanţă socială de
cel puţin un metru atât în lateral, cât şi în faţă şi spate. Vor fi împărţiţi astfel, în două ture, dar
vor petrece mult mai puţin timp la şcoală şi toţi vor purta măşti de protecţie. Măşti de
protecţie pe care autorităţile ar trebui să le asigure zilnic tuturor celor trei milioane de elevi
din toată ţara. Potrivit Ministerului Educaţiei, elevii care nu au laptop-uri sau tablete se mai
pot înscrie şi la programul Euro 200. Anul trecut au beneficiat peste 4000 de elevi din zone
defavorizate de acest ajutor social.
EDUPEDU.RO: Modificările la definitivat, gradele didactice și
titularizare, aprobate prin Ordonanță de Urgență, aseară, de Guvern
Guvernul anunță că a aprobat în ședința de ieri, 23 aprilie, Ordonanța de Urgență privind
luarea unor măsuri pentru buna funcționare a sistemului de învățământ. Este vorba despre
actul normativ care produce mai multe modificări la examenul național de definitivare în
învățământ, pentru obținerea gradelor didactice și pentru procedura de titularizare, și despre
care Edupedu.ro a scris încă de ieri.
Documentul urmează să fie publicat în Monitorul Oficial și modifică o serie de articole din
Legea Educației Naționale, iar valabilitatea modificărilor este limitată.
Modificările pentru învățământul preuniversitar încep cu examenul național de definitivare în
învățământ, unde în etapa eliminatorie a evaluării, numărul de inspecții a fost redus de la două
la „cel puțin una”:
prin derogare de la prevederile articolului 241, alineatul (1), litera (a) din Legea educației
naționale nr. 1/2011 cu modificările și completările ulterioare, pentru susținerea acestuia,
sesiunea 2020, etapa I eliminatorie, realizată de către inspectoratele şcolare în perioada
stagiului practic cu durata de un an şcolar, constă în evaluarea activităţii profesionale la
nivelul unităţii de învăţământ, evaluarea portofoliului profesional personal şi în susţinerea a
cel puțin o inspecţie la clasă.
Se modifică și obținerea gradelor didactice prin scăderea de la 3 la 2 inspecții și prin
susținerea lucrării online:
gradul didactic II se va obţine de către personalul didactic de predare care are o vechime la
catedră de cel puţin 4 ani de la obţinerea definitivării în învăţământ, prin promovarea a cel
puțin două inspecţii şcolare susținute până la data înscrierii pentru susținerea probei orale,
prin derogare de la prevederile articolului 242, alineatul (4), litera a) din Legea educației
naționale nr. 1/2011 cu modificările și completările ulterioare
pentru evoluţia în carieră prin gradul didactic II, sesiunea 2020, – gradul didactic I, seria
2018-2020, se va putea obține de către personalul didactic de predare care are o vechime la
catedră de cel puțin 4 ani de la obținerea gradului didactic II prin promovarea a două inspecţii
şcolare curente, eşalonate pe parcursul celor 4 ani, apreciate cu calificativul maxim și
susţinerea lucrării metodico-ştiinţifice ce se va putea realiza și on-line, în faţa comisiei
instituite, conform metodologiei Ministerului Educaţiei și Cercetării, prin derogare de la
prevederile articolului 242, alineatul (5), literele b) și d) din Legea educației naționale nr.
1/2011 cu modificările și completările ulterioare.
Transferul consimțit între unități se suspendă pentru cadrele titulare aflate în restrângere de
activitate:
Pe durata decretării stării de urgentă și până la data de 01 septembrie 2020 se va suspenda
aplicarea prevederilor art. 252 alin 3 lit. a) din Legea nr. 1/2011 a Educației
Naționale cu modificările și completările ulterioare, respectiv transferul consimțit între
unitățile de învățământ preuniversitar, fără afectarea drepturilor cadrelor didactice titulare din
sistemul de învăţământ preuniversitar supuse restrângerii de activitate.
Prin derogare de la prevederile articolului 252, alineatul (3) lit. b), în condiţiile intrării în
restrângere de activitate, cadrele didactice titulare în sistemul de învăţământ preuniversitar
beneficiază de soluţionarea restrângerii de activitate prin repartizarea pe posturi/catedre
vacante, coordonată de inspectoratul şcolar judeţean/Inspectoratul Şcolar al Municipiului
Bucureşti, conform metodologiei elaborate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Titularizarea
este și ea cuprinsă în proiectul de OUG. Se modifică faptul că proba practică este notată cu
Admis sau Respins, deci este eliminatorie:
Prin derogare de la prevederile articolului 254 alin. (8), litera a) din Legea educației
naționale nr. 1/2011 cu modificările și completările ulterioare, în anul 2020, concursul pentru
ocuparea posturilor didactice/catedrelor din învăţământul preuniversitar de stat cu personal
didactic de predare încadrat cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată sau
perioadă determinată se organizează conform art. 89 alin. (1) din Legea Educației Naționale
nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare. Pentru acest concurs, prin derogare de la
prevederile articolului 254 alin. (8), litera a) din Legea educației naționale nr. 1/2011 cu
modificările și completările ulterioare, probele sunt:
a) probă practică sau inspecție specială, evaluată prin acordarea de calificative
“Admis/Respins”;
b) probă scrisă cu aplicarea art. 89 din Legea educației naționale nr. 1/2011 cu modificările și
completările ulterioare privind angajarea personalului didactic de predare cu contract
individual de muncă, pe baza programelor specifice aprobate de Ministerul Educaţiei şi
Cercetării.
Ordonanța mai prevede că toate acreditările de institutții de educație care expiră în această
perioadă se prelungesc până cel târziu în septembrie anul viitor:
În cazul în care în perioada stării de urgență decretate expiră termene opozabile furnizorilor
de educație ce fac obiectul procesului de evaluare, acreditare, autorizare de funcționare
provizorie sau monitorizare de către A.R.A.C.I.S, A.R.A.C.I.P, acestea se prelungesc de drept
până cel târziu la începutul anului școlar/universitar 2021-2022. Forma finală va fi publicată
în Monitorul Oficial. (Mihai Peticilă) Link articol: https://bit.ly/2S1gn14
SPARKNEWS.RO: Proiect de ordonanță de urgență, lansat în dezbatere

publică: Modificări la definitivat, gradele didactice și titularizare
Ministerul Educației a pus miercuri în dezbatere publică un proiect de Ordonanță de Urgență
care prevede modificări în ceea ce privește examenul național de definitivare în învățământ,
obținerea gradelor didactice și procedura de titularizare. În nota de fundamentare a proiectului
se arată că ”pentru a asigura continuitatea procesului de învățământ pe durata stării de urgență
și până la eliminarea restricțiilor privind adunările publice de către autoritățile de resort se
impune luarea unor măsuri, astfel încât inclusiv pentru formele de învățământ cu frecvență și
cu frecvență redusă, procesul de învățământ se va putea realiza și în modul on-line.”
Proiectul de Ordonanță de Urgență privind luarea unor măsuri pentru buna funcționare a
sistemului de învățământ vizează astfel schimbări în învățământul preuniversitar, dar și în cel
universitar, măsurile fiind valabile pe perioada anului școlar/universitar 2019-2020.
Ce schimbări sunt preconizate
Modificări în sistemul de învățământ preuniversitar:
În perioada stării de urgență și până la eliminarea restricțiilor privind adunările publice de
către autoritățile de resort, activitățile desfășurate de cadrele didactice privind consolidarea și
recapitularea programei școlare se circumscriu dispozițiilor art. 262 din Legea educației
naționale nr. 1/2011 cu modificările și completările ulterioare, respectiv reprezintă activități
didactice și vor putea fi realizate prin mijloace tehnice de comunicare în mediul on-line.
În ceea ce privește examenul național de definitivare în învățământ, prin derogare de la
prevederile articolului 241, alineatul (1), litera (a) din Legea educației naționale nr. 1/2011 cu
modificările și completările ulterioare, pentru susținerea acestuia, sesiunea 2020, etapa I
eliminatorie, realizată de către inspectoratele şcolare în perioada stagiului practic cu durata de
un an şcolar, constă în evaluarea activităţii profesionale la nivelul unităţii de învăţământ,
evaluarea portofoliului profesional personal şi în susţinerea a cel puțin o inspecţie la clasă.
Gradul didactic II se va obţine de către personalul didactic de predare care are o vechime la
naționale nr. 1/2011 cu modificările și completările ulterioare pentru evoluţia în carieră prin
gradul didactic II, sesiunea 2020.
Gradul didactic I, seria 2018-2020, se va putea obține de către personalul didactic de
predare care are o vechime la catedră de cel puțin 4 ani de la obținerea gradului didactic II
prin promovarea a două inspecţii şcolare curente, eşalonate pe parcursul celor 4 ani, apreciate
cu calificativul maxim și susţinerea lucrării metodico-ştiinţifice ce se va putea realiza și on-
line, în faţa comisiei instituite, conform metodologiei Ministerului Educaţiei și Cercetării, prin
derogare de la prevederile articolului 242, alineatul (5), literele b) și d) din Legea educației
naționale nr. 1/2011 cu modificările și completările ulterioare.
Pe durata decretării stării de urgentă și până la data de 01 septembrie 2020 se va suspenda
aplicarea prevederilor art. 252 alin 3 lit. a) din Legea nr. 1/2011 a Educației Naționale cu
modificările și completările ulterioare, respectiv transferul consimțit între unitățile de
învățământ preuniversitar, fără afectarea drepturilor cadrelor didactice titulare din sistemul de
învăţământ preuniversitar supuse restrângerii de activitate.
Prin derogare de la prevederile articolului 252, alineatul (3) lit. b), în condiţiile intrării în
restrângere de activitate, cadrele didactice titulare în sistemul de învăţământ preuniversitar
beneficiază de soluţionarea restrângerii de activitate prin repartizarea pe posturi/catedre
vacante, coordonată de inspectoratul şcolar judeţean/Inspectoratul Şcolar al Municipiului
Bucureşti, conform metodologiei elaborate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării.
Prin derogare de la prevederile articolului 254 alin. (8), litera a) din Legea educației
naționale nr. 1/2011 cu modificările și completările ulterioare, în anul 2020, concursul
pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor din învăţământul preuniversitar de stat cu
personal didactic de predare încadrat cu contract individual de muncă pe perioadă
nedeterminată sau perioadă determinată se organizează conform art. 89 alin. (1) din Legea
Educației Naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare. Pentru acest
concurs, prin derogare de la prevederile articolului 254 alin. (8), litera a) din Legea educației
naționale nr. 1/2011 cu modificările și completările ulterioare, probele sunt:
a) probă practică sau inspecție specială, evaluată prin acordarea de calificative
“Admis/Respins”;
b) probă scrisă cu aplicarea art. 89 din Legea educației naționale nr. 1/2011 cu
modificările și completările ulterioare privind angajarea personalului didactic de predare cu
contract individual de muncă, pe baza programelor specifice aprobate de Ministerul Educaţiei
şi Cercetării.
Pe durata decretării stării de urgență și până la data de 01 septembrie 2020, se suspendă
aplicabilitatea prevederilor art. 5 alin. (2) din Legea nr. 1/2011 a educației naționale cu
modificările și completările ulterioare, astfel încât măsurile prezentei ordonanțe de urgență să
intre în vigoare la data publicării acesteia în Monitorul Oficial al României.
Toate măsurile luate de inspectoratele școlare/inspectoratul școlar al municipiului București
și de unitățile de învățământ preuniversitar în vederea punerii în aplicare a prevederilor
prezentei ordonanțe de urgență se vor aplica doar pe perioada anului
școlar 2019-2020.
În cazul în care în perioada stării de urgență expiră termene opozabile furnizorilor de
educație ce fac obiectul procesului de evaluare, acreditare, autorizare de funcționare
provizorie sau monitorizare de către A.R.A.C.I.S, A.R.A.C.I.P, acestea se vor prelungi
de drept până cel târziu la începutul anului școlar/universitar 2021-2022.
În sistemul universitar:
Desfășurarea tuturor activităților de predare – învățare – evaluare aferente semestrului al II-
lea al anului universitar 2019-2020, a examenelor de finalizare a studiilor de licență, de
masterat sau a programelor de studii postuniversitare, susținerea tezelor de doctorat,
susținerea tezelor de abilitare pentru anul universitar 2019-2020, pentru formele de învățămînt
cu frecvență și frecvență redusă se poate realiza și în modul on-line;
Procesul de admitere la studiile universitare se va putea desfășura și prin intermediul
platformelor online;
Activitățile aferente normei didactice, respectiv activităţile de predare, de seminar, lucrări
practice, de laborator, îndrumare de proiecte de an, îndrumarea elaborării lucrărilor de licenţă,
îndrumarea elaborării disertaţiilor de master, îndrumarea elaborării tezelor de doctorat,
activităţi de evaluare, tutorat, consultaţii, îndrumarea cercurilor ştiinţifice studenţeşti, a
studenţilor în cadrul sistemului de credite transferabile și altele asemenea, vor putea fi fi
realizate și on-line.
Pentru activitățile realizate on-line, norma didactică se va stabili cu respectarea art.
287 alin ( 4) din Legea educației naționale nr. 1/2011 cu modificările și completările
ulterioare, conform planului de învăţământ şi se va calcula ca normă medie săptămânală,
indiferent de perioada semestrului universitar în care este efectuată,
Activitățile didactice care impun interacțiunea „față în față”, se vor recupera în sistem
modular, intensiv, după încetarea stării de urgență și înainte de sesiunile de examene
aferente semestrului al –II-lea.
Studenții și studenții doctoranzi, care pe perioada aplicării Decretului 195/2020 au
urmat activități de învățare și predare prin metode didactice alternative de comunicare, în
format on-line, vor putea susține examenele de finalizare a studiilor și examenele aferente
evaluării pe parcurs, potrivit metodologiilor aprobate de instituțiile de învățământ universitar.
Măsurile luate de instituțiile de învățământ universitar în vederea punerii în aplicare a
prevederilor prezentei ordonanțe de urgență se vor aplica pe perioada anului universitar 2019-
2020. Link articol: https://bit.ly/3bFvZiQ
SPUTNIK: Definitivat, grade didactice și titularizare 2020: modificări

importante
În proiectul de Ordonanță de Urgență privind luarea unor măsuri pentru buna funcționare a
sistemului de învățământ, apar mai multe modificări la examenul de titularizare, de definitivat
și pentru obținerea gradelor didactice.
Ministerul Educației și Cercetării a pus, în transparență decizională, proiectul care prevede
mai multe schimbări în ceea ce privește examenul național de titularizare, de definitivare în
învățământ, precum și pentru obținerea gradelor didactice.
Documentul urmează să modifice o serie de articole din Legea Educației Naționale, iar
valabilitatea modificărilor este limitată.
Modificările pentru învățământul preuniversitar încep cu examenul național de definitivare în
învățământ, unde în etapa eliminatorie a evaluării, numărul de inspecții a fost redus de la două
la „cel puțin una”.
Modul de obținere a gradelor didactice se modifică prin scăderea de la 3 la 2 inspecții și prin
susținerea lucrării online.
Gradul didactic II se va obţine de către personalul didactic de predare care are o vechime la
naționale nr. 1/2011 cu modificările și completările ulterioare, informează edupedu.ro.
De asemenea, pentru evoluţia în carieră prin gradul didactic II, sesiunea 2020, – gradul
didactic I, seria 2018-2020, se va putea obține de către personalul didactic de predare care are
o vechime la catedră de cel puțin 4 ani de la obținerea gradului didactic II prin promovarea a
două inspecţii şcolare curente, eşalonate pe parcursul celor 4 ani, apreciate cu calificativul
maxim și susţinerea lucrării metodico-ştiinţifice ce se va putea realiza și on-line, în faţa
comisiei instituite, conform metodologiei Ministerului Educaţiei și Cercetării, prin derogare
de la prevederile articolului 242, alineatul (5), literele b) și d) din Legea educației naționale
nr. 1/2011 cu modificările și completările ulterioare.
Transferul consimțit între unități se suspendă pentru cadrele titulare aflate în restrângere de
activitate.
În proiectul de OUG este cuprinsă și titularizarea. Proba practică se va nota cu Admis sau
Respins, fiind eliminatorie. (Georgiana Arsene) Link articol: https://bit.ly/2x8zzTw
LIBERTATEA: 6 motive pentru care ordinul Ministerului Educației legat

de predarea online este „o amăgire“
Ce cred elevii, părinții, profesorii și directorii de școli
Lipsa accesului la internet și calculatoare în rândul elevilor și cadrele didactice nepregătite sunt
printre motivele pentru care ordinul emis miercuri de Ministerul Educației, pentru predarea
online, nu va putea fi aplicat, după cum au explicat principalii actori din educație pentru În
contextul în care 64% dintre elevi duc lipsa unui calculator, tabletă sau telefon și au acces limitat
la Internet, predarea online este imposibil să ajungă în toate casele din România. Așadar, ordinul
emis miercuri de Ministerul Educației pentru reglementarea învățământului online rămâne o
proiecție pentru viitor, după cum au explicat reprezentanții elevilor, părinților, precum și o
profesoară, respectiv o directoare de școală. În continuare, șase motive pentru care ceea ce
propune Ministerul Educației este nerealizabil, cel puțin în condițiile actuale.
1. Predarea online va produce discriminare
„Elevii nu pot fi obligați să participe la orele online, având în vedere că zeci de mii n-au acces la
dispozitive sau la Internet. Acel ordin a fost făcut doar ca să fie“, spune Antonia Pup,
președintele Consiliului Național al Elevilor (CNE). „Școala online rămâne un mit“, adaugă
președintele CNE, reclamând că în urma ultimei rectificări bugetare, școlile n-au primit „niciun
leu“, deci n-au pe ce bază materială să dezvolte învățământul online. Nu în ultimul rând, Antonia
Pup subliniază că predarea online va produce o discriminare între elevii care au acces la
dispozitive și Internet și cei care n-au. „Elevii care nu dispun de resursele necesare pentru
învățarea online vor rămâne în urmă cu programa. Este foarte puțin probabil ca decalajele să fie
recuperate prin măsuri remediale.“ RECOMANDĂRI Cum ar putea o boală genetică rară să
ofere soluții în lupta cu COVID-19. Rezultatele vor apărea în câteva săptămâni 2. Orele
remediale se fac numai pe hârtie
La rândul său, Cristina Tunegaru, profesoară de Limba Română, spune că orele remediale se
realizează pe hârtie, nu și în practică. „În primul rând, pentru că sunt dificil de realizat și apoi
pentru că nu sunt plătite. Cei mai afectați vor fi copiii din familiile vulnerabile, cei care nu au
părinți interesați de școală sau care nu au resurse să lupte pentru educația copilului.“
3. Nu toți profesorii știu să predea online
„Nu toți profesorii știu sa predea online. N-au fost învățați să folosească platforme de învățare.
Iar acum se găsesc obligați peste noapte să țină lecții altfel decât au fost învățați, cu alte metode,
alt sistem de lucru.“ Cristina Tunegaru, profesoară de Limba Română: Predarea online nu poate
înlocui niciodată interacțiunea reală, mai spune cadrul didactic. „Să crezi ca poți face educație de
calitate de la distanță e o amăgire si o greșeală.“ RECOMANDĂRI Primăria din Dragomirești
Vale, achiziție de pandemie. Gazon de fotbal mai scump decât la Arena Națională. Reacția
primarului
4. Pasează responsabilitatea Ministerului și a inspectoratelor către părinți „Acest ordin mi
se pare un mod de a pasa responsabilitatea dinspre Minister și inspectoratele școlare către părinți.
Este o abordare neînțeleaptă și care nu ține cont de realitățile familiilor sau ale profesorilor“, mai
afirmă profesoara Tunegaru. De aceeași părere este și Corina Atanasiu, președintele Federației
părinților și aparținătorilor legali din România (FePAL): Ordinul lovește tot în părintele sărac
care nu o să poată asigura copilului său accesul la predarea online. Mai mult, poate acel părinte
nici nu poate să-l supravegheze pentru că merge la muncă sau poate nu știe. Corina Atanasiu,
președintele FePAL:
5. Programul prin care părinții pot cumpăra calculatoare este inaccesibil
Corina Atanasiu explică că singurul program destinat părinților săraci pentru a beneficia de
fonduri, 200 de euro, ca să le cumpere calculatoare copiilor este inaccesibil. „Legea 269/2004
care prevede posibilitatea achiziționării de calculatoare de către părinți a fost un fiasco anul
acesta. Ca familie te încadrezi numai dacă fiecare membru are un venit sub 250 de lei“, explică
reprezentanta părinților. RECOMANDĂRI Disperarea unei paciente cu COVID-19, internată de
o lună în Piatra Neamț: “Nu mai vrem să stăm în spitalul-pușcărie. Pe cine va interesa sănătatea
noastră mintală?” O familie care trăiește dintr-un salariu minim brut pe economie, iar acum sunt
zeci de mii de cazuri, nu poate beneficia de cei 200 de euro decât de la al șaptelea copil în sus.
Corina Atanasiu, președintele Federației părinților și aparținătorilor legali din România: În plus,
subliniază președintele FePAL, o familie poate beneficia doar de un singur calculator. „E o
grozăvie. Pui părintele să aleagă cărui copil îi asigură accesul la educație, ceea ce este profund
neetic și inuman. Orele de multe ori se suprapun“, încheie Atanasiu.
6. O școală nu poate să ajungă la toți copiii prin mediul online
Elena Covrig, directoarea Școlii Gimnaziale Bucșoaia din orașul Frasin, județul Suceava, spune
că va fi dificil ca educația online să ajungă la toți elevii. „Eu sunt și profesoară. La o clasă de 18
copii, am reușit să comunic constant numai cu 10 elevi. Unii n-au telefoane sau calculatoare, alții
locuiesc într-o zonă mai izolată, unde semnalul la internet este slab“, explică aceasta. Pe de altă
parte, managerul școlii spune că era nevoie de un ordin care să reglementeze educația online.
„Este bine că a apărut pentru că ne dă o direcție și se aliniază cu ce a făcut școala noastră până
acum și altele cu care am fost în legătură. Este un document necesar, dar perfectibil. (Florinela
Iosip) Link articol: https://bit.ly/2Y2UQJs
ADEVĂRUL: WVR: Digitalizarea educaţiei e o necesitate. Echipamentele

digitale sunt insuficiente în şcoli
Fundaţia World Vision România consideră că Ordinul prin care Ministerul Educaţiei
reglementează educaţia online este un demers necesar, dar că această reglementare apare
foarte târziu, la peste o lună şi jumătate de la intrarea în carantină şi nu include un plan de
măsuri concrete, pe termen lung.
Digitalizarea educaţiei este una dintre priorităţile majore ale Fundaţiei World Vision
România, iar aceste vremuri arată clar că trebuie să fie o prioritate la nivel naţional, se arată
într-un comunicat al Fundaţiei. ”
În calitate de organizaţie centrată pe educaţie, ne oferim sprijinul în realizarea analizei de
nevoi şi în elaborarea planului de măsuri mai sus menţionat. Atragem atenţia că prevederile
ordinului încalcă dreptul la educaţie al tuturor copiilor şi dezavantajează comunităţile
vulnerabile, cu precădere pe cele aflate în mediul rural. Cifrele arată clar că decalajul dintre
şcolile de la sat şi cele de oraş rămâne unul profund. Sărăcia şi excluziunea socială sunt de
două ori mai mari la sate faţă de oraşe.”
Atitudine de respingere a tehnologiei
”Echipamentele digitale existente sunt insuficiente în şcoli, iar România ocupă unul dintre
ultimele locuri ale clasamentului european în ceea ce priveşte digitalizarea. Majoritatea
părinţilor, precum şi a profesorilor, încă manifestă mai degrabă o atitudine de respingere a
utilizării tehnologiei la clasă şi la teme.”
Conform datelor din Raportul de bunăstare a copilului din mediul rural (2018), se mai arată în
comunicat, 62% din gospodăriile de la sat nu aveau conexiune la internet, iar 58%, nu aveau
nici computer, nici laptop. 96% din repondenţi afirmau că au telefon mobil, însă nu este
neapărat vorba despre smartphone-uri.
”Mai mult de atât, în această perioadă a pandemiei de coronavirus, situaţia familiilor de la sat,
mai ales a celor din comunităţile izolate, este disperată, iar părinţii abia pot asigura nevoile
primare şi nişte condiţii minime de trai. Cu atât mai puţin ar putea purta tot ei
responsabilitatea educaţiei digitale a copiilor lor.”
”În toate programele desfăşurate, Fundaţia World Vision România a identificat soluţii de
comunicare la distanţă cu elevii prin: telefon, aplicaţii, platforme online, de e-learning sau
videoconferinţe. Acolo unde nu există acces la internet sau dispozitive digitale, pedagogii
noştri ţin legătura telefonic cu părinţii şi elevii. Astfel 90% din cei 26.080 de beneficiari
direcţi ai programelor noastre, din 276 de comunităţi rurale, participă la cursuri online încă
din primele zile de după declanşarea carantinei, fie că este vorba de lecţiile obişnuite,
meditaţii sau ateliere de dezvoltare personală online. 10% nu au în continuare nicio modalitate
de a urma cursurile online, nu dispun de dispozitive sau nu au conexiune la internet. Pentru ca
toţi copiii, indiferent de locul unde trăiesc, oraş sau sat, să aibă acces real la educaţia digitală,
sprijinim demersul pentru susţinerea educaţiei digitale în România, ca fiind o soluţie pe care o
putem implementa şi în afara crizei. ”
Fundaţia solicită un plan de soluţii şi măsuri care să poată face posibil accesul la educaţia
digitală. ”Cerem consultare înainte de luarea deciziilor şi transparenţă. Ne oferim spijinul în
realizarea analizei de nevoi şi în elaborarea planului de măsuri mai sus menţionat. Susţinem
coordonarea eforturilor şi resurselor tuturor actorilor din educaţie - minister şi structurile
subordonate, autorităţi publice centrale şi locale, ONG-uri, părinţi şi copii, precum şi
elaborarea unui plan cu responsabilităţi clare pentru fiecare dintre aceşti actori. De asemenea,
susţinem dezvoltarea unui cadru care să favorizeze educaţia digitală pe termen lung, nu doar
în situaţie de criză, şi ne oferim suportul în realizarea demersurilor necesare în acest sens.”
(Daniela Șerb) Link articol: https://bit.ly/2VMQ1AU
SPUTNIK: Profesor, mesaj pentru MEC: ,,Renunțați la pile, relații,

cumetrii”
Marian Hotca scrie, într-o postare de pe pagina sa de Facebook, câteva sugestii-soluții pentru
reprezentanții Ministerului Educației și Cercetării și își exprimă speranța că poate are idei
bune.
Profesorul Marian Hotca spune că Ministerul Educației și Cercetării ar trebui să renunțe la
dosarul cu șină pentu examenul de titularizare. Și aceasta pentru că toți candidații se află în
baza de date, iar debutanții pot trimite online documentele.
De asemenea, în opinia sa ar trebui să se renunțe la inspecția la clasă pentru examenul de
titularizare și să se dubleze notele candidaților înscriși la definitivat care au susținut o
inspecție la clasă.
Detașarea/ pretransferul se poate face în luna septembrie când probabil se vor mai liniști
lucrurile.
Hotca le cere celor din MEC ca pensionabilii să fie obligați să intre în pensie deoarece sunt
foarte mulți tineri care nu își găsesc un post în învățământ, deși au note bune la titularizare.
În ceea ce privește examenul de bacalaureat, în opinia sa, se poate renunța la proba de
competențe lingvistice și digitale, iar examenul propriu-zis poate fi redus la o singură probă
care trebuie să cuprindă toate cele trei materii.
Același lucru este valabil și pentru elevii de clasa a VIII-a, care ar trebui să susțină o
singură probă care să cuprindă matematica/ limba română/ limba maternă.
”Cea mai bună sugestie pe care v-o mai pot este să renunțați la pile, relații, cumetrii și
cunoștințele de partid! Nu sunt expert de-al vostru, dar poate am idei bune!”, a scris Hotca.
(Georgiana Arsene) Link articol: https://bit.ly/2VyWkJC
EDUPEDU.RO: Cum a introdus directorul adjunct al unui liceu din

Râmnicu Vâlcea predarea la distanță în școala lui: „Pe WhatsApp, nu poți să
faci mai nimic care să sune a lecție”
La începutul izolării provocate de pandemia de coronavirus, mulți profesori au început să țină
legătura cu elevii lor sau cu părinții acestora prin intermediul grupurilor de WhatsApp, unde
trimiteau teme și dădeau spre rezolvare fișe, scrie Centrul de Evaluare și Analize Educaționale
pe blogul organizației. Unii au continuat să facă acest lucru, în timp ce alții au început să intre
în legătură video cu elevii lor și să își țină lecțiile într-un mod cât mai apropiat de cel de la
clasă.
Profesorul de fizică Laurențiu Badea, directorul-adjunct al Liceului Sanitar „Antim Ivireanul”
din Râmnicu Vâlcea, a căutat o soluție unitară de predare online pentru toți cei în jur de 100
de profesori din instituția sa de învățământ. „Ce poți să faci pe WhatsApp, că nu poți să faci
mai nimic care să sune la lecție? Trebuia să găsesc o altă soluție de predare online, pe care să
o putem aplica toți, ca să putem colabora”, povestește el.
Licențe gratuite G-Suite și Microsoft Office pentru școli
Și-a dat seama că, pentru procesul de învățământ, cele mai eficiente instrumente sunt Suita G
de la Google, care înglobează platfoma de videoconferințe Meet, și Microsoft Office 365 A1,
care înglobează platforma de colaborare Microsoft Teams. Prin ambele te poți conecta video
cu elevii, poți încărca resurse educaționale, poți partaja ecranul, astfel încât copiii să vadă ce
scrii. Ambele sunt gratuite pentru instituțiile de învățământ și au fost reunite de către
EduApps, o companie românească din zona digitalizării educației, într-o soluție agreată de
Ministerul Educației și Cercetării. Laurențiu Badea a intrat pe EduApps, unde pentru a putea
face cont a trebuit să demonstreze că reprezintă în mod legal o școală. „Apoi, gratuit a fost
activată licența G-Suite, precum și licența de la Microsoft pentru suita de aplicații Microsoft
Office 365 A1”, spune Laurențiu Badea. EduApps permite crearea unei baze de date cu toți
profesorii și elevii școlii, așa cum apar ei în Sistemul Informatic Integrat al Învăţământului
din România (SIIR), pentru a facilita crearea claselor și a cancelariei virtuale.
„Foarte mulți profesori și elevi și-au dat seama imediat de potențialul acestei soluții”
Directorul adjunct s-a ocupat de construcția arhitecturii virtuale a școlii și le-a trimis
profesorilor tutoriale despre cum pot ține lecții în G-Suite, soluția de predare la distanță
aplicată în acest moment la Liceul Sanitar „Antim Ivireanul” din Râmnicu Vâlcea. „Foarte
mulți profesori și elevi și-au dat seama imediat de potențialul acestei soluții. Prin aplicația
Classroom din cadrul G-Suite, cadrele didactice pot colabora cu elevii. Fiecare profesor
propune un curs, care devine spațiul lui, exact ca și când ar fi în sala de clasă. Rămâne la
latitudinea lui dacă mai invită alți colegi sau nu”, explică directorul adjunct. Pe zi ce trece,
numărul activităților din Classroom-ul școlii a început să crească, ajungând, într-o zi de vârf,
la 289.
Laurențiu Badea este unul dintre formatorii programului „Fizica Altfel”, derulat de Centrul de
Evaluare și Analize Educaționale: folosește la clasă metoda investigației – care îi încurajează
pe copii să găsească singuri soluții la problemele din clasă și îi antrenează să gândească, și
învață și alte cadre să o aplice. Mai mult de atât, profesorul utiliza instrumentele digitale încă
de dinainte de începutul pandemiei și închiderea școlilor. În trecut, a făcut un proiect online în
care explica noțiuni de fizică. Avea de multă vreme cont pe Google Classroom – varianta de
bază, și ținea legătura cu elevii săi și în afara orelor de curs. (Mihai Peticilă) Link articol:
https://bit.ly/2VPmUx0
KANAL D: Redeschiderea şcolilor, în ceaţă

Redeschiderea şcolilor de la 1 iunie este un subiect controversat. În primul rând părinţii se
tem pentru sănătatea copiilor, iar sindicaliştii spun răspicat că nu există bani pentru ca
măsurile de protecţie să fie puse în practică. Adică fiecare elev şi profesor să poarte mască şi
să existe destui dezinfectanţi în clase. Sindicaliştii cred că ar fi mai bine ca examenele să fie
anulate. Şi pe diploma de bacalaureat sau pe aceea de evaluare naţională să fie trecute media
anilor de studiu.
Reporter: Reîntoarcerea elevilor în bănci de la 1 iunie e o veste pe care părinţii nu o privesc
cu ochi buni.
Mama unui elev: Cum fac autorităţile să se păstreze această distanţare socială? Hai să nu
zicem doi metri, hai să zicem un metru, cum reuşesc să aşeze băncile astfel încât să existe
spaţiu între ei.
Reporter: O întrebarea care îi frământă şi pe învăţători, si pe profesori, dar la care autorităţile
n-au dat încă un răspuns. Fiecare elev şi cadru didactic ar trebui să poarte măşti de protecţie şi
să existe suficienţi dezinfectanţi, dar sindicatele spun că fondurile educaţiei nu pot sprijini un
astfel de proiect. O soluţie ar fi să reînceapă cursurile numai cei din clasele terminale. Chiar şi
aşa, tot sunt necesare milioane de măşti de protecţie şi soluţii dezinfectante, în condiţiile în
care până nu demult toaletele şcolilor erau vitregite şi de banalul săpun. Varianta de avarie
propusă de sindicate sună în felul următor:
Laviniu Lăcustă - preş. al USLIP Iaşi: 'Ideea de a încerca să suspendăm Bacalaureatul şi
Examenul de Evaluare, aşa cum au făcut-o şi Franţa, şi Olanda, oferim diploma de
Bacalaureat în funcţie de mediile pe care le-au avut elevii în ultimii 3 ani şi pe primul
semestru al ultimului an.' Deocamdată, la nivel de minister se negociază încă varianta
potrivită pentru ca anul şcolar să fie încheiat. Fie se va încerca finalizarea cursurilor sub orice
formă până la data programată iniţial, de 15 iunie, fie vor fi prelungite în prima parte a verii.
EDUPEDU.RO: Horațiu Moldovan, secretar de stat în Ministerul

Sănătății: Nu avem încă în vedere redeschiderea școlilor, suntem focusați pe
aspectele de ordin epidemiologic
“În această etapă, încă suntem preocupați de menținerea stării de sănătate a populației, și în
rândul copiilor, a elevilor și studenților. Preocuparea este focusată pe aspect epidemiologic.
Nu avem încă în vedere redeschiderea școlilor”, a declarat în această seară Horațiu Moldovan,
secretar de stat în Ministerul Sănătății, la Realitatea Plus.
Dacă se vor deschise sau nu școlile pentru a primi fizic elevii “e o chestiune pe care o
discutăm cu Ministerul Educației aproape cotidian, dar nu s-a luat această decizie și suntem
focusați pe aspectele de ordin epidemiologic“, a continuat secretar de stat în Ministerul
Sănătății.
“Trebuie să înțelegem că odată cu data de 15 mai fenomenul epidemic nu încetează, de aceea
măsurile de restricție vor trebui menținute“, a explicat oficialul.
Horațiu Moldovan a anunțat că după 15 mai “oamenii vor putea circula liber, fără să mai fie
necesare declarațiile scrise, însă trebuie avută în vedere evitarea centrelor comerciale cu
număr foarte mare de persoane, a spațiilor de manifestări sportive, culturale. E cea mai
importantă distanțarea socială. Această menținere a distanței între oameni, distanță mai mare
de 2 metri, este necesară pentru a împiedica un nou val epidemiologic“.
“Va fi necesară purtarea generalizată a măștii“, a declarat secretarul de stat, la Realitatea Plus.
În ceea ce privește cabinetele stomatologice, “ele vor funcționa numai în regim de urgență [și
după 15 mai 2020 – N.Red.]. În această perioadă există o sumă de cabinete care prestează
aceste servicii, probabil că o să luăm în discuție mărirea numărului de cabinete care prestează
servicii stomatologice de urgență. Deschiderea completă nu e luată în calcul, pentru că e o
zonă de impact important de transmitere a infecției“, a spus Moldovan.
Secretarul de stat în Ministerul Educației a declarat că “este foarte probabil să crească acest
număr [de persoane infectate cu noul coronavirus – N.Red.] în urmatoarele săptămâni și să ne
confruntăm cu un vârf al pacienților infectați în aproximativ 2 săptămâni. Scopul este să fie
sub 15.000, pentru ca procentul cu forme grave și severe să fie acceptabil, astfel încât să
putem trata eficient în spitalele noastre. E foarte important să evităm apariția unui număr
exploziv, a unei creșteri exponențiale care să suprasolicite sistemul sanitar“. Link articol:
https://bit.ly/2RXUmQT
HOTNEWS: Medic infecționist aflat în prima linie în lupta cu COVID-19,

despre redeschiderea școlilor: Categoric nu. Ar fi irațional / Această boală
poate afecta într-un mod absolut dramatic
Medicul infecționist Carollina Radu de la Spitalul Municipal Hunedoara, aflată în prima linie
în lupta cu COVID-19, spune că școlile ar trebui să rămână închise până după vacanța de vară
și că o reluare a cursurilor în luna mai ar fi o măsură irațională. "Sunt suficient de pline
spitalele. Ce să facem, să mai aducem în spitale și copiii să sufere, și pe alții pe lângă ei?", a
declarat dr. Carollina Radu pentru HotNews.ro. Despre ridicarea restricțiilor de circulație
după 15 mai, medicul spune că trebuie să fim realiști și precauți în continuare, pentru că
"această boală poate afecta într-un mod absolut dramatic".
Carollina Radu, medic de boli infecțioase cu peste 32 de ani de experiență de la Spitalul
Municipal Hunedoara, afirmă că ar fi un adevărat pericol ca școlile să fie redeschise în luna
mai sau chiar în iunie.
"Categoric nu trebuie redeschise școlile. Nu, în niciun caz școlile nu ar mai trebui redeschise
până în toamnă. Ar fi o măsură irațională. Pentru ce, pentru ce să creezi un asemenea pericol?
E adevărat, copiii sunt mai puțin vulerabili, pentru să sistemul lor respirator alte alți receptori
la nivelul căilor respiratorii. Da, copiii, chiar dacă se infectează, pot face forme ușoare de
boală, teoretic, dar în niciun caz școlile nu trebuie redeschise, mai ales că acești copii intră în
contact cu părinți, cu bunici, cu persoane vulnerabile.
Sunt suficient de pline spitalele. Ce să facem, să mai aducem și copiii să sufere și pe alții pe
lângă ei? Am trecut prin epidemie de rujeolă și nici nu vreau să mă gândesc ce ar însemna o
epidemie de COVID care să afecteze și copii, prin această reluare a cursurilor", a declarat
medicul, pentru HotNews.ro.
Ea spune că părinții ar trebui să fie prudenți inclusiv în vacanța de vară și să nu îi expună pe
copii.
"Va urma vacanța de vară și trebuie foarte mare atenție și atunci, astfel încât copiii să nu fie
expuși. Ar fi ideal să fie trimiși în vacanță la țară, la bunici, dacă au această posibilitate, în
niciun caz în stațiuni, în tabere cu aglomerație. Eu nu mi-aș expune copilul. Este un virus cu o
atât de mare contagiozitate încât nu cred că este oportun să ne relaxăm și să spunem că a
trecut și o să fie bine", mai afirmă dr. Carolinna Radu.
Despre ridicarea restricțiilor de circulație după 15 mai, medicul spune că trebuie să fim realiști
și precauți în continuare și după această dată și că deschiderea mall-urilor sau a sălilor de
spectacole trebuie foarte bine gândită.
Cu toate durerile și neplăcerile create, cred că trebuie să fim realiști și să ne dăm seama că nu
este de joacă. Această boală poate afecta într-un mod absolut dramatic", a adăugat dr.
Carollina Radu. (M.H.) Link articol: https://bit.ly/2yEObdA
REALITATEA PLUS: Firea, despre începerea cursurilor: Va fi

nenorocire
[Prime Time News/23 aprilie 2020/ora 18:24]
Avertisment dur lansat de primarul general al Capitalei Gabriela Firea despre posibila
reîntoarcere a copiilor în şcoli şi grădiniţe după 15 mai. Va fi o nenorocire, vor fi mii de
îmbolnăviri, este un pericol foarte mare să redeschidem şcolile şi grădiniţele, a susţinut
aceasta, la Realitatea PLUS.
Gabriela Firea: Este imposibil să se poată organiza distanţarea socială. Sunt clase în care
învaţă peste 30 de elevi, sunt şcoli în întreaga ţară care învaţă în trei schimburi. În ce fel, de ce
manieră se pot reorganiza aceste cursuri în condiţii, repet, de protecţie şi de distanţă necesară
în această perioadă astfel încât, spre exemplu, într-o clasă cu un perimetru obişnuit să studieze
doar zece elevi pentru că mai mult nu ar fi normal să fie? S-ar ajunge, poate, pun o întrebare,
retorică fireşte, să se înveţe noaptea? Să se înveţe în weekend? Nu este bine să se meargă pe
această idee a redeschiderii grădiniţelor şi şcolilor în trei săptămâni.
Gabriela Firea crede că există şi alte variante pentru ca elevii să poată încheia anul.
Gabriela Firea: Pentru clasele terminale cred că se pot găsi soluţii aşa cum s-a întâmplat şi în
alte state europene să se poată da examene şi on-line şi să se ţină cont de notele şi mediile pe
care le-au obţinut elevii în perioadele anterioare. Sunt foarte mulţi profesori buni în ţară care
pot să contribuie cu soluţii, cu idei să le transmită Ministerului Educaţiei, Ministerului
Sănătăţii astfel încât să oprim o posibilă intenţie de redeschidere a cursurilor în trei săptămâni.
Este prematur. Virusul este printre noi, face ravagii.
Primarul Capitalei spune că vor fi mii de îmbolnăviri în şcoli, deoarece elevii nu vor respecta
cu stricteze măsurile sanitare şi de distanţare socială.
EDUCATIE PRIVATA.RO: Ludovic Orban: Va trebui să asigurăm

măști pentru toți copiii și pentru toate cadrele didactice
Premierul Ludovic Orban a dclarat, astăzi, că Guvernul intenționează să asigure măști de
protecție pentru elevi și cadrele didactice, atunci când școlile vor fi redeschise.
„Această decizie (de redeschidere a școlilor – n.red.) va fi luată de contextul epidemiologic.
(…) Aș prefera să nu vă prezint niciun plan acum. Se analizează care sunt nevoile. Va trebui
să asigurăm măști pentru toți copiii și pentru toate cadrele didactice”, a mai spus Orban, joi,
după ce a efectuat o vizită la Institutul „Cantacuzino”.
CONTEXT
Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, a anunțat, marți seară, la Antena 3, că școlile ar putea fi
redeschise peste câteva săptămâni.
„Poate la sfârşitul lunii mai – începutul lunii iunie. Trebuie să avem foarte mare grijă pentru
tot ce înseamnă copii. Ne gândim, ei se vor reîntâlni după o anumită perioadă, deja mâine am
o întâlnire cu ministrul Educaţiei, în care să stabilim nişte protocoale pentru revenirea lor în
şcoli”, a spus Nelu Tătaru, citat de G4Media.ro.
„Vom stabili tot ce înseamnă circuitul copiilor, dacă vom face mai multe schimburi, dacă vor
fi mai puţine ore, dacă vom avea acele biocide, dacă vom avea şi măscuţe, dar efectiv sunt
protocoale pe care le stabilim şi le vom adapta la nevoile momentului”, a adăugat Nelu
Tătaru.
Președintele Klaus Iohannis a anunțat că România ar putea intra după data de 15 mai în faza
de relaxare a restricțiilor impuse de situația epidemiologică.
Șeful statului a precizat că o astfel de decizie va fi luată dacă anumite condiții vor fi
îndeplinite: ”Dacă numărul de persoane infectate scade și dacă numărul de decese scade, dacă
respctăm rstricțiile, este clar că putem să intrăm într-un plan de relaxare.”
Iohannis a mai spus că relaxarea va fi făcută gradual.
” Relaxarea va fi făcută în pași, nu va fi făcută deodată, pentru că specialiștii ne spun că
virusul nu dispare. Aceste chestiuni se decid în baza dovezilor științifice, de către guvern. Ele
vor fi discutate în detaliu cu specialiștii, cu cei efectiv implicați în gestionarea epidemiei”, a
mai afirmat Klaus Iohannis. Link articol: https://bit.ly/2xSDP9S
ZIARUL FINANCIAR: World Vision România: Reglementarea

educaţiei online apare foarte târziu şi nu include un plan de măsuri concrete,
pe termen lung
REALITATEA PLUS: Legile puterii - Intervenţie telefonică, Iulian
Cristache
Realizator: Mădalina Dobrovolschi
Invitaţi: Iulian Cristache, preşedinte Federaţia Asociaţiilor de Părinţi
Realizator: Vreau să vă întreb domnule Cristache cum simţiţi tensiunea aceasta şi dacă având
în minte principiul acesta sănătatea pe primul plan credeţi că este potrivită revenirea la şcoală
după data de 15 mai? Va fi şcoala pregătită pentru acest pas?
Iulian Cristache: Doamnă este o situaţie excepţională şi este greu să luăm o decizie prin care
cineva să-şi asume răspunderea 100%. Din punctul meu de vedere nu cred că putem începe
şcoala pe data de 15 mai. Este prea devreme având în vedere că există pericolul să ne aflăm
într-un context epidemiologic nefavorabil şi cred că scenariul iniţiat de către Ministerul
Educaţiei şi Cercetării acum două săptămână ca am putea începe şcoala la începutul lunii
iunie şi am avea examene naţionale pentru anii terminali, respectiv evaluarea naţională şi
bacalaureatul, cred că este un scenariu plauzibil. Pentru anii non-terminali este mult de vorbit,
sunt multe întrebări de pus, multe răspunsuri de primit, părinţii sunt nehotărâţi din acest punct
de vedere şi spun că nu îşi vor trimite copiii la şcoală. Pe de altă parte trebuie să găsim şi o
soluţie pentru că ne punem întrebarea nu vrem să îngheţăm anul şcolar ceea ce este corect din
acest punct de vedere şi nimeni nu-şi doreşte să pierdem un an din viaţa copiilor. Dar nu ne
dorim nici online, dar nu ne dorim să se întoarcă la şcoală că există risc de contaminare. Nu
avem posibilitatea să asigurăm accesul egal tuturor elevilor în plan naţional astfel încât să
vorbim de egalitate de şanse. Trebuie să găsim până la urmă o soluţie. Este o soluţie care cu
certitudine va avea şi o doză de subiectivism, va aduce o doză de nemulţumire în rândul
părinţilor şi elevilor pentru că eu interacţionez foarte cu mult cu ei nu numai pe grupurile pe
care noi le avem la nivelul federaţiei în judeţe, ci şi pe reţelele de socializare acolo unde mulţi
dintre părinţi sunt de acord cu acest punct de vedere pe care eu l-am expus mai devreme dar
sunt şi foarte mulţi părinţi care spun că nu-şi vor trimite sub nicio formă copiii la şcoală,
indiferent de decizia pe care o va lua Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi din acest punct de
vedere trebuie să găsim soluţii şi pentru aceşti copii sau măcar să ne gândim la acele familii
care spun că au copiii cu boli asociate şi există riscul major să se îmbolnăvească şi atunci să
vorbim de situaţii neplăcute.
Realizator: Cu siguranţă acesta este un subiect foarte sensibil şi sunt sigură că trebuie să fie
printre priorităţile celor de la minister care în aceste zile lucrează pe mai multe scenarii şi vor
prezenta în foarte scurt timp ce decizie au ajuns să propună părinţilor, profesorilor, elevilor.
(...) Domnule Cristache şi pe dvs. vă întreb tocmai pentru că ştiţi care este realitatea părinţilor
cei care se frământă în aceste zile. Cum e mai bine? Care credeţi că e varianta spre care ar
trebui să meargă ministerul? Să lase anul şcolar aşa cum este acum să se încheie la nivelul de
materie învăţată până acum sau să se prelungească cu câteva săptâmâni?
Iulian Cristache: În afară de scenarii trebuie să modificăm şi legea pentru că în acest
moment legea nu permite să închidem anul şcolar prin echivalarea mediilor. Nu spune că nu
există această posibilitatea, nu spun că nu e de luat în calcul acest scenariu, dar haideţi să
gândim un pic şi în perspectivă. Ce vom face din toamnă? Noi trebuie să încercăm să trăim cu
acest virus nenorocit, pentru că şi în toamnă vom avea acest virus şi acest ghid care a ap
apărut ieri printr-un ordin de ministru care reglementează predarea în online poate reprezenta
un suport sau o bază pentru toamnă astfel încât să reglementăm şi să legiferăm predarea în
mediul online. Nu este uşor, părinţii îşi doresc să înceapă anul şcolar pentru anii terminali şi
pentru anii non-terminali, categoric majoritatea părinţilor îşi doresc să se echivaleze mediile
astfel încât să nu existe riscul de contaminare. Sunt şi părinţi care spun că-şi doresc să trimită
copiii la şcoală, unii chiar spunând că nu au cu cine să-i lase. Într-adevăr sunt puţini, dar sunt
şi astfel de părinţi, şi de aceea trebuie să ţinem cont de absolut toate punctele de vedere deşi
nu este deloc uşor şi cred că ministerul are în acest moment cea mai grea sarcină posibilă.
Există o presiune fantastică atât din partea profesorilor, văzând acest ghid şi se raportează la
nişte sarcini suplimentare. Există o presiune şi din partea părinţilor şi din partea elevilor şi să
nu uităm că şi profesorii sunt expuşi. Ei sunt într-o grupă de vârstă care sunt primii care pot fi
afectaţi de acest virus.
Realizator: Numai că vedeţi, problema e că nu în toate mediile există internet. Nu toţi au
acces la tehnologie. Acolo unde au acces la tehnologie nu toţi profesorii au reuşit să se
adapteze la utilizarea acestor instrumente. Chiar astăzi discutând pe facebook cu mai multe
persoane care ne-au transmis întrebări, ştiind care ca va fi tema, am aflat situaţia unor şcoli
din capitală sau din oraşe mari din această ţară, unde deşi s-a promovat ideea că se va merge
mai departe cu predarea online, nu s-a făcut asta, pentru că unii profesori sunt ori reticenţi ori
nu ştiu să folosească aceste mijloace şi atunci e cumva inegală situaţia.
Iulian Cristache: Aici nu ne putem juca. Aici trebuie să intervină la nivel de sistem guvernul
sau comunităţile locale sau comunităţile judeţene. Haideţi să fim serioşi! Nu pot părinţii să
vină să finanţeze zeci de milioane de euro astfel încât să punem la punct un sistem de predare
în online.
Realizator: Domnule Cristache acum am în faţă decizia ministrului. Ştiţi foarte bine că la
începutul acestei săptămâni s-a dat un ordin de ministru prin care s-a reglementat
obligativitatea continuării studiilor în formă online, că până acum era doar o recomandare,
acum este obligatoriu şi atunci când sunt cazuri când nu există instrumente, tehnologie pentru
aşa ceva, în acest ordin se vorbeşte despre faptul că la nivel local trebuie să existe materiale
care fie date în utilizare copiilor şi înţeleg că ministerul vorbeşte despre 240.000 de elevi care
nu au nici internet, nici calculatoare, aceştia ar urma să primească în custodie computere sau
tablete aflate în inventarul şcolilor sau de la administraţia locală, de la primărie. Deci ei s-au
gândit la o soluţie, dar până la implementare la fiecare şcoală în parte eu cred că este o
distanţă foarte lungă...
Iulian Cristache: Nu se aştepta nimeni ca peste noapte noi să fim obligaţi să trecem la
predarea în online. La situaţii excepţionale avem nevoie de măsuri excepţionale. Şi într-
adevăr cred că domnii primari de la comunităţile locale cred că ar trebui să renunţe la alocarea
de fonduri pentru zilele oraşelor şi să ajute comunităţile în această perioadă de timp.
Realizator: Dar aici este chiar vorba despre un efort de comunitate.
Iulian Cristache: Chia prezenţa dispozitivelor nu garantează şi calitatea actului educaţional.
Sau prezenţa elevului la aceste lecţii în online.
Realizator: Exact, sau pregătirea profesorului pentru a desfăşura astfel de cursuri, pentru că
într-adevăr sunt cadre didactice care nu au fost familiarizate cu metoda această de predare.
Trist este că după atâţia ani, după atâtea guvernări, după atâtea idei geniale şi reforme venite
din partea tuturor miniştrilor nu s-a gândit nimeni că sistemul tradiţional ar trebui dublat şi de
capacităţile acestea electronice, predare online, ceea ce în zona privată s-a întâmplat, adică s-
au mişcat s-au orientat, au văzut ce se întâmplă în alte ţări. Sunt universităţi în alte ţări unde e
ca şi cum nu s-a întâmplat nimic se merge mai departe cu predarea 100% online. Dar toată
lumea a fost pregătită, erau implementate nişte sisteme. Acum putem doar să facem
radiografie cum se poate corecta ceva şi când.
Iulian Cristache: Important este să învăţăm după o astfel de situaţie. Măcar după o astfel de
situaţia să învăţăm şi să venim cu măsurile corespunzătoare astfel încât în viitor să nu mai
avem probleme pentru situaţii de acest gen.

FSE Spiru Haret Revista Presei 24 Aprilie 2020

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

FSE Spiru Haret Revista Presei 24 Aprilie 2020

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

REVISTA

REALITATEA PLUS: Legile puterii - Intervenţie telefonică, Marius

str. Tunari, nr. 41, sect.2, Bucureşti-Romania, tel. 004.021.2102409, fax.004.021.2104165

B1 TV: Intervenţie telefonică Iulian Cristache, preşedinte FNAP

PUTEREA: Ministrul Educației, mesaj pentru elevi și părinți: ,,Vom

ȘTIRI PE SURSE.RO: Monica Anisie le dă asigurări elevilor:

CLICK: Când începe școala și în ce condiții vor reveni elevii în bănci. 4

TVR 1: Elevii se vor întoarce la şcoală treptat

ANTENA 1: Şcoala continuă online doar în teorie

B1 TV: Elevii cu acces la internet, obligaţi să fie la cursurile online

ȘTIRI PE SURSE.RO: Vicepreşedintele USR cere MEC să pună la

ADEVĂRUL: Aşa arată România Educată? Echitatea în educaţie pe timp

ADEVĂRUL: Ce înseamnă şcoala online? Un prilej de a ne fura singuri

ROMĂNIA LIBERĂ: Cursuri online și birocrație obligatorie/

ROMÂNIA LIBERĂ: Ce li se cere elevilor și profesorilor

REPUBLICA.RO: Școala online devine obligatorie. Sau cum plecăm din

DC NEWS: Ministerul Educației, criticat de CJ al Elevilor Constanța:

EDUPEDU.RO: Csaba Asztalos: Pledez pentru încheierea anului școlar

EDUPEDU.RO: Cifra de școlarizare pentru anul viitor școlar și

DILEMA VECHE: Status şi anxietate

CURIERUL NAȚIONAL: Monica Anisie: Doar elevii din anii

BURSA: Redeschiderea şcolilor, între coronavirus, lipsa dotărilor şi

PRO TV: Şcoala, în căutare disperată de soluţii

SPARKNEWS.RO: Proiect de ordonanță de urgență, lansat în dezbatere

SPUTNIK: Definitivat, grade didactice și titularizare 2020: modificări

LIBERTATEA: 6 motive pentru care ordinul Ministerului Educației legat

ADEVĂRUL: WVR: Digitalizarea educaţiei e o necesitate. Echipamentele

SPUTNIK: Profesor, mesaj pentru MEC: ,,Renunțați la pile, relații,

EDUPEDU.RO: Cum a introdus directorul adjunct al unui liceu din

KANAL D: Redeschiderea şcolilor, în ceaţă

EDUPEDU.RO: Horațiu Moldovan, secretar de stat în Ministerul

HOTNEWS: Medic infecționist aflat în prima linie în lupta cu COVID-19,

REALITATEA PLUS: Firea, despre începerea cursurilor: Va fi

EDUCATIE PRIVATA.RO: Ludovic Orban: Va trebui să asigurăm

ZIARUL FINANCIAR: World Vision România: Reglementarea

S-ar putea să vă placă și