MUȘCHII GAMBEI

Mușchii gambei se împart în trei grupe cu dezvoltare inegală în volum.

a) Grupul anterior, cuprinzând patru mușchi (tibial anterior, extensorul lung al halucelui,
extensorul lung al degetelor și peronierul al treilea);
b) Grupul lateral, cuprinzând lungul și scurtul peronier;
c) Grupul posterior (flexorii) depășește în volum și forță celelalte două grupe la un loc; este
compus din două planuri: planul profund format din tibialul posterior, flexorul lung al
halucelui, flexorul lung al degetelor și popliteul; planul superficial format din tricepsul sural
(gastrocnemianul și solear) și de plantar.

MUȘCHII REGIUNII ANTERIOARE

1. TIBIALUL ANTERIOR

Este cel mai medial și cel mai voluminos mușchi al regiunii.

Inserții: În sus se prinde pe condilul lateral al tibiei, pe fața laterală a tibiei, pe

membrana interosoasă și pe fața profundă a fasciei crurale. Fasciculele musculare
converg către un tendon ce trece pe sub retinaculul inferior al extensorilor (prin culisa cea
mai medială) și se insera pe primul cuneiform și pe baza primului metatarsian.

Raporturi: La gambă are raporturi importante cu arteră tibiala anterioară (este mușchi satelit
al acesteia). Anterior este acoperit de fascia crurala și de piele; înapoi acoperă membrană
interosoasa; lateral și în sus e în raport cu extensorul lung al degetelor, iar mai jos cu
extensorul lung al halucelui. Mănunchiul vasculo-nervos al regiunii (vasele tibiale anterioare
și nervul peronier profund) trece înafara lui, între el și ceilalți mușchi. Medial, mușchiul
acoperă fața laterală a tibiei. La dosul piciorului tendonul este situat superficial, acoperit de
fascia dorsală a piciorului.

1
Acțiuni: cel mai puternic flexor dorsal al piciorului, supinator și adductor al piciorului, sau
pronator și abductor în funcție de poziția variabilă față de axul articulației talotarsiene.
Participă în locomoție.

Inervație: nervul peronier profund.

2
 2. EXTENSORL LUNG AL HALUCELUI

Este situat lateral față de tibialul anterior și între acesta și extensorul lung al degetelor.

Inserții: Origine: pe fața medială a fibulei, în porțiunea mijlocie, și pe membrana

interosoasă. Tendonul terminal trece pe sub retinaculul inferior al extensorilor, prin culisa
mijlocie, și se inseră pe a doua falangă a halucelui.

Raporturi: La gambă, corpul muscular este așezat în cea mai mare parte în profunzime,
fiind acoperit de cei doi mușchi vecini între care se află. Medial, deci între el și tibialul
anterior, trece mănunchiul vasculo-nervos al regiunii. Mai jos este acoperit de piele și de
fascie și acoperă membrana interosoasă; medial răspunde tibialului anterior,
iar lateral extensorului lung al degetelor.

Acțiune: extensor al ambelor falange ale halucelui; flexie dorsală a piciorului – participă în
locomoție.

Inervație: o ramură a nervului peronier profund

3
 3. EXTENSORUL LUNG AL DEGETELOR

Inserții: Origine: pe fibulă – marginea anterioară, fața medială și capul fibulei, pe

condilul lateral al tibiei, pe membrana interosoasă și pe fascia crurală. ! Tendonul se
împarte în patru ramuri, care, învelite de o singură teacă sinovială, trec pe sub retinaculul
inferior al extensorilor, prin culisă laterală. Coboară apoi spre degetele II-V, unde fiecare se
trifurca într-un fascicul mijlociu și două marginale; cel mijlociu se inseră pe a doua falangă, iar
cele două marginale pe a treia, luând parte la formarea aponevrozei dorsale a degetelor. !

Raporturi: la gambă, anterior este acoperit de piele și fascie; medial raspunde în sus tibialului
anterior, între ei trecând mănunchiul vasculo-nervos al regiunii; mai jos vine în raport cu
extensorul lung al halucelui; lateral este separat prin septul intermuscular anterior de mușchii
peronieri. La picior, tendoanele sunt așezate pe mușchiul extenseor scurt al degetelor.

Acțiune: extensie a degetelor II-V este slabă. Flexor dorsal al piciorului, pronație, abducție;
rol în locomoție și stațiune.

Inervație: ramuri ale nervului peronier profund.

4
 4. PERONIERUL AL TREILEA

Este o porțiune a extensorului lung al degetelor, mai mult sau mai puțin individualizată din
porțiunea inferioară și laterală a acestuia.

Inserții: Pe fața medială a fibulei – în jumătatea ei inferioară, și pe porțiunea învecinată

a membranei interosoase. Tendonul trece sub retinaculul inferior al extensorilor, într-o
teacă sinovială comună și în aceeași culisa cu extensorul lung al degetelor; încrucișează
extensorul scurt al degetelor și se inseră la baza celui de-al V-lea metatarsian.

Acțiune: numai asuprea piciorului, fiind flexor dorsal și pronator, abductor.

Inervație: ramuri din nervul peronier profund.

5
 MUȘCHII REGIUNII LATERALE
Grupul lateral al gambei este format din cei doi peronieri.

1. PERONIERUL LUNG.

Inserții: Se prinde pe capul fibulei și pe fața ei laterală, pe cele două septuri

intermusculare și pe fascia crurală – în treimea lor superioară. Tendonul se formează la
mijlocul gambei; este lung și cotește de două ori. Mai întâi descinde către maleolă laterală,
o ocolește dinapoi înainte, formând primul cot; încrucișează apoi tendonul scurtului peronier,
trece oblic pe față laterală a calcaneaului pe sub trohleea peroniera a acestuisa; ocolește apoi
marginea laterală a piciorului și intră în șanțul cuboidului, formând al doilea cot;
străbate oblic planta până la marginea ei medială și se inseră pe baza primului metatarsian
și pe primul cuneiform (ca și tibialul anterior care vine însă de sus spre marginea piciorului,
formând împreună chinga.)

Raporturi: La gambă: înainte: prin intermediul septului muscular anterior răspunde

lungului extensor al degetelor; înapoi: prin intermediul septului muscular posterior,
solearului și flexorului lung al halucelui; superficial este acoperit de fascia crurală; în
profunzime răspunde fibulei și muschiului scurt peronier.
La plantă: tendonul se găsește conținut într-un canal osteofibros, format de șanțul cuboidului
și de ligamentul plantar lung; aici este învelit de o altă teacă.

Acțiune: cel mai puternic pronator al piciorului, abducție. Când ia punct fix pe maleola
laterală = flexie plantară +rol în mers și stațiune că și mușchii posteriori pe care îi ajută.
Accentuează bolta plantară.

Inervație: nervul peronier superficial.

6
 2. PERONIERUL SCURT

Inserții: Se prinde pe fața laterală a fibulei, în jumătatea ei inferioară, și pe cele două septuri
intermusculare; tendonul înconjoară maleola laterală și merge cu tendonul lungului peronier
pe fața laterală a calcaneului, unde tendoanele celor doi mușchi se încrucișează; se
termină pe tuberozitatea metatarsianului V.

Raporturi: este acoperit de peronierul lung. Până în treimea inferioară a gambei, între cei doi
peronieri trece nervul peronier superficial

Acțiune: flexor plantar și pronator-abductor. Acționează prin ridicarea marginii laterale a

piciorului și are deci tendința de turtire a boltei transversale, favorizant instalarea piciorului
plat.

Inervație: nervul peronier superficial

7
 MUȘCHII REGIUNII POSTERIOARE

Grupul posterior conține 6 mușchi dispuși pe 2 planuri: planul superficial este format
din: tricepsul sural (gastrocnemian și solear) și mușchiul plantar; planul profund este
format de popliteu și de cei trei flexori.

PLANUL SUPERFICIAL

I. MUȘCHIUL TRICEPS SURAL

Este un complex muscular format dintr-un mușchi bicipital, gastocnemianul, și

de solear. Tricepsul sural constituie proeminentă posterioară a gambei numită pulpă.

1. MUȘCHIUL GASTROCNEMIAN

Este format din doi mușchi voluminoși care, izolați la origine, fuzionează mai jos într-un
singur corp muscular, pentru a se insera printr-un tendon comun cu solearul pe calcaneu.

Inserții: porțiunea medială sau gemenul medial este mai lungă și mai puternică decât cea
laterală sau gemenul lateral. Ele au fiecare originea pe față cutanata a condilului femural
corespunzător. Inserția se face atât direct, cu ajutorul unor fibre musculare, cât și prin
intermediul unui tendon. Fiecare tendon se continuă cu câte o lama aponevrotică așezată
superficial pe fața posterioară a corpurilor musculare; pe fața profundă, dar mai jos, se află,
de asemenea, câte o lama aponevrotică; între cele două lame se întind toate fasciculele
musculare, folosindu-le că suprafață de origine și de terminăție. Corpul muscular se
termină brusc cu un contur foarte caracteristic, continuându-se apoi cu tendonul lui
Ahile, care este tendonul comun al gastrocnemianului și al solearului; este cel mai voluminos
tendon al corpului și se inseră pe tuberozitatea calcaneului. De-a lungul marginilor și puțîn
înaintea tendonului se formează două șanțuri verticale adânci, numite șanțurile
retromaleolare medial și lateral.

Raporturi: cele două capete ale gastrocnemianului delimitează împreună cu porțiunile

terminale ale mușchilor ischiocrurali, fosă poplitee. Gastrocnemianul este acoperit
superficial de fascie și de piele și acoperă popliteul, plantarul și mai jos solearul. Tendonul
calcanean vine în raport înainte cu flexorii profunzi de care este separat prin lama profundă a
fasciei crurale. Mai jos, vine în raport cu calcaneul. Între tendon și partea superioară, netedă,
a feței posterioare a calcaneului se află bursa tendonului calcanean.

8
 2. MUȘCHIUL SOLEAR

Este un mușchi gros situat pe plan mai profund decât gastrocnemianul.

Inserții: te prinde în sus pe tibie, pe fibulă și pe o arcadă fibroasă ce se întinde oblic între
aceste două oase. Pe fibulă ia origine pe cap și pe fața posterioară a diafizei; pe tibie se
prinde pe linia solearului și pe marginea medială, în treimea mijlocie. Arcada
fibroasă care merge de la capul fibulei la linia solearului se numește arcada tendinoasă
a solearului. Marginea concavă a arcadei răspunde mănunchiului vasculo-nervos tibial
posterior, care în acest loc pătrunde în lojă profundă.

Raporturi: fața posterioară este acoperită de gastrocnemian, pe care îl depășește pe lături

și în partea inferioară. Tendonul lung și subțire al plantarului trece între solear și
porțiunea medială a gastrocnemianului. Fața profundă răspunde flexorilor lungi, vaselor și
nervilor lojii profunde – vasele tibiale posterioare împreună cu nervul tibial și vasele
peroniere. Raporturile se fac prin intermediul lamei profunde a fasciei crurale.

Acțiunea tricepsului sural: important stabilizator al articulatiei talocrurale; unul dintre

cei mai importanți mușchi ai mersului (aplică plantă pe sol, apoi o dezlipește până la
capetele metatarsienelor); asupra genunchiului acționează numai gastrocnemianul care
este: flexor al gambei pe coapsă; prin contracție separată, capul lateral rotește gamba
înăuntru, capul medial o rotește în afară.

Inervație: nervul tibial

9
 II. MUȘCHIUL PLANTAR

Inserții: se prinde în sus pe condilul lateral al femurului, în porțiunea lui superioară, corpul
muscular este scurt și se continuă cu un tendon foarte subțire și lung, care coboară între
gastrocnemian și solear, mai jos, el se așează pe marginea medială a tendonului calcanean și
se termină fie pe el, fie pe calcaneu.

Raporturi: este acoperit de gastrocnemian și acoperă articulația genunchiului și mușchiul

popliteu.

Acțiune: auxiliar al tricepsului; tensor al capsulei articulației genunchiului (cand ia punct fix
distal)

Inervație: nervul tibial.

10
 PLANUL PROFUND

1. MUȘCHIUL POPLITEU

Este scurt, de formă triunghiulară, aflat în fosă poplitee.

Inserții: Origine: pe condilul lateral al femurului, merge apoi în jos și medial și se termină pe
față posterioară a tibiei, pe buza superioară a liniei solearului și pe câmpul osos de deasupra
ei.

Raporturi: are o situație profundă în fosă poplitee, acoperind fața posterioară a articulatiei
genunchiului. Între fața profundă a mușchiului și capsula articulară se dezvoltă o bursă
sinovială, recesul subpopliteu. Fața superficială a mușchiului vine în raport cu
gastrocnemianul, plantarul, cu vasele poplitee și nervul tibial.

Acțiune: rotație internă a gambei flectate; ușoara flexie a gambei pe coapsă.

Inervatie: ramură din nervul tibial.

11
 2. MUȘCHIUL FLEXOR LUNG AL DEGETELOR

Este mușchiul cel mai medial al planului profund.

Inserții: se prinde pe fața posterioară a tibiei, în treimea mijlocie, dedesubtul liniei

solearului; încrucișează tendonul tibialului posterior și trece prin șanțul maleolar medial, apoi
în șanțul de pe marginea liberă a lui Sustentaculum tali. La plantă trece peste tendonul
flexorului lung al halucelui; se împarte în patru tendoane destinate degetelor II-V; fiecare
tendon se inseră pe falanga a treia. Tendoanele dau inserții lumbricalilor și perforează
tendoanele flexorului scurt al degetelor.

Raporturi: La gambă acoperă tibia și este acoperit de solear prin intermediul lamei profunde
a fasciei crurale. La gâtul piciorului trece pe sub retinaculul flexorilor, este așezat între
tendonul tibialului posterior care trece înaintea lui și mănunchiul vasculo-nervos al gâtului
piciorului, care merge înapoia lui. La plantă merge în loja mijlocie, între planul superficial și
planul profund.

Acțiune: flexor plantar și supinator-adductor. Intervine în mers (propulsie)

Inervație: nervul tibial.

12
 3. MUȘCHIUL TIBIAL POSTERIOR

Este situat profund între cei doi flexori.

Inserții: se prinde pe membrana interosoasă și pe părțile învecinate ale celor două oase, adică
fața posterioară a tibiei și fața medială a fibulei. Tendonul terminal este încrucișat în partea
inferioară a gambei de flexorul lung al degetelor; înconjoară maleolă medială, trecând prin
culisa cea mai anterioară de sub retinaculul flexorilor, învelit într-o teacă. Se inseră pe
tuberozitatea osului navicular și trimite expansiuni oaselor tarsiene vecine și metatarsienelor.

Raporturi: La gambă corpul muscular este situat între cei doi flexori și acoperit de solear;
acoperă membrana interosoasă, tibia și fibula.

Acțiune: puternic adductor și supinator al piciorului, slab flexor. Tendonul lui susține capul
tarsului, deci întreagă boltă plantară.

Inervație: nervul tibial.

13
 4. MUȘCHIUL FLEXOR LUNG AL HALUCELUI

Este cel mai lateral dintre mușchii profunzi și cel mai puternic, cu rol însemnat în mers și
stațiune.

Inserții: Se inseră pe fața posterioară a fibulei, cele două treimi inferioare, și pe porțiunea
învecinată a membranei interosoase. Tendonul terminal străbate 3 șanțuri: șanțul posterior de
pe extremitatea inferioară a tibiei, șanțul de pe procesul posterior al tarsului și șanțul de pe
față inferioară a lui Sustentaculum tali. La plantă se încrucișează cu tendonul flexorului lung
al degetelor și merge între mușchii lojii mediale și ai celei mijlocii, terminându-se pe a două
falanga a halucelui.

Raporturi: La gambă este așezat lateral de tibialul posterior și este acoperit de solear.
Vasele peroniere coboară între el și tibialul posterior. La gâtul piciorului, ocupă culisa cea
mai posterioară de sub retinaculul flexorilor, învelit într-o teacă sinovială lungă, care îl
însoțește până sub încrucișarea cu tendonul flexorului lung al degetelor.

Acțiune: flexor al halucelui; flexie plantara și supinație-adducție; rol important în mers =

dezlipește talpa piciorului de sprijin prin ridicarea pe vârfuri.

Inervație: nervul tibial.

14
15