Curss

INOVARE ŞI
PROPRIETATE
INTELECTUALĂ
Dr. ing. Floarea VASILE
Inovare si Proprietate intelectuala 1

CONŢINUTUL CURSULUI
Cap. 1. Contextul istoric şi evoluţia inovării
1.1. Istorie şi inovare
1.1.1. Primele descoperiri şi invenţii

1.1.2. Perioada dintre naşterea lui Hristos şi Revoluţia
ştiinţifică


Istoria ştiinţei nu înseamnă istoria tehnicii.
Nevoile umane:
-Harna- vanatoarea-armele-focul-armele de foc-armele de
razboi
-Comunicarea-limbajul-muzica-instrumentele muzicale
-Sanatatea-hrana preparata la foc- sterilizarea-ceaiul
-Confortul- locuinte-haine-bijuterii-moda
-Gandirea logica-combinarea elementelor-inovare


• Un fel de ciment (acum circa 4.600 de ani, in Egipt)

• Parfumul şi sticla (acum circa 4.000 de ani, în Mesopotamia)
• Furculiţa (acum circa 4.000 de ani, în China)
• Războiul de ţesut orizontal ( acum circa 3.800 de ani, în Egipt)
• Şurubul, scripetele, parghia, roţile dinţate (acum circa 2.500-
2.300 de ani, în Grecia)
• Hârtia (acum circa 2.400 de ani, în China)
• Cerneala (acum circa 2.300 de ani, in India)


Primele instituţii
• Academia lui Platon (Grecia, anul 387 î.Hr.),
•Biblioteca din Alexandria (Egipt, 305 î.Hr.)
Primele mari realizari

•Podul suspendat (China, anul 285 î.Hr.)
•Farul din Alexandria (Egipt, 283-280 î.Hr.)
•Marele zid chinezesc (China, anul 217 î.Hr.)
•Ecluza (China, anul 200 î.Hr.)
•Moara de vant (Grecia, anul 38 î.Hr.)


ştiinţifică
•Imperiul roman
Enciclopedia lui Plinius cel Batrân , anul 77
Instrumente chirurgicale (Roma, anii 400)
•China şi India
Ventilatorul (China, anul 180)
Instrumente de navigaţie (India, anii 400)
Hârtia igienica (China, anul 589)
•Ţările arabe
Peria de dinţi (Arabia, anii 610-632)
Instrumentar chimic, parfumul de trandafiri (anii 700)
Spital psihiatric (Bagdad, anii 750-760)
Paraşuta, kerosenul, deodorantul, salonul de înfrumuseţare, săpunul solid (ţarile
arabe, anii 800)
Universitatea din Fes (Maroc, în anul 859)


ştiinţifică
Secolul al X-lea
•China
-Bancnotele, petardele, săgeata de foc, aruncătorul de flăcări, restaurantul
•Ţările arabe
-Alcoolul sanitar, cafeaua, săpunul de barbierit, siropul, şerbetul, băuturile
răcoritoare, serviciul de colectare a deşeurilor
Dupa anul 1000
•China
-Tunul, mina militară, nava de război, pluviometrul
•Ţările arabe
-Seringa, termometrul, bandajul adeziv, catgutul, lacătul, torpila, institutul de
cercetări, observatorul astronomic

1.1.3. Revoluţia ştiinţifică

Perioada secolelor XV-XVII
Leonardo da Vinci: 1452-1519, arhetipul omului renascentist
-pictor, sculptor, arhitect, muzician, inginer, inventator, anatomist, geolog,
cartograf, botanist și scriitor;
-Omul Vitruvian” (numele complet Le proporzioni del corpo umano secondo
Vitruvio), desen din 1490, însoțit de comentarii asupra operei arhitectului
Vitruvius, este o imagine iconică, un adevărat simbol al Renașterii;
-La Veneția în 1499 ca inginer militar, a realizat concepția și construcția unui
sistem mobil de baricade, care să protejeze orașul;
-La Florenta a relizat un proiect de deviere a râului Arno;
-În 1502, a desenat un pod suspendat peste Cornul de aur din Istambul;
-A studiat zborul păsărilor descris in Codexul asupra zborului păsărilor din 1505;
-A conceput diverse aparate de zburat, printre care una cu aripi batante
(ornitopter) și o mașină de zburat cu aripă rotativă (helicopter);
-Proiecte pentru o parașută și pentru o arbaletă gigant
-A imaginat prima turbină de vânt.

Nicolaus Copernicus : 1473-1543
- Astronom și cosmolog, matematician și economist, preot și prelat catolic
polonez, care a dezvoltat teoria heliocentrică a Sistemului Solar.
-Studiaza de matematica, retorica, gramatica, poetica la Universitatea din
Cracovia;
-În 1500, Copernic ține prelegeri de astronomie la Roma și în anul următor este
acceptat să studieze medicina la renumita Universitate din Padova. În anul 1503 i
se acordă în Ferrara titlul de Doctor în Drept canonic, după care se întoarce în
Polonia.
-Între 1503 și 1510 redacteaza un tratat de astronomie, "De Hypothesibus Motuum
Coelestium a se Constitutis Commentariolus", care va fi publicat postum mult
mai târziu, în secolul al XIX-lea;
-Opera sa fundamentală “Despre mișcările de revoluție ale corpurilor cerești" o
termină în 1530, este publicată abia în anul 1543, cu puțin înainte de moarte, fiind
conștient de contradicțiile cuprinse față de doctrina oficială a Bisericii Catolice.


Galileo Galilei : 1567-1642
- Fizician, matematician, astronom și filosof italian;
- Galileo a fost numit „părintele astronomiei observaționale moderne”;
-Mișcarea obiectelor uniform accelerate;
-Între 1595–1598 a proiectat și îmbunătățit o busolă geometrică și militară;
-În 1609 Galileo a realizat un telescop cu mărirea de 3x;
-Descoperirea și confirmarea prin telescop a fazelor planetei Venus, a celor mai
mari patru sateliți ai lui Jupiter in 1610; inelele lui Saturn; planeta Neptun; Calea
Lactee; petele solare;
-A fost primul care a vorbit despre munții lunari și despre craterele de pe Lună;
-După 1610 a început să susțină public heliocentrismul;
-A fost condamnat de biserica ca „fals și contrar Scripturii” în februarie 1616;
-In 1632, a fost judecat de Inchiziție, găsit „vehement suspect de erezie”, forțat să
retracteze și și-a petrecut restul vieții în arest la domiciliu.


Rene Descartes: 1596-1650
- Filozof și matematician francez;
-În 1604, la vârsta de 8 ani, este încredințat unui așezământ al iezuiților din La
Flèche, bastion al gândirii aristotelice. Aici studiază latina și greaca, precum și
matematica, fizica, logica, morala și metafizica;
-Între 1614 și 1617 își ia bacalaureatul și licența în drept la Universitatea din
Poitiers;
-În 1628 se stabilește în Olanda, unde rămâne 20 de ani. Sunt anii în care publică
cele mai importante opere ale sale: Discursul, Meditațiile, Principiile, Pasiunile;
-În 1641 publică, la Paris, în latină,” Meditații metafizice” opera sa capitală
privind gandirea carteziană:”Cogito ergo sum!”;
-A reformat algebra, a fondat "geometrie analitică“, a contribuit la dezvoltarea
mecanicii prin teoria ciocnirii corpurilor;
- În optică, a enunțat legile refracției luminii într-un mediu omogen.

Isaac Newton: 1643-1727
-Om de știință englez, fizician , matematician, astronom, teolog, mistic,
președinte al Royal Society;
-În lucrarea Philosophiae Naturalis Principia Mathematica, din1687 a descris
cele trei legi universale ale mișcării și legea atracției universale;
-Impreună cu Gottfried Wilhelm von Leibniz, a dus la fondarea și dezvoltarea
calculului diferențial și a celui integral;
-Între 1670 și 1672 a studiat refracția luminii și a construit un telescop cu reflexie,
prezentat în 1671 la Royal Society;
-A fost preocupat de subiecte filozofice și religioase, fiind convins de infinitatea
universului, împotriva dualismului cartezian;
-În fizica unitatea de măsură a forței din Sistemul Internațional:este un Newton,
cu simbolul N, reprezintă forța care aplicată unui corp cu masa de 1 kg îi imprimă
o accelerație de 1 m/s2
-În matematica Binomul lui Newton, formula de dezvoltare a puterii sumei: (a+b)n


De la Renastere la Revolutia industriala
•In Matematică apar instrumentele calculului diferenţial şi integral, apariţia
logaritmilor;
•In Fizică sunt puse bazele experimentale şi apoi teoretice ale electromagnetismului
prin:
-descoperirile lui Alessandro Volta (1745-1827), pila electrică şi electoliza;
-Hans-Christian Oersted (1777-1851) descoperirea relației dintre electricitate și
magnetism, cunoscută ca electromagnetism;
-Andre-Marie Ampere (1775-1836), unul dintre fondatorii teoriei
electromagnetismului, care introduce noţiunile de curent electric şi tensiune electrică.
•1698 Denis Pepin a inventat cazanul cu aburi sub presiune;
•In anul 1784 James Watt inventează motorul cu aburi;
•In1789 apare războiul de țesut in Anglia
•In metalurgie se inventează fonta pe bază de cocs şi laminarea oțelului;
•În 1829 inginerul englez George Stephenson inaugurează locomotiva cu aburi.

1.1.4. Perioada marilor realizări din domeniul electromagnetic

1.1.5. Perioada marilor realizări din domeniul transportului

Perioada marilor expermentatori
Benjamin Franklin (1706-1790) - paratrăsnetul: 1752
Humphry Davy (1778-1829) - lampa cu arc electric: 1809
Georg Simon Ohm (1787-1854)- 1826- proprietatea metalelor de a conduce
electricitatea / Legea lui Ohm: U=I*R
Michael Faraday (1791-1867)- motorul electric: 1821; Legea inducţiei
electromagnetice -1831
Werner von Siemens (1816-1892) –1878-primul alternator electric ;1882-watt-ul
ca unitate de putere; denumirea de electrotehnică pentru electricitatea tehnică;
James Clerk Maxwell (1831-1879) - legile electromagnetismului/ Legile lui
Maxwell
Thomas Alva Edison (1847-1931) - 1868- maşina de inregistrat voturi; 1869 –
telegraful; 1877- fonogaful; 1879 - becul cu filament; 1882- prima uzina electrică;
1883-Efectul Edison – emisia termoelectrică;
Nikola Tesla (1856-1943) - câmpului magnetic învârtitor ; sistemul bifazat al
curentului electric alternativ ; curentul de înalta frecvenţă; 1898-telecomanda.

Electromagnetism
Electrostatica Camp electric, Flux electric, generator electrostatic, Legea lui
Columb, Potential electric, Sarcina electrica
Magnetostatica Camp magnetic, Camp electromagnetic, Curent electric, Flux

magmnetic, Legea lui Ampere (circuit/ forta), Magnet,
Magnetism, Moment magnetic, Permeabilitate magnetica
Electrodinamica Ecuatiile lui Maxwell, Electron, Forta Lorentz, Inductie

electromagnetica, Legea inductiei electromagnetice, Optica
ondulatorie
Circuite electrice Bobina, Electromagnet, Transformator, Condensator electric,
Electrotehnica Inductanta, Legea lui Lentz
Unde electromagnetice Dispersia undelor electromagnetice, Radiatie, Radiatie

Radiotehnica electromagnetica, Radiatie gamma, Radiolocatie
Sursa:
https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Format:Electromagnetism&oldid=10403404

Electromagnetism
Unitate de măsură
Mărime electrică Simbol UM
(UM)
Intensitatea curentului electric amper A
Cantitate de electricitate coulomb C
Diferență de potențial; Forță electromotoare volt V
Rezistență, Impedanta, Reactanta ohm Ω
Rezistiviate ohm metru Ω·m
Putere electrică watt W
Capacitate electrică farad F

Densitatea fluxului magnetic, Inducție magnetică, Forța
tesla T
câmpului magnetic
Câmp magnetic, Intensitatea câmpului magnetic amper pe metru A/m
Flux magnetic weber Wb

Sursa:
https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Format:Electromagnetism&oldid=10403404

1.1.4. Perioada marilor realizări din domeniul
electromagnetic
Perioada marilor inventatori
Petrache Poenaru (1799-1875)- stiloul: brevet 3208, din 25 mai 1827;
Gugliemo Marconi (1874-1937) – radiotelegraful 1895;
Valdemar Poulsen (1869-1942) – radiotelefonul 1902;
Ernst Alexanderson (1878-1975) – emiţătorul radio 1913;
Perioada moderna a marilor aplicaţii
Televiziunea – SUA –Philo Farnsworth, 1923;
Sistemul de reglaj -România, Ştefan Odobleja, 1938;
Cibernetica- MIT, Norbert Wiener , 1948;
Laserul - SUA, Theodore Harold Maiman, 1960;
Microprocesorul - SUA, Federico Faggin, 1971;
Telefonia mobilă (SUA, Firma Bell, 1977;
Internet-ul -SUA, Robert E. Kahn; world wide web -UK, Tim Berners-Lee,
1990


Motorul cu aburi modern - Scotia, James Watt, 1776) ),
Balonul cu aer cald -Franta, Fratii Montgolfier, 1783
Vaporului cu aburi –SUA, Robert Fulton, 1803; în 1798, prototip al submarinului
Locomotiva industrială cu aburi -Anglia, Richard Trevithick,1804
Locomotiva cu aburi pentru călători - Anglia, George Stephenson, 1814
Bicicleta -Germania, Karl Drais, 1818
Automobilul cu ardere internă - Germania, Carl Benz, 1885,
Motocicleta -Germania, Gottlieb Daimler, Wilhelm Maybach, 1885
Motorul cu benzina -Germania, Gottlieb Daimler,1885
Carburatorul -Ungaria, Donat Banki, 1893
Motorul Diesel -Germania, Rudolf Diesel, 1895
Tractorul -SUA, Benjamin Holt, 1904
Automobilul cu formă aerodinamică -România, Germania, Aurel Perşu, 1924
Cutia de viteze automată -Anglia, România, Gogu Constantinescu, 1926;
Automobilul hybrid -Victor Wouk, 1974
Automobilul electric -Japonia, Toyota, 1990.
In 1716 suedezul Emanuel Swedenborg a creat primul concept de ambarcațiune care
poate trece peste un strat de presiune de aer;
Sovieticii au testat cu succes prima pernă de aer ,1935 pe sol, apa, gheata.
In1959, britanicii au lansat prima pernă de aer SR.N 1, cu om la bord.
Prima navă pe pernă de aer care a traversat Canalul Mânecii a fost nava SR.N 4. la 1
august 1968, în 35 de minute. Nava putea să transporte 254 de pasageri .
Prima navă pe pernă de aer românească a fost proiectată și construită in 1979 de
ICEPRONAV Galați pentru transportul de călători în Delta Dunării. Nava era
acționată de un sistem de propulsie cu jet reactiv și a parcurs distanța Galați-Tulcea în
35 de minute, cu o viteză medie de 57 km/h. Nava putea transporta 35 de pasageri.
In 2013 Elon Musk, întreprinzător american de origine sud-africană, a prezentat
planul unui automobil menit să transporte persoane la viteză supersonică.
Hyperloop - ar putea face legătura între Los Angeles şi San Francisco în doar 35 de
minute. Hyperloop-ul constă într-un tub cu capsule de presiune joasă, transportate cu
viteze variabile pe lungimea tubului. Capsulele sunt aşezate pe perne de aer
presurizat.

1.1.6. Contribuţia României în ştiinţă şi inovare

1.1.7. Studiu de caz pentru domeniul Inginerie electrică
1.1.7.1. Evoluţii pe plan internaţional
1.1.7.2. Evoluţii pe plan naţional
1.1.7.2.1. Perioada de pionerat
1.1.7.2.2. Perioada electrificării
1.1.7.2.3. Perioada începuturilor în electronică, automatică şi
calculatoare

1858 – Bucureşti – primul oraş din lume iluminat cu petrol şi prima rafinare a
petrolului.
1880 – Dumitru Văsescu – construieşte automobilul cu motor cu aburi.
1881 – Alexandru Ciurcu – obţine un brevet al invenţiei din Franţa prin care prevede
posibilitatea zborului cu reacţie.
1895 – Dragomir Hurmuzescu – descoperă electroscopul
1900 – Nicolae Teclu – becul cu reglarea curentului electric si gaz.
1905 – Augustin Maior – telefonia multiplă
1906, 18.03 – Traian Vuia – avionul cu tren de aterizare pe roti cu pneuri
1908 – Lazăr Edeleanu – “primul procedeu de rafinare a produselor petroliere cu
bioxid de sulf din lume, procedeu care îi poarta numele.
1908 – Acad. Nicolaie Vasilescu-Karpen – “pila Karpen”, care funcţionează şi
produce curent electric, neîntrerupt, de aproape 100 de ani!
1910 – iunie – Aurel Vlaicu – lansează primul avion din lume fuselat aerodinamic.
1910 – Ştefan Procopiu – efectul circular al discontinuităţilor de magnetism.
1910 – Henri Coandă reuşeşte o noua invenţie: primul zbor al unui avion cu reacţie

1918 – Gogu Constantinescu – întemeiază o noua ştiinţa: sonicitatea.
1919 – Ştefan Procopiu – unitatea elementară de energie magnetica (magnetonul).
1920 – ing. Gheorghe Botezatu – a calculat traiectoriile posibile Pământ-Luna,
folosite la pregătirea programelor “Apollo” (al căror părinte a fost sibianul Herman
Oberth); el a fost şi şeful echipei de matematicieni care a lucrat la proiectul rachetei
“Apollo” care a dus primul om pe Lună.
1921 – Aurel Perşu – invenţie: automobilul fără diferenţial, cu motor în spate,forma
“picăturii de apa”. (General Motors precum şi Ford au făcut propuneri pentru
achiziţionarea patentului) .
1921 – Nicolae Păulescu – descoperă insulina;
1921 – Ştefan Procopiu – Fenomenul Procopiu (depolarizarea luminii).
1925 – Traian Vuia – invenţie: generatorul de abur cu ardere în camera închisă şi cu
vaporizare instantanee.
1930 – Elie Carafoli – invenţie: avionul cu aripa joasă.
1933 – Henri Coandă – invenţie: aerodina lenticulara (farfuria zburătoare).
1938 – Henri Coandă – efectul Coandă; discul volant.

Alte realizări româneşti:
Anghel Saligny – construieşte în premieră mondială, la Brăila şi Galaţi, silozuri din
beton armat (pentru poduri).
Ştefan Odobleja – Părintele ciberneticii generalizate.
Griogore Antipa – savant naturalist, inventatorul dioramelor (1912).
Ion Agârbiceanu – primul laser cu gaz (heliu-neon) cu radiaţie infraroşie (1962).
Dumitru Daponte – inventatorul proiectării a filmului în relief.
Iulius Popper – inventatorul unui dispozitiv pentru recoltarea aurului din apa mării;
este cel care a dat denumiri româneşti unor locuri din Ţara de Foc (Sinaia, Ureche,
Lahovary, Rosetti).
Constantin Miculescu, fondatorul şcolii romanesti de fizică, inventatorul
calorimetrului .
Eliza Leonida Zamfirescu – prima femeie inginer din lume.
Smaranda Brăescu – una din primele femei paraşutist din lume, deţinătoare a mai
multe recorduri mondiale în domeniu.


Alte realizări româneşti:
Justin Capră (1933-2015) inventator celebru : 77 de mașini, din care 57 de

prototipuri de automobile, dintre acestea 10 cu propulsie electrică, 13 motorete –8
cu propulsie electrică, 7aparate de zbor neconventionale – un elicopter miniatural,
primul rucsac zburător, un aparat individual de zbor.
Adrian Vişan, a înregistrat în 1996 la Oficiul Britanic de Patente şi la Oficiul

European de Patente un brevet având ca subiect bateria nucleară, prima inițiativă de
acest fel. Această baterie ar putea alimenta un automobil electric aprox. zece ani.
Sandu Popescu din Oradea este primul fizician din lume care a reuşit teleportarea
unei particule. O aplicaţie a acestei invenţii: criptografia, transmiterea mesajelor
secrete a avut loc în 4 iulie 1997, în laboratoarele din Bristol (Anglia) ale celebrei
firme Hewlett Packard.

-Observaţia umană a fenomenelor naturale: fulgerul

-Conflictul oamenilor de stiinţa cu biserică catolică: teama de blesfamie
-Marea migraţie transatlanitică: formarea SUA
=>Benjamin Franklin (1706-1790) – Paratrăsnetul,1752=prima inventie a unui

produs electric
=>Humphry Davy (1778-1829) - lampa cu arc electric: 1809
=>Michael Faraday (1791-1867)- motorul electric: 1821; Legea inducţiei
electromagnetice -1831
Teama de electricitate a început să scadă şi au început să apară tot mai multe

produse electrice.

=>Thomas Alva Edison (1847-1931): 1093 brevete de invenţie;

1869 –telegraful; 1879 - becul cu filament; 1882- prima uzina
electrică;
1883- Efectul Edison – emisia termoelectrică.
Inventiile au fost aplicate in practica in firemele proprii.
=>Nikola Tesla (1856-1943) - câmpului magnetic învârtitor ;

sistemul bifazat al curentului electric alternativ ; curentul de înalta
frecvenţă; 1898-telecomanda.

Realizarile ulterioare s-au succedat rapid, cu multe invenţii din domeniul electric
precum :
motorul electric (Anglia, Michael Faraday, 1821), generatorul electric (1831),
electromagnetul (Anglia, William Sturgeon, 1823),
electromagnetul multiplu , telegraful magneto-acustic (SUA, Joseph Henry,1831)
frigiderul (SUA, Jacob Perkins,1834), releul electromagnetic (1835),
becul cu incandescenta (Scotia, James Bowman Lindsay,1835),
tiparul electric (SUA, Thomas Davenport,1837),
telegrafia magnetică (SUA, Samuel Morse,1837),
telegrafia electrică (Anglia, SUA, Charles Wheatstone,Samuel Morse,1838),
telefonul (SUA, Italia, Antonio Meucci,1849),
ascensorul (SUA, Elisha Otis,1852),
giroscopul (Franta, Leon Foucault,1852),
cablul telegrafic submarine (Anglia, Fredrik Newton Gisborne,1858),
acumulatorul cu acid (Franta, Gaston Plante,1859),
Wikipedia/Lista cronologică a invenţiilor.
precum :
becul cu filament de carbon (Anglia, Joseph Swan,1860),
aspiratorul (SUA, Ives W. McGaffney,1868),
motorul de curent continuu (Belgia,Zenobe Gramme, 1873),
tramvaiul electric (SUA, Stephen Dudle Field, 1874),
motorul asincron trifazat (SUA, Nikola Tesla, 1877),
fonograful (SUA, Thomas Alva Edison, 1877), centrala electrică (1882)
microfonul (SUA, Emile Berliner, 1877),
alternatorul electric (Germania, Werner von Siemens, 1878), locomotiva electrică
(1879), războiul de ţesut electric (1879),
ventilatorul electric (SUA, Schuyler Skaats Wheeler, 1882),
motorul bifazat (SUA, Nikola Tesla,1883), sistemul electric polifazat (1888),
troleibuzul (SUA, Frank Sprague, 1884),

precum :
tansformatorul electric (SUA, William Stanley, 1885),

centrala telefonica electromecanică (SUA, Almon Strowger, 1892),
comunicaţiile fără fir (SUA, Nikola Tesla, 1893), telecomanda (1898),
radiotelegraful (Italia, Gugliemo Marconi,1895),
inregistrarea pe bandă magnetică (Danemarca,Valdemar Poulsen,1899),
instalaţia de aer condiţionat (SUA,Willis Carrier, 1902),
radiotelefonul (Danemarca,Valdemar Poulsen, 1902),
electrocardiograful (Olanda,Willem Einthoven, 1903),
trioda (SUA, Lee DeForest, 1906),
receprorul şi emiţătorul radio (SUA, Ernst Alexanderson,1913-1914).
-Perioada 1820 – 1910 - primul val al afirmării electrotehnicii şi trecerea acesteia

de la un domeniu ştiinţific la un domeniu economic.
-După primul război mondial - epoca de afirmare a electronici si obţinerea de
rezultate economice.
-In timpul celui de-al doilea război mondial, ţările beligerante au făcut mari
eforturi în găsirea de noi soluţii în electrotehnică şi electronică, rezultatele acestora
creând un avantaj cert al părţii care le deţinea.
-După război cercetările au fost continuate şi au produs rezultate economice, apoi
Japonia a intrat pe piata inventicii.
-În prezent mişcarea de inovare internaţională este orientată spre produse şi
tehnologii din domeniile care ţin de dezvoltarea durabilă (energie, mediu, resurse
umane) si globalizare, cu aplicaţii inteligente in clădiri verzi, clădiri inteligente,
automobile electrice , avioane electrice, comunicatii.

1.1.7.1. Evoluţii pe plan internaţional/national
Gogu Constatinescu: (Craiova 1881- Londra 1965), 317 inventii brevetate
1918-Teoria sonicitatii: transmiterea energiei mecanice în masa lichidelor sau a
solidelor prin intermediul undelor elastice longitudinale, de dimensiuni foarte mici,
care se propagă în masa fluidului sau solidului (parte a mecanicii mediilor continue)
-Undele sonice transmise printr-o conductă cu lichid, conduc la un curent sonic
analog curentului electric;
-Invenţiile lui Gogu Constantinescu (unul dintre liderii marsului catre progres):
-Mitraliera sonică 1918”Constantinesco Fire Control Gear” : (tragere sincronizată a
tirului mitralierei de bord printre palele elicei avionului) fabricată la uzinele Bristol-
Coanda; tunul sonic;
-Converizorul de cuplu sonic (1923)- schimbatorul de viteze automat;
-Pompa sonică; motorul sonic;
-Perforatorul sonic;
-Injectorul sonic pentru motorul cu ardere internă, Disel;
-Forajul sonic; betonul armat;
-Termosonicitatea- tranmiterea energiei termice la distanţă prin unde sonice;
-Electrosonicitatea; 33
Inovare si Proprietate intelectuala
-Aplicatii medicale.
-Inceputul introducerii electricității în România -Adresa nr. 15 114 / 22 septembrie
1882 a Ministerului de Interne către Primăria Comunei București /permisiunea de a
așeza stâlpi de lemn pe străzile Victoria, Ştirbei Voda si Cotroceni, necesari
iluminatului electric a palatelor Regale (Victoria si Cotroceni), Garii de Nord,
Teatrului Naţional, Gradinii Cișmigiu.
-Prima structura de învățământ superior de electrotehnica din Romania a fost Catedra
de Electrotehnica, înființată de către Nicolae Vasilescu-Karpen, în cadrul Scolii
Naționale de Poduri şi Șosele, (1905) la întoarcerea lui de la doctoratul din Franța.
-La inițiativa lui Dragomir Hurmuzescu s-au înființat in 1912 Institutul Electrotehnic
București si Institutul Electrotehnic Iași, care au intrat apoi in Școala Politehnica
București (1920), respectiv Școala Politehnica “Gheorghe Asachi” Iași (1938), sub
denumirea de Facultate de electrotehnică.
-La Timișoara s-a înființat în 1920 Şcoala Politehnica, cu Facultate de electrotehnica.
-La Cluj in 1920 se infiinteaza, Școala Superioară Industrială, cu profil
electromecanic, care se transformă în 1947 în Politehnica din Cluj.
-În 4 ianuarie 1927 s-a constituit Comitetul Electrotehnic Român (CER) afiliat la
Comisia Electrotehnica Internaţională, înființată la Londra în 1906.
Primul Comitet : Dragomir Hurmuzescu (Președinte pentru anul 1927), Nicolae
Vasilescu-Karpen (Președinte pentru anul 1928), Constantin Buşilă (Vicepreședinte),
Constantin Budeanu (membru), Dimitrie Leonida (membru), Plauţius Andronescu
(membru).
-Dragomir Hurmuzescu fondează în 1928 Societatea Română de Radiodifuziune.
-Nicolae Vasilescu-Karpen-Rector la Şcoala Politehnică din Bucureşti :1920-1940,
Ministrul industriilor, Președinte AGIR; a inventat pila termoelectrică (1922).
-Constantin Busila -Președinte fondator în 1926 al IRE-Institutul Roman de Energie,
Președinte CER în perioada 1930-1945.
-Dimitrie Leonida au contribuit esențial la dezvoltarea conceptulu de sistem energetic
naţional.
-Nikola Tesla în 1937 a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Şcolii Politehnice din
Bucureşti= recunoaşterea a şcolii de electrotehnică din România.
1.1.7.2.2. Perioada electrificării / industrie/cercetare
-Dupa 1945, puterea prosovietică a stabilit ca prioritate economica electrificarea țării
-Inființarea de noi structuri guvernamentale sau întreprinderi cu capital de stat:
-Ministerul Energiei Electrice (Ministru Gheorghe Gaston-Marin);
-Întreprinderea Electroputere Craiova (1947);
-Institutul de Studii si Proiectări Energetice – ISPE (1949 - Acad. Martin Bercovici-
director fondator, Prof. Vasile Nitu-director dezvoltator, Prof. Dan Ioan Gheorghiu-
director care l-a adaptat la economia de piața după 1990),
- Institutul de Cercetări si Proiectări Electrotehnice-ICPE (1950- Prof. Alexandru
Nicolau-director fondator, Prof. Florin Teodor Tanasescu-director dezvoltator, Prof.
Nicolae Vasile-director care l-a adaptat la economia de piața după 1990),
-Întreprinderea de Cabluri si Materiale Electrotehnice București (ICME),
-Electroaparataj București,
-Electromotor Timișoara,
-UMEB, Electromagnetica, Electrotehnica, toate din București.

1.1.7.2.2. Perioada electrificării /invatamant superior
-In anii 1947-1950, în concordanta cu noile prioritaţi economice, s-au
restructurat universitățile tehnice existente şi au apărut unele noi,
înființându-se catedre si specializări de energetică.
-In anul 1950, în cadrul Institutului Politehnic București (Fosta Școala
Politehnică) s-a deschis Facultatea de Energetică, desprinsă din
Facultatea de Electrotehnică.
-In perioada 1960-1980 au predat in aceste facultati profesorii:
Alexandru Timotin, Andrei Ţugulea, Alexandru Fransua, Constantin
Apetrei, Constantin Bălă, Florin Teodor Tănăsescu, Gleb Dragan,
Roman Stere, Dumitru Felician Lăzăroiu, Ion Dumitrache, Vlad
Ionescu, Mircea Petrescu, Edmond Nicolau, Vasile Cătuneanu,
George Rulea, etc.

1.1.7.2.3. Perioada începuturilor în electronică, automatică şi
calculatoare
-Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii din Bucureşti a apărut în 1953, prin
desprindere din Facultatea de Electrotehnică.
-Facultatea de Automatică şi Calculatoare a fost înfiinţată în anul 1966, prin
desprindere din Facultatea de Energetică.
-Institutul de Proiectări pentru Automatizări-IPA (în 1960, desprins din ICPE)
-Institutul de Cercetări Electronice, Institutul de Tehnică de Calcul, Institutul pentru
Componente Electronice.
-Întreprinderea Automatica Bucureşti, Întreprinderea Electronica Bucureşti,
Întreprinderea de Calculatoare Bucureşti, Întreprinderea de Elemente de Automatizări
-Centrala Industrială pentru Elemente de Automatizări şi Telecomunicaţii, Centrala
Industrială pentru Electronică şi Tehnică de Calcul
-Ministerul Industriei Electrotehnice şi Electronice

Cap. 2 Ce este inovarea
2.1. Abordarea sistemică

2.2. Intreprinderea inovatoare
2.3. Lansarea unui program de inovare
2.4. Produs propriu sau licenţă?
2.5. Oportunitati / surse pentru procesul inovării
2.6. Managementul riscului asociat unui proiect de inovare
2.7. Protejarea dreptului de proprietate intelectuala

Cap. 2. Ce este inovarea
2.1. Abordarea sistemică
Inovare: Conversia rezultatelor cercetării in beneficii economice!
1. Conceptie, fundamentată ştiinţific;
2. Protecţia proprietăţii intelectuale dovedite;
3. Implementare economică in parteneriat;
4. Valorificare pe piaţă.
Inovarea ca Proces complex – sistemic / puncte cheie ale afacerii:

1. Cunoasterea mediului extern/ concurenta;
2. Care sunt nevoile pietii/ ale clientilor;
3. Care sunt proprii clienţi/ potentialii clienţi / segmentul de piaţă;
4. Constientizarea resurselor interne: infrastructura existenta, resurse umane;
5. Crearea mediului intern favorabil inovarii: organizare, design, procese;
6. Realizarea noilor solutii (produse, sevicii,) inovative;
7. Valorificarea noilor solutii (produse, sevicii,) inovative;
8. Feed-back-ul clientilor.

Inovare: Rezolvarea creatoare a nevoilor societatii de catre firme inovatoare

Firma inovatoare trebuie sa aiba o strategie a inovarii.
Strategia inovatoare:
-Gandire sistemica, in raport cu obiectivele stategice;
-Bazată pe cunoastere si experienta anterioară;
-Se bazează pe o cercetare a nevoilor mediului extern;
-Adaptează competentele interne la nevoile pietii;
-Reorganizeză mediul intern ca mediu inovativ/ organizatie inovatoare;
-Pune in valoare resursele de inovare interne;
-Satisface cerintele clientilor;
-Produce valoare adaugată si profit.
-Maximizarea profitului depinde de protejarea dreturilor de proprietate inelectuala

-Capitalul intangibil

Decizia managementului de varf de a conduce afacerea ca firma inovatoare.
- Prin participarea la competiţiile de proiecte, in care componenta de inovare e
definita ca cerinţă;
- Prin incurajarea angajaţilor de a se implica in activităţi de inovare;
- Prin susţinerea materială a cererilor de brevete;
- Prin recunoasterea şi recompensare muncii de cercetare şi inovare depusă de
angajaţi;
- Creare mediului intern prietenos activităţii de inovare, prin tehnici
stimulatoare ale creativităţii tehnice/artistice;
- Punerea in aplicare in firmă a rezultatelor procesului de inovare;
- Demonstarea publică a rezultatelor inovarii, prin patentare, publicare a
rezultatelor, participare la expoziţii specializate, acordarea de disţinctii, etc.

2.3. Lansarea unui program de inovare
Decizia managementului de varf de a pune in aplicare un program/ proiect de
inovare.
Programul de inovare integrează mai multe proiecte de inovare pentru a atinge
obiectivele din strategia de inovare.
1. Studiul pieţii/ marketing
2. Elaborarea de noi concepte generale
3. Identificarea oportunitatilor si/sau riscurilor
4. Analiza/decizie
5. Stabilirae temei de proiect
6. Stabilirea echipei de proiect
7. Alocare de resurse, responsabilităţi, termene
8. Analiza rezutatelor in raport cu obiectivele
9. Feed-back/Imbunatăţire
10. Introducere in fabricaţie
11. Marketing /punere pe piaţă/ feed-back

2.4. Produs propriu sau licenţă?
Procesul de inovare poate fi realizat prin:
-Aplicarea rezultatelor cercetării proprii;
- Transfer tehnologic: licenţă, know-houw, societati mixte, mobilitate,
transfer gratuit al dreptului de proprietate intelectuală.
Analiza opţiunilor
Analiza resurselor interne de inovare
Analiza recuperării costurilor
Luarea deciziei de catre management

2.5. Oportunităţi-surse pentru procesul inovării
Procesul de inovare este un proces creator, stimulator, competitiv.
In funcţie de cum este demarat poate fi incununat de succes sau nu!
Prima resursă a inovarii este curiozitatea umană!
Ideile inovatoare sunt in general spontane, dar nu intamplătoare!
Proiectul inovativ imbracă cu resurse ideea inovatoare pentru a obtine rezultatele
dorite.
1. Oportunitati - surse interne afacerii:
-Adaptare la schimbari neasteptate pe piata: criza, concurenţa;
-Situaţii neprevazute- eşecul sau succesul pe piaţă a unui alt produs;
-Adaptarea la schibarile legislative naţionale şi internaţionale;
-Nevoia de retehnologizare, de produse/ servicii noi;
-Rebrenduire, nevoia de o imagine noua a companiei.
2. Oportunitati - surse externe afacerii:
- Schimbări ale nevoilor clientilor de pe piaţă;
- Schimbări in receptarea clienţilor, moda;
- Evoluţia ştiinţei şi tehnologiei.

2.6. Managementul riscului asociat procesului de inovare
Drumul de la Idee pana la produsul destinat clientului e sinos şi incert!
Incertitudinile generează riscuri.
Riscurile sunt ţinute sub control in urma analizei de risc, prin cunoastere, simulare,
alocare de resurse materiale şi umane.
Incertitudinea tehnologică apare cand nu se poate prevede evoluţia tehnologiei pe
piaţa externă ;
Incertitudinea de piată se refera la necunoasterea evoluţiei pe piaţă a produsului,
dacă e atractiv, dacş se va vinde bine, dacă nu se va vinde?! Pentru diminuare:
-Sa existe o cooperare cu utilizatorii; sa se ştie tendinţa pieţei şi cerinţele clienţilor;
-Limitarea expunerii la risc- reducerea costurilor de fixe; imparţirea /sindicalizarea
riscului prin asocirea cu parteneri cu potenţial/segment de piaţă;
-Flexibilitate- cunoaşterea in timp real a siţuatie pe piaţa şi adaptarea la schimbare:
-Proiecte flexibile;
- Analiza interfazică;
- Resurse flexibile;
-Implicarea managementului in luarea deciziilor.

2.7. Protejarea dreptului de proprietate intelectuală
Diminuarea riscului procesului de inovare!
Protejarea intereselor creatorului/ inventatorului şi a angajatorului;

Aplicarea legislatiei naţionale şi europene de protejare a proprietatii
intelectuale;
Existenţa unui cadru legislativ european de incurajare a inovării;
Furnizarea de soluţii inovatoare antreprenorilor intr-un cadru legislativ
corect;
Concurenţa corecta pe piaţă;
Stimularea consumului şi protejare consumatorilor de produse contrafăcute;
Imbogaţirea patrimoniului unuiversal de cunoaştere;
Evoluţia ştiinţific ă şi de educatie;
Accesul nediscriminatoriu la cunoştere şi progres tehnic (după perioada de
protecţie).

Cap. 3 Direcţiile prioritare de inovare în domeniul electric
3.1. Dezvoltarea durabilă
3.1.1. Priorităţi din domeniul Energie

3.1.2. Priorităţi din domeniul Mediu
3.1.3. Priorităţi din domeniul Resurse Umane
3.2. Globalizarea
3.2.1. Priorităţi din domeniul Tehnologia Informaţiei şi

Comunicaţii
3.2.2. Priorităţi din domeniul Transporturi

3.1. Dezvoltarea durabilă

1. Energia
2. Mediul
3. Resursele umane
Asigurarea unui echilibru între aspectele sociale, economice și ecologice și

elementele capitalului natural, astfel încât resursele naturale globale și sistemele
de suport ale vieții să fie menținute.
- Crearea cadrului institutional pentru dezvoltare durabilă, economică şi

socială
- Economia verde

3.1.1. Priorităţile din domeniului Energie
1. Economisirea energiei
2. Sursele regenerabile
3. Reducerea impactului de mediu al producerii, transportului, distribuţiei
şi exploatării energiei
3.1.2. Priorităţile din domeniul Mediu

1. Monitorizarea mediului
2. Depoluarea mediului
3. Prevenţia mediului
3.1.3. Priorităţile din domeniul Resurselor umane

1. Sănătatea resursei umane; Eradicarea sărăciei;
2. Educaţia resursei umane
3. Cultura resursei umane

3.1.1. Priorităţi din domeniul Energie
Domeniu Direcţii prioritare Soluţia tehnică de principiu Observaţii. Efecte economice
fundamental de piaţă
Utilizarea magneţilor permanenţi Magneţii permanenţi produc câmp fără
Echipamente în locul excitaţiilor electromagnetice să se îcălzească
Energie pentru Se face o economie de energie
economisire Utilizarea acţionărilor cu turaţie variabilă, electrică de circa 30% şi dublează
în locul celor cu turaţie fixă la pompe şi ventilatoare durata de viaţă a elementelor din
instalaţiile aferente
Încălzirea electrică a clădirilor Reduce sau chiar elimină importul de
gaze al României
Reabilitarea termică a cădirilor Reduce consumul cu (40-60)%
Extinderea tracţiunii electrice, inclusiv la automobil Un “plin” electric este de 3 ori mai
ieftin decât unul tradiţional
Echipamente Dezvoltarea de echipamente noi sau adaptarea celor Au apărut industrii noi de generatoare
pentru clasice la noile condiţii privind alte aplicaţii eoliene, panouri solare, structuri
surse regenerabile
Echipamente Dezvoltarea de noi echipamente, cu poluare redusă Internalizarea costurilor de mediu

pentru pentru producerea, transportul, distribuţia şi reprezintă o componentă importantă a
exploatarea energiei. Eliminarea clofenului, preţului energiei
reducerea
freonului, hexaflorurii de sulf, asbestului, etc.
impactului de
mediu

3.1.2. Priorităţi din domeniul Mediu
Domeniu Direcţii prioritare Soluţia tehnică de principiu Observaţii. Efecte economice
fundamental de piaţă
Dezvoltarea de echipamente de Se dezvoltă un nou segment

Echipamente masură, senzori, traductoare, de piaţă, bazat pe cercetare
Mediu pentru sisteme de telecitire şi interfeţe cu şi inovare
diagnosticarea de sistemele de calcul şi decizie
mediu
Echipamente Tehnologii şi echipamente de Se dezvoltă un nou segment
pentru reabilitare a aerului, apei şi solului de piaţă, bazat pe cercetare şi
reabilitarea stării inovare
mediului
Echipamente Dezvoltarea de tehnologii şi produse Reprezintă o provocare
pentru prietenoase mediului precum pentru cercetarea şi inovarea
prevenirea poluării automobile electric, încălzire contemporană
mediului electrică a clădirilor, iluminat bazat
pe LED-uri, etc..

3.1.3. Priorităţi din domeniul Resurse Umane
Domeniu Direcţii Soluţia tehnică de principiu Observaţii. Efecte
fundamental prioritare economice
de piaţă
Echipamente Dezvoltarea de echipamente medicale, Se dezvoltă un nou
pentru echipamente de recuperare(elemente segment de piaţă bazat pe
Resurse industria de roboţi antropomorfi), chimie cercetare şi inovare
Umane sănătăţii farmaceutică, etc.
Echipamente Tehnologii didactice asistate de

pentru calculator, elemente de comunicaţii Se dezvoltă un nou
industria pentru învăţământul la distanţă, etc. segment de piaţă
educaţiei
Echipamente Tehnologii avansate de păstrare şi
pentru recuperare a operelor de artă, biblioteci Se dezvoltă un nou
industria virtuale, tehnici avansate de segment de piaţă
culturii multiplicare
şi vizualizare, etc.

3.2. Globalizarea
Tendinţa naturală a transferului de practici (bune sau rele) la nivel global

Vectori:
Tehnologia Informaţiilor si Comunicaţii (TIC)
Transporturile
3.2.1. Priorităţile din domeniul Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţii
1. Reţele inteligente pentru transmiterea informaţiei

2. Construcţiile inteligente
3. Intreprinderile virtuale
4. Reţeaua SMART GRID

Cap. 3 Direcţiile prioritare în inovarea din domeniul electric
3.2.1. Priorităţi din domeniul Tehnologia Informaţiei şi
Comunicaţii
Domeniu Direcţii prioritare Soluţia tehnică de Observaţii. Efecte economice
fundamental de piaţă principiu
Reţele inteligente Noile apariţii în Creşterea volumului pieţii
de informaţii Tehnologia informaţiei
Tehnologia Modernizarea producţiei de
Informaţiei
Reţele inteligente Unificarea sistemului componente de sistem.
şi
Comunicaţii de energie de măsură Reducerea pierderilor din
(SMART GRID) pentru toate formele de sistemele energetice.
energie. Posibilitatea integrării în sistem
Compatibilizarea a surselor regenerabile
componentelor Posibilitatea deschiderii totale
pentru funcţionarea în a competiţiei pe piaţa de energie
sistem.
Transferul soluţiilor Reducerea consumului de energie
Clădiri inteligente tehnice din în clădiri.
domeniul roboticii în Creşterea volumului pieţii de elemente
domeniul de automatizare.
construcţiilor.

3.2. Globalizarea
3.2.2. Priorităţile din domeniul Transporturi
1. Transportul electric terestru

2. Transportul electric naval
3. Transportul electric aerian

Cap. 3 Direcţiile prioritare în inovarea din domeniul electric
3.2.2. Priorităţi din domeniul Transporturi
Domeniu Direcţii Soluţia tehnică de principiu Observaţii. Efecte economice
fundamental prioritare
de piaţă
Transport Dezvoltarea acţionărilor Posibilitatea implementării conceptului de
electric rutier, electrice cu turaţie reglabilă şi mobilitate electrică.
Transporturi cu accent pe a electronicii Reducerea poluării mediului, mai ales în
automobilul de putere. interiorul marilor oraşe.
electric Reducerea sau chiar eliminarea importului
de petrol al României.
Dezvoltarea acţionărilor Reducerea poluării marine
Transport electrice Creşterea manevrabilităţii navelor de foarte
electric naval sincronizate la puteri foarte mare capacitate.
mari. Scăderea dependenţei de combustibiliifosili.
Dezvoltarea electronicii la mare Extinderea exploatării surselor solare şi
putere şi medie tensiune. eoliene de energie în zonele mărilor şi
oceanelor.
Dezvoltarea surselor solare de Reducerea poluării aerului datorat
Transport energie şi a capacităţilor de transportului aerian.
electric aerian stocare Utilizarea energiei solare la nivele superioare
Transferul tehnologiilor ale atmosferei.
mijloacelor de transport
terestru spre aplicaţii aeriene.

Cap. 4 Strategia proprietăţii intelectuale
4.1. Strategia Proprietăţii Intelectuale a Organizaţiei

4.2. Obiectivele Strategiei Proprietăţii Intelectuale a
Organizaţiei
4.3. Instrumentele Strategiei Proprietăţii Intelectuale a
Organizaţiei
4.4. Resursele Strategiei Proprietăţii Intelectuale a
Organizaţiei
4.5. Monitorizarea Strategiei Proprietăţii Intelectuale a
Organizaţiei

Proprietatea Intelectuala a organizatiei =proprietatea industrială +drepturile de
autor:
1. baza legală pentru protejarea pe piaţă a produselor , tehnologiilor proprii, etc.;
2. protejarea prin drepturi de autor a standardelor proprii, soft-urilor şi
materialelor de promovare, cataloage, postere, reclame audio sau video;
3. de a identifica si pastra toate drepturile de proprietate intelectuala curenta si
potentiala
4. de a reclama drepturile de proprietate, in cazul in care aceasta este incalcata
Misiunea organizatiei:
1. elementele referitoare la bunurile companiei care pot fi protejate
2. sa examineze tipurile de protectie potentiala
3. sa aplice aceasta protectie cand este oportun

Elaborarea strategiei tine cont de umătoarele elemente:

1. Daca este avantajoasă brevetarea sau menţinerea invenţiei ca secret comercial;
2. Unde şi când se face brevetarea (brevetarea va ţine seama de teritoriul de
interes);
3. Care sunt drepturile de proprietate ale competitorilor în piaţă ? (evitarea unor
cheltuieli inutile sau crearea de posibilităţi de transfer prin licenţă);
4. Categoriile de produse şi tehnologii ale organizaţiei.

4.2. Obiectivele Strategiei Proprietăţii Intelectuale a Organizaţiei
- Promovarea unei culturi în domeniul proprietăţii intelectuale;

- Integrarea proprietăţii intelectuale ca element de management în strategia de
afaceri a IMM-urilor şi a unităţilor publice de cercetare pentru o dezvoltare
economică sustenabilă;
- Susţinerea unei dezvoltări progresive şi armonizarea permanentă a legislaţiei
naţionale cu actele normative ale Uniunii Europene, cu procedurile şi reglementările
internaţionale în domeniul proprietăţii intelectuale;
- Diversificarea serviciilor în domeniul proprietăţii intelectuale şi creşterea
calităţii acestora;
- Dezvoltarea unei infrastructuri eficiente şi echilibrate privind asigurarea
respectării drepturilor de proprietate intelectuală şi de luptă împotriva contrafacerii
şi pirateriei.

4.3. Instrumentele Strategiei Proprietăţii Intelectuale a
Organizaţiei
1. La nivelul Managementului organizatiei:
- Bugetul organizaţiei care să prevadă fonduri pentru atingerea obiectivelor
proprietătii intelectuale;
- Organigrama organizaţiei trebuie să prevada un post responsabil cu proprietatea
intelectuala;
- Să prevadă în Contractul Colectiv de Munca şi Contractele Individuale de
Muncă clauze privind realizarea obiectivelor de proprietate intelectuală, recompense
pentru salariaţi, precum şi participarea la profit a autorilor de brevete, mărci şi a
titularilor de drepturi de autor;
- Sa organizeze activităţi de pregătire profesională în domeniul proprietăţii
intelectuale;
2. La nivelul salariaţilor:
- Să respecte legislaţia din domeniul proprietăţii intelectuale în interesul propriu
dar si al organizaţiei;
- Să respecte regulile de etica din domeniu proprietăţii intelectuale.
4.4. Resursele Strategiei Proprietăţii Intelectuale a Organizaţiei
1. Resurse umane
- Salariaţi proprii autori de brevete, marci sau drepturi de autor, cu contracte de
muncă cu clauze privind rezultatele de proprietate intelectuale;
- Colaborări cu autori externi prin contracte de colaborare plătite functie de
realizarea obiectivelor;
2. Resurse financiare
- Resurse proprii din buget (cheltuieli generale) sau din fondul de investiţii;
- Resurse atrase din proiecte finanţate din fonduri de cercetare-inovare naţionale
sau europene, fonduri de risc, donaţii, sponsorizări, etc;
3. Resurse logistice
- Dotari, tehnologii, laboratoare puse la dispoziţia inventatorilor;
- Consultanţă(juridica, tehnică, comercială, etc.) gratuită pentru autorii de brevete
si drepturi de autor;

4.5. Monitorizarea Strategiei Proprietăţii Intelectuale a
Organizaţiei
Masuri concrete de monitorizare precum:

- Audituri, care include şi activitatea administratorilor;
- Certificari interne, care urmăresc doar activitatea salariaţilor;

Cap. 5 Proprietatea intelectuală
5.1. Obiectele proprietăţii intelectuale
5.1.1. Proprietatea industriala

5.1.2. Dreptul de autor pentru operele literare şi artistice
5.1.3. Drepturile conexe
5.1.4. Alte drepturi de proprietate intelectuală

5.1. Obiectele proprietăţii intelectuale (definite de Convenţia de la Paris 1883)
Creaţii:
invenţii – rezolvarea cu mijloace tehnice a unei probleme tehnice din orice domeniu
tehnologic
modele de utilitate – reprezintă o formă de protecţie asigurată de înregistrarea sau
acordarea unui brevet pentru o invenţie aparţinând de regulă domeniului mecanic
desene şi modele industriale – prin care se protejează aspectul nou al unui produs
având funcţie utilitară
Semne distinctive:
mărci – semne susceptibile de reprezentare grafică servind la deosebirea produselor
sau serviciilor unei persoane fizice sau juridice de cele aparţinând altor persoane
indicaţii geografice – denumirea servind la identificarea unui produs originar dintr-o
ţară, regiune sau localitate a unui stat, în cazurile în care are o calitate, o repetiţie sau
alte caracteristici determinante pot fi în mod esenţial atribuite acestei origini
geografice
nume comercial - numele sau, după caz, denumirea sub care un comerciant îşi execută
comerţul şi sub care semnează
Reprimarea concurenţei neloiale-promovează mijloacele de apărare împotriva actelor de
concurenţă contrare practicii oneste în comerţ sau industrie

Categorii de inventii:
1. Inventiile la care noutatea consta in asocirea a doua sau mai multe solutii
cunoscute;
2. Inventii la care noutatea consta in modificarea formei unui obiect cunoscut
sau in modificarea formei unor elemente componente ale unui obiect
cunoscut, insotit sau nu de modificarea pozitiei anumitor elemente;
3. Inventii la care noutatea consta intr-o noua dimensionare a unui obiect
cunoscut sau a unor elemente componente ale obiectului respectiv;
4. Inventii la care noutatea consta intr-o noua folosire a unui obiect cunoscut sau
a unei metode, fie intr-un caz particular din acelas domeniu, fie intr-un caz
particular din alt domeniu;
5. Inventii la care noutatea consta in inlocuirea unui material folosit in alcatuirea
unui produs cunoscut sau folosit intr-un procedeu de fabricatie cunoscut, cu
un alt material cunoscut;

Categorii de inventii:
1. Inventii la care noutatea consta in inlocuirea intr-un dispozitiv, o masina, o
instalatie etc. a unui organ cu un altul cunoscut, care indeplineste o functie
echivalenta;
2. Inventii la care noutatea consta in modificarea compozitiei chimice a unui
produs sau in modificarea proportiilor in care intra materialele din care se
compuna un anumit produs;
3. Inventii la care noutatea consta in modificarea parametrilor tehnologici, intr-
un proces de fabricatie cunoscut (temperatura, presiune, granulatie, pH etc.);
4. Inventii la care noutatea consta in modificarea ordinei in care se succed fazele
unui proces tehnologic cunoscut;
5. Inventii la care noutatea consta in simplificarea constructiva adusa unui
produs cunoscut sau siplificarea obtinuta prin eliminarea unor faze intr-un
proces de fabricatie cunoscut;
6. Inventii la care noutatea consta in modificari aduse schemei electrice sau
schemei electronice a unui produs sau instalatii cunoscute.
A. Producţiile din domeniul literar, ştiinţific şi artistic, oricare
ar fi modul sau forma de exprimare: (copyright)
- cărţi, broşuri sau alte scrieri;
- conferinţe, alocuţiuni, predici;
- opere dramatice şi muzical-dramatice;
- opere coregrafice şi pantomime;
- compoziţii muzicale, cu sau fără cuvinte;
- opere cinematografice sau similare;
- opere de desen, pictură, sculptură, arhitectură, gravură, litografie;
- opere fotografice sau realizate prin procedee analoage fotografiei;
- ilustraţii, hărţi geografice;
- planuri, crochiuri, opere plastice referitoare la
geografie,topografie, arhitectură, ştiinţe, etc.
B. Producţii derivate din cele de mai sus:

- traduceri;
- adaptări;
- aranjamente muzicale;
- alte transformări de opere literare sau artistice.
C. Culegere de opere literare şi artistice care, prin modul de alegere

şi dispunere a materialelor, constituie creaţii intelectuale, precum:
- enciclopedii;
- antologii.

5.1.3. Drepturile conexe
Cele mai multe opere literare şi artistice sunt făcute publice prin
intermediul unor activităţi care implică, la rândul lor, acte de creaţie.
De exemplu:
-compoziţiile muzicale sunt prezentate publicului de către artişti
care, la fiecare execuţie sau interpretare, infăptuiesc un act de creaţie
irepetabil.
Aceiasi situatie se plica si in cazul declamării sau interpretării în
public a operelor literare destinate unei astfel de prezentări şi – mai
ales – al operelor cinematografice care sunt chiar destinate să fie
prezentate publicului.
-Drepturile conexe protejează această categorie de creaţii.

A. Topografiile produselor semiconductoare (TPS)
B. Programele pentru calculator (software) şi bazele de date
Programele pentru calculator, în sine, sunt protejate pe calea
dreptului de autor (copyright), fiind asimilate operelor literare, nu în
ultimul rând şi datorită formei lor de prezentare pe suporturi
informaţionale.
Invenţiile în domeniul programelor de calculator (e.g.“Computer-
related inventions”, ”computer-implemented inventions”etc.) pot, în
anumite condiţii, să fie brevetabile.

C. Secretul comercial [include şi secretul industrial (know-how) ]
Nu sunt create, în general, legi speciale pentru protecţia secretului
comercial, fiind suficiente dispoziţiile speciale – în acest scop – din
codurile civile şi comerciale, din legile naţionale de protecţie a
proprietăţii industriale (ex. dispoziţii privind secretul sau
confidenţialitatea unor informaţii) şi din legile privind reprimarea
concurenţei neloiale.
D. Protecţia sui-generis a noilor soiuri de plante (brevet pentru soi)
Această protecţie este realizată în baza legislaţiei naţionale (Legea
nr. 255/1998, modificată în 2007) şi a “Convenţiei internaţionale
pentru protecţia noutăţilor vegetale” (UPOV), dacă aceste soiuri
îndeplinesc condiţiile legale (noutate, distinctivitate, uniformitate,
stabilitate şi denumire generică) etc
5.2. Criterile de protectie ale proprietăţii intelectuale
5.2.1. Forme de protectie

5.2.2. Brevetarea unui produs
5.2.3. Alte forme ale proprietăţii intelectuale
5.2.4. Dreptul de autor şi drepturile conexe

Sunt protejate: drepturile de proprietate industrială, know-how, drepturile de autor şi
drepturile conexe
Forme de protectie ale proprietăţii industriale:
1.Inventiile (protejate prin inregistare la OSIM conf. Legii nr. 64/1991): brevetele/
cererile de brevete, modelele de utilitate, cererile de înregistrare a modelelor de utilitate,
desenele, topografia semiconductoarelor, certificatele de protecţie suplimentară pentru
produsele medicamentoase sau pentru alte produse pentru care se pot obţine astfel de
certificate de protecţie suplimentară şi certificatele de ameliorator de plante.
2.Marca inregistrata: semn /reprezentare grafica servind la deosebirea produdelor/

serviciilor unei persoane fizice/juridice de cele apartinand altor persoane.
Dreptul asupra marcii este dobandit şi protejat prin inregistare la OSIM conf. Legii
nr. 84/1998 privind inregistrarea mărcilor şi indicaţiilor geogarfice, modificată şi
completată prin Legea 66/2010.

Forme de protectie:
1. Brevetul este un drept teritorial (limitat de graniţele geografice ale ţării/regiunii
la care se oferă), acordat de către stat pentru o invenţie nouă, care presupune o
activitate inventivă şi poate fi aplicată în industrie.
El îi oferă deţinătorului dreptul exclusiv de a preveni/opri alte persoane de la
producerea, utilizarea, oferirea spre vânzare, vânzarea sau importarea unui produs sau a
unei metode bazată pe invenţia brevetată, fără a avea, anterior, acordul autorului.
Scopul brevetului de invenţie este:
- să protejeze invenţiile, considerate evoluţii tehnologice;
- să încurajeze dezvoltarea economică şi tehnologică prin recompensarea creaţiei
intelectuale constând în:
- crearea unei invenţii, dezvăluirea unei noi creaţii;
- dezvoltarea unei invenţii existente.
Ce se poate breveta?
Conform art. 7 din legea 64/1991, se poate breveta orice invenţie care nu este cuprinsă în
stadiul tehnicii şi care are ca obiect un produs/procedeu, în toate domeniile tehnologice, cu
condiţia ca aceasta să fie nouă, să implice o activitate inventivă şi să fie susceptibilă de
aplicare industrială.
Forme de protectie:
1. Brevetul garantează titularului protecţia inventiei pe o perioda limitată, de regulă
20 ani.
- Protecţia prin brevet inseamnă ca inventia nu poate fi realizată, utilizată, distribuită
sau vandută fară consimţământul titularului.
- Titularul de brevet are dreptul de a decide cine poate şi cine nu poate sa foloseasacă
invenţia brevetată pe durata protecţiei.
- Utilizarea de catre terţi a invenţiei se poate face pe baza unei Licenţe ce conţine
condiţiile convenite de comun acord.
- Proprietarul brevetului poate vinde dreptul asupra invenţiei unui terţ, care apoi
devine titularul de brevet.
- După expirarea perioadei de protecţie (20ani) invenţia intra in domeniul public,
poate fi folosită in mod liber de oricine.

Forme de protectie:
2.Marca inregistrată: semn /reprezentare grafică, servind la deosebirea produselor/
serviciilor unei persoane fizice/juridice, de cele aparţinănd altor persoane.
- Dreptul asupra mărcii este dobândit şi protejat prin inregistare la OSIM conf. Legii
nr. 84/1998 privind inregistrarea mărcilor şi indicaţiilor geogarfice, modificată şi
completată prin Legea 66/2010;
- Marca face distincţie intre produsele firmei şi ale concurentei;
- Marca poate fi verbală, figurativă sau compusă; indică originea comercială a
produselor;
- Drepturile titularului sunt confirmate prin Certificatul de inregistrare;
- Inregistrarea conferă titularului drept de folosire exclusivă a marcii pt. produsele pt
care s-a facut inregistrarea pe 10ani, termen de protecţie, cu posibilitatea de prelungire cu
incă 10ani;
- Mărcile inregistrate la OSIM sunt protejate in Romania;
- Marca colectivă, folosită de asociatii profesionale, etc.
- Marca de certificare, pt. produse/servicii care implică respectarea unor standarde.

5.2.2. Brevetarea unui produs
Protecţia produselor poate fi asigurată de un Brevet de Inventie (B.I.) de bază sau de un
Brevet de Inventie secundar.
Brevetul de bază îl protejează produsul, metodele de utilizare şi procesele de fabricatie.
Solicitarea protecţiei invenţiei prin B.I. de bază vizează obţinerea unei sfere de protecţie
largă în domeniul tehnologic.
Solicitarea protecţiei invenţiei(ilor) prin B.I. secundare se referă la îmbunătăţiri aduse mai
multor B.I. de bază existente.
Efecte ale deţinerii unui B.I. secundar:
-prelungirea duratei de protecţie a produsului protejat printr-un B.I de bază prin dezvoltări
noi sau îmbunătăţiri ale acestuia;
-minimalizarea riscului de blocare a produsului din B.I de bază de către un B.I secundar
aparţinând altui titular.
Extinderea duratei B.I.
Nu mai mult de 5 ani prin certificat suplimentar de protecţie pentru invenţia obiect al B.I
este un medicament sau un produs fitofarmaceutic.
http://www.osim.ro/formulare/form_brev.htm

1. Desen sau model industrial: aspectul estetic sau ornamental al unui obiect;
- este de natura estetică;
- se aplică diverselor produse industriale şi mestesugaresti: obiecte tehnice, medicale,
bijuterii, obiecte de uz casnic, aparate electrice, structuri arhitectonice, motive textile;
- un desen sau model industrial poate fi protejat daca e nou sau original şi nu indeplineşte
o funcţie tehnica;
- caracteristicile tehnice ale obiectului nu sunt protejate.
2.Indicatţia geografica: semn utilizat pe produsele care au o origine geografică precisă, cu

anumite calităţi şi notorietate recunoscute;
-Nu se limitează la produsele agricole;
-Pune in valoare calităţile datorate factorului uman din locul de origine, oraş, regiune, ţară.
3.Denumirea de origine: un tip special de indicaţie geografică, utilizată pe produse a căror

caracteristici sunt date de mediul geografic in care au fost obtinute (ex. “Bordeaux”,
“Havana”, “Tequila”)

4.Know-how-ul: informaţiile, cunoştinţele, experinţa tehnică sau tehnologică nedezvăluite
sau nepublice. Este proprietatea firmei şi poate constitui subiectul unei protecţii în
condiţiile stabilite de către firmă.
Costurile care afectează know-how-ul sunt cele interne privind întocmirea documentaţiei
pentru aplicarea şi obţinerea rezultatului şi pentru evaluarea documentaţiei ca activ
necorporal.
Are o recunoaştere mondială şi nu este accesibil publicului fără acceptul deţinătorului,
chiar dacă face obiectul unei transmiteri de drepturi prin licenţă;
Persoanele care folosesc informaţii din know-how, care sunt nepublice sau sunt clasificate,
sunt obligate să menţină acest caracter sub semnătură proprie;
Know-how-ul poate fi dovada unei folosiri anterioare a unei invenţii de către deţinător, cu
condiţia ca informaţia să fi fost dobândită de la o altă persoană, alta decât inventatorul
invenţiei brevetate.

Cap. 6 Legislaţia proprietăţii intelectuale
6.1. Legea nr. 64/1991 privind brevetele de invenție

6.2. Regulament de aplicare a Legii nr. 64/1991 privind
brevetele de inventie, conf. Hotărârii 547/2008
6.3. Legea nr. 83/2014 privind invențiile de serviciu
6.4. Brevetarea europeană

În vigoare de la 21.01.1992
Drepturile asupra unei invenţii sunt recunoscute şi apărate pe teritoriul României prin
acordarea unui brevet de invenţie de către Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci, în
condiţiile prevăzute de lege.
OSIM este organ de specialitate al administraţiei publice centrale în subordinea
Guvernului, cu autoritate unică pe teritoriul României în domeniul protecţiei
proprietăţii industriale.
În domeniul invenţiilor, OSIM are următoarele atribuţii:
a) coordonează politica de proprietate industrială în România;
b) înregistrează, publică şi examinează cererile de brevet de invenţie, în vederea
acordării şi eliberării brevetului de invenţie;
c) este depozitarul Registrului naţional al cererilor de brevet de invenţie depuse şi
al Registrului naţional al brevetelor de invenţie în care se înscriu datele privind
cererile de brevet şi cele privind brevetele;
d) este oficiu receptor pentru cererile de brevet de invenţie înregistrate
internaţional de către solicitanţi români, în conformitate cu prevederile Tratatului
de cooperare în domeniul brevetelor;
OSIM are următoarele atribuţii:
e) administrează, conservă şi dezvoltă, prin schimburi internaţionale, colecţia
naţională de descrieri de invenţie şi realizează baza de date informatice în
domeniul invenţiilor, pe orice fel de suport informaţional;
f) efectuează, la cerere, servicii de mediere şi servicii de informare tehnică din
descrierile de invenţii româneşti şi străine şi din publicaţiile oficiale de proprietate
industrială, precum şi servicii de depozitare în regim nepublic a unor documente
conţinând soluţii nebrevetabile;
g) atestă şi autorizează consilieri în domeniul proprietăţii industriale, ţine evidenţa
acestora în registrul naţional al cărui depozitar este;
h) întreţine relaţii cu organizaţiile guvernamentale şi interguvernamentale similare
şi cu organizaţiile internaţionale de specialitate la care statul român este parte;
i) organizează cursuri de instruire pentru formarea şi perfecţionarea specialiştilor
în acest domeniu;
j) editează şi publică periodic în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială date
privitoare la cererile de brevet de invenţie şi la brevetele de invenţie.

- descriere - prezentarea în scris a invenţiei;
- inventator - persoana care a creat invenţia;
- solicitant - persoana fizică sau juridică care cere acordarea unui brevet de invenţie;
- succesor în drepturi - orice persoană fizică sau juridică căreia i s-a transmis fie dreptul
la acordarea brevetului de invenţie, fie drepturile care decurg dintr-un brevet de invenţie
eliberat;
- revendicare - partea de brevet care cuprinde obiectul protecţiei solicitate şi al cărei
conţinut determină întinderea protecţiei;
- titularul brevetului - persoana fizică sau juridică căreia îi aparţine dreptul conferit prin
brevet;
- persoana care exploatează invenţia - persoana fizică sau juridică care o pune în
aplicare în mod legal. Persoana care exploatează invenţia poate să fie identică cu
titularul brevetului.
Dreptul la brevet de invenţie aparţine inventatorului sau succesorului său în drepturi.
Însuşirea fără drept, în orice mod, a calităţii de inventator constituie infracţiune şi se
pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei.

6.2. Regulament de aplicare a Legii nr. 64/1991 privind brevetele
de inventie, conf. Hotărârii 547/2008
•Depunerea unei cereri de brevet de inventie se poate face de catre orice persoana:
a) pe suport hartie, direct la Registratura generala a OSIM, ori prin posta;
b) prin mijloace electronice.
•Se aloca un numar, la care se asociaza data de depozit; numarul alocat in ordine
succesiva si data de depozit sunt inscrise in Registrul national al cererilor de
brevet de inventie depuse si ambele se inscriu pe formularul cererii de brevet de
inventie si pe fiecare pagina a descrierii, precum si a revendicarilor si desenelor,
chiar daca acestea sunt depuse ulterior.
•Taxa de inregistrare a cererii de brevet de inventie este datorata de solicitant
odata cu depunerea cererii de brevet de inventie la OSIM.
•La depunerea la OSIM a unei cereri de brevet pentru inventiile create de
persoane fizice romane pe teritoriul Romaniei, solicitantul va face o declaratie pe
propria raspundere privind folosirea in documentatia cererii a unor informatii
clasificate.
•Taxa pentru revendicarea fiecarei prioritati trebuie platita in termen de 4 luni de
la data de depozit a cererii
•Obiectul inventiei:
- Produsul este obiect al unei inventii, in masura in care constituie solutia tehnica
a unei probleme.
-Produsul reprezinta un obiect cu caracteristici determinate, definite tehnic prin

partile sale constructive, prin forma sa constructiva sau a partilor constitutive, prin
materialele din care este realizat, prin relatiile constructive, de pozitie si
functionare dintre partile constitutive sau prin rolul functional al acestora.

Produse pot fi:
a) dispozitive, instalatii, echipamente, masini-unelte, aparate sau ansambluri de
aparate care functioneaza impreuna sau care se refera la mijloace de lucru pentru
realizarea unui procedeu de fabricatie ori de lucru;
b) circuite electrice, pneumatice sau hidraulice;
c) substante chimice, inclusiv produse intermediare, definite prin elementele
componente si legaturile dintre ele, simbolizate prin formule chimice, semnificatia
radicalilor substituenti, structura moleculara, izometrie sterica, greutate
moleculara sau prin alte caracteristici care le individualizeaza sau le identifica;
d) mijloace sau agenti, substante chimice carora li se indica scopul pentru care
sunt utilizate; sau
e) amestecuri fizice sau fizico-chimice definite prin elementele componente,
raportul cantitativ dintre acestea, structura, proprietatile fizico-chimice sau alte
proprietati care le individualizeaza si care le fac aplicabile pentru rezolvarea unei
probleme tehnice.

•Obiectul inventiei:
- Procedeul este obiect al unei inventii, in masura in care constituie solutia tehnica
a unei probleme.
- Procedeul, reprezinta o succesiune logica de etape, faze sau pasi, definite prin
ordinea de desfasurare, prin conditii initiale, cum ar fi materia prima aleasa, prin
parametri, prin conditii tehnice de desfasurare si/sau mijloace tehnice utilizate.
- Procedeul consta in:
a) o activitate tehnologica de natura mecanica, fizica, chimica, care are ca efect
obtinerea sau modificarea unui produs;
b) o metoda de lucru caracterizata prin etape de operare;
c) o noua utilizare a unui produs sau procedeu cunoscut.

•Solicitarea acordarii unui brevet se poate face la OSIM pe un formular care
cuprinde:
a) solicitarea explicita a acordarii unui brevet de inventie;
b) titlul inventiei, intr-o formulare clara si concisa a obiectului inventiei;
c) toate indicatiile necesare pentru stabilirea identitatii solicitantului sau, dupa caz,
a solicitantilor;
d) desemnarea inventatorului, daca acesta nu este acelasi cu solicitantul, cu
indicarea locului sau de munca la data realizarii inventiei.
•In continutul formularului mai pot fi incluse, dupa caz:
a) datele de identificare a mandatarului autorizat;
b) revendicarea unei prioritati;
c) indicarea procedurilor pe care solicitantul doreste sa le urmeze cererea, dintre
care, in mod expres: publicarea cererii de brevet, intocmirea unui raport de
documentare , examinarea de fond conform prevederilor din lege;
e) indicarea numarului si datei de depozit ale cererii initiale.

Se aplica inventiilor create de un inventator individual sau de un grup de
inventatori atunci cand inventatorul individual sau cel putin un membru al
grupului de inventatori este salariat al unei persoane juridice:
a) de drept privat;
b) de drept public.
Inventiile de serviciu sunt inventiile, care indeplinesc urmatoarele conditii:
a) au rezultat din exercitarea atributiilor de serviciu ale inventatorului, incredintate
in mod expres in cadrul contractului individual de munca si in fisa postului sau
stabilite prin alte acte obligatorii pentru inventator, care prevad o misiune
inventiva;
b) s-au obtinut, pe durata contractului individual de munca, precum si pe o
perioada de maximum 2 ani de la incetarea acestuia, dupa caz, prin cunoasterea
sau utilizarea experientei angajatorului prin folosirea mijloacelor materiale ale
angajatorului, ca urmare a pregatirii si formarii profesionale dobandite de
inventatorul salariat prin grija si pe cheltuiala angajatorului ori prin utilizarea unor
informatii rezultate din activitatea angajatorului sau puse la dispozitie de acesta.

-Dreptul asupra inventiilor apartine angajatorului, in absenta unei prevederi
contractuale contrare, daca acesta este persoana de drept public si are in obiectul
de activitate cercetarea – dezvoltarea.
-Dreptul asupra inventiilor apartine inventatorului salariat, daca angajatorul de
drept privat sau de drept public nu revendica inventia.
-Dreptul asupra inventiilor create de salariati si care nu se incadreaza in niciuna
dintre situatiile de mai sus apartine inventatorului salariat, in conditiile prevazute
de Legea nr. 64/1991 privind brevetele de inventie, republicata, cu modificarile
ulterioare.
-Pentru inventiile de serviciu realizate de salariati ai angajatorilor - persoane de
drept public, care au in obiectul de activitate cercetarea-dezvoltarea, revendicate
de catre angajator conform prevederilor prezentei legi sau conform unui contract
intre parti si valorificate de catre angajator, salariatul inventator are dreptul la o
cota procentuala din valoarea venitului realizat de angajator, in urma aplicarii
inventiilor.
-Procentul prevazut nu poate fi mai mic de 30%.

6.4. Brevetarea europeană
-Convenţia de la Paris - Convenţia pentru protecţia proprietăţii industriale din 20
martie 1883, Paris;
-Convenţia brevetului european - Convenţia privind brevetul european, adoptată la
Munchen la 5 octombrie 1973, astfel cum a fost amendată prin Actul de revizuire
a art. 63 din Convenţia din 17 decembrie 1991 şi prin deciziile Consiliului de
administraţie al Organizaţiei Europene a Brevetelor din 21 decembrie 1978, 13
decembrie 1994, 20 octombrie 1995, 5 decembrie 1996 şi 10 decembrie 1998,
precum şi prin Actul de revizuire a acesteia, adoptat la Munchen la 29 noiembrie
2000;
-brevet european - brevetul acordat conform Convenţiei brevetului european;
- cerere internaţională - cererea de protecţie a unei invenţii, înregistrată conform
Tratatului de cooperare în domeniul brevetelor;

Curss

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curss

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

INOVARE ŞI

Dr. ing. Floarea VASILE

Inovare si Proprietate intelectuala 1

Cap. 1. Contextul istoric şi evoluţia inovării

1.1. Istorie şi inovare

1.1.1. Primele descoperiri şi invenţii

Inovare si Proprietate intelectuala 2

1.1. Istorie şi inovare

Istoria ştiinţei nu înseamnă istoria tehnicii.

Inovare si Proprietate intelectuala 3

1.1. Istorie şi inovare

• Un fel de ciment (acum circa 4.600 de ani, in Egipt)

Inovare si Proprietate intelectuala 4

1.1. Istorie şi inovare

Primele mari realizari

Inovare si Proprietate intelectuala 5

1.1.2. Perioada dintre naşterea lui Hristos şi Revoluţia

Inovare si Proprietate intelectuala 6

1.1.2. Perioada dintre naşterea lui Hristos şi Revoluţia

Inovare si Proprietate intelectuala 7

Cap. 1. Contextul istoric şi evoluţia inovării

1.1. Istorie şi inovare

1.1.3. Revoluţia ştiinţifică

Inovare si Proprietate intelectuala 8

Inovare si Proprietate intelectuala 9

Inovare si Proprietate intelectuala 10

1.1.3. Revoluţia ştiinţifică

Inovare si Proprietate intelectuala 11

1.1.3. Revoluţia ştiinţifică

Inovare si Proprietate intelectuala 12

Inovare si Proprietate intelectuala 13

1.1.3. Revoluţia ştiinţifică

Inovare si Proprietate intelectuala 14

Cap. 1. Contextul istoric şi evoluţia inovării

1.1. Istorie şi inovare

1.1.4. Perioada marilor realizări din domeniul electromagnetic

Inovare si Proprietate intelectuala 15

Inovare si Proprietate intelectuala 16

Magnetostatica Camp magnetic, Camp electromagnetic, Curent electric, Flux

Electrodinamica Ecuatiile lui Maxwell, Electron, Forta Lorentz, Inductie

Unde electromagnetice Dispersia undelor electromagnetice, Radiatie, Radiatie

Inovare si Proprietate intelectuala 17

Cantitate de electricitate coulomb C

Diferență de potențial; Forță electromotoare volt V

Rezistență, Impedanta, Reactanta ohm Ω

Rezistiviate ohm metru Ω·m

Putere electrică watt W

Capacitate electrică farad F

Flux magnetic weber Wb

Inovare si Proprietate intelectuala 18

Inovare si Proprietate intelectuala 19

1.1.5. Perioada marilor realizări din domeniul transportului

Inovare si Proprietate intelectuala 21

Cap. 1. Contextul istoric şi evoluţia inovării

1.1. Istorie şi inovare

1.1.6. Contribuţia României în ştiinţă şi inovare

Inovare si Proprietate intelectuala 22

Inovare si Proprietate intelectuala 23

1.1.6. Contribuţia României în ştiinţă şi inovare

Inovare si Proprietate intelectuala 25

1.1.6. Contribuţia României în ştiinţă şi inovare

Justin Capră (1933-2015) inventator celebru : 77 de mașini, din care 57 de

Adrian Vişan, a înregistrat în 1996 la Oficiul Britanic de Patente şi la Oficiul

Inovare si Proprietate intelectuala 26