P rin m odul în caxe este structurată, prin aplicaţiile prezentate şi prin

m odelele alese, lucrarea constituie un ghid care perm ite studentului să înţeleagă
şi să opereze cu uşurinţă cu formele constructive, să le selecteze şi să le
folosească, urm ărind logica gândirii constructive.
Lucrarea se adresează studenţilor din universităţile tehnice cu
specializări de construcţii civile, căi ferate, drum uri şi poduri, instalaţii în
construcţii, geodezie, hidrotehnică, unde se predă un curs de desen (tradiţional
şi/sau desen realizat cu ajutorul calculatorului denum it grafică asistată).

R e fe re n t ştiinţific: Prof.dr.ing. D an Florian TU D QR

D escrierea C IP a B ibliotecii N aţio n ale a R o m ân iei

BELEA, G H EO RG H E
G ra fic ă a sista tă de ca lc u la to r şl desen teh n ic :
a p licaţii / conf.dr.ing. Gheorghe Belea, şef lucr.dr.ing.
M onicaM irea. - Timişoara: Editura Politehnica, 2012
Bibliogr.
ISBN 978-606-554-440-6

I. M irea, M onica

004.42 A UTOCA D
Conf.dr.ing. Gheorghe BELEA Şef lucr.dr.ing. Monica MIREA

GRAFICĂ ASISTATĂ DE CALCULATOR

ŞI DESEN TEHNIC
APLICAŢII
5

Colecţia „STU D EN T“

EDITURA POLITEHNICA
TIMIŞOARA-2 0 1 2
C opyright © E ditura Politehnica, 2012

Toate drepturile sunt rezervate editurii. N ici o parte din această lucrare nu poate
fi reprodusă, stocată sau transm isă prin indiferent ce formă, fără acordul
prealabil scris al Editurii Politehnica.

E D IT U R A PO LITEH N IC A
Bd. Republicii nr. 9
300159 Timişoara, R om ânia

Tel. 0256/403.823
Fax 0256/403.823
E-m ail: editura@ edipol.upt.ro

C onsilier editorial: Prof.dr.ing. Sabin IONEL

R edactor: C laudia M IHALI

Bun de imprimat: 03.02.2012

Coli de tipar: 5
C.Z.U. 004.42 AUTOCAD
ISBN 978-606-554-440-6

Tiparul executat sub com anda nr. 19

la Tipografia U niversităţii "Politehnica" din Tim işoara
 P R E F A Ţ9 Ă
s\

In ultimele două decenii utilizarea programelor de proiectare şi de desenare

cu calculatorul a devenit o practică curentă. Pentru a veni în întâmpinarea celor
care doresc, sau trebuie, să se pregătească în vederea realizării desenelor, în mod
tradiţional sau cu ajutorul calculatorului, autorii a redactat acest manual.
Manualul prezintă elementele de bază care trebuie respectate la realizarea
desenelor, indiferent dacă sunt executate în mod tradiţional (cu creion şi
instrumente de desen) sau la calculator. Manualul se adresează studenţilor care
frecventează disciplina Grafică asistată de calculator şi desen tehnic, din planul
de învăţământ a studentilor anului I, de la Facultatea de Constractii din cadrul
5 3 > 5

Universităţii Politehnica din Timişoara.

Manualul este structurat în două părţi: Partea I, Desen tradiţional şi Partea II,
Desen asistat de calculator - AutoCAD.
/V

In Partea I se prezintă, în primul rând, reglementările tehnice referitoare la

executarea desenelor de construcţii. Urmează prezentarea noţiunilor importante
pentru realizarea unei aplicaţii individuale în creion care, după verificare şi o primă
notare, este executată la calculator.
Se prezintă în continuare conţinutul celor şase aplicaţii, care se execută în
sală şi anume:
Aplicaţia 1. Scrierea tehnică;
Aplicaţia 2. Plan parter;
Aplicaţia 3. Reprezentări convenţionale şi construcţii geometrice;
Aplicaţia 4. Fundaţii;
Aplicaţia 5. Construcţii din beton armat;
Aplicaţia 6. îmbinări în lemn, Planuri de situaţie, profiluri (secţiuni).
La finalul parcurgerii noţiunilor de bază pentru realizarea fiecărei aplicaţii se
prezintă câte o lucrare, ca model, executată de către un student din seriile
anterioare.
în Partea II se prezintă modul de lucru la calculator, folosind programul de
desenare AutoCAD 2008, pentru realizarea desenelor mai corecte, mai precise şi
mai rapid, decât în desenul tradiţional.
Cele douăsprezece aplicaţii sunt structurate în funcţie de noţiunile care sunt
predate la curs. Astfel, la aplicaţia 1, se vor exersa comenzi de accesare a
programului de desenare, aranjarea meniurilor pe ecran, pentru folosire uşoară şi
însuşirea modalităţii de plotare a desenului.
Toate celelalte aplicaţii prezintă etapele şi comenzile de realizarea a unor
desene, a căror imagine este arătată pe pagina următoare. Ordinea noţiunilor
exersate respectă etapele de realizare a desenelor; desenarea propriu-zisă, cotarea,
scrierea indicaţiilor, aşezarea în format şi plotarea.

5
 Toate aplicaţiile executate la calculator se plotează şi formează, împreună cu
aplicaţiile de la desenul tradiţional, dosarul pentru promovarea activităţii practice.
Acest manual se adresează în primul rând studenţilor, pentru pregătire, în
vederea promovării disciplinei Grafică asistată de calculator şi desen tehnic.
Manualul poate fi utilizat de toţi cei care doresc să se familiarizeze cu
modalităţile de realizare a desenelor tehnice, din domeniile ingineriei civile,
instalaţiilor în construcţii, geodeziei şi arhitecturii.
Autorii aşteaptă observaţii şi sugestii pentru îmbunătăţirea conţinutului
materialului prezentat în vederea realizării unui curs universitar, în viitor.
Contribuţia fiecărui autor la realizarea manualului este de 50 %.

6
 PARTEA I
DESEN TRADIŢIONAL
REGLEMENTĂRI TEHNICE

1. Obiect, scop, im portanţă, clasificare.

OBIECT
Desenul tehnic este o reprezentare, pe un plan, conform unor norme şi convenţii, a obiectelor din spaţiu,
utilizând tehnicile şi metodele geometriei descriptive.
SCOP
Desenul tehnic reprezintă elementul de legătură dintre activitatea de concepţie a oricărei lucrări inginereşti şi
activitatea de realizare practică a acestei lucrări, respectiv execuţia acesteia,
învăţarea desenului tehnic Formarea vederii în spaţiu.
IMPORTANŢĂ
Desenul tehnic ajută la dezvoltarea imaginaţiei, a creativităţii, a preciziei în execuţie, a muncii organizate;
însuşiri necesare atât în etapa de proiectare cât şi în etapa de citire, respectiv de trasare şi execuţie a lucrării.
CLASIFICAREA DESENELOR TEHNICE STAS 415-80
a. Domeniu: - cartografic - de sistematizare

99.5? fffOiOO
99.20

■JOO.20

mjo
ç l i ^ T ' w _.yᣡ8& 'doji__ j>m,S2
rnû.ûo too,¿a >00.40 'm$o ^100.so

de arhitectură

GRAOiNiT/

CAMERA DE ZI
S'^jş'lTip
de instalatii

2x3x7
DORMITORIO
S-13,03mp^
Camera PLA N P A R T E R
de zi
IN STA LA TII
* SA N ITA R E
¡Dormitor

]Cvani;
ăm in
HÚ/8»

7
 - de construcţii - industrial

> 2«a.:es fwn

_ _____ ____-4ULUÎ NBTi»ă' CONFORM RIOICRR1I raPOGRBFiCE-Nr
3 STRftîUt PE' CflRE:SE' FWH&ER2H.£S'r£ fOŞiftf 91N SRSUR PRiFOflSR
• M!VELUL: W W tt'R ; *»Bf W U M t M S K »
PREŞI tM R P£ TEflEW 13N/f&iŞ

b. M od de reprezentare
- în proiecţie ortogonală - în perspectivă (axonometrie)

c. Mod de întocmire - schiţa

- desenul la scară
d. Destinaţie - de studiu
- de execuţie
- de montaj
- de prospect sau catalog
e. Conţinut - de operaţie
- de gabarit
- de releveu
- schema
- graficul- nomogramă, diagramă, cartogramă
f. Gradul de detaliere - de ansamblu
- de piesă
- de detaliu
g. Valoarea desenului ca document - desenul original
- copia

8
 2. Formate, indicatoare, împăturire.

FORMATE SR ISO 5457:1994

Formate seria A (b - a V2)
Format AO Al A2 A3 A4
Dimensiuni axb (mm) 841x1189 594x841 420x594 297x420 [210x297
Supraf. m~ 1,00 0,50 0,25 0,125 0,062

Formate alungite speciale

Formate alungite excepţ.

ELEMENTELE GRAFICE ALE FORMATULUI

Planşa tip X Reperem r lw m ■ p & n ş g jip > f

S'scaft m tiiii de wleririiâ

INDICATOARE (STAS 1434-83)

(T ) m .<©
d u
. ' 55 50 " w 15
•. "... .. ' ■ i* -.1 :■ * - Q
s* -
0
CD •' ’ "W “ ■ ' ■ <N
;
€ >

j m . .. — — i-
Indicatorul mic
 85 : SO 20-

© G»
-‘CM f.
o: .
tp
0-
G>:
*■

70 MM
185

Indicatorul mare

Notaţii în indicatoare
1 Denumirea şi adresa instituţiei proiectante
2 Denumirea proiectului
3 Indicativul proiectului
4 Titlurile, numele şi semnăturile participanţilor la realizarea proiectului
5 Scara (scările) desenului şi data întocmirii
6 Denumirea planşei
7 Faza de proiectare
8 Numărul planşei în cadrul proiectului

Verificator/Expert Nume Semnătura Cerinţa Referat / Expertiza nr,/dala

Timisoarâ; 300‘ i6
t " uo. ben. !. nr. 7, e ,. 6 Proiect nr:
IÊI./I3X 4-4U'. ¿5.6 lâ' â28 Beneficiar: ??
euidii. piuiüviiiÊ. “'i/' ;n.ro ? ? /20Q?
Specificaţie N um e Semnătură Scara: Titlu proiect: ?? Faza:
Sef proiect Arh. 171 Str. ??, n r.??, lo ca litate a P.T.
Proiectai tng. Titlu piansa:
lusa Pi. nr;
Desena! Ing. ??
20.0? ??R

Indicator mare actual

Model chenar şi indicator

SCHEMA COLOANELOR

3. ta v o a r
4.Mas.ifta d e ş p a la ţ rufe; IToiTiMitatei Şoiltehniţa II.
5.S ifo n d e p a rd o se a la : Désiîn teh n ic .
6. C on Lor apa. ( a p o m e tr u ) IC
7-Vaiia in z id ita
8 .C.a2.an. d e b a ie

!
10
ÎMPĂTURIRE (SR 74)

3. Scări de reprezentare, linii.

SCĂRI (SREN ISO 5455:1997)

Nr. Crt. Categoria scării Scări recomandate
1 Scări de mărire 50:1 20:1 10:1
5:1 2:1
2 Scară de mărime naturală 1:1
3 Scări de micşorare 1:2 1:5 1:10
1:20 1:50 1:100
1:200 1:500 1:1000
1:2000 1:5000 1:10000

Pentru cazuri particulare şi numai dacă este strict necesar, se admite să se utilizeze scări rezultate din cele
indicate în table prin înmulţire cu 10" (n = 1 ,2 ,3 ,....)
a numărătorului, în cazul scărilor de mărire,
a numitorului, în cazul scărilor de micşorare.
Ocategorie deosebită o alcătuiesc scările cu destinaţii speciale, ca de exemplu:
- scara 1:15 —pentru desene de construcţii metalice de toate tipurile;
- scara 1:25 - pentru desene de construcţii metalice în construcţii şi în construcţii navale;
- scările 1:250; 1:2500; 1:25000 - pentru planuri şi hărţi topografice.

LIN II (ST A S 1434-83)_____________________________________ ___________ _

'Tijml Mriiifi-c

C.oatwruri’4#.$ fecţitme ■,-tabele-, ^ e n trit.d esciife^

i t î î (i>2) “ HjWGtş'l.E. YaRtfite in SW|Ş.iinj.

•Cur-fJtt tl-ft: ,33i:V61:#rln,C5pSil-O

:C&ftiîaifta,'' CC) 'lA iii de. -c.O.telinii1aj t î t & t o .<1e îiaşatir

—— goluri !a uşi-,şl'.fciesti:e;,: ILwii <3# Indl-
eâ|ic- pen ira <&- •
! 'siii-i,-, coiittrriirI' '<ls /seeţfrinl'
•Gut-ibe tie ni^ci . ciircjit'c

--- Î\ţ*---- ry'W— , ■Ijiiîi de- ¿!wjp£i&$-

o.n.d«lată- (6 0 .. :Linii iile':inolsitibîbi^S '«j. . • •*

.C.ontHTiîrt şi mncllţl aci>p*rIt.G -d^ alt« .ciemfeVite

întrerup tu ,{ţ)

sttbpr.e (£$*) ------------ f '' situate iii £>3itirriiai ii* &ect'î©ji«re;

mi-lîoeăfe. ______ i Oi-.ic<; fe) ftxe.-e’ţţ clor Indicate M X** şi Fă

Lfeic-p.unct (P)

subţtr© (Fa) .»ite piesetei* .

•ţ&ja«««.'. «î» swŞ.i>şw.ai'i>
4 c i«trfei*wipere.

OBSRWWFll . ... .

11
4. Dispunerea proiecţiilor STA S 614-76, Cotare
B\

îs

)
c F
■ F-"

' -
I
£ !
a. Sistemul european b. Sistemul american

COTARE (STAS 1434-83) SRISO 129:199

Delimitarea liniilor de cotă

Unghiuri, raze, diametre

Centrul arcelor

Reprezentări axonometrice

Linii ajutătoare

12
Săaeti

Arce de cerc V a lo a re a u n e h iu rilo r

Diametre

Linii de indicaţie Cote la secţiuni, faţade

»2,35
+1.255
0.53
liO.OO -0,5.3
V
-1,27
-1,25

-1,27 l +2,35 1
W

j r :0.00
¿i1-125
Axe de simetrie

Goluri în olăci
614!
-f
$

J i
1
1
1
1 - iU i
20 j
4Ú

Ă 10Q ■Vr
25^ ■ -613
II I P s
Goluri în zidărie
□ □□
1 W 3
h=80 12^x1 25 -Vi
Tvroo
13
Pante

. k-90 ■jrM -

15% 1

U şi R eprezentare convenţională

Uşi simple* fără prag

cu 1 canat cu 2 can atu ri

90 .!
2 .10'
1.50
210
E
Uşi simple, cu prag
o.
t
Ferestre

Ferestre deasupra uşilor

14
 Aplicaţie individuală. PROFILURI ŞI ÎMBINĂRI METALICE

Profiluri
iu o -s a

LT bxh-1 C
lâJ
toa-sm
a-lălime utilă

_cziàfime totala _ _ — a
Notarea profilurilor laminate : Notarea tablei ondu­ Notarea barelor din
a — oţel lat ; î> — tablă groasă. late. oţeL

C| m
«

m h
'¡L. j
=V
\ i
i
..■ U -?
....... g¡¡
!.
k
A a,(4U
Ï ■ !.
..Jîkofiiul ir.

Profil U

------------ 1
Sun» h mro b mm d mm tm m R mm r mm % cm 1
.............................. 1
1_ „ I
%
U 10 100 50 6 8,5 8,5 4,5 1,55 !

U 14 140 60 7 10,0 10,0 5,0 1,75

U 18 180 70 8 11,0 11,0 5,5 1,92

U 22 220 80 9 12,5 12,5 6,5 2,14

i 26 26Q 95 10 15,0 15,0 7,5 2,53

r*” " “■ “ ,ar

Du», seeţ. r mm ri mm ex cm. ey cm J
80x65x8 8 4 2,75 1,49 j
I00x50x10 9 4,5 3,65 1,65 j
X 100x75x9 10 5 3,15 1,91 1
-X
!n
t 1 150x100x14 13 6,5 4,93 2,5

b
15
Cotare STAS 188-87

Şi- Vxi'f fe>Dx

^ ţ ţT<;- 3.1.X X&EJ V ^ & ■*■ ^ £■*•».

<vv
V

16
Ni :-d de cotare şi reprezentare

Moduri de imbinare
Reprezentarea prin Reprezentarea prin
Denumirea Denumirea
simboluri simboluri

T
Asamblare cu şurub, piuliţă,
ISllij|âibr' Şuruburi 1
şaibă sau inel de siguranţă
(de toate -felurile)
şi şplînt
ţ
*
X

Asamblare cu prezon, Piuliţe

piuliţă şi contrapiuliţă m (de'toate felurile)

*
*
Şaibă şi inele de siguranţă

> Reprezentarea detaliată a îmbinărilor prin şuruburi, piuliţe:

Cotarea sudurilor se facc prin indicarea unor cote lângă simbol, în stâoga simboiuiui, cota
i riică secţiunea transversală a sudorii iar, la dreapta simbolului, cota "1" indică lungimea
escrr (Fîg. 92).
ahi
_
> îmbinare prin nit cu capete înecate (Fig. 96: a-reprezentare detaliată şi b reprezentate prin
simboluri);

•©- L\

> îmbinare prin nit cu capete tronconice (Figi 97: a-reprezentare detaliată şi b reprezentare p

simboluri);

17
Detalii de execuţie

Notarea sudurilor:
Pe o linie de referinţă, paralelă cu baza desenului sau cu
cordonul de sudură, se vor înscrie următoarele, in această
ordine:
• grosimea cordonului de sudură (literă şi cifră);
» simbolul sudurii;
9 lungimea cordonului de sudură,
{n cazul de faţă se vor folosi două tipuri de suduri, în funcţie
de poziţia suprafeţelor pieselor care se sudează.
Sudura în colt (pentru suprafeţe perpendiculare), la care
simbolul este un triunghi dreptunghic isoscel, cu înălţimea
catetei = 1,5 h scriere aşezată pe linia de referinţă şi cu
vârful spre lungimea sudurii şi desenat cu grosimea b/2.
înaintea grosimii cordonului de sudură se va scrie litera a,
dacă cifra este înălţimea reală a triunghiului ce reprezintă
secţiunea sudurii sau z dacă cifra reprezintă cateta acestuia.
Simbolul sudurii se amplasează atât deasupra cât şi sub linia
de referinţă deoarece sudurile sunt identice pe ambele feţe ale
.4 3 6
guseului. ¥
9. Notarea poziţiilor

Fiecare piesă componentă distinctă a grinzii se notează cu un

număr precedat de iitera P (poziţie^ scrisă cu înălţimea
egală cu l,5h scriere, sub linia de referinţă, pe care se face
descrierea barei (vezi punctul 4).

în cadrul aceluiaşi element (în cazul de faţă grindă) piesele

identice ca lungime, profil şi dimensiuni în secţiune, au
acelaşi număr de poziţie.

Atunci când o poziţie apare de mai multe ori pe plan,

dimensiunile secţiunii piesei se înscriu o singură dată, iar
poziţiile identice se vor nota doar cu litera P, urmată de P4
numărul poziţiei deasupra liniei de referinţă.

\ 21,80x65x6-2680 \P 1 3
P13
10. Cotare.
Se vor cota: 11. Grosimi de linii (cf. STAS9773-88, vezi Tabel “Grosimi de
linii”, Planşa nr.5).
• distanţele de la capetele barelor până la punctul de
intersecţie al axelor, pe o linie de cotă paralelă cu axa • Vom folosi, atât pentru elevaţie cât şi pentru secţiunile
(140, 70, 143); transversale, o singură grosime de linie cu valoarea mai
« excentricitatea şi dimensiunea ramurii văzută în mare sau egală cu b/2.
elevaţie, către capătul întrerupt al fiecărei bare (15 şi 65, » Grosimea liniilor de cotă, de indicaţie, axele va fi b/4,
15 şi 60, 20 şi 80, 30 şi 75); q Secţiunile transversale se vor haşura la 45° faţă de axa
• dimensiunile laturilor guseului precum şi poziţionarea barei, cu linii echidistante de grosime b/4.
faţă de axele nodului (241x436 şi 235, 201);
• săgeţile trebuie să aibă unghiul de la vârf de aprox.15® şi
lungimea de 6...8 ori mai mare decât grosimea liniei
groase utilizate pe desen, dar nu mai mică de 2mm (vezi
Planşa 2, ETAPA II, punct 2).
ETAPA m
!
Desenarea vederii laterale şi de sus a nodului:

Vederea de sus se va aşeza sub elevaţie, iar cea laterală privită

din stânga elevaţiei în dreapta acesteia, respectând
corespondenţa de proiecţii.
Dispunerea proiecţiilor se va face prin translaţia pieselor astfel:
• pe orizontală, de la elevaţie către vederea laterală;
• p e verticală, de Ia elevaţie către vederea de sus.

18
 ELEVAŢIE
SCARA 1 :5

: ’.a n ş ă v e c h e

I.PT. FACULTATEA DESEA'

OE CONSTRUCŢII TEHNIC
TuţrrirĂ san :î FER M A
A N I CCI a GR 6A M E TA LIC A

19
Model pentru lucrare

S C H E M A G E O M E T R IC A 1:100

iZ ă Z S i

\'VŞ**W ’
:

Pi, P2, P3 2 LL 150x100x14 ex = 4,93 cm,

P4, P5, Pé 2 LL 100x50x10 ex = 3,65 cm.
Guseu Tablă cu h = 20

20
 Aplicaţia 1. SCRIEREA TEHNICĂ
STAS ISO 3098/1:1993 - CARACTERE LATINE
• STAS ISO 3098/2:1993 - Caractere greceşti
STAS ISO 3098/3:1993 - Semne diacritice
• STAS ISO 3098/4:1993 —Caractere chirilice
• SR EN ISO 3098-5:2002 - Scriere asistată de calculator
DIMENSIUNEA NOMINALĂ = înălţimea literelor mari
Tiasiflcare: după grosimea liniei de scriere
îngustată, tip A, în care d = h/14
normală, tipB , în cared = h/10
după orientare: dreaptă - perpendiculară pe linia de bază
înclinată - la 750 faţă de linia de bază
S criere B d reap tă

21
 S c rie re B ( d -- h /1 0 )

Valori în milimetri

Caracteristica Raport Dimensiuni

înălţimea scrierii
/înălţimea majusculelor h (1 0 /1 0 )/; 2,5 3.5 5 , 7 10 14 20

înălţimea literelor mici

(fără prelungiri în su s
şi în jos) G ( 7 /10)/? 2.5 3,5 5 7 : 10 14

Distanţa dintre caractere a ( 2 /1 0 ) Î7 0,5 0,7 1 1,4 2 2,8

4
Distanţa minimă dintre
liniile d e b ază (dintre rînduri) b (14/10) h 3,5 ' 5 7 14 20 28

Distanţa minimă dintre

cuvinte e (6/ 10) h 1,5 2,1 3 4,2 6 8,4 12

Grosimea liniei d (1 /10) ft 0,25 0,35 0,5 0,7 1 1,4 2

NOTĂ - Distanţa a dintre ,două carsctete poate ti redusă la jumătate pentru a îmbunătăţi efectul vizual, cum at fl de exemplu, LA, TV; în acest caz
ea corespunde grosimii liniei d.

Model de lucrare - Scriere înclinată

m m s m T U p o u T E H M iA T fff/s m m
j : FACDLTfiTFA DE CONSTRUCŢlTŞr ARHITECTURĂ

DESEN TEHNIC

Nifufescu A nca M arineh-anul IF ^pJC i.

Anul universitar 200^-200:5 ^

22
1. ■r-cel de lucrare - Scriere dreaptă

23
 Aplicaţia 2. PLAN PARTER
ZIDĂRIE cu legătură la fiecare rând sau la mai multe rânduri

.3 3
2hcârâiw 2côrômk
<4_*------

Buiandrugi din zidărie

Planşee din bolţişoare de cărămidă

b
Zidărie mixtă din piatră naturală
Atic din zidărie de cărămidă

24
 ÎRÎndul J

l ierea zidăriei la pereţi şi stâlpi

' rdinea operaţiilor la executarea planurilor

Eh

i
m--
Jl
~i_r
i
1
GJ--
-------
f
~-4
•\ h
iii

[Ăl——i------- f- *— ----------
— ■ 4 .5 0 ___ L_ 6.00

rc ti unea de aur

i-T .X
 Trasee de secţionare Secţiuni în triplă proiecţie
A -A '

-o-

r
_r
2L ___ 1 A' L J

Ta

r
SCARI

Tipuri de scări funcţie de pantă

26
Scară cu trei rampe Dubla proiecţie şi axonometriea unei scări

PLAN PARTER STAS 1434-83 (Scara 1:50)

27
Secţiune transversală
SECŢIUNE. A -A

2 /5 X :z. ÀV2M
Jt
O
10 o
to
0,90

-0,06
1 A00
}// ///. / / / y ///// /// / / / / / /

ImmI
Plan parter. Model

____________________________________________________

28
 Aplicaţia 3. REPREZENTĂRI CONVENŢIONALE ŞI CONSTRUCŢII
GEOMETRICE
PREZENTĂRI
KVENŢIQNALE
TAS 1434-83)
. : - : e de constructii

- —652-83 MOBILIER. SEMNE CONVENŢIONALE

29
STAS 185/1-89 CONDUCTE PENTRU FLUIDE
STAS 185/2-89 FITINGURI ŞI PIESE AUXILIARE PENTRU CONDUCTE
STAS 185/3-89 ARMĂTURI
STAS 185/4-90 OBIECTE DE UZ GOSPODĂRESC, CORPURI DE ÎNCĂLZIRE
STAS 185/5-89 AGREGATE, APARATE, REZERVOARE
STAS 185/6-89 APARATE DE MĂSURApŞI DE CONTROL
STAS 1842-73 INSTALAŢII ELECTRICE INTERIOARE ÎN CONSTRUCŢII
STAS 3196-86 ZONIFICAREA TERITORIULUI
STAS 3989/1-91 CĂI FERATE, PLANURI DE SITUAŢIE - INFRASTRUCTURĂ
STAS 3989/2-91 CĂI FERATE, PLANURI DE SITUAŢIE - CONSTRUCŢII
STAS 4958-91 CĂI FERATE PROFILURI ÎN LUNG
STAS 6013-85 LUCRĂRI DE ÎMBUNĂTĂŢIRI FUNCIARE
STAS 10716-76 SCHEME DE AMENAJARE HIDROENERGETICE
STAS 6125-86 PLANURI ŞI HĂRŢI FORESTIERE

Construcţii geometrice
îm părţirea segmentelor
În părţi egale în părţi proporţionale

îm părţirea unghiurilor: în 'A Unghiul drept în 3 într-un număr oarecare de părţi

Drepte în unghi ascuţit Drepte în unghi obtuz Drepte la 90° Două drepte paralele

Dreaptă cu cerc ,------ —2.

30
Două cercuri

Elicea Spirale cu 2, 3, 4 şi 6 centre

Curbă continuă

Construcţia grafică .a spiralei.

Poligonul cu 3... 12 la laturi, înscris într-un cerc

Poligonul cu 3.... 12 laturi, date

Elipsa cu D /3 Ovoidul
Elipsa cu D /4 Elipsa prin puncte

Suprafeţe echivalente Parabolă

Planşă model

MSTEEtALO:

PAMANT
„STĂM: A 8SCAPĂ
rróhL38»BTLA.
mwt -
Î W " ':
LICHDC'

Lp^UTURA ]CT/?,; PROFILE.

Si BASE FKErC>i©5L,

PWTPA NATURALA
mfcfeiTU6i>vsL'A
LEIMN. {K
S££IIUNE- ,..r
.W^SVERSALA

HZQtATIE. ...
r.ERmCA/EOHK-A
ICU EXFUCAT5D

TENCUIALA

ZBOp^EÑT.
MQZa \c

RăQlŢ

7P/íiMÍS0ARA 1
BETON S1MBLÜ. 'ACUL T A T E A t>ESEN TEHNI

32
 Aplicaţia 4. FUNDAŢII (STAS 855/79)
PLAN FUNDAŢII RIGIDE (STAS 855/79)
P LAN FUNDATU Detaliu Fbz W * iêûbuc. 1
Fci Fcz
«l 1-1
E-
a+Xt-® 407 ïi
<■« I _______ 4SI

Fbz
v~
Fai
%
©- f
A y.jjs.
L
Ehr.ie/HfKL'lM'

i- •« ..i
Notă■
SxfntSvi d»armâhjfa88af/ăpépiçtnys.^

Fa z
■pţ BETON S/MPLU B75
BETON ARMAT B150 ir>cuzînsfî
S TÙO înW p i
4- rs.A i
30.* & ¿/¡O OŢEL ÛB37
4*4- I c m iO-M ¿ 243.S5
i atu imnouiimwti au/meu moscării mpowAnœnr.„Thrmm oc....
ja jL - 3 STRATUL f£ u n i S£ FWlD£aA E SItP O B W ON AXSMÀ HIUMAA
■t N im iA m m i l m u iu e riw J E - a s .»
sp n e w n c K T u c n tu f/m * )
ii
PLAN FUNDAŢII ELASTICE

33
FUNDAŢII CONTINUE

Detalii fundaţii la clădiri cu subsol

Detalii fundaţii fară subsol

34
 Parchet 2°x4°
ea oorba 2*xi2
din baton armat

Hidrolzolafo

Pop d s bitum

Ddo profobricotd 60x60x6

Strat de nisip .
Bofdufo 10x15 /

Lucrarea constă în desenarea planului fundaţţilor continue corespunzătoare planului parter (Lucrarea 2) şi a
unui detaliu de fundaţie pentru clădire iară subsol sau pentru clădire cu subsol.

cararî'iife'

dog de bî&m,
tro-fuar___

A -&M:

U.P. Ti rnişoaro T teen le W c

}'o<ijioha k coyţslmcf»
T> d \îi C riitin u .

35
 Aplicaţia 5. CONSTRUCŢII DIN BERON ARMAT (STAS 855-79)
PLAN COFRAJ PLANŞEU PESTE ETAJUL I COTA + 6.55 AmxA D

B ETO N B 200

ANEXA E
P L A N ARMARE PL A C Ă PESTE ETAJUL I

Notă:
Extrasul de cmiiun află.pe planşa..

BETON B 200
OTEL n/l
r£ Jfo
ert"e™ ??n*ţa?:
ziste
fiD "37 înamâiura
(J D O r <f*nuisknfa-

36
 ANEXA F

PLAN COFRAJ SI ARMARE PLACA PESTE. ETAJUL I

Noiă: ............
. Bxirasulde armătura se ofia pe planşa...

BETON B ZOO
OŢEL OB 3 7

GRINDA G P2, Bi 2 - 2 0 * 6 0 ( 2 b u c )

S e c fju n e o o - o

E trA 8 li5 f.
Mont a j ( 7)2 *¿ üo M
(SptíSL-m PCSH ' (*)¡tm-2¡rSPCSl
f.K| Jff 1« ■ i m j

^ RloJ-2 ( s ) ' l t K L ' í 7 i PÚS2 j ^ '* 1 Secţiunea b - b S e c ţiu n e a c - c

' ( f ) l * i f l - H Í K S Í ........... m ¿ 2 . , — , ________ ,

Is 51 ™ . ( j ) !t2 S L -S 2 S P Í S 2 _____________

PC S2 RM 2
fe
aP T N^ > « £^L_
PC 5 2 RÍntJ2

•
*[ O*)1*20L- VO____
{10 )2 *201 =635 PC S2
@ 2 P C 52 Ş>

- s j

Nafa;
~ Exk o s u / d e armătură s e a fta ¡n anexo t
- B a r e le fie care nu s - a u na/ai tipul
m arco se confecţionează c
^ J"ÖAf B 200

37
Extras de armătuă

a unei bare '■

Nr. barelor

Lungimea ¡n m
Element c/eemenea 0T£L PC 52 < m o b Z 7

Diametrui
Manca
§ S . Lungimi în metri pe d.cnerre pentru

element
Infr-un
£ barele din 'vate elementele
,§>Q 6 1 i 5*8)
g ai
J '» -8 -S -Si ¿16 420 423 48 410
1 2 3 4 ' 5 6 7 6 9 10 -
7. 10 2 ■ 4 195 7.80
2 10 2 4.. ¿.95 a. 80
-3 25 2 4 3.30 15.20
4 20 ■ 2 4 2.45 9-80
5 25 1 2 . 8.70 s 17.40
<5
'¡s* e 25 1 2 8.20 16.40
7 16 2 4 1-95 ■ 7.80
!j¡
B 20 1 2 7.15 14.30
r 9 20 1 "2 6.70 13.40
10 20 2 4 6.35 2540
11 16 1 2 4.85 9.70
12 8 42 54 1.50 12600
13' d !9 38 1-35 . 5130
Total lungimi pe diamefre rr 17-50 62.90 49.00 /7730 79.60
Masa pe m etru kg 1-580 2.47t) 3.850 0-395 0-617
Masa pe d/ametre kg 28 m ¡89 70 12
Masa iotaia pe tipuri de (fel kig 37 Zkg 8Zkg

Armare stâlpi

38
 SscpVn&a ó -ó '.

wwa
25
Gp28-25*50
Eir. fS/22

■6. ’
~iJÈ "
; .'X
J-

¿¡AH
iùVSS""
Secţiunea a -a

BETON 8 ZOO
OTEL OB37
Notă
-fxlrasul de arm atură se află pe planşa.....
■Pe zona c/e foödire a armăturilor longitudinale alin sfílpii
etri eti se vor monta la distünfa de 15 cm.

Forme preferenţiale ale barelor conform SR EN ISO 3766:2004

- Dimensiuni aie părţilor curbe - Cod de formă 26

a) Diametru final
b) Număr de spire complete

Hmensiuni ale părţilor curbe - Dimensiuni ále părţilor curbe -

uoo ue forma 99 (nestandardizal) Cód de formă 77

Dimensiuni al® părţilor curbe - Cod formă 25

- Dimensiuni ale părţilor curbe - Cod d e form ă 44

39
Shape
B ar shape Exam ple w ithout end hook Exam ple w ith end hook
code

JF 1ooo 1200
V
V 800 300

IG O . a b j c d i e h 4SI o |0 11 0001 710 I BOO I 500 |l 2Qoj~ 46 11 11 11 0 0 0 1 710 I 800 | 500 11 2 0 0 1 120 |

3 000

67

67 0 0 a R h 67 [ 0 I 0 I 3 000 j 5 000 j 67 11 11 13 000 j 5 000 I 200~

/'"N
3 kJ
,5 0 0 ,5 0 0
/ /
77

a outside diameter
b pitch of spiral
c number of complete circles

7 7 10 j 0 [ a \ b \ c \ k \ j
77 0 [ 0 j 500 I 80 I 57 Ţ 7 7 11 j 1 j 500 j 80 j 57 | 110 |

Other shapes and angles

EXTRAS DE ARMĂTURĂ CONFORM SR EN ISO 3766:2004

Length of Num ber Num ber Total Total Shape
Bar
Bar Ty p e of each bar of of bars in num ber length code
.IVfember diameter B en din g shape w ith dim ensions Index
mark steel (Method A) m em bers each (Optional)
m
mm member-
m

Slab 1 01 B S T 500 S 28 3,60 1 10 10 36,00 00 3 600

270

Slab 2 02 B S T 500 S 28 3,94 1 20 20 78,80 11

* 1L ..._1111J *-
tsl §
2 400

\ aw j

Corbe! 04 B S T 500 S 16 3,27 5 3 15 49,05 13 o (° §

" 1 1 000 I I320

si
Wall 05 B S T 500 S 28 6,34 2 4 8 50,72 15
*S>
<v

c . 800

Beam 1 06 B S T 500 S 16 2,16 4 14 56 120,96 21 1 rn

s

800

14 B S T 500 S 20 1,80 1 300 300 540,00 s P jg o

Floor slab

N O TE 3D representation.

Support pillar 17 B S T 500 S 10 2,26 5 19 95 214,70

i f j
500

40
-

PLANŞE MODEL
P la n c o / r o y 6/ c t r / r x y r & ^ / c / c â
GRINDA GA 1 - t t «c. SEC1MNEK l - l
_ f 'SO _ JCW t '10
©
<20 I, ©
2SD ©
i. 120
U r îi * 1©-** n ,,
F \\ III I/VI *■&
Ja(4. i / jg L © * 11
ys\ w
440 ' «îl
K(î>^
(î) 1^4
« r ~ V g a » © . / /g / xjag ffr-flt!b¡5cm
CgN|^r 334($)// Tff/-5»
44-,
*L J& a fi IS l- 520 J*

EXTRAS DE ARMATURA

CLitWI US/Ht/
Ifc
MnlaCtrg
iULOtX ora og 37
Îi tl‘kG"fr m UurauUfrLS
g1 i v. * | h
un ntrc cunrtjrcu
I* 1* 1 Î ţ 1 *5 I3 I 1 fs /ie
t*
» i 2 2 *7° 9,40
». i K t 1 5,10 5,90
3 . i IS ./ , 5,ro 5/ia
5 * A IS. 3 3 5,30 >5/eo
i S i 19 « fţ0 ¡3,00
6 f 5 f 1,10 9,90
70W¿uvsswî re Birtrrtt: <n. Sît$0 9fiO 15,90
nu* v ncrţu *9-- <$222 0,'ŞSS 1,571
mu re nt*tr»c *9- 5 4 *2
mu ierta 31

‘» m '
JUL
Planşă model pentru lucrarea 5

W= te-
WM,
 Aplicaţia 6. IMINĂRI ÎN LEMN. PLANURI DE SITUAŢIE. PROFILURI
TIPURI DE ÎMBINĂRI

DIN LEMN

a) prinderea treptelor de b) scară cu vang aparent: c) scară cu vang ascuns:

contratreaptă: 1-balustradă; 2-treaptă; 3-contratrcaptâ 1-trepte; 2 - vang; 3-balustradă
1 - treaptă; 2 - contratrcaptă

Fig. 87 - Elementele unei scări din lemn (detalii)

ŞARPANTA DIN LEMN-PLAN

- Scară normală din lemn

42
ŞARPANTA DTN T.P.MN- SP.fTTTTNT
A -A
rig la 9*x96

KLEVAŢiŞ SECŢIU NE LONG l'füDINAlÄ

POD DIN LEMN scara 1SÜÔ scara 1.‘5Ci V

Aripi

PLAN DE SITUAŢIE

gÿSiï
PLAN ÇI PROFIL DRUM

KiS

......... ~7----- " ---

COTA PPQ!£cr irv A /
COTA TER EM f t / AX
^ 1 II !..... f iî? ~ T ~ -

_P.tërA/yrA- —
?/?#£!•r£ iæ LA '• V m - i - ...
{¡ZsrW[E Cl/MULiT£, /
" “-- 1-- i ---- ---- —— . ! . ü ' T«. — '
'. t- M ifc ' T - s *~

——if
W“ ——
' 1 "j----- —
-------"S—
-£T

44
 m:
450

t tm
&LM
fa)
Fie. 106 Profite executate pe axuî unui canal: a) - profilul longitudinal; b) - profilul transversal prin canal

PROFILURI TRL AN SVERS ALE

45
 Prof}/frm & rso /
ScaraW
Seoptici pe seckr Km 7+7ÛS- & Op/tcâpe SfdorXmî'^flSffi'
kgtwmäßo M 'OjBffi

? I 234 5
Profil transversal pentru linie dublă de calé
ferată. Profil transversal tip pentru a şpsea ifiadfe-raizatä;

Secţiuni prin canale

w *?.
m
'•N
-oi) 1•
s& -—_ M k00°<3 Dsfcdebiios pe pai ûe tiwp .

- 'Gkrdulet romboidale di1qhkîccu umplutura tfe

i:ntV*ndl«lf«"PoM ithnlu"
T»m i*o»r«
t'Kuldir« d*HUJrolfhaic»

Mxu» M
i®

AE*S!_

Secţiune şi detaliu printr-un baraj

46
Lucrarea 6. Model

47
 PARTEA II

DESEN ASISTAT DE CALCULATOR - AutoCAD

Aplicaţia 1. Mediul de lucru

1. Creaţi un folder pe Desktop cu denumirea: Pop Ion l i l a

2. Lansaţi AutoCAD şi salvaţi-1 cu una din comenzile (File-Save As, CTRL+S
sau qsave) pe Desktop în folderul Pop Ion l i l a cu denumirea LI. în bara
de titlu va apărea informaţia: AutoCAD 2008 - [C:\Documents and
Settings\Administrator\Desktop\L 1.dwg].
3. Folosiţi HELP pentru a studia modalităţile de desenare a liniilor.
4. Exersaţi activarea şi dezactivarea barelor de unelte cu clic dreapta pe ? din
bara Standard prin bifarea denumirii barelor.
5. Aşezaţi barele: Standard, Zoom şi Viewport pe orizontală sub linia de
meniuri.
6. Aşezaţi barele: Workspaces, Layers şi Properties pe a doua linie
orizontală.
7. Aşezaţi barele Draw şi Dimension pe verticală în stânga.
8. Aşezaţi bara Modify pe verticală în dreapta.
9. Trasaţi cîteva linii folosind icoana linie din bara de unelte.
10. Treceţi în spaţiul hîrtie unde trebuie să apară liniile trasate anterior.
11. La comanda File-Plot selectaţi imprimanta CD 1330 DC 1230 sau HP
Laser Jet 3300 Series PCL6, formatul A4 şi orientarea foii (Portret sau
Landscape) după care lansaţi comenzile Apply to Layout şi Cancel.
12. Scrieţi numele, grupa şi lucrarea folosind icoana text A oriunde pe spaţiul
hîrtie.
13. Comandaţi imprimarea desenului cu comenzile: File - Plot - Preview -
(clic dreapta la lupa pe desen - Plot sau clic pe icoana cu imprimanta). După
plotare verificaţi concordanţa cu desenul de pe monitor.
14. închideţi sesiunea de lucru după trecerea în spaţiul model apoi cu un clic pe
icoana X sau File-Exit-Yes.
15. Ştergeţi folderul prin tragere, cu mausul, pe icoana Recycle Bin.

49
Aplicaţia 2. Folosirea meniurilor şi plotarea

1. Creaţi un folder pe Desktop cu denumirea: Pop Ion l i l a

2. Lansaţi AutoCAD şi salvaţi-1 cu una din comenzile (File-Save As, CTRL+S
sau qsave) pe Desktop în folderul Pop Ion l i l a cu denumirea L2. în bara
de titlu va apărea informaţia: AutoCAD 2008 - [C:\Documents and
Settings\Administrator\Desktop\L2.dwg].
3. Folosiţi HELP pentru a studia modalităţile de desenare a liniilor.
4. Stabiliţi limitele desenului la 297, 210 unităţi prin tastare în bara de
comandă a cuvântului limits menţinând colţul stânga-jos la 0,0 unităţi şi
introducând pentru colţul dreapta-sus 297,210 unităţi apoi clic pe icoana
Zoom AII.
5. Desenaţi figurile A, B şi chenarul folosind coordonate carteziene.
6. Exersaţi introducerea comenzii Line din meniu, linia de comandă sau icoana
din bara de unelte.
7. Desenaţi figura C cu ajutorul coordonatelor carteziene relative.
8. Salvaţi desenul la care aţi ajuns la intervale cît mai dese (10... 15 minute).
9. Desenaţi figura D şi E cu ajutorul coordonatelor polare relative.
10. Desenaţi figura F folosind distanţe şi unghiuri.
11. Desenaţi figura G folosind mausul după setarea SNAP şi GRID (Tools -
Drafting Settings... -... - OK) la 5 unităţi pe ambele axe.
12. Desenaţi figurile H, I, J şi K folosind oricare din modalităţile de lucru.
13. Treceţi în spaţiul hîrtie unde apare o fereastră cu toate desenele executate.
14. La comanda File-PIot selectaţi imprimanta CD 1330 DC 1230 sau
Laser JET 3300 Series PCL6 şi formatul A4 după care lasaţi comenzile
Apply to Layout şi Cancel.
15. Selectaţi fereastra apărută cu un clic pe linie după care trageţi de colţuri
pînă în spaţiul dintre linia punctată şi marginea hîrtiei.
16. Cu dublu clic în interiorul ferestrei modificaţi scara desenului la 1:1 în loc
de Scale to fit apoi poziţionaţi desenul pe foaie după clic pe icoana cu mâna
şi ţinând apăsat butonul stânga al mausului pe desen.
17. Cu dublu clic în exteriorul conturului îngroşat se revine la spaţiul hârtie.
18. Scrieţi numele, grupa şi lucrarea folosind icoana A, oriunde pe desen.
19. Comandaţi plotarea desenului cu comenzile: File - Plot - Preview - clic
dreapta la lupa pe desen - Plot. După plotare verificaţi concordanţa cu
desenul de pe monitor.
20. Ştergeţi folderul şi închideţi sesiunea de lucru.

Obs. Nu se reprezintă cotele şi notaţiile.

Aplicaţia 3. Introducerea coordonatelor

1. Creaţi un folder pe Desktop cu denumirea: Pop Ion l i l a

2. Lansaţi AutoCAD şi salvaţi-1 cu una din comenzile (File-Save As, CTRL+S
sau qsave) pe Desktop în folderul Pop Ion l i l a cu denumirea L3. în bara
de titlu va apărea informaţia: AutoCAD 2008 - [C:\Documents and
Settings\Administrator\Desktop\L3 .dwg].
3. Folosiţi HELP pentru a studia modalităţile de desenare a figurilor
geometrice.
4. Stabiliţi limitele desenului la 297 şi 210 unităţi.
5. Desenaţi un contur al desenului folosind linii ajutătoare XLINE şi raze RAY
la coordonatele din desen.
6. Desenaţi figurile A....I folosind coordonate absolute şi relative, carteziene şi
polare, introducerea directă a distanţelor, modul ORTO şi urmărirea polară.
7. Exersaţi introducerea comenzilor din meniu,~ linia de comandă sau icoanele
9

din bara de unelte.

8. Salvaţi la intervale cît mai dese (10...15 minute) desenul la care aţi ajuns.
9. Utilizaţi comenzile: LINE, RECTANGLE, POINT, POLYGON,
ELLIPSE, CIRCLE, ARC, DOM T, QSAVE.
10. Treceţi în spaţiul hîrtie unde va apărea o fereastră cu toate desenele
executate.
1 l.La comanda File-Plot selectaţi imprimanta CD 1330 DC 1230 sau LaserJET
3300 Series PCL6 şi formatul A4 după care lasaţi comenzile Apply to
Layout şi Cancel..
12. Selectaţi fereastra apărută cu un clic pe linie după care trageţi de colţuri pînă
în spaţiul dintre linia punctată şi marginea hîrtiei.
13.Cu dublu clic în interiorul ferestrei modificaţi scara desenului la 1:1 în loc
de Scale to fit apoi poziţionaţi desenul pe foaie după clic pe icoana cu mâna
şi ţinând apăsat butonul stânga al mausului pe desen.
14. Cu dublu clic în exteriorul conturului îngroşat se revine la spaţiul hârtie.
15. Scrieţi numele, grupa şi lucrarea folosind icoana text oriunde pe desen.
16. Comandaţi imprimarea desenului cu comenzile: File-Plot-Preview-clic
dreapta la lupa pe desen - Plot. După plotare verificaţi concordanţa cu
desenul de pe monitor.
17. Ştergeţi folderul şi închideţi sesiunea de lucru.

Obs. Nu se reprezintă cotele şi notaţiile.

 1
d reptu ngh i oligon 2 80,195
p o lig o a n e L -20

capat r ^ r c cu R=1Q
tan g e n t la Unii

c o v rig c u
Di=0i De=S

arc
</_ d r e p t u n g h i

ou x linii

2 3 0,30
Pop Ion l i l a 3 UKiii a ju la to a re
Aplicaţia 4. Comenzi pentru desenare

1. Creaţi un folder pe Desktop cu denumirea: Pop Ion l i l a

2. Lansaţi AutoCAD şi salvaţi-1 cu una din comenzile (File-Save As, CTRL+S
sau qsave) pe Desktop în folderul Pop Ion l i l a cu denumirea L4.
3. Folosiţi HELP pentru a studia comenzile OSNAP.
4. Stabiliţi limitele desenului la 297 şi 210 unităţi.
5. Desenaţi chenarul desenului folosind comanda Rectangle.
6. Desenaţi steaua 1 începând cu pentagonul inscris în cercul cu raza 12.
Activaţi osnap Endpoint pentru a uni capetele segmentelor.
7. Desenaţi steaua 2 începând cu pentagonul inscris în cercul cu raza 12.
Activaţi osnap Midpoint pentru a uni capetele segmentelor.
8. Setaţi stilul de punct la forma din figură şi dimensiunea 2 pentru desenarea
stelei 3. Desenaţi un punct apoi triunghiurile ca poligoane înscrise în cercul
cu centrul în punctul găsit cu osnap Node şi cu raza 12. Pentru desenarea
liniilor interioare se foloseşte osnap Intersection.
9. Desenaţi 4 cercuri cu diametrul de 10 la distanţele indicate, fig. 4. Uniţi
cercurile cu linii folosind osnap Quadrant.
10.Desenaţi dreptunghiul din fig. 5 la dimensiunile date, apoi desenaţi liniile
interioare cu osnap Endpoint şi Perpendicular.
11. Desenaţi cercul din fig. 6 cu raza de 10 apoi linia cu lungimea de 40 car
pleacă din centrul cercului la 60°. Desenaţi tangentele cu osnap Tangent.
12. Desenaţi grinda cu zăbrele, din fig. 7, la dimensiunile date folosind comanda
DIVIDE pentru barele superioare şi osnap Node, Perpendicular şi
Endpoint.
13.Desenaţi linia din stânga, fig. 8, apoi cercul cu raza 5 având centrul în
prelungirea liniei la 5 unităţi cu ajutorul osnap Extension. Desenaţi linia din
dreapta paralelă, cu osnap Parallei. Adăugaţi cercul în acelaşi fel.
14.Desenaţi cercurile din fig. 9 la distanţele indicate. Uniţi centrele cu osnap
Center apoi desenaţi cureaua de transmisie cu osnap Tangent.
15.Desenaţi cercurile din fig. 10 la distanţele indicate. Uniţi centrele cu osnap
Center apoi desenaţi înălţimile triunghiului cu osnap Perpendicular.
16.Desenaţi patratele cu latura de 10 din fig. 11 la distanţele indicate cu
comanda FROM. Activaţi OBJECT SNAP TRACKINK (OTRAK din
bara de stare) şi uniţi centrele patratelor, găsite cu ajutorul filtrelor de puncte
(parcurgeţi cu mausul vîrfurile, sau mijlocul laturilor, patratelor, pentru a
obţine două linii imaginare care se intersectează în centrul fiecărui patrat).
17.Exersaţi introducerea comenzilor din meniu, linia de comandă sau icoanele
din bara de unelte.
18.Comandaţi imprimarea desenului după scrierea numelui, grupei şi numărul
lucrării în spaţiul hârtie apoi verificaţi concordanţa cu desenul de pe monitor.
19.închideţi sesiunea de lucru prin ştergerea folderului.

Obs. Nu se reprezintă cotele şi notaţiile.

_
1 2

.... 3.0.___ ,
Pop Ion I l l a L4
Aplicaţia 5. Desenarea obiectelor AutoCAD

1. Creaţi un folder pe Desktop cu denumirea: Pop Ion l i l a

2. Lansaţi AutoCAD şi salvaţi-1 cu una din comenzile (File-Save As,
CTRL+S sau qsave) pe Desktop în folderul Pop Ion l i l a cu denumirea
L5. In bara de titlu va apărea informaţia: AutoCAD 2008 -
[C:\Documents and Settings\Administrator\Desktop\L5.dwg].
3. Folosiţi HELP pentru a studia comenzile FROM, OFSSET, MIRROR,
ERASE, MOVE, COPY, Select objects.
4. Stabiliţi limitele desenului la 297 şi 210 unităţi.
5. Desenaţi chenarul desenului folosind comanda Rectangle.
6. Desenaţi terenul de baschet la dimensiunile date..
5

7. Desenaţi dreptunghiul exterior apoi cu comanda Offset dreptunghiul

interior
8. Cercurile de la mijloc se desenează prin determinarea centrului cu ajutorul
filtrelor de puncte şi comanda OTRACK din bara de stare.
9. Desenaţi marcajele de la un capăt alterenului folosind comenzile exersate
în timp ce Osnap este activat.
10.Oglindiţi marcajele desenate faţă de linia transversală de mijloc a
terenului..
11 .Desenaţi indicatorul mic şi scrieţi numele în căsuţa corespunzătoare.
12.Exersaţi introducerea comenzilor din meniu, linia de comandă sau icoanele
5 7

din bara de unelte.

13.Salvaţi desenul la care aţi ajuns la intervale cît mai dese (10...15 minute).
14.Treceţi în spaţiul hîrtie, setaţi imprimanta şi formatul apoi selectaţi
conturul ferestrei apărute, cu un clic pe contur. Trageţi de colţuri până în
spaţiul dintre linia întreruptă şi marginea hârtiei.
15.Cu dublu clic în interiorul ferestrei modificaţi scara desenului introducând
valoarea 1:25 în loc la Scale to fit din bara de unelte Layout. Poziţia
desenului pe foaie se stabileşte cu ajutorul comenzii PAN.
16.Cu dublu clic în exteriorul conturului îngroşat se revine 1a spaţiul hârtie
după care comandaţi plotarea desenului.
17.închideţi sesiunea de lucru prin ştergerea folderului.

Obs. Nu se reprezintă cotele şi notaţiile.

56
Aplicaţia 6. Modificarea obiectelor

1. Creaţi un folder pe Desktop cu denumirea: Pop Ion l i l a

2. Lansaţi AutoCAD şi salvaţi-1 cu una din comenzile (File-Save As, CTRL+S
sau qsave) pe Desktop în folderul Pop Ion l i l a cu denumirea L6.
3. Folosiţi HELP pentru a studia comanda Modify.
2. Stabiliţi limitele desenului la 297 şi 210 unităţi.
3. Desenaţi chenarul desenului folosind comanda Rectangle.
4. Desenaţi conturul interior al drumului apoi cel exterior cu comanda Offset.
RacordaţiS colturile
J cu comanda Fillet.
5. Desenaţi dreptunghiul la dimensiunile date, la nord de drum, cu comanda
From sau la începutul liniei de drum şi mutarea cu comanda Move. Folosiţi
comenzile Fillet şi Chamfer pentru a obţine forma finală a clădirii. Desenaţi
cele 6 clădiri cu comanda Array (matrice rectangulară).
6. Setaţi stilul de punct la forma din figură şi dimensiunea 2.5. Desenaţi
dreptunghiul la sud de drum. Folosind comanda Array (matrice polară)
desenaţi grupul de 4 clădiri.
7. Copiaţi (Copy) desenul 1 la 80 unităţi spre dreapta.
8. Desenaţi patratul cu latura de 260 astfel ca mijlocul laturii superioare sa se
suprapună capătului conturului exterior al drumului.
9. Oglindiţi, obiectele din desenul 2 faţă de linia exterioară a drumului.
10. Ştergeţi, Erase, unele obiecte şi extindeţi, Extend, altele pentru a obţine
forma finală a desenului.
11. Copiaţi desenul 2 cu 150 unităţi la dreapta.
12.Rotiţi, Rotate, desenul 3 în jurul mijlocului laturii de sus a patratului cu 25°
în sens trigonometric.
13.Folosiţi comenzile: Erase, Trim şi Extend pentru a ajunge la forma finală a
desenului 3.
14.Scalaţi, Scale, desenul 3, faţă de colţul stânga-sus, cu factorul 0.5.
15.Desenaţi conturul indicatorului şi scrieţi numele, grupa şi numărul lucrării.
16. Mutaţi, Move, desenele pe orizontală astfel ca 2 şi 3 să se atingă şi toate să
intre în interiorul chenarului foii.
17. Exersaţi introducerea comenzilor din meniu, linia de comandă sau icoanele
din bara de unelte.
18. Salvaţi la intervale cît mai dese (10... 15 minute) desenul la care aţi ajuns.
19. Treceţi în spaţiul hîrtie unde setaţi imprimanta şi formatul apoi cu un clic,
selectaţi conturul ferestrei apărate. Trageţi de colţuri până în spaţiul dintre
linia întreruptă şi marginea hârtiei.
20. Cu dublu clic în interiorul ferestrei modificaţi scara desenului la 1:25 apoi
poziţionaţi desenul pe foaie cu ajutorul comenzii PAN.
21. Cu dublu clic în exteriorul conturului îngroşat se revine la spaţiul hârtie după
care comandaţi plotarea desenului.
22.închideţi sesiunea de lucru prin ştergerea folderului.

Obs. Nu se reprezintă cotele şi notaţiile.

58
 ■3»J

Pop Ion I l l a L6
Aplicaţia 7. Folosirea sistemelor de coordonate

1. Creaţi un folder pe Desktop cu denumirea: Pop Ion l i l a

2. Lansaţi AutoCAD şi salvaţi-1 cu una din comenzile (File-Save As, CTRL+S
sau qsave) pe Desktop în folderul Pop Ion l i l a cu denumirea L7.
3. Folosiţi comanda HELP pentr a studia comenzile Layer.
4. Stabiliţi limitele desenului la 297 şi 210 unităţi.
5. Desenaţi chenarul desenului.
3

6. Creaţi următoarele straturi cu proprietăţile:

- Axe culoare roşie, tip linie ISO DASH-DOT, grosime 0,2 mm;
- Contur culoare verde, tip linie Continuă, grosime 0,5 mm;
- Izolaţie culoare albastră, tip linie Batting, grosime 0,2 mm.
7. Desenaţi nitul folosind straturile corespunzătoare pentru contur şi axă.
8. Desenaţi tubul folosind straturile corespunzătoare pentru contur, axe şi
izolaţie.
9. Copiaţi secţiunea transversală a tubului şi măriţi diametrul celor trei cercuri
cu 8, 9 şi 10 unităţi folosind paleta de proprietăţi.
10. Desenaţi comiera folosind comenzile Line, Offset, Fillet. Uniţi liniile şi
arcele într-o singură polilinie cu ajutorul comenzii Pedit şi setaţi grosimea
poliliniei la valoarea de 1,0.
11. Copiaţi corniera la 60 unităţi spre dreapta şi desenaţi axele de lungime egală
cu tălpile comierei. Mutaţi axele în poziţia indicată folosind manipulatoarele
de obiecte apoi extindeţi axele cu 20 unităţi în exterior cu comanda Stretch.
11 .Copiaţi corniera cu axe la 60 unităţi spre dreapta şi rotiţi axele în jurul
punctului de intersecţie cu unghiul dat.
12.Introduceţi un nou sistem de coordonate (UCS) cu originea în punctul de
intersecţie a axelor şi aliniat la axe. Salvaţi UCS-ul cu numele „comiera”.
13.Desenaţi conturul indicatorului cu linia „contur” şi scrieţi numele, grupa şi
numărul lucrării.
14.Salvaţi la intervale cît mai dese (10... 15 minute) desenul la care aţi ajuns.
15.Treceţi în spaţiul hîrtie unde setaţi imprimanta şi formatul, apoi cu un clic,
selectaţi conturul ferestrei apărute. Trageţi de colţuri până în spaţiul dintre
linia întreruptă şi marginea hârtiei.
16.Cu dublu clic în interiorul ferestrei modificaţi scara desenului la 1:25 apoi
poziţionaţi desenul pe foaie cu ajutorul comenzii PAN.
17.Cu dublu clic în exteriorul conturului îngroşat se revine la spaţiul hârtie
după care comandaţi plotarea desenului.
18.închideţi sesiunea de lucru prin ştergerea folderului.

Obs. Nu se reprezintă cotele şi notaţiile.

60
 32.0

Pop Ion Illa L7

o\
Aplicaţia 8. Copierea obiectelor

1. Creaţi un folder pe Desktop cu denumirea: Pop Ion l i l a

2. Lansaţi AutoCAD şi salvaţi-1 cu una din comenzile (File-Save As, CTRL+S
sau qsave) pe Desktop în folderul Pop Ion l i l a cu denumirea L8.
3. Stabiliţi limitele desenului format A4.
4. Creaţi următoarele straturi cu proprietăţile:
- Axe culoare roşie, linie ISO DASH-DOT, grosime 0,2 mm;
- Contur culoare verde, linie Continuă, grosime 0,7 mm.
5. Desenaţi chenarul în layerul Contur.
6. Desenaţi axele în layerul axe şi un sfert din profilul I în layerul implicit.
Formaţi tot profilul din figura 1 cu comanda Miror.
7. Copiaţi secţiunea profilului, ştergeţi axele apoi transformaţi liniile şi arcele
în polilinie cu grosimea 0.7 folosind comenzile: PEDIT-selectaţi un
segment-Yes-Join-selectaţi toată secţiunea-Join.
8. Reduceţi secţiunea la jumătate cu comenzile Tools-Scale.
9. Modificaţi proprietăţile secţiunii prin copierea proprietăţilor chenarului cu
comenzile: Modify-Match Properties.
10. Copiaţi secţiunea redusă de două ori, rotiţi una cu 90 0 apoi lipiţi-le pentru a
forma o secţiune compusă, figura 2.
11. Copiaţi secţiunea compusă 2 apoi măriţi-o cu 10 unităţi pe ambele direcţii
folosind comanda Stretch pentru a ajunge la figura 3.
12. Desenaţi axa A de la figura 4 la dimensiunile date.
13.Introduceţi un nou sistem de coordonate (UCS) cu originea în capătul stânga
al axei şi aliniat acesteia, cu denumirea Plan, în succesiunea: Tools-
NewUCS-Object-Save-Plan-Apply.
14. Desenaţiî reţeaua
5
de axe la dimensiunile date,
15. Copiaţi secţiunea compusă mărită şi aliniaţi-o la sistemul de axe (Align).
16. Copiaţi secţiunea aliniată la intersecţia axelor cu opţiunea Multiple a
comenzii Copy.
17. Reduceţi dimensiunea planului obţinut cu factorul de scalare 0,05.
18.Reveniţi la sistemul iniţial de coodonate: Tools-Named UCS-World-Set
Curent-Ok.
19. Aranjaţi desenele in interiorul chenarului şi scrieţi numele, grupa şi lucrarea.
20.Treceţi în spaţiul hîrtie şi pregătiţi desenul pentru plotare.
21. Comandaţi plotarea apoi închideţi sesiunea de lucru după ştergerea
folderului.

Obs. Nu se reprezintă cotele şi notaţiile.

62
Aplicaţia 9. Scrierea în AutoCAD

1. Creaţi un folder pe Desktop cu denumirea: Pop Ion l i l a

2. Lansaţi AutoCAD şi salvaţi-1 cu una din comenzile (File-Save As, CTRL+S
sau qsave) pe Desktop în folderul Pop Ion l i l a cu denumirea L9.
3. Stabiliţi limitele desenului format A4 orientat pe verticală.
4. Creaţi următoarele straturi cu proprietăţile:
- Contur culoare verde, linie continuă, grosime 0,7 mm;
- Text culoare negru, linie continuă, grosimea 0,4 mm.
5. Desenaţi chenarul în layerul Contur pentru orientarea portret.
6. Scrieţi un text multilinie MTEXT cu lăţimea de 70, înălţimea caracterelor de
5 5 7 5

2.5, stilul Times New Roman, bold (primul text). Folosiţi caracterele
speciale.
7. Scrieţi un text multilinie MTEXT cu lăţimea de 50, înălţimea caracterelor de
2.0, stilul Txt (din mijloc).
8. Modificaţi alinierea textului la dreapta sus şi subliniaţi prima linie a textului.
9. Setaţi variabila de sistem MIRRTEXT la 0 şi oglindiţi textul în dreapta.
10. Setaţi variabila de sistem MIRRTEXT la 1 şi oglindiţi textul în stânga.
11. Exersaţi folosirea, activarea-dezactivarea, modului QTEXT şi FILL.
12.Desenaţi indicatorul mic la dimensiunile standard şi scrieţi toate datele din
interior.
13.Desenaţi roata de manevră din figură folosind comenzile de editare.
14. Aranjaţi desenele in interiorul chenarului.
15.Treceţi în spaţiul hîrtie şi pregătiţi desenul pentru plotare.
16. Comandaţi plotarea desenului apoi verificaţi concordanţa dintre acesta şi
imaginea de pe monitor.
17.închideţi sesiunea de lucru după ştergerea folderului.

Obs. Nu se reprezintă cotele şi notaţiile.

64

jo fxsi- j~39D A ..otoW
iunu o 9"ioi"ib9 9b JuqmiT
R 9t.ooq QAOotuA n î t x g t
nî s-ieiTR bnoJ-"ioqnl a u b s 'i
nib 1TS1 ujos TXT tom no'}
uJqn9X9 sG .92~tua s&ia
9±on U3 9")9ifR 09nD iÎ9tuq
-ijoqjo 9"ix)D b"ijobnjo±s
DO) n î ,9H929b n î irt9VD 9"lţ
iiîomo'ini 9^2930 iÎ9l"02 îe
iu tx g i- n g ag b s n o D s R s q
J u tx s T .tjot-ioqmi R 9 t c o q
±D9ldo nu 9nlv9b t,ot"ioqmi
noJ9n9iirft Jus £0 n î QAOotuA
¡fî t,o;Hoqmi Jutx 9T .ITii
j09"i£>±£ifi"io^ îsx>9-'ii'2îq
X d & 9 DlJotl vbJod> fJon lgH o
Grinda metalica are inaltimea de 400 mm.
Ţevile vor avea diametrul de 0300 mm.
Panta acoperişului este de 45°.
Cota pardoselii finite este de ±0,00.
N o ta , A c e s t te x t o fo st N o ta , A c e s t te x t a fo st
s c r is s c ris
Timpul de e d it a r e a un ui Timpul de e d i t a r e a un ul
t e x t î n A u to C A D p o a t e fi t e x t î n A u t o C A D p o a t e fi
r e d u s im p o r tâ n d f i ? ie r e în r e d u s Im p o r t â n d f l ? l e r e în
f o r m a t TXT s a u R T F din f o r m a t T XT s a u R T F din
a l t e s u r s e , De exem plu a l t e s u r s e . De exe m plu
p u t e ?i c r e a fl? ie r e cu n o t e p u t e ? i c r e a fi? le r e cu n o te
sta n d a rd ca re ap ar sta n d a rd ca re apar
f r e c v e n t în d e s e n e . în lo c f r e c v e n t î n d e s e n e , în lo c
s ? s c r i e ? ! a c e s t e In fo rm a ţii s ? s c r i e ? ! a c e s t e in fo rm a ?ii
pe fie c a r e d e se n t e x t u l pe f i e c a r e d e s e n t e x t u l
p o a t e fi im p o rta t . T e x t u l p o a t e f i im p o r ta t , T e x t u l
im p o r t a t d e v in e u n o b ie c t Im p o r t a t d e v in e u n o b ie c t
A u t o C A D în c a z u l f i ? i e r e l o r A u t o C A D în c a z u l f i ? i e r e l o r
RTF. Tex-tul im p o r t a t î?l RTF. T e x t u l im p o r t a t î?i
p ? s t r e a z ? fo rm a ta re a p ? s t r e a z ? fo rm a ta re a
o r ig in a l? (b o ld , ita lic e t c X o r ig in a l? (b o ld , it a lic e tc ),
UNIVERSITATEA POLITEHNICA ih a
m m m asista ta s i
TIMIŞOARA DESEN TEHNIC
FACULTATEA DE CONSTRUCTH
Pop Ion
TEXTUL IN AUT0CA1 L9
65
Aplicaţia 10. Cotarea obiectelor

1. Creaţi un folder pe Desktop cu denumirea: Pop Ion l i l a

2.Lansaţi AutoCAD şi salvaţi-1 cu una din comenzile ■r i’e-Sa. e As, CTRL+S
sau qsave) pe Desktop în folderul Pop Ion l i l a cu denumirea L10.
3. Stabiliţi limitele desenului format A4 orientat pe verticală.
4. Creaţi următoarele straturi cu proprietăţile:
- Contur culoare verde, linie Continuă, grosime 3." mm;
- Cote culoare albă, linie continuă, grosime 0.2 mm:
- Cote 1 culoare albastră, linie continuă, grosimea J,2 mm.
5. Desenaţi chenarul în layerul Contur pentru orientarea r : 'r e :
6. Desenaţi trapezul din fig. 1. Desenaţi cotele folosea ::pu: liniar şi aligned
în layerul Cote.
7. Desenaţi placa metalică cu găuri din fig. 2.
8. Copiaţi placa la 90 unităţi în dreapta fig. 3.
9. Cotaţi placa din fig. 2 folosind layerul Cote cu cotare ;: ntinuâ şi cu cotare
cu bază comună, după setarea distanţei dintre lini: .a aloarea 5 cu
comanda DIMDLI.
10.Scrieţi numărul de găuri pe linia de indicaţie (Leader rrasa:ă din centrul
unei găuri.
11.Cotaţi placa din fig. 3 folosind layerul Cote 1 „::ae săgeţile au fost
înlocuite cu linii la 45 °, stilul Architectural, la fel ca ".a r'_r.:ral anterior.
12.Desenaţi linia de bază a secţiunii din fig. 4 în layerai C :r.rir. Inseraţi un
nou UCS în capătul din stânga a liniei de bază. Desena:: secţiunea la
dimensiunile date.
13.Cotati secţiunea folosind cotarea continuă, cotarea aliraari s; de nivel în
3 5 '

layerul Cote 1.
14.Aranjaţi desenele in interiorul chenarului.
15.Treceţi în spaţiul hîrtie şi setaţi imprimanta şi formari:] A-
16.Cu un clic pe săgeata More Options din fereastra Plot mod:::cari orientarea
desenului prin bifarea poziţiei Portret.
17.Comandaţi plotarea desenului apoi verificaţi concorcar.:a dintre desenul
plotat şi imaginea de pe ecran.
18.închideţi sesiunea de lucru după ştergerea folderului.

66
r

70

IMVERSTfATEá POLITEHNICA m m m mmmm m IHA

TIMISeéSá w m m m § m
fa c u lta tea K mmmmm

P o p Io n
COTARE* Ih AUTKAI ua
m m m
67
.......... _ .. = ^KTi^«S^;SiîSSÂ^îSSK?re
Aplicaţia 11. Asamblarea şi editarea

1. Creaţi un folder pe Desktop cu denumirea: Pop Ion l i l a

2. Lansaţi AutoCAD şi salvaţi-1 cu una din comenzile iFile-Sa". e As. CTRL+S
sau qsave) pe Desktop în folderul Pop Ion l i l a aer.^nirea L II.
Stabiliţi limitele desenului format A4 orientat pe verticali
3. Creaţi următoarele straturi cu proprietăţile:
- Contur culoare verde, linie Continuă, grosime I " mm:
-Cote culoare albă, linie continuă, grosime I m n :
4. Desenaţi sensul giratoriu din figură.
5. Creaţi un nou stil de cotare cu numele drum pornind ae : srr_l standard şi
schimbând scara globală a elementelor de cotare (overall scale ::: cimension
features) la valoarea 2.
6. Creaţi o variantă a stilului de cotare drum pentru ; ::e e tip radius şi
diameter, modificând săgeata deschisă în săgeată plină
7. Folosind cotele de tip radius, diameter, center mar-:. __rear baseline şi
continued cotati5 desenul. Folosiţi» stilul de cotă drum re:::- - : . _::e. setându-1
curent.
8. Folosind comanda BIM TEM T sau manipulatoarele ;e : r. „laţi textul
cotei orizontale care indică poziţia pomilor în afara : ajutătoare,
încercaţi să aduceţi textul cotei în poziţia iniţială folosir e :r::_rea Home a
comenzii DIMTEDIT.
9. Setaţi linia de indicaţie (quickleader) să folosească 1 r _r::e rer.ru linia de
indicaţie şi subliniaţi textul cotei, după care desenaţi lima ae : r:a rie pentru
pomi. Observaţi că poziţia liniei de indicaţie poate :: a _sra:ă deplasând
(move) textul cotei.
10. Aranjaţi desenul in interiorul chenarului.
11. Treceţi în spaţiul hîrtie şi setaţi imprimanta şi formatul A-
12.Cu un clic pe săgeata More Options din fereastra Plot ~ : a :f cad orientarea
desenului prin bifarea poziţiei Portret.
13.Comandaţi plotarea desenului apoi verificaţi concorda:''-; :_rre desenul
plotat şi imaginea de pe ecran.
14.închideţi sesiunea de lucru prin ştergerea folderului.

68
 3 3

u n iv e rs ita te a m M m m m GRAFICA ASISTATA 11 iH A

T M s rn m m sm w m c
FACULTATEA K CONSTRUCT!!

Pop Ion
COTAREA M AUTOCAI L II
mmm
69
Aplicaţia 12. Haşuri şi spaţii de editare

1. Creaţi un folder pe Desktop cu denumirea: Pop Ion l i l a

2. Lansaţi AutoCAD şi salvaţi-1 cu una din comenzile (File-Sr As. CTRL+S
sau qsave) pe Desktop în folderul Pop Ion l i l a cu denum -e¿ L 12. Creaţiî
următoarele straturi cu proprietăţile:
- Axe culoare roşie, linie ISO Dash-dot. g r: ♦I.1 mm;
- Contur culoare verde, linie Continuă, gr: > ),7 mm;
- Cote culoare albastră, linie continuă, gros ' .1 mm;
- Haşuri culoare cyan, linie continuă, ' 2 mm;
- Viewporturi culoare roz, linie continuă, )-2 mm;
- Text culoare galbenă, linie continuă, 2 mm;
3. Desenaţi secţiunea dublu T la dimensiunile din desen.
5 5

4. Haşuraţi secţiunea cu haşuri de tipul: ANSI31, scara=5. _ AXSI31,

scara 5, unghi 90° şi SOLID.
5. Exersaţi diverse tipuri de haşuri.
6. Desenaţi secţiunea comierei şi cele două vederi la _r_le date.
Haşuraţi găurile cu tipul de haşură SOLID.
7. Cotaţi toate desenele folosind tipul standard de cotare.
8. Treceţi în spaţiul hârtie - Layout 1 unde setaţi pagina asife.
a. Imprimanta CD 1330 sau HP Laser Jet 3300 Series ? C_ ~
b. Formatul A4, poziţia portret;
c. Suprafaţa de imprimat Layout;
d. Decalajul: 0,0;
e. Scara de plotare 1:1.
9. Desenaţi chenarul şi indicatorul la dimensiunile standard : _ ¿roasă.
10.înseraţi două viewporturi în poziţie orizontală.
11 .Deschideţi pe rând viewporturile, setaţi scările 1:4 şi 1 5 i: : r zziţionaţi
desenele în viewporturi.
12.Treceţi în spaţiul model şi modificaţi cotele astfel ca să fie r şi clare,
13.Treceţi în spaţiul hârtie unde înseraţi textele şi com r.::: ircicatorul
folosind stilul Times New Roman şi înălţimea corespunzi:: a r a se
încadra în spaţiile destinate.
14.Comandaţi plotarea desenului după blocarea imprimării vi v-7-: rr_rilor.
15.După plotarea desenului şi verificarea concordanţei desen . _ _~agmea
de pe monitor închideţi sesiunea de lucru prin ştergerea folce-

70
 Profil I

?5 0

.45. c 80 _ . 80 . -45,

\ 4
\ f^ rV
M
D s \)
C ■\
V[7 J ol
CD

■ ■ 9

PH

Comiera
J c
1 V.J
>1 c■s
V.y
Secţiune si vederi
S|
r ■JN ~
i
1
C
V -î- $
r ^ I °4

■
\ VJ
s s
VJ

. 14 186 UNIVERSITATEA P O U T H M C A GRAFICA ASISTATA SI DESEN Grupa

TIMISOARA TEHNIC
?00 FACULTATEA DE CONSTRUCT!! 111

ia n
POP ION HAŞURI SI SPAŢIU HARTŒ Sapt.
1:4
12
:: OS 71
 BIBLIOGRAFIE
A ___

1. ADIR, V. - Grafică inginerească, Editura Printech, Bucureşti. 1

2. BELEA, Gh. - Reprezentări geometrice\ Editura Politehnica, Ti—: f : ara. 2004
3. BELEA, Gh. —Grafică asistată şi desen tehnic, Tipografia Polr.ehrica.
Timişoara, 2011
4. DOANDEŞ, P. - Autocad 14 2 - D, Editura Orizonturi Univers: :ure. Turtişoara,
2003
5. GHEORGHIU, M., CHELCEA, M., - îndrumător pentru deser. >: de
construcţii, Editura Matrix Rom, Bucureşti, 2002
6. IANCĂU, V., BĂRBAT, V., ZETEA, E., ROŞA, S., RUSU, I - Prezentări
geometrice şi desen tehnic, Editura Didactică şi Pecau: a.: I.
Bucureşti, 1982
7. POPESCU, H.C., ILIESCU, M., DUMITRU, O.M., COTESCU. D M
CHEŢAN, F.L. - Desen tehnic de construcţii, Supo'n de seminar,
Editura Matrix Rom, Bucureşti, 2008
8. ROŞU, L. - Desen tehnic de construcţii, Editura Matrix Rom. Buc urer-i. 2004
9. SIMION, I. - AutoCAD 2005pentru ingineri, Editura Teora, Bucureş::. 2 . 04
10. SIMION, I. - Grafică inginerească-Aplicaţii, Editura BREX. Bucureşti, 2005
11. VULCĂNEANU, S. - De la semne şi simboluri la citirea p l a n u r i l o r
reprezentarea construcţiilor de clădiri şi a spaţiilor ur. ¿¿:*isle,
Editura matrix Rom, Bucureşti, 2002
12. x x x Standarde de desen tehnic în vigoare

72
 C U P R I N S

Prefaţă............................................... ............................................... ...... 5

Partea I. Desen traditional
Reglementări tehnice............................ ..... ...... ............... 5
Aplicaţie individuală....................................... ................ ................... 15
Aplicaţia 1. Scrierea tehnic ă .......... .....................................................21
Aplicaţia 2. Plan parter.................................. .............................. 24
Aplicaţia 3. Reprezentăriconvenţionale şi construcţiigeometrice .... 29
Aplicaţia 4. Fundaţii..................................................... 33
Aplicaţia 5. Construcţii din beton arm at............................................... 36
y\
Aplicaţia 6. îmbinări în lemn, planuri de situaţie,secţiuni ............... 42
Partea II. Desen asistat de calculator - AutoCAD
Aplicaţia 1. Mediul de lucru ..................................................... .........49
Aplicaţia 2. Folosirea meniurilor şi plotarea...................................................... 50
Aplicaţia 3. Introducerea coordonatelor................................................52
Aplicaţia 4. Comenzi pentru desenare.... .............................................. 54
Aplicaţia 5. Desenarea obiectelor AutoCAD........................................ 56
Aplicaţia 6. Modificarea obiectelor................................... ................. .58
Aplicaţia 7. Folosirea sistemelor de coordonate...................................60
Aplicaţia 8. Copierea obiectelor........... .................................................62
Aplicaţia 9. Scrierea in AutoCAD ......................................................... 64
Aplicaţia 10. Cotarea obiectelor.............................................................66
Aplicaţia 11. Asamblarea şi editarea.................................................... 68
Aplicaţia 12. Haşuri şi spaţii de editare .................................... ..........70
Bibliografie................................................................... .............. ........72
Cuprins..............................................................................................73

73
 E D IT U R A P O L IT E H N IC A

ISBN 978 - 606 - 534 - 440 -