Expres 2018-08

INFORMAŢIE OPERATIVĂ
cu privire la evoluţia social - economică a Republicii Moldova

(conform datelor disponibile la 30.09.2018)
O dinamică pozitivă se atestă în majoritatea sectoarelor economiei naționale. Sunt înregistrate

creșteri în sectorul agricol și industrial, determinate de evoluțiile pozitive ale producției vegetale,
intensificarea industriei prelucrătoare, precum și de creșterea cererii interne și externe etc. Comerțul
interior cu bunuri și servicii înregistrează o evoluție pozitivă, ceea ce denotă intensificarea continuă
a consumului și a activității agenților economici. Comerțul exterior, avînd la bază creșterile din
sectorul agricol și industrial din anul trecut și din primele luni ale anului curent, precum și ca
rezultat al extinderii piețelor externe, reflectă continuarea trendului ascendent evidențiat încă în anul
2017. Investițiile în active imobilizate au înregistrat creștere susținută atît de investițiile publice, cît
și private. Veniturile disponibile ale populației au o evoluție pozitivă, dar mai mult din contul
prestațiilor sociale, ponderea cărora este într-o continuă creștere. Concomitent cresc și cheltuielile
populației, jumătate din acestea fiind direcționate spre procurarea produselor alimentare.
Produsul intern brut a crescut cu 4,5% și a însumat 81,8 mild. lei în primul semestru al anului
2018. Cea mai semnificativă influenţă asupra creşterii PIB a avut valoarea adăugată brută creată în
comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, transport şi depozitare, hoteluri și restaurante; industrie;
construcții; domeniul IT și al comunicațiilor, tranzacțiilor imobiliare etc.
Se înregistrează deflație. În luna august 2018 rata deflației a constituit 0,6% față de decembrie
2017, comparativ cu rata inflației de 3,4% înregistrată în aceeași perioadă a anului 2017. Rata
inflaţiei anuală a constituit 3,2%, fiind sub nivelul ţintă a inflaţiei stabilit de Banca Națională a
Moldovei (5% +/- 1,5%).
Leul moldovenesc continuă să se aprecieze față de dolar și Euro. De la începutul anului 2018
moneda naţională a marcat o apreciere de 2,3% faţă de dolarul SUA în termeni nominali (de la
17,10 lei pentru 1 dolar american la 01.01.2018 pînă la 16,71 lei la 31.08.2018). Faţă de Euro leul
moldovenesc s-a apreciat cu 5,1%. Stocul activelor valutare de rezervă ale BNM la 24.08.2018 a
atins o valoare de 2963,2 mil. dolari, majorîndu-se cu 5,7% comparativ cu nivelul înregistrat la
sfîrşitul anului 2017 şi cu 18,1% faţă de situația la 30.08.2017.
Masa monetară M3 la sfîrşitul lunii august 2018 a constituit circa 79,1 mild. lei şi s-a majorat cu
5,9% comparativ cu sfîrșitul lunii august a anului trecut. Evoluţia masei monetare M3 a fost
determinată preponderent de majorarea cu 15,5% a volumului depozitelor în monedă naţională.
Situația în domeniul creditării treptat se îmbunătățește: volumul creditelor noi acordate în economie
în luna august curent a înregistrat o majorare de circa 26,5%.
Veniturile bugetare depășesc cheltuielile atît ca volum, cît și ca ritm de creștere, ceea ce
determină acumularea continuă a excedentului bugetar. În ianuarie-august 2018 la bugetul
public național au fost acumulate venituri în sumă de 37,4 mild.lei (cu 11,3% mai mult faţă de
ianuarie-august 2017) și cheltuieli – 36,4 mild.lei (mai mult cu 9,3%). Cea mai mare parte din
cheltuieli sunt direcționate spre protecția socială, dar cea mai mică – spre protecția mediului.
Bugetul public național a înregistrat un excedent de 1050 mil.lei, comparativ cu 332 mil.lei în
ianuarie-august 2017.
Datoria de stat și-a încetinit ritmul de creștere, avînd ca efect baza înaltă din anul trecut.
Valoarea totală a datoriei de stat (internă şi externă) administrată de Guvern la 31 iulie 2018 a
constituit circa 51,1 mild. lei, în creștere cu 0,5% față de data similară a anului 2017. Datoria de stat
internă s-a majorat cu 6,7%, iar datoria de stat externă (exprimată în dolari) - cu 2,4%. Aprecierea
monedei naționale a determinat diminuarea stocului datoriei de stat externe exprimate în lei (cu
4,1%).
2
Gradul de dependenţă a economiei naţionale de exterior rămîne înalt. Conform datelor
preliminare ale Balanţei de plăţi pentru primul semestru 2018, deficitul contului curent a constituit
9,8% în raport cu PIB, transferurile persoanelor fizice (compensarea pentru muncă şi transferurile
personale) – 18%, acumularea netă de pasive la investițiile străine directe – 2,6%, balanţa negativă a
bunurilor şi serviciilor – 27,5%.
Comerțul exterior își intensifică ritmurile de creștere. În perioada ianuarie-iulie 2018 exporturile
s-au majorat cu 25,8%, iar importurile - cu 25%. Soldul negativ al balanţei comerciale a constituit
1689,4 mil.dolari SUA, faţă de 1358,5 mil.dolari în ianuarie-iulie 2017. Gradul de acoperire a
importurilor cu exporturi în ianuarie-iulie 2018 a constituit 47,6%, fiind mai mare cu 0,3 p.p. decît
cel înregistrat în ianuarie-iulie 2017.
Sectorul industrial este în creștere, înregistrând în ianuarie-iulie o majorare de 7,5%.

Creșterea sectorului a fost determinată de evoluțiile pozitive ale tuturor ramurilor industriale:
industria prelucrătoare (+7,8%), sectorul energetic (+5,8%), industria extractivă (+8%). În luna iulie
s-a remarcat creșterea esențială a industriei extractive (+34,8%), pe când industria prelucrătoare,
pentru prima dată în anul curent, a înregistrat o descreștere (-1,2%).
Producţia agricolă în ianuarie-iunie 2018 a înregistrat o creştere de 7,2% (în preţuri

comparabile). Majorarea producţiei agricole a fost determinată, în special, de creşterea producției
vegetale cu 54,6%, asigurând 91% din creșterea sectorului agricol din perioada respectivă.
Producţia animalieră, de asemenea, a înregistrat o creștere de 0,7%, contribuind la creșterea
sectorului cu 0,6 p.p. sau 9% din creșterea totală.
Activitatea investiţională s-a intensificat. În ianuarie-iunie 2018 volumul investițiilor s-a majorat
cu 7,4% faţă de aceeași perioadă a anului precedent, însumând circa 6,8 mild. lei. Sporirea
investiţiilor finanțate din bugetul public național, precum și majorarea investițiilor private, susţinute
de creşterea creditării economiei naționale au constituit principalii factori care au determinat
creşterea activităţii investiţionale.
Volumul serviciilor de transport continuă să crească. În perioada ianuarie-august 2018,

întreprinderile de transport feroviar, rutier, fluvial şi aerian au transportat circa 11,5 mil. tone de
mărfuri sau cu 13,9% mai mult faţă de aceeași perioadă a anului trecut. Creșteri ale volumului
mărfurilor transportate au fost înregistrate în cazul tuturor mijloacelor de transport: transportul
aerian – cu 28%, transportul rutier – cu 14,7%, transportul feroviar – cu 12%, transportul fluvial –
cu 10,2%.
Comerţul interior de bunuri și servicii este în creștere, fiind influențat de un consum mai intens
al populației și agenților economici. Volumul cifrei de afaceri în comerţul cu amănuntul în ianuarie-
iulie 2018 a crescut cu 7,1% faţă de perioada respectivă a anului precedent, iar volumul cifrei de
afaceri în servicii de piaţă prestate populaţiei - cu 9,1%.
Cîştigul salarial mediu lunar brut al unui salariat din economia naţională pentru semestrul I 2018
a constituit 6141,2 lei şi s-a majorat în termeni nominali cu 13,1% faţă de semestrul I 2017. În
termeni reali salariul s-a majorat cu 8,7%. În sfera bugetară cîştigul salarial mediu lunar a constituit
5488,5 lei, fiind în creștere cu 13,8% față de semestrul I 2017, iar în sectorul real – 6399,3 lei și s-a
majorat cu 12,6%, respectiv.
Cresc veniturile populației preponderent din contul prestațiilor sociale. Veniturile disponibile
lunare ale populaţiei în trimestrul II 2018 au constituit în medie pe o persoană 2374 lei, în creștere
față de trimestrul II 2017 cu 6,6% în termeni nominali, iar în termeni reali – în creştere cu 3,3%.
Cheltuielile medii lunare de consum ale populației au constituit în medie pe o persoană 2379 lei,
fiind în creștere cu 5,9% în termeni nominali, iar în termeni reali – cu 2,6%. Aproape jumătate din
veniturile sale populația cheltuie pentru procurarea produselor alimentare.
3
Valoarea medie a pensiei lunare la 1 iulie 2018 a fost 1658,7 lei și s-a majorat cu 11,7% față de
aceeași dată a anului 2017 în termeni nominali. Mărimea minimului de existență pentru semestrul I
al anului 2018 a constituit în medie pe lună pentru o persoană 1895,7 lei, fiind în creştere faţă de
semestrul I 2017 cu 1,6%
Rata șomajului (proporția șomerilor (conform BIM) în populația activă) la nivel de țară pentru
trimestrul II 2018 a înregistrat 3%, fiind cu 0,5 p.p. mai joasă față de trimestrul II 2017. La oficiile
forței de muncă în perioada ianuarie-august 2018 au fost înregistrați circa 20,8 mii șomeri, fiind cu
21,2% mai puțini față de numărul acestora înregistrați în ianuarie-august 2017.
I. Cadrul macroeconomic
Produsul intern brut
În primul semestru al anului 2018 Produsul intern brut (PIB) a însumat 81,8 mild. lei (în prețuri
curente) și a marcat o expansiune de 4,5% (în termeni reali) față de primul semestru 2017.
PIB pe categorii de resurse în primul semestru al anului 2018

În % faţă de
În preţuri perioada Gradul de
Structura,
PIB pe categorii de resurse curente, respectivă a influenţă,
%
mil. lei anului +/-
precedent
Valoarea adăugată brută, total 70203,8 85,9 104,8 4,1

din care:
Agricultură, silvicultură și
3703,0 4,5 103,3 0,1
pescuit
Industrie 13324,5 16,3 107,0 1,1
Servicii 53176,4 65,0 x 2,8
Impozitele nete pe produse 11571,0 14,1 103,0 0,4
Produsul intern brut 81774,9 100,0 104,5 4,5

Sursă: Biroul Național de Statistică
Cea mai mare contribuție asupra creșterii valorii adăugate brute (VAB)1 a fost exercitată de
activitatea comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, transport şi depozitare, hoteluri și restaurante,
care a înregistrat o majorare a volumului fizic de 7,9% și o contribuţie la creșterea PIB de 1,6 p.p.
Creșterile volumului mărfurilor comercializate reflectă o creştere a cererii de mărfuri din partea
agenților economici și a populației. Cererea din partea agenților economici are la bază o activitate
mai intensă a sectorului real și sectorului de prestare a serviciilor, precum și o activitate
investițională mai accelerată. Cererea din partea populației este influențată de creșterea reală a
veniturilor populației: veniturile disponibile reale ale populației au crescut cu 3,3% în primul
semestru. Din acestea, cîștigurile salariale, care reprezintă cea mai importantă sursă de venituri, au
înregistrat o creștere reală de 8,7%.
Pozitiv a contribuit la creșterea PIB și sectorul industrial, în special industria prelucrătoare și-a
adus aportul. În trendul celor mai progresive ramuri industriale care au determinat creșterea
sectorului industrial în ianuarie-iunie 2018 se mențin: fabricarea de fire şi cabluri electrice (creștere
cu circa 34%), fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (+12,4%), producția și furnizarea de energie
(+5%), fabricarea uleiurilor și grăsimilor (+45,9%), fabricarea articolelor din sticlă (+46,6%),
1
Valoarea adăugată brută se măsoară ca diferenţa dintre valoarea bunurilor şi serviciilor produse şi consumul
intermediar, reprezentînd deci valoarea nou creată în procesul de producţie și este repartizată pe activităţi economice.
4
prelucrarea fructelor și legumelor (+34,2%), producerea de piese pentru autovehicule și motoare
(+44,8%), prelucrarea şi conservarea cărnii (+12,5%), fabricarea altor produse textile (+17%).
Aceste evoluții, dar și cererea internă și externă solidă pentru unele produse industriale au condus la
majorarea VAB în industrie cu 7% comparativ cu primul semestru 2017, iar aportul acesteia la
creşterea PIB a fost de 1,1 p.p.
Activitatea de construcții a generat rezultate pozitive în prima jumătate a anului curent, ceea ce a
avut impact pozitiv asupra creșterii economice. VAB creată în acest sector a înregistrat o creștere de
6,5% și o contribuție de 0,5 p.p. la creșterea PIB. Pe elemente de structură a lucrărilor executate, în
ianuarie-iunie 2018 a crescut volumul lucrărilor de construcții noi cu 6,2% şi de reparații capitale cu
6,5%. Din volumul total al lucrărilor executate, cea mai mare pondere revine lucrărilor de
construcții noi - 56%. Pe obiecte de construcții, se înregistrează creștere a lucrărilor de construcții
executate la clădirile rezidențiale cu 6%, la clădirile nerezidențiale cu 7,8% şi la construcțiile
inginerești2 cu 0,9%.
Sectorul informații și comunicații devine tot mai atractiv pentru investitori. VAB obținută de acest
sector a înregistrat o creștere de 7,1% și o contribuție la creșterea PIB de 0,4%. Rezultatele
evidențiate se datorează inclusiv creării la finele anului 2017 a Parcului pentru tehnologia
informaţiei ”MOLDOVA IT PARK”. Scopul principal al Parcului este de a crea o platformă
organizațională cu un set de mecanisme şi facilități inovative necesare pentru impulsionarea
creșterii industriei tehnologiei informației, crearea de noi locuri de muncă şi atragerea investițiilor
locale şi străine.
Printre alte sectoare cu impact pozitiv asupra creșterii economice în primul semestru 2018 pot fi
menționate: artă, activități de recreere și de agrement (+5,5%), activități financiare și de asigurări
(+2,4%), activități profesionale, științifice și tehnice (+2,3%), tranzacții imobiliare (+1,1%), aceste
activități contribuind la creșterea PIB cu 0,5 p.p.
Unicul sector care a influențat negativ evoluția PIB a fost administrația publică și apărare,
asigurări sociale obligatorii, învățămînt, sănătate și asistență socială. VAB creată în acest sector a
marcat o diminuare de 0,7% și o contribuție de -0,1 p.p.
Intensificarea consumului intern, precum și îmbunătățirea administrării fiscale, a contribuit la

creşterea impozitelor nete pe produs (impozite minus subvenții) cu 3%. Ca rezultat, contribuţia
impozitelor nete pe produs la majorarea PIB a fost de 0,4 p.p.
2
Construcţiile inginereşti sunt construcţii care nu îndeplinesc caracteristicile de clădiri şi care au ca scop crearea
condiţiilor pentru realizarea activităţilor de producţie, servicii sau pentru desfăşurarea activităţilor social-culturale
(drumuri, căi ferate, poduri, stadioane, etc.).
5
Structura Produsului intern brut pe categorii de resurse, %

Administraţie Artă, activități de Agricultură; 4.5
publică şi recreere și de
apărare; asigurări agrement; 2.7
sociale
obligatorii;
învăţământ; Industria; 16.3
sănătate şi
asistenţă socială;
12.9
Activităţi Impozite nete pe
profesionale, produs; 14.4
ştiinţifice şi tehnice;
4.0
Tranzacţii
imobiliare; 7.3
Activități financiare Comerţ cu ridicata şi
și de asigurări; 3.9 cu amănuntul; 20.4
Informaţii şi Construcţii; 8.3
comunicaţii; 5.5
Sursă: Calculele Ministerului Economiei și Infrastructurii

în baza datelor Biroului Național de Statistică
Structura Produsului intern brut pe categorii de resurse nu prezintă modificări esențiale față de
primul semestru 2017. Aceasta reflectă dominarea în continuare a Serviciilor – 65%, în timp ce
industriei îi revin 16,3%, impozitelor nete pe produs – 14,1% și agriculturii – 4,5%.
***
PIB pe categorii de utilizări în primul semestru al anului 2018
În % faţă de
În preţuri curente, Structura, perioada Gradul de
PIB pe categorii de utilizări
mil. lei % respectivă a anului influenţă, +/-
precedent
Consumul final, total
din care 85722,4 104,8 103,0 3,2
Consumul final al populației 71222,5 87,1 103,8 3,3

Consumul final al
14499,9 17,7 99,5 -0,1
administrației publice
Formarea brută de capital 18601,1 22,7 X 3,5
Formarea brută de capital fix 19094,0 23,3 107,2 1,7
Variația stocurilor -492,9 -0,6 X 1,8
Export net de bunuri și servicii -22548,7 -27,6 X -2,2
Exportul de bunuri și servicii 27468,0 33,6 112,5 4,2
Import de bunuri și servicii 50016,7 61,2 110,4 6,4
Produsul intern brut 81774,9 100,0 104,5 4,5

Sursă: Biroul Național de Statistică
Consumul final s-a caracterizat prin majorarea cu 3% faţă de semestrul I 2017, condiţionată, în
general, de consumul final al gospodăriilor populaţiei, care a înregistrat o creștere de 3,8% și o
contribuție la PIB de 3,3 p.p.
Unul din factori care a determinat această creştere a fost majorarea fondului de remunerare a
muncii. Astfel, în primul semestru 2018, fondul de remunerare a muncii a constituit 20,9 mild. lei
sau 25,5% din PIB, față de 18,3 mild. lei şi 24,4% din PIB în primul semestru 2017.
Deși influența evoluției fondului de remunerare este evidentă, acesta nu acoperă în totalitate
6
consumul final al populației, care este finanțat și din alte surse, cum ar fi remiterile de peste hotare,
consumul alimentat din economia neobservată etc.
Concomitent, transferurile valutare ale

Remiterile și consumul final al populației în anii 2013-2018, % față de trimestrul respectiv al
anului precedent persoanelor fizice din străinătate efectuate prin
sistemul bancar s-au majorat cu 16,1%,
130 115 însumînd 640,3 mil. dolari SUA sau 13,1% în
120
110 raport cu PIB. Corelația dintre remiteri și
110
100
105 consum este mult mai accentuată decît față de
90 100 fondul de remunerare a muncii, ceea ce scoate
80
95
în evidență dependența economiei noastre de
70 exterior.
90
60
50 85
IV
IV
IV
IV
IV
III
III
III
III
II
II
II
II
II
II
III
I 2014
I 2015
I 2016
I 2013
I 2017
I 2018
Totodată, luînd în consideraţie tendința de
apreciere a monedei naționale, care determină
Transferuri de mijloace băneşti din străinătate (axa din stînga)
ieftinirea importurilor și, prin urmare,
Consumul final al gospodăriilor populaţiei (axa din dreapta)
accelerarea cererii interne pentru produsele de
import, se prevede menținerea trendului pozitiv
al consumului populației.
Sporirea investiţiilor finanțate din bugetul public, precum şi majorarea investițiilor private, susținute
de creşterea creditării economiei naționale au constituit principalii factori care au determinat
creşterea activităţii investiţionale în perioada analizată. Astfel, formarea brută de capital fix a
înregistrat o creștere de 7,2%, contribuind la creșterea PIB cu 1,7 p.p. Sectorul public a investit mai
intens în construcții inginerești (drumuri, căi de acces, rețele de alimentare cu apă și canalizare,
etc.), mijloace de transport, clădiri nerezidențiale, iar sectorul privat - în mașini și utilaje, tehnică de
calcul, mijloace de transport.
Cererea internă (consumul final și investițiile) a
Cererea internă
depășit cu 27,6% valoarea PIB. Acest fapt relevă că (în prețuri curente și % în PIB)
necesitățile economiei sunt mult mai mari decît
capacitatea ei de producere, diferența fiind 100000
150
acoperită din sursele externe. 141.0

80000 138.1 140
Referitor la structura cererii interne, se remarcă 133.8
131.9
majorarea ponderii investițiilor (formării brute de 60000
mil. lei 127.6 127.6 130 % în PIB
capital) de la 16,9% în I semestru 2017 pînă la
40000
17,8% în perioada de raport. Astfel, ponderea
consumului s-a diminuat: de la 83,1% pînă la 20000
120
82,2%.
0 110
2013 2014 2015 2016 2017* 2018*
Formarea brută de capital Consumul final Cererea internă, % din PIB
Sursă: Biroul Naţional de Statistică, calculele

Ministerului Economiei și Infrastructurii
*Datele sunt prezentate conform metodologiei noi
Comerţul exterior continuă să înregistreze evoluţii însemnate, determinate de un şir de factori,
precum: aprecierea monedei naţionale, evoluţia ascendentă a sectorului industrial, impulsionat
preponderent de industria prelucrătoare, dezvoltarea intensă a ramurii industriei automotive –
determinată de creşterea numărului de investitori cointeresaţi şi a mediului de afaceri mai atractiv,
7
evoluţiile pozitive din 2017 din sectorul agricol, determinat preponderent de creşterea producţiei
animaliere, precum şi a producţiei vegetale. Se menţine importul produselor necesare pentru
aprovizionarea sectorului de afaceri şi funcţionarea economiei, precum şi celor destinate consumului
populaţiei.
Exportul de bunuri și servicii a înregistrat o creștere de 12,5%, contribuind la creșterea PIB cu 4,2
p.p., în timp ce importul a crescut cu 10,4%, contribuția acestuia asupra evoluției PIB fiind mai
mare – 6,4 p.p., ceea ce majorează și mai mult soldul negativ al exportului net. Exportul net are
impact negativ și a sustras 2,2 p.p. din creșterea PIB.
Structura PIB după utilizări reflectă ponderea
Structura PIB după utilizări (%),
mare a consumului final al gospodăriilor casnice, I semestru 2013-2018
deși este în diminuare pe parcursul primului 140
semestru al anilor 2013-2018: de la 95% pînă la 120
100
87%. Dominarea consumului în structura PIB nu 80
este neapărat un fenomen negativ, dat fiind faptul 60
40
că acesta asigură acumulări la buget, motivează 20
producătorii să-și continue activitatea și să devină 0
-20
mai competitivi. -40
2013 2014 2015 2016 2017 2018
În același timp, este de apreciat faptul că scade

Exportul net Variaţia stocurilor
ponderea soldului negativ al exportului net: de la
Formarea brută de capital fix Consumul final al administrației publice șI private
41% în primul semestru 2013 pînă la 28% în
primul semestru 2018. Aceasta denotă Consumul final al gospodăriilor casnice
intensificarea exportului, ca rezultat al valorificării

potențialului de export și accesului mai mare pe noi
piețe de desfacere.
Inflaţia
Asupra modificărilor prețurilor în primele opt luni ale anului curent au influențat factorii monetari
(creșterea masei monetare), precum și nemonetari (evoluția cursului de schimb, diminuarea tarifelor
la energia electrică și gazele naturale livrate consumatorilor, ca urmare a deciziilor ANRE etc.).
Dinamica ratei inflației, %

10
7.6 7.9
8 7.4 7.3 7.3 7.3 7.3 7.3
6.6
6.0
6 5.1 5.0
4.7 4.7
3.6 3.7
4 3.0 3.0 3.2 3.0 3.2
2.5 2.6 2.8
2.4
2 1.3 1.2 1.2 1.2 1.4 1.5
0.9 0.9 0.7
0.6 0.5 0.4 0.5 0.5
0 0.2 0.1 0 0
-0.4 - 0.4 -0.4 -0.2
0 - 0.9
- 1.2
11. 2016
04. 2017
06. 2017
09. 2017
05. 2018
08. 2017
08. 2016
09. 2016
10. 2016
05. 2017
08. 2017
06. 2018
0 1 .2 0 1 7
1 1 .2 0 1 7
1 2 .2 0 1 7
0 2 .2 0 1 8
0 3 .2 0 1 8
0 4 .2 0 1 8
0 7 .2 0 1 8
1 2 .2 0 1 6
0 2 .2 0 1 7
0 3 .2 0 1 7
0 7 .2 0 1 7
1 0 .2 0 1 7
0 1 .2 0 1 8
-2
Rata inflației faţă de luna precedentă Rata inflației faţă de luna respectivă a anului precedent
Sursă: Biroul Naţional de Statistică
Rata deflației, în luna august 2018, a constituit 0,6% față de decembrie 2017, comparativ cu rata
inflației de 3,4% înregistrată în aceeași perioadă a anului 2017. Rata inflaţiei anuală a constituit
3,2%, fiind sub intervalul țintei inflației stabilite de BNM (5% +/- 1,5%).
Dinamica ratei inflaţiei în ianuarie-august 2013–2017, %

8
Ianuarie-
August
august faţă de Rata
faţă de
perioada inflaţiei
Faţă de luna precedentă decembrie
similară a medie
a anului
anului lunară
precedent
Anii precedent
Februarie
Ianuarie
August
August
Aprilie
Martie
Iunie
Mai
2014 0,8 0,5 0,3 0,5 0,1 -0,1 -0,7 -0,4 1,0 5,3 0,1
2015 0,8 2,2 0,9 1,0 0,5 0,1 -0,5 2,9 8,2 7,9 1,0
2016 0,7 -0,5 0,0 0,0 0,2 -0,3 -0,9 -0,4 -1,3 8,4 -0,1
2017 1,2 1,2 0,4 1,4 0,9 -0,4 -0,9 -0,4 3,4 6,1 0,4
2018 0,0 0,2 0,1 0,5 0,0 0,0 -1,2 -0,2 -0,6 3,9 -0,1
Prețurile la produsele alimentare în luna august 2018 au înregistrat o reducere de 0,4% față de
decembrie 2017. În perioada vizată s-au micșorat prețurile la ouă cu 23,4%, zahăr – cu 7,8%,
legume proaspete - cu 4,5%, carne, preparate și conserve din carne – cu 2,8%, ulei vegetal – cu
2,7%, lapte și produse lactate – cu 1,6% etc. Totodată, au fost înregistrate creșteri ale prețurilor la
cartofi cu 33%, fructe proaspete - cu 4,2%, pește și conserve din pește – cu 2,4% etc.
Ca rezultat, reducerea prețurilor la produsele alimentare a contribuit la diminuarea IPC general cu

0,2 p.p. Creșterea prețurilor la carne, preparate și conserve din carne, legume și ouă și au condus la
micșorarea IPC general cu cîte 0,2 p.p., lapte și produse lactate și zahăr – cu cîte 0,1 p.p. Totodată,
prețurile la cartofi au contribuit la majorarea IPC general cu 0,3 p.p., fructe – cu 0,1 p.p.
Dinamica prețurilor la produsele alimentare în Republica Moldova este determinată de caracterul

sezonier al economiei. În lunile de vară se înregistrează o scădere esențială a prețurilor la legume,
fructe, cartofi etc., cu o ulterioară majorare a acestora în lunile de iarnă.
Prețurile la mărfurile nealimentare în august 2018 s-au majorat cu 0,7% faţă de decembrie 2017,
în special, ca rezultat al majorării prețurilor la țigări – cu 13,1% și combustibil - cu 4,7%. Totodată,
s-au redus prețurile la autoturisme și televizoare - cu cîte 5,5%, medicamente cu – 3,8%, mașini de
spălat și frigidere și congelatoare – cu cîte 2,3%, etc.
Fluctuațiile prețurilor la mărfurile nealimentare sînt determinate, în mare măsură, de evoluția

cursului de schimb al monedei naționale. Plus la aceasta, majorarea accizelor a condiționat, în mare
măsură, majorarea prețurilor la țigări și combustibili.
Contribuția prețurilor la mărfurile nealimentare asupra modificării IPC general a fost

nesemnificativă – de 0,2 p.p. Prețurile la combusibil și țigări au contribuit la majorarea IPC general
cu cîte 0,3 p.p. Totodată, prețurile la medicamente au contribuit la reducerea IPC general cu 0,2
p.p., autoturisme – cu 0,1 p.p.
Tarifele la serviciile prestate populației s-au diminuat cu 2,7% față de decembrie 2017. Această
diminuare a fost cauzată, în mare parte, de diminuarea cu 20,2%, începînd cu 01.01.2018, a tarifelor
la gazele naturale livrate consumatorilor, ca urmare a deciziei ANRE. De asemenea, conform
hotărîrii ANRE, începînd cu 01.07.2018, s-au micșorat tarifele la energie electrică cu circa 11%.
Totodată, costurile la serviciile de turism au înregistrat o majorare de 36,8%.
9
Per ansamblu, contribuția tarifelor la servicii asupra IPC general a fost negativă (-0,6 p.p.), din
care 0,9 p.p. revin tarifelor la servicii comunal-locative. Totodată, costurile serviciilor de turism au
contribuit pozitiv la IPC general cu 0,1 p.p.
Contribuția principalelor componente la rata inflației,

luna mai față de decembrie a anului precedent (p.p.)
8.2
8
4 3.4
2
1
0 -0.6
-1.3
-2
2014 2015 2016 2017 2018
Servicii cu plată prestate populației Mărfurile nealimentare Produsele alimentare

Rata inflației

Calculele Ministerului Economiei și Infrastructurii
Rata inflației de bază3 exclusiv produse alimentare și băuturi, combustibili, produse şi servicii cu
prețuri reglementate a fost 1,1% fată de decembrie 2017, cu 2,3 p.p. mai mică decît nivelul ratei
inflației de bază în luna respectivă a anului 2017. Rata inflației exclusiv produse și servicii cu
prețuri reglementate a constituit 0,6%. Prețurile la produse şi servicii reglementate s-au diminuat cu
4,4% faţă de decembrie 2017. Totodată, rata inflației exclusiv produse alimentare și băuturi a fost
negativă (-0,7%), exclusiv combustibil – 0,9%.
Dinamica ratei anuale a inflației

(fată de luna respectivă a anului precedent), %
8
7
6
5
4
3
2
1
Aug. Sep. Oct. Noiem. Dec. Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug.
2017 2018
Rata inflaţiei
Rata inflaţiei exclusiv produse alimentare şi băuturi, combustibili, produse şi servicii cu preţuri reglementate
Rata inflaţiei exclusiv produse alimentare şi băuturi
Rata inflaţiei exclusiv produse şi servicii cu preţuri reglementate
Rata inflaţiei exclusiv combustibil
Cursul de schimb şi piaţa valutară

3
Indicele inflaţiei de bază reflectă sursele persistente ale presiunilor inflaţioniste care permite de a percepe trendul
inflaţiei în cazul cînd efectele influenţelor temporare şi tranzitorii sunt eliminate. Calculul acestui indice se efectuează
prin eliminarea din indicele preţurilor de consum general a efectelor unor şocuri tranzitorii de genul modificărilor
intervenite în urma schimbării preţurilor şi tarifelor la bunuri şi servicii cu preţuri reglementate, a condiţiilor climaterice
nefavorabile care au afectat oferta de produse alimentare, modificărilor de preţ la unele produse sezoniere şi a variaţiilor
preţurilor internaţionale la combustibili.
10
De la începutul anului 2018 moneda naţională a marcat o apreciere de 2.3% faţă de dolarul SUA în
termeni nominali (de la 17,10 lei pentru 1 dolar american la 01.01.2018 pînă la 16,71 lei la
31.08.2018). Faţă de Euro leul moldovenesc s-a apreciat cu 5,1%. Principalii factori care au
determinat fluctuațiile monedei naționale au fost intrările masive de valută străină datorită
exporturilor, remiterilor valutare de peste hotare și investițiilor, oscilaţiile dolarului SUA pe pieţele
valutare internaţionale și politica monetară a BNM.
Evoluţia cursului de schimb al monedei naţionale

faţă de dolarul SUA şi Euro, Lei/USD, Lei/EUR
24
21.22 21.13 21.31 21.01

22 20.75 20.68 20.72 20.69
20.21 20.33 20.37 20.41 20.66 20.81 20.39 20.49 20.29 20.23 20.14
19.83 19.71 19.81
19.53 19.44 19.43 18.93 19.36
20
18
18.09 17.91 17.83
17.66 17.61 17.45 17.36 17.67 16.71
16 17.17 17.22 17.10 17.04
16.71 16.76 16.69 16.55 16.47 16.39 16.53 16.55 16.95 16.75 16.84 16.66 16.57 16.59
14
8
9
7
8
.0
.0
.0
.1
.1
.1
.1
.1
.1
.0
.0
.0
.0
.0
.0
.0
.0
.0
.0
.0
.0
.0
.0
.0
.0
01
01
15
01
15
01
15
01
15
01
15
15
01
15
01
15
01
15
01
15
01
15
01
15
01
15
01
8.2
1.2
.0
.0
01
01
Le i/USD Le i/EUR
Sursă: Banca Naţională a Moldovei
În ianuarie-august 2018, gradul de acoperire a cererii nete de valută din partea agenților economici
prin oferta netă de valută de la persoanele fizice a constituit 105,5%, comparativ cu 116,1% în
perioada respectivă a anului 2017.
Gradul de acoperire a cererii nete de valută străină din partea agenţilor economici
prin oferta netă de valută străină de la persoanele fizice, %
160 18.50
140
17.91 18.00
120 17.70
17.43 17.49 17.50
100
17.18
80
16.96 17.00
16.86
16.68 16.67 16.70
16.59 16.61
60 16.44 16.50
40
16.00
20
0 15.50
aug. sep. oct. noiem. dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug.
2017 2018
Gradul de acoperire a cererii prin oferta

Cursul de schimb mediu lunar, MDL/USD (axa dreaptă)
În structura ofertei nete de valută de la persoanele fizice ponderea majoră revine monedei euro –
56,3%, ponderea dolarului a constituit 27,3%, rublei rusești – 11,8%.
În scopul neadmiterii aprecierii excesive a leului, în luna august 2018 BNM a efectuat cumpărări pe
piaţa valutară interbancară în valoare de 26 mil dolari. De la începutul anului BNM a efectuat
cumpărări nete pe piaţa valutară interbancară în valoare de 235,7 mil. dolari.
Activitatea BNM pe piaţa interbancară,

11
echivalentul în mil. dolari SUA
120
101.0
80.0
67.0
58.9
60 51.0
41.6
26.0
20.0 19.9 20.0
10.0 11.0 10.1
0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 -44.4 0.0 -0.3 -0.1 0.0 0.0 0.0 0.0
0
-60
Aug. Sep. Oct. Nov. Dec. Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug.
2017 2018
Cumpărări Vînzări
Stocul activelor valutare de rezervă ale BNM la 24.08.2018 a atins o

valoare de 2963,2 mil. dolari, majorîndu-se cu 5,7% comparativ cu nivelul
înregistrat la sfîrşitul anului 2017 şi cu 18,1% faţă de situația la 30.08.2017.
Majorarea activelor oficiale de rezervă se datorează, preponderent,
intervenţiilor pe piaţa valutară internă sub formă de cumpărări de valută.
Aceste intervenții au fost efectuate în condițiile unor intrări semnificative de
valută, care au dus la o apreciere semnificativă a leului moldovenesc în raport
cu dolarul SUA. În lipsa acestor intervenții, leul s-ar fi apreciat și mai mult, ceea
ce poate avea impact negativ asupra economiei țării.
Activele oficiale de rezervă ale Băncii Naţionale a Moldovei

(mil. dolari SUA)
2963.2
3000
2734.6
2508.4
2500
2084.7
2000
1806.0
1500
1000
500
0
8/29/2014 8/26/2015 8/26/2016 8/30/2017 8/24/2018
Indicatorii monetari
Evoluția indicatorilor monetari reflectă situaţia economiei naționale: procesul de creditare redă atît
necesitatea economiei în realizarea investițiilor, deschiderea din partea agenților economici de a se
împrumuta de la bănci, precum și viziunea băncilor cu privire la evoluția economiei naționale în
viitor.
Masa monetară M3 la sfîrşitul lunii august 2018 a constituit 79,1 mild. lei şi s-a majorat cu 5,9%
comparativ cu situația similară din anul 2017. În componența M3 intră banii lichizi în circulație
12
(24,5%), depozite în lei la vedere (20,3%), depozite în lei la termen (25%) și depozitele în valută
(30,2%).
Cea mai mare parte în structura M3 revine depozitelor - 75,5%. La sfîrşitul lunii august 2018 soldul
acestora a fost la nivel de 59,7 mild. lei, înregistrînd o majorare cu 5,6% faţă de sfîrşitul lunii august
2017.
Masa monetară M3 pe componente
la sfîrşitul lunii august 2014-2018, mil. lei
80000
70000
23873.4
25507.4
60000
24338.6
19679.2
25341.7
50000
19746.5
40000 18205.2
17614.7 18070.9
15066.3
30000
16102.5
12844.1
9385.0 10065.0
20000 8131.1
10000 17988.8 16992.3 16741.0 18193.9 19427.1
0
2014 2015 2016 2017 2018
Depozite în valută străină Depozite la termen Depozite la vedere Bani lichizi în circulaţie
Creșterea continuă a economiilor caracterizează evoluția sectorului bancar începînd cu a doua

jumătate a anului 2016. Faţă de sfîrşitul lunii august 2017 soldul depozitelor în monedă naţională
(60% din volumul total) s-a majorat cu 15,5%, atingînd un volum de 35,8 mild. lei. Este de
remarcat creșterea semnificativă a depozitelor la vedere – cu 25,4%. Aceasta se argumentează prin
faptul că populația preferă să-și păstreze economiile în lei avînd acces la ele fără restricții, în pofida
dobînzii mai mici comparativ cu depozitele la termen. Totodată, depozitele la termen sunt în
creștere cu doar 8,5% față de sfîrșitul lunii august 2017.
Soldul depozitelor şi ratele dobînzii (medii lunare)

la sfîrşitul lunii august 2014-2018
40000 15
13.25
35000
30000
10
25000 8.24
m il. lei
20000 6.45
5.78
%
15000
4.16 4.19 5
10000
2.15 2.15
1.52
5000 0.86
0 0
2014 2015 2016 2017 2018
Depozite în monedă naţională
Depozite în valută străină
Rata dobînzii la dep. în monedă naţională
Rata dobînzii la dep. în valută străină
În luna august 2018 au fot atrase depozite noi în monedă naţională cu 1,2% mai puțin comparativ
cu luna august 2017.
13
Soldul depozitelor în valută străină este cu 6,4% mai mic față de situația de la sfîrşitul lunii august
2017, însumînd 23,9 mild. lei. Deoarece soldul depozitelor în valută străină este recalculat în lei,
valoarea acestora în mare parte depinde de evoluția cursului de schimb. În luna august 2018 au fost
atrase depozite noi în valută străină cu 8,5% mai puțin față de luna august 2017. Ca factor
determinant al evoluției pasive în acest domeniu poate fi menționată aprecierea monedei naționale
față de dolarul SUA și Euro, preferința populației de a-și păstra economiile în lei, precum și ratele
foarte joase ale dobînzii.
Volumul de bani în circulaţie a constituit 19,4 mild. lei și a crescut cu 6,8% faţă de situaţia de la
sfîrşitul lunii august 2017. Banii în circulație reprezintă numerarul implicat în procesul de
conversie, și anume: bancnote, monede metalice etc. În sfera schimbului de mărfuri banii ca mijloc
de circulaţie asigură executarea plăţilor pentru cumpărarea materiei prime şi a materialelor şi
achitarea cu producătorii de mărfuri pentru producţia finită. Respectiv, creșterea continuă a banilor
în cirulație reflectă intensitatea activității economice.
Creditarea economiei continuă să fie anemică, chiar dacă ratele dobînzii la credite sunt foarte joase.
Soldul creditelor în economie la sfîrșitul lunii august 2018 a fost mai mic decît nivelul înregistrat la
sfîrșitul lunii august 2017 cu 1%, constituind 38,2 mild. lei. Soldul creditelor în valută străină s-a
diminuat cu 2,5% (un factor important este aprecierea monedei naționale, ceea ce influențează
valoarea acestora recalculată în lei), iar al celor în monedă naţională a fost în creștere cu 0,2%. O
altă cauză care explică diminuarea soldului de credite este reticența din partea băncilor în a oferi
credite, dată fiind norma rezervelor obligatorii înaltă și profitabilitatea acestora. Cu toate acestea, se
observă încetinirea ritmului de diminuare a soldului creditelor.
Din numărul total al creditelor, cea mai mare pondere - 26% - revine creditelor acordate comerțului,
apoi 14,4% - consumului, 9,7% - pentru procurarea/construcţia imobilului, 9,4% - industriei
alimentare etc. Cea mai intensă creștere a fost înregistrată la creditele acordate pentru
procurarea/construcţia imobilului, volumul cărora de la începutul anului s-a majorat cu 24,9%
(656,2 mil.lei), fapt care se explică inclusiv prin lansarea în luna martie curent a programului
"Prima Casă".
Soldul creditelor şi ratele dobînzii (medii lunare)

la sfîrşitul lunii august 2014-2018
30000
14.54
25000 13.70 15
20000
10.66
9.76
10
m il . lei
8.45
15000 7.84 %
6.82
5.67
10000 4.89 4.53
5
5000
0 0
2014 2015 2016 2017 2018
Credi te în monedă naţi onal ă

Credi te în valută străină
Rata dobî nz ii la credi te în monedă naţional ă
Rata dobî nz ii la credi te în valută străi nă
Începînd cu anul 2016 presiunile dobînzilor s-au temperat esențial, dar oricum accesul agenților
economici și a consumatorilor la surse de finanțare este încă dificil.
În luna august 2018 a fost acordat un volum de credite noi în monedă națională mai mare cu 15,9%
față de cel din luna august 2017. La fel, volumul de credite noi acordate în valută străină a fost cu
47,7% mai mare.
14
Rata de bază se aprobă în calitate de rată de referinţă pentru principalele operaţiuni de politică
monetară pe termen scurt. Aceasta se stabilește de către BNM în rezultatul evaluării balanței
riscurilor interne și externe cărora ar putea fi supusă economia Republicii Moldova și a
perspectivelor inflației pe termen scurt și mediu. Începînd cu 05.12.2017, rata de bază este la nivel
de 6,5%.
Evoluția ratei de bază și a ratelor dobînzii la depozite și credite, %
11
9
7.5 7.5
7.0 7.0
7 6.5 6.5 6.5 6.5 6.5 6.5 6.5 6.5 6.5
1
Aug. Sep. Oct. Nov. Dec. Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug.
2017 2018
Rata de bază Rata dobînzii la depozitele în lei

Rata dobînzii la depozitele în valută Rata dobînzii la creditele în lei
Rata dobînzii la creditele în valută
Sursă: Banca Națională a Moldovei
Gradul de acoperire a creditelor prin depozite a fost la nivel de 156,3%. Aceasta indică faptul că
există resurse pentru intensificarea creditării, iar băncile comerciale au lichiditatea necesară pentru
finanţarea economiei.
Un indicator important care arată atît eficiența bancară, cît și riscul creditării, este nivelul creditelor
neperformante. Acestea reprezintă datoriile care cel mai probabil nu vor fi rambursate, astfel creînd
probleme și dificultăți băncilor creditoare. Soldul datoriei la credite neperformante ca pondere în
soldul total al datoriei la credite după circa 2 ani de evoluție ascendentă, înregistrează o tendință de
diminuare de la 18,5% în luna noiembrie 2017 (cînd a fost atins nivelul maxim) pînă la 14,2% în
luna august 2018, această pondere fiind practic la nivelul înregistrat în luna mai 2016 (14,2%).
Diminuarea ponderii creditelor neperformante se explică prin faptul că băncile au aplicat unele
proceduri noi (separarea activelor „bune” de cele „rele” etc.), care au condus la reducerea stocului
acestora.
Datoria la credite neperformante, % din total datorie la credite

19
18.54
18.5 18.38 18.31
17.99
18
17.73
17.5 17.43
17
16.63
16.5 16.24
16
15.64
15.5
15.17
15 14.73
14.5 14.36
14.16
14
Aug. Sept. Oct. Nov. Dec. Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug.
2017 2017
Sursă: Banca Națională a Moldovei

15
II. Sectorul public
În lunile ianuarie-august ale anului curent finanțele publice au fost caracterizate de următoarele
cifre: un volum al veniturilor bugetului public național (BPN) de 37,4 mild.lei și un ritm de
creștere de 11,3%, un volum de cheltuieli de 36,4 mild. lei și 9,3% majorare. Veniturile bugetare au
depășit cheltuielile atît ca volum, cît și ca ritm de creștere, ceea ce a determinat acumularea unui
excedent bugetar de 1050 mil.lei.
Indicatorii principali privind executarea Bugetului Public Național, mil.lei
Inclusiv:
Bugetul Bugetul Fondurile
Public Bugetul de Bugetele Asigurărilor Asigurărilor
Național Stat locale Sociale de de Asistență
Stat Medicală
Venituri 37404,3 23302,5 9171,3 13060,0 4490,3
din care transferuri 6 273,8 4 502,2 1 818,7
primite
Cheltuieli 36354,3 23626,9 8542,6 12623,6 4181,0
din care transferuri
acordate 12 594,7
Deficit (-)/Excedent(+) 1050,0 -324,4 628,7 436,4 309,3
Sursă: Ministerul Finanțelor
În structura veniturilor BPN, cea mai mare parte revine veniturilor bugetului de stat – 62,3%, apoi
bugetului asigurărilor sociale de stat – 22,9%, bugetelor locale – 7,8% și fondurilor asigurărilor
obligatorii de asistenţă medicală – 7,1%.
Veniturile bugetare în ianuarie-august 2018, mil.lei
Venituri proprii Evoluția lunară a veniturilor BPN
FAOAM; 2671.6
7000 35
6000 30
5000 25
4000 20
BASS; 8557.8
3000 15
Bugetul de stat; 23302.5 2000 10
1000 5
0 0
Bugetele locale; 2897.5
Volum, mil.lei Față de luna respectivă a anului precedent,% (axa dreaptă)
Sursă: Ministerul Finanţelor
Cele mai multe acumulări la BPN au fost înregistrate din contul impozitelor și taxelor – 64,7%
(24,2 mild.lei), 29,8% (11,2 mild.lei) - contribuțiilor și primelor de asigurări obligatorii, 5% (1,9
mild.lei) - altor venituri (din proprietate, vînzarea mărfurilor și serviciilor, amenzi și sancțiuni,
donații voluntare etc.) și 0,5% (174,5 mil.lei) - granturilor primite (de la guvernele altor state și din
partea organizațiilor internaționale).
16
Acumulările veniturilor din contul impozitelor și taxelor au înregistrat o creștere de 10,1% față de
cele opt luni ale anului 2017. Impozitele și taxele pe mărfuri şi servicii (din care încasările din TVA
reprezintă 72%) constituie cea mai mare pondere (68,6%) în volumul total al impozitelor și taxelor,
confirmînd faptul că economia noastră este bazată pe consum, apoi impozitele pe venit – 25,2% și
impozitele pe proprietate – 1,8%.
În structura cheltuielilor, cea mai mare povară revine bugetului asigurărilor sociale de stat – 34,7%,
apoi bugetului de stat – 30,4%, bugetelor locale – 23,5% și fondurilor asigurărilor obligatorii de
asistenţă medicală – 11,5%.
Cheltuielile bugetare în ianuarie-august 2018, mil.lei

Cheltuieli proprii Evoluția lunară a cheltuielilor BPN
8000 50
7000
FAOAM; 4181 40
6000
30
5000
Bugetul de stat;
11032.2 4000 20
3000
10
BASS; 12623.6 2000
0
1000
Bugetele locale; 8542.6 0 -10
Volum, mil.lei Față de luna respectivă a anului precedent,% (axa dreaptă)
După clasificarea funcțională, cea mai mare pondere în volumul total al cheltuielilor revine
cheltuielilor pentru protecția socială – 37,5%, urmată de cheltuieli pentru învățămînt – 17,9%,
ocrotirea sănătății – 13%, servicii de stat cu destinație generală – 9,2%, servicii în domeniul
economiei – 9,1% etc. Cea mai neînsemnată prioritate rămîne protecția mediului – 0,2% din total.
Cheltuielile BPN după clasificarea funcțională,

ianuarie-august 2018, mil.lei
Protecție socială 13615.9
Învățămînt 6521.2
Ocrotirea sănătății 4729.9
Servicii de stat cu destinație generală 3504.5
Servicii în domeniul economiei 3350
Ordine publică și securitate națională 2550.9
Cultură, sport, tineret, culte și odihnă 837.2
Gospodăria de locuințe și gospodăria serviciilor comunale 799.1
Apărare națională 372.9
Protecția mediului 72.7
Încasările la bugetul de stat pe toate componentele au constituit circa 23,3 mild.lei (cu 10,3% mai
mult decît în ianuarie-august 2017), inclusiv: veniturile generale și colectate – 23 mild.lei și
17
veniturile proiectelor finanțate din surse externe – 0,3 mild.lei. Din acestea, 93,2% revin
impozitelor și taxelor. Cel mai mare generator de venituri la bugetul de stat a fost Serviciul Vamal.
Veniturile administrate de către instituție au constituit circa 13,5 mild. lei (+5,2%). Colectările
Serviciului Fiscal de Stat, comparativ cu 8 luni ale anului 2017 s-au majorat cu 17,4%, constituind
10,7 mil. lei.
Veniturile din TVA au înregistrat o creștere de 10,7%, dar din accize au scăzut – cu 6,3%. Evoluția
încasărilor din aceste impozite sunt determinate de intensitatea consumului pe piața locală și
volumul importurilor.
Printre factorii care au influențat majorarea încasărilor la bugetul de stat sunt majorarea salariului
mediu lunar pe economie, ceea ce a dus la creșterea veniturilor salariale atît în sfera bugetară, cît și
în sectorul real; creșterea gradului de conformare a contribuabililor la aspectul de înregistrare a
contractelor de transmitere în folosință a proprietății imobiliare persoanelor fizice; majorarea
încasărilor din contul impozitului pe venitul persoanelor juridice.
Partea de cheltuieli a bugetului de stat s-a realizat în sumă de circa 23,6 mild. lei, care au fost cu
9,2% peste nivelul perioadei ianuarie-august a anului trecut. Executarea bugetului de stat s-a soldat
cu un deficit de 324,4 mil. lei.
La bugetele locale în perioada de raport au fost acumulate venituri în sumă de circa 9,2 mild.lei, în
creștere cu 10,4% faţă de perioada similară din 2017. Din suma totală a veniturilor bugetelor locale,
veniturilor proprii (fără transferurile bugetului de stat) revin 32%. S-au efectuat cheltuieli în sumă
de 8,5 mild. lei, cu 9,6% peste nivelul perioadei similare din anul trecut. În ansamblu, bugetele
locale au înregistrat un excedent în sumă de 628,7 mil. lei, ceea ce denotă capacități limitate de
valorificare a resurselor disponibile.
La bugetul asigurărilor sociale de stat au fost acumulate venituri în sumă de circa 13,1 mild.lei,
inclusiv: contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii – 8,5 mild. lei (65,2%), transferuri de la
bugetul de stat – 4,5 mild. lei (34,5%) și alte venituri – 47,1 mil. lei. Veniturile totale acumulate la
acest buget au fost în creştere cu 10,6%. S-au efectuat cheltuieli în sumă de 12,6 mild. lei, cu 8,3%
mai mult. Respectiv, bugetul asigurărilor sociale de stat a înregistrat un sold bugetar pozitiv la nivel
de 436,4 mil. lei.
În ianuarie-august 2018 la fondurile asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală au fost

acumulate venituri în sumă de 4,5 mild.lei, inclusiv: încasări din contribuții și prime pentru
asigurările obligatorii de asistență medicală – circa 2,7 mild.lei (59%), transferuri primite de la
bugetul de stat – 1,8 mild.lei (41%) și alte venituri – 17,4 mil. lei. Veniturile totale acumulate au
fost mai mari decît nivelul înregistrat în ianuarie-august 2017 cu 9,6%. S-au efectuat cheltuieli
pentru ocrotirea sănătăţii în sumă de 4,2 mild. lei, cu 7,1% mai mult. Executarea fondurilor
asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală a înregistrat o depăşire a veniturilor față de cheltuieli
în sumă de 309,3 mil. lei.
Se înregistrează un grad înalt de îndatorare a țării, dar care se încadrează în parametrii de risc
stipulați în Programul Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2018-2020). Datoria de stat
(internă şi externă) administrată de Guvern a însumat circa 51,3 mild.lei la sfîrşitul lunii august
2018, fiind în creștere cu 0,5% faţă de aceeaşi dată a anului 2017. Datoria de stat internă are o
pondere de 45,1% în volumul total al datoriei de stat și, respectiv, datoria externă – 54,9%.
Datoria de stat administrată de Guvern

18
la data de 31 august 2014-2018,
mil. lei
44000 Sursă: Ministerul
21641.6 23087.2 Finanţelor
33000 8615.9
7224.9 Datoria de stat internă este o parte
22000 6916.0
integrantă a datoriei de stat și
reprezintă obligaţiile neonorate şi
11000
25726.6
28764.4 29258.1 28048.8 dobînzile datorate şi neonorate,
18445.4 contractate în numele Republicii
Moldova de Guvern, prin
0
2014 2015 2016 2017 2018 intermediul Ministerului
Finanţelor, de la rezidenţii
Republicii Moldova. Ponderea
Datoria de stat externă Datoria de stat internă
datoriei de stat interne în total
datoria de stat are o tendință de creștere în ultimii ani (de la 23% la sfîrșitul lunii august 2016 la
45,1% la sfîrșitul lunii august 2018). În același timp, politica statului de a da preferință
împrumuturilor pe piața locală decît pe piața externă pare să fie mai adecvată, ținînd cont de faptul
că vulnerabilitatea țării noastre față de șocurile externe este accentuată.
Datoria de stat internă s-a majorat față de situația de la sfîrșitul lunii august 2017 cu 6,7%. Situația
respectivă s-a produs din contul majorării emisiunii valorilor mobiliare de stat (VMS) pe piaţa
primară. Este de menționat baza înaltă din aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce permite să fie
conturată o oarecare stabilitate la capitolul datoriei interne.
Datoria de stat internă (VMS în circulație) la situația din 31 august 2014-2018 (mil.lei)
25000
20000
15000
10000
5000
VMS emise pentru executarea garanțiilor de stat VMS convertite
VMS emise pe piaţa primară
0
2014 2015 2016 2017 2018
Stocul datoriei de stat interne este complet format din VMS, volumul cărora a constituit 23,1
mild.lei la preţul de cumpărare, inclusiv: VMS emise pe piaţa primară – 7,7 mild.lei (în creștere cu
24%), VMS convertite (datoria de stat internă contractată anterior de la BNM convertită în VMS) –
2063,4 mil. lei (la nivelul situației similare a anului 2017) și VMS emise pentru executarea garanției
de stat – 13,3 mild.lei (față de situația similară a anului trecut denotă o diminuare cu 50 mil.lei, ca
rezultat al inițierii executării obligaţiilor de plată derivate din garanţiile de stat). VMS emise pentru
executarea garanției de stat au intrat în componența datoriei de stat interne în luna octombrie 2016,
cînd soldul s-a majorat brusc cu 13,3 mil.lei. Ulterior, evoluția datoriei de stat internă a fost relativ
stabilă.
19
Valorile mobiliare de stat cu scadenţă pînă la un an au fost emise pe trei termene: bonuri de
trezorerie de 91, 182 și 364 zile, ponderea acestora în totalul VMS comercializate fiind de circa
85,1%. Majoritatea VMS au fost emise pe termen de 364 zile (36,7%), 182 zile (32,9%) și 91 zile
(15,6%). Scadența scurtă a titlurilor de stat crește riscul de refinanțare a datoriei, punînd un
impediment considerabil în calea implementării unor proiecte investiționale pe termen lung. Pe de
altă parte, aceasta inhibă activizarea pieței secundare, încît deținătorii de VMS preferă mai curînd să
păstreze investiția pînă la maturitate. Totuși, se evidențiază o creștere a ponderii VMS emise pe 3
ani – de la 1,2% pînă la 5,8%.
În luna martie a anului în curs au fost emise, pentru prima dată în istorie, Obligațiuni de stat cu
scadența de 5 ani. Ministerul Finanțelor va utiliza deja acest instrument cu regularitate. Datorită
obligațiunilor de stat de 5 ani, acum există un nou instrument financiar disponibil pentru investitori.
În plus, Republica Moldova a făcut un prim pas decisiv pentru dezvoltarea pieței VMS, care este un
element important pentru dezvoltarea pieței de capital.
Structura valorilor mobiliare de stat conform situației de la 31 august 2018
Structura pe maturități Structura pe investitori
3 ani5 ani Sectorul non-

6% 1% 91 zile bancar
2 ani 16%
8% 14%
182 zile
364 zile 33%
37%
Sectorul bancar
86%
91 zile 182 zile 364 zile 2 ani 3 ani 5 ani
Piața VMS este în continuare dominată de băncile comerciale (circa 86%), care au în prezent
lichidități în exces. Restul investitorilor sunt în continuare slab dezvoltați și neinițiați în investițiile
în titluri de stat (nivelul jos de educație financiară a populației și lipsa de cunoștință cu privire la
posibilitățile și avantajele investițiilor în instrumentul respectiv). Doar 0,1% din investiţiile în VMS
aparţin investitorilor nerezidenți.
Rata medie a dobînzii la VMS realizate prin licitaţie cumulativ în lunile ianuarie-august 2018 a fost
de circa 4,9% (cu 2,2 p.p. sub nivelul din aceeași perioadă a anului 2017), dar numai în luna august
a fost la nivel de 4,5% . Rata dobînzii la VMS, la fel ca și rata dobînzii la depozite și credite, sunt
corelate cu rata de bază a BNM, care este stabilită în funcție de conjunctura pieţelor monetară şi
valutară, situaţia în economia naţională, dinamica proceselor inflaţioniste şi aşteptările prognozate
ale indicatorilor macroeconomici. În același timp, se observă faptul că rata dobînzii la VMS este
mai mare decît rata dobînzii la depozitele în monedă națională - principalele instrumente de
investiții concurente. Constatarea respectivă determină alegerea investitorilor de a-și plasa
lichiditățile în instrumente mai rentabile, cu o dobîndă mai mare, respectiv, în VMS.
Evoluția lunară a ratelor dobînzii la VMS și depozitele în monedă națională, %

20
10
9.0 9.0 9.0 9.0 9.0 9.0

9
8 7.84 7.95 8.0

7.57 7.5 7.5
7.04 7.0 7.0
6.80
7 6.68 6.74
6.56 6.42 6.39 6.30 6.5 6.5 6.5 6.5 6.5 6.5 6.5 6.5 6.5
5.91 6.02
6
5.70 6.12 5.72
5.67 5.78 5.82 5.72 5.26
5.57
5 5.35 5.33 5.24 5.19 5.17 4.78
4.47 4.47 4.62 4.61 4.54
4.54 4.66 4.47 4.58 4.44
4 4.20 4.19
3
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII I II III IV V VI VII VIII
2017 2017 2018
VMS Depozite în monedă națională Rata de bază

Sursă: Ministerul Finanțelor, Banca Națională a Moldovei
Datoria de stat externă este o parte integrantă a datoriei de stat și reprezintă obligaţiile neonorate şi
dobânzile datorate şi neonorate, contractate în numele Republicii Moldova de Guvern, prin
intermediul Ministerului Finanţelor, de la nerezidenţii Republicii Moldova. Ponderea datoriei de
stat externe în volumul total al datoriei de stat constituie 54,9%.
Soldul datoriei de stat externe administrată de Guvern a însumat 1678,6 mil. dolari (circa 28 mild.
lei), comparativ cu 1638,7 mil. dolari (circa 29,3 mild. lei) la data de 31 august 2017. Astfel, s-a
înregistrat o creștere de 2,4% a datoriei de stat externe exprimate în dolari, dar în același timp o
diminuare de 4,1% a datoriei de stat externe exprimate în lei, avînd ca impact aprecierea monedei
naționale față de dolar.
În cele opt luni ale acestui an surse externe de finanțare au intrat în valoare de circa 96 mil.dolari,
dar au fost rambursate – 89,3 mil.dolari. La creşterea datoriei externe în dolari a contribuit
fluctuaţia ratei de schimb a dolarului american faţă de alte valute, care a atins valori negative și a
constituit 28,8 mil. dolari.
Intrări lunare de surse externe de finanțare, rambursările și finanțarea externă netă (mil.dolari)
60
50
43.57 44.90
40 41.72
30
24.44
20
16.26
10.54 9.57
10
6.36 7.04 3.80
0.51 -0.94 1.29
0 -2.29
-1.29
-3.39 -4.80
-10 -12.92
-20
-26.96
-26.84
-30
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII I II III IV V VI VII VIII
2017 2017 2018
Intrări de surse externe Rambursări de surse externe Finanțarea externă netă
III. Sectorul real

21
Industria
În ianuarie-iulie 2018 sectorul industrial a crescut cu 7,5% comparativ cu ianuarie-iulie 2017.
Industria prelucrătoare continuă să fie principala ramura care contribuie cel mai semnificativ la
creșterea sectorului industrial. Această ramură ce produce circa 82% din bunurile industriale, a
crescut cumulativ în primele 7 luni cu 7,8% și a contribuit cu 6,2 p.p. la creșterea totală a industriei.
În același timp, în luna iulie ramura industriei prelucrătoare, pentru prima dată în anul curent, a
înregistrat o diminuare de 1,2%, fapt ce a condus la încetinirea ritmului cumulativ de creștere.
Sectorul energetic, de asemenea, a evoluat pozitiv (+5,8%) fiind susținut, în mare parte, de
intensificarea activității întreprinderilor economice. Industria extractivă și-a recuperat pierderile din
lunile martie-aprilie și a înregistrat în 7 luni ale anului 2018 un rezultat pozitiv de 8%.
Evoluţia lunară a sectorului industrial, %
46.0
38.0
30.0
22.0
13.3
14.0 7.5 8.6 10.2 9.6 10.0
6.6 7.0
4.4 4.1
6.0 1.0 0.4 2.1 1.5
-1.1 -3.0
-2.0 -9.0
-10.0
-18.0
-26.0
-34.0
-42.0
-50.0
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII I II III IV IIV
2017 2017 2017 2017 2017 2017 2017 2017 2017 2017 2017 2017 2018 2018 2018 2018 2018
Industria prelucrătoare Industria extractivă Energie electrică și termică, gaze, apă caldă
Industria total
În trendul celor mai progresive ramuri industriale care au determinat creșterea sectorului
industrial în ianuarie-iulie 2018 se mențin: fabricarea de fire şi cabluri electrice (creștere cu circa
28,1%), fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (+10%), producția și furnizarea de energie (+5,8%),
fabricarea articolelor din sticlă (+41,4%), prelucrarea fructelor și legumelor (+35%), fabricarea
uleiurilor și grăsimilor (+45,6%), producerea de piese pentru autovehicule și motoare (+45,8%),
prelucrarea şi conservarea cărnii (+12,6%), fabricarea altor produse textile (+16,2%).
Extinderea activității investitorilor străini în Zonele Economice Libere, în special în ramura

industriei automotive, creșterea cererii externe și interne față de produsele autohtone, deschiderea
piețelor externe și valorificarea oportunităților oferite de acordurile de cooperare economică
internațională, precum și evoluțiile pozitive ale sectorului agricol au constituit principalii factori
care au contribuit la intensificarea activității ramurilor industriale sus-numite.
În capătul opus al trendului se află industriile care și-au restrâns volumul producției și au
contribuit negativ la evoluția sectorului industrial. Printre acestea se numără: fabricarea de
maşini şi utilaje de utilizare generală (-35,8%), fabricarea produselor lactate (-14,4%), fabricarea
produselor farmaceutice (-32,2,8%), fabricarea cimentului, varului și ipsosului, fabricarea
articolelor din plastic (-5,2%). În ianuarie-iulie în lista ramurilor cu evoluție negativă se mențin
aceleași ramuri ca și în perioada ianuarie-iunie și nu se observă careva îmbunătățiri a situației
acestora.
22
În general, evoluțiile negative din ramurile industriale sus-numite au fost determinate de
competitivitatea scăzută ale produselor moldovenești, subdezvoltarea și productivitatea joasă în
sectorul zootehnic, saturarea pieței interne cu produse din import, subdezvoltarea concurenţei în
unele ramuri industriale.
Principalele ramuri care au influențat evoluția industriei în ianuarie-iulie 2018, p.p.

(+ influență pozitivă; - influență negativă)
-1. -0. -0. 0.2 0.6 1.0
Fabricarea echipamentelor elec... 1.2
Fabricarea articolelor de imbraca... 1.1
Productia si furnizarea de en... 1.1
Fabricarea st... 0.9
Prelucrarea fructelor si legu... 0.8
Fabricarea uleiurilor si a grasi... 0.8
Piese pentru autovehicule si mo... 0.7
Productia, prelucrarea si conservarea c... 0.7
Fabricarea produselor te... 0.7
Tabacirea si finisarea pieilor, fabricarea articolelor de v... 0.3
Fabricarea incaltam... 0.3
Fabricarea de m... 0.2
Fabricarea altor produse din minerale nemet... 0.2
Fabricarea articolelor din hartie si c... 0.2
Prelucrarea si conservarea pes... 0.2
Industria extra... 0.2
Fabricarea articolelor din beton, ciment si ... 0.2
Fabricarea produselor de brutarie si a produselor fai... 0.2
Fabricarea materialelor de constructii din a... 0.2
Fabricarea articolelor din material pl... -0.2
Fabricarea cimentului, varului si ipso... -0.2
Fabricarea produselor farmaceu... -0.5
Fabricarea produselor la... -0.6
Fabricarea de masini, utilaje si echipamente de utilizare gen... -0.8
Industria automotive, în special producția de fire și cabluri electrice și producția de piese pentru
autovehicule și motoare, sunt ramurile industriale care au avut cea mai mare influemță asupra
creșterii industriei în primele 7 luni ale anului 2018 (+1,9 p.p.). Creșterea ramurilor respective se
datorează intensificării activităților economice ale investitorilor străini din cadrul Zonelor
Economice Libere (ZEL), unde continuă să se dezvolte și să se extindă proiectele investiționale în
domeniul industriei constructoare de mașini ale unor companii străine cum sunt: Sumitomo (Orhei),
Draexlmaier (Cahul), Coroplast (Căușeni), etc. Majoritatea producției fabricate în aceste ramuri este
realizată pe piețele externe (circa 90%), ocupând o cotă de circa 18% în total exporturi. Exporturile
de aparate și echipamente electrice în ianuarie-iulie au crescut de circa 1,6 ori.
Industria ușoară reprezintă o altă ramură care se dezvoltă și dă rezultate bune sectorului industrial
și economiei naționale în general. Industria textilelor și a îmbrăcămitei au înregistrat în ianuarie-
iulie creșteri de circa 14,8% și 8,2% respectiv și au influențat împreună creșterea sectorului
industrial cu 1,7 p.p. În același timp, în luna iulie industria îmbrăcămintei a înregistrat, pentru I
dată în anul 2018, o scădere a producției de circa 6,2%, fapt determinat, cel mai probabil, de
diferențele nefavorabile de curs valutar ca rezultat al aprecierii monedei naționale. Acest factor este
unul important pentru această ramură dat fiind faptul că o bună parte din producția acesteia este
fabricată în regim lohn.
În creștere a fost ramura ce produce încălțăminte, piei, blănuri, articolele de voiaj și marochinărie,
harnașamente (+20,5%), contribuind cu 0,6 p.p. la creșterea industriei.
23
Subramurile industriei ușoare sunt stimulate, în special, de creșterea cererii externe și de
diversificarea piețelor de desfacere. Circa 86% din producția de textile, 83% din producția de
articole din piei, 77% din producția de îmbrăcăminte și 59% din producția de încălțăminte se
exportă pe piețele externe. În perioada respectivă livrările pe piețele externe au crescut, iar cele de
pe piețele interne au scăzut. Ponderea producției industriei ușoare în total exporturi constituie circa
17%.
Industria alimentară și a băuturilor este o ramură de bază a sectorului industrial care
înregistrează rezultate pozitive. Susținută de evoluțiile favorabile ale sectorului agricol din 2017,
industria alimentară a crescut în ianuarie-iulie 2018 cu 10,4%. Cele mai productive subramuri ale
industriei alimentare au fost: prelucrarea fructelor și legumelor (+35%), fabricarea uleiurilor și a
grăsimilor (+45,6%), prelucrarea cărnii (+12,6%), prelucrarea peștelui (49,4%), producerea
făinoaselor (+5,6%). Cu toate acestea, industria alimentară ramâne a fi ramura cu un potenţial înalt
nevalorificat. Preponderent, aceasta produce bunuri pentru piața internă (circa 82% din producție
este realizată pe piața internă), doar unele subramuri reușind să se extindă pe piețele externe
(industria băuturilor cu o cotă de export de 50% și industria prelucrătoare de fructe și legume cu o
cotă de export de 76%). Totodată, cota produselor industriei alimentare importate pe piața internă
este destul de semnificativă (circa 10% din importuri), ceea ce semnifică că o parte din necesitățile
pieței interne sunt asigurate din import.
Industria produselor din minerale nemetalice (fabricarea sticlei, articolelor din beton, ciment
și ipsos, materialelor de construcții din argilă), articolelor din hârtie și carton și fabricarea
mobilei sunt alte ramuri ale industriei prelucrătoare care au înregistrat creșteri și au influențat
favorabil evoluția sectorului industrial. În cazul acestor produse, principalul factor de creștere a fost
majorarea cererii externe.
Industria extractivă a revenit pe o traiectorie ascendentă. După o decădere îndelungată pe durata a
3 ani consecutivi (2015-2017), industria extractivă a înregistrat în primele 7 luni ale anului 2018 o
creștere de circa 8%. Acest rezultat poate fi legat de semnele de înviorare din sectorul construcțiilor
(în ianuarie-iunie volumul lucrărilor de construcţii realizate în antrepriză au crescut cu 4,2%),
precum și de rezultatul pozitiv înregistrat în unele ramuri conexe ale industriei extractive (fabricarea
materialelor de construcții din argilă, articolelor din beton, ciment și ipsos).
Intensificarea industriei prelucrătoare, precum și a activităților economice din alte sectoare
economice a determinat creşterea sectorului energetic. În ianuarie-iulie 2018, volumul producţiei
şi furnizării de energie electrică, termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a crescut cu 5,8% şi a
contribuit la creșterea industriei cu 1,1 p.p. Ponderea sectorului energetic în sectorul industrial
constituie circa 15,6%.
Industria producătoare de mașini și utilaje de utilizare generală, industria produselor lactate și

industria farmaceutică continuă să fie ramurile principale care au impact major negativ asupra
sectorului industrial. Dacă aceste industrii nu ar fi evoluat negativ, atunci creșterea sectorului
industrial ar fi fost de cel puțin 10%.
Industria producătoare de mașini și utilaje de utilizare generală (pompe, utilaje pentru
agricultură și exploatări forestiere) înregisrează scăderi continui începând cu finele anului 2017. În
general, ramura se caracterizează printr-o evoluție instabilă și nesustenabilă: a marcat descreșteri de
la -60% pînă la expansiuni de peste 3 ori. În 7 luni ale anului 2018 această industrie a înregistrat
descreșteri constante, ajungînd la un rezultat cumulativ de -35,8%. În luna iulie s-a înregistrat
scăderea record a acestei ramuri (-62,1%), fapt ce a plasat-o pe locul I în lista industriilor cu cel mai
mare impact negativ asupra sectorului industrial (gradul de influență asupra IPI a fost de -0,8 p.p.).
Problema de bază a ramurii respective este competitivitatea scăzută a producției, vânzările pe piața
internă și externă fiind în diminuare (-1,2% - pe piața internă și -50% - pe piața externă). Acest fapt
denotă necesitatea retehnologizării ramurii și alinierea la standardele de calitate mai avansate.
24
Industria produselor lactate continuă trendul descendent timp de mai bine de un an.
Descreșterea cumulativă a volumului producției de lactate în ianuarie-iulie s-a cifrat la 14,4%,
generând o influență de -0,6 p.p. asupra IPI. Evoluția ramurii respective este legată de situația din
sectorul zootehnic: productivitate scăzută, descreșterea continuă a efectivului de vaci (-10,3% în I
semestru 2018), descreșterea producției de lapte (-9,2%) şi concentrarea efectivului de animale în
sectorul casnic (peste 95%). De asemenea, sectorul se confruntă cu probleme de competitivitate a
producției. Cota exporturilor în ramură este foarte joasă (doar 7,7% din volumul vânzărilor), iar
importurile de lactate în țară sunt în creștere (+10%).
Industria farmaceutică este în diminuare a 9 lună consecutiv. Producția de preparate farmaceutice,
în ianuarie-iunie a scăzut cu 32,2%, având o influență negativă de -0.5 p.p. asupra IPI. Situaţia din
industria respectivă poate fi legată de retragerea unor operatori străini de pe piaţa farmaceutică
internă, precum și de situaţia concurențială nefavorabilă în sector.
Investițiile în active imobilizate

În ianuarie-iunie 2018 volumul investițiilor a crescut cu 7,4% faţă de aceeași perioadă a anului
precedent, însumând circa 6,8 mild. lei.
Sporirea investiţiilor finanțate din bugetul public național, precum și majorarea investițiilor private,
susţinute de creşterea creditării economiei naționale au constituit principalii factori care au
determinat creşterea activităţii investiţionale. Au crescut, în special, investiţiile publice în
construcții inginerești (căi de acces, drumuri, etc.), mijloace de transport, clădiri nerezidențiale, iar
investiţiile private au fost orientate în maşini şi utilaje, tehnică de calcul, mijloace de transport.
Totodată, continuă să scadă investiţiile din sursele organizaţiilor internaționale acordate sub formă
de granturi și asistență tehnică, investițiile în clădirile de locuit, în terenuri, investiţiile din fondul
ecologic, destinate în special pentru reabilitarea reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare şi alte
necesităţi din domeniu. Acești factori au restrâns activitatea investițională din I semestru 2018.
Evoluţia investiţiilor în active imobilizate
%, față de trimestrul corespunzător al anului mil. lei, în prețurile semestrului I 2018
precedent
7000
70
6000 1324.7
60 1230.5
50
5000
40
30 4000
20
10.1
10 3000 4727.3
4.7 2.6 2.9
-0.1 4595.4
-1.2
0
-10 2000
1000
715.8
Investiţii în active imobilizate, total Investitii publice 473.2
0
Investitii din surse proprii ale agenților economici
Sursa: Biroul Naţional de Statistică, calculele Ministerului Economiei și Infrastructurii

25
Investițiile publice au constituit principalul factor care a determinat creșterea investițiilor în I
semestru, 2018. Acestea au însumat 715,8 mil. lei și au crescut în medie cu 51,3%, inclusiv
investițiile din bugetul de stat – cu 61,8%, din bugetele unităților administrativ-teritoriale – cu
41,3%. Investițiile publice au avut cea mai mare contribuție la creșterea investițiilor totale (+3,9
p.p.). Au sporit, în special, investițiile în construcțiile inginerești (străzi, drumuri, sisteme de
alimentare cu apă și canalizare, sisteme de încălzire, irigaţie, etc.) (+41%), în mijloace de transport
(+47,6%), clădiri nerezidențiale (+17,4%) și active biologice imobilizate (+19,8%). Sporirea
investițiilor în infrastructura drumurilor este dovedită și de majorarea esențială a cheltuielilor
investiționale din Fondul rutier (de 2,1 ori).
În același timp, la fel ca în I trimestru, continuă tendința de diminuare a investițiilor din sursele
organizațiilor internaționale acordate sub formă de granturi și asistență tehnică (-21,2%). Această
evoluție a influențat negativ volumul investițiilor publice având în vedere că preponderent acestea
susțin sectorul public. De asemenea, continuă scăderea investițiilor din sursele Fondului ecologic
(-58,6%), ceea ce denotă stagnarea investițiilor în domeniul infrastructurii de apă și canalizare și
alte domenii conexe.
Investiţiile private, care alcătuiesc circa 70% din totalul investițiilor, de asemenea au fost în
creștere. Acestea au însumat 4,7 mild. lei și au crescut cu 2,9%, contribuind la creșterea totală cu
2,1 p.p. Agenții economici și-au majorat investițiile, în special, în echipamente, mașini și utilaje,
mijloace de transport. Unul din factorii care a favorizat evoluția respectivă este îmbunătățirea
situației creditare din economie. Volumul creditelor noi acordate în economie în ianuarie-august
curent a înregistrat o majorare de circa 11,6% și circa 10% din mijloacele financiare investite au
fost acoperite din contul creditelor interne.
Gradul de influiență (+/-)asupra evoluției Structura investițiilor pe surse de finanțare, %

investiţiilor, pe surse de finanțare, p.p.
-2.0 -1.0 0.0 1.0 2.0 3.0 4.0 5.0 6.0 7.0 8.0 100
1 3
3 3
TOTAL investitii imobilizate 7.4
90 6 4 fondul ecologic
7 9
Bugetul de stat și bugetul UAT 3.9 80
Alte surse
8
11
Credite si imprumuturi interne 2.5 70
Fondul rutier
60
Surse proprii ale agenților economici și populației 2.1
Credite si imprumuturi externe
50
Fondul rutier 1.6
Surse de la organizațiile internaţionale (granturi, asistenţă
40 tehnică, etc.)
73 70
Credite si imprumuturi externe 0.0
30 Credite si imprumuturi interne
Alte surse -0.5

20
Bugetul de stat și bugetul UAT
Fondul ecologic -0.8 10

Surse proprii ale agenților economici și populației
Surse de la organizațiile internaţionale (granturi, asistenţă tehnică, etc.) -1.2 0

Semestru I, 2017 Semestru I, 2018
Analiza datelor după tipurile de active arată că investițiile în construcțiile inginereși au contribuit
cel mai mult la creșterea înregistrată în primele șase luni ale anului (+3,3 p.p.). Acestea au crescut
cu 27%, însumând 984,8 mil. lei. Investițiile în costrucții inginereși au crescut datorită majorării
investițiilor din partea statului, în special, în infrastructura drumurilor, fapt demonstrat de creșterea
remarcabilă a cheltuielilor investiționale din Fondul rutier (de 2,1 ori).
26
De asemenea, o contribuție esențială la creșterea investițiilor totale a fost exercitată de majorarea

investițiilor în mașini, instalații și utilaje de producere (+2,8 p.p.). Acestea au crescut cu 7,8%,
însumând circa 2,4 mild. lei. Extinderea investiţiilor în aceste tipuri de active s-a datorat contribuției
sectorului privat, care a fost stimulat pe de o parte de situația creditară favorabilă din economie, pe
de altă parte de necesitatea de a-și reutila procesele de producere pentru creșterea competitivității
producției și valorificarea oportunităților de export oferite de Acordul de Asociere cu UE.
Investiții importante au fost efectuate în mijloace de transport. Acestea au însumat circa 770,5 mil.
lei, fiind în creștere cu 22,2% și contribuind cu circa 2,2 p.p la creșterea investițiilor totale. Investiții
în creștere în mijloace de transport au fost efectuate atât de secorul privat, cât și de sectorul public.
Au fost în creștere investițiile efectuate în imobilizări necorporale (+21,6%), în special cele în

programe informatice (+20,7%) și cele în drepturi de propritate intelectuală (de 2,3 ori). Cel mai
mult investesc în aceste domenii întreprinderile cu capital mixt (privat-străin) (45% din total), dar și
cele cu capital public (33% din total).
Investiţii în volum mai mic decât în I semestru 2017 au fost efectuate în terenuri. Acestea au
diminuat cu 17,8% și au influențat negativ rezultatul investițiilor totale cu -0,6 p.p. Scăderea
investițiilor în terenuri a fost determinată de contrîngerea volumului de investiții a agenților
economici, pe când întreprinderile/instituțiile de stat au investit mai mult.
Sectorul construcțiilor este în creștere. În ianuarie-iunie 2018, întreprinderile cu genul principal de
activitate „Construcţii” au efectuat lucrări în antrepriză în valoare de 3,0 mild. lei, sau cu 4,2% mai
mult faţă de volumul înregistrat în ianuarie-iunie 2017. Această majorare s-a datorat creșterii
volumului lucrărilor de construcţii noi (+6,2%) şi lucrărilor de reparaţii capitale (+6,5%). Lucrărle
de întreține și reparații curente au fost în diminuare (-2,6%). Analiza pe obiecte de construcții arată
că întreprinderile cu genul principal de activitate „Construcţii” au crescut, în special, investițiile în
clădirile nerezidențiale (+7,8%) și clădirile rezidențiale (de locuit) (+6%). În același timp, dacă se
include tot cercul de întreprinderi care au activitate în domeniul construcțiilor, datele arată că
investițiile în clădirile rezidențiale (de locuit) au fost în descreștere (-3,7%).
De menționat că, în ianuarie-iunie 2018 au fost date în exploatare 2471 locuințe (apartamente și
case individuale de locuit), cu o suprafață de 208,1 mii m², cu 36,5% mai puţin față de perioada
similară a anului precedent.
Gradul de influiență (+/-) asupra evoluției Structura investițiilor pe tipuri de active, %
investițiilor, pe tipuri de active, p.p.
-2 -1 0 1 2 3 4 5 6 7 8 100
1.8 2.1
3.2 2.5
TOTAL investitii imobilizate 7.4 Active biologice imobilizate
90
10.0 11.4
Constructii ingineresti 3.3

80 Alte mijloace fixe
13.3
14.6
Masini, utilaje, instalatii de transmisie 2.8
70 Programe informatice și alte imobilizări necorporale
Mijloace de transport 2.2 60 17.2

Terenuri 15.4
Cladiri nerezidentiale 0.5 50 Mijloace de transport

16.5 15.8
Programe informatice și alte imobilizări necorporale 0.4 40
Constructii ingineresti
Alte mijloace fixe 0.0 30

Cladiri rezidentiale (de locuit)
Active biologice imobilizate -0.1 20

35.7 35.9
Cladiri nerezidentiale
Terenuri -0.6 10
Masini, utilaje, instalatii de transmisie
Cladiri rezidentiale (de locuit) -0.6 0

Semestru I, 2017 Semestru I, 2018
Transportul
27
Volumul mărfurilor transportate în ianuarie-august 2018 a crescut cu 13,9% însumând 11,5 mil.
tone. Creșteri ale volumului mărfurilor transportate au fost înregistrate în cazul tuturor mijloacelor
de transport: transportul aerian – cu 28%, transportul rutier – cu 14,7%, transportul feroviar – cu
12%, transportul fluvial – cu 10,2%. Cea mai mare influență asupra creșterii înregistrate a fost
asigurată de transportul auto (75% din creșterea totală), urmat de cel feroviar (24% din creșterea
totală), fapt determinat de ponderea semnificativă a acestora în structura serviciilor de transport
(71% - transportul auto şi 28% - transportul feroviar).
În luna august creşteri ale volumului mărfurilor transportate au fost înregistrate doar în cazul
transportului auto (+12,7%), celelalte mijloace de transport înregistrând descreşteri.
Evoluţia lunară a transportului de mărfuri,

% faţă de luna corespunzătoare a anului precedent
44.4
45 43.0
34.1 35.1 35.6

35 32.6 32.5
25 21.2 21.6 22.1 21.2

18.1 18.8
17.3
15.1 14.8
15
10.0
7.1
5 3.5
-5
-11.4
-15
Feroviar Auto Fluvial Aerian Total

Creșterea volumului mărfurilor transportate a fost determinată de evoluțiile pozitive din economia
națională, dinamizarea activităților economice și schimburilor comerciale. În perioada ianuarie-iulie
2018 exporturile au crescut cu 25,8%, importurile cu 25,0%, producţia industrială cu 7,5%,
agricultura cu 7,2%.
Numărul pasagerilor transportați continuă trendul descendent. În ianuarie-iulie 2018 au fost
transportați circa 58,6 milioane pasageri, cu 1,6% mai puțin față de ianuarie-iulie 2017.
Descreșterea respectivă a fost produsă de micșorarea numărului de pasageri transportați pe cale
rutieră (-1,5%), pe cale feroviară (-7,8%) şi pe cale aeriană (-1,1%). Doar transportul naval de
pasageri a înregistrat creșteri (+17,9%).
Evoluţia lunară a transportului de pasageri,

% faţă de luna corespunzătoare a anului precedent
28
4 3.3
2 1.6
0.9
0.3
0
-1.1
-1.7 -0.5
-2 -1.3 -1.1 -1.4 -1.3
-1.9 -1.5
-2.6 -2.8
-4 -3.7
-4.4
-4.7
-6 -5.8
-8
Aerian Fluvial Auto Feroviar Total
Premise pentru situația nefavorabilă în sectorul transportului de călători sunt create de ponderea
înaltă a economiei neobservate în sector (circa 20%), de ineficiența și performanța scăzută a
serviciilor de transport public şi a sectorului feroviar, precum și de creșterea numărului de
automobile deținute de populație (importurile de vehicule rutiere a crescut cu 28% în ianuarie-iulie
2018).
Comerțul cu bunuri și servicii
În ianuarie-iulie 2018, cifra de afaceri în comerțul cu amănuntul a însumat circa 26,4 mild. lei și a
înregistrat o creștere de circa 7,1% (în prețuri comparabile). Creșterile volumului mărfurilor
comercializate s-au datorat creşterii cererii de mărfuri din partea populației, care poate fi explicată
de creșterea reală a veniturilor și a puterii de cumpărare a populației. Salariul real a crescut cu 8,7%
în semestrul I 2018, iar veniturile reale ale populaţiei– cu 4,8% în trimestrul I şi 3,3% în trimestrul
II.
Evoluția lunară a comerțului cu amănuntul,
% față de luna corespunzătoare a anului precedent
13 12.1
11.4
10.2
9.1
7.9
8
6.5
4.4 4.2 4.7

3.4 3.3
3
1.5
-0.4 -0.5 -0.8
-1.1 -1
-1.7
-2.5 -2.3 -2.4 -2.7
-2 -3.3 -3.5
-4.5 -4.2
-6.3 -6.3
-7-7.5 -7.9
-10.9
-12
2016 2016 2016 2016 2016 2016 2016 2016 2016 2016 2016 2016 2017 2017 2017 2017 2017 2017 2017 2017 2017 2017 2017 2017 2018 2018 2018 2018 2018 2018 2018
-01 -02 -03 -04 -05 -06 -07 -08 -09 -10 -11 -12 -01 -02 -03 -04 -05 -06 -07 -08 -09 -10 -11 -12 -01 -02 -03 -04 -05 -06 -07
În structura vânzărilor pe grupe de mărfuri predomină produsele nealimentare, cota cărora

constituie circa 65%, inclusiv carburanţi pentru autovehicule – 24%, produse de uz casnic – 14%,
29
echipament informativ şi de telecomunicaţii – 3%, bunuri culturale – 2%. Vânzările de produse
alimentare reprezintă circa 1/3 din volumul total al vânzărilor.
În ianuarie-iulie 2018, cifra de afaceri pentru serviciile de piaţă prestate populaţiei au marcat o

creştere de 9,1% (în preţuri comparabile) şi a însumat circa 9,9 mild. lei. La fel ca în cazul
comerţului cu amănuntul factorul de bază care a influenţat creşterea solicitărilor de servicii a
constituit îmbunătăţirea situaţiei financiare a populaţiei ca rezultat a creşterii reale a veniturilor
populaţiei.
Evoluția lunară a cifrei de afaceri pentru serviciile prestate populaţiei, %

15.8
14
12.1 11.9
10.7 10.3
10
8.4 8.4
6.6
5.2 5.2 5.2 5.6
6 4.6
4.4 4.3
2.6 2.3
1.8
2 1.2
-0.8 -0.9 -0.7 -1
-2 -2.7
-5.7 -5.4 -5.7 -5.4

-6 -6.6
-7.4
-10
-13.1
-14
2016 2016 2016 2016 2016 2016 2016 2016 2016 2016 2016 2016 2017 2017 2017 2017 2017 2017 2017 2017 2017 2017 2017 2017 2018 2018 2018 2018 2018 2018 2018
-01 -02 -03 -04 -05 -06 -07 -08 -09 -10 -11 -12 -01 -02 -03 -04 -05 -06 -07 -08 -09 -10 -11 -12 -01 -02 -03 -04 -05 -06 -07
În structura vânzărilor, predomină serviciile prestate în domeniul sănătății și asistență socială (circa
47% din volumul total), după care urmează serviciile în alimentaţia publică şi cazare (18%), turism,
activităţi de recreare şi agrement (20%), învăţământ (11%). Comparativ cu perioada similară a
anului trecut, în structura serviciilor continuă tendinţa de creştere a ponderii serviciilor de turism și
agrement (+1,8 p.p).
În ianuarie-iulie 2018, comerțul cu ridicata, care asigură intermedierea dintre producători și

comercianții cu amănuntul, s-a majorat cu 10,3% (în preţuri curente) și a înregistrat o valoare a
cifrei de afaceri de circa 54,1 mild. lei. O influență majoră asupra creșterii comerțului cu ridicala au
avut-o vânzările de produse alimentare (+4,5 p.p contribuție la creștere) și de echipament informatic
și de telecomunicații (+2,7 p.p contribuție la creștere).
De asemenea, a crescut volumul serviciilor prestate întreprinderilor. Acestea s-au majorat cu

circa 4,9% (în preţuri curente), înregistrând o cifră de afaceri de circa 22,9 mild. lei. Cerere sporită a
fost înregistrată pentru tranzacțiile imobliliare (+9,3%), serviciile de transport și depozitare
(+6,0%), informații și telecomunicații (+5,6%), servicii administrative şi de suport (+6,0%). În
diminuare a fost activitatea întreprinderilor care presteză servicii de consultanţă juridică și contabile
(-37,6%), servicii şi activităţi de secretariat (-32,8%), precum și cele care se ocupă de publicitate și
studierea pieței (-3,3%).
Evoluția lunară a comerţului cu ridicata și serviciilor prestate întreprinderilor, %

30
28
23
18
13
-2
-7
-12
201 201 201 201 201 201 201 201 201 201 201 201 201 201 201 201 201 201 201 201 201 201 201 201 201 201 201 201 201 201 201
6- 6- 6- 6- 6- 6- 6- 6- 6- 6- 6- 6- 7- 7- 7- 7- 7- 7- 7- 7- 7- 7- 7- 7- 8- 8- 8- 8- 8- 8- 8-
01 02 03 04 05 06 07 08 09 10 11 12 01 02 03 04 05 06 07 08 09 10 11 12 01 02 03 04 05 06 07
Comert cu ridicata Servicii prestate intreprinderilor
Ameliorarea comerțului cu ridicata se explică, pe de o parte, de creșterea cererii din partea

comercianților cu amănuntul, pe de altă parte, de dinamizarea activității întreprinderilor ce
utilizează în procesele de producție materie primă furnizată de rețeaua de comerț angro, precum și a
agenților economici ce utilizează servicii din partea altor întreprinderi pentru a-și asigura activitatea
economică.
Cifra de afaceri în comerț, întreținere și reparație a autovehiculelor şi motocicletelor, a crescut

cu 8,2% (în preţuri curente), înregistrând o valoare de 4,9 mild. lei. Acestă creștere se datorează
creșterii cifrei de afaceri la comerțul cu autovehicole (+9,5%), comerțul cu piese pentru
autovehicole (+24,5%). Se observă o scădere în continuare a volumului de afaceri la serviciile de
întreținere și reparare a autovehiculelor (-26,7%).
Evoluția lunară a comerţului cu autovehicule, %
40
34.6
32.3
30.231.1
30 26.727.427.4 27.4
23.9
20.6 21.8
20.2 19.7
20 18.6 18.6 17.9 17
14.2
10.8 10.7 9.8
10 9.2
7 5.8
5.6
3.1 2 0.9 1.6
0
-8 -7.2
-10
-20
201 201 201 201 201 201 201 201 201 201 201 201 201 201 201 201 201 201 201 201 201 201 201 201 201 201 201 201 201 201 201
6- 6- 6- 6- 6- 6- 6- 6- 6- 6- 6- 6- 7- 7- 7- 7- 7- 7- 7- 7- 7- 7- 7- 7- 8- 8- 8- 8- 8- 8- 8-
01 02 03 04 05 06 07 08 09 10 11 12 01 02 03 04 05 06 07 08 09 10 11 12 01 02 03 04 05 06 07
IV. Relaţii externe
Balanţa de plăţi
31
Relaţiile ţării noastre cu exteriorul sunt reflectate în Balanţa de plăţi: conform datelor BNM
(versiunea 6), în semestrul I 2018 se accentuează un grad înalt al deschiderii economiei naţionale şi
vulnerabilităţii faţă de mediul exterior. Principalele agregate ale Balanţei de plăţi au fost marcate de
creșterea exporturilor cu 23,5%, importurilor - cu 24,6%, veniturilor nete primare - cu 8,8% şi celor
secundare - cu 15,8%, acumulării nete de angajamente la investiţiile străine directe - de 1,5 ori față
de semestrul I 2017.
Evoluţia principalelor agregate ale balanţei de plăţi ,

I semestru al anilor 2017-2018, mil. dolari SUA
2018
2017
preliminar
CONTUL CURENT -307,8 -481,7
Bunuri şi servicii -1 069,3 -1 346,4
Bunuri -1 197,2 -1 511,0
export (FOB) 775,1 961,3
import (FOB) 1 972,3 2 472,3
Servicii 127,9 164,5
Venituri primare 245,0 266,4
compensarea rezidenţilor din muncă (intrări) 391,6 445,8
Venituri secundare 516,6 598,3
transferuri personale (intrări) 376,6 437,6
CONTUL DE CAPITAL -9,6 -17,7
Capacitatea netă (+) / necesarul net (-) de finanţare (soldul
-317,4 -499,4
conturilor curent şi de capital)
CONTUL FINANCIAR
Capacitatea netă (+) / necesarul net (-) de finanţare (soldul -255,5 -489,7
contului financiar)
Investiţii directe -74,8 -124,7
achiziționarea netă de active financiare 10,1 3,8
acumularea netă de pasive 84,9 128,5
Investiţii de portofoliu -0,3 1,0
Derivate financiare - bancare, valoare netă -0,5 0,5
Alte investiţii -321,4 -483,5
achiziționarea netă de active financiare -150,6 -349,1
acumularea netă de pasive 170,8 134,4
Activele de rezervă ale statului, (-) micșorare, (+) majorare 141,5 117,0
Erori şi omisiuni 61,9 9,7
În ianuarie-iunie 2018 deficitul contului curent a înregistrat un nivel de 481,7 mil. dolari,
majorîndu-se de 1,6 ori comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2017. Această situație a fost
determinată de creșterea semnificativă soldului negativ al bunurilor. În raport cu PIB deficitul
contului curent a constituit 9,8%.
Principalele componente ale contului curent în I semestru al anilor 2014-2018,

mil. dolari
32
7
900
2
400
-3
-100
-5.9
-600 -8
-7.7 -7.9
-9.9 -9.8
-1100 -13
-1600 -18
2014 2015 2016 2017 2018
Venituri secundare Venituri primare Servicii Bunuri
Contul curent în raport cu PIB, % (axa dreaptă)
Deficitul balanţei comerciale de bunuri și servicii a constituit 1346,4 mil. dolari, majorîndu-se cu
25,9% faţă de semestrul I 2017. Deficitul comercial a fost acoperit de excedentele înregistrate la
veniturile primare și secundare, în proporţie de 64,2% (în semestrul I 2017 – 71,2%). În raport cu
PIB deficitul comercial de bunuri şi servicii a constituit 27,5%.
Exporturile de bunuri în ianuarie-iunie 2018 au totalizat 961,3 mil. dolari şi s-au majorat cu 24%
comparativ cu ianuarie-iunie 2017, iar în raport cu PIB acestea au constituit 19,6%.
Înviorarea cererii interne a contribuit la creșterea importurilor de bunuri, volumul total al acestora a
însumat 2472,3 mil. dolari, fiind cu 25,4% mai mare faţă ianuarie-iunie 2017. Astfel, importul a
constituit 50,5% în raport cu PIB.
Importul de produse energetice și electricitate a constituit 427,6 mil. dolari, majorîndu-se cu 24,5%
comparativ cu ianuarie-iunie 2017. Aceasta se datorează creșterii importului de combustibil diesel –
cu 33,9%, gaz natural – cu 35,4%, benzine auto – cu 26,5%. Concomitent, importul de cărbune s-a
diminuat de circa 2 ori și energia electrică – cu 33,5%.
Balanţa serviciilor a înregistrat un sold pozitiv de 164,5 mil. dolari, comparativ cu 127,9 mil. dolari
în semestrul I 2017. Exportul serviciilor s-a majorat cu 22,7%, iar importul - cu 21%. Această
situaţie a fost determinată, în general, de creșterea mai intensă înregistrată la majoritatea seviciilor
exportate, inclusiv servicii de transport cu 9,9% și călătorii – cu 27,9%.
Soldul pozitiv al balanței veniturilor primare a constituit 266,4 mil. dolari, majorîndu-se cu 8,8%
comparativ cu semestrul I 2017 datorită creșterii cu 14,5% a soldului pozitiv al compensării pentru
muncă, în timp ce veniturile din investiții au înregistrat ieșiri nete de 138,2 mil. dolari, cu 27,8%
mai mult față de semestrul I 2017. Raportul dintre soldul veniturilor primare și PIB a
constituit 5,4%. Intrările totale de venituri s-au majorat cu 15,9%, pînă la 471,3
mil. dolari, iar ieșirile - cu 26,6%, pînă la 204,9 mil. dolari.
Valoarea intrărilor veniturilor din muncă peste hotare a constituit 445,8 mil. dolari, sau 9,1% în
raport cu PIB, majorîndu-se față de semestrul I 2017 cu 13,8%.
Veniturile secundare nete au înregistrat un excedent în valoare de 598,3 mil.

dolari, majorîndu-se cu 15,8% comparativ cu semestrul I 2017. Intrările au însumat
671,2 mil. dolari, cu 15,6% mai mult, iar ieșirile - cu 14,2% mai mult, însumînd
33
72,9 mil. dolari. Raportul dintre soldul veniturilor secundare și PIB a fost de
12,2%.
Transferurile personale au înregistrat intrări de 437,6 mil. dolari, majorîndu-se

cu 16,2% comparativ cu semestrul I 2017 și ieșiri de 37,7 mil. dolari, care s-au
majorat cu 19,2%. Astfel, soldul transferurilor personale s-a majorat cu 16%,
constituind 399,9 mil. dolari.
Valoarea cumulativă a intrărilor veniturilor din muncă și a transferurilor

personale primite de peste hotare a fost evaluată la 883,4 mil. dolari și s-a
majorat cu 15% comparativ cu semestrul I 2017. Raportate la PIB compensarea
pentru muncă și transferurile personale primite de peste hotare au constituit
18%.
Contul de capital a înregistrat un sold negativ de 17,7 mil. dolari, fiind de 1,8
ori mai mare față de primul semestru al anului 2017. Valoarea granturilor aferente
proiectelor investiţionale primite din exterior de administraţia publică a constituit 7,5 mil. dolari (de
1,8 ori mai mult comparativ cu semestrul I 2017), în timp ce ieșirile nete înregistrate la alte sectoare
au însumat 25,2 mil. dolari (de 1,8 ori mai mult).
În semestrul I 2018 soldul contului curent şi de capital a înregistrat un

necesar de finanţare de 499,4 mil. dolari.
Contul financiar al balanţei de plăţi s-a soldat în semestrul I 2018 cu -489,7 mil. dolari,
înregistrînd intrări nete de capital. Această situație a fost determinată, în special, de
acumularea netă a pasivelor în valoare de 261,6 mil. dolari, în timp ce activele
financiare nete s-au micșorat cu 228,1 mil. dolari.
Investiţiile directe au înregistrat intrări nete în valoare de 124,7 mil. dolari,

majorîndu-se de circa 1,7 ori comparativ cu semestrul I 2017, ca urmare a creşterii
nete de pasive cu 128,5 mil. dolari, în timp ce activele nete s-au majorat cu 3,8
mil. dolari.
Pe parcursul primului semestru 2018, investitorii din Republica Moldova au

efectuat investiții directe în străinătate sub formă de acțiuni în întreprinderile
de peste hotare în valoare de 3,4 mil dolari, în timp ce creanțele
întreprinderilor afiliate moldovenești față de investitorii lor direcți și activele
sub formă de instrumente de datorii au înregistrat o majorare neesențială – cu
cîte 0,2 mil. dolari.
Creșterea netă a pasivelor (intrărilor de investiții directe) a fost generată de

participațiile noi în capitalul întreprinderilor din Republica Moldova în valoare
netă de 44,7 mil. dolari, de reinvestirea profiturilor de către investitorii străini
în întreprinderile-fiice moldovenești în valoare de 46,5 mil. dolari și de
acumularea netă a datoriilor (sub formă de împrumuturi și credite comerciale)
întreprinderilor rezidente față de investitorii lor direcți de peste hotare în
valoare de 37,3 mil. dolari.
34
Acumularea netă de pasive a investițiilor directe pe instrumente, mil. dolari
250
210.4
200
150
125.8 128.5
100 84.9
50 37.9
-50
2014 2015 2016 2017 2018
Instrumente de natura datoriei

Reinvestirea profiturilor
Participaţii la capital și acțiuni ale fondurilor de investiții, exceptând reinvestirea profiturilor
Acumularea netă de pasive
Stocul total de pasive sub formă de investiții directe la 30.06.2018 a fost evaluat la 3915,3 mil.
dolari, din care participaţiile la capital deţin o pondere de 52,4%, împrumuturile de datorie – 47,6%.
În distribuţia geografică a capitalului acumulat, investitorilor din ţările UE le-au revenit ponderea
majoră – 82,7%, celor din ţările CSI – 7,3%, altor ţări – 10%. Principalii investitori străini în
Moldova sunt originari din Olanda, Spania, Franța, Cipru, Rusia, România, Germania, Italia, SUA.
Distribuția geografică a stocului investițiilor străine directe (capital propriu) la 30.06.2018
205.5
149.8
Uniunea Europeană CSI
alte țări
1695.7

35
Principalele activități economice care au beneficiat de investiţii directe din
străinătate sunt industria prelucrătoare (25,2%) și activitățile financiare și de
asigurări (24,4%) din stocul total de pasive a investiţiilor directe sub formă de
capital propriu. Alte activităţi care au atras investitori străini au fost comerţul
(16,5%), industria energetică (12,7%), informații și comunicații (9,1%),
transport și depozitare (4,9%), tranzacţiile imobiliare (2,7%).
Investiţiile directe, capital propriu acumulat la 31.03.2018, pe activităţi economice
4.6
2.7
4.9 activitățile financiare și de asigurări
24.4
9.1 industria prelucrătoare
industria energetică
comerţul
informații și comunicații
16.5
transport și depozitare
25.2 tranzacţiile imobiliare
12.7 alte activități
Investiţiile de portofoliu pe parcursul perioadei ianuarie-iunie 2018 au înregistrat ieșiri nete

de 1 mil. dolari.
În semestrul I 2018 alte investiţii au înregistrat intrări nete de mijloace

financiare în valoare de 483,5 mil. dolari, ca urmare a scăderii nete a activelor
cu 349,1 mil. dolari și majorării nete a pasivelor cu 134,4 mil. dolari.
Comerţul exterior
Comerţul exterior urmează o continuă evoluție ascendentă încă din anul 2017, fiind marcat de un
şir de factori, precum: aprecierea monedei naţionale, creșteri ale producției în sectorul agricol și
industrial. Se evidențiază tot mai mult dezvoltarea intensă a ramurii industriei automotive, în
contextul creşterii numărului de investitori cointeresaţi şi a mediului de afaceri mai atractiv. De
asemenea, comerţul exterior a fost influenţat de îmbunătăţirea și diversificarea cererii externe din
partea celorlalte ţări ale lumii, determinată de expansiunea economiei mondiale, de evoluția
preţurilor mondiale la resursele energetice şi la produsele alimentare. Se menţine importul materiei
prime necesare pentru aprovizionarea sectorului de afaceri şi funcţionarea economiei, precum şi
celor destinate consumului populaţiei.

În perioada ianuarie-iulie 2018 exporturile s-au majorat în termeni nominali cu 25,8%, iar
importurile – cu 25%. În valoare absolută, exporturile de mărfuri realizate în ianuarie-iulie 2018 s-
au cifrat la 1534,1 mil. dolari SUA, mai mult cu 314,3 mil. dolari comparativ cu ianuarie-iulie
2017, iar importurile au însumat 3223,5 mil. dolari, mai mult cu 645,2 mil. dolari.
36
Evoluţia exportului, importului şi soldului balanţei comerciale

în ianuarie-iulie 2008-2018, mil. dolari SUA
3400 3223.5
3069.9 2994.0
3000 2789.0 2877.3
2578.3
2600 2326.2 2182.4
2200 1990.0
1762.6
1800 1534.1
1341.0 1376.6
1400 1176.4 1204.7 1157.4 1219.8
1071.0
1000 691.8 724.3
600
200
-200
-600
-1070.8 -1168.8 -1111.4
-1000 -1265.7 -1358.5
-1400 -1612.6 -1672.6 -1728.9 -1617.5 -1689.4
-1800
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
export import soldul balanţei comerciale
Decalajul în evoluţia exporturilor şi importurilor a determinat acumularea în ianuarie-iulie 2018 a

unui deficit al balanţei comerciale de 1689,4 mil. dolari, cu 330,9 mil. dolari (+24,4%) mai mare
faţă de cel înregistrat în ianuarie-iulie 2017. În structura soldului balanţei comerciale predomină
soldul negativ la: petrol, produse petroliere şi produse înrudite (19,1% din total), vehicule rutiere
(9,5%), gaz şi produse industriale obţinute din gaz (8,7%), fire, ţesături, articole textile (7,9%),
maşini şi aparate specializate pentru industriile specifice (7,2%), alte materiale şi produse chimice
(5,6%), produse medicinale şi farmaceutice (5,5%), alte articole diverse (5,4%) etc., acestea fiind
destinate atît pentru consumul populaţiei, cît şi pentru aprovizionarea sectorului de afaceri.
Totodată, s-a înregistrat un sold pozitiv la îmbrăcăminte şi accesorii (cu o pondere de 6,2% din
soldul total), seminţe şi fructe oleaginoase (6%), băuturi (4,6%), cereale şi preparate pe bază de
cereale (4,2%), mobilă şi părţile ei (3,7%), legume și fructe (3,6%), grăsimi şi uleiuri vegetale
fixate, brute, rafinate sau fracţionate (2,6%) etc.
În cadrul comerţului exterior pe grupe de ţări, balanţa comercială a atestat o majorare a deficitului
atît în raport cu ţările Uniunii Europene de pînă la 593,5 mil. dolari (503,6 mil. dolari în ianuarie-
iulie 2017), cît şi în raport cu ţările CSI, pînă la 514,5 mil. dolari (380 mil. dolari în ianuarie-iulie
2017), iar cu alte ţări – pînă la 581,5 mil. dolari (474,8 mil. dolari în ianuarie-iulie 2017).
Gradul de acoperire a importurilor cu exporturi în ianuarie-iulie 2018 a constituit 47,6%, față de

47,3% înregistrat în ianuarie-iulie 2017.
Dinamica schimburilor comerciale
Ianuarie-iulie 2017 Ianuarie-iulie 2018

în % faţă în % faţă
mil. dolari structura, de mil. dolari structura, de
SUA % ianuarie- SUA % ianuarie-
iulie 2016 iulie 2017
Export – total 1219,8 100 113,9 1534,1 100,0 125,8
37
Ianuarie-iulie 2017 Ianuarie-iulie 2018
în % faţă în % faţă
mil. dolari structura, de mil. dolari structura, de
SUA % ianuarie- SUA % ianuarie-
iulie 2016 iulie 2017
inclusiv în:
ţările Uniunii Europene (UE-28) 778,3 63,8 114,2 1053,6 68,7 135,4
ţările CSI 255,2 20,9 114,6 245,3 16,0 96,1
alte ţări 186,3 15,3 111,7 235,2 15,3 126,2
Import – total 2578,3 100 118,1 3223,5 100,0 125,0
inclusiv din:
ţările Uniunii Europene (UE-28) 1281,9 49,7 117,9 1647,1 51,1 128,5
ţările CSI 635,2 24,6 115,9 759,7 23,6 119,6
alte ţări 661,2 25,6 121,0 816,7 25,3 123,5
Balanţa comercială -1358,5 x 122,2 -1689,4 x 124,4
Gradul de acoperire a importului
prin export 47,3% x -1,8 p. p. 47,6% x 0,3 p.p.
Exporturile după destinaţie
În ianuarie-iulie curent dinamica exporturilor spre ţările Uniunii Europene îşi continuă tendinţa de
creştere - cu 275,3 mil. dolari (+35,4%), alte ţări cu 48,9 mil. dolari (+26,2%), iar ţările CSI - cu 9,9
mil. dolari mai puţin (-3,9%), respectiv.
Primele 11 ţări-partenere în derularea export-import
în ianuarie-iulie 2017 în ianuarie-iulie 2018
China China
Franta Austria
Ucraina Franta
Polonia Ucraina
Turcia Polonia
Exportul de bunuri Belarus Exportul de bunuri Turcia
Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord Belarus
Germania Federatia Rusa
Italia Germania
Federatia Rusa Italia
Romania Romania
400 Importul de
300 200bunuri 100 0 100 200 300 400 500 400 300 200Importul
100de bunuri
0 100 200 300 400 500
Sursă: elaborat de Ministerul Economiei şi Infrastructurii în baza datelor Biroului Naţional de Statistică
Accelerarea exporturilor în ianuarie-iulie 2018 s-a datorat preponderent cererii sporite din partea
ţărilor UE şi altor ţări (Italia, Germania, Polonia, Elveţia, Georgia, Serbia, Emiratele Arabe Unite,
etc.). De asemenea, un factor important a fost şi valorificarea oportunităților oferite de acordurile de
cooperare economică internațională (AA/DCFTA, Acordul de Comerț Liber cu Turcia, etc.). În
acelaşi timp, exporturile către ţările CSI sunt în scădere și, respectiv, contribuția acstora la creșterea
exporturilor a fost negativă (-0,8 p.p.)
Evoluţia ratei anuale a exporturilor (%) şi contribuţia pe categorii de ţări (p.p.),

pentru perioada ianuarie-iulie, anii 2011-2018
38
61 62.4
51 2018 68.7 16.0 15.3

41
2017 63.8 20.9 15.3
31 25.8
21 2016 63.6 20.8 15.6

13.9
11.3
11
2.4 2.6 2015 62.3 25.3 12.3
1
-7.5
2014 52.3 33.3 14.5
-9
-15.9
-19 2013 45.2 39.8 15.0
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Alte ţări Ţările CSI Ţările UE Exporturile

UE CSI alte țări
Sursă: Biroul Naţional de Statistică, calculele Ministerul Economiei şi Infrastructurii
Principala destinaţie a exporturilor Republicii Moldova rămîn ţările Uniunii Europene, cu o

pondere de circa 68,7% în total export. Livrările de mărfuri către această grupă de state au însumat
1053,6 mil. dolari, în creștere cu 35,4% faţă de ianuarie-iulie 2017. Principalii parteneri sunt
România (26,9% din total export), Italia (11,5%), Germania (8,4%), Polonia (3,5%), Marea Britanie
(3,3%), Franţa (2,2%) şi Bulgaria (2,1%).
Totodată, cele mai importante creșteri ale volumului exporturilor au fost înregistrate cu următoarele
țări: Portugalia de 139,7 ori, însumînd 9,3 mil. dolari, Malta – de 36,3 ori (0,6 mil. dolari), Slovacia
– de 2,4 ori (12 mil. dolari), Croația – de 2,1 ori (0,4 mil. dolari), Finlanda – de 1,8 ori (0,1 mil.
dolari), Franța – de 1,7 ori (33,8 mil. dolari), Olanda - de 1,7 ori (22,7 mil. dolari), Italia – de 1,6 ori
(177 mil. dolari), Germania – de 1,6 ori (129,4 mil. dolari), Spania – de 1,6 ori (18,4 mil. dolari)
etc.
Livrările către ţările CSI deţin o pondere mai mică în volumul total al exportului Republicii
Moldova – 16%. Exporturile către această grupă de ţări au însumat 245,3 mil. dolari, în descreştere
cu 3,9% faţă de ianuarie-iulie 2017. Cea mai mare pondere revine Federaţiei Ruse – 8,3% în
volumul total al exportului, însumînd 127,2 mil. dolari, Belarus – 3,6% (55,7 mil. dolari) şi
Ucrainei –3,1% (47,1 mil. dolari).
Livrările către alte ţări deţin o pondere de 15,3%, însumînd 235,2 mil. dolari, cu 26,2% mai mult
faţă de ianuarie-iulie 2017. Printre acestea se remarcă exporturile către Turcia (54,8 mil. dolari),
Elveţia (30,1 mil. dolari), Serbia (15,4 mil. dolari), SUA (circa 13 mil. dolari), Georgia (circa 12,3
mil. dolari), Liban (10 mil. dolari), China (9,9 mil. dolari), Emiratele Arabe Unite (circa 8,5 mil.
dolari), Irak (8,3 mil. dolari) etc.
Exporturile pe grupe de mărfuri
Analizînd exportul pe grupe de mărfuri, se observă majorarea exporturilor de produse

agroalimentare (seminţe şi fructe oleaginoase, legume şi fructe, cereale şi preparate pe bază de
cereale, grăsimi şi uleiuri vegetale fixate, brute, rafinate sau fracţionate, băuturi, etc.), datorită
recoltei agricole bune din 2017 şi a unei cereri sporite preponderent din partea ţărilor UE pentru
aceste produse.
La fel, o contribuţie semnificativă la creşterea exporturilor a fost determinată de extinderea

activității investitorilor străini în Zonele Economice Libere, în special în ramura industriei
automotive, asigurînd majorări de exporturi preponderent din categoria “maşini şi aparate electrice
şi părţi ale acestora”.
39
Datorită evoluţiilor favorabile în alte sectoare industriale, s-au accelerat exporturile la următoarele
tipuri de mărfuri: îmbrăcăminte şi accesorii, mobilă şi părţile ei, articolele din minerale nemetalice,
alte articole manufacturate diverse, etc. Totodată, a avut o influență benefică la creşterea
exporturilor şi reexportul de produse medicinale şi farmaceutice. În acelaşi timp, o influență
negativă asupra evoluţiei ratei anuale a exporturilor au avut tipurile de mărfuri: alte echipamente de
transport; zahăr, preparate pe bază de zahăr, miere; fire, ţesături, articole textile; vehicule rutiere,
maşini şi aparate industriale cu aplicaţii generale etc.
Exporturile de mărfuri autohtone în ianuarie-iulie 2018 au constituit1018,9 mil. dolari, cu o

pondere de 66,4% din total exporturi şi s-au majorat cu 32,2% faţă de perioada similară din anul
2017.
Reexporturile de mărfuri străine au însumat 515,2 mil. dolari (33,6% din total exporturi),
majorîndu-se cu 14,7% comparativ cu ianuarie-iulie 2017. Datorită politicilor statului de stimulare şi
atragere a investitorilor străini în zonele economice libere, a crescut producţia în aceste zone, care, la
rîndul ei, a contribuit la majorarea reexportului. Reexporturile de mărfuri străine după prelucrare au
deţinut 24,6% din total exporturi, iar reexporturile de mărfuri clasice, care nu au suferit transformări
esenţiale – 9%.
Evoluţia exporturilor de mărfuri în ianuarie-iulie 2017-2018,

mil. dolari SUA
63.3
Alte grupe de mărfuri
33.5
76.1
Produse chimice și produse derivate
73.7
105.7
Mărfuri manufacturate, clasificate mai ales după materia primă
96.3
125.1
Băuturi şi tutun
102.6
155.8
Materiale brute necomestibile, exclusiv combustibil
146.2
314.5
Maşini şi echipamente pentru transport
231.2
329.6
Produse alimentare şi animale vii
241.8
364.0
Articole manufacturate diverse
294.5
0 50 100 150 200 250 300 350
ianuarie-iunie 2018 ianuarie-i ulie 2017
Exporturile de articole manufacturate diverse a crescut cu 23,6%, însumînd 364 mil. dolari. Cota
acestor livrări în volumul total de exporturi a constituit circa 23,7%, fiind cu 0,4 p.p. mai mică faţă
de ianuarie-iulie 2017. În cadrul acestei secţiuni de mărfuri, ponderi însemnate au deţinut
exporturile de îmbrăcăminte şi accesorii – 12,1% din total exporturi. Valoarea acestor exporturi a
fost de 185,8 mil. dolari, înregistrînd o creştere de 21,8% faţă de ianuarie-iulie 2017. Este de
menţionat că livrările de mobilă şi părţile ei s-au majorat cu 29,2% şi au constituit circa 92,3 mil.
dolari şi o pondere de 6% în total export, alte articole diverse – s-au majorat cu 33,7% și au
constituit circa 31,6 mil. dolari și o pondere de 2,1% în total export, exporturile de încălţăminte s-au
majorat cu circa 19,3% și au constituit 22,5 mil. dolari şi o pondere de 1,5% în total export.
Ponderea exporturilor de produse alimentare şi animale vii a fost de 21,5% în total export, fiind în
creştere cu 1,7 p.p. faţă de ianuarie-iulie 2017. Valoarea acestor exporturi s-a majorat cu 36,3% faţă
de ianuarie-iulie 2017 şi a constituit 329,6 mil. dolari. În cadrul acestei secţiuni de mărfuri o
pondere mai semnificativă, 9,9% din total export, o deţin exporturile de legume și fructe - în valoare
de 152 mil. dolari; cereale și preparate pe bază de cereale – 7,7% din total export, în sumă de 118,2
40
mil. dolari; zahăr, preparate pe bază de zahăr; miere – 1% din total export, în valoare de 15 mil.
dolari, etc.
Valoarea livrărilor de maşini şi echipamente pentru transport în ianuarie-iulie 2018 a constituit

314,5 mil. dolari, înregistrînd o creştere cu 36% faţă de ianuarie-iulie 2017. Ponderea acestor
mărfuri în total export este destul de semnificativă – 20,5%. În cadrul acestei secţiuni de mărfuri
ponderi însemnate au deţinut exporturile de maşini şi aparate electrice și părți ale acestora – 18%
(mai mult cu 3,7 p.p. comparativ cu ianuarie-iulie 2017), iar volumul acestor livrări a însumat 275,9
mil. dolari, de 1,6 ori mai mult.
Volumul exportului de materiale brute necomestibile, exclusiv combustibili s-a majorat cu 6,6% în
ianuarie-iulie 2018 faţă de volumul exportat în ianuarie-iulie 2017, însumînd 155,8 mil. dolari, cu o
pondere de 10,2% în total exporturi. În cadrul acestei secţiuni de mărfuri pondere importantă au
avut-o livrările seminţelor şi fructelor oleaginoase – 8,6% în volumul total al exportului (131,8 mil.
dolari), fiind cu 1,7 p.p. mai puţin comparativ cu ianuarie-iulie 2017.
Exportul de băuturi şi tutun în ianuarie-iulie 2018 a constituit 125,1 mil. dolari, cu 21,9% mai mult
faţă de ianuarie-iulie 2017 şi o pondere de circa 8,1% în total export. În cadrul acestei secţiuni de
mărfuri preponderente rămîn a fi exporturile de băuturi, volumul cărora a constituit 112 mil. dolari,
cu 20,4% mai mult faţă de ianuarie-iulie 2017. Totodată, exportul de tutun brut şi prelucrat – a
constituit circa 13,1 mil. dolari, cu 13,7% mai mult, faţă de ianuarie-iulie 2017.
Volumul exportului de mărfuri manufacturate, clasificate mai ales după materia primă s-a majorat
cu 9,8% şi a constituit 105,7 mil. dolari, sau 6,9% din total exporturi. În cadrul acestei secţiuni de
mărfuri sînt de menţionat exporturile de fire, ţesături şi articole textile cu o pondere de 2,8% din
total export, mai puțin cu 1,2 p.p., volumul livrărilor fiind de 43,5 mil. dolari, cu 11,3% mai puţin
comparativ cu ianuarie-iulie 2017.
Volumul exportului de produse chimice şi produse derivate nespecificate în altă parte în ianuarie-
iulie 2018 a însumat 76,1 mil. dolari, fiind în creștere cu 3,2% comparativ cu ianuarie-iulie 2017.
Cota-parte a acestor mărfuri în volumul total al exportului a fost de 5%. O pondere importantă o
deţin produsele medicinale şi farmaceutice – 2,6% din total export, însumînd 40,5 mil. dolari, fiind
cu 16,3% mai mare față de volumul exportat în perioada similară a anului trecut, iar produsele
chimice organice – 1% din total export, însumînd 15,7 mil. dolari (+10,7%), pe cînd uleiurile
esenţiale, rezinoide şi substanţele parfumate – au constituit 0,9% din total export, însumînd circa 13
mil. dolari, fiind cu 21,2% mai puțin față de perioada similară a anului trecut.
Importurile după ţările de origine
Valoarea importurilor de bunuri efectuat de Republica Moldova în ianuarie-iulie 2018 a constituit

3223,5 mil. dolari, cu 25% mai mult faţă de ianuarie-iulie 2017. Valoarea importurilor s-a majorat
în ţările Uniunii Europene cu 365,2 mil. dolari (+28,5%), în ţările CSI – cu 124,5 mil. dolari
(+19,6%), iar în alte ţări – cu 155,5 mil. dolari (+23,5%).
Accelerarea importurilor în ianuarie-iulie 2018 a avut loc pe toate categoriile de ţări. Menţionăm că
importurile din ţările UE şi alte ţări au contribuit într-o proporţie mai mare la dinamica respectivă.
Evoluţia ratei anuale a importurilor (%) şi contribuţia pe categorii de ţări (p.p.),

pentru perioada ianuarie-iulie, anii 2011-2018
41
45 40.1
2018 51.1 23.6 25.3
35
25.0 2017 49.7 24.6 25.6

25
18.1
15 2016 49.8 25.1 25.1

6.7
3.2
5
-2.5 2015 49.0 25.2 25.8
-6.2
-5
2014 49.4 27.1 23.5

-15
-22.3 2013 44.5 30.9 24.6

-25
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Alte ţări Ţările CSI Ţările UE Importurile

UE CSI alte țări
Sursă: Biroul Naţional de Statistică, calculele Ministerului Economiei şi Infrastructurii

Importurile din ţările Uniunii Europene în ianuarie-iulie 2018 au însumat 1647,1 mil. dolari, cu
28,5% mai mult decît în ianuarie-iulie 2017, deţinînd o pondere de 51,1% în total importuri (fiind
cu 1,4 p.p. mai mult). Importurile au provenit, în mare parte, din România – în valoare de 460,7 mil.
dolari, cu 28% mai mult decît în ianuarie-iulie 2017, Germania – 276,2 mil. dolari (+34%), Italia –
237,2 mil. dolari (+24,5%), Polonia –113,8 mil. dolari (+35,6%), Franţa – 87,1 mil. dolari (+30%),
Ungaria – 69,35 mil. dolari (+30,1%), aceştia fiind unii din partenerii comerciali de bază ai
Republicii Moldova.

Importurile din alte ţări în ianuarie-iulie 2018 au înregistrat creştere cu 23,5% în comparaţie cu
ianuarie-iulie 2017. Volumul acestor importuri a constituit 816,7 mil. dolari şi a deţinut o pondere
de 25,3% în total import (-0,3 p.p.). Cele mai semnificative importuri au fost din China în valoare
de 335,8 mil. dolari (+29,4%), Turcia – 187,4 mil. dolari (+12,1%), Statele Unite ale Americii – 43
mil. dolari (-5,4%).
Importurile de mărfuri provenite din ţările membre ale statelor CSI în ianuarie-iulie 2018 au
însumat 759,7 mil. dolari, în creștere cu 19,6% comparativ cu ianuarie-iulie 2017, care echivalează
cu o cotă de circa 23,6% în total import (-1,1 p.p.). Importul de bunuri din aceste ţări a fost: din
Federaţia Rusă - în valoare de 375,1 mil. dolari, cu 11,6% mai mult faţă de ianuarie-iulie 2017, din
Ucraina – 309,4 mil. dolari (+14,2%) şi Belarus – 62 mil. dolari (-1,4%).
Importurile pe grupe de mărfuri
Majorarea importurilor a fost determinată de evoluţia importurilor la următoarele mărfuri: petrol,

produse petroliere şi produse înrudite; maşini şi aparate electrice şi părţi ale acestora; maşini şi
aparate specializate pentru industriile specifice; gaz și produse industriale obținute din gaz; vehicule
rutiere; legume şi fructe etc.
Înregistrarea ritmurilor înalte de creştere a importurilor se datorează preponderent intensificării

consumului populaţiei, tendinţei continue de apreciere a monedei naţionale, evoluţiei pozitive a
industriei mai ales în ramurile: producerea echipamentelor electrice şi articole de îmbrăcăminte,
precum şi necesităţilor de materii prime pentru activitatea Zonelor Economice Libere. Totodată, au
scăzut importurile de energie electrică, zahăr, preparate pe bază de zahăr, miere; articole de voiaj,
sacoşe şi similare; grăsimi şi uleiuri vegetale fixate, brute, rafinate sau fracţionate; cărbune, cocs şi
brichete, etc.
Evoluţia importurilor de mărfuri în ianuarie-iulie 2017-2018

mil. dolari SUA
42
154.5
Alte grupe de mărfuri
137.3
321.5
Produse alimentare si animale vii
274.7
323.3
Articole manufacturate diverse
274.6
478.5
Produse chimice si produse derivate nespecificate in alta parte
418.5
519.9
Combustibili minerali, lubrifianţi şi materiale derivate
400.7
651.1
Marfuri manufacturate, clasificate mai ales dupa materia prima
519.2
774.7
Maşini şi echipamente pentru transport
553.3
0 50 100 150 200 250 300 350 400 450 500 550 600 650 700 750 800
ianuarie-iunie 2018 ianuarie-iulie 2017
Comparativ cu ianuarie-iulie 2017, volumul importat de maşini şi echipamente pentru transport a

crescut cu 40%, însumînd 774,7 mil. dolari şi o pondere de 24% în volumul total al importurilor.
Este de menţionat, că ponderi importante în cadrul acestei secţiuni de mărfuri au deţinut importurile
de maşini şi aparate electrice și părți ale acestora – 7,5%, în valoare de 240,3 mil. dolari
(majorîndu-se cu 46,7% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent), vehicule rutiere –
5,3%, însumînd 171,4 mil. dolari (+28,5% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent),
maşini şi aparate specializate pentru industriile specifice – 4,1%, în valoare de 130,7 mil. dolari,
maşini şi aparate industriale cu aplicaţii generale – 3,1%, însumînd 100,9 mil. dolari, aparate şi
echipamente de telecomunicaţii – 2,4%, în valoare de 76,6 mil. dolari.
Mărfuri manufacturate, clasificate mai ales după materia primă au fost importate în sumă de 651,1
mil. dolari (cu 25,4% mai mult), iar ponderea acestor mărfuri în total importuri a constituit 20,2%.
În cadrul acestei secţiuni de mărfuri ponderi preponderente au avut importurile de fire, ţesături şi
articole textile – 5,5% din total importuri, în valoare de 177,5 mil. dolari, articole prelucrate din
metal – 2,9%, în valoare de 93,8 mil. dolari, fier şi oţel – 2,4%, în valoare de 77,2 mil. dolari,
articole din minerale nemetalice – 2,1%, în valoare de 68,4 mil. dolari, metale neferoase – 1,9%, în
valoare de 61,8 mil. dolari, hîrtie, carton și articole din pastă de celuloză - 1,8%, în valoare de 56,3
mil. dolari.
Importurile de combustibili minerali, lubrifianţi şi materiale derivate au deţinut o pondere de 16,1%

în total importuri. Volumul acestor importuri în ianuarie-iulie 2018 a însumat 519,9 mil. dolari şi s-
a majorat cu 29,8% faţă de ianuarie-iulie 2017. În cadrul acestei secţiuni de mărfuri, petrolul şi
produsele petroliere deţin cea mai impunătoare pondere în volumul total al importului – 10,4%
(+1,1 p.p.), însumînd 336,1 mil.dolari, iar gazul şi produsele industriale obţinute din gaz – 4,6%
(+0,3 p.p.), însumînd 147,5 mil.dolari.
Volumul importului produselor chimice şi produselor derivate a însumat 478,5 mil. dolari, fiind în
creștere cu 14,3%. Ponderea acestui import în volumul total a fost de 14,8%. Ponderi importante în
această secţiune de mărfuri o deţin produsele medicinale şi farmaceutice – 4,1% din total importuri,
în valoare de 133,2 mil. dolari, alte materiale și produse chimice – 3% din total, în valoare de 95,6
mil. dolari, uleiurile esenţiale, rezinoidele şi substanţele parfumate – 2% din total, în valoare de 63,8
mil. dolari, materialele plastice prelucrate – 1,9% din total, în valoare de 62,1 mil. dolari,
îngrăşăminte minerale sau chimice – 1,5% din total, în valoare de 49,2 mil. dolari.
Volumul importului de articole manufacturate diverse în ianuarie-iulie 2018 a însumat 323,3 mil.
dolari, cu 17,7% mai mult faţă de volumul importat în ianuarie-iulie 2017. Ponderea acestei grupe
de mărfuri în total import a fost de 10%. În cadrul acestei secţiuni de mărfuri ponderi preponderente
43
au avut importurile de alte articole diverse – 3,8% din total importuri, în valoare de 122,4 mil.
dolari, precum şi îmbrăcăminte și accesorii – 2,5% din total importuri, în valoare de 81,3 mil.
dolari.
Importurile de produse alimentare şi animale vii în ianuarie-iulie 2018 au însumat 321,5 mil. dolari,
fiind în creștere cu 17% comparativ cu ianuarie-iulie 2017. Ponderea acestei grupe de mărfuri în
total importuri a fost de 10%. În cadrul acestei grupe de mărfuri preponderente rămîn legumele şi
fructele, cu 2,8% din total importuri, în valoare de 91,6 mil. dolari; cerealele şi preparatele pe bază
de cereale – 1,5% din total, însumînd 46,9 mil.dolari, produse și preparate alimentare diverse –
1,2% din total, însumînd 38,3 mil. dolari.
Persoanele fizice au importat în ianuarie-iulie 2018 mărfuri şi produse în valoare de 102,5 mil.
dolari, cu 15,1% mai puţin decît în aceeaşi perioadă a anului 2017. Diminuarea importurilor a fost
determinată de descreşterea livrărilor de autoturisme şi autovehicule (-23%), cărora le-au revenit
80,2% din importurile realizate de persoanele fizice.
V. Sfera socială
Cîştigul salarial mediu lunar brut al unui salariat din economia naţională pentru semestrul I 2018
a constituit 6141,2 lei şi s-a majorat în termeni nominali cu 13,1% faţă de trimestrul I 2017. În
termeni reali salariul s-a majorat cu 8,7%. În sfera bugetară cîştigul salarial mediu lunar a constituit
5488,5 lei, fiind în creștere cu 13,8% față de semestru I 2017, iar în sectorul real – 6399,3 lei și s-a
majorat cu 12,6%, respectiv.
Veniturile disponibile lunare ale populației în trimestrul II 2018 au constituit în medie pe o

persoană 2374 lei, fiind în creștere faţă de trimestrul II 2017 cu 6,6%, iar în termeni reali - în
creștere cu 3,3%. Cea mai importantă sursă de venit sînt plăţile salariale – 42,4% din veniturile
totale disponibile (cu 0,8 p.p. mai puțin faţă de trimestrul II 2017), veniturile din prestaţiile sociale
– 23,9% (+1,9 p.p.), inclusiv pensiile – 19,8% (+1,2 p.p.), transferurile băneşti din afara ţării
(remitenţele) – 16,5% (-1,2 p.p.), veniturile din activitatea individuală agricolă – 7,3% (-0,1 p.p.),
veniturile din activitatea individuală non-agricolă – 6,2% (-0,3 p.p.). Creșterea continuă a
prestațiilor sociale în veniturile populației reflectă o povară mai mare asupra bugetului public
național.
Cheltuielile medii lunare de consum ale populației în trimestrul II 2018 au constituit în medie pe
o persoană 2379 lei, fiind în creștere faţă de trimestrul II 2017 cu 5,9% în termeni nominali, iar în
termeni reali – în creștere cu 2,6%. Cea mai mare parte a cheltuielilor a fost destinată acoperirii
necesarului de consum alimentar – 45% (cu 0,7 p.p. mai mult faţă de trimestrul II 2017), pentru
întreţinerea locuinţei – 18,2% (-0,2 p.p.), pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte – 10,4% (fără
modificări), pentru sănătate – 5,4% (-0,1 p.p.), comunicaţii - 4,4% -0,2 p.p.), transport – 3,8% (-0,1
p.p.), dotarea locuinţei – 3,7% (-0,1 p.p.), învăţămînt – 0,4% (-0,2 p.p.).
În semestrul I 2018 mărimea minimului de existenţă a constituit în medie pe lună pentru o

persoană 1895,7 lei, fiind în creștere față de semestrul I al anului precedent cu 1,6%. Minimul de
existenţă în medie pentru populaţia în vîrstă aptă de muncă a fost de 2014,7 lei, pentru pensionari –
1589 lei, iar pentru copii – 1815,4 lei.
Veniturile disponibile lunare ale populaţiei în semestrul I 2018 au constituit în medie pe o persoană
2363,9 lei și, respectiv, au depășit valoarea medie a minimului de existenţă cu 24,7%. Valoarea
medie a pensiei lunare stabilite la 1 iulie 2018 a constituit 1658,7 lei, ce asigură acoperirea
minimului de existenţă pentru această categorie de populaţie la un nivel de 104,4%. Salariul mediu
lunar pe economie al unui angajat a constituit 6141,2 lei în această perioadă, fiind astfel, posibilă
44
acoperirea minimului de existenţă pentru populaţia aptă de muncă de 3 ori. Acest co-raport diferă
în funcţie de activităţile economiei naţionale: nivelul maxim de acoperire a minimului de existenţă
pentru populaţia aptă de muncă a fost atins de salariaţii din sectorul informații și comunicații – de
6,7 ori, iar cel minim - de cei din agricultură, silvicultură și pescuit, și din artă, activități de recreere
și de agrement, al căror salarii acoperă minimul de existenţă în proporţie de 1,8 ori.
Numărul șomerilor, estimat conform metodologiei Biroului Internațional al Muncii (BIM) în

trimestrul II 2018 a fost de 40,9 mii, fiind cu 4,8 mii persoane mai mic față de trimestrul II 2017.
Șomajul a afectat într-o proporție mai mare bărbații – 53% din total numărul de șomeri, la fel și
persoanele din mediul urban – 77%.
Rata șomajului (proporția șomerilor BIM în populația activă) la nivel de țară în trimestrul II 2018
a înregistrat 3%, fiind mai mică cu 0,5 p.p. față de trimestrul II 2017 (3,5%). Au fost înregistrate
disparități între rata șomajului în mediul urban și cel rural (respectiv, 5,6% și 1,1%). Rata șomajului
la bărbați a constituit 3,2% și la femei – 2,8%. În rîndurile tinerilor (15-24 ani) rata șomajului a
constituit 7,8%. În categoria de vîrstă 15-29 ani acest indicator a fost de 6%.
La oficiile forței de muncă în perioada ianuarie-august 2018 au fost înregistrați circa 20,8 mii
șomeri, fiind cu 21,2% mai puțini față de numărul acestora înregistrați în ianuarie-august 2017. În
cîmpul muncii au fost plasaţi circa 10 mii şomeri, cu 11,6% mai puțin, respectiv. Din totalul
şomerilor înregistraţi, au beneficiat de ajutor de şomaj 2,8 mii persoane, numărul acestora fiind mai
mic cu 26,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Mărimea medie a ajutorului de şomaj în
perioada ianuarie-august 2018 a constituit 1589,7 lei, marcîndu-se o creştere de 18,2% faţă de
perioada similară a anului 2017.
Secția modelare și prognozare economică, 04.10.2018

Expres 2018-08

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Expres 2018-08

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

INFORMAŢIE OPERATIVĂ

cu privire la evoluţia social - economică a Republicii Moldova

O dinamică pozitivă se atestă în majoritatea sectoarelor economiei naționale. Sunt înregistrate

Sectorul industrial este în creștere, înregistrând în ianuarie-iulie o majorare de 7,5%.

Producţia agricolă în ianuarie-iunie 2018 a înregistrat o creştere de 7,2% (în preţuri

Volumul serviciilor de transport continuă să crească. În perioada ianuarie-august 2018,

PIB pe categorii de resurse în primul semestru al anului 2018

Valoarea adăugată brută, total 70203,8 85,9 104,8 4,1

Produsul intern brut 81774,9 100,0 104,5 4,5

Intensificarea consumului intern, precum și îmbunătățirea administrării fiscale, a contribuit la

Structura Produsului intern brut pe categorii de resurse, %

Sursă: Calculele Ministerului Economiei și Infrastructurii

Consumul final al populației 71222,5 87,1 103,8 3,3

Produsul intern brut 81774,9 100,0 104,5 4,5

Concomitent, transferurile valutare ale

acoperită din sursele externe. 141.0

Formarea brută de capital Consumul final Cererea internă, % din PIB

Sursă: Biroul Naţional de Statistică, calculele

În același timp, este de apreciat faptul că scade

intensificarea exportului, ca rezultat al valorificării

Dinamica ratei inflației, %

Sursă: Biroul Naţional de Statistică

Dinamica ratei inflaţiei în ianuarie-august 2013–2017, %

Sursă: Biroul Naţional de Statistică

Ca rezultat, reducerea prețurilor la produsele alimentare a contribuit la diminuarea IPC general cu

Dinamica prețurilor la produsele alimentare în Republica Moldova este determinată de caracterul

Fluctuațiile prețurilor la mărfurile nealimentare sînt determinate, în mare măsură, de evoluția

Contribuția prețurilor la mărfurile nealimentare asupra modificării IPC general a fost

Contribuția principalelor componente la rata inflației,

Servicii cu plată prestate populației Mărfurile nealimentare Produsele alimentare

Sursă: Biroul Naţional de Statistică

Dinamica ratei anuale a inflației

Rata inflaţiei exclusiv produse alimentare şi băuturi

Rata inflaţiei exclusiv produse şi servicii cu preţuri reglementate

Rata inflaţiei exclusiv combustibil

Sursă: Biroul Naţional de Statistică

Cursul de schimb şi piaţa valutară

Evoluţia cursului de schimb al monedei naţionale

21.22 21.13 21.31 21.01

Sursă: Banca Naţională a Moldovei

Gradul de acoperire a cererii prin oferta

Activitatea BNM pe piaţa interbancară,

Sursă: Banca Naţională a Moldovei

Stocul activelor valutare de rezervă ale BNM la 24.08.2018 a atins o

Activele oficiale de rezervă ale Băncii Naţionale a Moldovei

Sursă: Banca Naţională a Moldovei

10000 17988.8 16992.3 16741.0 18193.9 19427.1

Sursă: Banca Naţională a Moldovei

Creșterea continuă a economiilor caracterizează evoluția sectorului bancar începînd cu a doua

Soldul depozitelor şi ratele dobînzii (medii lunare)

Sursă: Banca Naţională a Moldovei

Soldul creditelor şi ratele dobînzii (medii lunare)

Credi te în monedă naţi onal ă

Sursă: Banca Naţională a Moldovei

Evoluția ratei de bază și a ratelor dobînzii la depozite și credite, %

Rata de bază Rata dobînzii la depozitele în lei

Sursă: Banca Națională a Moldovei

Datoria la credite neperformante, % din total datorie la credite

Sursă: Banca Națională a Moldovei

II. Sectorul public

Indicatorii principali privind executarea Bugetului Public Național, mil.lei

Veniturile bugetare în ianuarie-august 2018, mil.lei

Venituri proprii Evoluția lunară a veniturilor BPN