Sunteți pe pagina 1din 30

CADASTRUL IMOBILIAR - EDILITAR

Definitie, obiect si scop


CIE se defineste ca un subsistem al cadstrului general prin care se
realizeaza evidenta si inventarierea sistematica, cantitativa, calitativa si juridica
a tuturor bunurilor imobile, aflate pe teritoriul fiecarei locaitati.
Obiectul CIE il constituie bunurile imobile (terenuri, constructii, retele
edilitare, parcuri, piete etc.).
Scopul CIE pe langa cele aratate in definitie, consta in: stabilirea
unitara a elementelor calitative necesare evaluarii imobiliare, crearea unei baze
juste pentru impozitare, optimizarea utilizarii terenurilor, constructiilor si retelelor
edilitare, crearea si dezvoltarea unei piete imobiliare, realizarea unui sistem
informational cadastral ca parte integranta a sistemului informatic urban.
Etapele de parcurs pentru introducerea si intretinerea CIE
-Identificarea si materializarea pe teren a intravilaneloe
-Delimitarea proprietatilor (corpurilor de proprietate)
-Identificarea categoriilor de folosinta si a proprietarilor
-Executarea lucrarilor de teren si prelucrarea datelor
-Intocmirea planului cadastral
-Numerotarea cadastrala si calculul ariei unitatilor cadastrale
-Intocmirea registrelor cadastrale
-Intretinerea planurilor si registrelor cadastrale

Cadastrul fondului imobiliar

Consta in inventarierea tehnica, economica si juridica cu privire la


toate bunurile imobile din intravilan, foloseste obligatoriu date furnizate de
cadasrul general, privind suprafetele, proprietarii, destinatiile si folosintele
imobilelor.
inventarierea tehnico-economica a ternurilor se refera la suprafata,
suprafata construita, subategoria de folosinta etc., inventarierea tehnico –
economica a constructiilor se refera la marimea constructiei (ampenta
constructiei, aria desfasurata, nr nivele), structura de rezistenta si materialul
din care este executata, dotari, starea constructiei etc.
punerea in evidenta a acestor caracteristici se face cu ajutorul unor
indici de cartare, care se trec pe planurile cadastrale.
Prin urmare, CFI completeaza datele care rezulta in urma introducerii
cadastrului general, cu urmatoarele elemente:
a) Pentru parcele de teren:
- Subcategoriile de folosinta
- Dotarea edilitara a parcelei, la nivel de bransament
- Zona valorica de incadrare in perimetrul intravilanului
- Gradul de seismicitate
- Zonele protejate si restrictiile acestora
- Sarcinile ce grevaza terenul
b) Pentru constructii:
- suprafeta construita la sol
- Suprafata construita desfasurata
- Folosinta, functie de destinatia initiala
- Numarul de nivele, inclusiv subsolul
- Structura de rezistenta si tipul fundatiei
- Materialul de constructie si tipul invelitorii
- Anul construirii si starea cladirii
- dotarile edilitare si tipul de incalzire
- tipul de proprietate si modul de administrare
- numarul de familii si de persoane
- Valoarea istorica
- sarcinile ce greveaza constructia
pentru fiecare bun imobil se intocmeste FISA BUNULUI IMOBIL
(Anexa 1a din Normele de intr a cadastului general).

Cartarea constructiilor – se face cu indici de cartare, litere majuscule,


astfel:
A – cladiri cu zidarie portanta, structura de rezistenta din beton armat sau
metalica si plansee din beton armat.
B - cladiri cu zidarie portanta, fundatie din beton si cu plansee din beton armat.
C – cladiri din lemn cu fundatie de beton saupiatra
D – cladiri din paianta, pamant, chirpici sau alte materiale.
Acesti indici de cartare sunt insotiti de cifre ce arata numarul de nivele
si numarul de subsoluri (cand exista un singur nivel de subsol se trece lite s in
loc de cifra1).
ex. A7s – 7 nivele si subsol
Corpurile de constructie se evidentiaza pe plan prin litera C, urmata
de numarul de ordine, ex. C1, C2 etc.
Se considera corpuri distincte:
- Cladirile izolate din cadrul aceleiasi parcele
- cladirile izolate legate intre ele prin arcade, pasarele etc.
- cladirile lipite dar cu sistem arhitectonic diferit, intrari separate cu separare de
la fundatie pana la acoperis prin pereti plini.
- cladirile alipite dar amplasate pe parcele diferite
- doua sau mai multe cladiri alipite cu sistem arhitectonic si constructiv diferit,
dar cu relatii functionale (locuinta plus dependinte) situate pe aceasi parcela,
constituie un singur corp.
- Doua sau mai multe cladiri alipite cu sistem constructiv si arhitectonic diferit
sau identic, fara relatii functionale, constituie corpuri diferite
- blocurile cu mai multe tronsoane, pot avea mai multe corpuri, formate dintr-un
numar de tronsoane care au acelasi numar postal, chiar daca nu comunica intre
ele.
- tronsoanele de bloc cu inaltimi diferite sau decalate in plan, constituie corpuri
distincte, chiar daca au acelasi numar postal.
- nu se considera corpuri distincte constructiile cu o suprafata mai mica de 4mp.
Pe constructiile cu alta destinatie decat locuinte, se scrie pe fiecare
corp, in afara de indicele de cartare, folosinta principala (spital, atelier de
productie etc.).
Constructiile anexa sunt cartate daca au fundatie de beton sau piatra si
se indica simbolul specific, respectiv:
-m – magazie din caramida, paianta sau tabla
-gj – garaj din zidarie sau tabla
-gr – grajd din caramida, paianta
-w – latrine din zidarie
Starea constructiilor
-Stare foarte buna (fb), realizate din materiale durabile, vechime pana la 20 de
ani, finisaje complete, dotari complete.
-Stare buna (b), cladiri din prima categorie dar cu o vechime intre 20 - 40 ani,
precum si unele cladiri din zidarie portanta si plansee de lemn, cu o vechime
pana la 20 ani, cu toate dotarile.
-Stare satisfacatoare (s), cuprinde cladiri din categoriile precedente, care
prezinta deteriorari incipiente de structura si finisaje, cu vechime mai mare de
40 de ani, precum si constructiile noi din paianta cu confort partial si ingrijite.
-Stare rea (r), cladiri cu deteriorari importante de structura si finisaje, fundatii
crapate, inclinate, acoperis si tamplarie degradate.
-Cladiri insalubre (i), cladiri ce nu mai corespund folosintei din cauza degradarii,
prezinta pericol pentru viata si sanatatea celor ce le locuiesc.
-Ruine (r), constructii cu grad foarte mare de degradare.

ex. cartare – A7sfb


Cadastrul fondului edilitar

Definiţii:
Reţele edilitare sunt reţelele tehnice care deservesc locuinţele,
ansamblurile social culturale, instituţiile, agenţii economici etc. precum şi
reţelele tehnice industriale din spaţiul urban; reţelele edilitare pot fi pozate
atât la suprafaţă cât şi în subteran.
Cadastrul reţelelor edilitare este partea cadastrului fondului urban
care se ocupă cu inventarierea şi evidenţa sistematică a dotărilor edilitare
subterane şi supraterane din perimetrul intravilanului unei localităţi, atât
sub aspect tehnic cât şi sub aspect calitativ, precum şi cu efectuarea
lucrărilor
de întreţinere şi actualizare.

Obiectivele cadastrului reţelelor edilitare urmăresc stabilirea


procedeelor, metodelor, tehnicilor şi mijloacelor care să asigure şi să
definească din punct de vedere tehnic, economic şi juridic sfera,
conţinutul şi produsele:
• cadastrului general în localităţi;
• cadastrului reţelelor edilitare;
• sistemelor informatice ale teritoriului care au la bază date cadastrale
despre reţelele edilitare.
Scopul acestei metodologii constă în asigurarea realizării următoarelor
obiective:
• stabilirea elementelor care aparţin de cadastrul general şi care de cadastrul
de specialitate precum şi corelarea acestora pentru buna desfăşurare a
activităţii de cadastru în localităţi;
• realizarea unui conţinut standard pentru produsele cadastrului reţelelor
edilitare, respectiv pentru planurile cadastrale, fişele arterelor (unicat şi
standard), situaţiile centralizatoare, etc.;
• stabilirea unor metode unitare de realizare a cadastrului reţelelor edilitare
sub aspectele tehnic şi economic, precum şi al preciziei:
• stabilirea unor criterii unice pentru evaluarea, verificarea şi recepţia lucrărilor
şi produselor privind cadastrul reţelelor edilitare;
• corelarea activităţilor, din cadrul cadastrului reţelelor edilitare, desfăşurate
într-o localitate de diferiţi agenţi abilitaţi să execute aceste lucrări, pentru
eliminarea suprapunerilor şi a golurilor;
• stabilirea unor criterii care trebuie să fie îndeplinite obligatoriu de către
agenţii care vor fi abilitaţi să execute lucrări de cadastru reţelelor edilitare în
localităţi;
• furnizarea de informaţii reale şi de calitate; stabilirea metodologiei şi a
elementelor necesare realizării unui sistem informatic bazat pe date
cadastrale, care să contribuie la gestionarea eficientă a localităţilor.
Corelarea cadastrului reţelelor edilitare cu cel imobiliar şi cu cel general

Cadastrul reţelelor edilitare trebuie să conţină elementele specifice


cadastrului general şi în acelaşi timp să furnizeze elemente de conţinut
pentru cadastrul general şi imobiliar.

Componenta cadastrului general din cadrul cadastrului reţelelor edilitare


este formată din elemente aparţinând aspectului tehnic şi se referă la:
evidenţa şi inventarierea reţelelor edilitare pe tipuri de reţele;
• determinarea poziţiei în plan şi a modului de pozare a traseelor reţelelor
principale şi de distribuţie;
• determinarea poziţiei în plan a construcţiilor şi amenajărilor tehnice
edilitare;
• determinarea cotelor elementelor/punctelor semnificative ale reţelelor
edilitare (capacele căminelor de vizitare,radierele, conductele dintr-un
cămin, etc.).

Componenta cadastrului de specialitate este formată în principal din


elemente aparţinând aspectului calitativ, precum şi din celelalte elemente
tehnice care nu au fost încadrate în cadastrul general, şi se referă la:
• fişele conţinând diferite informaţii (fişele de artere, fişele unicat, fişele
standard etc.);
• informaţii privind natura materialului de construcţie a conductelor precum şi
diametrele lor;
• informaţii privind starea reţelelor;
Datele şi informaţiile care alcătuiesc conţinutul cadastrului fondului edilitar
sunt de două categorii:

• cele care sunt componente ale cadastrului general şi care practic concură
la obţinerea planului cadastral al reţelelor edilitare la se. 1:500 sau 1:1000;
• cele care constituie conţinutul cadastrului de specialitate şi care vin să
completeze informaţiile conţinute de planul cadastral, sau să furnizeze o
serie de elemente suplimentare legate de aspectul calitativ: debite,
capacităţi, stare, detalii tehnice etc.; aceste informaţii constituie de obicei
un volum foarte mare. sunt structurate pe nivele (artere, elemente
constructive, zone amenajare etc.), şi sunt specifice fiecărui tip de reţea.

Tipurile de reţele edilitare

A. Reţeaua de alimentare cu apă cuprinde:

• reţeaua de alimentare cu apă potabilă;


• reţeaua de alimentare cu apă pentru scopuri de întreţinere a spaţiilor verzi,
străzilor etc.;
• reţeaua de alimentare cu apă industrială.
Reţeaua de alimentare cu apă în general se referă la sistemele de
captare, de pompare, de ameliorare a calităţii apei în sistemele de
înmagazinare şi sistemele de transport ale apei de la rezervoare sau staţiile
de pompare la branşamentele consumatorilor.
Cele trei tipuri de reţele de apă pot exista separat în marile centre
populate, sau unite într-o singură reţea în centrele populate mici.
Din punct de vedere al poziţiei în plan reţelele de distribuţie pot fi ramificate
(în centrele populate mici) sau inelare (în centrele populate mari).

În legătură cu reţeaua de alimentare cu apă trebuie să se furnizeze toate


elementele privind:
• captarea apei (din subteran sau de la suprafaţă);
• construcţiile şi instalaţiile de tratare în vederea îmbunătăţirii calităţii apei;
• reţeaua de transport a apei la rezervoarele de tratare şi înmagazinare;
• rezervoarele de tratare şi înmagazinare (subterane, la sol sau supraterane),
de compensare sau de pompare a apei;
• staţiile de pompare;
• reţeaua de distribuţie a apei de la rezervoarele de înmagazinare până la
branşamentele consumatorilor.
B. Reţeaua de canalizare
Sistemul reţelelor de canalizare cuprinde un ansamblu de conducte şi
dispozitive care colectează, transportă, epurează şi evacuează apele uzate
şi pluviale într-un emisar.
Elementele principale ale sistemului de canalizare care fac obiectul
cadastrului reţelelor edilitare sunt:
• reţeaua de canalizare exterioară (reţeaua stradală şi colectoare);
• staţii de pompare sau repompare;
• instalaţii de preepurare şi epurare;
• colectorul de descărcare şi gura de descărcare;
Sistemele de canalizare pot fi de trei tipuri:
• sistem unitar, în care colectarea şi evacuarea apelor uzate şi pluviale se
face printr-o reţea unică;
• sistemul separativ sau divizor, în care colectarea şi evacuarea apelor uzate
se face printr-o reţea independentă faţă de cea a apelor pluviale;
• sistemul mixt în care se foloseşte sistemul unitar în anumite zone iar în
altele sistemul separativ.
În legătură cu reţeaua de canalizare cadastrul reţelelor edilitare trebuie sa
furnizeze toate elementele privind:
• canalele, (conductele) de racord - cele care duc apele uzate de la
consumator la reţeaua de canalizare;
• canalele secundare - cele care primesc apele din canalele de racord;
•colectoarele secundare şi principale - sunt canalele care primesc apele de la
canalele secundare;
•canalele deversoare - sunt canalele care duc apele uzate la emisar sau la
staţiile de epurare;
•staţiile de pompare utilizate la traversări peste obstacole şi puncte obligate;
•staţiile de epurare, formate din construcţiile şi instalaţiile care au rolul de a face
apele uzate nepoluante.
Datele privind reţeaua de canalizare se obţin, în principal, prin
"ridicarea" căminelor de vizitare (elementele care marchează traseul canalelor la
suprafaţă).
C. Reţeaua de gaze naturale

Reţeaua de gaze naturale se referă la traseele care duc gazele naturale de


la conducta de transport la posturile de reglare de la consumator, pentru
care cadastrul reţelelor edilitare trebuie să furnizeze toate elementele
privind:
• conducta de transport care aduce gazele în localitate;
• staţiile de predare existente între conducta de transport şi reţeaua de
repartiţie, amplasate suprateran;
• reţeaua de repartiţie care duce gazele de la reţeaua de transport în
diferite sectoare (poate fi subterană sau supraterană);
• staţiile de reglare la sector, situate deobicei suprateran;
• reţeaua de distribuţie spre consumatori care poate fi subterană sau
supraterană;
• conductele de branşament;
• posturile de reglare fixate în nişe practicate în zidul clădirilor sau în gardurile
de zid, fie aplicate pe zidurile exterioare ale clădirilor.
Conductele subterane de gaze sunt poziţionate (în mod obişnuit), sub
spaţiile verzi, la adâncimea de 0.90 m sau sub trotuare, alei pietonale, sau
chiar sub partea carosabilă la adâncimea de 1.0 m.
D. Reţeaua de termoficare

Reţeaua de termoficare este folosită la transportul apei fierbinţi, aburului,


condensului provenit din aburul industrial, sau a altor medii purtătoare de
căldură, de la agentul producător la consumator.
Pentru această reţea, cadastrul reţelelor edilitare trebuie să furnizeze toate
datele privind:
• conductele magistrale - transportă agentul termic de la sursă la cartierele
de locuinţe, sau la zonele industriale având diametre între 0,4 m şi 1,0 m;
• reţeaua de distribuţie - de la conductele magistrale la consumatori, având
diametre între 0,2 m şi 0,4 m;
• construcţiile auxiliare care se găsesc pe traseele de conducte (reazeme
fixe sau mobile, lire de dilatare, stâlpi de susţinere - scunzi sau înalţi etc.);
• robineţi, vane, ventile de aerisire sau de golire, instalaţii de măsurat cu
termometre şi manometre etc., care se găsesc pe traseele conductelor,
deobicei în cămine de vizitare.
Conductele de termoficare pot fi supraterane (pe stâlpi) sau subterane,
montate în canale de cărămidă sau beton armat, ori direct în pământ (cu
măsuri de izolare termică).
Reţelele de termoficare pot fi radiale sau buclate
E. Reţeaua de cabluri electrice

Cablurile electrice pot fi suspendate pe stâlpi sau pozate direct în pământ


(sub trotuare sau spaţii verzi la adâncimi de 0,8 m până la 1.10 m.
Pentru ele, cadastrul reţelelor edilitare trebuie să furnizeze toate
datele privind:
• reţeaua de transport (tensiune peste 1kw), constituind reţeaua de
alimentare;
• reţeaua de distribuţie spre consumatori (de joasă tensiune),pornind de la
punctele de alimentare ale reţelei;
• punctele de transformare pentru reducerea tensiunii;
• camerele de distribuţie pentru cabluri de joasă tensiune şi camerele de
tragere;
• cablurile subterane de 110 kw şi 220 kw (pozate în canale cu instalaţii de
răcire cu ulei), având traseele marcate la sol prin borne.

La culegerea datelor privind această reţea se are în vedere ca la pozarea


în pământ a cablurilor se respectă următoarele reguli:
- Ordinea de aşezare sub trotuare sau spaţii verzi, dinspre clădire spre
carosabil, este:
• cablurile de distribuţie de joasă tensiune;
• cablurile de distribuţie de medie tensiune;
• cablurile de curent continuu;
• cablurile de iluminat public.
• traversarea străzilor se face deobicei perpendicular, şi pe la capetele
acestora (intersecţii);
• pozarea lor se face deasupra celorlalte reţele edilitare, cu excepţia reţelei
de gaze, direct în pământ, sau în blocuride beton prefabricate cu găuri,
sau în canale de cabluri electrice.

F. Reţeaua de telecomunicaţii

Această reţea cuprinde reţelele telefonică, telegrafică, televiziune şi radio.


Reţelele pot fi pozate suspendat pe stâlpi, sau subteran fie în tuburi de
beton sau PVC, fie în blocuri de beton prefabricate cu 4 sau 6 goluri, la
adâncimi între 0,8 m şi 1,20 m.
Cadastrul reţelelor edilitare trebuie să furnizeze pentru ele toate
elementele privind:
• traseele liniilor telefonice principale (instalate deobicei în blocuri de beton
cu mai multe goluri);
• traseele liniilor telefonice secundare instalate în tuburi, ele se identifică
prin căminele de vizitare şi camerele de tragere
• traseele liniilor telefonice supraterane, prin poziţia stâlpilor şi săgeţi de
direcţie;
• traseele liniilor T.V. supraterane sau subterane.
G. Reţelele de semaforizare pentru vehicole şi pietoni

Ele sunt deobicei pozate subteran, în tuburi de PVC, sub spaţiile verzi sau
trotuare, la adâncimea de 0,7 m.
Cadastrul reţelelor edilitare trebuie să furnizeze despre ele toate elementele
privind:
• traseele cablurilor subterane prin căminele şi camerele de tragere;
• semafoarele montate pe stâlpi, console sau suspendate;
• stâlpii speciali de semaforizare;
• cablurile aeriene de legătură pentru semafoarele suspendate;
• automatele pentru dirijarea circulaţiei;
• detectoarele de saturaţie sau pentru dirijare adaptivă.

H. Reţele tehnice industriale

Reţelele tehnice industriale sunt cele cu specific tehnologic cum ar fi:


• reţeaua de apă industrială (uneori tratată special);
• reţele de uleiuri (conducte), sau saramuri (saleducte);
• reţele pentru aer comprimat sau pentru oxigen;
• reţele pentru combustibili gazoşi sau lichizi;
• reţea de cabluri cu tensiuni speciale;
• reţea de cabluri de comandă şi control;
• reţea de cabluri de avertizare;
• reţea de aer comprimat, etc.
Organizarea lucrărilor de cadastru reţelelor edilitare constau în:

• procurarea documentaţiei şi evaluarea acestora din punct de vedere


calitativ şi cantitativ.
• executarea lucrărilor de teren care se impun, în funcţie de situaţia care s-a
stabilit, în urma analizei documentaţiei existente, cu care ocazie s-au
precizat omisiunile din documente şi care trebuie completate;
• executarea lucrărilor de birou pentru obţinerea documentelor finale.

1. Lucrările de teren, după realizarea reţelelor de sprijin şi de ridicare, constau


în culegerea elementelor necesare "ridicării" componentelor reţelelor
edilitare, care apar la suprafaţă, folosind metoda drumuirii cu radieri.
În cazul în care există planuri topografice sau cadastrale la scările 1:500
sau 1:1000 pentru întocmirea planului tehnic edilitar complex se vor prelua
din acestea elementele de planimetrie privind trama stradală, parcele cu
număr cadastral şi abonaţii principali.
În cazul în care nu există asemenea planuri, elementele de planimetrie
enumerate mai sus se vor prelua prin măsurători la teren, odată cu
preluarea elementelor reţelelor edilitare.
Pentru căminele de vizitare se determină: poziţia planimetrică a centrului
capacului căminului, cota acestuia şi cota radierului, precum şi releveul
căminului, cotele şi diametrele conductelor.
Traseele reţelelor edilitare, în plan, se obţin unind capacele căminelor de
vizitare, sau ale camerelor de tragere, cu linii convenţionale.
Traseele reţelelor edilitare, în plan vertical, se obţin în profilul în lung folosind
releveele căminelor de vizitare.

2. Lucrările de birou cuprind:


• calculele necesare determinării coordonatelor şi cotelor punctelor din
reţeaua de sprijin locală;
• calculele privind legarea reţelei de sprijin locală, de reţeaua naţională;
• calculele privind determinarea coordonatelor şi cotelor punctelor din reţeaua
de ridicare;
• calculele privind determinarea coordonatelor şi cotelor punctelor radiate care
aparţin reţelelor edilitare, precum şi elementelor de fond ale planului
cadastral;
• redactarea pe cale clasică, sau automată, a planului cadastral cuprinzând
traseele reţelelor edilitare în totalitate (planul cadastral complex), sau pe
grupe de reţele "înrudite“ (planurile tematice), cu respectarea Normativului
C110/69, şi folosind semnele convenţionale se face în conformitate cu
"Atlasul de semne convenţionale pentru planurile la se. 1:500; 1:1000;
1:2000; şi 1:5000" elaborat de MAIA în anul 1978.
Elementele de conţinut specific din planul cadastral complex sunt:

• capacele căminelor de vizitare (desenate prin semne convenţionale) având


scrise alături, sub formă de fracţie,
• cotele la capac (numărătorul fracţiei) şi la radier (numitorul ei);
• stâlpii reţelelor electrice sau telefonice, desenaţi prin semne convenţionale;
bornele pentru traseele subterane, tensiuni, număr de cabluri etc.;
• traseele reţelelor edilitare cu toate echipările, racordurile, şi branşamentele
la abonaţi: cămine, hidranţi, vane, robinete de concesie, apometre, cişmele,
fântâni, desenate prin semnele convenţionale corespunzătoare fiecărui tip
de reţea;
• construcţiile şi amenajările edilitare auxiliare, reprezentate la scară; sau prin
semne convenţionale, când sunt mici;
• inscripţii asociate reţelelor edilitare: diametre conducte, număr cabluri
pozate la un loc. materiale de construcţie, presiuni, tensiuni, cote etc. toate
sub formă de cifre sau simboluri;
• inscripţii asociate construcţiilor şi amenajărilor edilitare (simboluri, materiale
de construcţie etc.).

Profilul longitudinal - se întocmeşte numai pentru reţeaua de canalizare şi


pentru cea de alimentare cu apă.
BĂNCILE DE DATE URBANE

- se realizează la nivelul intravilanului localităţilor,în conformitate cu prevederile


art.67 din Legea cadastrului şi publicităţii imobiliare nr.7/1996, republicată.
Limita şi suprafaţa intravilanului localităţii este cea stabilită prin
documentaţia de urbanism ( PUG ), aprobată potrivit legii
Sistemul informaţional specific domeniului imobiliar-edilitar şi băncilor
de date urbane se realizează pe categorii de lucrări, astfel:
Condiţii tehnice

Lucrările pentru realizarea sistemului informaţional specific domeniului


imobiliar-edilitar şi băncilor de date urbane sunt cele prevăzute în
Metodologia privind executarea lucrărilor de cadastru imobiliar, aprobată prin
Ordinul nr.90/N/911-CP din 3.06.1997 şi Metodologia privind executarea lucrărilor
de cadastru al reţelelor edilitare, aprobată prin Ordinul nr.91/N/912-CP din
3.06.1997, publicate în Buletinul Construcţiilor nr.7/1997, editat de
INCERC Bucureşti şi Normele tehnice pentru introducerea cadastrului
general aprobate prin Ordinul nr.534/01.10.2001 publicat în Monitorul Oficial,
partea I, nr.744 din 21.11.2001.
Banca de date urbane este un ansamblu de baze de date conceput
corelat, întreţinute independent, dar exploatate împreună. Ea este alcatuită
dintr-o mulţime de aplicaţii informatice ce se pot împărţi în două grupe mari:

-nucleul băncii de date urbane (date generale localitate, unitati teritoriale de


referinta, nomenclatoare si dictionare -artere de circulatie, evidenta persoane
fizice si juridice, date grafice de bază);

-aplicaţii asociate băncii de date urbane (cadastru general, sistem


informaţional specific domeniului imobiliar-edilitar, publicitate imobiliară, taxe şi
impozite, aviz unic urbanism, evidenţa reţele edilitare,
sistematizare,recensământ, evidenţa populaţiei, indicatori urbani, etc).
Pentru constituirea băncilor de date urbane, se vor preda:
-fişele bunurilor imobile îndosariate, grupate pe sectoare cadastrale cât şi
transpuse pe suport magnetic sub forma de fişier .xls sau .dbf;
-inventarele de coordonate şi calculul suprafeţelor sectoarelor şi imobilelor
(parcelelor) din coordonate, grupate pe sectoare cadastrale sub forma de listă
precum şi pe suport magnetic -fişier text (.txt, ASCII);
- planurile cadastrale – pe suport transparent nedeformabil precum şi pe
suport magnetic sub forma de fişiere .dxf sau .shp.
Banca de date urbane va cuprinde toate informaţiile din planurile
cadastrale, planul tehnic-edilitar complex şi fişele bunurilor imobile.
Banca de date urbane va avea două componente principale:

* Baza de date textuale trebuie să respecte Metodologiile privind executarea


lucrărilor de introducere a cadastrului imobiliar şi a cadastrului
reţelelor edilitare în localităţi.
Principalele entităţi ale acesteia sunt:
-imobil (parcela)
-subparcela
-corpul de clădire
-persoana fízica/juridică
-nodul de reţea edilitară
-tronsonul de reţea edilitară
-reţeaua geodezică
-sectorul cadastral
Se vor respecta nomenclatoarele proprii domeniului imobiliar-edilitar:
-categoria de folosinţă a terenurilor conform Normelor tehnice pentru
introducerea cadastrului general;
-tip de proprietate conform Normelor tehnice pentru introducerea cadastrului
general;
-destinaţia terenurilor;
-mod de administrare;
-tip fundatie;
-tip încălzire;
-tip pereţi;
-starea de întreţinere a construcţiei;
-structura de rezistenţă;
-capacitatea clădirii;
-sectiune plan (nomenclatura)
-tip zonă protejată;
-zona seismică.
La aceste nomenclatoare proprii se vor adauga dictionare specifice
fiecarei localitati:
-nomenclatorul denumirilor de strazi
-cataloage de coduri, etc.

* Baza de date grafice va conţine atributele spaţiale (coordonate, contururi,


simboluri, atribute necesare reprezentării grafice, etc) ale detaliilor
care sunt reprezentate în planul cadastral. Baza de date grafice conţine şi
atribute textuale (topologia entitatilor spatiale) care identifică obiectele grafice
şi permit legătura cu baza de date textuale.
Informaţiile grafice vor fi organizate în straturi accesibile distinct
(separat):
-retele geodezice de sprijin;
-limite administrative si limite intravilan localitate;
-sectoare cadastrale;
-parcele;
-subparcele;
-corpuri de clădire;
-căi ferate;
-drumuri si poduri;
-hidrografie;
-reţele edilitare: apă, canalizare, gaze, electricitate, telefon, termoficare;
-unitate teritorială de referinţă (în măsura în care localitatea are PUG).

Banca de date urbane trebuie să permită realizarea (generarea) unor


rapoarte, din care sunt obligatorii:
-Registrul cadastral al parcelelor
-Registrul cadastral al proprietarilor
-Indexul proprietarilor
-Lista sectoarelor cadastrale
-Sinteza terenuri dupa categoria de folosinta pe sectoare cadastrale
-Dotare edilitara parcele pe sectoare cadastrale
-Situatia cladirilor pe sectoare cadastrale dupa:
anul sau perioada de constructie
tipul de folosinta
modul de administrare
tipul de proprietate
structura de rezistenta
dotarea edilitara
tipul de incalzire
starea de intretinere.
-Statistica numarului de familii si persoane pe sectoare cadastrale
-Lista tronsoanelor pe retele edilitare si artere de circulatie
-Lista nodurilor pe retele edilitare si artere de circulatie