Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cinematica PDF
Cinematica PDF
FIZICA
Fizica este stiinta care studiaza cele mai generale proprietati si forme de miscare a materiei.
In anul 1999 a fost publicat Curriculumul de Fizica pentru invatamintul liceal, care
urmareste doua obiective majore: educarea unei personalitati cu o gindire bazata pe principiile
logicii dialectice si formarea conceptiei stiintifice despre natura.
Majoritatea absoluta a legilor fizice reprezinta generalizari ale multiplelor experimente ur-
mate de masurari directe sau indirecte. In acelasi timp, pentru explicarea unor sau altor legitati
se aplica pe larg metodele matematice, iar in unele cazuri prin aceste metode se descopera unele
legitati, care apoi pot fi aplicate in practica.
Prezentul curs este destinat liceenilor, elevilor scolilor de cultura generala in scopul largirii
cunostintelor de fizica, aplicarea legitatilor ei la rezolvarea problemelor de fizica la
compartimentele: Mecanica, Fizica moleculara si termodinamica, Electrodinamica, Optica,
Elemente de teoria relativitatii restrinse, Fizica atomului si nucleului.
Cinematica
1. Modele, notiuni si concepte utilizate in studiul miscarii corpurilor solide.
Miscare este schimbarea pozitiei unui corp fata de altul.
Punct material este corpul, dimensiunile caruia pot fi neglijate in conditiile date.
Sistem de referinta este corpul de referinta (in raport cu care se studiaza miscarea), sistemul
de referinta legat de el si ceasornicul.
Traiectorie este linia descrisa de punctual material in procesul miscarii.
Drum parcurs este lungimea traiectoriei.
Deplasare este un vector ce leaga punctual initial al traiectoriei cu cel final.
Vectori este o marime ce se caracterizeaza prin valoare numerica si sens si se compun con-
form regulii paralelogramului.
• Compunerea deplasarii:
~r = ~r1 + ~r2
6sistem fix
1 punct material
~r
O -
Q
Q ~r2
Q
Q
Q
Q
Q
~r1 QQ 6
O0
Q
Q
Q sistem mobil
s
Q -
• compunerea vitezelor:
~v = ~v1 + ~v2 ,
unde ~v este viteza punctului material in raport cu sistemul de referinta fix;
~v1 este viteza sistemului de referinta mobil in raport cu cel fix;
~v2 este viteza punctului material in raport cu sistemul de referinta mobil.
Luand in consideratie ca
d~r
~v = ,
dt
pentru proiectii obtinem:
dx dy dz
vx = , vy = , vz = ,
dt dt dt
prin urmare
Zt Zt
ax t2
x − x0 = vx dt = (v0x + ax t)dt ⇒ x − x0 = v0x t +
2
0 0
sau
ax t2
x = x0 + v0x t + .
2
Analog pentru coordonatele y si z.
Un exemplu de miscare uniform variata este caderea libera a corpului (punctului material)
sau miscarea pe verticala pentru h ¿ R (R este raza Pamantului). Acceleratia este constanta
si egala cu g ≈ 9, 81 m/s2 .
1. Din doua orase au pornit pe sosea doua autobuze, unul in intampinarea celuilalt: unul
la ora 900 , altul la ora 930 . Primul se deplasa cu viteza de 40 km/h, celalalt cu viteza 60 km/h.
Distanta dintre orase este de 120 km. La ce ora s-au intilnit autobuzele si la ce distanta?
τ1 = 900 h
τ2 = 930 h
v1 = 40 km/h
v2 = 60 km/h
S−?
τ −?
l -
s -
A C B -x
-
v~1 v~2
Rezolvare
Fie ca primul autobuz porneste din punctul A, iar al doilea din punctul B cu 0,5 h mai
tarziu. Nu vom transforma marimile in unitatile de masura SI.
Vom aplica ecuatia coordonatei, orientind axa x de la A spre B cu originea in punctul A.
Atunci ecuatia coordonatei primului autobuz va fi
x1 = x01 + v0x1 t
sau
x1 = v1 t,
deoarece pentru I-ul autobuz
x01 = 0, v0x1 = v1 .
Pentru al II-lea autobuz
x2 = x02 + v0x2 (t − 0, 5) sau x2 = l − v2 (t − 0, 5), deoarece x02 = l, v0x2 = −v2 .
In punctul de intalnire
l + 0, 5v2 120 + 0, 5 · 60
x1 = x2 ⇒ v1 t = l − v2 (t − 0, 5) ⇒ t = ⇒ t= = 1, 5 (h).
v1 + v2 40 + 60
Cinematica 5
x1 = x2 = S = v1 t = 40 · 1, 5 = 60 (km).
v = 30 km/h
v1 = 40 km/h
v2 −?
Rezolvare
Vom considera un sistem de referinta mobil legat de I-ul automobil, iar automobilul al II-lea
sa fie un punct material. Deci
~v = v~1 + v~2
unde ~v este viteza automobilului al II-lea in raport cu sistemul de referinta fix; v~1 este viteza
I-lui automobil in sistemul de referinta fix; v~2 este viteza automobilului al II-lea in raport cu
I-l, ceea ce se cere.
v~2 = ~v − v~1 .
v~1
-
~v
v~2
+
?
3. O corabie pluteste spre sud cu viteza de 42,3 km/h. Un observator de pe corabie observa
in mare un vapor si determina ca vaporul pluteste in sensul nord-est cu viteza de 30 km/h. Se
cere viteza vaporului si sensul plutirii.
v1 = 42, 3 km/h
v2 = 30 km/h
v−?
α−?
Cinematica 6
v~2
-
@
α x
@
v~1 @ ~v
@
@R
?
y ?
Rezolvare
Conform regulii compunerii vitezelor
~v = v~1 + v~2 .
Orientam axa y in sensul vitezei v~1 si axa x traditional, de la stanga la dreapta. Atunci
vx = v2 cos 45o ;
vy = v1 − v2 sin 45o ;
q q q
v= vx2 + vy2 = v22 cos2 45o + v12 − 2v1 v2 sin 45o + v22 sin2 45o = v22 + v12 − 2v1 v2 sin 45o ;
s √
2
v = 302 + 42, 32 − 2 · 30 · 42, 3 · = 30 (km/h);
2
√
vx v2 cos 45o 30 · 22
tgα = = = √ ≈1 ⇒ α = 45o .
vy v1 − v2 sin 45o 42, 3 − 30 · 2
2
4. De pe un balon aerian situat la inaltimea de 240 m a fost aruncat un corp mic, dar greu
cu viteza initiala nula in raport cu balonul. Se cere timpul de cadere a corpului, daca:
a) balonul este in stare de repaus;
b) balonul cade cu viteza de 5 m/s;
c) balonul se ridica cu viteza de 5 m/s.
h = 240 m
g = 9, 81 m/s2
a) v0 = 0
b-c) v01 = v02 = 5 m/s
t, t1 , t2 −?
Rezolvare
Folosim ecuatia coordonatei la miscarea
ax t2
x = x0 + v0x t + .
2
Cinematica 7
v~02
?
v~01
h
?
?x
Orientam axa x vertical in jos cu originea in punctul initial al corpului. Neglijam rezistenta
aerului.
gt2
a) v0 = 0, x0 = 0, v0x = 0, ax = g ⇒ x = .
2 s
gt2 2h
Peste intervalul de timp t coordonata x = h ⇒ h = ⇒ t= .
2 g
r
2 · 240 √
t= ≈ 49 = 7 (s).
9, 81
gt21
b) v0x = v01 ⇒ h = v01 t1 + ⇒ 4, 9t21 + 5t1 − 240 = 0.
2
√
−5 ± 25 + 4 · 4, 9 · 240
t1(1,2) = .
2 · 4, 9
t1 = 6, 5 (s).
A 2-a radacina nu are sens fizic, deoarece timpul nu poate avea valori negative.
gt2
c) v0x = −v02 ⇒ h = −v02 t2 + 2 ⇒ 4, 9t22 − 5t2 − 240 = 0.
2
√
5 ± 25 + 4 · 4, 9 · 240
t2(1,2) = .
2 · 4, 9
t2 = 7, 5 (s).
A 2-a radacina nu are sens fizic, deoarece timpul nu poate avea valori negative.
5. Un motociclist incearca sa zboare peste un canal. Se cere viteza initiala minimala nece-
sara, daca viteza initiala este orientata sub un unghi de 15o fata de orizont, latimea canalului
este de 3 m, malul opus este cu 1,5 m mai jos decat celalalt.
S=3m
h = 1, 5 m
α = 15o
v0 −?
Cinematica 8
v~0
1
α
A
h ~g
?
?
-B
S
Rezolvare
Orientam axa x, traditional, de la stinga la dreapta, axa y – vertical in jos, originea de
coordonate – in punctul initial A. Punctul final – in cel mai rau caz – punctul B cu coordonatele
x = 3 m, y= 1,5 m.
Aplicam ecuatiile coordonatelor:
ax t2
x = x0 + v0x t + ,
2
ay t2
y = y0 + v0y t +
2
sau
x = v0 t cos 15o (ax = 0),
gt2
y = −v0 t sin 15o + .
2
Peste timpul t x = S, y = h ⇒
S = v0 t cos 15o ,
gt2
h = −v0 t sin 15o + .
2
Din prima ecuatie
S
t= ⇒
v0 cos 15o
S o g S2
h = −v0 sin 15 + · 2 ⇒
v0 cos 15o 2 v0 cos2 15o
2v02 S cos 15o sin 15o + 2v02 h cos2 15o = gS 2 ⇒
s s
gS 2 9, 81 · 32
v0 = = = 4, 53 (m/s).
2 cos 15o (S sin 15o + h cos 15o ) 2 · 0, 966(3 · 0, 2588 + 1, 5 · 0, 966)
Viteza initiala trebuie sa fie nu mai mica de 4,53 m/s.
v0 = 54 km/h = 15 m/s
S = 600 m
R = 1 km = 1 · 103 m
Cinematica 9
t = 30 s
v, a−?
a~t
:
......
..........
S ................................
..............................................
H
B H
..........
P ~v
..
...
...
.. H Hj PPq
....
.
. B ~a
.... BN
.
...... a ~ c
v~0 ......
6 .
..
R
..
...
..h
hhhh
hhhh
h
Rezolvare
Pe sectorul indicat corpul se misca cu acceleratie tangentiala pe circumferinta, deci si cu
acceleratie normala (centripeta). Miscandu-se pe curba cu acceleratie tangentiala constanta,
distanta parcursa este egala cu:
v0 + v
S = v̄t = t,
2
v2 252
ac = ⇒ ac = 3
= 0, 625 (m/s2 ).
R 1 · 10
Prin urmare, luand in consideratie ca at ⊥ac , obtinem:
q p
a = a2t + a2c ⇒ a = 0, 332 + 0, 6252 = 0, 706 (m/s2 ).
In punctul final al traiectoriei viteza este de 25 m/s = 90 km/h, iar acceleratia este 0,706
m/s2 .
7. Un avion parcurge distanta S intre doua localitati, fara oprire, dus-intors, cu viteza v,
pe un timp linistit (fara vint). Presupunand ca parcurge aceeasi distanta dus-intors, dar pe un
vint puternic cu viteza u < v, care are sensul neschimbat, de la localitate la alta, aratati, daca
acest fapt influenteaza timpul de miscare al avionului si in ce mod.
Rezolvare
In primul caz (u = 0), timpul de zbor dus-intors este
S
τ1 = 2 .
v
In al doilea caz (u 6= 0):
S S
τ2 = + .
v+u v−u
Atunci
S
τ1 2 v 2 − u2 ³ u ´2
= v = =1− .
S S τ2 v2 v
+
v+u v−u
Prin urmare, daca u < v (in caz contrar avionul nu ar ajunge in punctul de destinatie),
τ1
< 1, deci in al doilea caz avionul parcurge distanta dus-intors intr-un interval de timp mai
τ2
mare.
.....................................
R
.......
................ *.............................
.......
...... ..
.......... ....
.................................... .......................................
........ ............
.........
...........
...............
..... ..........................................
.....
......
........
6
.........
........... h
................
..... ........................................ ?
.....
......
........
.........
...........
................
..... .........................................
.....
......
........
.........
...........
................
.........................................
....
.......... ....
....................... .........
..................................................
Rezolvare
Miscarea corpului poate fi considerata ca suma a doua miscari independente: miscarea pe
circumferinta de raza R in plan orizontal si caderea libera pe verticala. Prin urmare, viteza v
poate fi descompusa in doua componente:
v1 = v cos α si v2 = v sin α,
si , unde α este unghiul format de uluc cu orizontul.
Acceleratia normala, ce corespunde miscarei pe circumferinta este:
v12 v 2 cos2 α
a1n = = .
R R
Cinematica 11
In continuare, ne vom imagina ca desfasuram cilindrul intr-un plan. Atunci ulucul devine
un plan inclinat cu inaltimea nh si latimea 2πRn. Prin urmare,
nh
at = g sin α = g √ ⇒
n2 h2 + 4π 2 R2 n2
q
h
at = g √ = a21t + a22t .
+ 4π 2 R2 h2
Viteza v poate fi determinata din legea conservarii energiei mecanice:
mv 2
mgnh = ⇒ v 2 = 2gnh.
2
Rezulta ca acceleratia centripeta este:
v 2 cos2 α 2gnh 4π 2 R2 n2
a1n = = · 2 2 ⇒
R R n h + 4π 2 R2 n2
8π 2 Rgnh
a1n =
h2 + 4π 2 R2
Atunci
sµ ¶2
q q
8π 2 Rgnh g 2 h2
a= a21n + a21t + a22t = a21n + a2t = + ⇒
h2 + 4π 2 R2 h2 + 4π 2 R2
√
64π 4 R2 n2 + h2 + 4π 2 R2
a = gh .
h2 + 4π 2 R2
Ceea ce si se cerea.
Probleme de control