ACADEMIA FORȚELOR TERESTRE ”NICOLAE BĂLCESCU” DIN SIBIU

Facultatea de Științe Economice și Administrative

GHID PENTRU REDACTAREA

PROIECTULUI DE PRACTICĂ

Responsabil practică universitară

Lect.univ.dr. Alina Ciuhureanu

 INTRODUCERE – CADRUL GENERAL

Proiectul reprezintă o componentă esenţială a evaluării practicii desfăşurate de student.

Acesta testează abilităţile de a concepe şi a realiza o analiză independentă a temei, precum şi a
de a o redacta conform regulilor comunităţii ştiinţifice.
Un proiect care are un nivel satisfăcător, trebuie să demonstreze familiaritatea
studentului cu literatura relevantă pentru tema abordată, să fie corect din punct de vedere
metodologic, al analizei datelor şi al argumentării, să aibă o structură logică, să fie redactat
coerent, în stilul limbajului ştiinţific. Aspectul de formă trebuie să fie, de asemenea, în
concordanţă cu standardele academice.
Scopul acestui material este de a furniza studenţilor un ghid general de redactare a
proiectului.
Întreaga responsabilitate privind realizarea proiectului îi revine studentului.
Acesta are datoria să îşi redacteze proiectul în conformitate cu cerinţele prezentate mai jos.
Nerespectarea acestor norme atrage după sine penalizări în notare.

Prezentul Ghid pentru redactarea proiectului de practică (numit în continuare

Ghid) are în vedere următoarele obiective:
 facilitarea redactării corecte de către student a proiectului de practică;
 creşterea nivelului calitativ al proiectelor de practică;
 evaluarea unitară a studenților care îşi prezintă proiectul de practică.

În vederea atingerii obiectivelor enunţate anterior, prezentul Ghid conţine:

 informaţii referitoare la structura proiectului de practică;
 reguli de redactare a proiectului de practică;
 şabloane utilizate pentru redactarea proiectului de practică.
 evaluarea proiectului.

Grila de evaluare a proiectului de practică:

1. identificarea delimitărilor conceptuale referitoare la tematica proiectului – 2
puncte.
2. prezentarea de soluții cu privire la cerințele temei proiectului – 2 puncte.
3. evidențierea practică a modului de aplicare a soluțiilor identificate – 4 puncte.
4. respectarea cerințelor de redactare a proiectului – 1 punct.
5. din oficiu – 1 punct.
 CAPITOLUL 1

STRUTURA PROIECTULUI DE PRACTICĂ

Proiectul trebuie să cuprindă următoarele părţi (dar fără să depăşească 15 pagini mai
puțin anexele):
1. Coperta
2. Pagina de titlu.
3. Cuprins
4. Conţinutul proiectului.
5. Bibliografie.
6. Anexe.

Conţinutul proiectului va fi structurat pe capitole şi subcapitole, dar nu mai mult de 4

grade de titluri, fiind incluse următoarele elemente obligatorii:
a. Copertă – cuprinde (a se vedea anexa nr. 1):
 stânga sus: AFT, FACULTATEA, SPECIALIZAREA, ANUL DE STUDII;
 la mijlocul paginii: Practica de specilitate și tema studiului de caz pe care ați ales
să o cercetați;
 dreapta jos numele dumneavoastră;
 jos Sibiu, 2019

b. Pagina de titlu – se vor trece obligatoriu şi exclusiv următoarele informaţii:

facultatea, disciplina, numele şi prenumele studentului, anul şi grupa, titlul
proiectului (a se vedea anexa nr. 2).

c. Cuprins – proiectul va avea un cuprins care să conţină titlurile tuturor

capitolelor şi subcapitolelor însoţite de numărul paginii la care începe fiecare dintre
acestea (a se vedea exemplul din anexa nr. 3).

d. Capitole şi subcapitole – proiectul va conţine între 2 şi 3 capitole.

e. Concluzii şi propuneri – se regăsesc cele mai importante concluzii, opinia

personală privind rezultatele obţinute, precum şi potenţiale direcţii viitoare legate
de tema abordată. Concluziile lucrării nu se numerotează ca şi capitol.

f. Bibliografie – acesta este ultima parte a proiectului şi va conţine lista tuturor

surselor de informaţie utilizate de către student pentru redactarea proiectului de
practică. Bibliografia nu se va numerota ca şi capitol al proiectului.

g. Anexe (dacă este cazul) – acestea apar într-o secţiune separată, care nu se
numerotează ca şi capitol. Fiecare anexă se va menţiona cel puţin o dată în textul
lucrării. Anexele se numerotează crescător (Anexa nr. 1, Anexa nr. 2, etc).

Sub aspectul conținutului, proiectul trebuie să aibă o organizare logică în capitole, care
să prezinte următoarele aspecte:
• Partea teoretică
• Partea aplicată.
 Partea teoretică a problemei studiate nu trebuie să depăşească 1/3 din numărul de
pagini al proiectului. Această parte a proiectului realizează o evaluare critică a bibliografiei
relevante pentru tema cercetată. Se vor prezenta principalele teorii / modele explicative,
indicând dezvoltarea şi progresul adus de cercetările recente, precum şi posibilele lacune sau
limite. Trecerea în revistă a literaturii va fi realizată după un criteriu explicit menţionat, care
poate fi cronologic, tematic, sau de altă natură.
Această parte a proiectului trebuie să demonstreze capacitatea studentului de a selecta
cele mai relevante surse bibliografice, de a le citi şi analiza critic, de a-şi formula propriul
punct de vedere asupra subiectului studiat. Sunt de dorit şi explicaţii alternative şi contextuale,
precum şi implicaţiile rezultatului discutat. Interpretarea datelor proprii va fi făcută şi prin
raportare la datele din literatura de specialitate, indicându-se similarităţi şi diferenţe.
Partea aplicată va conţine, spre exemplu: prezentarea unor studii de caz (analize
practice / modele / algoritmi / instrumentar metodologic) ale temei / exemple din viaţa
cotidiană a aplicaţiilor temei și constituie dimensiunea originală a proiectului, contribuţia
personală și OBLIGATORIE a studentului.
În această parte, studentul trebuie să răspundă / abordeze următoarele aspecte:
• Ce aplicaţii practice are tema abordată
• Exemple de aplicaţii ale temei la viaţa de zi cu zi
• Elaborarea de analize de context, algoritmi / modele de îmbunătăţire a activităţilor
etc.
a) În partea aplicativă se începe cu cunoaşterea entităţii şi a locului compartimentului
intern specializat în contabilitate și/sau salarizare;
- modul de organizare a entităţii – organigrama;
- organizarea compartimentului financiar-contabil şi legăturile informaţionale ale
acestuia cu celelalte compartimente;
- utilizarea produselor informatice existente în activitatea financiar-contabilă.

b) Studiu de caz corespunzător temei alese

 CAPITOLUL 2

REGULI DE REDACTARE A PROIECTULUI DE PRACTICĂ

Formatul întregii lucrări este A4, numărul de pagini fiind de maxim 15 (exclusiv
anexele), cu următoarele elemente:
a. Marginile paginii – se vor utiliza următoarele valori pentru marginile paginii
(Page Setup -> Margins): stânga 3 cm; dreapta 2 cm; sus 2 cm; jos 2 cm.

b. Spaţiere între rânduri – textul se va tehnoredacta la 1,5 rânduri (Format ->

Paragraph -> Line spacing -> 1,5);

c. Alinierea şi fontul titlurilor de capitole şi subcapitole (a se vedea anexa nr. 4) –

capitolele şi titlurile acestora vor fi aliniate utilizând opţiunea center. Fontul
utilizat pentru redactare capitolului şi titlului acestuia va fi Times New Roman,
majuscule, bold, cu dimensiunea de 14 puncte, utilizând diacriticele specifice
limbii în care este redactată lucrarea (ă, ş, ţ, î, â - pentru limba română). Capitolele
vor fi numerotate cu cifre romane (I, II, III, etc.). Titlul capitolului se va scrie pe
rândul următor de capitol (Capitol -> Titlu capitol). Fiecare capitol va începe pe
pagină nouă. Subcapitolele şi titlurile acestora se vor scrie la 2 rânduri de titlul
capitolului utilizând opţiunea justified, indentare de 1,27 cm (Format -> Paragraph
-> Indentation -> Special: First line by 1,27 cm). Fontul utilizat pentru redactare va
fi Times New Roman, Normal, bold, cu dimensiunea de 12 puncte. Subcapitolele
vor fi numerotate cu cifre arabe (1.1, 1.2, 1.3, etc.) şi subpunctele (1.1.1, 1.1.2, sau
1.2.1, 1.2.2, etc).

d. Alinierea şi fontul textului în cadrul capitolelor şi subcapitolelor (a se vedea

Anexa nr. 4) – textul din cadrul paragrafelor normale (conţinutul capitolelor şi
subcapitolelor) va fi aliniat utilizând opţiunea justified. Primul rând al fiecărui
paragraf va avea o indentare de 1,27 cm (Format -> Paragraph -> Indentation ->
Special: First line by 1,27 cm). Fontul utilizat pentru redactare va fi Times New
Roman la 1,5 rânduri, cu dimensiunea de 12 puncte.

e. Numerotarea paginilor – numerotarea paginilor se face începând cu Introducerea.

Numărul de pagină se inserează în subsolul paginii, centrat (Insert -> Page
Numbers -> Position: Bottom of page (Footer) -> Alignmet: Center).

f. Tabele (a se vedea Anexa nr. 4) – tabelele se numerotează cu 2 cifre, prima

reprezentând numărul capitolului, iar cea de a doua reprezentând numărul tabelului
din capitolul respectiv. Fiecare tabel are număr şi titlu. Numărul tabelului se
menţionează deasupra tabelului, aliniat la marginea din dreapta. Titlul tabelului se
menţionează la 1 rând de număr, utilizând opţiunea Center. Fontul utilizat pentru
redactare va fi Times New Roman, bold, cu dimensiunea de 12 puncte. Dacă este
cazul, sursa datelor se precizează la notele de subsol.

g. Figuri (a se vedea Anexa nr. 4) – figurile (imagini, grafice, capturi de ecran) se

numerotează cu 2 cifre, prima reprezentând numărul capitolului, iar cea de a doua
fiind numărul figurii din capitolul respectiv. Fiecare figură are număr şi titlu, care
se menţionează sub figură, utilizând opţiunea Center. Fontul utilizat pentru
 redactare va fi Times New Roman, bold, cu dimensiunea de 12 puncte. Dacă este
cazul, sursa datelor se precizează la notele de subsol.

h. Note de subsol - în situaţia în care se citează (ex. definiţii, puncte de vedere,

clasificări, etc), se menţionează cifre (ex. rata inflaţiei, poziţie în clasamente, PIB,
etc.) sau se doreşte explicarea unor termeni (ex. stakeholders, formule folosite), se
parafrazează, se sumarizează ideile unor autori/specialiști se vor introduce note de
subsol (Insert -> Reference -> Footnote -> Location: Footnotes (Bottom of page)
-> Format: Number format (1, 2, 3, ...); Start at: (1) -> Numbering (Restart each
page) pentru a se indica sursa(ele). Eludarea acestor norme etice poartă numele
de plagiat. Fontul utilizat pentru redactare va fi Times New Roman, single (la un
rând), cu dimensiunea de 10 puncte, utilizând diacriticele. Menţionarea autorilor în
textul notei de subsol se va face prin indicarea numelui şi a prenumelui. În cazul
citării unui text menţionat într-o singură pagină a lucrării se va face menţiunea „p”;
în cazul citării mai multor pagini din lucrare se va face menţiunea „pp”. Notele de
subsol se numerotează unitar pentru toată lucrarea, şi vor respecta următoarele
reguli de citare:
- în cazul citării din cărţi cu un singur autor: Stăncioiu, Ion, (1999),
Management-elemente fundamentale, Ed. Teora, Bucureşti, p. 432
- în cazul citării din cărţi cu mai mulţi autori: Stăncioiu, Ion; Militaru, Gheorghe,
(1999), Management-elemente fundamentale, Ed. Teora, Bucureşti, p. 432
- în cazul citării din cărţi cu coordonator: Nicolescu, Ovidiu (coord.), (1998),
Strategii manageriale de firmă, Ed. Economică, Bucureşti, pp. 552-557
- în cazul citării din cărţi editate în limba română dar care au fost traduse din altă
limbă: Hesselbein, Frances; Goldsmith, Marshall; Beckhard, Richard, (2000),
Oraganizaţia viitorului, traducere, Ed. Teora, Bucureşti, p. 114
- în cazul citării din articole publicate în reviste: Tabără, Neculai, (2002),
Fundamente teoretice privind controlul de gestiune, revista Finanţe publice,
contabilitate, nr. 11-12, p. 29
- în cazul citării de articole publicate în volume ale unor manifestări ştiinţifice:
Scutea, Nicolae, (2004), Considerente privind organizarea auditului intern,
Caietul ştiinţific “Reformele administrative şi judiciare în perspectiva integrării
europene – Secţiunea pentru ştiinţe economice şi administrative” nr. 6,
Institutul de Ştiinţe Administrative “Paul Negulescu”, Ed. BURG, Sibiu, pp.
258-269
- în cazul citării unor repere legislative, în funcţie de modificările aduse acestora:
Legea nr. 672 din 19 decembrie 2002 privind auditul public intern, M.Of nr.
953/24.12.2002, cu modificările şi completările ulterioare / Legea nr. 672 din
19 decembrie 2002 privind auditul public intern, republicată, M.Of nr.
953/24.12.2002, cu modificările şi completările ulterioare / Legea nr. 672 din
19 decembrie 2002 privind auditul public intern, republicată, M.Of nr.
953/24.12.2002, cu modificările şi completările ulterioare.
- în cazul citării unor lucrări fără autor: *** – Norme naţionale de audit, (1999),
Ed. CECCAR, Bucureşti, p. 65
- în cazul citării unor surse de pe internet se va scrie adresa completă şi data la
care aceasta a fost accesată: Newing, Rod, (2004), The importance of education,
28 September http://news.ft.com.cms/s/ fcb7e488-1160-11d9-95d9-
00000e2511c8,dwp_uuid=857cf036-115e-11d9-95d9-
00000e2511c8,ft_acl=,s01=2.html, accesat la 11.06.2019
- în cazul citării mai multor lucrări se vor insera atâtea note de subsol câte lucrări
sunt citate; numărul notelor de subsol se va separa prin virgulă.
 i. Bibliografia - Toate lucrările citate şi incluse în notele de subsol din referat vor fi
regăsite în finalul proiectului, în secţiunea Bibliografie. Se structurează pe
următoarele paliere: „Cărţi, tratate, cursuri, monografii”, „Articole şi lucrări
conferinţe”, „Legislaţie”, „Alte surse”. Aceste liste bibliografice se vor ordona
alfabetic.

Proiectul trebuie redactat într-un limbaj academic impersonal, caracteristic lucrărilor

de cercetare. Nu sunt admise greşelile gramaticale de redactare (acord, punctuaţie, lexic, etc.).
Ideile prezentate trebuie să decurgă logic şi coerent din cele anteriore. Relaţia dintre idei
trebuie să fie clară. Întregul proiect trebuie să fie coerent.
Se vor respecta regulile esenţiale de redactate pe calculator a
documentelor:
 se utilizează diacriticele specifice limbii în care este redactată lucrarea (ă, ş, ţ, î, â -
pentru limba română).
 după punct, virgulă, două puncte se lasă un spaţiu. Ex: Str. Simion Bărnuţiu nr. 33;
 nu se lasă spaţiu înainte de virgulă (,), punct (.), două puncte (:), semn de
exclamaţie (!), semnul întrebării (?);
 înainte de paranteză se lasă spaţiu, dar nu şi între interiorul parantezei şi text. Ex:
(aşa se procedează), ( nu aşa ).
 ANEXE

In continuare prezentăm, fiecare pe câte o pagină, şabloane pentru următoarele

documente:

Anexa nr. 1: Şablon coperta proiect de practică

Anexa nr. 2: Şablon pagina interioară a proiectului de practică

Anexa nr. 2: Şablon tehnoredactare cuprins

Anexa nr. 4: Şablon tehnoredactare conţinut proiect de practică

ACADEMIA FORȚELOR TERESTRE ”NICOLAE BĂLCESCU” SIBIU
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI ADMINISTRATIVE
CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE
ANUL II

Practică de specialitate

Temaxxxxxxxx

Student
Nume Prenume

Sibiu, 2019
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI ADMINISTRATIVE

Disciplina: Practică de specialitate

Student: Nume și Prenume

An II, grupa……….

Titlul proiectului
 CUPRINS

Capitolul 1. Abordări teoretice de bază privind contabilitatea.................................................1

1.1. Conceptul privind contabilitatea..........................................................................................2
1.2. Contabilitatea între artă, ştiinţă, tehnică, limbaj..................................................................5
1.3. Funcţiile managementului......................................................................................................
1.3.1. Previziunea...................................................................................................................
1.3.2. Organizarea..................................................................................................................
1.3.3. Coordonarea.................................................................................................................
1.3.4. Antrenarea....................................................................................................................
1.3.5. Controlul şi evaluarea..................................................................................................
1.4. Interdependenţe dintre caracteristicile informației şi managementului financiar..................

Capitolul 2. Studiu de caz privind contabilitatea activelor fixe necorporale și analiza

acestora la UM xxxxx ................................................................................................
2.1. Guvernanţa corporativă – un nou mod de conducere în secolul XXI....................................
2.2. Crearea unei structuri organizatorice funcţionale prin implementarea centrelor de
gestiune, de profit şi de performanţă.....................................................................................
2.3. Managementul în contextul implementării noilor tehnologii informaţionale şi de
comunicaţii.............................................................................................................................
2.4. Amprente culturale asupra strategiilor de dezvoltare............................................................

Concluzii şi propuneri ....................................................................................................................

Bibliografie ......................................................................................................................................

Anexe ...............................................................................................................................................
 CAPITOLUL 1

ABORDĂRI TEORETICE DE BAZĂ PRIVIND CONTABILITATEA

1.1. Conceptul privind funcţiunea financiară şi rolul acesteia. Interferenţe între

funcţiunea financiară şi celelalte funcţiuni

Entitatea îşi desfăşoară activitatea într-un anumit cadru organizatoric. Ea presupune un

ansamblu de activităţi dinamice şi complexe, ce se pot grupa pe anumite funcţiuni care se
condiţionează reciproc şi a căror integrare permite acesteia să reacţioneze corespunzător la
solicitările mediului, să evolueze eficient şi să se dezvolte continuu. Iniţiatorul conceptului de
funcţiune a fost Henry Fayol.

1.2. Funcţiile managementului financiar

După cum specialiştii din ţară şi străinătate recunosc că există un sistem de funcţii ale
managementului general, un obiectiv urmărit în cadrul lucrării a fost prezentarea şi analiza
funcţiilor managementului financiar. Ele au ca fond conceptul funcţiilor managementului
general şi se particularizează în zona financiară cu activităţi specifice ale acesteia (figura 1.1).

Previziune
Previziune financiară
financiară

Organizare
Organizare financiară
financiară
Managementul
Managementul
financiar
financiar Coordonare
Coordonare financiară
financiară

Antrenare
Antrenare

Control,
Control, audit
audit şi
şi evaluare
evaluare

Fig. 1.1. Funcţiile managementului financiar

1.2.1. Previziunea financiară

Se constituie ca o funcţie prioritară în managementul financiar deoarece asigură o

identificare previzibilă a viitorului, căutând astfel răspuns la întrebările: “ce trebuie şi ce se
poate realiza?” În opinia noastră, funcţia de previziune a managementului financiar cuprinde
totalitatea activităţilor desfăşurate de către manageri şi profesioniştii financiar-contabili din
întreprindere în scopul stabilirii principalelor obiective viitoare ale sale, a resurselor
(materiale, financiare, umane) necesare, condiţiilor de procurare a acestora precum şi a
implicaţiilor determinate prin realizarea lor.
Astfel, în cadrul funcţiei de previziune se stabilesc obiectivele, precum şi cele mai
avantajoase căi de acţiune pentru atingerea acestora. Pe această bază se fundamentează
decizia economică, plecând de la principiul evaluării variantelor decizionale în raport cu
cerinţele eficienţei ridicate1. În opinia noastră considerăm că un avantaj esenţial în
managementul activităţii financiar-contabile este măsurarea performanţelor, informaţiile
financiar-contabile fiind analizate atât la nivel de centru cât şi la nivel general. La nivel de
centru, managerul centrului se va ocupa de colectarea datelor, structurarea acestora şi
transmiterea lor la direcţia financiar-contabilă generală. Managementul financiar are mai
multe opţiuni de cuantificare a performanţei2, în funcţie de ceea ce se urmăreşte (tabelul 1.1).

Tabelul 1.1
Măsurarea performanţei centrelor de gestiune, de profit şi de performanţă
Obiective urmărite Criterii cantitative şi calitative de măsurare a performanţei
utilizate de managementul financiar
Costuri Mărimea costurilor individuale; abaterile de cost; abaterile de preţ;
costul unitar; ratele privind costul; costul pe salariat; nivelul
cantitativ al producţiei etc.
Venituri Cifra de afaceri; analiza cifrei de afaceri în corelaţie cu capacitatea
de producţie şi cererea etc.

1
Popa, Ioan; Filip, Radu, (1999), Management internaţional, Ed. Economică, Bucureşti, p. 17
2
Dumitrana, Mihaela; Caraiani, Chiraţa, (2004), Măsurarea performanţei, atribut al contabilităţii manageriale,
publicată în volumul “Congresul profesiei contabile din România. Armonizare sau Convergenţă în Standardele
Internaţionale de Contabilitate?, Bucureşti, 3-4 septembrie 2004”, Ed. CECCAR, Bucureşti, pp. 221-222
 BIBLIOGRAFIE

A. Cărţi, tratate, cursuri, monografii

1. Morris, Michael, Cum să devii manager de succes, traducere, Ed. ALL BECK,
Bucureşti, 2002;
2. Naneş, Marcela, Managementul strategic al întreprinderii şi provocările tranziţiei, Ed.
ALL BECK, Bucureşti, 2000;
3. Nicolescu, Ovidiu (coord.),Sistemul decizional al organizaţiei, Ed. Economică,
Bucureşti, 1998;
4. Somnea, Dan; Calciu, Mihai, Cercetarea de marketing asistată de calculator, Ed.
Tehnică, Bucureşti, 1998;
5. *** Dicţionar de management, Ed. Diaconu Coresi; Bucureşti, 1992;
6. *** Audit financiar 2000. Standarde. Codul privind conduita etică şi profesională,
traducere, Ed. Economică, Bucureşti, 2000;
7. *** The Role of the Chief Financial Officer in 2010, International Federation of
Accountants (IFAC), Financial and Management Accounting Commitee (FMAC),
ianuarie 2002, http://www.wscpa.org/wscpa/ShortForm/020802/0208cforole.htm,
accesat la 12.12.2008.

B. Articole
1. Bacali, Laura; Cărean, Mariana; Luca, Gabriel-Petru, Despre organizaţia
începutului de mileniu, Revista “Marketing. Management”, nr. 1-2/2000;
2. Barton, Dominic; Newell, Roberto; Wilson, Gregory, When is a good time to make
strategic advances? During a crisis, of course., Te McKinsey Quarterly, 2002,
Number 4, http://www.bcmpweb. com/articles/crisisGainStrategies, accesat la
22.09.2017;
3. Bogdan, Ioan, Mutaţii profunde, previzibile în managementul şi firma secolului
XXI, volumul conferinţei internaţionale “Identitatea şi universalitatea economiilor în
tranziţie în debutul mileniului trei. Volumul II”, Ed. Universităţii „Lucian Blaga” din
Sibiu, Sibiu, 2004;
4. Cernuşca, Lucian, Cadrul contabil conceptual al IASB versus Directiva a IV-a
europeană, revista “Contabilitatea, expertiza şi auditul afacerilor”, nr. 7/2004;

C. Legislaţie