Sunteți pe pagina 1din 3

CAZ CLINIC

Numele şi prenumele M.R.


Sexul F
Vârsta 67 de ani
Ocupaţia Pesionară
Grup sanguin-Rh AII,Rh pozitiv
Alergii Negativ
Diagnosticul clinic Stenoză mitrală
Modalitatea de culegere a datelor Foaie de Observaţie
Stabilirea legăturii cu pacientul (din momentul internării) Interviu
Modul de comunicare Verbal
Condiţii de viaţă
- obişnuinţe alimentare : Cosumă alimente bogate în grăsimi,dulciuri,alcool
- odihnă :Doarme 4-5 ore pe noapte
- muncă : Casnică
- gradul de pregătire / cultură sanitară: Nu are cuostinţe legate de boală

Antecedente - fiziologice (menarha, naşteri) 2 naşteri


- patologice (avorturi, alte afecţiuni) Otita la 12 ani
- heredo-colaterale (mama, tata, fraţi) Tatal suferind de Diabet

Istoricul bolii Paciental M.R., sex feminin, pensionară,în vârstă de 67 de ani cu


domiciliul în localitatea Tg Trotuş , jud. Bacău ,s-a prezentat pe secţia de Chirurgie
pe data de 23.V. 2014 cu bilet de trimitere, acuzând dureri
precordiale,oboseală,dispnee,vărsături,constipaţie,tuse şi hemoptizie, palpitaţii. Din
anamneză aflăm că în urmă cu 3 luni a prezentat un episod,a fost internatăşi a fost
diagnosticata cu HTA esenţială, a urmat un tratament medicamentos după care
simptomele au cedat şi s-a instalat o perioadă de acalmie.
În urmă cu 3 zile durerile au reapărut, mult mai agresive şi sunt însoţite de cefalee
si oboseală.

Starea la intenare
- greutate :109 Kg
- înălţime : 1,61 m
- T.A. : 210/90 mmHg
- temperatură:37,3 grade C
- respiraţie:23r/min
- puls:120 pulsaţii/min
EXAMEN- subiective : Pacienta este obosită,anxioasă,respiră cu dificultate
- obiective : tegumenteşi mucoase viu-colorate în limite fiziologice

FUNCŢIILE VITALE

T.A PULS RESPIRAŢII TEMPERATURĂ SCAUN


210/90mmHg 120p/min 23r/min 37,3o C 2
o
180/80mmHg 82p/min 20r/min 37,5 C 1
o
150/60mmHg 80p/min 15 r/min 37,4 C ABSENT
140/70mmHg 78p/min 18r/min 37,6o C 1
o
150/80mmHg 84p/min 20r/min 37,8 C 1

Obiective:

1.     evitarea efectelor nocive ale sedentarismului, in ceea ce priveste


deconditionarea aparatului cardio-vascular silocomotor;
2.     imbunatatirea activitatii motrice, asa incat ea sa se desfasoare intr-un mod
economic, fara contractii musculare inutile, excesive, fara a impune cordului
un efort prea mare;
3.     realizarea unei activitati economice a cordului, circulatiei periferice si
metabolismului muscular, pentru a putea executa eforturile fizice cu o
solicitare cat mai mica a cordului.

Mijloacele folosite in kinetoterapie sunt:


1. kInetoterapia respiratorie
2. Antrenament fizic: exercitii fizice globale, elemente din diferite sporturi si
jocuri sportive, masaj si tehnici de relaxare
3. Antrenamentul de rezistenta

Kinetoterapia respiratorie se adreseaza tuturor valvolarilor, inclusiv celor la care


masurile de recuperare fizica sunt contraindicate. Exercitiile propuse vor antrena
intreaga musculatura respiratorie, cu participarea preponderenta a diafragmului si a
musculaturii abdominale. Efectele pozitive ale acrstor exercitii vor conduce in timp
la ameliorarea capacitatii vitale si a VEMS – ului.
Antrenamentul fizic se va desfasura in sedinte a caror ritmicitate, intensitate si
durata nu difera prea mult de cele ale programului omoninm al coronarianului.
Se recomanda ca pe durata de 45 de minute a unei sedinte de recuperare sa se
realizeze o alternanta a miscarilor propriu-zise, respiratorii, cu cele de forta iar la
sfarsitul sedintei bolnavul sa fie deprins cu tehnicile de relaxare, urmete de masaj.

Se recomanda:

 Exercitii fizice usoare


 Gimnastica respiratorie.
 Bicicleta ergometrica.
 Mersul pe jos zilnic sau pe covorul rulant  timp de 30-60 minute, la viteza 5
km/h.
 Este permis chiar şi joggingul, dar progresiv şi, iniţial, alternat cu perioade
de mers.
 Viteza de alergare trebuie să se facă în funcţie de confortul respiraţiei şi de
frecvenţa cardiacă.
 Alte sporturi permise: ciclismul, nataţia, ski fond