Aplicaţii seminar Tranzacţii economice internaţionale (Economie generală)

MOLODET IOANA MIRUNA

A. Identificarea şi caracterizarea riscurilor întâlnite în cadrul tranzacţiilor economice

internaţionale

Caracterizaţi riscurile identificabile în situaţiile de mai jos (utilizaţi criteriile prezentate în cadrul
Temei 4 de curs, schema ataşată (Tipologie riscuri.doc) precum şi alte criterii la alegere):

1. Un exportator francez care vinde produse agricole pe piaţa sud-americană experimentează

tensiuni în relaţia cu intermediarii locali; de asemenea, încasarea unui export (în USD) pare să
se realizeze într-o perioadă de depreciere a monedei americane faţă de Euro, iar firma franceză
se confruntă cu probleme de lichiditate.

Risc extern, risc valutar, risc comercial(privind bonitatea partenerului) si risc intern

2. Un agent economic olandez care realizează producţie în Republica Centrafricană se confruntă

cu o potenţială naţionalizare a activelor sale; în acelaşi timp, produsele livrate de un furnizor sunt
defectuoase în proporţie de 25%, iar o serie de debitori africani au probleme de solvabilitate serioase.

Risc politic, risc comercial privind bonitatea partenerului si de executare

necorespunzatoare a obligatiilor contractuale

3. Un fabricant italian de produse cosmetice exportă în Spania, Franţa şi Austria. Un nou produs,
destinat pieţei austriece, nu îşi găseşte însă clienţi, în pofida investiţiilor de marketing serioase; pe de altă
parte, un contract de aprovizionare, semnat cu 3 luni în urmă (cu o scadenţă de 3 luni) prevede plata unui
preţ superior preţului actual al materiilor prime respective. Clienţii din Spania şi Franţa se confruntă cu
probleme de trezorerie.

Risc intern de management , risc de pret, risc comercial privind incasarea intarziata

4. O întreprindere producătoare de carton ondulat şi ambalaje din carton ondulat se confruntă pe

parcursul unei luni cu următoarele evenimente: creşterea preţului la adezivii utilizaţi la lipirea straturilor
de carton ondulat, refuzul unui client de a semna un contract dupa două luni de negocieri, livrarea
întârziată a unor coli offset.

Risc comercial de scumpire a materialelor, risc privind negocierea neurmata de contractare,

risc de executare tardiva a obligatiilor contractuale.
 5. O societate care produce diferite sortimente de dulciuri se confruntă cu o creştere cu 10% a
preţului zahărului; încasarea unui export de caramele, având drept monedă de facturare SFR, se va realiza
peste două luni, iar previziunile privind moneda elveţiană indică o tendinţă de depreciere a acesteia.

Risc comercial de scumpire a materiilor prime, risc valutar.

Studiu de caz – Lami lutti:

Societatea comercială “Lamy Lutti”, având sediul social în Belgia (Avenue Cida 15, 7170 – Manage Bois-
D’Haine), reprezintă unul dintre principalii actori de pe piaţa mondială a dulciurilor. Compania tocmai a împlinit 60
de ani de existenţă, istoria sa debutând odată cu ascensiunea, în anii ’40, a unei familii de producători de dulciuri din
Turcoing. Timp de câteva decenii, întreprinderea (devenită IMM) s-a dezvoltat continuu, produsele sale de calitate
fiind îndrăgite de public, astfel încât în anii ’80 deţinea deja locul 3 pe piaţa franceză de profil, piaţă de referinţă. De
asemenea, exporturile au progresat în mod constant.
Astăzi, societatea este deţinută de grupul Axa Assurances, şi este cunoscută prin mărcile Lutti, Mint şi
Harlequin. Pe o piaţă internaţională extrem de concentrată, cu concurenţi-gigant precum Cadbury sau Haribo, Lutti
mizează pe publicitate, inovare (lansarea, spre exemplu, în 2012 a bomboanelor Juicy Fruits roşii, sărace în zahăr şi
destinate copiilor ai căror părinţi sunt preocupaţi de problema obezităţii precoce) şi pătrunderea pe noi pieţe.

Pe parcursul anului 2019, o serie de aspecte (atât strategice, cât şi legate de funcţionarea curentă) au
preocupat managementul companiei. În continuare, vom prezenta o listă succintă a acestora:

Februarie 2019: piaţa zahărului cunoaşte o creştere de preţ spectaculoasă, această materie primă devenind
cu 15% mai scumpă;
Risc comercial de scumpire a materiilor prime
Februarie 2019: untul de cacao provenit de la furnizorul Comor SA din Franţa întârzie o saptămână,
antrenând tergiversarea livrării de către Lami Lutti a unei importante cantităţi de bomboane Mini Koala
unui client german; acesta reclamă o reducere de preţ de 5%;
Risc de executare tardiva a obligatiilor contractuale, risc privind modificarea conditiilor de
executare a contractelor comerciale

Februarie 2019: datorită unor probleme de trezorerie, Lami Lutti nu îşi plăteşte la timp furnizorul de
coloranţi alimentari, societatea van Kempen din Olanda, suportând o penalizare calculată ca 1,5 x rata
legală a dobânzii pentru fiecare lună de întârziere;
Risc de neexecutare a obligatiilor contractuale

Martie 2019: are loc o schimbare de regim politic în Benin, stat African din care Lami Lutti importă o serie
de materii prime; apar semne de întrebare asupra disponibilităţii noii puteri de a facilita schimburile
comerciale cu restul lumii;
Risc politic

Martie 2019: cifrele de vânzări adâncesc convingerea că lansarea bomboanelor Scoubidou pe piaţa spaniolă
reprezintă un eşec; cota de piaţă este sub 50% din previzuni;
Risc intern de management

Aprilie 2019: tendinţele de recesiune economică şi scăderea vânzărilor au făcut ca preţul dropsurilor şi al
caramelelor să scadă cu 10 % faţă de lunile trecute; Lami Lutti are încheiate contracte de livrare care îi
permit însă să vândă o cantitate însemnată de produse la vechile preţuri, cu o uşoară corecţie;
Risc de pret, risc privind modificarea conditiilor de executare a contractelor comerciale

Mai 2019: este momentul încasării de la clienţii japonezi a unor sume importante (în dolari); yenul japonez
s-a depreciat în raport cu moneda americană faţă de februarie 2019, momentul semnării contractului;
Risc valutar pt exportator

Iunie 2019: datorită în principal diferenţelor interculturale, relaţiile cu intermediarii utilizaţi pe piaţa
argentiniană s-au degradat considerabil, existând chiar ipoteza unui sabotaj din partea acestora;
Risc politic de natura tensiunilor etnice
 Iulie 2019: preţul untului de cacao cunoaşte o creştere cu 7%;
Risc commercial (cresterea preturilor la materiile prime)

August 2019: furnizorul belgian de amidon Paniblond SA efectuează o livrare care nu corespunde calitativ;
recepţia nu poate fi efectuată;
Risc commercial privind executarea necorespunzatoare a obligatiilor contractuale

Septembrie 2019: au loc discuţii cu lanţul german de magazine hard-discount “Aldi” în vederea
comercializării pe scară largă a produselor Lami Lutti; contactele nu sunt însă o premieră, în ultimii doi ani
existând mai multe negocieri cu acest partener, nefinalizate;
Risc comercial privind negocierea neurmata de contractare

Octombrie 2019: situaţia financiară a clienţilor din Franţa este îngrijorătoare (în urma unor tensiuni sociale),
unii fiind ameninţaţi de faliment;
Risc politic bazat pe conflicte interne

Noiembrie 2019: încrezătoare în partenerii săi logistici, Lami Lutti a încheiat un contract în urmă cu câteva
luni prin care se angaja la reduceri masive de preţ (30%) în cazul unei livrări întârziate unui client italian;
greva şoferilor de camion a antrenat totuşi o importantă întârziere, tocmai în cazul clientului italian amintit.
Risc de executare tardiva a obligatiilor contractuale, risc politic

Explicaţi şi caracterizaţi diversele riscuri surprinse mai sus, specifice tranzacţiilor comerciale
internaţionale.

B. Riscul de ţară (a se consulta şi rezentarea ppt ataşată (risc.tara.ppt), Tema 4 de curs şi

documentul pdf – metodologia ICRG)

a. Caracterizaţi, utilizând un set de 5-7 indicatori la alegere, riscul de ţară pentru un stat (de
asemenea la alegere).

Mexic
 fragilitatea sociala este in crestere si se afla pe o panta ascendenta
 indicele de fragilitate politica manifesta un nivel inalt de risc
 Corupția și evaziunea rămân probleme cronice
 Rata inflatiei 2.82%
 PIB pe cap de locuitor 9.673,44 USD
 b. Analizaţi activitatea unei agenţii de rating, la alegere.

Fitch Ratings este una dintre cele mai importante agenții de rating din lume, alături de
Moody's și Standard & Poor's. Compania are două sedii, unul la New York și celălalt la Londra și a
fost înființată în anul 1913 în New York.
Aceasta utilizează un sistem unic de rating prin care transmit informații investitorilor din
piata financiara dacă o obligațiune poartă un risc scăzut sau ridicat de neplată și dacă emitentul
este stabil din punct de vedere financiar.
Obligațiunile (și emitenții acestora) sunt evaluate atat la momentul emiterii lor, dar sunt si
periodic reevaluate pentru a vedea dacă o schimbare a ratingului este justificată. Ratingurile
obligațiunilor sunt importante nu numai pentru rolul lor în informarea investitorilor, dar mai ales
pentru că ele afectează rata dobânzii pe care companiile și guvernele le plătesc pentru obligațiunile
emise.

C. Riscul valutar – tehnici de protecţie

Clauza “coş valutar ponderat”

1. Un distribuitor de uleiuri de motor din Clermont Ferrand, Franţa (Garage Dubois SARL), decide
să importe produse în valoare de 300.000 SFR de la un partener danez, H. J. Hansen. După cum s-a arătat
mai sus, preţul este fixat în SFR, iar între semnarea contractului şi efectuarea plăţii se scurg două luni
(2.02.2019 – 2.04.2019).
În vederea acoperirii riscului valutar, cele două părţi convin asupra inserării în contract a clauzei
coş valutar ponderat. Marja maximă permisă de oscilaţie a SFR faţă de coşul valutar în ansamblu (fără a
se proceda la recalcularea sumei de plată) este stabilită la +/- 1,4%.
Sunt disponibile următoarele informaţii valutare, la cele două momente, iniţial şi curent (cursuri
faţă de EUR):

Valuta Pondere (%) 2.02.2019 2.04.2019

SFR - 1,2177 1,2234
GBP (coş) 30 0,8499 0,8387
AUD (coş) 25 1,2405 1,2499
USD (coş) 25 1,3055 1,3122
CAD (coş) 20 1,3217 1,3212

Determinaţi mărimea abaterii medii a valutei faţă de coşul valutar, şi, dacă este cazul, determinaţi
suma de plată recalculată (utilizaţi 4 zecimale în calcule). Comentaţi expunerea la risc şi mecanismul de
protecţie.

REZOLVARE

-remarcăm faptul că moneda plăţii şi anume SFR, diferă de moneda naţionala a

contractantului (exportatorul este danez, iar importatorul este francez ). Pe calede consecinţă,
datorită acestui fapt şi intervalului până la plată, putem afirma ca importatorul este expus riscului
valutar.

moneda plăţii va fi “legată” de 4 monede etalon (monede de referinţă), care alcătuiesc

coşulvalutar, iar cursul (relaţia) între SFR şi acestea va trebui urmărită la t0 (2.02.2019) şi
respectiv t1(2.04.2019)
Deci am avea nevoie de relaţiile:
1GBP …..SFR
1AUD ….SFR
1USD …..SFR
1CAD …..SFR
atât la t0 cât şi la t1, momentul efectuării plăţii.
Avem cursurile fata de EUR si deduce

2.02.2019 2.04.2019
1) 1EUR=1.2177SFR 1EUR=1.2234SFR
2) 1EUR=0.8499GBP 1EUR=0.8387GBP
3) 1EUR=1.2405AUD 1EUR=1.2499AUD
4) 1EUR=1.3055USD 1EUR=1.3122USD
5) 1EUR=1.3217CAD 1EUR=1.3212CAD

2.02.2019 2.04.2019
1GBP=1.4327SFR 1GBP=1.4586SFR
1AUD=0.9816SFR 1AUD=0.9787SFR
1USD=0.9327SFR 1USD=0.9323SFR
1CAD=0.9213SFR 1CAD=0.9259SFR

In acest moment putem calcula coeficientii de fluctuatie valutara

1. Kf1 = (C1/C0-1 )x100 %

=1.8077%
2. Kf2= -0.2954%
3. Kf3= -0.6817%
4. Kf4=0.4993%

Kf mediu= 0.30x1.8077%-0.25x0.2954%-0.25x0.6817%+0.20x0.4993%
= 0.3979%
Deci SFR s-a depreciat in medie cu 0.3979%. Este expus riscului valutar exportatorul
deoarece va primi mai putini bani.
SP= SI+SIxKf/100
SP= 300.000+119.37/100=301.1937

2. Un importator de instrumente muzicale din Viena, Austria (H. Meyer), decide să importe viori
în valoare de 200.000 USD de la un partener elveţian, R. Baumgartner. După cum s-a arătat mai sus,
preţul este fixat în USD, iar între semnarea contractului şi efectuarea plăţii se scurg trei luni (14.01.2019 –
14.04.2019).
În vederea acoperirii riscului valutar, cele două părţi convin asupra inserării în contract a clauzei
coş valutar ponderat. Marja maximă permisă de oscilaţie a USD faţă de coşul valutar în ansamblu (fără a
se proceda la recalcularea sumei de plată) este stabilită la +/- 1,5%.
Sunt disponibile următoarele informaţii valutare, la cele două momente, iniţial şi curent (cursuri
faţă de GBP):

Valuta Pondere (%) 14.00.2019 14.04.2019

USD - 1,5360 1,5128
EUR (coş) 40 1,1765 1,1643
AUD (coş) 20 1,4596 1,4699
NOK (coş) 25 8,8006 8,8013
SEK (coş) 15 9,7864 9,8345

Determinaţi mărimea abaterii medii a valutei faţă de coşul valutar, şi, dacă este cazul, determinaţi
suma de plată recalculată (utilizaţi 4 zecimale în calcule). Comentaţi expunerea la risc şi mecanismul de
protecţie.

REZOLVARE

14.00.2019 14.04.2019
1GBP=1.5360USD 1GBP=1,5128USD
1GBP=1.1765EUR 1GBP=1,1643EUR
1GBP=1,4596AUD 1GBP=1,4699AUD
1GBP=8,8006NOK 1GBP=8,8013NOK
1GBP=9,7864SEK 1GBP=9,8345SEK

14.00.2019 14.04.2019
1USD=1.3055EUR 1USD=1.2993EUR
1USD=1.0523AUD 1USD=1.0291AUD
1USD=0.1745NOK 1USD=0.1718NOK
1USD=0.1569SEK 1USD=0.1538SEK

Kf1= =-0.4749%
Kf2=-2.2046%
Kf3=1.8911%
Kf4=-1.9757%

Kfmediu= 0.4x-(-0.4749%)-0.2x2.2046%+0.25x1.8911%-0.15x1.9757%
= -0.45446%

Reiese faptul ca USD s-a apreciat cu 0.45446%. Este expus riscului valutar importatorul, deoarece
va avea nevoie de mai multi bani.
SP= 200.000+200.000x (-0.45446) /100
= 199.990.91

Cursuri la termen

3. O societate franceză exportă unui partener canadian vinuri în valoare de 120.000 CAD. Cursul
spot este 1 EUR = 1,4490/1,4505 CAD. Scadenţa contractului este de trei luni, iar premium-ul la 3 luni
este + 0,0025/+ 0,0027.
Care este cursul la termen al euro faţă de dolarul canadian ?
Care este cursul de care va putea beneficia producătorul francez în cadrul unei vânzări la termen ?
Cât va încasa în euro la sadenţă?
Cursul spot la scadenţă este 1 EUR = 1,4602/1,4680 CAD. Comentaţi eficienţa mecanismului de
protecţie.

D. Riscul de preţ – tehnici de protecţie

1. Compania aeriană Germanwings decide achiziţionarea a trei aeronave Boeing 737-700 noi, la preţul de
catalog de 61 milioane USD/bucata. Preţul cuprinde 54 milioane USD costuri şi 7 milioane USD profit. În
vederea evitării riscului de preţ, în contract este inserată clauza CEE/ONU. În ceea ce priveşte structura
costurilor, sunt disponibile următoarele informaţii:
Cheltuieli cu materii prime şi materiale.......................32 milioane USD
Cheltuieli cu salariile……...........……...19 milioane USD
Cheltuieli fixe….....…………..……………3 milioane USD
Contractul semnat de compania germană cu producătorul American prevede faptul că, dacă preţul
internaţional al materiilor prime şi materialelor utilizate va creşte în medie cu mai mult de 3,5%, iar
manopera cu peste 2%, în intervalul semnare contract – scadenţă, preţul va fi recalculate în mod
corespunzător. Următoarele modificări sunt constatate în perioada menţionată:
Preţul internaţional la materiile prime şi materialele folosite s-a mărit în medie cu 9%
Manopera s-a scumpit în medie cu 2,8%
În acest context, determinaţi suma de plată recalculată (pentru o singură aeronavă; se consideră
fabricarea simultană a celor trei aparate de zbor).
REZOLVARE

Determinam ponderile cheluielilor in pretul contractului

Ch cu materii prime si materiale =52.45%

Ch cu salariile = 31.14%
Ch fixe= 4.91%
Profitul = 11.5%

SP= 61x1.0559= 64.4099 mil

2. Societatea românească Ryal Expert Design, unul dintre cei mai importanţi producători autohtoni de
trasee metalice de cablu pentru curenţi mari, achiziţionează de la o firmă germană un utilaj performant
utilizat în cadrul procesului de producţie a traseelor, în valoare de 375.000 EUR. Operaţiunea (prin acord
între părţi) are un specific de tip BUY-BACK. Plata se va efectua în cantităţi de loturi de trasee de cabluri,
rezultate din procesul de fabricaţie în care este implicat utilajul livrat.
Preţul mediu prognozat al unui lot este de 150 EUR, iar rambursarea se realizează timp de 3 ani,
prin rate semestriale; dobânda se cifrează la 15.000 EUR.
Determinaţi:
1. Cantitatea totală de loturi (estimativă) care ar echivala datoria.
2. Numărul de loturi stabilit ca livrare în cadrul unei rate.
3. Valoarea fiecărei rate (până la ultima), cunoscând preţurile specifice pieţei (pentru 1 lot de produs):

Perioada: Preţ efectiv (EUR/lot)

Sem. I 150
Sem. II 170
Sem. III 160
Sem. IV 145
Sem. V 155
Sem. VI 160

4. Cantitatea (nr. loturi) aferentă ultimei rate şi valoarea sa.

REZOLVARE
1. Qt =( 375.000EUR+15.000EUR)/150= 2600 buc

2. Qt= 2600/6= 433.3 aprox 433

3. Sem 1
150x433=64.950EUR
Sem 2
170x433=73.610EUR
Sem3
160x433=69.280EUR
Sem 4
145x433=62.785EUR
Sem 5
155x433=67.115EUR

4. Sem 6= 390.000EUR- (64.950EUR+73.610EUR+69.280EUR+62.785EUR+67.115EUR)

=390.000-337.740
=52.260
q6= 52.260/160= 326.62 buc