Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CUPRINS NOTIȚE
0. Formule de calcul prescurtat. Inegalități……………………….……………………..1
1. Modul. Partea întreagă și fracționară……………………….…………………………..1
2. Progresii……………………………….……………...…………………………………………………..1
3. Funcția și ecuația de gradul I și II………………………………………………….……...2
4. Vectori……………………………………………....………………………………………………………3
5. Trigonometrie………………………………………….…...………………………………………4-5
6. Puteri, radicali și logaritmi. Ecuații……………………………………….………….…...6
7. Numere complexe……………………………………………....………………………………….7
8. Funcții……………………………………………………...….…………………………………………...8
9. Combinatorică. Matematici financiare……………………………….…….…..……..8
10. Geometrie analitică……………………………………………………...………………….……..9
11. Permutări. Transpoziții……………………………………………………...……………………9
12. Matrice……………………………………………………...……………………………….……………10
13. Determinanți……………………………………………………...……………………….………….11
14. Sisteme de ecuații liniare. Sisteme simetrice…………………………………….11
15. Metode de rezolvare a sistemelor de ecuații liniare……………..………….12
16. Șiruri. Asimptote……………..……………..……………..……………..……………..……….12
17. Limite……………..……………..……………..……………..……………..……………..…….…….13
18. Funcții continue……………..……………..……………..……………..……………..………...14
19. Funcții derivabile……………..……………..……………..………………...…..…………14-15
20. Monoid. Grup. Izomorfism……………..……………..……………..……………..….....15
21. Inele și corpuri. Clase de resturi modulo……………..……………..……………..16
22. Primitive. Integrale……………..……………..……………..……………..………………16-17
23. Proprietățile integralei definite. Polinoame…..……………..……………...18-19
a2 − b2 = (a − b)(a + b) a3 ± b3 = (a ± b)(a2 ∓ ab + b2 ) 2
.1. Proprietăți
● [a + b] ≥ [a] + [b] ● {a} ∈ [0, 1)
an − bn = (a − b)(an−1 + an−2 b + an−3 b2 + ... + bn−1 )
● [a + n] = [a] + n, n ∈ ℤ ● {a + n} = {a} + n ⇔ n ∈
an + bn = (a + b)(an−1 − an−2 b + an−3 b2 − ... + bn−1 )
● [a] = [b] ⇒ |a − b| < 1 ● {a} = {b} ⇒ a − b ∈ ℤ
(a ± b)2 = a2 ± ab + b2 (a ± b)3 = a3 ± 3a2 b + 3ab2 ± b3 Identitatea lui Hermite: [x] + [x + 1n ] + [x + 2n ] + ... + [x + n−1
n ] = [nx]
2. CBS: (a1 x1 + a2 x2 + ... + an xn )2 ≤ (a12 + a22 + ... + an2 ) (x12 + x22 + ... + xn2 ) b1 (q n − 1)
b = bn−1 · q = b1 · q n−1 S n = , q =/ 1 b1 · bn = bk · bn−k+1
q−1
1
2
2. Semnul funcției de gradul I 6. Soluțiile ecuației de gradul II: Δ = b − 4ac
x -∞ - ab + ∞
Δ > 0 ⇒ ecuația are 2 soluții reale: x1, 2 = − b ± √Δ
2a
f (x) Semnul contrar lui a 0 Semnul lui a Δ = 0 ⇒ ecuația are 1 soluție: x1 = x2 = −2ab
Δ < 0 ⇒ ecuația n u are soluții reale
Funcția de gradul II: f : ℝ → ℝ, f (x) = ax2 + bx + c, a, b, c ∈ ℝ
b c
S = x1 + x2 = - a P = x1 · x2 = a
1. Monotonia funcției de gradul II 2. Axa de simetrie
b 7. Relațiile lui Viète: x 2 + x 2 = S 2 − 2P x 3 + x 3 = S 3 − 3SP
a > 0 ⇒ f strict descrescătoare pe ( - ∞, - 2a ] 1 2 1 2
b
b x = - 2a x2 − S x + P = 0
⇒ f strict crescătoare pe ( - 2a
, ∞)
8. Descompunerea în factori: ax2 + bx + c = a(x − x1 )(x − x2 )
a < 0 ⇒ f strict descrescătoare pe ( - b , ∞)
2a
b 2 Δ
b
⇒ f strict crescătoare pe ( - ∞, - 2a ] 9. Forma canonică: ax2 + bx + c = a(x + 2a ) − 4a
10.Semnul funcției de gradul II: 11. Semnul soluțiilor:
3. Puncte de extrem. Imaginea funcției de gradul II: V ( −
b
2a ,−
Δ
4a ) ● ax2 + bx + c > 0 ⇔ P > 0
b Δ b Δ S > 0 ⇒ x1 > 0, x2 > 0
a > 0 ⇒ xmin = - 2a , y min = -
4a a < 0 ⇒ xmax = - 2a , y max = -
4a S < 0 ⇒ x1 < 0, x2 < 0
● ax2 + bx + c ≥ 0 ⇔
⇒ Imf = − [ Δ
4a , ]
∞ ⇒ Imf = − ∞, − [ Δ
4a ] P <0
2
4. Poziția relativă a unei drepte față de o parabolă
● ax + bx + c < 0 ⇔ S > 0 ⇒ x1 < 0, x2 > 0, |x1 | < |x2 |
S < 0 ⇒ x1 < 0, x2 > 0, |x1 | > |x2 |
a. Δ > 0 ⇒ p ⋂ d = {A(x1 , y 1 ), B(x2 , y 2 )}, d - s
ecantă S = 0 ⇒ x1 =− x2
b. Δ = 0 ⇒ p ⋂ d = {T (x, y)}, d - t angentă la parabolă ● ax2 + bx + c ≤ 0 ⇔
P = 0 ⇒ x1 = 0
c. Δ < 0 ⇒ p ⋂ d = {⊘}, d - dreaptă e
xterioară
2
→ →
1. Adunarea vectorilor 14. Modului unui vector: |v→| = √x2 + y 2 , v→ = xi + y j
→ → →
Regula p aralelogramului: AB + AC = AD → →
→ → → v→ = x1 i + y 1 j
Regula t riunghiului: AB + BC = AC 15. Vectori egali: → →
u→ = x2 i + y 2 j
2. Proprietăți → →
→ → → →
16. Adunarea vectorilor de poziție: u→ + v→ = (x1 + x2 ) i + (y 1 + y 2 ) j
● (a + b) + →c = a→ + (b + c) u→ · v→ = x1 x2 + y 1 y 2
→ → ● |v→ + u→| ≤ |v→| + |u→| 17. Înmulțirea vectorilor de poziție:
● a→ + b = b + a→ u→ · v→ = |u→| · |v→| · cos(u,
→ →
v)
→ ● |v + u| = |v| + |u| ⇔ au același sens
→ → → →
3. Puncte coliniare x1 y1
19. Condiția de paralelism: u→ || v→ ⇔ ∃ k ∈ ℝ : u→ = k v→ ⇔ x = y
→ → → → 2 2
A − B − C ⇔ ∃ k ∈ ℝ : AB = k AC A − B − C − D ⇔ ∃ k ∈ ℝ : AB = k CD
20. Condiția de perpendicularitate: u⊥v ⇔ u · v = 0 ⇔ x1 x2 + y 1 y 2 = 0
→ → → →
→ → →
1→ → 21. Expresia analitică: AB = (xB − xA ) i + (y B − y A ) j
4. Versorul unui vector: AB = AB · AB → →
22. Cosinusul unghiului dintre 2 u
cos(u, v) = → →
→ → · v
vectori: |u|·|v|
5. Formula vectorială a medianei: AM
→ 1 → → → → →
= 2 (AB + AC ) ⇔ AB + AC = 2 AM
3
5. Trigonometrie cos(a + b) = cos a · cos b − sin a · sin b cos a + cos b = 2cos a+b · cos a−b
2 2
sin : ℝ → [− 1, 1] arcsin : [− 1, 1] → [− 2 , 2 ]
π π cos(a − b) = cos a · cos b + sin a · sin b cos a − cos b =− 2sin a−b2
· sin a 2+b
cos : ℝ → [− 1, 1] arccos : [− 1, 1] → [0, π] sin(a + b) = sin a · cos b + cos a · sin b sin a + sin b = 2sin a+b
2
· cos a−b
2
tg : ℝ ∖ {± π2 + 2kπ | k ∈ ℤ } → ℝ
π π
arctg : ℝ → (− 2 , 2 ) sin(a − b) = sin a · cos b − cos a · sin b sin a − sin b = 2sin a−b
2
· cos a+b
2
ctg : ℝ ∖ {kπ | k ∈ ℤ} → ℝ arcctg : ℝ → (0, π) cos 2x = cos2 x − sin2 x = 2cos2 x − 1 = 1 − 2sin2 x sin 2x = 2sin x · cos x
x x
sin t
tg t = cos cos t
t ctg t = sin t
cos 2
√ =± 1 + cos x
2 sin 3x = sin x(3 − 4sin x) 2
x x
sin2 t + cos2 t = 1 1− tg 2 2 2tg 2
cos x = x sin x = x
cos(− t) = cos t tg(− t) =− tg t 1+ tg 2 2 1 + tg 2 2
tg 2 x 1
sin(− t) =− sin t ctg(− t) =− ctg t sin2 x = cos2 x =
1 + tg 2 x
1 + tg 2 x
arcsin(− x) =− arcsin x arccos(− x) = π − arccos x x
2tg 2tg x
arctg(− x) =− arctg x arcctg(− x) = π − arcctg x tg x =
2
tg 2x =
x 1 − tg 2 x
1− tg 2 2
o o o o o o o o
xo 0 30 45 60 90 180 270 360 x
tg 2 = 1 +sin x
tg a − tg b
tg(a − b) = 1 + tg a · tg b
cos x
π π π π 3π sin(a+b) + sin(a−b) cos(a−b) + cos(a+b)
x 0
6 4 3 2 π 2 2π sin a · cos b = 2 sin a · sin b = 2
cos(a+b) + cos(a−b) π
√1 √2 √3 cos a · cos b = arcsin x + arccos x = 2
sin x 0 2 2 2 1 0 -1 0 2
π
arctg x + arcctg x = 2 sin(arccos x) = √1 − x2
√3 √2 √1
cos x 1 2 2 2 0 -1 0 1 π
cos(arcsin x) = √1 − x2 arctg (± ∞) = ± 2
√3
tg x 0 3 1 √3 × 0 × 0
dacă a ∈
/ [− 1, 1] ⇒ S =⊘
sin x = a
ctg x × √3 1 √3
0 × 0 × dacă a ∈ [− 1, 1] ⇒ S = {(− 1)k · arcsin a + k π | k ∈ ℤ}
3
dacă a ∈
/ [− 1, 1] ⇒ S =⊘
cos(90o − t) = sin t cos(180o − t) =− cos t cos(t − 180o ) =− cos t cos(360o − t) = cos t cos x = a
dacă a ∈ [− 1, 1] ⇒ S = {± arccos a + 2kπ | k ∈ ℤ}
sin(90o − t) = cos t sin(180o − t) = sin t sin(t − 180o ) =− sin t sin(360o − t) =− cos t
π
tg(90o − t) = ctg t tg(180o − t) =− ctg t tg(t − 180o ) = tg t tg(360o − t) =− tg t tg x = a S = {arctg a + k π | k ∈ ℤ} cos f (x) = sin g(x) ⇒ cos f (x) = cos ( 2 − g(x))
ctg(90o − t) = tg t ctg(180o − t) =− ctg t ctg(t − 180o ) = ctg t ctg(360o − t) =− ctg t
ctg x = a S = {arcctg a + k π | k ∈ ℤ} 4
2 2 2 11.Teorema lui Menelau:
a2 = b2 + c2 − 2bc · cos A cos A = b + c − a
2bc A′B B ′C C ′A
2 2 2 A′ − B ′ − C ′ coliniare ⇔ A C · B ′A · C ′B = 1
1. Teorema cosinusului: b = a + c − 2ac · cos B cos B = a + c − b
2 2 2 ′
2ac
2 2 2
c2 = a2 + b2 − 2ab · cos C cos C = a + b − c 12.Teorema lui Ceva:
2ab
A′B B ′C C ′A
a b c AA′ ⋂ B B ′ ⋂ C C ′ = {P } ⇔ A C · · C ′B = 1
2. Teorema sinusurilor: sin A = sin B = sin C = 2R ′ B ′A
b · c · sin A
S= 2 = a · c ·2sin B = b · c ·2sin A
c 2 · sin A · sin B
x - π2 - π3 - π4 - π6 0 π
6
π
4
π
3
π
2
S= 2sin C
√1 √2 √3
3. Aria unui triunghi: sin x - 1 - √32 - √22 - √12 0 2 2 2
1
S = a ·b ·c
4R S = b·h
2
π π π π 2π 3π 5π
S = √p(p − a)(p − b)(p − c) , p = a+b+c
2 x 0 6 4 3 2 3 4 π
6
√3 √2 √1
4. Raza cercului
a·b·c
cos x 1 2 2 2
0 - √12 - √22 - √32 - 1
R = 4S
circumscris: △ABC
S △ABC a+b+c
x - π2 - π3 - π4 - π6 0 π
6
π
4
π
3
π
2
5. Raza cercului înscris: r= p= √3
p 2
tg x - ∞ - √3 - 1 - √33 0 3
1 √3 + ∞
2(b2 + c2 ) − a2 2 2
2 = 2(a + c ) − b
2
mA2 = 4
m B 4
x 0 π6 π
4
π
3
π
2
2π
3
3π
4
5π
6 π
6. Formula medianei: 2 2 2
2(a + b ) − c √3
mC2 = 4
ctg x + ∞ √3 1 3
0 - √33 -1 - √3 -∞
5
√√a = √a
n k n·k
● 3) cos f (x) = sin g(x) cos f (x) = cos ( π − g (x)) => (2)
2
2. Ecuații iraționale
1. Domeniul de definiție: 4) tg x = a S = {arctg a + k π | k ∈ ℤ}
t + 2kπ t + 2kπ
3. Modulul unui număr complex: |z| = √a2 + b2 9. Rădăcinile de ordin n: z k = √n r (cos n + i sin n )
−b ± i√−Δ
5. Rezolvarea ecuației de gradul II în ℂ: Δ < 0 ⇒ x1,2 =
2a
r = √a2 + b2
6. Forma trigonometrică: z = r (cos t + i sin t)
b
t = arctg a + kπ
7
1. Imaginea funcției: I m f = { f (x) | x ∈ A} = { y ∈ B | ∃ x ∈ A : f (x) = y }
1. Permutări: P n = n! , 0! = 1 k n!
2. Aranjamente: An = (n−k)!
2. Funcția injectivă: f i njectivă ⇔ f (x1 ) = f (x2 ) ⇒ x1 = x2
n!
● f strict monotonă ⇒ f i njectivă
k
3. Combinări: C n = k! (n−k)!
● funcția de gradul I este injectivă (strict monotonă)
C 0n + C 2n + C 4n + ... = 2n−1 C kn = C nn−k
● funcția de gradul II n
u este injectivă (strict monotonă) C 0n + C 1n + C 2n + ... + C nn =2 1n
C n + C 3n + C 5n + ... = 2n−1 C nk = C n−1
k k−1
+ C n−1
● f injectivă ⇔ orice paralelă la axa Ox taie Gf în c el mult 1 punct
● f injectivă ⇔ ∀ y ∈ B , ec f (x) = y a
re cel mult o soluție Suma coeficienților = f (1)
Fie A o mulțme cu m elemente:
o mulțime cu n elemente și B
3. Funcția surjectivă: f s
urjectivă ⇔ ∀ y ∈ B , ∃ x ∈ A : f (x) = y
● funcția de gradul I este surjectivă 4. Numărul funcțiilor f : A → B : mn
● funcția de gradul II n
u este surjectivă
● f surjectivă ⇔ orice paralelă la axa Ox taie Gf în c el puțin 1 punct
5. Numărul funcțiilor bijective f : A → B : P n = n!
● f surjectivă ⇔ ∀ y ∈ B , ec. f (x) = y a re cel puțin o soluție
m
6. Numărul funcțiilor injective f : A → B : An
4. Funcția bijectivă: f b
ijectivă ⇔ f injectivă și surjectivă 7. Numărul funcțiilor strict (des)crescătoare f : A → B : C nm
−1
5. Funcția inversabilă: f i nversabilă ⇔ ∃ f : B → A ⇔ f bijectivă 8. Numărul submulțimilor: 2n
f :A→B⇒f −1
: B → A, f −1 (x) = t | f ( ) ⇔ 9. Numărul submulțimilor cu k elemente: C kn
5.1. Determinarea inversei: −1
⇔ f (f (x)) = f (t) ⇔ f (t) = x ⇒ t = ... n 0 1 n n
10. Binomul lui Newton: (a + b) = C n an + C n an−1 b + ... + C n b
6. Intersecția cu axele: Gf ⋂ Ox : y = 0 ⇔ f (x) = 0 Gf ⋂ Oy : x = 0 ⇔ f (0) k
11. Termenul de rang k : T k+1 = C n an−k nk
7. Intersecția graficelor a 2 funcții: Gf ⋂ Gg : f (x) = g (x) M
atematici financiare
a 12.Condiția de coliniaritate
y −y d : ax + by + c = 0 ⇒ m = - b a 3 puncte:
Δ = A, B, C coliniare ⇔ Δ = 0
1. Panta dreptei AB: m = x B−x A
B A
y = mx + n ⇒ m − panta
13.Condiția de concurență a
x−x y − yA 3 drepte: d1 ⋂ d2 ⋂ d3 = {P } ⇔
2. Ecuația dreptei AB: x − xA = yB − yA = 0 dk : ak x + bk y + ck = 0
B A
5. Condiția de paralelism: d1 || d2 ⇔ m1 = m2
1. Produsul a 2 permutări:
6. Condiția de perpendicularitate: d1 ⊥ d2 ⇔ m2 · m1 =− 1 ⇔ m2 = -
1
m1
1.1. Proprietăți
○ compunerea funcțiilor este a
sociativă
7. Coordonatele mijlocului lui AB: xM =
xA + xB
2 yM = yA + yB
2 ○ permutarea identică
●
a
d1 ⋂ d2 coincid ⇔ a1 = b1 =/ c1
b c 4. Semnul unei permutări:
2 2 2
9
● Elementul neutru:
S
isteme simetrice:
6. Determinantul Vandermonde: 1. Notăm și formăm sistemul în S și P
4. Teorema lui Rouche: (S) compatibil ⇔ ∀ min car = 0 4. Șir divergent: (an )n≥1 divergent ⇔ nu are limită/are limita ± ∞
○ determinăm rang A și m
inorul caracteristic (mi ) ărginit ⇒ lim an = inf an
(an )n≥1 strict descrescător și m
n→∞
m
inor caracteristic = minor care se obține prin adăugarea minorului principal cu
coloana termenilor liberi și o linie rămasă liber
A
simptote:
12
∞−∞ = 0 e∞ = ∞ , e−∞ = 0
- ∞ - ∞ = - ∞ ( - ∞) · ( - ∞) = ∞ a∞ = ∞, a > 1 n
a · ∞ = ∞, a > 0 ∞ √∞ = ∞
a+∞ = ∞ a = 0, − 1 < a < 1
√− ∞ = - ∞
2n+1
a · ∞ = - ∞ , a < 0 a−∞ = 0, a > 1
∞+a = ∞ a arctg (± ∞) = ±
π
= 0 ∞a = ∞, a > 0 2
a - ∞ = - ∞ ±∞ ∞a = 0, a < 0 arcctg (∞) = 0
1 1
- ∞ + a = - ∞ − =− ∞ , + = ∞ 0∞ = 0 arcctg (− ∞) = π
0 0
13
și limitele laterale e
xistă și sunt f inite (f g )′ = (e g ln f )′ = f g · g ′ · ln f + f g−1 · g · f ′
● a este punct de discontinuitate de s peța II ⇔ f este discontinuă în a
3. Derivatele funcțiilor uzuale
și nu este de speța II (nu există o limită laterală sau limitele laterale
Funcția Derivata Funcția Derivata
nu sunt finite)
(√x )′ = n 1
n
c c′ = 0
n
√x
1. Proprietăți n·√x n−1
● Funcțiile elementare sunt continue pe domeniul de definiție x x′ = 1 sin x (sin x)′ = cos x
n (x n )′ =n· x n−1
● f continuă pe [a, b] ⇒ f mărginită pe [a, b], a, b ∈ ℝ x cos x (cos x)′ =− sin x
1
● f continuă ⇒ f are P roprietatea lui Darboux ( f (interval) = interval ) xr (x r )′ = r · x r−1 tg x (tg x)′ = cos2 x = 1 + tg 2 x
1 1
ln x (ln x)′ = x ctg x (ctg x)′ = sin2 x =− 1 − ctg 2 x
● ⇒ f (x) = 0 are cel puțin o soluție în [a, b] 1
log a x (log a x)′ = 1 arcsin x (arcsin x)′ =
x·ln a √1−x2
1
● f strict m
onotonă și c
ontinuă pe D ⇒ f i njectivă ax (a x )′ = a x · ln a arccos x (arccos x)′ = −
● f b
ijectivă ⇔ f strict m
onotonă ⇔ f i nversabilă
√ 2
1−x
1
● dacă f : I → ℝ are P D și este monotonă ⇒ f continuă pe I ex (e x )′ = e x arctg x (arctg x)′ =
1 + x2
1
√x (√x )′ = arcctg x (arcctg x)′ = −
1
19. Funcții derivabile
2√x 1 + x2
14
f (x) lim f (x) f (x1 ) f (x2 ) f (x3 ) ... lim f (x) 5. Element simetrizabil: x s imetrizabil ⇔ ∃ x′ ∈ G : x * x′ = x′ * x, x ∈ G
x→a x→b
● Dacă pe linia lui f (x) apar două s emne alăturate identice, atunci în * bine definită / parte stabilă
interval n
u există rădăcini reale ale ecuației f (x) = 0 (G, *) monoid ⇔ * asociativă
6. Monoid:
* admite element neutru
● Dacă pe linia lui f (x) apar două s emne alăturate diferite, atunci în
comutativ ⇔ * comutativă
interval e xistă o soluție reală a ecuației f (x) = 0
* bine definită / parte stabilă
5. Panta tangentei la Gf în T (a, f (a)) : f ′(a) = m * asociativă
(G, *) grup ⇔
7. Grup: * admite element neutru
6. Ecuația tangentei în T (a, f (a)) : y − f (a) = f ′(a)(x − a) ∀ x ∈ G este simetrizabil
abelian ⇔ * comutativă
● f c
rescătoare ⇔ f ′(x) ≥ 0
7. Monotonie. Puncte de extrem: ● f d escrescătoare ⇔ f ′(x) ≤ 0
8. Ordinul unui grup: ord(x) = n
● a p unct de extrem ⇔ f ′(x) = 0
x domeniul de definiție lui f și soluțiile ecuației f ′(x) = 0 9. Teorema lui Lagrange: xord(G) = e
f ′(x) semnele lui f ′
10.Subgrup: H subgrup al lui (G,*) ⇔ ∀ x, y ∈ H ⇒ x * y ′ ∈ H
f (x) creșterea (↗) sau descreșterea (↘) lui f ′
f m
orfism ⇔ f (x * y ) = f (x) ° f (y)
● f c
onvexă ⇔ f c resc. ⇔ f ′′(x) ≥ 0 11.Morfism. Endomorfism:
8. Convexitate. Concavitate.
● f c oncavă ⇔ f d esc. f ′′(x) ≤ 0 f e
ndomorfism ⇔ f (x * y ) = f (x) * f (y)
Puncte de inflexiune:
● a p unct de inflexiune ⇔ f ′′(x) = 0
f i zomorfism ⇔ f (x * y ) = f (x) ° f (y)
x domeniul de definiție lui f și soluțiile ecuației f ′′(x) = 0 ⇔f b ijectivă
f ′′(x) semnele lui f ′′ 12.Izomorfism. Automorfism:
f a
utomorfism ⇔ f (x * y ) = f (x) * f (y)
f (x) convexitatea ( ⋃ ) sau concavitatea ( ⋂ ) lui f
⇔f b ijectivă 15
16
f integrabilă pe [a, b] ⇒ f mărginită pe [a, b] 4. Termenul liber: a0 = f (0) , a1 = f ′(0) , a2 = f ′′(0) , ...
4.
⇔ f nu este mărginită pe [a, b] ⇒ f nu este integrabilă
5. f continuă pe [a, b] ⇒ f integrabilă pe [a, b] 1) D = Î · C + R
5. Împărțirea polinoamelor:
6. f monotonă pe [a, b] ⇒ f integrabilă pe [a, b] 2) grad R < g rad Î