Sunteți pe pagina 1din 60

Evaluarea si ingrijiri acordate

pacientilor cu simptome
neuropsihice
Anxietate. Depresie. Insomnie
Obiective
La sfârșitul sesiunii participanții vor fi capabili:

• Sa dobandeasca cunostinte de evaluare a acestor


simptome
• Sa cunosca caracteristicile clinice si paraclinice ale
pacientului cu anxietate, depresie,insomnie
• Sa enumere intervențiile de nursing specific de
implementat în vederea managementului
anxietatii, depresiei, insomniei
Anxietatea

Definiţie: Stare afectivă neplăcută ce asociază


senzaţia de pericol iminent.

Poate fi:
- acută
- tranzitorie
- cronică / persistentă.
Manifestări:

Tensiune, încordare Agitaţie psihomotorie


Insomnie Nelinişte
Incapacitate de concentrare Dispnee
Ameţeli Îngrijorare
Iritabilitate Transpiraţie
Tremor Atac de panică
Clasificare:

• De lungă durată (trăsătură de personalitate)


• Episodică
• Situaţională (corelată cu un eveniment)
• Legată de negare, refuzarea acceptării
situaţiei
• Teamă (posibil asociată cu tulburări de
somn, crize de anxietate, atac de panică)
TIPURI DE ANXIETATE

• ATACUL DE PANICĂ.
• TULBURĂRI DE TIP OBSESIV-COMPULSIV.
• TULBURĂRI DE TIP POST-TRAUMATIC.
• FOBII.
• TULBURĂRI DE TIP ANXIETATEGENERALĂ.
Atacul de panică = perioadă scurtă de teamă sau disconfort
intens, care apare brusc, atingând apogeul în maxim 10
minute, însoţită de patru sau mai multe din următoarele
simptome:

· Palpitaţii · Transpiraţie
· Tremurături · Frisoane sau bufeuri
· Dispnee · Dureri precordiale
· Greaţă · Parestezii
· Ameţeli · Depersonalizare
· Teamă de moarte
TIPURI DE ATACURI DE PANICĂ
Există 3 tipuri de atac de panică:

1). Neașteptat - apare ”din senin” și fără vreun motiv aparent


sau fără vreun semn prevestitor.

2). Situațional - în care persoana are mereu un atac de panică,


de exemplu la intrarea într-un tunel.

3). Predispoziție situațională, în care persoana este posibil să aibă


un atac de panică dar nu este obligatorie să îl aibă. Un exemplu
în acest sens este că persoana poate avea atac de panică atunci
când conduceți.
Cauze de anxietate
Cauze situaţionale:
• reacţii emoţionale de ajustare exagerate
• teama de spital, tratament oncologic,
investigaţii
• griji pentru familie, probleme materiale
Cauze de anxietate
Cauze psihiatrice:
• Atac de panică
• Fobii
• Depresie
• Delir
Cauze de anxietate
Cauze organice:
 durere  insomnie
 greaţă  dispnee
 slăbiciune  hipercalcemie
 tumori cerebrale  glob vezical
 hipoxie  septicemie
 embolie pulmonară  deshidratare
 insuficienţă cardiacă, respiratorie
Cauze de anxietate

Cauzată de medicamente:
• Steroizi
• Neuroleptice
• halucinaţii induse medicamentos:
benzodiazepine, opioide
• sindrom de abstinenţă la benzodiazepine,
alcool
• bronhodilatatoare
Cauze de anxietate

Cauze date de gândurile pacientului:


• gânduri despre trecut: oportunităţi irosite, vină.
• gânduri despre viitor: teama de durere, de
inactivitate, de pierderea independenţei şi
lucidităţii, gânduri legate de moarte.
IMPACTUL SOCIAL AL ANXIETĂȚII

• DEPRESIA:
- pacientul nu mai este implicat în familie și cu prietenii
așa cum a fost obișnuit înainte de afecțiune.
- calitate redusă a relaționării.
- energie redusă.
- lipsa de motivație pentru a face lucrurile așa cum au fost
odată făcute.

• Imposibilitatea de a fi persoana care a fost odată.

• Frică și evitarea situațiilor care au putut


declanșa atacuri de panică anterioare.
Evaluarea anxietăţii
1. De cât timp durează? - întrebaţi rudele
2. Când şi unde apare?- când soţul / soţia nu sunt acasă
- când vin prietenii în vizită
- când de discută despre internare, tratament
3. Există o teamă sau o îngrijorare specifică (legată de
ceva)?
- a apărut un nou simptom
- frica de dependenţă
- pacientul a cunoscut pe cineva care a murit de cancer
Tratamentul anxietăţii
Tratamentul medicamentos:

• Controlul durerii şi al altor simptome care pot cauza


anxietatea.

• Benzodiazepine:
– timp de acţiune foarte scurt - Midazolam 10-60 mg / zi

– timp de acţiune scurt - Lorazepam 0,5-2 mg x 3-4 / zi


- Oxazepam 10-15 mg x 3-4 /zi

- timp de acţiune lung - Diazepam 2-10 mg x 2-4 / zi


- Clonazepam 0,5-2 mg x 2-4 / zi
Tratamentul anxietăţii
Tratamentul medicamentos:
• Ne-benzodiazepine:
- Buspiron 5-20 mg x 3 / zi
• Neuroleptice:
- Haloperidol 0,5-5 mg la 2-12 ore
- Metotrimeprazină 10-20 mg la 4-8 ore
- Clorpromazină 12,5-50 mg la 4-12 ore
- Tioridazină 10-75 mg la 6-8 ore
• Antihistaminice
- Hidroxizină 25-50 mg la 4-6 ore
• Antidepresive triciclice
- Amitriptilină 25-100 mg / zi
- Imipramină 10-150 mg / zi
Sprijin emoţional şi psihoterapie
Aceste intervenţii au ca scop îmbunătăţirea moralului, a
respectului de sine, regăsirea controlului asupra unor situaţii
dificile, dezvoltarea unor strategii de acomodare, ajustare,
scăderea suferinţei emoţionale. Intervenţiile echipei medicale
se adresează cauzelor anxietăţii:
• Informarea pacientului asupra bolii, stadiului bolii, tratamentelor
(efecte, reacţii secundare).
• Discutarea măsurilor simple de îngrijire care stau la îndemâna
familiei, atunci când pacientul este îngrijit la domiciliu.
• Oferirea unor broşuri informative.
• Descoperirea şi clarificarea concepţiilor greşite şi a prejudecăţilor.
Sprijin emoţional şi psihoterapie
• Ascultarea activă a temerilor, a emoţiilor pacientului, prin
folosirea răspunsurilor empatice, reflecţiei, clarificării,
întrebărilor deschise – “Vă este teamă că veţi deveni o povară
pentru familie?”, “Vă este teamă că veţi muri sufocat în timpul
nopţii?”
• Implicarea rudelor apropiate în discuţii, îngrijire.
• Descoperirea unor strategii de ajustare care au fost benefice în
trecut – “Ce v-a ajutat înainte să treceţi peste această problemă?”,
“Cum vă putem ajuta acum?”
• În atacul de panică se recomandă prezenţa unuei alte persoane –
“Ştiu că vă este frică. Voi sta cu dumneavoastră.”
• Reasigurare.
• Metodele de psihoterapie trebuie aplicate de către un
psihoterapeut
Terapii complementare de relaxare:

• Masaj, exerciţii fizice – se urmăreşte eliberarea tensiunilor


musculare.
• Tehnici de relaxare – factorii din mediul extern percepuţi ca
fiind stresanţi sunt diminuaţi prin concentrarea atenţiei în
lumea interioară.
• Exerciţii de respiraţie - reprezintă exerciţii care impun un
ritm lent, relaxat şi controlat al respiraţiei care relaxează şi
scad ritmul cardiac, diminuând astfel anxietatea.
Terapii complementare de relaxare:
• Meloterapie – folosirea unei muzici calme, plăcute, sau
care reproduce sunete naturale (susur de izvor, foşnetul
frunzelor), ceea ce poate evoca amintiri plăcute. Astfel,
prin distragerea atenţiei, se întrerupe stresul cauzator de
anxietate. Muzica cea mai potrivită este cea pentru
corzi, cu un ritm simplu şi direct, dar şi cea de flaut,
vocală (a cappela), de sintetitazor.
• Aromaterapie
• Tehnici de vizualizare şi imaginaţie – evocarea în
imaginaţie a unor amintiri, imagini, evenimente, vise,
fantezii.
DEPRESIA

Definiţie: Scăderea până la prăbuşire a


dispoziţiei bazale, cu caracter pasager sau
durabil, cu actualizarea trăirilor neplăcute, triste
sau ameninţătoare.
“Întotdeauna am ştiut că voi face cancer mamar.”
“Mă simt prost pentru că sunt atât de nefericit, când toţi
ceilalţi bolnavi din salon se simt mult mai rău decât mine.”
“Nu reuşesc să mă concentrez la tot ce mi se spune. Sunt atât
de multe informaţii, încât soţia mea trebuie să vină mereu
cu mine, să ia notiţe.”
“Sunt bolnav de atâta timp, încât familia mea se va simţi
uşurată când voi muri.”
“Nu, soţul meu n-ar trebui să stea cu mine când vin la
tratament. El are atâta treabă, că ar însemna să-l chinuiesc
şi mai mult.”
Clasificare:
• Starea de spirit depresivă, considerată normală şi
potrivită la bolnavii de cancer. Este sinonimă cu
tristeţea, nefericirea, senzaţia de a fi la pământ sau
prăbuşit.
• Depresia ca simptom – poate fi o reacţie emoţională de
ajustare, de exemplu la aflarea diagnosticului de cancer
sau la apariţia unei metastaze.
• Depresia ca boală – este o suferinţă în care scăderea
stării de spirit este acompaniată de alte simptome care
ajută la stabilirea diagnosticului de boală depresivă.
Diagnosticul depresiei
• Este dificil pentru ca schimbările sunt reacţii
normale până la un anumit nivel

• Simptomele vegetative si somatice sunt


comune cu ale bolii canceroase până la un
anumit nivel
Caracteristici comune pentru Caracteristici ale bolii depresive
tristeţe şi boală depresivă

Stare de spirit depresivă Scăderea moralului


Plâns Pierderea tuturor emoţiilor
Anxietate Nu poate fi distras de activităţile
Idei suicidare zilnice
Insomnie Iritabilitate
Oboseală Anxietate fizică
Scăderea concentraţiei (transpiraţii, tremor, atac de
Pierderea interesului panică)
Anorexie Pierderea oricărei speranţe
Autoînvinovăţire
Durere intractabilă
Tentative de suicid
Factori de risc:
• Depresie sau alcoolism în antecedentele personale sau
familiale.
• Simptome netratate: durere, greaţă, vărsături, dispnee,etc.
• Izolare, abandon, lipsa înţelegerii şi sprijinului emoţional.
• Medicamente: steroizi, antihipertensive (diltiazem,
nifedipin, propanolol, spironolactonă), neuroleptice
(haloperidol), sedative (diazepam, lorazepam), citostatice
(vincristin, vinblastin).
• Abuz de alcool, droguri.
Boli care pot cauza depresia:
• Boala Parkinson
• Accident vascular cerebral
• Hipotiroidism
• Hiperparatiroidism
• Hepatită
• HIV
• Cauze metabolice (hipercalcemie, hipokalemie,
hiper- şi hipoglicemie, uremie, hipoxie)
Caracterele depresiei la pacientul cu
cancer/pacientul terminal:
1. Iritabilitate sau plâns continuu.
2. Lipsa de speranţă.
3. Pierderea respectului de sine, perceperea bolii ca
o pedeapsă.
4. Sentimentul de fi o povară pentru familie, când
de fapt nu este cazul.
5. Durere cronică rezistentă la tratament.
6. Anxietate marcată şi atacuri de panică repetate.
7. Dorinţa de a muri – intenţie de suicid sau cerere
de eutanasie.
Scor PHQ-9 Diagnostic Intervenție
• 5-9 Simptome minime - Tratament suportiv,
educat să sune dacă sunt probleme, control la 1
lună
• 10-14 Depresie minoră - Tratament suportiv,
reevaluat la 2 săptămâni
• 15-19 Depresie medie - Antidepresive sau
psihoterapie
• ≥ 20 Depresie majoră - Antidepresiv și
psihoterapie
• Scala had de introdus
Tratament:
Se tratează cauzele reversibile:
- tratament simptomatic corect;
- oprirea / schimbarea medicamentelor ce
reprezintă factori de risc, dacă este posibil;
Medicaţie:
- Depresie cu agitaţie sau insomnie:
- Amitriptilină 25-100 mg seara
- Dotiepin 50-150 mg seara
* atenţie la efectele anticolinergice (gură uscată, tulburări de
vedere, retenţie urinară, constipaţie, tahicardie, hipotensiune
ortostatică, tremur, confuzie).
** efectul antidepresiv apare doar după 7-10 zile.

- Depresie cu aparent retard psihic:


- Fluoxetine (Prozac) 20-40 mg / zi
- Paroxetine (Seroxat) 20-40 mg / zi

- Depresie cu nevroză sau atac de panică:


- Trazodon 100-300 mg seara
- Clomipramină (Anafranil) 10-70 mg / zi
Sprijin emoţional

Acordat de echipa de îngrijire paliativă; are ca scop


îmbunătăţirea moralului, a respectului de sine, regăsirea
controlului asupra unor situaţii dificile, scăderea suferinţei
emoţionale. În plus, pacienţii beneficiază de explicaţii privind
starea lor, află că nu este vorba de o deficienţă personală şi nici
nu trebuie să le fie ruşine pentru această suferinţă:
“Se pare că suferiţi de depresie. (pauză) Boala dumneavoastră este
foarte grea, atât fizic, cât şi sufleteşte. Stresul prin care treceţi
zilnic face ca din creier să lipsească anumite substanţe, ceea ce
duce la depresie. (pauză) Medicamentele pe care le luaţi ajută
creierul să înlocuiască aceste substanţe care lipsesc…”
Psihoterapie

Este necesară intervenţia psihologului sau


psihiatrului atunci când apar fobii, iluzii sau
idei suicidare.
Insomnia
SOMNUL

Act comportamental ciclic (reversibil) determinat de


nevoia imperioasă de repaus și concretizat prin
suprimarea parțială a sensibilității și funcțiilor
conștiente de relație,rezoluție musculară, reducerea
funcțiilor vegetative și activitare onirică.
Privarea de somn: oboseală, stare de
disconfort.
• După câteva zile: performanțele psiho/motorii
scad, apar semne de oboseală mintală→ rol
reparator pentru SN.
• Alte efecte: creșterea TA, creșterea apetitului
alimentar, risc crescut de morbiditate
cardiacă, creștere în greutate, slăbirea
sistemului imunitar.
Frecvență.
• Afectează cam 35% din populație.
• Mai frecvent la femei și la vârstnici.
• În IP: între 24-95%.Această diferență apare
datorită definiției diferite ale perturbărilor de
somn, evaluărilor diferite și a metodelor
diferite folosite în studii.
Tulburări de somn în funcție de durata insomniei.

• Insomnie tranzitorie (ocazională, prin zgomote,


crampe musculare, picioare neliniștite).
• Insomnie de scurtă durată (cu durată de mai
puțin de trei săptămâni, frecvent asociată cu
probleme emoționale sau cu probleme medicale
tranzitorii).
• Insomnie cronică ( cu durată de luni sau ani,
asociată cu probleme medicale cronice).
AUTO-TEST

• Am probleme să adorm.
• Gânduri îmi trec prin minte și nu mă lasă să
adorm.
• Mă aștept să am probleme cu somnul frecvent pe
parcursul unei săptămâni.
• Frecvent mă trezesc și am probleme să adorm.
• Mă îngrijorează diferite lucruri și am probleme să
adorm.
• Mă trezesc dimineața mai repede decât aș vrea.
• Stau treaz mai bine de o jumătate de oră până să
adorm.
• Adesea mă simt deprimat că nu pot să adorm.
REZULTATE

• adunați toate răspunsurile cu DA.


• Scor>3 aveți manifestări de insomnie.
• Insomnia: inabilitatea de a iniția sau menține
somnul.
CAUZE ALE INSOMNIEI

Factori de stress:
• Situaționali de ex. îngrijorările legate de boală,
de statusul social, de venituri, serviciu.
• Merge la culcare cu emoțiile negative, teama că
nu va putea dormi.
• Legați de mediu: mediu impropriu somnului:
zgomot, lumina, temperatură, scheme de
tratament la 4 ore
• Legați de boala sau moartea unei persoane
dragi.
Simptome fizice necontrolate: 60% din pacientii
din sistemul de îngrijiri paliative.

• Durere
• Greață, vărsături
• Dispnee
• Nicturie
• Probleme psihice
• Depresie
• Anxietate
Medicamente care interferă cu somnul:
• Antidepresivele: Fluoxetin, Paroxetin
• Antiepilepticele
• Betablocantele
• Tratamentele homonale
• Steroizii
• Medicația stimulentă: metilfenidat
• Medicația antiasmatică: salbutamol,salmeterol,
theofilina
• Fluorochinolone
Factori comportamentali:

• Inactivitate în cursul zilei


• Ațipire frecventă peste zi
• Abuz de alcool, droguri recreative, cofeină,
nicotină
Evaluarea insomniei
În istoric
• Stabilirea tipului de insomnie . Ce înțelege pacientul
prin insomnie!
Evaluați somnul pe parcursul a 24H.
• Diagnosticarea cauzei prin evaluarea datelor despre
rutina somnului, factorii de risc . Depistarea unor cauze
reversibile/factori care contribuie la insomnie (ex.
consum alcool,cofeină etc.).
• Verificarea impactul insomniei asupra unor domenii
importante de funcţionare .
• Verificarea dacă sunt aşteptări realiste în legătură cu
somnul
• Tratamentul anterior încercat pentru insomnie: ce a
folosit, dozele, eficiența
MANAGMENTUL INSOMNIEI

1). Explorați impactul problemei și așteptările pacientului.

• Primul pas în managmentul insomniei este explorarea efectului ei


asupra pacientului.

• Ca la orice simptom în IP este important să aflați așteptările


pacientului și realinierea așteptărilor cât mai aproape de realitate,
scopul final ar fi acela de a permite un somn odihnitor pacientului.

• Ce este suficient unui pacient poate nu este de ajuns altuia.

• De aceea este important individualizarea managmentului pentru


fiecare pacient.
2). Tratați cauzele reversibile de insomnie care
contribuie la realizarea ei ori de câte ori este
posibil.
• Un istoric detaliat ajută la evaluarea factorilor
cauzatori.
• Este important tratarea cauzelor reversibile
înainte de orice altă intervenție !
3). Intervenții pentru îmbunătățirea somnului.

• De scurtă durată: IGIENA SOMNULUI.

• În cazul când este severă insomnia și afectează calitatea


vieții se impune tratamentul medicamentos.

• De lungă durată: Tratament cognitiv și comportamental,


buna igienă a somnului, medicație nu pentru mult timp.
MĂSURI NON-FARMACOLOGICE.

Igiena somnului

10 pași conform recomandărilor American Sleep Association (ASA)

1). să mențină o rutină de somn regulat.


2). să evite ”un pui de somn”.
3). să nu stea treaz în pat mai mult de 5-10 minute.
4).să nu bea cafea la ore nepotrivite.
5). să nu se uite la TV sau să citească în pat.
6). să evite substanțele care interferă cu somnul.
7). să aibe exercițiu fizic regulat.
8). să aibă un dormitor liniștit, confortabil.
9). dacă are un ceas (clock watcher) de noapte, să îl ascundă.
10). să aibă o rutină înainte de somn confortabilă.
TERAPIA COMPORTAMENTALĂ.

• Terapia de control a stimulului.

- Se bazează pe conceptul că insomnia este condiţionată de


obiceiuri legate de perioada în care se merge la culcare.
- Constă în limitarea în perioada de presomn a activităţilor
care nu sunt compatibile cu somnul şi crearea unei rutine a
somnului intervenind asupra factorilor comportamentali.
- Poate fi aplicată pentru tulburările de inducere a somnului.
INTERVENȚII TERAPEUTICE.

Tratarea cauzei de bază.

1). Se înlocuiește medicația ce produce insomnie


dacă se poate sau, dacă nu, se pune o doză
unică matinală (ex.trat. cortizonic,teofilin,
diuretice etc.).
2). tratarea simptomelor care deranjează:
durere, dispnee, grețuri, vărsături, delir etc.
TRATAMENTINDIVIDUALIZAT.
• Stabilirea tratamentului individualizat se face în funcție de
tipul de insomnie:

1). INSOMNIA TRANZITORIE.


- Măsuri: igiena somnului, înlăturarea cauzei, hipnoticcu
eliminare rapidă (ex.Stilnox (Zolpidem) 5mg seara la
nevoie).
2). INSOMNIA ACUTĂ.
- Măsuri: igiena somnului iar, la nevoie (dacă este severă)
hipnotic cu eliminare rapidă dar nu mai mult de 3
săptămâni.
3). INSOMNIA CRONICĂ.
• Igiena somnului.
• Terapie cognitivă și comportamentală.
• Tratarea cauzei dacă este posibil (medicamente,
depresie, anxietate, simptome necontrolate,
factori comportamentali).
• Rar beneficiază de tratament medicamentos
hipnotic.
Caracteristicile benzodiazepinelor
şi a altor medicamente hipnotice
Medicament Doza de Timp de Metaboliţi Comentarii
început înjumătă- activi
(mg) ţire
Cu timp de eliminare rapid Asigură o instalare rapidă a somnului cu
acumulări minime ale medicamentului în
Triazolam 0,125 2-4 Nu timp; pot fi mai puţin eficiente pentru
menţinerea somnului; amnezie anterogradă;
Zolpidem 5 1,5-4 Nu
Cu timp de eliminare mediu
Asigură instalarea şi menţinerea somnului;
Temazepam 15 8-13 Nu au absorbţie lentă, ceea ce influenţează
Lorazepam 1 12-15 Nu tratamentul dificultăţilor de adormire;
acumulare minimă;
Oxazepam 10 6-11 Nu
Cu timp de eliminare lent Eficient pentru instalarea şi menţinerea
somnului; o singură doză poate fi eficientă
Flurazepam 15 47-100 Da două nopţi sau mai mult; sedare pe timpul
zilei; scădere a performanţei; acumulare a
Quazepam 7,5 29-73 Da
medicamentului, mai ales la persoanele în
vârstă, sau la cei cu metabolism lent
Studii de caz
Caz 1
Pacienta, 35 de ani, recent diagnosticata cu cancer mamar. Este
casatorita si are o fetita de 8 luni. Sotul pacientei s-a adresat catre
serviciu de ingrijire paliativa si ne cere sa o convingem pe sotia lui
sa se opereze. Pacienta nu doreste operatie, spunand ca “si mama a
avut cancer la san si a murit la 2 saptamani dupa operatie”. In
timpul evaluarii pacienta refuza cu orice pret sa discute tema
“operatiei”, prezinta transpiratii abundente, acuza frisoane si greata,
nu se poate concentra (repeta de multe ori anumite informatii).

• Evaluați din perspectivă holistică acest caz.


• Ce metode/instrumente de evaluare vă gândiți să folosiți pentru
evaluarea axietății acestei paciente?
• Ce intervenții de îngrijire, specific rolului propriu al as med, vă
gândiți să implementați?
Studii de caz
Cazul 2
Pacient 45 ani, dg cancer prostata. Sotia pacientului se adreseaza la serv. de
ingijire paliativa, este speriata intrucat sotul ei ii cere divortul, desi relatia
celor 2 a fost foarte buna. De cand sotul a aflat despre dg, ii cere sa-l
paraseasca si sa-si gasesasca pe cineva. Iar dupa refuzuri repetate din
partea sotiei, acesta a hotarat sa divorteze. Sotia pacientului ne
povesteste ca este foarte recalcitrant, nervos, agresiv verbal, evita orice
discutie cu aceasta, sta treaz toata noaptea si doarme doar cateva ore pe
zi, exact atunci cand sotia se intoarce acasa.

• Evaluați din perspectivă holistică acest caz.


• Ce metode/instrumente de evaluare vă gândiți să folosiți pentru
evaluarea axietății acestui pacient?
• Ce intervenții de îngrijire, specific rolului propriu al as med, vă gândiți să
implementați?
Studii de caz
Cazul 3
Paciet 53 ani, dg. cancer bronhopulmonar cu metastaze
pulmonare si cerebrale. Pacientul prezinta dispnee severa
chiar si in repaus, insotita de atacuri de panica, moment in
care pacientul are impresia ca se sufoca si va muri. Este
singur, îl vizitează doar echipa de îngrijiri paliative la
domiciliu.

• Evaluați din perspectivă holistică acest caz.


• Ce metode/instrumente de evaluare vă gândiți să folosiți
pentru evaluarea axietății acestui pacient?
• Ce intervenții de îngrijire, specific rolului propriu al as med,
vă gândiți să implementați?
Studii de caz
Caz 4
Pacient 64 ani, punct de plecare neprecizat cu metastaze osoase. Pacientul
acuza durere SAV 8/10, in momentul de fata pentru durere primeste
Tramadol 50 mg q 3/zi p.o., dar durerea nu este controlata. Pacientul
prezinta fatigabilitate marcata, iar la intrebarea daca doamne suficient, ne
explica, ca prefera sa nu doarma deloc, intrucat ori de cate ori adoarme
are cosmaruri ingrozitoare. Este văduv, are o fiică care locuiește în același
apartament cu tatăl, impreună cu soțul și cei doi copii ai ei.

• Evaluați din perspectivă holistică acest caz.


• Ce metode/instrumente de evaluare vă gândiți să folosiți pentru
evaluarea axietății acestui pacient?
• Ce intervenții de îngrijire, specific rolului propriu al as med, vă gândiți să
implementați?