UTILIZAREA MIJLOACELOR DIN HANDBAL PENTRU REALIZAREA

OBIECTIVELOR EDUCATIEI FIZICE SI SPORTULUI

Educatia fizica scola 151j91b ra este orientata in directia integrarii sociale a

tineretului. Pentru atingerea acestui scop educatia fizica urmareste alaturi de
celelalte activitati sa contribuie la formarea si educarea elevilor. Este deci, o
componenta de baza si este integrata organic in procesul educarii si vizeaza
cresterea potentialului de sanatate si robustete fizica.

Conceptiile si practicile in virtutea carora educatia fizica si sportul erau tinute

la periferia preocuparii societatii, fiind considerate activitati minore,
dexteritati de plan de invatamant, sunt treptat abandonate, recunoscandu-se
in prezent ca ele ofera cadrul propice prin intermediul carora se poate
actiona eficient in directia realizarii obiectivelor urmarite de educatia
generala. Rolul educatiei fizice in aceasta etapa caracterizata printr-un inalt
grad de automatizare si mecanizare a crescut enorm. In acest context
educatia fizica si sportul trebuie sa-si aduca contributia in efortul conjugat al
scolii, la educatia trasaturilor de personalitate specifice tineretului, precum si
la formarea capacitatii de practicare sistematica independenta a exercitiilor
fizice in timpul liber. In acelasi context, educatia fizica si sportul dezvolta
trasaturi de comportament, de ordine, disciplina, initiativa si decizie,
darzenie si competitivitate.

Cel mai important rol al educatiei fizice si sportului scolar este acela de
dezvoltare fizica armonioasa, a intaririi starii de sanatate, perfectionarea
capacitatii motrice necesare in etapa actuala a vietii copiilor.

Daca despre importanta educatiei fizice si sportului au aparut multe lucrari

constatam ca, mai ales in ultimii ani numarul lucrarilor si preocuparilor
pentru aceasta tema cunoaste o anumita criza de subiecte, nejustificata, mai
ales daca avem in vedere cerintele unui invatamant modern.

Preocuparile mele pentru aceasta tema, a rolului activitatilor extrascolare de

tip educatie fizica este mai veche, aparand odata cu inceputurile exersarii
profesionale de dascal si in aceasta tema am acumulat experienta didactica,
uneori de o reala satisfactie.

Motivarea alegerii temei.

Motivele principale pentru care am ales aceasta tema in vederea elaborarii
lucrarii de gradul 1 de nuanta obiectiva si subiectiva sunt intr-o insiruire
ordonata urmatoarele:

N     timpul suficient acordat educatiei fizice si sportului scolar in planul de

invatamant, redus fiind la cele 100 minute in ciclul saptamanal in medie
pentru un elev fara aptitudini si preocupari, fapt care permite in foarte mica
masura realizarea unor efecte fiziologice si psihosomatice de care elevii au
atata nevoie in scoala, si ulterior in viata;

N     respectarea unor deziderate ale pedagogiei didactice si invatamantului

romanesc, privind contributia activitatilor scolare si extrascolare la formarea
personalitatii elevilor;

N     afinitatile si cerintele elevilor, atractivitatea pe care o prezinta

activitatile extrascolare pentru acestia;

N     valorificarea intregului potential al timpului de activitate didactica

scolara si extrascolara, valorificarea potentialului motric si de conditiile
materiale de care dispune unitatea de invatamant, in vederea realizarii unei
educatii sanatoase pentru realizarea obiectivelor educatiei fizice scolare;

N     mutatii aparute in regimul saptamanal de activitate, si recrearea

elevilor, odata cu trecerea la saptamana de 5 zile de scoala, fapt care
redimensioneaza rolul si locul activitatilor in regimul zilnic si cel saptamanal
al elevilor;

N     motivatia profesionala bazata pe experienta didactica acumulata si

necesitatea aprofundarii acestui aspect.

Avand o experienta de 24 de ani am pornit de la convingerea ca numarul de

ore de educatie fizica dat prin planul de invatamant este insuficient si faptul
ca organizarea acestui obiect este deficitara si ca aspect social, am cautat ca
in intreaga mea activitate sa gasesc solutii pentru a tine copiii cat mai mult
timp pe teren.

Treptat in decursul activitatii didactice mi-am conturat anumite convingeri si

deprinderi de lucru prin intermediul carora vreau sa demonstrez necesitatea
maririi numarului de ore de educatie fizica afectate saptamanal in scoala.

Dintre convingerile mele personale amintesc:

N     elevii din ciclul gimnazial provin din clasele I-IV unde nu toate
invatatoarele predau constiincios acest obiect si nu fac prea multe actiuni
extrascolare de educatie fizica cu exceptia excursiilor (cu autocarul) motiv
pentru care elevi au o dezvoltare relativ normala, dar sub aspect motric lasa
de dorit;

N     elevii veniti in clasa a V-a au mai multe disponibilitati si prezinta un

interes deosebit pentru orice activitate de tip educatie fizica, cu toate ca
parintii si unii profesori nu ii inteleg si nu ii sprijina in aceasta directie;

N     indiferent de numarul de ore de educatie fizica si ora de activitati

sportive, un profesor trebuie sa realizeze multitudinea de activitati scolare si
extrascolare care sa compenseze deficientele din planul de invatamant,
aceste ore fiind foarte indragite de marea majoritate a elevilor din scoala.

Consideratii generale despre jocul de handbal

Includerea jocului de handbal in programul Olimpiadelor a determinat in mod

firesc aparitia unor noi forte sensibil egale, marcandu-se o puternica
ascensiune pe plan international, fapt care a stimulat din plin si handbalul
din tara noastra.

Factorii care au determinat ascensiunea valorica, rezultatele si configurarea

scolii romanesti de handbal, pe plan mondial a fost printre cei mai importanti
urmatorii:

N     adaptarea rationala a elementelor specifice jocului de  'handbal in

sapte' la particularitatile copiilor, adolescentilor si tinerilor din tara noastra;

N     stabilirea unei strategii optime in formarea, perfectionarea si

valorificarea tehnicilor care isi desfasoara activitatea in cadrul diferitelor
categorii de varsta si nivele de performanta;

N     optimizarea permanent dinamica a cerintelor selectiei si a factorilor care

determina performanta in handbal, la nivel national si international;

N     perfectionarea continua a sistemului competitional, pe categorii de

varsta si nivele ale performantei: campionat scolar gimnazial, juniori III, II, I
si campionatul liceelor;

N     revenirea la specializarea timpurie a copiilor in jocul de handbal prin

introducerea unor elemente de joc in cadrul lectiei de educatie fizica, mai
precis prin sportivizarea lectiei.

Un factor esential in dezvoltarea sportului de performanta il constituie

perfectionarea calitativa a procesului instructiv educativ a copiilor si
juniorilor, prin imbunatatirea radicala a pregatirii tehnico-didactice,
intemeiata pe o conceptie noua, superioara asupra dezvoltarii calitatilor
fizice si educarii trasaturilor si psihice si morale caracteristice sportului
competitor.

Handbalul este un joc sportiv accesibil tuturor scolarilor. Procedeele tehnice

se executa cu mana, iar dimensiunile mingii permite sa fie stapanita usor;
alergarea, prinderea si aruncarea, saritura, elemente de baza in jocul de
handbal sunt forme naturale ale actelor motrice umane.

Regulile de joc sunt simple si usor de aplicat in joc. Practicarea acestui joc,
datorita contactului direct cu adversarul, necesita depunerea unor eforturi
mari si un consum mare de energie nervoasa.

Handbalul este un mijloc complex al educatiei fizice, care contribuie cu

randament ridicat la rezolvarea obiectivelor acesteia.

Practicarea handbalului in aer liber, caracteristicile efortului specific acestui

joc influenteaza direct si in mod pozitiv, componentele morfo-functionale ale
organismului avand ca urmare fireasca intarirea sanatatii, calirea si
fortificarea organismului.

Procedeele tehnice specifice cuprind o complexitate de priceperi si deprinderi

motrice, ceea ce face sa fie puse in evidenta toate calitatile motrice.

Jocul de handbal creeaza o conexiune intre capacitatile motrice ale elevului

si capacitatile sale psihice; contribuind la formarea unor calitati, cum ar fi:

N     dezvoltarea indemanarii, reflectata in usurinta cu care este manevrata

mingea in conditii de mare viteza;

N     dezvoltarea detentei;

N     cresterea rezistentei generale a organismului si a celei specifice jocului

de handbal;

N     imbunatatirea vitezei sub toate formele ei de manifestare.

Sub aspect morfo-functional practicarea jocului de handbal favorizeaza:

N     cresterea taliei (o cerinta de baza);

N     cresterea anvergurii;

N     dezvoltarea proportionala a tesutului muscular la membrele inferioare si
superioare, cu precadere a fibrei de tip lung, specifica efortului de viteza;

N     cresterea capacitatii vitale si a elasticitatii toracice;

N     influenteaza pozitiv analizatorii (se formeaza ceea ce numim: simtul

mingii, simtul portii, vederea periferica) ca rezultat al specializarii
analizatorilor.

Ca mijloc al educatiei fizice, jocul de handbal contribuie in mare masura la

realizarea sarcinilor si obiectivelor acestui obiect, daca se respecta anumite
conditii printre care amintim:

N     caracterul atractiv si variat al lectiilor;

N     pentru inceput, la varste mici un joc de handbal si 'joc de-a handbalul';

N     caracterul emulativ care este hotarator este in insusirea jocului.

Paralel se perfectioneaza si activitatea organelor vegetative, se fortifica

intreg organismul, crescand treptat rezistenta copiilor fata de imbolnaviri.

Importanta si actualitatea temei.

Invatamantul romanesc cunoaste, incepand din 1990, o lunga perioada de

tranzitie si reforme care vizeaza si educatia fizica si sportul scolar domenii
pentru care inceputul reformei il constituie programa de educatie fizica Nr.
38572/1991, valabila in perioada de tranzitie.

Reforma invatamantului obliga la reconsiderarea tuturor mijloacelor si

metodelor folosite in predarea educatiei fizice si sportului scolar fapt pentru
care este necesara aprofundarea fiecarui mijloc. Datorita conditiilor concrete
de predare, pe care le vom prezenta intr-un alt capitol al lucrarii, am ales
jocul de handbal raportat la realizarea obiectivelor educatiei fizice si sportului
scolar pe care le consideram foarte importante si de mare actualitate
intrucat noile programe nu mai prezinta selectiv obiectivele educatiei fizice,
dar acestea sunt implicate in procesul de predare orientand propriu zis
intreaga activitate de proiectare didactica.

Apreciem deci ca pentru fiecare profesor, este necesara, pentru planificarea

si realizarea predarii obiectului, elaborarea unor strategii didactice ce deriva
din obiectivele educatiei fizice si sportului scolar pe baza unor mijloace bine
selectate si adaptate conditiilor concrete de lucru si particularitatilor elevilor
din scoala.
Actualitatea temei pe care ne-am propus-o pentru elaborarea lucrarii pentru
obtinerea gradului didactic I rezulta si din recentele proiecte ale M.E.N. care
a elaborat planul de invatamant cu obiective si alternative optionale care vor
fi introduse incepand cu anul scolar 1999-2000. In majoritatea variantelor
de plan de invatamant se propun ca activitati de tip educatie fizica si sport si
este cu atat mai important ca profesorii sa poata oferi elevilor, la nivelul
fiecarei scoli gimnaziale, activitati cat mai atractive.

1.4. Ipoteza de lucru; scopul si sarcinile lucrarii.

N     Ipoteza principala a lucrarii observatiile si experimentul didactic consta

in convingerea ca handbalul constituie un mijloc de baza al educatiei fizice si
sportului scolar cu un aport deosebit in realizarea starii de sanatate, a unor
priceperi si deprinderi multiple care sunt dublate si de un nivel crescut al
calitatilor motrice: indemanare, viteza, rezistenta si forta.

N     Lucrarea si experimentul isi propun sa verifice o varianta strategica de

predare a handbalului in clasele V – VIII prin selectarea mijloacelor care sa
conduca la realizarea obiectivelor educatiei fizice si sportului scolar.
Ordonarea si sistematizarea mijloacelor de predare a handbalului intr-un
model didactic, perfectibil, desigur, constituie pentru mine principalul scop
avand valoare de autoperfectionare si ameliorare a predarii in scoala mea.

N     Lucrarea are ca scop elaborarea unui proiect de programa pentru

activitatea sportiva pe ramura de sport (handbal) la nivelul scolii gimnaziale.

N     Experimentul in sine trebuie sa confirme sau sa infirme faptul ca elevii

care practica sistematic handbalul in educatie fizica, in activitati si competitii
sportive scolare au indicii superiori de dezvoltare marfo-functionala si o mai
buna dezvoltare fizica si motrica decat elevii de aceeasi varsta care nu
practica acest sport.

2.1. Obiectivele educatiei fizice si sportului scolar la ciclul gimnazial.

Obiectivele educatiei fizice.

Dupa consultarea materialului bibliografic prezentat in finalul lucrarii si dupa

analiza unor programe mai vechi sau mai noi, unele dintre acestea prezinta
si 'modele al absolventului de ciclu gimnazial', prezentam in cele ce urmeaza
obiectivele educatiei fizice scolare intr-o varianta de sinteza.

a)     Intarirea starii de sanatate a elevilor, cresterea rezistentei

organismului la influenta factorilor de mediu, prin calirea si sporirea
capacitatii de munca fizica si intelectuala;
b)    Stimularea proceselor de crestere si dezvoltare, asigurarea dezvoltarii
fizice armonioase in sensul perfectionarii indicilor somato-functionali si a
prevenirii instalarii atitudinilor fizice deficiente, formarea si mentinerea
atitudinii corecte a corpului;

c)     Educarea esteticii corporale si a expresivitatii miscarilor;

d)    Dezvoltarea calitatilor motrice de baza: forta, viteza, rezistenta,

indemanarea, mobilitatea si supletea, si a calitatilor combinate;

e)     Formarea si perfectionarea deprinderilor motrice de baza si aplicative;

dezvoltarea capacitatii de a le valorifica in activitatea productiva si in alte
activitati sociale si individuale;

f)      Initierea in practicarea unor probe si ramuri sportive;

g)     Stimularea interesului elevilor si formarea capacitatii acestora pentru

practicarea sistematica si independenta a exercitiilor fizice; contributia la
inlaturarea unor efecte negative cauzate de sedentarism, stress,
suprasolicitari, supraalimentatie etc.;

h)     Largirea orizontului de cunoastere prin insusirea unui sistem de valori

si norme necesare practicarii educatiei fizice si sportului; formarea unor
notiuni teoretice din domeniile educatiei fizice, sport, igiena, anatomie,
biomecanica, biochimie etc.;

i)       Formarea si dezvoltarea trasaturilor morale si de vointa in general a

personalitatii si trasaturilor de caracter.

Obiectivele educatiei fizice si sportului scolar prezentate in cele de mai sus

reprezinta o sinteza a consultarii materialului bibliografic si sunt redate dupa
diferiti autori ca: Teodorescu L., Siclovan I., Firea E., Mitra G., Mogos A.,
Bucur Ci., Blaga E., Encutescu A.,Utiu I., Scarlat E. si altii.

Aceste obiective au fost incluse sau omise din programele scolare cunoscand
o anumita dinamica, mai ales in ultimii 50 de ani si chiar o anumita etapa de
politizare cand, in randul acestora era mentionata si contributia la formarea
omului de 'tip nou' cu toate ca exercitiul fizic nu a avut si nu poate avea
caracter politic.

Ordonarea obiectivelor educatiei fizice si sportului scolar, ca obiective

didactice, s-a facut intotdeauna conform unor criterii ce deriva din efectele
exercitiului fizic practicat sistematic in cadrul obiectului 'educatie fizica' si
'activitati sportive' din planurile de invatamant. Unii autori de lucrari de
specialitate sau programe de educatie fizica au prezentat obiective cu
caracter social, alti autori prezentandu-le ca obiective didactice specifice
obiectului de invatamant, utilizand diverse criterii si subcriterii de ordonare si
sistematizare a acestora ajungandu-se la diferite formulari ca 'dezvoltarea
fizica si motrica', dezvoltarea psiho-motrica, formarea unor cunostinte de
specialitate etc.

Cu toate ca subiectul este inca deschis suportand critici si modificari,

obiectivele educatiei fizice si sportului scolar reprezinta, sub raport didactic,
obiective de maxima generalitate, fundamentale, in organizarea proiectarii si
activitatii de predare concrete, fiind reflectate clar in structura programelor
de educatie fizica.

Prin aceste obiective se departajeaza clar educatia fizica si sportul scolar, ca

obiect distinct de invatamant, avand mijloace specifice si adresandu-se
aproape in exclusivitate si prin excelenta, laturii psiho-motrice a
personalitatii elevului, ca adult in devenire dirijata.

Desi este constituita ca obiect distinct, educatia fizica realizeaza si alte

obiective, comune si inseparabile de cele ale altor obiecte de invatamant,
cum ar fi educatia intelectuala prin stimularea gandirii si imaginatiei,
educatia estetica prin dezvaluirea frumusetii corpului omenesc si frumusetea
miscarilor sau educatia morala prin respect fata de partener sau adversar,
spirit de 'fair play' sau spirit de echipa. Totodata, prin mijloace specifice,
educatia fizica si sportul contribuie la formarea unor trasaturi de caracter
fiind prin excelenta obiectul prin care se formeaza vointa si perseverenta sau
curajul, de exemplu.