Sunteți pe pagina 1din 1

Q01: De ce exista o miscare anti-globalizare?

Mișcarea anti-globalizare, sau mișcarea contra-globalizării, este o mișcare socială critică împotriva
globalizării capitalismului corporatist. Mișcarea este, de asemenea, denumită în mod obișnuit ca
mișcarea de justiție globală, mișcarea pentru globalizarea alternativă, mișcarea anti-globalistă,
mișcarea anti-globalizare corporativă, sau mișcarea împotriva globalizării neo-liberale.

Participanții îşi bazează criticile lor pe o serie de idei legate de globalizare. Ce este comun este faptul
că participanții se opun la ceea ce ei consideră ca fiind corporații mari, multi-naționale, care au
putere politică nereglementată, exercitată prin intermediul acordurilor comerciale și a piețelor
financiare liberalizate. În mod specific, corporaţiile sunt acuzate de încercarea de a maximiza profitul
pe seama condițiilor de securitate a muncii și a standardelor, angajarea forței de muncă și a
standardelor de remunerare, principii de conservare a mediului, precum și a integrității naționale
legislative a autorităţii, independența și suveranitatea.

Q02: Cum ar putea fi oprita degradarea mediului in conditiile continuarii dezvoltarii economice?

În mod similar, structurile de guvernanță, obiceiurile și preferințele de consum bine înrădăcinate pot
fi greu de schimbat. Și totuși, în pofida complexității acestei sarcini, este încă posibil să ne construim
un viitor sustenabil. Aceasta presupune stoparea practicilor actuale, de exemplu prin reducerea
subvențiilor dăunătoare mediului și prin eliminarea treptată, până la interzicere, a tehnologiilor
poluante, sprijinind în același timp alternativele sustenabile și comunitățile afectate de schimbări. O
economie circulară și neutră din punctul de vedere al emisiilor de carbon poate reduce gradul de
solicitare a capitalului natural și poate limita creșterea temperaturilor globale. Schimbarea direcției în
care ne îndreptăm va necesita și o schimbare de obiceiuri și de comportament, de exemplu a
modului în care ne deplasăm și a alimentelor pe care le mâncăm. Avem cunoștințele necesare pentru
a orienta această tranziție spre o sustenabilitate de durată. De asemenea, sprijinul public pentru
schimbare este tot mai puternic. . Rata de reciclare a deșeurilor municipale a crescut. Din ce în ce mai
multe zone terestre și marine sunt protejate. Uniunea Europeană a redus emisiile de gaze cu efect de
seră față de nivelurile înregistrate în 1990. S-au investit miliarde de euro în îmbunătățirea condițiilor
de locuit din orașe și pentru o mobilitate durabilă. Cantitatea de energie provenită din surse
regenerabile a crescut exponențial ș.a.m.d.

S-ar putea să vă placă și